Capitolul III.

Îngrijirile acodate de către asistentul medical în apendicita acută

3.1. Rolul asistentului medical

Asistentul medical este persoana care poate acorda îngrijiri calificate, cu

devotament, posedând cunoştinţe tehnice necesare şi având un simţ al responsabilităţii
foarte dezvoltat.

Rolul esenţial al asistentului medical constă în a ajuta individul să-şi

menţină/recâştige sănătatea, să-l asiste în ultimele sale clipe prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi efectuat singuri dacă ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştinţele necesare.

Rolurile asistentului medical constau în:

 rol de îngrijire;
 promovarea igienei spitaliceşti;
 organizarea şi gestionarea îngrijirilor;
 educarea sanitară a pacienţilor şi persoanelor sănătoase, având ca scop promovarea
sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, ajutorul vindecării şi recuperare.
Rolul propriu al asistentului medical vizează compensarea parţială / totală a lipsei
sau diminuării autonomiei;

 protejarea, menţinerea, restaurarea şi promovarea sănătăţii sau autonomiei

individului;
 stabilirea procesului de îngrijire;
 favorizarea integrării şi reintegrării în familie şi în societate;
 uşurarea suferinţei şi asistarea în ultimele momente de viaţă
Îndeplinirea rolului necesită deprinderi şi capacităţi profesionale.

Rolul delegat al asistentului medical vizează abilitatea de a îndeplini sarcini şi de a

aplica îngrijiri medicale sub prescripţie medicală.

 supravegherea clinică a bolnavului şi a efectelor terapeutice;

 participarea şi colaborarea la aplicarea diverselor tehnici invazive de îngrijire;
 aplicarea prescripţiilor medicale;
În absenţa medicului poate aplica intervenţii şi îngrijiri care au ca scop menţinerea
vieţii până la sosirea medicului.
 3.2. Plan de îngrijire preoperator

Pacienţilor ajunși la secţia de chirurgie trebuie să li se asigure confort fizic şi psihic.

Pacienţii internaţi sunt agitaţi, speriaţi, inhibaţi de teama intervenţiei chirurgicale, de
diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte. Asistenta medicală are obligaţia ca
prin atitudinea şi comportamentul ei să înlăture starea de anxietate în care se găseşte pacientul
înainte de operaţie

Asistentul medical trebuie să răspundă cu amabilitate, profesionalism,

siguranţă şi promptitudine la solicitările tuturor pacienţilor, încât aceştia să capete încredere
în serviciul în care a fost internat.
Prin atitudinea ei, nici distantă, dar nici familiară, nici dură dar nici cu
slăbiciune, binevoitoare, dar şi autoritară, va reuşi, cu siguranţă, să inspire pacienţilor
încredere.
Dacă el nu va dovedi răbdare, pricepere, în conducerea unei discuţii de început,
menită să încurajeze bolnavul
 obişnuinţa şi rutina manifestate prin scepticism şi insensibilitate nu sunt combătute
 aspectul exterior nu va arăta sobrietate şi demnitate
 limbajul folosit nu va fi adecvat, pe înţelesul celui cu care stă de vorbă,
încrederea pacientului va scădea şi starea lui psihică va fi defavorabilă.

Asistentul medical, printr-o observaţie clinică justă şi susţinută asupra

pacientului, are obligaţia:
 să observe şi să consemneze aspectul general al pacientului, înălţimea şi greutatea
sa (obezitatea şi caşexia), vârsta aparentă şi reală, aspectul pielii (ne ajută să
cunoaştem starea de hidratare sau deshidratare a organismului), ţinuta, faciesul,
mersul, starea psihică
 să urmărească, atent şi sistematic, necesităţile pacientului şi manifestările de
dependenţă generate de nesatisfacerea nevoilor, ca să poată stabili obiective
evaluabile pentru o îngrijire pertinentă şi de calitate
 să ia cunoştinţă de situaţia globală în care se află pacientul şi, într-o manieră
selectivă, să remarce detaliile importante, schimbările care apar în evoluţia lui şi
utile pentru explorarea preoperatorie
 să culeagă date din diverse surse: foaia de observaţie, foaia de temperatură, familia
pacientului, ceilalţi membri ai echipei de îngrijire, însă principala sursă rămâne
 pacientul. Culegerea datelor să se facă cu mare atenţie şi minuţiozitate, pentru a
nu scăpa problemele importante şi pentru a se face o evaluare corectă a lor;
 toate datele privind starea generală a pacientului şi evoluţia bolii acestuia se notează
permanent în F.O. şi planul de îngrijire, pentru a obţine un tablou clinic exact, care va
fi valorificat de echipa de îngrijire şi va fi baza unui nursing de calitate.

Pregătirea pentru operație:

Se face în funcţie de timpul avut la dispoziţie şi de starea generală a pacientului

În ziua precedentă : REPAUS ; regimul alimentar să fie uşor digerabil şi cu consum de

lichide pentru menţinerea tensiunii arteriale, dezintoxicarea şi mărirea diurezei, diminuarea
setei şi acidozei postoperatorii.

Alte pregătiri pentru intervenţie: antibioterapice când se anticipează apariţia unei infecţii
postoperatorii.

În seara zilei precendente: pregătirea pielii : se face baia generală, la duş (după clisma
evacuatoare) : spălatul părului, toaleta buco-dentară, toaleta nasului; se verifică regiunea inghinală,
ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fără lac de unhii), picioarele, spaţiile interdigitale.

În ziua intervenţiei, bolnavul nu mai bea, se face eventual o clismă cu 4 ore înaintea
intervenţiei, se îndepărtează bijuteriile, se îndepărtează proteza dentară care se păstrează în cana cu
apă. Se îmbracă pacientul cu lenjerie curată; se pregătesc documentele : foaia de observaţie,
analize, ecografii, care vor însoţi pacientul.

Transportul bolnavului în sala de operaţie : se face numai însoţit de asistentul medical,

care are obligaţia să predea pacientul asistentului de anestezie, împreună cu toată documentaţia şi
alte observaţii survenite ulterior şi foarte importante pentru intervenţia chirurgicală. Transportul se
face cu un brancard. Pacientul trebuie aşezat confortabil şi acoperit .

În sala de preanestezie:

 se verifică starea de curăţenie : regiunea inghinală, ombilicul, axilele, spaţiile

interdigitale, unghiile;
 se verifică dacă s-a îndepărtat proteza dentară;
 se pregătesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colorate;
 instalarea sondei urinare " a Demeure" (sau, după caz, se goleşte vezica urinară) de
către asistenta de sală, după spălatul chirurgical al mâinilor, îmbrăcatul cu echipament steril,
câmp steril în zona genito – urinară.
În sala de operaţie se execută ultima parte a pregătirii pacientului : se instalează şi se
fixează pacientul pe masa de operaţie, monitorizarea funcţiilor vitale, obţinerea unui abord venos
(branulă), pregătirea câmpului operator, badijonarea cu alcool şi curăţirea pielii de antisepticul
anterior; badijonarea cu tinctură de iod (sau alt antiseptic colorat) se face începând cu linia de
incizie, de la centru către periferie şi se termină cu zonele septice.

- ajută la instalarea câmpului steril textil (" acesta este rolul medicului, dar poate fi şi
rol delegat pentru asistentul medical).
Pregătirea pacientului: dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziţie, pregătirea
pacientului se face în acelaşi timp cu pregătirea sălii şi a chirurgilor pregătirea constă în:
 spălarea cu apă caldă şi săpun, numai a zonelor cu risc
 raderea, cu atenţie, pentru a nu provoca escoriaţii
 badijonarea zonei cu un antiseptic colorat
 eventualele plăgi prezente se vor pansa şi se vor proteja
foarte atent
 golirea conţinutului gastric, prin spălătură gastrică (dacă
este cazul)
 în r e s t p r e g ă tirea preoperatorie este aceeaşi ca pentru
pacientul independent.

Rolul moral al asistentei medicale:

În general, pentru pacient nu există intervenţie chirurgicală „minoră", o operaţie

fiind o experienţă nouă, pe care o trăieşte bolnavul.
Teama îi face pe unii pacienţi să refuze operaţia, sub pretextul că ar dori să mai încerce
cu tratament medicamentos, sau că doresc o amânare pentru rezolvarea unei probleme
personale.

În acest sens, rolul asistentei este de a-l linişti pe pacient şi de a-i da încredere.
Aceasta se realizează prin:
 modul de a vorbi cu pacientul
 asigurarea că anestezia şi intervenţia sunt benigne
 exemple de reuşită a unui operat cu aceeaşi intervenţie
  menţinerea calmului, antrenând şi vecinii de salon
3.3. Plan de îngrijire postoperator

De calitatea şi minuţiozitatea acestor îngrijiri depinde în, mare măsură, evoluţia

postoperatorie şi absenţa complicaţiilor.

În momentul trezirii şi până la acesta, asistentul medical va supraveghea, permanent,

operatul pentru a împiedica eventualele incidente şi urmările lor:
- vărsăturile - asistentul medical va aşeza operatul cu capul într-o parte, fără pernă,
pentru evitarea trecerii acestora în căile aeriene
- agitaţia - prezenţa asistentului medical este obligatorie lângă pacient; la trezire, în
starea de semiconştienţă operatul tinde să tragă de pansamente, de drenuri sau sonde
- imprudenţe posibile: să vrea să coboare din pat, să vrea să bea apă (în acest caz,
asistentul medical este cel care-i va da să bea 1-2 linguriţe de apă, după trezire, dacă
operatul nu a vomat în ultimele două ore), sau ca membri ai familiei aflaţi lângă pacient să-i
dea să bea fără discernământ

Imediat dupa trezire asistentul:

- va menţine pacientul în decubit dorsal primele ore, decubit lateral dreapta sau
stânga, apoi semişezând (în special cei peste 50 de ani), exceptând pacienţii operaţi cu
rahianestezie
- va asigura confortul plasându-i bine perna, verificând, de mai multe ori/zi, ca
cearşaful să nu aibă cute, îndreptând bine aşternutul seara, înainte de culcare, îi va
curăţa gura, menţinând-o umedă în permanenţă.
- toaleta zilnică este completată cu pieptănatul şi periatul părului, neuitând
toaleta cavităţii bucale, de 3-4 ori/24 de ore
- lenjeria de corp va fi schimbată zilnic, sau imediat după ce a transpirat şi de câte
ori este nevoie
- bazinetul sau urinarul vor fi puse cu blândeţe, după ce, în prealabil, au fost
încălzite la temperatura corpului, iar după folosirea lor se va face, obligatoriu, toaleta
perineală
- va urmări ca atmosfera din jurul bolnavului să fie calmă, să fie linişte, fără
conversaţii zgomotoase, fără vizitatori mulţi
- va încuraja pacientul să se mişte în pat,să se întoarcă singur de pe o parte pe alta,
să-şi mişte picioarele, mâinile, să se ridice în poziţie semişezând pentru a pregăti sculatul din
pat precoce, în prima zi după operaţie, exceptând cazurile în care este contraindicat
- va căuta să respecte micile obişnuinţe ale fiecărui pacient

Primele zile postoperatorii sunt cele mai dificile pentru pacient şi datorită faptului
că, în aceste zile, îngrijirile sunt foarte numeroase.
Aceste îngrijiri sunt de ordin general şi de ordin local - pansamentul

Imediat ce bolnavul este adus în salon de la sala de operaţie se examinează

pansamentul. Dacă s-a lărgit ori s-a deplasat, el va fi întărit cu o faşă nouă suprapusă, fără să se
desfacă cel aplicat în sala de operaţie. Se controlează de mai multe ori pe zi dacă plaga nu
sângerează, dacă pansamentul nu s-a udat cu puroi. Dacă mai jos de regiunea lezată apar edeme sau
cianoză, se va lărgi pansamentul pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburărilor de
circulaţie. După operaţiile aseptice, dacă pansamentul rămâne uscat şi bolnavul nu prezintă dureri
locale sau febră, va fi desfăcut numai după 6 sau 7 zile când se scot şi firele de sutură. Dacă
bolnavul are febră, se plânge de dureri locale, are hemoragii sau plaga supurează se desface
pansamentul pentru controlul plăgii şi se schimbă la intervalele fixate de medic. Dacă plaga
supurează, frecvenţa schimbării pansamentului se va face în raport cu semnele locale şi generale
pe care le prezintă bolnavul. Când exsudaţia scade, schimbarea pansamentelor se poate face la
intervale mai mari. Cu ocazia pansamentelor se va lucra cu grijă şi blândeţe, pentru a evita
provocarea durerilor inutile. Se examinează plaga, tegumentele din jur şi secreţiile existente. La
nevoie se fac recoltări pentru însămânţări pe medii de cultură, pentru identificarea germenilor şi
antibiograma. Evoluţia procesului de vindecare a plăgii se notează pe foaia de observaţie a
bolnavului.

La originea durerilor postoperatorii stau mai mulţi factori, care vor fi precizaţi
înainte de a se prescrie analgezicele de rutină. De menţionat că nu se vor administra
calmante fără prescripţie medicală şi fără a se cunoaşte exact caracterul durerii.
După intervenţii chirurgicale asupra organelor interne, durerile pot fi
superficiale, de origine parietală sau profunde, de origine viscerală.
Durerile parietale apar datorită tracţiunii musculare asupra suturilor profunde,
atunci când pacientul se mişcă, datorită unui hematom la nivelul plăgii, ceea ce duce la
instalarea durerii prin distensie. Pentru calmarea acestor dureri sunt suficiente
analgezice banale sau intervenţii chirurgicale, în caz de hematom.
Durerile profunde au mai multe cauze:
 distensii viscerale ale tubului digestiv
  congestie pelvină
 colici abdominale

În toate cazurile, medicul chirurg care a efectuat intervenţia chirurgicală

decide conduita de urmat şi prescrie analgezicele
a) lupta împotriva insomniei
Există, în zilele noastre, o întreagă gamă de hipnotice, printre care se găsesc cele ce
pot fi administrate fiecărui pacient pentru a obţine efectul dorit.
În plus, asistentul medical are la îndemână mijloace proprii, cum ar fi: ceaiuri
calmante, asigurarea unui climat de linişte etc.
b) lupta contra distensiei digestive
Toate intervenţiile chirurgicale abdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu
retenţie de gaze şi lichide intestinale. Acestea sunt, de obicei, de scurtă durată,
nedepăşind 3 zile.
c) lupta împotriva stazei venoase
Cu toate progresele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoase rămân
complicaţia majoră în chirurgie.
La bolnavii imobilizaţi la pat, lupta contra stazei venoase se va efectua prin
mişcări active şi contracţii musculare statice ale membrelor inferioare, alternate cu
perioade de repaos (10 contracţii succesive - pauză), repetate de mai multe ori pe zi, prin
flexia şi extensia degetelor de la picioare, flexia şi extensia genunchilor, mişcări de
pedalare în pat, antrenând şi articulaţia şoldului.
Sculatul din pat precoce reprezintă metoda cea mai eficace pentru prevenirea
complicaţiilor venoase.
În afara contraindicaţiilor, toţi operaţii se vor ridica din pat în seara zilei
intervenţiei sau a doua zi dimineaţa. Această manevră simplă este benefică şi datorită
faptului că favorizează amplitudinea respiratorie, ventilaţia pulmonară, tusea şi
expectoraţia, accelerează reluarea tranzitului intestinal şi influenţează, în mod pozitiv,
psihicul bolnavului.
Înainte de a ridica pacientul din pat, va fi necesar să:
Ridicarea se face treptat: întâi la marginea patului, îşi balansează gambele, face
un pic de gimnastică respiratorie, cubraţele ridicate în inspiraţie şi coborâte în expiraţie
- nu trebuie să meargă singur, ci sprijinit de asistenta medicală şi să nu exagereze
de prima dată
 - se va ţine cont şi de ce spune pacientul, dacă vrea să mai meargă sau să se
oprească
- după ce nu mai vrea să meargă, pacientul trebuie să se aşeze într-un fotoliu înainte de
reîntoarcerea în pat

- primul ridicat din pat al operatului este considerat prima plimbare precoce.
Ridicatul din pat precoce este indicat în majoritatea intervenţiilor chirurgicale
- vârsta operatului nu constituie o contraindicaţie, la bătrâni vor fi astfel prevenite
şi complicaţiile pulmonare, şi cele de decubit; la copii este indicată plimbarea cât mai
repede
- starea generală nu este o piedică, nici starea de slăbiciune, nici deshidratarea,
nici obezitatea, nici varicele - stări ce nu trebuie să constituie o scuză.
- existenţa complicaţiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolo unde
este posibil
tiescară, sau, în lipsa acestora, a blănii de oaie
d) rehidratarea
După intervenţii chirurgicale, alimentaţia normală se reia după o perioadă relativ
lungă. Până la reluarea acesteia, este necesar să se administreze o raţie hidrică,
electrolitică şi calorică suficientă acoperirii necesităţilor cotidiene.
Necesitstăţile de apă ale organismului sunt, în medie, de 2000-2500 ml/zi. Această
cantitate va fi furnizată sub formă de:
- băuturi, cât mai repede posibil, în cantitate moderată la început, 300 ml
ceai sau apă, în prima zi administrată cu linguriţa, 500 ml în a doua zi, 1000 ml în a
treia zi ş.a.m.d.
- perfuzii, rehidratarea venoasă completând necesitatea zilnică; se va ţine cont de
starea cardiacă şi renală a operatului, iar ritmul picăturilor nu va fi rapid.
Perfuziile venoase aduc organismului necesarul de apă, electroliţi şi calorii.
Eficacitatea rehidratării va fi controlată prin cantitatea de urină eliminată, prin curba
diurezei.
e) alimentaţia şi realimentaţia
În cazurile cele mai frecvente, simple, de chirurgie obişnuită, se va ţine cont de
următoarele principii:
- bolnavul va bea atunci când nu vomită
- va mânca după ce a avut scaun precoce sau după emisia de gaze
 - nu va consuma fructe crude sau glucide în exces
În ziua operaţiei, pacientul va bea apă cu linguriţa, rehidratarea fiind
completată cu perfuzii. După 24 de ore - ceai, citronadă şi supă de zarzavat (numai zeama),
iar a doua zi - ceai, citronadă îndulcită, lapte cu ceai şi, de asemenea, zeama de la supa de
zarzavat; a treia zi - iaurt, fidea, tăiţei cu lapte, piure de cartofi, biscuiţi.
După reluarea tranzitului: carne de pui, peşte alb şi se revine, treptat, la alimentaţia
obişnuită.
Nu trebuie uitat că pentru a favoriza realimentaţia, alimentele trebuie să fie calde,
bine preparate, prezentate estetic şi în veselă foarte curată, însoţite de amabilitatea şi
bunăvoinţa asistentului medical.
În cazuri speciale, realimentaţia este dificilă. O anorexie rebelă sau vărsăturile
pot împiedica reluarea alimentaţiei. În aceste cazuri, alimentele vor fi mixate, mesele vor
fi servite în cantităţi mici, repartizate în şase-şapte reprize şi se vor alege alimente cu
valoare calorică mare, cum ar fi: crema de lapte, concentrat de lapte, ou întreg, zahăr
(1700 de calorii).
În cazul alimentării prin sonda nazală permanentă, se vor folosi soluţii
nutritive ce ajung până la 3000 de calorii. De exemplu: ou crud, lapte, zeamă de carne,
carne mixată (în cantităţi mici), cacao, zahăr, sare - totul administrat pe sondă.
 3.4. Studii de caz

CAZUL I.

A. Culegerea datelor:

Nume și prenume: K.M

Vârsta: 4 ani

Domiciliu: București, Sector 4

Naționalitatea: română

Religie: ortodoxă

Data internării: 20.01.2020

Ora internării: 12:00

Motivele internării: durere în fosa iliacă dreaptă, gețuri și scaune moi

Istoricul bolii: simptomatologia a debutat în urmă cu câteva zile, cu dureri în fosa

iliacă dreaptă, grețuri și scaune moi; simptomatologia se accentuează, motiv pentru care se
internează în secția de Chirurgie a Spitalului Marie Curie – București.

Diagnosticul la internare: apendicită acută cu reacție peritoneală.

B. Examen clinic general

Greutate: 15 kg

Înălțime: 1,15 m

Stare generală: modificată

Stare de conștiență: prezentă

Facies: încercănat

Tegumente: palide

Mucoase: clinic normale

 Țesut conjunctiv adipos: normal reprezentat

Sistem muscular: normocinetic

Sistem osteoarticular: integru

Sistem respirator: torace cu aspect normal, sonoritate pulmonară normală, murmur

vezicular fiziologic

Aparat cardiovascular: TA= 110/60mmHg; AV=80 pulsații/min; șoc apexian în

spațiu V intercostal stâng;

Aparat digestiv: abdomenul este suplu, mobil cu mișcări respiratorii, dureros

spontan și la palpare în fosa iliacă dreaptă, tranzit intestinal fiziologic, scaune moi, vărsături
prezente, ficat și splină în limite normale.

Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice, urini de aspect normal, loje renale

nedureroase.

Sistem nervos: reflexe osteotendinoase, orientat temporo-spațial.

Antecedente personale: nesemnificative;

Antecedente heredocolaterale: nesemnificative;

Condiții de viață: igienice;

Alergii: nu prezintă

Nevoi fundamentale afectate:

1. Nevoia de a comunica:

 comunicare ineficace la nivel afectiv;

 neadaptarea la rolul de bolnav;
 teamă;

2. Nevoi de a evita pericolele:

 durere;
 inflamația apendicelui;
 durere în fosa iliacă dreaptă.

3. Nevoia de a elimina:

 eliminare inadecvată a materiilor fecale;

 proces inflamator;
 scaune moi.

4. Nevoia de a bea și a mânca:

 Alterarea digestiei;
 Apendicită acută;
 Grețuri.

5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:

 Postură inadecvată;
 Durere în fosa iliacă dreaptă;
 Poziție inadecvată.

6. Nevoia de a dormi și a se odihni:

 Dificultatea de a se odihni;
 Ore insuficiente de somn (5h).

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și proteja tegumentele și mucoasele:

 Dificultatea de a-și efectua îngrijirile igienice;

 Durere.

8. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca:

 Dificultatea în a se îmbrăca și dezbrăca;

 Durere;
 Îmbrăcare lentă.
 Tabel 3.4.1. Plan de nursing preoperator

Data Nevoile Obiective Intervenții Evaluare

Autonome Delegate
afectate
20.01.202 1.Nevoia Pacientul să Explic Pacientul
0 de a se adapteze la pacientului comunică
comunica: rolul de necesitatea eficient cu
comunicare bolnav și să internării echipa de
ineficace la comunice cu și îngrijire
nivel echipa de importanța
afectiv, îngrijire în comunicări
neadaptarea următoarele i cu echipa
la rolul de 8h de îngrijire
bolnav,
teama
2. Nevoia Pacientul să Așez Administrez Durerea s-
a diminuat
de a evita exprime pacientul piafen
pericolele: diminuarea la pat, îi 1fiolă(5ml)
durere, durerii în recomand i.m (analgezic
inflamație următoarele să se
apendicular 12h liniștească
ă și să se
așeze într-
o poziție
comodă
3. Nevoia Pacientul să-și Îi dau - Pacientul
de a îmbunătățeasc pacientului și-a
elimina: ă eliminarea să îmbunătăți
eliminarea în următoarele consume t
inadecvată 12h lichide eliminarea
a materiilor
fecale,
 proces
inflamator,
scaune moi
4. Nevoia Pacientul să Încerc să Administrez Pacientul
de a bea și poată bea conving metocloprami nu mai
a mânca: lichide în pacientul d vomită
dificultate următoarele importanța
în mânca și ore hidratării
a bea,
grețuri,
vărsături
21.01.202 5.Nevoia Pacientul să Ajut - -
0 de a se poată să se pacientul
îmbrăca și îmbrace și să se
dezbrăca: dezbrace îmbrace și
dificultate singur în dezbrace,
în a se termen de 24h încurajez
îmbrăca pacientul
6. Nevoia Pacientul să Instalez - -
de a se prezinte o pacientul
mișca și a poziție în pat,
avea o bună adecvată în așezându-l
postură: termen de 12h în poziția
durere, de decubit
postură dorsal
inadecvată,
îmbrăcare
lentă
7. Nevoia Pacientul să Învăț - -
de a dormi beneficieze de tutorele să
și a se somn îi aplice
odihni: corespunzător copilului
dificultatea cantitativ în tehnici de
de a se termen de 24h relaxare pe
odihni, care să le
 durere în practice
fosa iliacă înainte de
dreaptă somn

Tabel 3.4.2. Plan de nursing postoperator

Data Nevoile Obiective Intervenții

Autonome Delegate
afectate
22.01.2020- Nevoia de a Pacientul să Creez Adm.
ziua operației dormi și a se se odihnească condiții Fenobarbital ½ ;
odihni corespunzător pentru Recoltez
după operație odihna sânge pentru
pacientulu hemoleucogramă,
i glicemie, VDRL
Nevoia de a Pacientul să-și Ajut Recoltez urina
fi curat: poată efectua pacientul pentru examenul
dificultatea singur să-și sumar de urină;
de a-și îngrijirile efectueze însoțesc pacientul
acorda igienice igiena la radiologie și
îngrijiri corporală ecografie
igienice

Epicriza: Pacientul se internează în secția de chirurgie cu dureri în fosa iliacă

dreaptă. Grețuri și scaune moi, beneficiază de următoarele investigații paraclinice:

Hemoleucogramă

Hemoglobină= 16,16%

Hematocrit= 46%

Leucocite= 6900/mm³

Forma leucocitară

Neutrofile= 67%
 Bazofile= 0%

Eozinofile= 2%

Mezofile= 4%

Glicemie 74,2mg/dl

Examen urină; normal

Radioscopie pulmonară

Reacție VDRL= negativă

Pacientul a suferit intervenție chirurgicală

Anestezie IOT generală

Descrierea intervenției operatorie: apendicetomie cu înfundare, incizie M. Burney,

la descrierea cavității peritoneale se găsește un epndic de aproximativ 8-10 cm flegmonos,
situat laterocecal; după ligaturarea nervului se practică apendicectomie cu înfundare,
control diverticul Mechel negativ.

Se externează cu evoluție postoperatorie bună.

Recomandări medicale:

 evitarea eforturilor fizice timp de 30 zile;

 evitarea alimentelor și băuturilor care provoacă gaze intestinale;

CAZUL II.
 A. Culegerea datelor:

Nume și prenume: G.M.

Vârsta: 10 ani

Domiciliu: Giurgiu, localitatea Calugăreni

Naționalitatea: română

Religie: ortodoxă

Data internării: 05.02.2020

Ora internării: 19:30

Motivele internării: durere în fosa iliacă dreaptă, senzație de vomă, febră

Istoricul bolii: paientul acuză de circa o săptămână dureri în fosa iliacă dreaptă cu
iradiere pe piciorul drept, însoțite de circa 3 zile de febră și senzație de vomă, motiv pentru
care se internează în secția de Chirurgie a Spitalului Județean Giurgiu.

Diagnosticul la internare: colică apendiculară.

B. Examen clinic general

Greutate: 28 kg

Înălțime: 1,40 m

Stare generală: modificată

Stare de conștiență: prezentă

Facies: palid, încercănat

Tegumente: normal colorate

Mucoase: clinic normale

Țesut conjunctiv adipos: normal reprezentat

Sistem muscular: normoton

 Sistem osteoarticular: integru morfofuncțional

Sistem respirator: torace cu aspect normal, sonoritate pulmonară normală, murmur

vezicular fiziologic.

Aparat cardiovascular: TA= 105/60mmHg; AV=80 pulsații/min; șoc apexian în

spațiu V intercostal stâng; zgomote cardiace ritmice, suflu sistolic gradul I-II mitro-aortic

Aparat digestiv: abdomenul este suplu, mobil, dureros spontan și la palpare în fosa
iliacă dreaptă, tranzit intestinal fiziologic, senzație de vomă, ficat, căi biliare sunt la limita
superioară, spațiu V intercostal drept; limita inferioară la rebord, splină nepalpabilă.

Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice, urini de aspect normal, loje renale

nedureroase.

Sistem nervos: orientat temporo-spațial.

Antecedente personale: nesemnificative;

Antecedente heredocolaterale: parotidită epidemică în urmă cu 2 luni

Condiții de viață: igienice;

Alergii: nu prezintă

Nevoi fundamentale afectate:

1. Nevoia de a comunica:

 comunicare ineficace la nivel afectv;

 neadaptarea la rolul de bolnav;
 frica.

2. Nevoiaa de a evita pericolele:

 durere în fosa iliacă dreaptă;

 apendicită acută;

3. Nevoia de a bea și a mânca:

 digestie alterată;
  proces inflamator;
 senzație de vomă și grețuri.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:

 postură inadecvată;
 durere în fosa iliacă dreaptă;
 poziție atalgică.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni:

 somn perturbat;
 durere;
 ore insuficiente de somn (5h).

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca:

 dificultate în a se îmbrăca;
 durere în fosa iliacă dreaptă;
 îmbrăcare lentă.

Tabelul 3.4.3. Plan de nursing

Culgerea informațiilor Diagnostic de Obiective Intervenții

Autonome Delegate
îngrijire
Durere în fosa 1. Nevoia de a Pacientul să Explic
iliacă dreaptă; comunica: comunice cu pacientului
Grețuri; Comunicare echipa de necesitatea
Scaune moi; ineficace la nivel îngrijire în internării și
Dificultate în a afectiv; următoarele importanța
se îmrăca; Neadaptarea la 12h comunicări
Poziție rolul de bolnav; i cu echipa
inadecvată; Teamă de
TA=110/60m îngrijire.
2. Nevoia de a Pacientul să Așez Administre
mHg;
evita pericolele: exprime pacientul z Piafen
AV=80p/min
Durere; diminuarea la pat, îi i.m,
R=17 r/min;
Inflamație durerii în recomand Movalis
 Respirație apendiculară; următoarele să se fiolă
superficială, Durere în fosa 24h liniștească
ritmică, tip iliacă draptă și să se
costal inferior, așeze într-
mișcări o poziție
simetrice comodă
3. Nevoia de a Pacientul să Învăț Administre
bea și a mânca: numai pacientul z
Digestie alterată; prezinte să inspire Metoclopr
Apendicită acută; grețuri și profund amid 1
Senzație de vomă vomă în pentru capslă (10
și grețuri 10h. reducerea mg) oral
senzației Antiemetic
de vomă și .
a
grețurilor;
Servesc
pacientul
cu tăviță
renală în
caz de
vărsături
4. Nevoia de a Pacientul să Recomand
se mișca și a
prezinte o pacientului
avea o bună
postură: postură să stea
Postură
corespunzăto liniștit în
inadecvată;
are în termen pat în
Durere în fosa
de 24 h poziție de
iliacă dreaptă
decubit
dorsal
5. Nevoia de a Pacientul să Creez Administre
dormi și a se se condiții z
odihni: odihnească optime Diazepam
Somn perturbat; corespunzăto pentru 1
 Durere; r în termen odihnă; comprimat
Ore insuficiente de24h Învăț (10mg),
de somn. pacientul seara, la
tehnici de culcare,
relaxare pe oral
care să le
practice
înainte de
somn.
6. Nevoia de a Pacientul să Ajut
se îmbrăca și se îmbrace și pacientul
dezbrăca: dezbrace să se
Dificultate de a se singur în 24h îmbrace și
îmbrăca; dezbrace
Durere în fosa
iliacă dreaptă.
Ziua intervenției 7. Nevoia de a-și Pacientul să
prezinte plaga
chirurgicale: proteja
operatorie cu
Dureri tegumentele: evoluție bună;
Învăț pacientul
postapendicectomie; Alterarea
să-și păstreze
TA=110/60mmHg; integrității;
pansamentul
AV=78 p/min; Intervenție
curat și intact.
Puls ritmic, celer, chirurgicală;
volum normal; Cicatrice
R=16r/min; postoperatorie.
Respirație superficială,
ritmică, tip costal
sperior, mișcări
simetrice T=36,5°C

8. Nevoia de a Pacientul să Îi dau

elimina: prezinte o pacientului
Eliminare eliminare să consume
insuficientă
urinară multe lichide
cantitativ;
 adecvată în pentru a
termen de 24h favoriza
eliminarea
9. Nevoia de a bea Pacientul să Ofer
și a mânca: consume pacientului
Alimentație lichide pentru să consume
inadecvată a preveni lichide
cantitativ și deshidratarea neîndulcite
calitativ;
10. Nevoia de a Pacientul să se Liniștesc Administrez
dormi și a se
odihnească pacientul și Diazepam 1
odihni:
Somn perturbat; corespunzător îi creez comprimat
Dureri condiții (10 mg) oral,
postoperatorii; optime de seara.
Ore insuficiente odihnă.
de somn.

Epicriza:

Pacientul se internează în secția de chirurgie, acuzând dureri în fosa iliacă dreaptă,

vechi de o săptămână, însoțite de circa 2 zile de febră și senzația de vomă.

I s-au efectuat următoarele analize de laborator:

Hemoleucograma:

 Hemoglobină= 13,6%
 Hematocrit=41%
 Leucocite= 4500/mm³ sange

Forma leucocitară:

 Neutrofile= 67%
 Bazofile= 0%
 Eozinofile= 2%
 Monocite= 4%
  Limfocite= 27%
 VSH= 13mm

Examen urină;

 culoare galbenă
 pH acid
 albumină: absentă
 glucoză: absentă
 acetonă: absentă
 sânge: absent
 pigmenți biliari: absenți
 urobilina: limite normale.

Diagnosticul clinic la internare: colică apendiculară.

Diagnosticul postoperator: apendicită acută gangrenoasă perforată, peritonită

generalizată.

Apendicectomia se efectuează cu anestezie IOT generală.

Descrierea intervenției operatorii:

Apendicectomie cu înfundare în cecal; drenaj peritoneal; incizie M. Burney; la

descrierea cavității peritoneale se găsește o cantitate mică de puroi și un apendic gangrenos
la vârf, acoperit de false membrane lungi de circa 9 cm; se efectuează toaleta cavității
peritoneale și drenaj Douglas.

Control diventricul Mechel negativ.

Evoluție postoperatorie favorabilă.

Recomandări medicale:

 scutit de sport 30 de zile de la externare;

 evitarea efortului fizic mediu și intens 30 de zile;
  a se evita consumarea băuturilor și alimentelor care provoacă gaze intestinale
timp de 30 de zile.

CAZUL III.

A. Culegerea datelor:

Nume și prenume: P.M

Vârsta: 13 ani

Domiciliu: București, Sector 3

Naționalitatea: română

Religie: ortodoxă

Data internării: 11.02.2020

Ora internării: 12:30

Motivele internării: durere în fosa iliacă dreaptă, senzație de vomă, vărsătui și

subfebrilitate.

Istoricul bolii: pacientul acuză de circa 2 săptămâni dureri abdominale, mai exact în
fosa iliacă dreaptă și în uurmă cu 24 ore, senzație de vomă și vărsături, motiv pentru care
părinții l-au adus la spital.

Diagnosticul la internare: apendicită acută cu reacție peritoneală, apendicită acută

gangrenoasă.

B. Examen clinic general

Greutate: 35 kg

Înălțime: 1,60 m

Stare generală: modificată;

Stare de conștiență: prezentă;

Facies: normal colorat;

 Tegumente: normal colorate;

Mucoase: umectate și normal colorate;

Țesut conjunctiv adipos: normal reprezentat;

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteoarticular: integru morfofuncțional

Sistem respirator: torace cu aspect normal, sonoritate pulmonară normală, murmur

vezicular fiziologic.

Aparat cardiovascular: TA= 120/80mmHg; AV=72 pulsații/min; șoc apexian în

spațiu V intercostal stâng; zgomote cardiace ritmice, suflu sistolic gradul I-II mitro-aortic

Aparat digestiv: abdomenul este suplu, mobil, dureros spontan și la palpare în fosa
iliacă dreaptă, tranzit intestinal fiziologic, vărsături absente, ficat și splina în limite normale.

Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice, urini de aspect normal, loje renale

nedureroase.

Sistem nervos: orientat temporo-spațial, reflexe osteotendinoase.

Antecedente personale: varicelă în urmă cu 30 de zile

Antecedente heredocolaterale: nesemnificative

Condiții de viață: igienice;

Alergii: nu prezintă

Nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a comunica:

 comunicare ineficace la nivel afectiv;

 spitalizare;
 teamă.

2. Nevoia de a evita pericolele:

 durere;
  apendicită acută;
 durere în fosa iliacă dreaptă;

3. Nevoia de a menține temperatra corpului în limite normale:

 hipertemie;
 proces inflamator;
 subfebrilitate (37,5 °C)

4. Nevoia de a bea și a mânca:

 alterarea digestiei;
 apendicita acută;
 grețuri;

5. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:

 postură inadecvată;
 durere în fosa iliacă dreaptă;

6. Nevoia de a dormi și a se odihni:

 dificultatea de a se odihni;
 ore insuficiente de somn (5h).

7. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și proteja tegumentele și mucoasele:

 dificultatea de a-și efectua îngrijirile igienice;

 durere;
 lipsa îngrijirilor fiziologice.

8. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca:

 dificultate în a se îmbrăca și dezbrăca;

 durere;
 îmbrăcare lentă.

Tabelul 3.4.4. Nevoile fundamentale și obiectivele preoperatorii

Culegerea Diagnostic Obiective Intervenții Evaluare

 informațiilo de îngrijire Autonome Delegate
r
Durere în 1. Nevoia de Pacientul să se Explic - Pacientul
fosa iliacă a comunica: adapteze la pacientului comunică
dreaptă; Comunicare rolul de necesitatea eficient cu
Grețuri; ineficientă la bolnav și să internării și echipa de
Scaune moi; nivel afectiv; comunice cu a îngrijire
Dificultate în Neadaptarea echipa intervenției
a se îmbrăca; la rolul de medicală în chirurgical
Poziție bolnav; următoarele e
inadecvată; Teamă 12h
2. Nevoia de Pacientul să Așez Administrez Durerea s-a
TA=110/60
a evita exprime pacientul la Piafen 1 ameliorat.
mmHg;
pericolele: diminuarea pat, îî fiolă(5ml) i.m.
AV= 80p/min
Durere; durerii în recomand (analgezic)
celer, volum
Inflamație următoarele să se așeze
normal;
apendiculară
24h într-o
R=17 r/min; ;
Durere în poziție
Respirație
fosa iliacă comodă.
superficială
dreaptă.
ritmică, tip
3. Nevoia de Pacientul să-și Îi dau Administrez Temperatura
costal
a elimina: îmbunătățeasc pacientului Algocalmin 1 a scăzut.
inferior,
Eliminarea ă eliminarea în să consume capsulă (2mg),
mișcări
inadecvată a următoarele cât mai oral.
simetrice
materiilor 12h. multe Antidiareic
fecale; lichide.
Proces
inflamator;
Scaune moi.
4. Nevoia de Pacientul să Învăț Administrez Pacientul nu
a bea și a nu mai pacientul Metocloprami mai prezintă
mânca: prezinte să inspire d 1 comprimat grețuri.
Alterarea grețuri în profund oral
digestiei; termen de 12 h pentru (antiemetic)
Apendicită reducerea
 acută; senzațiilor
Grețuri de greață;
5. Nevoia de Pacientul să Instalez - Pacientul și-a
a se mișca și prezinte o acientul în îmbunătățit
a avea o poziție pat, postura.
bună adecvată în așezându-l
postură: termen de 10h în poziția
Postură de decubit
inadecvată; dorsal.
Durere în
fosa iliacă
dreaptă;
6. Nevoia de Pacientul să Învăț Administrez Pacientul nu
a dormi și a beneficieze de pacientul Fenobarbital, s-a odihnit
se odihni: somn tehnici de 1 comprimat corespunzăto
Dificultatea corespunzător relaxare pe (15mg),oral, r din punct
de a se cantitativ în care să le seara (sedativ) de vedere
odihni; termen de 24h. practice cantitativ
Durere; înainte de (6h).
Ore somn;
insuficiente Creez
de somn comdiții
(5h). optime
pentru
odihnă.

Tabelul 3.4.5. Nevoile fundamentale și obiectivele postoperatorii

Culegerea Diagnostic de Obiective Intervenții

informațiilor îngrijire Autonome Delegate
Dureri postoperatorii; 1. Nevoia de a Pacienul să-și Recomand Administrez
TA=120/80mmHg; evita pericolele: exprime pacientului Piafen 3
AV=80pulsații/min, Dureri diminuarea să se așeze fiole/zi, i.m.
 puls ritmic, celer, postoperatorii; durerii în termen într-o (1 fiola, 5ml)
vol. normal; Intervenție de 24h. poziție
R=18respirații/minut; chirurgicală; comodă și
Respirație să nu facă
superficială, ritmică, mișcări
tip costal inferior, bruște.
2. Nevoia de a-și Pacientul să Sfătuiesc
mișcări simetrice;
proteja prezinte cicatrice pacientul
T=36,8ºC
tegumentele și postoperatorie cu să-și
mucoasele: evoluție bună, mențină
Alterarea neinfectată în pansamentul
integrității; termen de 24h. intact și
Cicatrice curat.
postoperatorie.
3. Nevoia de a bea Pacientul să Îi dau Perfuzie
și a mânca: consume lichide pacientului intravenoasă,
Alimentație suficiente în să consume ser fiziologic
insuficientă; termen de 8h. lichide. 500 ml;
Regim hidric. Pacientul a
consumat
1200 ml
lichide și a
eliminat 400
ml.

Epicriza: Pacientul este internat în secția de chirurgie cu dureri în fosa iliacă

dreaptă, cu grețuri și scaune moi.

Beneficiază de următoarele investigații paraclinice:

 Hemoleucogramă;
 Hemoglobină= 16,33%;
 Hematocrit= 50%
 Leucocite= 4800/mm³
 Neutrofile= 61%
  Bazofile= 0%
 Eozinofile= 2%
 Glicemie 32mg/dl
 Examen urină; normal
 Radioscopie pulmonară
 Reacție VDRL= negativă

Pacientul a suferit intervenție chirurgicală

Descrierea intervenției operatorie: anestezie IOT generală; incizie M. Burney; după

deschiderea cavității peritoneale, în plagă apare secreție purulentă abundentă, din care se
recoltează probe pentru analize; ansele din jurul cecului sunt aderente de acestea și fixate;
după desfacerea acestora se evidențiaza apendicul cu aspect de ,,frunză veștedă”; se practică
apendicectomie cu înfundare; evacuarea puroiului prin tamponare; drenaj Douglas prin fosa
iliacă dreaptă; pansament.

Pacientul are o evoluție postoperatorie bună.

Recomandări medicale:

 evitarea eforturilor fizice timp de 30 zile;

 evitarea alimentelor și băuturilor care provoacă gaze intestinale.

3.5. Studiu statistic

Studiul acesta a inclus un număr total de 20 de subiecți, cu apendicită acută, supuși

unei intervenții chirurgicale cu apendicectomie laparoscopică, în perioada octombrie 2019-
martie 2020.

Pe parcursul studiului am evaluat:

1. intensitatea durerii acute postoperatorii, folosind instrumente numerice de

evaluare a durerii în momente de timp bine stabilite: la trezire, la 30 de minute, la 1 ora, la 4
ore, la 8 ore și la 12 ore postoperator.

2. mediul din care provin subiecții;

3. incidența de apariție a apendicitei acute pe vârstă și sex;

 4. factorii favorizanți apariției apendicitei acute.

1. Pacienții cu apendicită acută supuși unei intervenții chirurgicale de

apendicectomie laparoscopică incluși în studiul meu, au fost distribuiți în mod aleatoriu în 2
grupe:

 10 pacienți au fost incluși în lotul I al pacienților care au primit analgezie

preoperatorie cu ketamină;
 10 pacienți au fost incluși în lotul II al pacienților care au primit analgezie
preoperatorie cu bloc de mușchi transvers abdominal (TAP).

Protocolul stablit pentru analgezia postoperatorie cuprinde paracetamol 1g,i.v., la

fiecare 6 ore, ketoprofen 100 mg i.v. la 12 ore, prima doză fiind administrată la sosirea
pacientului în salonul postoperator. În cazurile în care analgezia postoperatorie a fost
inadecvată s-a administrat un opioid slab (tramadol 100 mg i.v.).

În studiul meu, scorurile durerii acute la trezire, la 30 de minute, la o oră și la 8 ore

sunt semnificativ statistic mai mici la pacienții din lotul II cu analgezie preoperatorie cu
TAP. Acest studiu a arătat că administrarea blocului TAP în asociere cu anestezia generală,
pentru intervențiile chirurgicale abdominale, reduce intensitatea durerii postoperatorii și
scade consumul de opioide postoperator.

În ceea ce privește mobilizarea precoce postoperatorie, la 4 sau la 8 ore, nu sunt

diferențe semnificative statistic între cele două loturi de pacienți în funcție de procedeul de
analgezie preoperatorie aplicat.

Tabelul 3.5.1. Mediul din care provin subiecții;

Mediul de proveniență Chirurgie Cazuri pe Procent de

al pacienților cazuri mediu incidență
URBAN 12 12 60%
RURAL 8 8 40%
TOTAL 20 20 100%

Tabelul 3.5.2. Incidența de apariție a apendicitei acute pe vârstă și sex;

Vârstă Sex Raport cazuri Total cazuri Procent de apariție

apendicită acută
Înainte Bărbați 4 4 60%
de Femei 2 2 40%
pubertat
e
La Bărbați 4 4 60%
pubertat Femei 2 2 40%
e
La adulți Bărbați 2 2 30%

Femei 6 6 70%
Total 20 20

Diagrama 3.5.1. Factorii favorizanți apariției apendicitei acute.

Factorii favorizanți apariției apendicitei acute

Corpi străini
Oxiurică
Amoebii