PATRIMONIUL I. CONSIDERATI GENERALE = ofice persoané fizied sau persoand juridicl este titularS a unui patrimoniu care include toate drepturie si datorile ce pot fi evaluate in bani si apartin acesteia (art. 31 alin. (4). 4. drepturi i obligatiincluse: drepturie si obligatile cu valoare economicd; 2. drepturis oblgati excluse: drepturile nepatrimoniale; | * exemple: dreptul fa nume (art. 82 Cv), dreptul la viat8 privaté (art. 7 Civ), ireptul la demnitate (at. 72 C.ch); ‘= dacé prin incdlcarea drepturilor nepatrimoniale se cauzeazS un prejudiciu, atunci se va naste in patrimoniulacelei persoane un drept de creanté impotriva autorului {pte te, ce const in repararea prejudiciull produs fart. 253 ain. () Civ _ ILELEMENTELE PATRIMONIULUL 1. Activul patrimonial Cuprinde toate drepturile patrimoniale (exprimabile pecuniar); * exemple: 1) drepturireae (dreptul de proprietate asupra anumitorbunut, dreptul de super- fie supra unui teren, dreptul de wzufruct asupra unor bunuri, dreptul de abitate supra unellocinge et); 4) dreptur de creanta (cum arf dreptul dea primi suma Imprumutats, dreptul dea fotos toeuinta tnchiriat, dreptul de a incasachila pentru bunul dat in locatune, Ateptul de afolosi bunul dat in comodat, dreptul de a prim pretul lucrululvindu, reprul de autliza energia electrics in urma incheleri unui contract de furnzare ¢ a ~ din punct de vedere economic, activul patrimonial se imparte nr 2. capitaluri; 2.venitur, _ _ ~ expresiavaloricd a unor bunur care fac parte din patrimoniul unel persoane; ~ bunurile pot fi producatoare de venituri (un imobilinchiriat produce chit) sau ne- Brodutve (un mobil n care locuisteproprietarlobibotecé de cir). ~ resurse periodice care sunt realizate de 0 anumité persoand si care fac &4 Intre ih patrimoniulacesteia valriin bani;PATRIMONIUL ot avea origine divers, reprezentind sume de Gani obfinute din explostarea gq bun produciv(cirile ncasate prin inchirierea unul imobil, dobsnaile unor sume, rumutate; 7 = pot consta sin bunurt in natura, cum ar fi produsele obtinute prin arendarea y suprafete de teren, 2. Pasivul patrimonial ~~ cuprinde toate datoriile evaluabile pecuniar pe care le ar numité persoandy ~ datoria poate consta in: a da (2 transmite sou consttui un drept real), 9 face preda un bun, a presta un servic sau a executa olucrare, a nu face (ase abtine de © actiune la care, inlipsa abtinei era indrept8ti. MI. CARACTERELE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI 1, Este 0 universalitate juridicd Notiune = drepturile obligate ce alcituiesepatrimonil sunt pvt Ta totaltatea lor ia interesaidentiateaflecdrul drept sau a flecirl obliga. Consecinge ~ drepturile si obligagile care alcdtuiesc patrimoniul sunt legate intre ele, forménd un | tot unitar; | ~ patrimoniul poate si fie format si din mai multe mase de bunuri flecare masi avdnd [ | un regim jurdic distinct; = drepturile si oblgatile care alcStuiese patrimoniul sunt distincte de universaltat, | astfel incdt schimbifile ce se produc in legaturd cu aceste drepturi si oblgati nu pun | in discutie insis| universalitatea Tn ansamblul ei Universalitatea de fapt = ,consttuie o universalitate de fapt ansamblul bunurlor care apartin aclelagl pei | soane si au 0 destinate comung stabiltS prin vointaacesteia sau prin lege; bunurile | care aledtulesc universalitatea de fapt pot, impreund sau separat, si faci obietal | unor acte sau raportur jurdicedistincte” (ar. $42 C.civ); ~ este caracterizatS prin aceea c& bunurile ce © compun au acelasi propretar § destinatie comund datd de acesta sau de lege; * exempl:ttularul patrimoniulul constitu, din mal multe bunuri, 0 universalate de fapt cu scopul de a constitul un drept de uzufruct asupra acestei universality (art. 706 Civ); constituirea unui drept de ipotec’ asupra unet unlersalit de bounur fart. 2350 alin, 2) Geis * se apreciazi cd, pentru a fin prezenfa unei asemenea universal comund a bunurllor ar trebui sé fe pastraté pe toaté durata de existent @ af samblulu, adic a universal de fap * Instrinarea unor bunuri individual determinate din ansamblul universal fapt va conduce la dimiquarea e,ntruct in prvinga acestela nu operearsubrogs> ‘areal cu ttl particular, astfel,preful nu va Wa locul bunulul instriat; * spre deosebire de universaitates de fapt, parimoniul este o universaliate jur> ic, ouniversalitate de drept, care exist’ independent de voina titularull el 4PATRIMONIUL 375 2,Orice persoand are un patrimoniu = calitatea unei persoane fizice sau juridice de subiect de drept implicS, in mod ne- cesar, existenta unui patrimoniu; ‘un ~ anumite elemente ale activului petrimonial pot fi dobandite chiar inainte de naste- fs —_| rea persoanelfiice (art. 36 C.civ: drepturile copillui sunt recunoscute de la con- ceptiune, ins’ numai daci el se naste vio); ~ In ceea ce priveste persoanele juridce, existenta unui patrimoniu reprezintS una dintre condiile esentiale pentru insisiexistenta acestora (art. 187 C.cv.) 3. Este unic = orice persoans fizicd sau juridicd este titular a unul patrimoniu [art. 31 alin. (1) Civ; = 9 persoan’ fizicd sau juridicd are un singur patrimoniu, oricat de multe drepturi 51 obligatis-ar include th acesta; * de exemplu, exist chiar si atunci cénd 0 persoand fiicd detine calitatea de aso- iat unic al unei societiti cu rispundere limitatd (persoana fizcd este titularal unui singur patrimoniu in care se va regisi dreptul pe care il are asupra patilor sociale din capitalul social al societdti; societatea este titular’ @ unui patrimoniu distinct de cel al asociatulul unic~ art. 187 Civ). = patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau unel afectagini numa in cazurile siconditile prevzute de lege (art. 31 alin. (2) civ); ~ desi este unic, elementele sale nu au unul si acelasi regim juridic; ~ se imparte in mai multe grupe, mase, categorii de drepturi $i obligati, flecare avand un regim juridic propri, fard a- afecta caracterul unc. _| = cuprind masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispoziilor titlulul Vall CSrtiia Ia din Codul civil, cele afectate exercitarii unei profesii autorizate, precum si alte patrimonii determinate potrivt legi fart. 31 alin. (3) Civ}. ‘Masele patrimoniale fiduciare ~ fiducia este operatiunea juridic§ prin care unul sau mai mulficonstituitor transfer drepturi reale, drepturi de creanta, garantil ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori vitoare, cétre unul sat mai mul fide ciari care fe exercit’ cu un scop determinat, in folosul unuia sau mai multor bene- ficiari;aceste drepturi aledtuiesc 0 mas& patrimonialS autonomé, distinct’ de ce- lelatte drepturi si obligati din patrimonille fiduciarilor (art. 773 C.civ) Patrimoniul afectat exercitaril unel profesii autorizate (profesional individual) = masa patrimonialé afectata exercitril In mod individual a unei profesii autorizate: notari, avocati, executori judecStorest, medici, arhitecti etc; = reguli privind constituirea, m&rirea sau micgorarea patrimoniulul profesional indivi dual: constituirea, mérirea sau micgorarea patrimoniului profesional individual sePATRIMONIUL [stabileste prin actultncheiat de titular, cu respectarea condltilor de Tommi | publictate previzute de lege [art. 33 alin. (1) (2) Clu atte: 4) trebuie respectate conditile de forma ale actuuljuridiccerut de lege pens astfel de transfer de drepturis obligati dintr-o masé patrimonial& in alta, b) trebuie respectate conditile de publicitate Impuse de lege in legaturd cu patrimonialé din care este transferat dreptul sau obligata, cat si cu masa monialéin care acesta este transferat; ~ lichidarea patrimoniului profesional individual se face tn conformitate ou g zigile art, 1941-1948 C.i. privind lichidarea societal, dacé prin lege nu se altfel fart. 33 alin, (3) Ci) ‘Alte patrimonii determinate potrivit legit = spre exemplu, masa patrimonialé in cadrul patrimoniuluifntreprinaStorului (pe na fizid care organizeaz8 0 ntreprindere economicé),reprezentind totalttea turiior si obligatilorafectate, prin declaratie scrisé ori, dup’ car, prin acordul de stituire sau printr-un un act alional la acest, exerci unel activa famnilale, modificat prin Legea nr. 182/2016). ‘Transferul Intra- | ~in caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor si obligatil patrimonial | patrimonials tn alta, in cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu respectarea condi Prevazute de lege si férd a prejudicia drepturile creditorlor asupra fectrel | patrimoniale; un astfel de transfer dintr-o mas patrimonial& fn alta nu consti Instrdinare (art 32 C.iv); "in conditile in care transferurile de bunuri efectuate intre masele patrimo ale aceluiasi patrimoniv nu constituie instrSindri, actuljuridic prin care se ‘ueazi vn asemenea transfer nu trebuie si fie incheiat in forma autentc dacd aceasti forms ar fi ceruté de lege pentru un transfer propriu-i, Int-un at patrimoniu; * de asemenea,transferulintrapatrimonial nu este impozabil din punct de fiscal patrimoniulut,autorizaté de lege, trebule s8 urmareasc mai inti ‘obiectul acelei mase patrimoniale; dac8 acestea nu sunt suficiente pentru sai rea creantelor, pot fi urmérite si celelatte bunuri ale debitorulul [art. 2326 alin, cow. * exceptia: bunurlle care fac obiectul nei diviziuni a patrimoniului afectate exer ‘ului unei profesit autorizate de lege pot fi urmérite numai de creditor ale clrOF ‘reante s-au nascut tn legdturd cu profesia respectvs; acest creditori nu vor pute | urmaricelelaite bunuri ale debitorului fart. 2324 alin, (4) Cc. * dispoxitile art. 2324 alin. (4) C.cv. se vor aplica in cazurilein care profesionisll | 1s opereaz8 divzlunea patrimoniulul dup intrarea in vigoare a actuallul Code | [art 151 alin. (1) din Legea nr. 71/2011}; * creditor previzut la art. 2324 alin. (4) Civ. includ si statul si organele fiscale [art. 152 alin. (2) din Legea nr. 71/2011}, —> PATRIMONIUL, 377 art, 339 C.civ.: bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobndiri lor, bunuri comune in devalmasie ale sotlor; = art, 1114 alin. (2} Civ: mostenitoril legal i legatarii universal sau cu titly univer- sal raspund pentru datorile si sarcinile mostenirinumal cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecSrula; = art. 1156 alin. (2) Civ: Inainte de partajul succesoral, creditor personali ai unui mostenitor nu pot urmari partea acestuia din bunurile mosteniti = ca 0 consecints a corelatiel diviibilitatii patrimonivlui cu unictatea patrimoniulul, confuziunea nu opereaza dac& datoria si creanta se gisesc in acalagpatrimoniu, dar ‘nmase de bunuti diferite [art 1624 alin. (2) Civ +5. Este intransmisibil 0 persoani nu poate transmite, prin acte juridice intre vil, Intreg patrimoniul sdu; 0 | Persoan’ fizicd sau juridicd poate transmite, prin acte juridice intre vil, unul sau mal ‘multe drepturi din patrimoniul su, ins nu intreg patrimoniul; = regula: transmisiunea patrimoniului in integralitatea lui poate avea loc numai la decesul unei persoane fitice, respectiv in caz de incetare a unei persoane juridice; + exceptie: in cazul reorganizarii persoane juridice prin divizare partialé are loc 0 transmisiune cu titlu universal a patrimoniului respectivel persoane juridice, far’ ca aceasta si iff Inceteze existenta [art. 236 alin. (3) C.clv.]. /. FUNCTULE PATRIMONIULUI Constituie garantia comuni a creditorilor chirografari cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, pre- zente gi vittoare; ele servesc drept garantie comund a creditorilor sai (art. 2324 alin (1) Celv _ ‘at de creditortchirografari (acei creditori care nu au o garangie reala), debitorul | réspunde cu bunurile sale prezente sivitoar = garantia comund priveste toate bunurile urmaribile ale debitorulul din momentul executitl site, indiferent de modificirile petrecute in patrimoniul debitorutu de la | data nastericreantei si pnd la data executarislte; | ~ constituie garantie comund nu numai pentru creditor chirografari, ci si pentru | creditorii privilegiat, precum si pentru cei care au garantiireale; | ~ creditorul si debitorul au posibiltatea de a convent limitarea dreptului creditorului de a urmari bunurile care nu i sunt ipotecate (art. 2325 C.civ.). = Il consttuie insusi patrimoniul debitorulu, iar nu bunuri concrete, individualizate din acest patrimoniu. jebitorul poate s8 instrdineze bunuri yun378 PATRIMONIUL rivirela propriul patrimoniu = regula actele de dspouitie ale debitorutu cu privre la bunurle dn pamony sunt opozabile creditorlorchirografaris ‘excepto: atele juridice prin care sunt fraudateinteresele creditor cir * dacd atele de instBinare au caracterfraudulos, creator cirografar pore ita actiunea revocatorie (art. 1562 si urm. Cel.) 2. Explica gi permite subrogatia reali cu titlu universal Mecanismul | - presupune substturea (inlocuirea) unui bun cu un alt bun, prin fectul CGB b general al tile i valoileinlocuitoare dobandesc situatia juridied a celorinlocuite subrogatiei reale _ Formele ~subrogatia reall poate fk subrogatiel | 1. cu titlu universal; reale 2. cu tity particular. ‘Subrogatia | ~ se raporteazi la cuprinsul intregului patrimoniu, fcSndurse abstractie de Ind fealf cutitla | litatea bunulul care iese din patrimoniu sia celui care linlocuieste; universal ~ $8 produce automat, fra afi nevoie cao dispozitie legals 0 prevad in mod exp ~ locul bunului instrSinat va fi luat de cel primit, asa inc&t creditorii chirografari vo putea s urméreasc’, la scadents, bunurile concrete ce se vor afla in patrimot debitorului in momentul declangari executsri site; ~ este in strénsé legdturé cu divilbiitatea patrimoniului, deoarece, in cazul und patrimoniu divizat, inlocuirea se produce in cadrul acelelasi mase patrimoniale. Subragatia | ~ opereazd numai atunci cdnd legea o prevede in mod expres realécutitlu | determinat. particular | Exemple: ~~ art. 682 C.civ.; garantiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale ‘parti se strmut de drept asupra bunului atribuit acestula sau, dups caz, a sumelor de ban care -au fost atribuite prin parta; = In cazul incetarii dreptului de superficie prin expirarea termenului, art. 699 alin. (3) Civ, prevede cd ipotecile care greveaz’ dreptul de superficie: 0) se strémutd de drept asupra sumel primite dela proprietarul terenulu in cazul care acesta dobéndeste dreptul de proprietate asupra construct! edifcate de Supercar, prin accesune, cu obligaia de a pai vloares de circulate a acestlade | la data exprditermenull; sau j ) se extind de drept asupra terenului in cazul in care superficiarul este obligat $8 3 cumpere terenul la valoarea de circulayie pe care acesta ar fi avut-o dac8 nu ar fi existat constructia; sau $e strémuté de drept asupra materialelor atunci cind constructorul refued sf cumpere terenul,repundndu-|in sitatie anterioard; ~ art. 699 alin. (4) civ precizearSe& ipotecleconstitulte cu privirelateren pe durata existent superficie @) se stramuta de drept asupra sumei de bani primite de proprietarul terenului in. cazul in care superfciarul este obligat 58 cumpere terenul la valoarea de circulate bbe care acesta ar fi avut-o dac’ nu ar fi existat constructia; sau> PATRIMONIUL, 379 3.Explici si permite transmisiunea universali gi transmisiunea cu titlu universal ') se extind de drept cu privre la intregul teren in cazuln care constructorul refual | s& cumpere terenul, repundndu- in situata anterioar’; ~ in cazul distrugeri integrale sau partiale a bunului ce face oblectul uzufructului, ort 748 alin. (2) Ce. prevede c& vzufructul va continua asupra despigubiri pltite de tert sau, dup§ caz, asupra indemnizatiel de asigurare, dacd aceasta nu este flos pentru repararea bunului; ~in cazul strimmutiigarantiel, art. 2330 C.ci.stabileste cB, dack bunul grevat a piert ora fost deteriorat, indemnizatia de asigurare sau, dupa caz, suma datoraté cu titly de despigubire este afectaté la plata creantelor privilegiate sau ipotecare, dupa ran aul lor; sunt afectate pit acelorasi creante sumele datorate in temeiul expropreri Pentru cauzd de utiltate publicd sau cu tit de despagubire pentru ingrBdii ale drep- tului de proprietate stabilite prin lege; ~ in cazul instrindi bunult ipotecat, art. 2393 Civ, prevede ci cel care achiago- | neazd un bun in cursul obisnuit al activist une! intreprinderi care nstrSineaz3 bunuri de acelag fel dobandeste bunul liber de ipotecie constitute de instrainStor, chiar daca ipoteca este perfects, iar dobanditorul cunoaste existenta acestela; in acest caz, ipoteca se strSmut8 asupra pretulul sau altor bunuri rezutate din instrSinarea bunului ipotecat; * potrvit art. 172 din Legea nr. 71/2011, in cazul instrbinri bunululipotecat, conte art. 2393 C.cu, in lips de dlspozite contraré tn contractul de ipoteci, debitoru iotecar va depune pretul nt-un cont bancar distinct sl va informa pe creditorul ipotecar cu privie la acesta; creditorulipotecar are dreptul s8 solicite informapi de ls banca deponent® cu prvie I operatiunile realizate de debitorl ipotecar supra sumelor depuse in acest cont; in cazu exproprieii pentru cauzi de utiltate publics, ipoteca | privlegil se strimuté de drept asupra despagubirlor stablte prin hotdrdre judecStoreasc3 si care trebuie | plitte de citre exoropriator expropratulu [art 28 alin (2) din Legea nr. 33/1994 Drivind exproprierea pentru cauzd de utiltate publics, republics ~ subrogatia real universal ori cu titlu universal nu se confunda eu Wansferul drep- turilor si obigajilor cu continut economic dintr-o masa patrimonialé fn alta, in con ail at. 32 alin 2) cv. * transferul dintro masi patrimonialé in alta nu constituie 0 instrinare; un ‘asemenea transfer presupune simpia schimbare a destnaiei unui, prin vinta titularulu patrimoniululInduntrul cBruia opereazi, far nu fnlocuirea unui bun din ‘masa patrimoniald din cadrul cela acesta se produce cu un at bun, de = transmisiunea este universalé atunci cand intreg patrimoniul un transmite cdtre o altd persoans, Persoane se = transmisiunea este cu titly universal atunci cand se transmite o fracfiune din patrimoniu.380 PATRIMONIUL Siuayla | = la decesulpersoane! face se transmit nu drepturile si obigatile acest pM ‘ransmisiuniln | izolat, ci toate drepturile si obligate ce au apartinut subiectului de drept respectiv: cazul persoanel | 0) ca 0 universalitate, dac8 transmisiunea se face cStre un singur mostentor (lags) fizice cori, dupa ca, legatar universal); b) ca 0 fractune din universalitate, dacé transmisiunea se face cétre mai mul _rnoftnior legal or legatat universal saucu tu univers, | Situatia | = trebuie distins intre reorganizarea prin divizare si celelalte forme de reorganizare a | transmisiunil | persoaneijurdice, astfel: incazul | 1. transmisiune cu titlu universal in cazul: persoanei @) divizdril totale (art. 236 alin (2) civ]; Juridice ») civizdrit partial [art 236 alin. (3) Cciv 2. transmisiune universala in cazul: €@) fuziunl prin absorbte [at. 235 alin. (1) C.ch »)fuziunil prin contopire (art, 235 alin. (2) Cciv; 6) transformari, cu exceptia cazului in care prin actul prin care s-a dlspus transfor marea se prevede altel [art. 241 alin (1) Cciv) intre transmisiunea universal si transmisiunea cu titlu universal nu exist’ deosebi de ordin caltatv, ci numai de ordin cantitativ.