UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

RAPORT
PRACTICĂ DE SPECIALITATE

Prelevare mostre apă marină, apă de percolație,

gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska 2017

Coordonator practică:
Lector univ.dr.Pop Dorin Alexandru

Student:
Sascău Giorgiana Alexandra, anul II

-2017-
Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

CUPRINS

Introducere

1. Localizare geografică și prezentarea zonei investigate

2. Puncte de prelevare

3. Mod de prelevare și prelucrare

4. Rezultate scontate și interpretări

5. Concluzii

Anexă

2
 Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

INTRODUCERE

În perioada 17 iulie – 15 august am participat într-o expediție în zona de sud-est a

statului american Alaska.
Expediția a fost coordonată de dl. lector universitar dr. ing. Zoltàn Marosy, directorul
Departamentului de Evaluare și Asigurare a Calității din cadrul Universității Ecologice din
București, având ca parteneri direcți HOFIGAL Import Export S.A., Institutul de Virusologie
din cadrul Academiei Române și Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Scopul expediției a fost investigarea mediului subarctic din Alaska – datele obținute
constituind bază de date pentru a se putea face o comparație cu mediul din Antarctica (se
preconizează că expediția în Antarctica va avea loc în următoarea vară australă). Cercetarea
efectuată s-a concretizat prin măsurători, observații de teren și prelevări de probe de la
latitudinea de 60˚N în vederea realizării unor ulterioare studii comparative ale datelor obținute
la latitudinea de 60˚S, cu privire specială asupra unor indicatori de referință care evidențiază
etapa schimbărilor climatice ( pe care o traversăm).

Dintre obiectivele principale ale studiului, menționez:

- prelevări de probe de apă dulce provenită din lacuri și izvoare având ca sursă topirea
accelerată a ghețarilor,
- probe gheață prelevată de la suprafața ghețarului precum și din peșteri de gheață în
vederea investigărilor fizico-chimice și biologice;
- prelevări de sedimente din morena frontală/punctul terminus al ghețarului și peșteri de
gheață în scopul izolării de microorganisme pentru studiul acestora în laborator, și prezența
unor eventuale adaptări la noile condiții climatice;
- prelevări de alge verzi și brune din izvoare alimentate de topirea ghețarilor în scopul
identificării speciilor prezente;
- prelevări de probe de apă marină în vederea studiului privind frecvența/abundența
zooplanctonului și fitoplanctonului.

3
 Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ȘI PREZENTAREA

ZONEI INVESTIGATE

Zona studiată face parte din regiunea de coastă de sud-est a statului Alaska (fig.1a, b)
situat în partea de nord-vest a continentului America de Nord, unde predomină zonele umede,
împădurite, bogate în vegetație, dar întâlnim și zone mai sărace în vegetație, expuse relativ
recent în urma retragerii ghețarilor.

b)
a)
Fig. 1a, b Așezarea geografică

Descrierea vegetației zonei subarctice

Speciile de arbori des întâlnite sunt cele specifice pădurilor umede temperate:
molidul de Sitka (Picea sitchensis), molidul alb (Picea glauca), Tsuga mertensiana, Tsuga
heterophylla, bradul argintiu (Abies amabilis), cedrul galben (Cupressus nootkatensis), Thuja
plicata, Abies lasiocarpa. Alte specii de arbori: mesteacănul alb (Betula papyrifera),
mesteacănul pitic (Betula nana), Betula glandulosa.
Specii de arbuști: (Vaccinium spp. – familia Ericaceae, specii de anin - Alnus incana
ssp. Tenuifolia, Viburnum edule, Rosa acicularis, Shepherdia canadensis, Rubus spectabili,
Salix glauca, Salix lanata, S. planifolia).
Plante din pădurile reci și umede aflate la parterul pădurilor de foioase și conifere:
varza mirositoare (Lysichiton americanum), ginsengul alaskan (Oplopanax horridus), diferite
specii de ferigi: Dryopteris dilatata, Athyrium filix-femina, mușchi (Hylocomium splendens,
4
 Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

Pleurozium schreberi, Andreaea rupestris, Rhacomitrium lanuginosum, Dicranum spp.,

Grimmia apocarpa), licheni (Umbilicaria spp., Lecanora sp., Parmelia saxatilis, )
Alte specii de plante erbacee și specii întâlnite în zone reci și umede, precum cele
de coastă - zonele inundate constant de maree: Circaea alpin, coada-calului (Equisetum
arvense), Equisetum sylvaticum, cupa vacii (Linnaea borealis), strugurele ursului
(Arctostaphylos uva-ursi), Calamagrostis canadensis, Festuca altaica, Carex bigelowii,
Arctagrostis latifolia, Elymus arenarius, Honckenya peploides, clopoței de mare (Mertensia
maritima), Carex ramenskii, mazăre de mare (Lathyrus maritimus), brânca ursului (Heracleum
lanatum), Angelica lucida, Ligusticum scoticum, Anemone narcissiflora, Argentina egedei,
Festuca rubra, Polemonium boreale, Lupinus arcticus, Hedysarum alpinum, Hordeum
brachyantherum, Geranium erianthum, Scirpus validus, Eleocharis palustri, Hippuris vulgaris,
Myriophyllum spicatum, Equisetum fluviatile, Carex aquatilis, Menyanthes trifoliata, Carex
lyngbyaei, Carex livida, Caltha palustris, Myrica gale, Puccinellia nutkaënsis, Spergularia
canadensis, Plantago maritima, Glaux maritima, Scirpus microcarpus, Nuphar polysepala,
Myosotris alpestris.

5
 Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

2. PUNCTE DE PRELEVARE

Mostrele de sediment, gheață și apă de percolație au fost colectate din următoarele 5

puncte, ale căror coordonate geografice sunt prezentate mai jos (și în fig.2):
- 58˚25’4”N 134˚0’25”V - ghețarul Taku, parte a câmpului de gheață Juneau, ghețar
marin activ (cu bilanț pozitiv)
- 59˚58’12”N 139˚32’23”V - ghețarul Hubbard, ghețar marin activ
- 59˚5’41”N 135˚24’29”V - ghețarul Davidson, ghețar de vale de retragere (bilanț negativ)
- 58˚24’29”N 134˚1’160”V - ghețarul Norris parte a câmpului de gheață Juneau, ghețar
marin de retragere
- 59˚32’40”N 135˚5’25”W - ghețarul Laughton, ghețar montan de retragere.

Fig.2 Locuri de prelevare mostre de sediment, gheață și apă de percolație

Mostre de apă marină au fost colectate din următoarele locuri ale coastei vestice a
golfului Alaska, prezentate și în fig.3:
- 58˚16’50”N 134˚23’19”W – Juneau
- 59˚58’12”N 139˚32’23”W – Golful Yakutat
- 60˚7’13”N 149˚26’8”W – Seward
- 58˚8’2”N 135˚27’59”W – Hoonah
- 59˚26’57”N 135˚19’24”W – Skagway

6
 Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

- 55˚20’26”N 131˚38’51”W – Ketchikan

Fig.2 Locuri de prelevare mostre de apă marină

Datele colectate au fost trecute și centralizate în caietul de lucru al expediției (fig.7).

3. MODUL DE PRELEVARE ȘI PRELUCRARE

Puncte de prelevare şi frecvenţa de colectare

Pentru prelevarea probelor de fitoplancton din apele marine s-a ţinut cont de
urmatoarele aspecte:
- punctele de prelevare au fost fixate la o distanţă rezonabilă faţă de ţărm (minim
100m), pentru a elimina posibilitatea contaminării probelor cu perifiton;
- am optat pentru folosirea discului Secchi (fig.3), pentru a estima adâncimea maximă
a zonei eufotice în locaţia aleasă (în general se admite ca adâncimea până la care se întinde
zona eufotică este de 2-2,5 ori adâncimea măsurată cu discul Secchi).

Frecvenţa de colectare depinde de rata de creştere a organismelor luate în studiu. Având

în vedere că au fost vizate mase de apă cu temperaturi scăzute, frecvenţa de prelevare a
probelor a fost mai redusă, ca urmare a faptului că algele pot avea o rată de creştere şi de
înmulţire mai scăzută.

Modalităţi de colectare
Probele calitative de fitoplancton s-au colectat cu ajutorul unui fileu planctonic cu
dimensiunea ochiurilor de 53μm. S-a urmărit și obținerea de probe cantitative, prin prelevarea

7
 Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

unui volum precis de apă (3 prelevări a câte 14 litri fiecare) din staţiile (punctele de colectare
indicate pe hartă mai sus) şi adâncimile stabilite (orizont de colectare 0,5m – 1m).
Temperatura și pH-ul apei au fost măsurate cu ajutorul unui tester digital (fig.5 și fig.6),
iar condițiile atmosferice au fost monotorizare și înregistrate cu ajutorul unei mini-stații meteo.
Salinitatea a fost măsurată cu ajutorul unui salimetru.
Fiecare probă este însoţită de o fişă (parte a jurnalului de probe fig.7 și fig.8) în care s-
au consemnat datele de identificare a probelor: data şi ora recoltării, coordonatele geografice,
adâncimea de la care s-a recoltat proba, starea vremii (temperatura, presiunea atmosferică,
umiditatea, indicele UV), temperatura, transparența, salinitatea și pH-ul apei, adâncimea de la
care s-a recoltat proba.

Fig.3 Disc Secchi Fig.4 Fileu planctonic Fig.5 Termometru Fig.6 Salimetru

Fig.7 Caiet de lucru

Fixarea probelor

Probele de apă destinate analizei fitoplanctonului trebuie fixate imediat după colectare,
pe teren, pentru a evita degradarea celulelor sau coloniilor de alge din probă.
Metodele şi soluţiile folosite trebuiesc alese în aşa fel încât organismele vii să fie
omorâte cât mai rapid, pentru a se păstra nealterate (sau cât mai puțin alterate) toate
caracteristicile lor (asemănător cu aspectul şi particularităţile lor în stare vie).
Am ales următoarele metode:
- soluţie de formaldehidă acidificată cu acid acetic – ceea ce asigură păstrarea
probelor timp de mai mulţi ani.

8
 Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

- soluţie de glutaraldehidă (concentraţie 1% -2%) – păstrarea probeleor este posibilă

timp de mai mulţi ani.
Având în vedere că aceste soluții sunt foarte toxice și volatile, am considerat necesară
folosirea ochelarilor de protecție și a unei măști / filtru de protecție a căilor respiratorii (fig.8).

Fig.8 Fixare și prelucrare probe

Aspecte ale prelevărilor de probe din ghețari (fig.9a, b, c, d, e):

Fig.9a Ghețarul Taku Fig.9b Ghețarul Hubbard

9
 Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

Fig.9c Ghețarul Davidson Fig.9d Ghețarul Norris

4. REZULTATE SCONTATE ȘI INTERPRETARE

Probele de apă de percolație, gheață, alge și sediment urmează a fi analizate la

Institutul de Virusologie Stefan S.Nicolau din București. Se va urmări:
- identificarea speciilor de microorganisme și a particulelor virale - prezenței VLP (virus-like
particles)
- izolarea de microorganisme pentru studiul acestora și observarea unor eventuale adaptări.

Probele de apă marină urmează a fi analizate la Universitatea “Ovidius” din Constanța,

având ca obiective:
- analiza și identificarea taxonilor
- calcularea parametrilor populaționali (abundența numerică, biomasa).

5. CONCLUZII

Această expediție a fost deosebit de importantă și utilă prin prisma noutății pe care a
reprezentat-o familiarizarea cu protocolul și modul de lucru, echipamentele, înregistrarea
datelor de pe teren, precum și acțiunea de prelevare a probelor.
Un aport deosebit îl constituie și colaborarea cu alte instituții din domeniu precum și
îmbogățirea programului de cercetare al Universității Ecologice din București și creșterea
vizibilității acesteia, prin promovarea pe diverse canale media, publicații și viitoare prezentări
la Simpozioane, Conferințe și Congrese.

10
 Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

ANEXĂ

- Fișele de teren din jurnalul de probe

11
Prelevare mostre apă marină, apă de percolație, gheață și sedimente în cadrul expediției Alaska, 2017

12