Sunteți pe pagina 1din 43

4#'ffi'ffit

CLTPRINS
Pag

- Explorarea experimentald a activitifii cardiace 1

t, Capitolul 1 1

l.l Automatistnui cardiac I


1.1.1 J
n a
]IL.2 J
ici asuPra cordului de broascd
t.2 J
aub
t.2.1 5
corduiui de broascd
1.2.7 6
FIZIOLOGTE r.2.3
ii (card'iografia directi ia broascd) 7
r.3 l0
LUCRART PRACTICE 1.4
orare funcfionali cardio-vascularI
I4
) t4
Metode invazive I4
APARATUL CARDIO _ VASCIJLAR
2,7
2.1.1 Cateterism cardiac 20
2,1.2 Angiografia cardiacI 20
2,2 Metode neinvazive 2l
2.2.1 Ascultalia zgomotelor inimii ZJ
Coordonatori: 2.2,7 25
Prof. Dr. Elena Nicoiescu - $ef Catedri Fiziologie 2.2.3 -glq!q 33
Conf. Dr. Mariana Artino 2.2.4 44
Conf. Dr. Leon Zdgrean ))5 Elecrrocardrgg-gma 61
$ef cle Lucrdri Dr. troana Anca
Biddriu ., .J ,o.f-t.t6ffii-JG*. de investigalie cardiacd 7l
Lucrlri Dr, DesPina Ciocea
$ef de 3. Capitolut 3 - Hemodinamica 1l
3.1 Explorarea func!ional6 a afterelor 7I
3,r,1 Presiunea arteriald 75
Autori: 3.t.2 Pulsul arterial 11
Dr. Bubr.lianu Anca 3.1 Explorarea funclional6 a venelor 1'7
venos' Pulsul venos
Dr. Bunea Dorina ?? l Cir*Lufiu 9l p..rulnta sAngelui in sistemul 79
Dr. Ciornei Clt[lina 1)) Pulsui venos. tlg!]ggtt*3- 79
Dr. Munteanu Adelina 3.3 E xpl orarea c iriul alGf caPTiare l9
Dr. Papacocea Raluca 3.3.1 Fr.riun.u sAngelui in capilare (pulsul capilar) 10
Dr. Vrinceanu Daniela 3.3.2 CapilaroscoPia 80
Dr. Stoleru Liviu 3.3.3 Testui RumPel - Leede 80
Dr. Tau Anca Simona J.+ Explorarevitezeidecircuialieasingeiui(timpuldecirculalie)

DAvrLA"
@ EDrruRA "TJBlijtTi;alARoL UK| - rV
/\A^ \
Prima gi a doua ligaturi ale lui Stannius (experiengele 7 si 10 ale lui Stannius) -

CAPITOLUL i fio ),
"b'-'
Prima ligaturd este pozilionatd la joncfiunea dintre sinusui venos gi atriul drept. in
consecinfd, atriile gi ventriculul inceteazd sd se contracte. in rimp ce sinusul venos continu6 sd
EXpLORAREA EXPERIN{ENTATA a dcTlvtrAlu se contracte cu aceeagi frecvenfd ca gi inainte de iigar.rrA. Erpe:imenrul dernonslreazl cE.
CARDIACE batiile cordului de broascd sunt iniliate in afara atriulul. r:ia: exact la,ioncliunea dintre sinusul
venos 9i atriu. Dacd nurnai un fragment minuscul din s::rusul \,enos este lisat in contact cu
atriul, bataile atriaie gi ventriculare continud, ceea ce cienclsreaza inalrul grad de automatism
1.1 AUTOMATISMUL CARDIAC al intreguluj sinus venos, Concluzia acestei prime ligaruri este cE in sinusul venos se gisegte
un centru ce controieazd activitatea ritmicd a cordului (gan*elicnul R.enak).

I 1.1.1 LIGATUzuLE LUI STANNIUS A doua ligalurd se realizeazd. dupd ce pnnia ilgaruri a fost efectuatE. Ea
' pozitioneazd inlre atrii gi ventricul gi este unnatE de aparitia unor bitdi ventriculare cuseo
frecventd mai ient6, in timp ce atriiie r6m1n nen:i;cate. Acest ritm nou apdrut se nume$te

I
Material:
pericardic seclionat pentru a
Broasca spinalizatd, cu toracele deschis ;: cu sacul "ritrn idio-ventricular" gi el indica existen{a unui centr,r cie auronratism secundar ia nivelul
permite exteriorizarea cordului, ventriculului. Daci ventriculul este ligaturat in po4iunea sa mijlocie, porliunea apicald

I Breviar anatomic;
Cordul de broascl are doud atrii 9i un ventricul. SAngele
prin bulbul arterial care dd nagtere la doud
inferioar6
aftere
prin
aone
veneie
(dreapta 9i
arterial pleacd din ventricul
stAnga)' SAngele venos vine
cave superioare dreaptd 9i stdngd unite
(capabila sE rEspundS la stimuii mecanici) inceteazd sd batE, inoicAnd absenfa unor centrii de
automatism in aceastd regiune. Rezultd cd centnii cie automatism secundar ventricular o
gdsegte la nivelul joncgiunii atrio-ventriculare gi este gan,elionui Bidder, Concluzia acestei

I ia atriul d.rept prin vena cavd 9i ligaturi este cd ganglionul Ludwig nu este un centm de automatism propriu-zis gi are influenfd
la nivelul sinusului venos (fig 1)' inhibitorie asupra ganglionului Bidder, influentd, ce a fost desfirlfati de a dor,ra ligaturd.
e Par'a fi
in cordul de b forrneazd
Ligatura a treia a lui Stannius (experienfa 9 a lui Stannius):

I puncte strategice Pen


ganglionii lui Remak
joncliunea lui ctr atriu
venos la
iar cel al
ticulul se
Pe broasca pe care s-au efechrat primeie doua ligaturi, se desface prima ligarura,
rdmindnd numai cea din ganlul atrio-ventricular. Acunr sinusul venos gi atriile se contractd
impreund in ritm sinusal, iar ventricr-riul continud sd se contracte in ritm ient idio-ventricular.
lui Bidder, iri ganlul
I contracta imPreund in
Concluzia este cd ganglionul Ludwig este dominat de centrul primar de automatism
(ganglionul Rernak), iar influenla inhibitorie a ganglionului Ludwig este numai descendentE,
asupra ganglionului Bidder.

I Agadar, cordul de broasc[ are doi centri de automatism: ganglionii Remak, Bidder gi
un centru inhibitor - ganglionul Ludwig,
ExistE un gradient de ritmicitate de ia sinusul venos cdlre apex, iar secven{a

I contracfiilor este determinatd de regiunea cLr cea mai mare ritrnicitate.

I
I I

'.2
,,it)
I {
,tl

i
-t) '

Fig. I inima de broascd ,,tfJ


stdng; B'-bulbul arterial
l.Vedere ventrali: v.-ventriculul; A.d.-atriul drept; A's'-atriul
I care se imparte in aorta dreaptE 9i sting6;
deschiderea sa (A'p.) in atriul drept; Fig. 2 Prima gi a doua ligaturd ale lui Stannius pe cordul de broascl
ll.Vedete dorsai6: sinusul venos tdiat pentru a se vedea [-atriile; 2-sinusul venos; 3-ventriculul,
superioarI dreaptd; c.i'-vena cavd
t c.s.s,-vena cavd superioard stAngd; c's'd'-vena
inferioar6; A.d.-atriul drept; A's.-atriul stAng'
cavl

t
uman
1.1.2 Centrii de automatism din cordul
mentinuta strict Ia temperatura corpului, aporful
cie asigurat prin barbota:=
de prezenla lufie'
1. Nodul sino-atrial (descris de Keith gi Flack in 1907) continu6, iar apor.tul eneigetic este asigurat
Penrru a evidenlii in mod experimental elecrul
in vecin[tatea orificiului de vdrsare al chirnice din lichidul :=
Se afld in grosimea muqchiului atriului drept,
venei cave supenoare. perfuzie pe cordul de broascd, se exteriorizeazdininla
; 3 cavitalii toracice, du-:
se trage din fesutul sinusal al inimii spinalizaiea preaiabil6 a animalului de experient['
CunoscAnd originea ancestrala a nodului, care
putem i-r,iagina funcliile lui. Dup[ cum sinusur iniliazd contraclia 9i bate mdsura Broasca este spinalizatlt gi fixatd pe o planse:-.
i:iina se izo1eaz6, secfionand frer.-'
primitive, ne mari' Se introciu:=
bate mdsura pentru inima de pl::Z ia n;relui
pentru inima poikilotermelor, tot astfei noau sino-atrial pericardo-diafragmatic ai se ridicd pericardul 'aselor
primar de automatism cardiac, iar ritmul impus se nume$te ritm printr-o butonierd ce Se executi i; reia cavz' inferioari pAnd la nive'-
nramifer. El este centrul cattula Straub
sinusal (70 de impulsr-rri pe minut)' sinusului venos,
fir de afd' trecut ::
prin::-: iigarlrd executata cu
2'Nodulatrio-ventricular(descrisdeTarvarainl906) Fixarea cordului pe canuld se face
' ferioard a sephrlui interatrial, anterior fa!6 de
prealabilpesubu,nu.uu6inferioard.Dacsbroas;aeintrodu:= in tim:-
:rialestedistrussaufuncfialuiestedeprimati' printr-una din ramurile aortei pan6 in ventricui. ln
ac
e a bate mdsura' Cind nodul atrio-ventricular ca iichici :.
manevrei sa efectuam prima 1i!atur6 a lui Stani,:s.
intre sistola atriald 9i cea ventriculari este muit perfuzie pentru a nu provoca sd' ca;e u'
simultan deoarece ^r^*^e*a onorr
- -, -r^r-^ erernente anatomrce care re:-:
mai scurt sau poate fi suprimat, Ambele camere se contract[ aproape Dup6 executarea liga e ceieralte
special'
impulsul ajunge la atrii 9i ventriculi in acelaqi tirnp' inima in cavitatea toracicd 9i
clinica i40-45 de impulsuri pe
Perfuzia r. fu.. cu solulia aflatd in:r- s N{ariotte, al c6rui debit este reglat --
Acest ritm este denumit nodal 9i traduce o tulburare
ajutorul unei cleme Mohr, iar presiunea ssie reglat6 prin inallimea la care este sir*=
minut).
de este de ooicei solulia Ringer dar pot fi folosite 9i a"-
3. Fasciculul His Ei refeaua Purkinje recipientul. Lichidul perfuzie-
intAlnim uneori in clinicb situalii asem variante a[e acestei compozitii (Tyrode' Locke)'
rdiaci. se leagd vArful cordulr-ri de o pe:":i
nodul atrio-ventricular este exclus printr-o le a!['
p a unui nod simPlu al firu1ui de
situatie ventricr-rlii \nceteazd' sd se contracte
e pe un kimograf care se roteqte cu o vit::'
nou, cu o rat6 variind intre 25 9i 30 de batii
rafic pe care putem sd unnirim frecvenia '
rata se daloreaz| intr6rii in funcliune a unui ce
continurf, s5 se contracte in ritm sinusal, apirand
astlel disocialia atrio-ventriculard'
pierderi de cuno$tiinle a ciin canuld, substanle cu compozitie ion-:l
in tirnpul perioadei in care ventriculii nu se contractd pot apare
i'cet1rii circulaliei c6tre creiei (sincopa Adams-Stokes)' bstan;e in parte, se spall cavitetile cordulu: : -
sau crize epileptiformc, datoritd
anld de Pe membrana miocitelor'

I 1.2 INFLUEI{TA IOI{ILOR $[ A MEDIATORILOR CHIMICI


CORDULUI DE BROASCA
ASUPRA
picdturi din solulia de caCl: 1%0.
frecvenlei bdtdilor cardiace (fig.3).
Dupi catel'a
iichidul de perfuzie din canula Straub cAl- '
secunde se observd o cregtere a amplituciin:' '

t 1.2.1 CORDUL DE BROASCA TT.ALAT PE CANULA STRAUB


Dacd se continui adaulur.a soluliei de CaCIl, corduL
prin blocarea pompelor ionic*e;. Dacd dup6 adiugarea
ad[uga imediat KCI, cordul i9i reia bataile (fig'4)'
in exces de solulie de cacl:
'
se opregte in sisto16 (rigor c? -

I Tesutr-rl miocardic, la fel ca toate celulele organismuiui,


de anumite condilii de mediu, care sh respecte osmolaritatea
Pentru cordul de batracian,
specificl. aceasta corespunde
are nevoie pentru a funcfiona
proprie,
soiuliei
ca qi compozilia ionicd
Ringer' a cdrei comPozilie {

I este:
Nacr
CaClz
7,5 g
0,1 g Fig. 3 Efectele hipercalcemiei pe cordul de broascd
KCl 0,075 g
NaHCOi 0'1 g
Apd 1000 g

I Inima de broascd, izolata de restul organismului, continul


indelungatd, dacl este perfuzat[ cu solulie Ringer'
activitatea ritmici vreme
4 Efectele intoxicdrii cardiace cu Ca2* 9i reluarea ritmului
spontan dupi addugatee:=

I 't de condilii in Fig.


KCI
Corduldemamifer,pentruafuncfionascosdinorganism,alg]leyol( perfuzie trebuie perfuzie cAteva picdtur: :
prus: perfuzia se face prin sistemul coronarian, temperatrira richidului de Actiunea ionilor de K* - dacd se adaugd in lichidul de
o reducere a frevenlei 9i amplirur,,
solufia de KCi i%0, duPd cdteva secunde se observd

f a
)
4
I
$1
h
iG
llr
ir

I
ii
I
h
d
iI
E
E'
ii
{l
ii,
Cu ajutorul unei baghete de sticld se disociazd nervul vag de elementeie
!,
inconjur[toare.
?
t!:
::ii

Excitarea vagului se face cu ajutorul unui cureni faradic produs de o bobind de

I I
- dacd in lichidul de perfuzie se adaugd
inducfie.
Cregterea intensitalii curentului se face prin nociifrcarea distanfei dintre bobina
circuitului primar gi a celui secundar. ExcitAnd vasui cu stimuli de intensitate medie se
observd o sc6dere a frecvenfei cardiace gi a amplitudin:i contracfiilor.
; e va obselva o creqtere a amplitudinii 9i Dac6 vom cregte intensitatea curentului de sti::';lare. cordul se va opri in diastold.
I%o va determina scdderea frecvenlei 9i

I
I
Daca dupd oprirea cordului vom continua stin:larea nervuiui vag, dupd cAteva zeci de
secunde de la oprire vom observa cd inima igi reia ac:ivitarea ritmicb dar cu o frecventd mulr
I
frecvent tulbur[ri electrolitice locale sau
mai micd, asembndtoare cele.i din ritmul idio-ventricuiar.
relariv Precoce Pe ECG'

I I

t,2.2 EFECTELE ExCITAzuI NERVULUI


\'AG ASUPRA CORDULUI DE
Fenomenul se numegte ,,vagus escape" sau leiornen de sciparevagald..
Experienfa lui Goltz
La nucleul dorsal al vagului din bulb vin numeroase aferenle din diferite zone ale

I
i
BROASCA corpului. Aceste conexiuni fac posibile reflexele viscero-cardiace. In cazul stimularii intense a
zonelor reflexogene existd posibilitatea clinich ce oprire a cordului in diastold din cau'
e automatism, in organism ea i9i adapteazd
stirnuld.rii vagale.
voile metabolice de moment' cu ajutorul
I tonusul sistemului nervos simpatic
modifi carea activitalii cardiace'
9i
Se ia o broasc5 nespinalizatd gi se imobiiizeaz6 in decubit dorsal pe o plangetd. Se
pune in evidenfd cordul printr-o fereastrd executati in peretele toracic,
Printr-o altd fereastrE, executat6 pe linia mediani abdominald, se exteriorizeazd o ansi

I lucrdri practice se vor executa o serie de


nervului vag de
expe
broasci
nenrosasupraproprietElilorinimii'insalade intestinald impreund cu mezentetul aferent.
Se lasl ansa intestinald sd se usuce timp de 10 - l5 minute, pentru a se sensibiliza.

I
Excitarea apoi se lovegte cu o baghet[ de sticid,,
pen
decubit dorsal. Se desface peretele toracic Se observd o rlrire a frecventei cardiace gi chiar oprirea inimii in diastold,
Pentru a Pune in evidenfd vagul' se e in timpul intervenfiilor chirurgicale, cdnd se fac manipuldri brutale ale viscerelc:

I
abdominale, este posibild declangarea unui astfei de reflex depresor cardiac cu origine vagaiz

1.2.3 MANEVRE CLINICE DE EXCITARE VAGALA

I nervul vag (fig'5)'


Reflexe depresoare cardiace pot pleca qi din teritoriul altor nervi,
Reflexul Dagnini-Aschner - dacd se exercitd presiune moderati, prin intermeo;.:.

I grngllrrr J ugulrr ll vrgulul


pleoapelor, asupra globilor oculari, timp de l0 - i5 sec, se obline o scbdere a frecveni-
cardiace cu o valoare diferita de la un individ la altr.rl gi de la o specie la alta. l
Manevra este folositd in practica niedicald pentru a diferenlia tahiaritmi:l:

t
lru ncltl yugo-rlrrlP:ttlc
l supraventriculare de cele ventriculare, gi pentru a trata tahiaritmiile supraventriculare.
N. tl -: Reflexul se realizeazd deoarece stimuiarea tenriinaliilor senzitive ale trigemenului es:-
N. TII _
condus[ Ia nucleul trigemenului din substanla reticulatd bulbard, de unde dtfitzeaz1 ]a nucie-.

t
vcrt J
dorsal al vagului, pe care il excitd, producdnd astfel inhibarea proprietblilor cordului. Efecr:.
dispare dup6 atropinizare.
Intensitatea reflexului depinde de echilibrul dintre tonusul vegetativ simpatic -i-
n*, *platrnlcl parasimpatic al persoanei. Subieclii cu tonus vagal mai mare vor avea r[spuns depresor n::.
urt. l[lE3L sever, care poate merge pAn[ la lipotimii, in timp ce subieclii cu tonus simpatic crescut r'-:
avea reflex siab sau absent.
Reflerul sino-carotidian - stimularea puternic6 a vagului se poate face prin comDres.:
l. a
N.
N. \'IT
\'ltt unilaterald sau bilaterald deasupra sinusului carotic,
Atenfie, manevra poate fi deosebit de periculoas[, mai ales la persoanele in vArs -.
i
Manevra poate opri un atac de tahicardie paroxisticd supraventriculard.
T nervul vag Ia broasch
Fig. 5 Conexiunea dintre lanlul simpatic ai

l-
liq
t
i:::t
ii,rr
i-1
'rt

*
E
r rxrrilr,/r.r^prT rri-,-tt PERIODICE A II{IMII (cardiografia
tt 1.3 Ll-('trA rI\E,r\-r r rar'^!
directi la broasc[)
6 nurcttd Pcitzi cotnPensatorie'
(fio '7\
'ti
demoisirim qi se verificdm legea

L ptul cl :nima este total inexcitabild cind

t se ai.i iir perioada de relaxare (diastola)'


schereirc. care fiind excitabil 9i in timpul

tt
I

ulTnarl
MareY, Pentru a Putea I
contactul
-
deoaiece Presupune

tt Cu acest disPozitiv'

I
miocardului"'

?l'r?i3. ca1'e atinge +35 mV'


cur ie i.rnc[ionare al canalelor ionice' care'

! pot fi in stare deschisE, inchisd sau inacttrtd'

T
T
r
i: de broascd
broasca
Fig.6 Cardionriograf pentlu cordrti

t PrincipittlexperinrentL-rlr,ri-esteunnatorul:Seurmdrescfazelecicluluicardiac,
inregistLare
fiiT,',1i::';J::j'ff:T
Se obsen'd pe cardiogram[
st{il1i;1:':l:*li.ji':ji;::?:"i,';,fi"1i"l,'j,i.ill'::;;
in care trr(
T ;'#il-;'';;',:lll1'$|,3':jti::.il:T,'jjl:: spi'arizatd, cardiograr Marev'
kinrograr'
faze ale ciclr'rlui cardiac
Fig. 7 Stimularea cordr-rlui de broascE in diferite

I u.un utu.'i
;:i;:li5i::1? :iffi'ff'.st.
exteriorizat di' sacr.ri pericardic
este srs"pena^, i"ir.gr. qo,iuvarve
ale cardiografului
gi diastola anrreneazd valva
cordul
i,oouirizatl pe .risr'rla cardiogratulr-ri Marey'
mobila

t Varialiire de forma ii uotun., ut.^ro'ffi-i'''rir,.ru


ctr hArtia in'egritd a kimografr"rlui'
conectat' tu o p.n,1a inscriptoare.aflati;;;;"i;t; *i:q, o.pu^Ta ascendentd (sistola) 9i
Se ob;ine o-,u...ii,ne
descendenra (diastola),
de .;;,-;;;;,.
pe'tru ."iar"il t^t-.t.:tti31" t'*iiuuit"ugl
una
miocardulr'ti' trebuie i
I
0

l0

ilil:i"ffii;,,1,^'.':r,f ;il; a
urmarina modincrnie,'#.dJl?TJl,.l'ntr erectrozi) cu bonrere
I

lr

t
inchidenr
p'in in'Jilo;iJ;t;;; tr''ti rtnottt' in sistold'
Itnui transformator de o .*.iruii'':tirr:'rtry:::o-ut
aflat
i
l,
t;
SO

ck
circuritLrr cr-r ajutorr-ri lor nlt se modificd' pentru
cd miocardul este I

Observim c6 in acei
I

l" 1i*iul se observ'

I t^1t;11it diastolei', I
uE.(abrlu

inexc.[tabir i, srs/o/ "i"r


pri* apar tia unei contraclii suprinentare,
premature' care I
I

modificarea gr.aficurLri cardiogra'rei I Lrd.Jd


4rg ur b.du Crl'
P
dr?
dIP r ATP
atrgi
se nunregte extrasisiold'
i Nt
C$\r l' ! !u
7 i,l: de lucru
T Ii
I
Fig.8 Potenliai cie ac!iLLne al fibrei rnioceLroice
I
qn
e::

Itt.
r!,

ii1'

I iocardici este excitabilb nurnai cAnd se afl[ in


[.
i!,
iti

,1

Aparipia unei contracfii suplimentare, precoce' care sSte denumitE in clinicd

tI une aparilia unui potenfial de actiune prin


i.,

poate rE.spunoe ia srimuii suplimentari. Gradul


extrasistolE arat6 ed in timpul diastoiei inima
Ni

f,iana este total depolarizatd, celuia devine ii


ii variaz| cu ci::e:teie faze ale potentialului de
vine ciupd ce celuia i9i reface polaritatea cie carea unui s:imul in FRR, poate declanqa
?,r,i- ',e refacerea potenlialului de repaus la un Dac6 depc'.Z:'-zerea este completE, apare un
(FP-4t. in care celula este total inexcitabild' contractia !i3coce. Cu cAt celula este mai

! nd la refacerea conpletd a potenlialului de


(FPj..,'. in timpul cdreia un stimul supraliminal

upI refacerea integralE a potenfialului


stimulul s::-:nentar are $anse mai mari de a
Ioasd per:caii pentru cord este in FSN (faza
r la sos::ea unui stimul subliminal.
cliuns i: ciierire zone ale miocardului 9i de la
Ir o perioadd d.e
fiml
de.aproximativ 100
legea inexcitabilitafii periodice, se poate explica de ce c
e.xtrasistol6 plecat6 de Ia un stimui

!
a concentraliei ionice interne' celula se (i:asroia prelungita): stimulul frziologic
ectopic atrial, este urmatd de pauzEt compensatorie
tabilitate tsttpranorntald), un moment in care sinusal venit dupb o extrasistoi[ gasegte calea de concuc3re
atrio-ventriculard sau miocardul
determi;ia iepoiarizare cu dezvoltarea unui ventricuiar in perioadd refractarb absoiutl, 9i nu se i:ansmire. Abia
al doilea stimul poate fi
I

gi repclarizare sunt valabile atdt pentru condus gi genereaza depolarizare gi contracfie ventric_ulard, Extrasistolele sunt manifestdri

I renta 'Je comportament se datoreazd FRA


,,sDike" -'ootenlialul rnuqchiului
scheletic' clinice care denotd anormalitafi de excitabilitate sau fooare anormale,
plecare oriunde in miocard'
cu punct posibil de

I iie de excrtabilitate aie mugchiului papilar


lui cardiac mecanic. Activitatea electricd
rioada refractarl' Dupd o perioadd de laten!6
de
este 1.4 LEGEA INTMII FRAI'{K. STARLI\G

9i a rezistenfei periferice vasculare asupra activitilii


I Influenfa intoarcerii venoase
FR'A esie foarte lunga (cAteva sute de
cordului de broasc[
contracqiei' Deoarece FRA presupune lipsa
in acest intervai' 9i se suprapune peste (numitd intoarcere

r
aplicat
Obiectivut lucrdrii,. Se sludiazd influenla umpierii ventriculare
este inexcitabira, lnexcitabilitatea
:e;-ioada sistolei, practic in timpul contracliei inima venoasd) gi a rezistenfei periferice vasculare asupra debitului cardiac la broascd'
datoreazd dinamicii po(ilor canalelor de Na* qi
rc:iodic[ a niiocarduiui gi FRA lungE, care se
Ca--.aredreptconsecinlSlaptuic6ininranusepoatetetaniza. prittcipiuz Cordul de broascd izolat este introdus intr-un sistem de tuburi carg
rezistenfa perifericd vasculard'
T
.;
simuleaza sistemul circulaliei mari, 9i anume aportul venos 5i
Prin menlinerea constantl a rezistenfei periferice 9i_modificarea aportuiui venos, se studiazL

I CLrrba
contt'actiei a
\
b int'luenta intoarcerii venoase asupra minut-volumuiui. Menlindnd
variind rezistenla periiericd, se studiazd influenla acesteia asupra
constant aportul venos ;:
debitului cardiac'

Tehnica luudrii
T Descrierea aParaturii:
l. Sistemul venos extracorporal se reahzeazd conectAnd Ia canula introdusd insolu!:=Ven:

I Excita-
bilitatea
d car,E inferioard, prin intennediul unui fub de cauciuc, un
vas Mariotte ce conline
Ringer, Tubul de'cauciuc este previzut cu o clem6 cu 9urub de reglaj,
debitului lichiduiui care se scurge in cord.
ce permite modifica::=

I
:

2. Rezistenfa periferica visculard se realizeazd cu ajutorul unui ilb vertical


din sticii
/ prev6zut cu ramificalii laterale, pe care il punem leg5'tur6, tot
prin intermediul unui tub c=
:
cauciuc, cu canula introdusd in aorta stAngi'
f
/ Montarea preparatului :
&
f gi fixata pe o plangetd, 9i s=
aorticd dreaPtd 9i se Pun i:-

t !
L
FRA

Fig. 9
FRR ex
de
ca
cauciuc, pentu a impiedica producerea unei embolii gazoase
e a introduce canuia in I ::''
: Ringer prin dequrubarea clemei de pe tubul :=
ce ar compromite preparatul S -
Se practicd apoi o secliune later' '
o contractie detemrinatd de un stin'rul unic Ai poate fi asemdnatd asigur6 un flux continuu, moderat, de lichid prin canuli'
T eiln
Sistola cardiacd
secusS. ple luneitl.
este
purliuta a cave inferioare, Prin orificiuioblinut se introduce canuia'
Cu ajutorul fii--'-
'enei
l0
T
E
II rf
ti
i.

I
n
i,

{
I
e vascular peste varful canulei' in continuare, i!

Iil il
li.

srAngd 9i se iigatureazta carrula coneciatd la ry

r e important ca tuburile de cauciuc sd nu :.


in cazul mdririi moderate a rezistenfei periferice se olsend menlinerea constanti a
f 1 acestora sd nu fie obturat prin aplicarea ;
debitului cardiac. O cregtere irnporlantd a acesteia va deter:.rla insd o scddere a minut-
care poate fi evitatd prin plasarea canulei cAt volumului.
+ nrai paralel cu axul lung al vasului)'
Preparatul odatd montat, vom observa cum solutia Ringer
din vasul Mariotte umple
Interpretare: Acest experiment demonstrezd legea :r:mii. conform c[reia fo(a de
contracfie a cordului se adapteaza ia volume variabile aie l::crcerii venoase. Fenomenul a
I
f
sistold spre tubul arterial' elimin6ndu-se la fost observat de Otto Frank la broasc[ (1895), gi demons:ra: oe Ernest Starling
pe cordul de
ca'itatea ventriculard 9i este expilzat|t cu fiecare
.xt.rio, prin ramificagia laterald inferioard a acesru:a mamifer (1915). Rata intoarcerii venoase condi!roneazE umplerea ventt'iculard diastolic[.
t
nr-rmitd gi presarcind, care,la rAndul sdu, determind g:ad-- aiungirii presistolice
a fibrelor
:
Executarea lucririi:
venos mediu' Se determind miocardice. prin urmare, legea inimii poate fi enuniati sr asifel: fo4a de contracfie a fibrei
T 1. Influenfa intoarcerii venoase. Se stabile;le un aport
oebitur cardiac numdrand picarurile scurse
prin ramii:oaiia rateralS inferioard a rubului arterial miocardice este propo(iona16 cu lungimea sa telediastoirci
maregte debitul soluliei funger (deci intoarc-erea venoas6)' 9i se prin analogie cu mugchiul scheletic. aceast6 pro;:ie:ale a miocardului de a se contracta
rimp de un minut, Se
T,
cerenninS din nou minut-volumul. Dup[ oblinerea
reiurtatel0r se readuce cordur Ia minut- mai puternic Ia elon_ea{ii ini{iale mai mari ale fibreio:', se explicb prin fonnarea unui numdi
variabil de punli actomiozinice in funclie de lungimea p:e contractild a sarcometului.
stabilegre un aport venos mediu' Se deschide por{iunea centrald a miofilamentelor de miozini. ce corespunde benzii H (0,2 pm), nu
T bitul cardiac, Se obtureazd cu o perld de sticlE
superioarl'. Lichidul expulzat de cord urcd in
poate forma iegdturi transversale, Numdrul maxim ce punli actomiozinice se produce cAnc
miofilamentele de actina (tpm) p[trund printre miofilamentele de miozind pdnd ia limita
ise. Presiunea pe care miocardul ventricular o benzii H, situafie ce corespunde unei lungirni a sarcomerului de 2,2'p.m gi atin-qerii unei fo4e
T are cie invins a crescut cu o vaioare egald cu
cea a presiunii hjdrostatice exercitatd de coloana
contractii in care cordul ,se adapteazd' se
maximale de contraclie. La lungimi mai rnici, fitamentele de actind se intAhresc in centrul
sarcomerului qi se suprapun, fapt ce impiedici formarea punlilor 9i impune o importanti

t c: lichid dintre cele doua ramificalii. Dupd cateva


ir,cepe cieterrninarea minut-volumului' Mun.uru se repet[ apoi 9i cu ramificatiile laterale inc6rcare intem[, ce ingreuneazd scurtarea, scdzdnd forla de contraclie, La lungirni n'iai mari.
s-rpenoal'e. forfa contractild scade proportiona] cu sciderea numdrului de punli transversale (frtg' l1), D:
Rezultate: aceea, pe mdsur6 ce afluxul venos cre$te, se atin,qe un grad de dilatalie ventricularb optir.
venoase debirui cardiac creqte (fig' 10)' pentru contracgie, dincolo de care s-ar produce o scbdere a debitului cardiac. Spre deosebir:
Se va obscrva cd in cazul cregteriiinr,oarcerii
T insa de mugchiul scheletic, miocarclul, care are o complianla diastolicf, redusS, nu poate i:
destins pAnd la un nivel al alungirii sarcomerelol de peste 2,4-2,6 pm fXrE modificd:-
strl,icturale ireversibiie, deja \a2,3 p.m fo(a pasivd fiind foarte crescutd,
T L
C{
in consecin![, inima normald opereazl. numai in po(iunea ascendentd a interre lati:-
fortd-lr-rngime (fig. 12).
O

T u
0,)
X
O

T (h
0)
tr
\o

T .o
l<0

t Ttmp
Lunglme (nlrcronlJ.

t
(curbe presionale 1-6)'

t Fig.l0, REspunsul ventricului de broascd la presarcini crescande


Presiunea maximi dez'oltat6 in cursul sistolei cre$te
in traventri culare ini!iale (determinatl de
odatd cu cregterea presiunii
volurnul telediastoli c)
_i_l
1,0

T I

__t
11
Fig. I 1. lnten-elalia dintre lungimea, ur.ot..utui''i tensiunea dezvoltati
+ F t2
l;
r
I
t i Frank-Starling il au ionii.
de caiciu' Studii

I pre s:s toiici^ u't"utto*"ru1ui


eqti ioni iu' p' de altd
determinl' p e de
parte' produce discrete
CAPITOLVL
I
2
in Primul rAnd Prin.cregterea
10:15%) a ritmului cardiac'
drePt'
urma dilataliei atriuiui METODECLIiNICEDEEXPLOR{II-FLINCTIOI\ALA
I ale frecvenlei de contraclte
t rezultatui unor mecanisme
(extrinseci) fiind abolite la
a
CARDIOVASCULARA

I 2,1 METODE INVAZIVE "

I 2.1,1 CATETERTSMUL CARDIAC

Cateterismul cardiac reprezint[


metoda ae inn'oducere a unei sonde
in interiorul

I cavitdlilor inimii in scoP dia


Cateterismul cardiac
Werner Forssnan este c<
c
de dtre Chauveaux 9i Marey'
dus un cateter in cordul uman' L c
sdu stAng 5i a avansat c'i'
-

I e curba debit cardiac-Preslune


vdrsta de 25 ani, a introdus un
el, sub contror n*"r*opic,
deparramenrur de ;;G;,
pand in atriul cirepr' -^... "uului
Forssman
unde s_a io.uiirut pozitia callrerului
s-a depiasat apoi pana la
printr-o radiografie toracic6'
unui mijloc de administrare clirectd a

t stnng
obiectivul
medic
,i
inilial i;i?";rsman a fost oblinerea
mdsurarea debitului
in stlri
I
circuialiei
t-

rragm
Fick,
invest i::*:.'fiffi11,Ji,il

I F-
-- percutana'
ca in ved
j/
1959 apare afierio
in 1970' Swan 9i Ganz au
stD,ng gi drept. in cand astfel posibila aplicarea
.t-
inrrodus tehnica de cateterism cu
ajut

I
u

snl'
cateterismului 9i in afara laboratoarelo
cateterismul,cardiacesteindicatdac6estenecesardconfirmareauneibolisuspectat[ dacd' aceastd
unuto*ice gi fiziologice gi depistarea
inima umana, clinic. pentru pr"rrrur,"u severitdlii ,.i.

I Fig'l2CurbeledebitelornormalealeventriculilordreptgistAngpentru
prin extrapoiu"u auttlor
calcuiate
oblinute ia cAini boata eite insolitd de afeclitri importante'
Este singura tehnic6 frecvent cafabila
suficienta pentru a fumiza elemente
de a defini anatonnia coronariani cu
decisive ce vor pe nite orientarea spre
o preclE
chirurgia

I ,F R-
coronarian[ sau spre angioplastie'
v a r v u r o p a t i i l, u t. t., l, *;
f: r;; ;'j;;::,t
lxr
Pentru alte cardiopatii (cardiomiopaili
c il e h e m o d i n a n i c e .''
"
ff lii
1; 11
9]l1li.1]::
ffi:tx rji
I
F
cardiopatii congenitale
eterism sau angiografie, de
are diagnosticul precis
canal arterial sau comunic
c)
.* J
,cd, etode nt invazive' luarea raporlului
O-
Deciziadeaserecurgelacateterismcardiacsebazeazd,p::."i morbiditate 9i
metoda are un anumit procent de
"'"n"'la.a,
beneficiu/risc, Fiind explorare invazivl, dotaiea tehnic[ 9i experien{a
0)
-T-io rbo 2oo bolna
Oo mortaiitate iegat de virst6, Starea : tulburdri de ritm'
clomplicaliile ce p
?50
(mm Hg)
Pi.ti"n. uttttiiia specialigtilor ce o executl, Dintre
alergie Ia substa
.i"Uof ii, perforalii 9i diseclii vasculare' m mortalitatea fiind
cardiac ins6, catetensmut esie considerht o '
postsarcind 9i debitul Actuaimente
Fig. 13 Relalia intre
evaluatd Ia 0,14 - 0,15oh din pacienfi'
13 Esteutilizatinsirualiileincareevaluareaunorafecliunicardiovascularenusepoate
face prin metode neinvazive'

1/
L+
t
I
I Mbsurareapresiuniloicaidiacegianeriografiacoronariandsuntprincipalelebenefrcii
Presiunea caPilarI Pulmonari
t. fapiul c6 este mai dificil de -oZ::-:s i;i atriui sting cu
sonda de

t finAnd .ont puimonar


. presiuni, volume' rezisten![ vascular[); cateterism, se accepth presiunea 'oa'u*il'f"'p"tifi^ ::. :t;tttut "t ilO;:r';i?l:
ea gradientelor de presiune' vtzualtzatea presiunea din atriui stAng' S
a::::l
r- -i ol' ^ .'--._:= ..^
impinsa spre periferie plnd
re *z:
I
i
rL4!1vl,
- .. presiunii din
in acest moment, ort :,':;'--
arte'ut3lT,?1x11,#T:ti?,11T3u p,.,iu,,ii capiia:e ;:-=,". a Swan-Ganz
(angioprastia coronariana transluminall
percutand - '...pulmonare' ;^- prin umflarea
li',-^-^ iar
T :
a. a1lr:r
:;j:il:1"JJ'#;.i:Jiffi*1"l (cu balonag). Ar;;; .rt" pturut'a
intr-un ram
presiunea reflectatd de
se izoleaz.'de regiunea n:'--:ii=,.iI" ilimind
balonagului, v'rful ,o.ari
cardiac ai'
rejeruiui la pacienlii cu transplant

t in inima dreaPt6 se face Prin


vena
t; i;i;a venele femurala' subciavie'
(de ex' stenoza n:::al-') lntre atriul
n, tguit"in'^"ol ;: ieieoiastold'
st6ng 9i ventricului stAng'
Agadar' presiunea capllard
resiunii teiediasic:rce a ventriculului
sting'

I ones).
t Po^tt P6trunde Pe cale femuralb ilardpulmonarZ'rlearatdgraduldecregterealpresiuniiatriale
9i constituie rotooal6
un fu'u*ttru important al funcliei"r

e cu iichid 9i conectate Ia un montat in


tradr'rctor de pomP6'
T i*auttorul de presiune Presiunile ventriculare mari pe stanga).
din unrrd uu
in ceea ce prlve! ite v llorile (mai
mdsurarea variafiilor rapide
de presiune' cum Au morfologie similard' dar difera iar ejeclia este mai scurtd pe
contraclia gi relaxarea rzovol;i.iJ
t*r mai lungi

I P

aciilitate ce se utilizeazd in
cercetarea
rt cu timpul sau vtleze de creqtere
a
partea sting6'
Presiunileinvaselemari(arterapulmonarigiao
sunt asemindtoare
Contururiia undelor de presiune
T platou sistolic u"il6na'o' cu cel ventricuiar' incizura
lichid' sau dac6 valvelor sigmoidiene), urmatd

t
l

I
cavitate cardiac6 pdtruncle
iunea tttqtt- Inveis' cind
scade'
din

rapiJa ventriculard' c6nd


cavitate iese

volumul cregte
al
renectd
Presiunea Pulsului .(d
ma:'fr:i:*iJ}:tJ rterial,
pi in vasele mari sunt prezentate

iade datoritd reculului elastic in tabelul l.


T sa

intre vorumur teiediastoiic


al rrentriculului stang (vrD) ei
i:ntriculului. ;'J[1]||tf,H:tltiJren[a
presiunea atrialE
=

de pozitive (a, c, stAng (VTSI'


c^.._^+io ^arar volumul telesistolic al ventricuiului
T Curbadepresiuneatrialdareoconfiguraliecaracteristicd,cutreturr VB = VTD -' vTS
70 - 80 ml'
in[llimea ei este condilionatd
de contractilitatea Valorile medii ale VB sunt de aoroximatir' ui u.nt'itulului st^ng 9i apare imedia:
Volumut teled,iastolic este cu ritn
6f6'

in
";'tu#;i';"*"t
u.ntri.niutui stang (dup[ cont'ac1ia atriali la pacienlii
O"i",t'u protruziei valvelor atrio-ventriculare inainte de inceperea contracfi.i
sinusary viHl?:3Jl;,:li. cicru cardiac. varor:
,:lJ#,|-r minim ce apare in ursur unui
plangeului atrio-
xarea atrial6 cu coborirea
medii:40 - 50 ml'
Debitul cardiac (Q) (FC)'
Este prodJ;;i";'olumul bltaie 9i frecvenfa-cardiaca
Q = VB x FC =
(VTD -.VTS) x FC
Junt de 4 - 7 l/min Ia individul in repaus'
Valorile sale normale
Fracfia de ejec(ie (FE) FE este un element o-
Este iaportul dintre volumui
bltate 9t volumul telediastoiic'
atrio-r'entriculare; a'
ce precede urmdtoarea undd - ' func! i e i alqo *9;t-u-tnimii'
u unda Y rePrezintd umPlerea ventriculard '"-^ ^in
forma u Ldelor de presiune' U ura in upr.c i.,ta
in FE = VB/Y'TD = A/TD - VTS)/VTD
intre cele doud atrii nu existd diferenle t^;;tflt;tind
"*"if'tutive sistemul presional mai ridicat fraclie de ejeclie < 50o/o denotd
c
este mai are valori medii de iO - tOy' d
mod normal, Presiunea atriald stlngd Fraclia de ejeclie
din inima stingi. 15 scddere a funcliei de PomPd'
\).

IO
Bucla presiune-volum (frg' 16) . -- -:+^ +^+^;nrE a.i p=,.1,'im firnnri c
evatualii rLuiuiia
care ne permite totodata sa rro
o reprezentare sintetica a Jicluiui cardiac,
a.ponpa-uinimii,.sttbu'lupresiune-volum(diagramadelucruaVS)'
VolumulVSincursulcjclulr-ricardiacesteleplezentatpeabscis[,iarpresiuneaVSpe
otoonutS'ontracfia este r-rtilizatd Ia inceput
vS incepe la sfhrgitul diastolei. Energia contracliei
ia niverur preslr.rnii diastorice in aortl' Aceasta
se
nentru a cregte presiunea ventriculard int.-rcat atar valva aorticd cat gi mitrala
(izovolumetrii).
iearizeazafera modifi.ur* uotu,,'uh-ri
sunt i'chisa cea. di' aortd. vaiva aortica se
deschide 9i
presiunea in ventricul o depdgegte pe incep
u o valoare maximl' fibrele miocardice
incepe faza deejeclie. Dupd ce "orrou.liu 4i,'! celei din aortd' valva aorLicd se Fig. 15 Imagini angiografice ale cavitdfii ventricuia:e stAngi la sfErgitul diastolei gi sistole:
u.nt,.,.ut*d devine inferioarl
s6 se reiaxeze 9i c6nd presiunea (VTD : volum telediastolic: \'TS = volum telesistolic)
inchide' 'culard ce are ca efect sciderea rapida a presiunii fErd D = dianretrul niic (axa scurtd)
IJnneazl, aPoi o relaxale ventn'
tntetricl)' $i in aceastd faz6" ca 9i in faza de L : diametrul mare (axa lungd)
modificarea volumulr.ri (relaxar. irouoi h : grosimea peretelui ventricular
valva aorlic[ sunt inchise'
,'ontru.ti. izovolumetrica, mitrala 9i mitrala se (modificat dupa R. Paun - 1988)
cand presiunea in ve rtdcul ,."J. sub niverul presiu'iii atriare stangi.
ventlicurara. completdnd bucla presir-rne-r"olum'
deschide gi incepe perioada de urnplere
un punct din br'rcla Panta devine mai linigi relafia este deplasatb cdtre cireapta cAnd contractilitatea scac:
Raportul presiune telesistoiicd/volLrm teiesistoiic "p"'i"t[ Efectele asupra performanlei ventriculare stlngi provocate modificE::.= de
stdngd a bucIei)'
pr.riro.luoium (extretnitatea superioard
Experimental (prin ocluzie. tranzitolie
de veud cavi) se pot obline multiple bucle presarcinii, postsarcinii gi contraclilitelii pot fi bine reprezentate cu ajutorul buclei presiu:---
clef,rneqte relalia volum. Pe inima intactd modificdrile unuia dintle acegti parametrii duce la modificl-
acestor br-rcle cacl pe o ireaptd ce
presiune/volurn. Punctile telesistolice ale
compensatorii ale celorialli doi gi ale frecvenlei cardiace,Totugi, in scop didactic vom anai.::
PresiuneivolurnJ$:,tJit::i:,!il'H], ei. care se nume$te eli srantd (E), sunt modificate de efectele modificdrii unui singur parame!ru, ceilalli doi considerandu-se constanli.
a mioc ardr'rlui )' Cregterea presiunii arteriale (a postsarcinii) duce 1a cregterea proporliei energ-=
schimbEril e de co ntractilitate istare inotropa
contractile utilizate in faza contracpiei izovolumetrice, in detrimentul ejecfiei. Prin urm::=
CregteleacontractilitaliiducelaaccerrtuareapatrteigideplasareaSprestAr.rgaaRPVTS
golirea ventriculard este diminuatd, volumul b[taie gi fraclia de ejeclie scad.
(fig. 17.b).
Cregterea volumului telediastolic (plesarcirra) duce Ia o cregtere a volumului bdtaie ,.- .
fracliei de ejeclie (legea Starling), O cregtere a contractiliElii, cum se obline de pildd r:.
stimularea adrenergici, face ca panta relaliei presiune-volum telesistolic sE devind r:..
abrupt6, dacd presarcina 5i postsarcina rdmAn constante. Cregterea contractilitalii duc: :
.- t.'
cregterea volumului betaie gi a fracliei de ejeclie,

Evacu a re
,l

L Dcsc lr idelca
o rtc
Atriul stutlg Its llxa le i.l I

t7/J
4." C'r:r'[re pasivu-
-f,.rn L,y r,o lrtnt c-tt'icii
prcsiirrtc-r'cllurtr
l lc r,critlicrt lu ir.ri
lciaxat
Fig'l4Aspectulcurbelordepr.esitureir.rr.egistrateprincateterisrrr Dc sc lt ide rc'a
(rnodificat dr"rpi I raurnr'vaid -1997) !tlplete
rnitralci
I

40 120
Volum (mt1
Fig. 16 Bucla presiune - volum a ventriculului stAng (modificat dupE Levick-1995)
t7
r8
I

2. 1.2 ANGTOGRAFIA CARUACA

poate fi vizualizatd prin jn_iecraie


cie substanfi de
angrografie cardiacd) contrast
Ang (VS) permite misu:area
volumelor ventriculare
,J)
_ Calculul volumului ventricurar
face dupi formula: utirizand imagini ooriilie
inrr-un singur pran se poate

p y:A,44LD?F,
Unde:

Volum VS
Vcrltrni VS Fig.17.b gimea reai6 raportatd Ia
lungimea proiectatd pe
tali i (1 7.b)
i a c o ntr ac tiIi

.X'*': 1,; ffi :T:::ilin'ii[tT,:l


#]' .utilizata;i
le circulatiei
are rorur de a depista
.coronari.n.,
evenfuarere
nrlul; .;;;ffi.;:
Ees panta RPVTS i r oo?\
foaneior aneriale.
ald -
1
1 ee 7)
a"ou^utuu"w
t"'Joii*i cAt gi in ciiastold, apreciindu_se
volumele
in vasele mari
normale in cavitalile-cardiace 9i
Tabel 1 Presiuni Braunwald - 1991)
tt"oiiittiduP6
Medie
\ralori
mmH
Presiuni mmH 3 ar fi cea interventriculard;
1-5
Atriul drePt
Ventrtcul drePt
25 , mai frecvent in apex.
i5 - 30
+
Sistoi6 | -'7 2"2 NTETODE I'{EINVA
ZTrE
Diastold
25
Artera Pulnonara l5-30
Sistold 4-12 9
puro.ri,.,tltH''J:t"1t-:11j., : inimii trebuie investigatE in cadrul
Diastold 4-12
9
z qomo re card i ace, !|il t de mani res7ari .*,.*,'L
Trir[[Tlo.r"t'
-i
Presiunea caPilara
nulmonard e 1? 8
ili::J l[ l,?'
J
"" ui
"
n;
'"' ; ; T:T: ; ,'.','.:f ff ,?,'J ff ;'^',,1.
'Atriul stdng
130
Ventricul stdng 90 - 140 tehnici reaiitate, s-au e,aborar
Sistola 5-rz 8 i::iifi;hii,":riijj,T,ri,,?',ri;*:',iJ:,T,il"11,:;:;,:e
Avantaj ele acestora
sunt:
i Diastoil
s Aorta 90 - i40 130 i ;fii^;;-5J".3T jI r, e trii ai func
uno r p aram
f i ei c ardi ace ;
'3 70 3' pot adesea preciza
|i"r1,:1#i.1rj| "
.: Sistold 60-90 alognorii.;iut,n.i .a Iexamenui
't_ Diasrol6 clinic nu este revelator.
E

I ^utilizeazE:
motelor cardiace);
ui carotidian);
ocului apexian);
i9 i venos).
)()
CARDIACA
I 2.1.2 ANGIOGRAFTA

Cavitatea ventricularlstAnglpoa:e
fi vizualizatap.rin injectare
de substan![ de contrast

u v o lumer o r
t urm atd

(fig.15),
f;,:;#i
;T*i,ffi "
,l,!xl? rT$' ;:*'#)'
-,..:^.,,rn.,,tilizlnd imaeini ol
a,u,u" v entri cul ar e

rr plan se poate

I Calcuiulvoiumuluiventricularutiiiz2ndimaginioblirruteintr-unsingt
face duPi formr'ria: \:=0.44LD2F.
a
.)
=
'a
U)

.=

I Unde:
V = voiumul cavitllii
O'44: factor de coreiare;
(cni3);
p OJ
L

I L: axalungd a cavitllii

?,==?:,to,
(cm);

fJ;;ilillr;\,,r,#;inii (lungim ea reardraporrat'


la rungirnea proiectat' pe

I fiim), -
Coronarografia este cel -^:
srenoze coronarrene, anornaiii
1 t-,
mai frecvent ulilizatd qt lre rolul de
.ong.nii;;^;; :;curaliei al e'
t

coronariene,
a depista eventualelel
frsture coronarlene
VolLrm VS

Fig.l1.a
Volunr VS

Fig.17,b

I arteri o_v eno as e qi .;;ril;;;.""r^f;ii,u1ii


Ventriculograflia
*uri-ii
stdngE servegte la:
gre fo ane

vs" atat in sistold cit 9i


ior arteri
"
in diastoll' aprecllnc1u-se volumele
Fig. 17 Raspunsurile VS la cregterea presarcinii/postsarcinii
RPVTS : relalia presit ne/volum telesistolic
Ees = panta RPVTS
(i7'a) 9i a contractilitelii (17'b)

I n
.
" aorecierea
;:;;;i.ulare 9i fraclia de ejecfie; , segmentard
aprecier.u ttttUu'*ilo' d'
cinetica Itlryf
mitrale 9i detenninarea
lis- 9i a-kinezie);
:;;}ff:T;;:t.,t
fracliei de regurgttare;
(modificat duPi Braunwald -i997)

I o
aprecier.u ,.u.i,liilii"r"n.i.n1ei
detectarea srenozelor mitrala $i ;;il'
9i "u"itutt^-utt'iora
pri" studiul vitezei si

ale cum ar fi cea interventriculari;


Tabel I Presiuni normale in cavitdlile cardiace 9i in vasele man
(modificat duPi Braunwald - 1997)

I t
a
rofice;
S situali mai frecvent
in aPex'
Presiuni Valori
mmH
t-5
Medie
mmH

I
o 3
Atriul drept
Ventricul drept
2.2 METODE NEINVAZIVE' Sistol6 l5 - 30 25

I r -7 4
Diastold
Activitateamecaniciairlimiitrebuieinvestigat6incadrulclinicS.(p apexlan'
Artera pulmonard
oaracli'ic. Ea se exprima
p'i'tr-o ,1,'i"'"'" nuniit'Ta"i externe
metoda Percufte' Sistol6 l5-30 25
ucesto oate face prin
)somote cardiace, .ti;. studirrea
I 4-12 9
Diastol6
a-uscLrltatie),darobiectivarealornuseea\tzatlrEomodalitatrecisdde :t Presiunea capilard 4-12 9
Ii
inregistrare de realitate, s-au elaborat t
pultnonard
corectd gi cAt mai aproap.e
t!
i:

I De aceea, Pentru o aPreciere.'. 2-12


t 8
cardiac' Atriul st6.ng
teirnici de redare g;^i,"T^
*ritifestlrilor externe ale ciclului fi
ll
.E Ventricul sthng
Avantajele acestora sunt: r -r-i1X o unor nArsnletrii ai funcliei cardiace; Sistol6 90 -_ 140 130
a 'nnr param
l, ofer6 o .*pio'ut:t neinvazivl' repetabili' Diastold
< 1? 8

revelator
'r:l^:*l;i::l;'.1fr$::liJffil'11;' examenul crinic nu este Aorta
1; "u"o Sistol6 90 - 140 130
in acest scop se utilizeazd: Diastold 60-90 70
zqomotelor cardiace);

t3. :::ffilH.TXil
"'
Apexocard'o
'*ui
carotidian);

^,1?'":\:J)iexian);
4. Jugulograma

20 19
t r
t
I o este dedlrbiatfiziologic in inspi: Aceast6 dedublare este strAnsd gi variabild cu respirafia.
Intensitatea
"go,rior'rlui
II iepircie de factori extracarriiaci (grosimea peretelui toracic)
li ae factori cardiacl (secvenla cie activare a inimii,
intensitatea celor doud componente: 2,2,T AU SCULTATIA
ZGOMOTELOR INIMII
Ele pot fi

I
investigate
aorlicE giPulmonard). produce o sefl-.$; zgornot:
pulmonarE' in hipertensiunea in cursul activitalii sale' inim.aunui stetoscop), prin auscui:ai::' sau pot fi inregistrate
Intensitatea zgomotului iI creste in hipertensiunea urech;;;; .u ujuro*r
aortl, etc' clinic (direct cu examenul ciinic'
arteriald, in coartacfia de
N.Lr,? tregistrarea nu suplinesre gi zgomotul II.

I
?-r, caz de calcificare a valvei aortice' pulmonare' etc' , funocardiograma.
Intensitatea zgomotuiui II t.u.=
Prinauscttltapiainirniisepercepdo"a'go*oteconstante'zgcnoruil
Dedubllrile zgomotului II -:.adflra'
^:rlilUlllv'

I A. Dedublarea fiziologicd a zgomotului II


Intervalul dintre inchiderea vah,ei aonice gi valvei pultnonare
este de aproximativ 0,03
l.
2, tendinoase;
ce,
il!, a doua tricusPida (T))

(P)' a doua

I "--- - Acest interval vanazd


secunde. cu respiratia'
i; inspir, presiunea intratoracicd se negativeazd, favorizand
mdrin,J ciebitul inirnii drepte, Prin urmare- pentru a expulza un
intoarcerea venoasl 9t
volum sanguin mai mare'
).
u^r"iio'-'igmoidiene tr:rm1l1lmonara
tea evenimtnitto'"uufuulare
coloanei ,i.;;;; t" iimpul
esre: \'lTPA;
srs:orei ventriculare'

I ventriculul drept igi frelungegte sistola gi vair


sdngelui in patul uurculu, pil,nonu, destins reduce
stAngi astfel incAt valvele aoriice
ele

se
gullo.n.aLe se inchid mai tArziu' Relinerea
debilul inimii stAngi 9i scade durata sistt'--'
irrchid mai devreme' De aceea' dedublarea
4.

o
vibratia dard de accelerar_ea
EI se carac tettzeazd Prn:
secunde
duratd intre 0,i2 - 0'14 .nterval

I
ventriculare i! de 0.01-
tr
t 'o@orou#1otre valve--
valvelor mitral6 9i tricuspici exisrd doar un
zgomotul I
t:

tola ventriculului drept dureazdmai pufin' in tre inchiderea p-'Juuttultalie'


rcep separat
Astfel
i repede. Cregterea presiunii intratoracice
t_

0.02 secunde, cei

I
lt
umplerea mai bund a atriului stdng prin venele ;;44l+p*e-ned I se dedubleazd
'--'--1; chiderii tricuspidei, zgomotul
pulnronare. Consecutiv creqte dgbitul. ventriculului
stAng 9i durata ejecliei acestuia' Astfel'
if condili . outr - v^Lrss^"----
o.. ]-.*,rurirtole venriiculare stlngi).
il dispare in expir.
n
(bioc de ramurd dreapti ardiaci 9i cardiaci'

I
zgomotului n
valveie aortice se inchid mai tarziu gi dedublarea 1i
'"'"- - r,urialiile de int r. r:^3^- dtut sunetele (grosimea
I Factorii extracardiaci se
refer[ la distar i, peretele toracic este
B. Dedubl[ri patologice ale zgomotului II p Reducerea intensitilii
;),

mare a inchiderii valvei peretelui tolacic,


a) Dedublarea largi a zgomotului II apare prin int6,rzierea
I
T

i.fiir.*f."rrizlnd pulnronard), revdrsiri


l)
il
d dreaPt6, stenoza Pulmonard, etc' 't

apare in defecrul septal atrial, ca ulrnare a


II !
zgomoturlui I aPare r

ffi;dj;i,t*:l , "HXIJ ra pozilia vaiveror atrioventriculare Ia


r
4,

ng[ in cursui inspirului 9i expin'rlui' ,i:


)f
de alta (larg oeschise)'
iI apare atunci cAnd componenta puln'ionard o daci valvele ufla fu ai'iuiii'iu" "nu
(zgomot i pocnit)
1;
'li
in blocul de ramurd stAngd, stenoza aorticd lt
incepurul sistolei u.ntri.uture;
vitezd rur. ri
"
intensitatea r;;;;i;i
I cregte
cu valvele sunt

I nge$te mult in timp, depdqind durata sisi: i I cregle 9i


i|,
inchiderea lor se va face cdnd
illl
lntensitatea
inaintea celor aortice' a$a cum se i*ta'rpli in-tahicardie' 'go,noTuiui
ventriculului drept, De aceea valveie pulmonare se inchid
.,rl

sclerozate (stenoz6 mitrald)' apare in br:adicardie


gi bloc atrioventricular de
Dedublarea este de 2 ori inversatd: fr
zgomoturui I
I Sciderea intensit[1ii
i.,:

. ordiuea inchiderii valvelor; i!


gradul l' atrlov pa4ial
- '^,^r^ .,ant*i.rrlari surnrinde valvele atrioventriculare
surprinde
o dedublarea cre$te in expir 9i scade in inspir' lj
in ultimere dou6 cazuri, s.istola ventricurard
aceea eie nu au ttmp sa
in.tut atrioventricular; de
a)
ii.
,i*
l
lit
i.chise in tendinta lor de re'enire
Zgomotul III !i
ptindd vttezd,i"' i"tt"'it"tu 'gonlo*lui I este diminuatd'
in diastoiE, Ia0,I2 - 0,14 fl
uneori auscultalia evidenliazd giun al treilea zgomot, situat ;t
.z
jerul de sange din timpul li
secunde dup6 zgomotul Ir. EI apare datorita conflicturui
dintr:e i!\N.
nde:
pasive gi peretere ventricular, Are senrnificafie diferita in funclie cie
umplerii ventricurare .n doua Pulmonara);
'it
ma valva aortic6' a
contextul clinic. mmata); evenimentele
Astfel, la tineri aduili, copii, adolescenfi sau' in sarcina zg' LI tricuspidJl;'il;
este fiziologic ai

I
-4
1r
ri
viguros' .!l
atorate unui flux sanguin *
inchiderea valveior
- aratd o reducere a comPlianlei tl i artera pulmonard' dupd
rotodiastolic. Denumirea e datoratd

I
,fi

cu zgomotul produs de un cal care -'


sigmoidiene.
Zgo*otul Il se caraclerizeazd p^rtn"
- secunde);
galopeaz6. . duratd *ui rrou'Jtt tgt*t*i I (b'08 0'10
I 22
I tonalitate inalt6; 2l
I
I Zgomotul IV
poate exista 9i u: al IV-lea zgomot fizioiogic, rezultat ai (nicrofon) capabil s6 preia 9i
s6

I.t La 25% din indivizi


:onflicturui dintre sdngele
r.entricuiar. La inima
iv ur. o intensitate
caie
"normale,
patrunde in r entricur in timpul sistorei atriale gi peretele
contribulia at'aii. la umplerea ventricurarl este minora
micei u:ra; e zg.IY
gi
poate fi auscultat normal doar [a
Pentru inregisrare
transmitl uiurulrii.
se-uf''izeaz.6
un
ronrr., nono"urd,r#^#r'r.
transouctor',|.:]^1
*:"grrir"u)an ""rurrt
ou electrocardiograma

game de
.;;;;;i foarte Prln
i" el este evidenliabil doar pe lfl;fi'f'"""t;'ffi1r. ,,t'ir.u
de nitre
"i:'":;;:
;:T::1#,T',T-1"*
:coii (care au perete toracic foarre i*b1ire;. rest, "^.yn l:,.*
unor zgomote' Aceste
33

fr.w.n1a,
e frecvenlef111:1",i5*lttt
cilocardiogramd. EI apare in cazrtl
I
:

Un zgomot IV audibil ]a adult are seE:ificalie patologicd' ^ Joase J


jet atrial intr-un ventrtc:i pulin compliant' In acest caz zg' IY
:itrunderii unui sanguin . frecvenle medii:
'-
Ifi
d
::remin6 un galoP Presistolic'
cregterea fi.ecvenfei cardiace (tahicardie) red*:;
;:iopuri, astfel incAt ele se Suprapun sub lorma
=-'-r Zgomotele
gaioil';i":i
durata diastolei, apropiind cele dou6
cie sumalie
'localizat
mezodiastolic'
nredii joase 70
mediiinalte
o frecvenle inalte
150
400
- 100 Hz;
- 200 Hz;
Hz' ce apar la 0'02 secunc
ie dupd debutui
cardiacd'
Zgonrotul f ton'ta
inimii pot fi auscultate pe intreaga arie intr-un'grup-qe^?scilatri
T cel mai bine ele sunt percepute in anumite zone numite focare
de auscultafie' Se pot
a.Roru,'i,'alii"i.l"**'"..lll!l1,u,',flf,1!iJi,,,,^1:::l;li" rra-re (sr'reil*li"ili; ale arro:
t'

t
ts
*:scrie 4 focare de auscultalie principale:
. mitrai - in spaliul v intercostal stAng, pe linia meciioclaviculard; Zgom*i'ii""oreztnldo.o,J*i'".'*nacuunoeie]G;eicolncloe atriale (sf'rqirul unde'
.tricuspidian-inspaliullVintercostaldrept,parasternal: inregistr#i (vezi.Polierama)'la 0,14 secunde dupi deburul depoiariz'rii

I . aofiic- in spaliul Ii intercostal drept, parasternal;


i
ZgomotuLlvb;;.
o pLtlmonar - in spaliul II intercosral sting' parasternal; P).
I acrtic - in spaliul il intercostal drept, parasternal'
I
i
Pu
ECG

I FONO I

t Tri
;

Mi
VI

l
,

t: Fig. i 8 Principale focare de auscultalie Fig' 1 9 Fonocardiograma


pzuN zcoMoTE
I :
FOCARELE DE AUSCULTATIE (fig'18)
Zgomotele I gi III se aud cel mai bine la apex (vArful inimii),
adic[ in focareie mitral 9i MoDrFrcAnrlE FoNocARDrocRAMEr
'''R*A'ADAU.ATE

tricuspidian. incursulactir,it6liic.ardiace-p^otupul.oseriedeZgomotesupraadlugate(patoloeic=
!

in funcqie ot i"t;"
Zgomotul II se aude
cel mai bine ia baz ior' acestea Pot f,r:
l= sunt:
Zgomotul IV se aude maibine la aPex,
Cur ajutorui stetoscopului, ascultali
1
t (varvurare:l^:::i::11:1)ffiil[\1"tive
in acest sens

."*i,uri
:_
1
I sau cracments
(in proiuprul vaivei
mitrf?;
F
rnodific[rile zgomotelor cardiace in funclie d clicul mezo/telesistoric. stenoza mitrald) ;
i'
:
=
manevra Valsaiva).
ManevraVaisalr,a=efortdeexpiraliecuglotlinchis6'
Il
- tf* r#J;" :s*;t;i; i:''i:*f ;,T ;'l'l;3;:iJ;; ; ;;i"r r s i s'i emi c res : =

t; 2.2.2 F,ONTOCARDIOGRAMA (inregistrar ea graltcd a zgomotelor cardiace - frg' 19)


I

a
?
Pulmonard);
=
ts:
E n
- galoPuri:
joas6 frecvenlf (20 - 50 Hz)' :- presistolic (echivalent ii-t-")'
IE Majoritatea zgomotelor cardiace apa(in unui domeniu de
foarte util[. (echivalent zg' III);
E prin urmare inregistrarea lor este posibila 9i Protodis;;tic
23 de sumalie;
t+ :i
2. lungi (> 0'10 secunde):
iE n
i€ L+ r'1

E
sufluri:
Aceste zgomote aPar Ia trecerea
sdn-eeiulprintr-unorificiuvahrrlar,datoritdingustirii
acestuia (stenozd) sau inchiderii
i*o-.ti.i. a valvelor (insuficienfd)' Se pot descrie: lnforriraliilereferitoareiaevenimenteieinimiicrel:epcifioblinuteprinstudierea
sufluri sistolice:
a) de ejeclie:

I b)
stenozd aorticl;
stenozA Puimonar6;
de regurgitalie: :'- ''l-
I
;s
4t necorespunzatoare)'
" " " "' - - ,^^-^r-6 '.
insuficientd mitrald; iro a I j u gu osr^t:.:'
ec tul no rmal I
1p^1t;
jl,'.;. ..j;' g'"1 :
a---*:;r ;..':
insufi cienld tricusPidiand; Unda ,,a" - contracll3'
!
7"'i'a. - :-x .
Panta ,,x" - relaxai?a l--' airtrr.ft'ca
suflr-rri diastolice: ^ VD

I I ^ a
a) de ejeclie: LJnda ,,c" -
r t1

stenoz6 mitraii; Unda,,x


r 11

i
i
!
stenozd tricusPidian[;
Unda ,'v gi umPierea Pasiv6 a VD
Unda,,Y" -
b) de regurgitatie:
insuficien![ aortic[; InterPretare:
:
insufi cienld Pulmonard; Unda,,a,,esteeneratddesistolaatri.;iuid':11'!:^dispareinfibrilaliaatrial[)'L z
uri sisto io -aiasiolice - malfonnalii cardi
a o e congenitale. dupa depolarizare
} sufl
pe fonocardiogram[ prin:
obicei,,il;:;,.,:-::
tllnr;.,:$i:'il:i,3:' tj":=itx='?il3*^' inchide:- '
cataclertzai corespu-nz1':utt
este ;;.r;;;' it unau- "t"'
:
Fiecare suflu este

t .
.
.
duratA;
intensitate;
venrricurar6, deflexiunea ,,x"
tricuspidei li bomuarii-fturoutui
LJnda
',x"
,pr..u,riu in iursul contracliei
umieaza unda "c''. 9i
repr
izo'olumetrice a vD'

I tricuspide t"t uu'ut spre


virtul inimii
fotmd;
ralvei
' o'tTl',trgt diastorice' Dacd un suflu
ir',"r:i:XT*ri prrtoirnezoireresistorice, respecti' (holodiastolic)'
se
Unda ..v" apare de obicei 'lttliu ln^
inclttse' Lir
.' Y

'intincle pe toata durata sistolel sau Oiastotli se nuuregte holosistolic tirrrn cP valvele tricuspide sunt

I
LllILP ww

Unsufludeintensira.trconsrantAareurlaspectdr:ptunghiullt'.'n11:..1":i"li Singele pitrunde tn ],f:-,11";i;i;..u mui nrare ttndi pozitiva a ct


u' su ru care inilial se accentueaza $l
tLiungrriurard; ift i ;;', r g'^n' i.'i (n adi r )
rntensitate cre$te sau scade are o foLrna
rombicd' ,... * m :: ;: il:l Jlfl;f j"il[1T-' "

I acoi scade in inteusitate tra avea o formd r'Lguloeranret


i utou"o diagnosricE a
:

dreapt6:
unati upu" in iriperlrofia atriald
2.2.3 N1ECANOGRAN'IE $I POLIGRAFIE
o cregier.u un'ptiiiJinii 'u"
apare la boinavii :-
.'
I : c* o ,,ndd pozitivd
I

JUGULOGRdM.A :tffIt;;*il;'.ru':"|',o;l'ilil:';illi'
tricr'rspidiand;- ,-,r- intAinit[ in
intAinitl regurgtta'-:'
regurgitare descendeuti esle frecvent
. o unda ,.y" proeminenta'. raploe' ^.""encle'ti
I ECG
7,1 Z2
ui. *tpidiana (semnul Friederic-h)
FONO

I 1
i-
i
1

i
r
n
f
I

cv
I
s
t
I

ECG

I Fig. 20 Aspectr-rl normal al


jugLrlogramet
\l
I

I L) Fig, 2I AsPectul jugulogramet

/o
n r pnTTXJOGRAIIIA
L,ftr\v
(ttg'22): disianla (e - I) cuPrinde:
pulSalii presionale' transmise sub forma
inima expulzeazdritmic sangele, pro'''ocarr:' acrote;
arboreiui arterial',
:inei unde de-a lungul ,^ nir ei-^
^:.. carotidei' com.rimart acestera pe
nrin comprimarea
^^.^rirtei prin
Aceastl undd poate fi perceputd Ia -:- 1[ = pania oescendentb T' care
cuprinde:

transductor plasat
tlce cu ajutorul unui r punctul I - incizura dicrotd', r: -^-rrir.i ,a ,-r.,erilr.
raseulut'
dor-ra undd pozitivi
o unda D - dicrot6, cea de-a
t-er -nii-i'tllare' Acest traseu cuprinde dou6
carotidogramet: pt:iliun a intraventricular[ dep6ges:'
t - n'ta"h eazd' momentul in tltt
Descrieres
lortiuni:
A. sistolicZ; Punctul
p,.,iuniJoin;:1.*.,'u[Tl"1Till.;'??;:i;iii.Ti'i?:".*u o undl de percuiie ce .'=
I
B. diastolicd'
piin puntu ascenden;l t P -,*
-
ECG
exprimd pe carotidogramd
i n p un ctu r P
-t
,*'* #;; ;*' i-*{i :l:* :i.15 -},1ly,lu'o "
oo gram ei (P ) p o z

I
I FOf,iO

reflectarea coloanei de sange


,
t ruvlrvssangel*i de valvele
.on,...ixi'JT:.,$:'iil,,,lii'l5i?Ti.i^'i;;i; flectatd de
sigmoide inchise
sigmoidele aortice'

I ln conttnuare, se inrel
presiuniiconsil':::,ffi'!;X
progresiv 9i corespunde scdc=

sigmoic '

t datorita tinrpului ".:il;;;r^


coniponenra aortical)gon-,oruiui
Iflterpretare'
: x ^^ -,",..i.1,,?T"i:;:',iii:rea
ca,unda p*lsului sa^slfran,srnita
rr upurJcu 0,0i - 0'04 secunde
de Ia aortd ia carotidi' A''
inaitrtea incizurii dicro"e

I Cel nrai imPot'tant Parametru I


(PEVS)'
ejecliei ventricr-rlui stAng"intervalul
re care-l poate furniza carotidograma

dintre debutul pantet as ce'dente


este perl-=-'

a puls*lui carotio'''

I Fig.22 Aspecrr-rl uomral al carotidogramel Se urisoarh la


ei apar in obstrr-icfiile valvei aortice
-
(st-::-

r
aorticd fig'-25)'
!a tar pa;-:'
ctie este semnificativ prelungit'
tr:{:(; e.24)'

.illi
E ,il"
lil,
i

-ts

t:'l'{;

(P) cu und6 de ecou (1'2) j., ;1,'1 jffi j 1-l'; I t t' lr lli lr.-
Fig. 23 r\spect normal al carotidogramei -platoul i-;,1 1l ilili '
aorticd
)4 Aspectul carotidogramei in stenoza
ttrio
21 I
1 'D -
.J
i!

l3
in schimb, in insuficienla aorticta, debutul ejecfiei este normal, cu panta ascendentd
Dar datoritd volumului bdtaie crescui ce trebuie expuizat in sistoi6, intervaiui de
:;:dd.
.l-,ti. este adesea dou[ unde separate cie o incizur6 mediosistolica (puls bisferic). cuprincie
Apexo grama normal[, (fig'27 )'
crescut cu :

A - sistoia atriaid;
C - debutul contracfiei izovolumetrice:
E - incePurul ejecfiei;
EKG H - sfhrgitul ejecliei;
O - deschiderea valvei rnitrale;
F - umPlere raPid6;
F'ON
UL - umPlere lentl'
de:
Aspectele Patologice ale $A lin
L modificdri de localizare;
2. modificdri de suPlafali;
3. modificdri de duratl; peric. constructiva.
+. aparitia $A multiplu / $A retractat
CTG
in6ltimea ei este de obicei sub i5% Cin in1l!in:i'
totaii a
izo t t-','lumei.i'ice a 1,,Jrr.11'!,6r-riiti stAla.
il:
tpre p,;iei':i e to|acic Si s'.: insciii) Pc !ii-ttii
Fig. 25 Aspectui ,u!otruoo'r?,1^ei in insuficienla aorticd
arlticc 6, iir;ti:,
$OCUL APEXTAN $I APEXOCARDIOGRA|VIA go lirea :.:.i'r. lrl 't! ti.', ;;l-' I -

.,ii:. :':-ri'ii-'.1 r,l:ll'-


I tntpactul sistolic al ventricului stAng asupra peretelui toracic anterior lrgv,oala.Socll ii5r-'i.t l,.i l) ri'
, .'--.:xian. Ei se n-ranifestd ca o expansiune ritrnic[ aperetelui toracic, pe o suprafatdde2-3
cm', ,ai.;.1i1,
'
Durata normah este de i;i: i,rJ .ir .',. i::i,) i

s::iatd normal in spa!iul V inrerlostal stAng pe linia medioclaviculard.


j
. A,n durata sistolei. Clinic, el poate fi apieciat prin INSPECTIE (la pcrsoane slabe' copii),
jr i:' j
, :.li,pARE sau PERCLTTIE (la obezi, 1'emei, etc)' \'3!11fl r't i' ii-Je'(ocai(i il)'r r:r
iiidpi i;1"r1 i'r"i, \rr,l. itLiii'r,:r-1 lli',r1:''l:' i
epexocardiograina se inregistreazd. mai bine cu pacientul situat in decubit lateral
r::i t,
; A.nt,lq:ca:',.1luqi'alna i; i;ril:t:';l.tl- &SLlp;ir i,, iri;;erttuiia 'v'S' 'r'
' .lang, poiili. in care inima se aplopie de peretele toracic. Transductorul utilizat in acest caz clecpotr-i v i'i' i;,'.: I i.' ;iiiolici 1
i firlt'-r ii r''iiaitolici'.' 'r'iricula.,,: i:,. i: -:'.:rplu,
piato';; iliriii ti.:1-;i ptlttciul "il" (5li;i'oi'a'
: ::ebuie sd perceapa vibrafii de frecvenld foarte joasd (infrasonore). ,p.iiul prin su.0rasc'iicitare de prr)i-rrr-rl-lc' apal't' itii
aorlicd - ltg2t 1'

ECG
F

FOI{
I

APEXO
Fig.26 Aspecrul normal al apexocardiogramei il
27 Aspectul aPexocardiograme stenoza aorticd
29 F

30
rlil

tl

FONO

fJl & L
E..J dr-l
,r..-,
tit

C-TC
i::l:l'erlr{iilJ ii; li;':llti o si'ill'']i; '"':l ":t
J,' ;'r,-,;,3iiri! situati.-', iri;ii.!'-:''i:-'' t'',:'Lliiilii,ii:i \tii '-"':i rl
,..,, 'i ,i: :ll:l iLnfia . ,lr" ,'1,.' I,-il :1lr.iliJ.
j,. .. 'vi-'.:.1 i r r.r,.''' Iic prii' ;ji':)(:i t--':
,:'. ,.,,,.i\-4 ;lcrt il-, :.ili , l:t t'fr:tliiiitt i.t;J iit'ii;'1,':ii,

,itiil {'r l"'l,r;iil',: 1n;1i'l: i'-:-'f-- li


. ,ill,...,r-, rjfida,,A''.!,.. itii: ii::,':l:,ii. i.: .,111;i lrL 'rpZ;-ga IIfSi Fig' 29 Poligrami
rr:1.
-l2i ir:, t. :'.'i.

^.;:a:..',=,i,,ia
: gtll-r1r)ir:: I i ;, ::i:di aCg,
repic;:ti'r lir C';ll' lrtu; V',:ilol'o:rS3 i]]ii'ti'i'ir 'ir: ii;:l :':; i:--i i:r-"'i pentru idertti;ri:l'iUii
Detenlrtnarea irS necesitd
inregi '3i#;JJl'.:3':".:'-.1
zgomote cardiace 9r
activitate electricE .r.riur. a hArtiei c: I

ir itr ,.it'tiL;tLe:
de inaltd fideiitate, c
necesal un aPalat
--APDXO ]r(-ihit-] }i{l{i mn-"Jsec'
untla A zg 4 si?rriitit' uirdei ll InterPretare: din ele se poate dedu:= '*-'rl
direct gi unul se calculeazd;
:
sl?r'litul':ndei P- Ooua'ffS Pot fi mdsurate
li
F
panta CE*
panta I{O^*
vArful unciei F
zg.
zg'Z
:r9,3
l.

sfar;itul undei'f indexul funcliei ventricuiare'


(es, reprezinta intervalulp e cuprins
inchi derea u utu.j-uort ice
(Zg' lI. .fo'o c
intre debutul comp-=-' -'-
ardi o gramd)'
-:'.1
i''tJ'uuiul in care ventriculu] stAng exp:
a \rS (PEVsl ,.p,Jnia dii::t picioru::-:
' - inchiderea rnitraleii provoac6 adesea o micd irr.cizurd a parrleicE
'* - inchiclerea valvei aortice produce o incizull (a.co;d) a pa'tei HO
mdsoard o. tuffiffiil ;* "'iotaperioada valva aort:::
este intervalul in care
g::n

incizura dicroti (i). I,EVS


-intavolumul sistolic'
""*' cu
deschisi; tr uu'iu'a'iiJ*i'opo+ionur intervalul de Ia inceputul
depc-.- :;rr
t]\,iTERVAI'III-,E DE TIMP ALE SISTOLEI \/S (fig' 29) 3, perioada de pre vS' Datorit' intarzieri: -= :l
(ince i'nr.prr*r ejecfiei urma:= :"
ventricurare direct' Prin
simpli, neinvazivd o prezinra carotid ]lt-;t ::,1::t;'mdsura
propo(ional cu rata ::- :l
Mdsurarea intervalelor de timp sistolice (lTS) reprezintd o rnetodd S' Ea valazl'invers
r-le evaluare a functiei ventriculare. Aceste inter-vale cuantifioi durata tazelor sistolei
VS' calculeazaca dife
cardiacd. De acee: :-:
or.siunii dinVS (+ dPidt)' - . .- --^^^rin.ol cr frecvenla cardiacd'
eSz,
peviii ipr, utiurd invers.pr:porlio-1il:uin tuncfie'de frecvenla caroia:' )
tr.tui. corectate
o apreciere rorr.,'utr;;,;ilii,Weissler'
grg
3l
de regresie
cu ajutorul ecuairtlor
Valori normale (milisecunde)
QSz Barbafi: 2,1x AY'QS: 546 t 14
Femei: 2 xAV-QS. 549 + 14
o dimensiuniicavitllilor;
PEVS Bdrbafi: I,7xAV+PE\rS 413 t 10
Femei: l,6xAV+PEVS 4r8 r 11
PPE Bdrbafi: 0.4xAV+PPE 131t l0 I tirnp real) ale diferiteior structuri;
Femei: 0,4xAV+PPE 133 t 10 i:1 ia nivelul inimii cu posibilitatea:
(eco D-';
aivuiare normale 9i patologice
NotalicaPPEestemaipulindependent[def:ecventacardiacd(AV)9icd(exprinrand
pomp[' ---- /)
color);
sangul:l; -L:-.rii
::iatir AP/At) este un parametru de . decel[rii furbulenlelor fluxuiui orrrnci eAnr] e
Se mai potinsi determina:
Aceste trei ITS sunt celerrlul frt.u.nt utilizaie. l,4imbogitegteinformaliaoferitadeai;einvestigaliiafuncicAndesteaSoC::*
.. sistola mecanicd Zg.I - Zg' ll (Mi - Az);
acestea, astfel: .ld cardiace, a perica:- -:

I i.r.tA^ de muiare (perioada preizovolumetricd) Q - \{i;


hipertrofiei
rrr
tn colli'llllrars4
uttla in confirmarea
. asocierea ei cu EKG este
diagnc-:
idogramei 9i ecogramei permite
- llrr

PPE=QSu-PEVS vallulopa:'
PPE
ce reprezintd un index al fiunctiei : utild in diagnosticul variatelor
,
ITS pot fi utiiizate 9i la calcularea raporhrlut PE\'S -= -, rnanopere tnvazivi dirijate ecocardiografic' c*:-- '
1,5 poate fi utilizata pentru
+ existd coreclie pentru o frecvenld
,::rtriculare. Valoarea normald este de 0,35 0,04. Nu pericardioc enteza'
:'.:rrinsi intre 50 - 100 bdtai/min' '
2. Principiu: .t:_^^_x,,1rroc,,nprelr 1ffi4; gini ale cordului -<i -
;irl

urrrra rrltrasunetele pentru B crea


bcograrla \-DUU/ utiliz"ozi
;;;;;;iliico) oi sau mecanich a
q2ll un-'
un-.
Interp retare: cd ""'
l

PPE VS: mari. Ultrasunetele sunt ge asunete astfel generat ::.-,


l, Un raport de 0,44 sau mai mare indicd o reducere a Performanlei

I 'intre 0,44 - 0,52 - 'EVS


scddere ugoard;
ffi'.Ti:':l:Jl:if,'T'LT,1'
;t#.'J':
t:tlr::ffi1:t"J'iJ"
t'u,". ' rupereuosstlsi
*l-'i:;l[ii;'",'.';;-,-',
r'!r --'^imb' organele parenc''::
intre 0,53 - 0,60 - scddere moderatd; oruruid'
determina o atenuare a fasc
cetermtnao.l:":Jfi::;;r.;;'i*p"i
a

peste 0,60 - sc[dere sever6.


"i;;?;::"H:]:ii:^*"i3[1::t#'Jl':l]lT,'-
la cristar genereazd ur Seilri.': I
a
:li:';-H:1T]
l.l..Ld"-l
Ecuafia de regresie peiitru calculul fracliei de ejectie, re r uat dde_un
preiuat
p rrl'l]
s i s te IrI
e un SISte ili t;;;--i::*:.1
utr dltlPtrrrvsrv vr
*::
- secundd, un c:-:
5,:11:.t:.1'."i;Jl']:
exemp lu, dintr-o
:
t,'
l. -
2. Raportul ++
PEVS
redus este de obicei asociat cu o fraclie de ejeclie (FE)
asociat6 cu reducerea FE'
nonlall i;;;;;;;;ar nu in.aceeaei perioad6 de timp'
I/1000 secunde emi!6tor 9i 999/1000
secunde
Spre
receptor'
sall crescuti, in timp ce o valoare mare a raportului este de obicei
negative (propranolol)
t: l,
Medicamentele inotroP Pozitive laigitatal scad, iar cele inotrop
creSC.
ECOCARDIOGR{FUL(lrg.30)esteunaparatcapabils[utilizezeUS.'
descris mai sus.
din:
- PPEpermite.. ,.. Schematic este aicltuit , t ,-:^-^ ^1-^rrin. se
.e nlaqea -
plaseaza p3 -:
j, care inciude cristalul piezo-electric;
I

r------ dtterentterea
l. :
ITS sunt utile
:i doud afectiuni cu
in anahza unor boli cardiace. Raportui

manifestlri clinice similare: pericardita constructivd


rEVS
-
(raportul este normal)
I. transductor
regiunea Precordiall;
.i;;;i
a semnalelor;
2. sistern de transmttere 9i receplionare
sr ceirdiomiopatia restrictivd (raportul este crescut).
l,i 4. Altd metodd de caiculare a ITS este ecografia vaivei aortice (vezi ecografia)' J.
4.
sistem de amPiificare;
tub catodic;
a imaginilor.
2.2.4 ECOCARDIOGRAFIA 5. sistem de afi9are 9i inregistrare
:i+, TUE IB
.E
i€

:E 1. Definitie: metodd neinvazivd de expl R


TOR AFI$ARE
Ecocardiografia a devenit o metodd
t= cardiace, fiind o tehnicE de examinare nei I,I
MPL ixnn,cts-
intracardiace, m[surarea dimensiunilor cavitdli

r* iunctia inimii,
l. Ecocardiografia oferd urmdtoarele AVANTAJE:
I .l reflectd fidel structurile cardiace 9i permite aprecierea: TRANSDUCTOR
t Fig. 30 PrinciPiul de func!ionare
al ecocardiografului

#B 34
EcocARDIocRAFI.t fx nronuI- lI
menlionate ( fi g' 2)
Identifi cafi pe schemd sirucflirile
-1'

structurile cardiace in plina migcare,


nnOpUl M (de la motion, migcare) silp:inde
intr-o singurd c:nensiune (sau monodimensionale) sau pe
_.::astd metod6 creeazd imagini
-:*rtM-ECO(fig'31)'

ECG
PT 'i

v :=4
vD S .\
,..

F r..,

alv nv i
i Pl6mAn

t
1

l Fig. 3l Secliuni in axul lung ai rnrmtt r',2j1


in fi-rnctie de orientarJa transductorulri se observd in ordine de la suprafald spre
'ttt
de pozilia transductorului
Fig.32 Traseu ecocardiograflc.- ^'l,t:ld*:":31
T -. --;Llrllll!,
poate investiga:
t* ;;;;t;n" *.""aitensionai6 se.u',,*.*':
'"'T:l; t":'.',t'#l"t'5,
j. Pozitia I
Peretele toracic (PT);
Peietele anterior al ventriculuiui drept (PAVD);
,r:;:,;:,i?'",iiil"' nu se listinge
i{;iiJ!"'oili,r1.;;'#"il;"^;?;r.1a1.
anterior. Apanlta revarsilLulul
Ecografia este cea mai sensibild
'f?:*,*
Pvrrvq r?:: 1'l'-T:::".:,^:'":?,i::,':3"ff:ii,-
metodi de depistare a revrf,rsatelor
pericardice mici ,'---:
iavitatea VD;
Septul intraventricular (SIV); ind,
T Cavitatea ventriculuiui sring (VS);
a
pereteie anterior al VD 9i posterior
de SIi
a norrnali
\{ugchiul papilar posteromedial (MPP). . .uuita1il. VS 9i VD' Grosimea ='

tI
'
Pozitia II
Pei'etele toracic;
Peretele anterior al VD;
C

Valva ntitrala (fig.33)


% in sistold'

C
Cavitatea VD;
SI\/; :. --l
I secundd Punctul I

Cavitatea VS;

t \''alr,a mitral[ anterioard (VMA);


\i alva mitrald posterioard (VIt'lP);
1,.*
l
Peretele posterior al ventr:iculuiui stAng (PPVS)' rll
t

li ;
Pozifia III
Peretele toracic;
!
6
o
o
i I Peretele anterior al VD;
t
:; I Cavitatea VD;
-E

5 Valva aonicA anterioard (VAA);


: \,'ali,a aofiic[ posterioard (vAP); ,1
r, Peretele posterior ai AO: ,i.l
I Cavitatea striului stAng (AS); lPunctul 2
9. Pereteie posterior al AS, valvei mitrale normale in modul M
Fig. 33 AsPect schematic al ecografiei
35

36
t

:-=JE;-Ep,itr.=
'{
i
+ RV

c f
EKG
I,i
I 'rlSi$ole Dia-stola

t rE

t
t Unde Punctul:
Aspectul ecograltc al vaivei mitrale normaie

A:mi$careaanterioar[maxirnfiar,aiveimitraleinsistolaalria]I|a;
in modul M

VAP - valva aortic[ Posterioari'


: inceputul sistolei ventriculare; ajuta la calcularea intervalelor
de timp sistolic (ITS)'
T B
c = indica momentul in care cele doud valve mitrale
(anterioara 9i Ecograf,ra vaivei aortice poate

posterioard) se apropie in timpul sistolei


ventriculare'

I D = ieschiderea valvelor in diastold;


E = maximum de deschidere in cursul umplerii
rapide;
F : incePuttrl umPierii lente'
T Pentru valva mitral' intereseazi in special t'rleza
de inchidere (panta EF) 9i suplelea
, ai'ei. ir.,- r,.noru mitraid (fig, 35), panta
se reduce 9i valva se ingroaqd'

I
I trio
L.D'
'l
rJ 5 Aspeclul ecocardiografic ul valvei mitrale
in stenoza mitrali

t AML = valva mitrald anterioard


PML : valva mitral[ Posterioara
Fig. 37 Aspect ecografic al valvei
aortice normale

t a1
)t

1X
-

intervalul dintre debutul undei Q pe ECG pdnd \a deschicierea vaivei


aortice
Deoarece
(ppE), iar intervalur dintre inchiderea gi deschiderea
lepr"zirrte perioada de preejeclie
este intervalul de ejeclie al ventriculului stang (PEVS).
valvei
serie de parametrii mdsurabili:
I/entriculuJ stdng- este caractenzatprintr-o
I grosirnea Pereteiui Posterior;
2 diametrul telesistolic;
3. cli ametrul telediastolic;
.1
+. volum;
5. debit sistolic;
perete toraclc
6, fractia de ejecfie.
VS diskinezii.
in ischemia miocardicd apar migc6ri anormale ale valvele aortice

PPVS
ECOCARDIOGRAFIA iX UONUL B

de luminozitate diferita 9i
MODUL B red6 structura printr-un ansamblu de puncte P osteri o r valvele mitrale
Mai mult, dacd struclura studiat6 este mobilE' se pot
l:-.mite formarea unei imagini spafiale'
Fig. 38 Secliune schematicd in axul iung al inimii
actuald a acestui procedeu este ecografie
--rrine imagini in timp teal. Denumirea
:iiimensionali sau ZD-ECO. Aceastd metoda produce aspecte
in dou6 dimensiuni prin
de 30o - 90o, Are o rezolufie foarte orif valvei
:::ireptarea fasciculuiui de US sub forma unui arc de cerc
3 r r,a.
Ecogralia bidimensiona16 poate furniza urmatoarele aspecte:

AXUL LUNG AL INIMII (fig'38) - evidenliazt:


a peretele VS;
a SIV;
a r,'alvele mitrald gi aorticE;
a rid6cina aoftei,

Post
AXUL SCURT AL INIMII mit::
Fig. 39 .a Secf iune schematicd in axul scurt al inimii Ia nivelul valvei
l. la nivelul valvei mitrale:
. \'D - situat anterior;
. VS: mugchi papilar
anterolateral
l-= . valva rnitraid;
l5 mugchi papilar
l= .E postero-
14
I Ia niveiul mugchilor papilari: medial

. VD;
tE
'-+
--E
. VS;
ri€
t=
l=
rrE
"
-
mugchiipapilari:
anterior;
!E
;H
- posterior;

I
Fig. 39.b Axul scurt al inimii la nivelul mugchilor papilari

I 39
AA
40):
lrnaginea 4 camete- evidenfiaze(frg' infonflaliilor es:3 :cdlircara in dou6 culori:
in sistemul Eco Doppler afigarea
a atriul drePt - AD; . ro$u - pentru fluxul sanguin care vine spre transducic:::: i::rsductor'
a atriul srAng - AS; o albastru - pentru fluxul ianguin care se indepdrteazl
o ventriculul drePt VD;
- ap, '':"zz"ni Oe rnozaic (amestec de r: ' -
in cazul unor fenomene de turbr-rlenlatreiu-::::o:oealtna corelatd cu rezulta:-
o ventriculul stAng - VS; albastru gi verdel, Semnificalia
acestora
-
septul interatrial SI\/; unui diagnostic corecl s :;::ie: -
examenului clinic in vede'ea
coLoR TISULARA (tissue Dopp '-
a

o septul inten'entricuiar - SIV;


ECOCAR_Diocruq,rra nopplpn
valva nritrala - VM; t-"*'r+;frLtJimagistica
a
Doppler coror a incer*: sZ se ciez'olte
din 1983 9i este utiriza:' .,
a valva tricusPida - VT' de stenozd' a celor de s: -
vaiiu'a:e' fluxuriior
E ,gurgituliitor
crma]e'Aceasta:e:-:icE'_Dopplertisularcoior_p9::.:
, p.r.1iiot ve:i':r:*iari prin irnagini codate color' veio::'-
rI
.a '

rin metode !'r;:ler convenlionale' Lirnitele metodei suil:


IE i
sau subesrima:e'
in;re absenla culorii datoritd akinziei p3:' ':
.5
. esre uneori dificil de diferenliat
r: .
ventricular;
cea datoratd factorilor tehnici. De
aceea ecocardiosrafia conventional[ B-moci
:
motilitate Ventriculara'

t:
de
valva juca un ,"1 ;".pl.*.Iiar ,:i.lisra:ea tulburlrilor
ECOCAR-DIOGRAFIADECONTRASTesteindicatdinshuntr-rrileintraca::- pulnioni:'
insuficienlele vah'ulare tricuspidiene 9i
l
sringa-dreapta, cireap't;;;g;' in, urmdrirea res^-.
ri cardiopatiir. is.rr.-ii. p.nri .uutuu.Llr.zervei
cu perfuzie amelior'a't-a-piri_ungioplas.tie
fluxurui coronarian'gi
coronariani, Metoda urirtzeazd cregterea
tLanz,:-

ecourilorreflectatedecavitagilecardiacesaumiocard'datorarepasajuluidiferitelorsu::-
etc.) Ia nivel*. _
..de contrast'' (ser fiziologic, ,., glu.o,ut 596, dextran, bioxid de carbon
l= studiate, Analiza ecocardiogramei
d.-.ontrurt cuprinde: timpul de aparilie a micrc--- '
con:::''
opacifierii (tinlpul de ciearence) intensitatea

l,
osteri or
gazoase! timpul de opacifiere, durata
P

prezeni'
Fig. 40 Secliune shematica 4 camere iintr-o zond in care acestea ar trebui sd f,re

ECOCARDIOGRAFIADEEFORTesteotehnicflcareui|]tzeazd'.'::'-'
;: CARDIACE fizic sau imediat dr'rpd acesta (primele 5 :: -
DEZAVANTAJELE $I LINTITELE ECOGRAFIEI ecocardiografice ;1,;";. in .urrui efortului
t:
:
false (ARTEFACTE)' covorul ruiant' stress farmacologic' pacini '
i. R.eflexia multipli a US poate provoca rmagini (teste de efbrl cu bicicleta ergometrica,
,uu*llni.tpunttlu pl6mAnulut creeazd
dificult[1i de aualizate cu alutorul unui computer' cu ajutorul acestei n'i-:--
2. prezenla unui perere ioracic gro, Imaginite oblirrr,rte sunt
deticta eventualele diskinezii p' '

ti ; dificii6)' se pot
-.i*ula!ia de US (fereastrd ecograficd nici nu se poate aprecra
rransmirere gi captare a iasciculilui poate face ana\iz.a-c.to, doi ventriculi 9i
3. Nu se poate vizu"firu
inimii (arterele coronare) 9i regionaiegideasemeneaSepoateefectuamlsurareafraclieideejeclie='-
cardiopatie ischemicd cu r6spuns 3--
pacienlilor cu
Ecocardiografra de efort este ind'icati
structura mugchiului a ECO este ecograha lr4Jrw este neclar[, bolnavilor pos:-
-

t:
?

::JiJtt tie foarre noud Ia testul de efort clasic sau a caror coronarografie
capabilddegistructuracoronarelorcttofidelitate mioc ntl""T[:ff'1t:l'j|x';
angiografia.osegtegipentruinvestigareafuncliondrii in cu vRE FIZI'L.GIC:
atriul stAng'
ilor din
tare"miirale 9i
T* FARMACOLOGICE,arelabaz6inregistrareaecocardiogrameiconcomitentcu€ii--:rr
valsilva, Muller) sau cu administrarea unor drog-'-
:r

ECOCARDIOGRAFICE unor manevre fiziologice (manevra riculard precum $: :'


VARIANTE MODERNE DE TEHNICI de amii, dipiridamoietc'), care pot in
patia hipertrofici' ;:-
valvuiarl, Acest tip de ecocardiografie septal minim' cz' -
ECOGRAFIA DOPPLER COLOR cardia ri

t iceasti metodd ulrltzeaza aparate moderne'


descrierea fluxurilor sanguine
Ultrasunetele se mai pot utiliza pentru -Joiut.
cu microprocesoare
transvalvulare'
ce prelucreazd
de valvd mitral6, insuficienla
ischemic6'
EC O CARDIO GRAFIA XNVAZtr\/A

t
complex datele culese. este alteratd' Ecocardiografiasepoateasociacuoseriedemanevreinvaztvecerea.-_'..'
frecvenla semnalului reflectat
CAnd US lovesc eritrocitele in nrigcare, Astfel pot fi diagnosticate potenlare recipro& a apomriui diagnostic' - - ^'1 :' -
sanguin' SE A OCIAZ6' CU CAIEIETiSMUI
Amplitudinea modifi cirilor Doppler indicd vrtezafluxutui ECOCARDIOGRAFIA INTRACARDIACA
enomenele de regurgitare valvulard sau de curgere
turbulentd'
I 4l felul acesla putAndu-se rea\za"
f

/1
Tot prin ecocardiografia transesofagiani s: r:':: .::: ir:traoperator monitoriz=
cardiografia de contrast fiind o funcfiei VS; detectarea diskineziilor parietale (r:,2:;.=: :-,t.ce al ischemiei coronarie.
Aceastd metodd combin6 doud precum gi evaluarea (gi ghidarea) intervenliilor ci-::--_:--:.: 1'Drotezare valvulard, shun:
ce creeazd imagini cu ajutorul fistule). De obicei se asociazd cu sistemul Dopple: :: ::
et[lile princ:paie ale substanlelor
de.contrast
fltl;ite
este ECOCARDIOGRAFIA INTRAOPER{TORIE se realizeazd in cu::
coronare 9i de aici intervenf iilor chirurgicale cardiovasculare, '.'r:3:-: :'.'z:ulrii neorfologiei gi fun:.
in
*ui funga ptt''tu a a.lunge in arterele
de contrast
din substanlele cardiace, inainte gi dup[ efectuarea unor proc3:*:. :--.:.-:_=-:aie (ecocardiografie epicarc:,
i jos sunt t*l':.::i:f*
asociatd in functie de necesitili cu examenul D::.:.:::3 lt::::asi). Astfel de examindri au:.
pAnd in prezent sau in curs de :rperimentaru;
experinrentate hcute in comisurotomiile mitraie, valvulopia-.:::. :--:::::.. ::n cardiomiopatiiie hipertroi:-
TiPul :::;:;;;;;; F,;; G;;iil;;P;;i;
il"numirea ;,:::i by-pass-ul aono-coronarian etc,
rii!la
substan[ei
ECOCARDIOGRAFIA TRIDINIE\SIO\AL{ i3-D) face posibild reconstru:
:::lillie ::::. ecocardiografie transtoracici
tridinrensional6 a imaginilor ecocardiografl:- i

transesofagiani.
ECOCARDIOGRAFIE DIGITAL.{ - cie:5 p:s:ri:iiatea de a analiza velociti: r

incluse in examenul Doppler color prin :- :eglsira:ea digttaia gi stocarea ei in compu:.


Astfel, se poate calcula automat debin^ :a:Clac. se Dci anahza zonele de converge.
proximale in regurgiterile valr.'ulare, se :oa:e siuc.ia p:opagarea fluxului in in,' ..
ventriculului stAng, stress-ul parietal, mi,scar:a rEsucilE a fl'.rri;lui de sAnge irr aortd etc.
oendorrriocardobiopsiaghidata.ecocardiografic(indicafiedeeiecliepentru Avantajele majore ale imaginiLor crgl:aie ar fr deci uimdtoarele:
cardrac)I
monitorizarea ftisiologici a
transplanrului . reproducerea imaginii se face fbrE a pierde ciin calitatea inregistrdrii;
3 circulaliei coronariene' . sunt posibile postprocesarea gi anai:za cantitativel
evaluarea ut'izeazd un gasrrofibroscop cu o
ECOCARDTSftiil;il' i*nn,sesoFAcrA\A caruia se oblin imagini cardio-
c stocarea nu necesitE spafiu;
sondl cie 3.5 sau 5 ]4Hz Ia
exrremrr.,r^';;;l;,;;1:r:lr1 inimii n imaginile se pot comprima pind in raport de 20:1 fbrd a pierde din calitate;
cu aite structuri paracardiace, abordarea o se poate transmite cu usurinld la dlstant6 pentru o noud er,'aluare la un centru :
r.asculare neafectate de interferenqa
tlc ind.u-se lransesofagian' -experienti
mai nrare.
ca ln viitor se prefigureazd o relea regionald sau mondialS pentru anahza gi interpreta..
ciin puncrur de vedere a irnaginitor

I " :::'.T,l;',lj*o,::il';,:L'r',""11r1'ilt".r.,isrzc6toareobezitate' cleformdri ale cutiei toracice;


urrnare a unor afectiuni pulmonare,lit"'^it,
" disfi'rnclia protezeiot nrecanice itrale;
unor examindri dificile de citre specialisti aflati la distan16.
TinAnd cont de aceste avantaje, astdzi se constath un interes deosebit pei -
dezvoltarea acestei tehnoiogii. Societatea Europeand de Cardiolo-eie gi Societatea Americ:-
de Ecocardiografie au acceptat incE din 1995 Standardul DICO\4 (Digital Image c
l " clisecfia aortei toracice;
.sitspiciurriledeendocarditdgicompiica!iileaferenteacesteta;
. mase intracardiace (atriale);
Contmunication in |vfedicine). Acest standard stabilegte limbajLrL comun pentru schin---
imagrnilor echo - fie pe o relea, fie pe un disc.

I
:
o embolism sistemtc;
. leziuni subaorticc; 2. 2.5 ELECTRO CARDIOGR{MA
. cardiopatii consenitale la adulli. 9i copii;
t
:
o slenoza anerelor coronare proximale'
E,coCARDioGRAFIA
, - - MULTIPLAN poate Pune
rn'a.r'rsesoFAGIANA
diacnostice cu mai'i*.-u.urate!e datorit[ relatiei
y

de stransd vecindtate a transductorului


Electrocardiograma reprezinti inregistrarea actii,itlfii electrice a cordului gi se baze,:
pe proprietatea tesuturilor de a conduce la suprafala corpului diferenlele de potential gene:.
in miocard in decursul activitdlii electrice. Este o metodd de investigatie paraclinicd, care ,-

I
-..
t :,ttluit intraesofagian) cu cordul.

t
Av antaj el e ;;;;i" grafi ei multiplan transesofagiene
ori entare sPaliald imbunitdfiti;
s unt:
Iimite de aplicabilitate detenninate de fenomenui (exclusiv electric) pe care il inregistreazi
de eventualeie inexactitali ale tehnicii cie inregistrare,
O electrocardiogramd cu aspect anormal nu semnificd intotdeauna anomalii :
cordului; funcliei cardrace gi nu toate tulburdrile funcliei cardiace se traduc prin modificdri ECG,
-= a posibilitali maibune de vizualizare a structurilor
mai.mari Activitatea electricd a inimii o precede gi o determind pe cea mecanicd, f.
..,. a vizualizarea unei pu+, .o"'iaerabil ^ ?tnt-t T,:endente; declangatd de impulsul electlic pornit din pace-makerul cardiac qi transmisd pe cdi speci-

I in cursul rotaltet; .

3 transd.tLcenrl rdmane in aceeaEi pozilie de conducere, 1a miocardui de Iucm atrial gi ventriclular.


intelegere un diag"n.,,i. *.i precis
ai afecgiunilor cardiace congenitale;
9i Depolarizarea gi repoiarizarea miocardului sunt surse de cAmpuri electrice instanta: .
ionale ;
ilitateu r.ronri*cii ei tri dime.ns Aceste campuri electrice sunt considerate dipoli gi au potenlial electric mdsurabil. MEri..,

I
o po sib
pAnd ia 2 nrm;
o poate depista formaliuni intracardiace gi poate diferenlei de potenlial este dependentd de mai mulli factori, cum ar fi: orientarea electroz
m,ci la nivelul seplurilor cardiace
3 poate d,epis,u ,o,u;,i'i.';;;;j;;i. rJ*. care inregistreazd fenomenul fa\d de axa dipolului, natura mediuiui conducdtor .
.: evidentia fluxul Prin acestea'

l 43
AA
++
intre ciipoi ei eiecirozi D"'i :"-i'-?T"Jttrfi,:l"J" tilll'::""""Tttl"l'lli ' -ri-
uerlvaild
T\ TTI ^-^ urevLrvusr
JJ LLL aLv ^l^^t.nl'rl hcftqfirr
rrv6s!rr a$ezat pe um[rul stAng 9i electrodul pozitiv pe
jicctricitate, distanla
unei Llectrocardiogran:' exprlmal piciorul stdng .
nosibil6 interpretarea multe infonnalii dacd iI
Pornind de Ia ideea cd pentru un obiect in spaliu oblinem mai
um ia naqtere u:ca de Willson, a consfuit incd 3 derivalii ale membrelor, care privesc
li 9i modui i:' caie se privim din mai multe puncte,
membrelor.
al Pe un traseu ECG inirna tot in plan frontal. denumite unipolarele
4r unui diPci intr- Acestea folosesc un electrod explorator gi inregistrator, intotdeauna
pozitiv gi al doilea
mPIu al
IIIPIU urrsr el'se' '--'
I \
oe eteurricitate' -': :- I {' electrod, indiferent. construit prin mijloace tehnice gi considerat
electrod indiferent,
:,ir ntediu conductor
)

Diporrrl*";!l;{i:^*:,'l:''l:i:?,:,^":1:';;:il I i ( Cele trei derivalii unipolare ale membrelor sunt I aVR cu electrodul
drept, aVL cu electrodul pozitiv pe braful st6ng 9i aVF cu eiectrodul pozitiv pe
pozitiv pe braful
piciorul stAng '
Ulterior au fost construite incd 6 derivalii unipoiare, care vdd inima in plan orizontal,
gi denurnite precodiaie.
:rrrt)caru :.'" "--:--,ln
tn puntt 4i'i 1 ' '=' ''r
.,rrnct de vedere electric (hg' I I Acestea sunt :
srint incd in repaos
^+..+io1ol"oenerateinmiocardsF'ffiuncorrducitor DUII uuL'tuuuqrvr Vl - cu electrodul Pozitiv in spaliui IV intercostal drept, parasternal;
buie si se afle intr-un meolu care V2 - cu electrodul Pozitiv in spafiul IV intercostal sting, parasternal; ,,

t echivaiente cu un volum-conductor' i
V3 - cu electrodul Pozitiv agezatintre V2 9iV4;
rafata corPului'
in jumitatea V4 - cu electrodul Pozitiv in spaliui V intercostal stAng, pe linia medioclaviculard;
te de-a iungui axei' Aceste.linii'
negatlve' iar in cealaltl V5 - cu electrodul pozitiv in spaliul v intercostal stAng pe linia claviculard. anterioara;
deflinesc potenlialeie
(fig, 42
V6 - cu electrodul Pozitiv in spatiul v intercostal sting pe linia claviculara medie
variabile asupra
nstreazi efecteie celor doud a,b,c).
cu pdtratul distanfei
istrat scaoe propo(ional
DEzuVATIILE ORTOGONALE FRANK

Reprezint6 un sistem care cautd s6 oblin6 cele trei derivalii necesare inregistrdrii
corecte a vectocardiogramei, adic6 trei derivafii care sE aiba axele cAt mai perfect
perpendiculare intre eie, orientate in cele trei direclii ale spaliului:
se exprimd X - direclia orizontal[;
ia un moment rjat se inregistreaz6' Y - direclia verticalE;
9i Punct de
aPlicare'
jumdtate Ain masa musculard este Z - dtrectta antero-posterioard.
at de pozilia relativd in
corp a undei de Se folosesc 7 puncte de plasare a electrozilor, din care 5 sunt ia acelagi nivel orizor,
care ar corespunde centrului electric ai inimii' spafiul V intercostal:
E - pe linia medio-sternall;
D F-VATIILE ELECTRO CARDIO GRAFIcE
Ri M - pe iinia apofizelor spinoase ale coloanei vertebrale;
la cercetarile i - pe linia axilard mijolcie dreaptE;
Prima inregistrare ECG a fost fbcutd
d. u.I"]l?Ien in 1902, pornind.de a unei celule
care priveau uttiultuitu
eiectricd A - pe linia axilara mijlocie stAngd;
lirndanrenrale efectuate cu un secol in urm[,
C - intermediar inre E 9i A;
(ambii electrozi sunt
care sunt de tip bipolar H - la ceafr,;
deiivatii standard' Ele
ur.it tt"it"lit tuu F - ia glezna
stAngi;
azduntriunghi
ide 60 d;';;;;; $i deci forme
Coordonatele X, Y , Z se oblin astfel:
':ehilattral pe unrarul drept, 9i eiectrodul
pozitiv pe X:l_(A+C)
Derivatia D are electrocul negativ agezat
i Y=(F+M)-H
Lrrnirul stang. pozitiv pe z=(M+A+C)-I
pe unrlrul drept 9i electodul
Derivatia D li are electrodul negativ a$ezat
pieiorul stAng.
llt v A<
46
Figura 43 vitarath ampiasarea corecta a
electioziicr 9i formarea derivatiilor resDective'
t*,.H F:' f'lirl 5l

['li;:;,t,'tr , t l* i I ill ;rl.i ,!,l,i.r Hi u, '11 ' 'r


Fig.43

VECTOzuI CARDIACI AI DEPOLARIZAzuT


musculatura atriald de i'
Depolarizarea incepe in nodul sino-atrial, gi se deplaseazdin
vectorul rezultat di-
o ceiurd ra arta gi pe fascicoiere internodare spre nodul atrio-ventricular.
depolarizarea atrial6 va fi ca urrnare orientat i. ,ut in jos, de la dreapta cdtre stdnga 9i dinapc
inainte. Pe majoritatea deriva{iilor se proiecteazb ca o undh
pozitiva' rorunjita 9i simetrici'
conducerii irnpulsului prin nodul atrio-ventricuiar, intirziere ca:-
lJrmeaz1 intArzierea
se traduce prin inscrierea unei linii izoele ctrice'
-:l'i, 'i.\'l I 1l
VECTOzuI \/ENTRICULARI

cursul activ6rii, ventriculii dezvolt6 numerogi vectori de moment'


, t*,..
Dator:-i
r',,tlr, i'.+iiirjtkf: L in
geometriei complexe a masei ventriculare 9i deoarece depolarizareaincepe in mod normai :
ambii ventriculi aproape simLrltan p. .ui., ramurilor drept 9i stAng a fascicolului I
nLlmeroase zone din miocardul ventricular sunt activate aproape
in aceiagi timp 9i cu-
aproxiniatir'80% din fo(ele electrice se anulea:'
vectorii rezultagi sunt de sens contrar,
rezultd un vector elect: -
I reciproc. Dach toti vectorir existenfi ia .in i','ton',ent dat sunt insumali,
F -i.
::t rnediu.
Complexul de depolarizare ventliculara reprezinth inregistrarea
vectorilor medii -'
d d\& deplas6rii undei ::
f' n1oment, care sunt expresia modificarii magnitudinii 9i direcliei
este rnedia in functie de tim: :
depolarizare pe parcursul activdrii, vectorul mediu QRS
tuturor mediilor vectoriale care se formeaz[ in cursul depolarizdrii'
44):
ordinea cronologicd a depolarizarii ventriculare este urmdtoarea(fig'
Ia stdnga spre dreapta;
- prima po(iune actr;fi.este septul interventric ulat de
pe calea ramurilor drep'
- pe ce unda de depolarirur. r. r[spdndegte in ventriculi
I

'rdsurd purkinje, se pi:duce activarea ventricuiilot dinspre supra'-:


stang gi a fibrelor retelei
este mai mare deci:
enclocardicd spre epicard. Deoarece n'rasa ventricululuri stang
predominante fa!6 de;:
lentricLrlului drept, io4.t, electrice orientate spre stinga sunt
inlerioard, spre stanga 9i poste.
orientate spre dreapta, Rezr-rlt6 un vector cu orientare
::

vdzut in plan frontal;


A1 AQ
.+o
este baza ventriculilor' D epolari zatea
dePoiattzatl din nrio cardul ventricular
',lrima narte posterior 9i spre dreapta il';ptp'crsrn-+r
,.'iu.. dintPtt endocard
sPre .pi*tO gi fo(eie eiecirice orierrtaie
vector va fi orientat in
DEFINIREA ELEIIENTELoR
stAng. astfel incAt acest
orJontlna din tuu'u Poziliei ventricuiului ({tg.a6)
sPre dreaPta'
fur, oortttior 9i traseu ECG este un
HArtia pe care se inregistreaz6.un
de 1
gi orizontale sunt trasate la intervale
grousa. Timpul este mdsurat^pe
-oriz,:1:a
l,it""u de derulare a hO'rtiei' Dacd vfeza
vileza este de 50 mm /sec, un Irun core
tiLeza de 25 mm/sec, Etalonarea
se fac
corespundd cu 10 mm de deplasare
a penilei' I

Etalonare

Fig' 44 Ordinea cronologici a depolarizdrii ventriculare


punctului de
vectorilor este comun 9i corespunde
in figura 45, punctul de aplicare al ---r---'---i{-i-
-------i-t-t--rn-
__Lr-i---rr.J:
._f_____.tU_:
ttttttt^J;:1o,,,n,n, bucld' cu acelagi punct de plecare 9i i-T-Tl'-5
varfurile celor trei vectori, oblinem o (care Ia
.rt;;;;' zentatd de deplasarea vdrflrlui sdgelii'
-: sosire. Aceast6 bucld vectoriald ventricuiare)'
vectorui mediu de depot izare in tu"ui
activirii
:.:idul ei reprezintd
Dlastola Sistold

Fig. 46 Traseu ECG normal

ampiitudine mare (peste 5 mm)' iar literele


. '
Majusculele desemneaza undele cu
5 mm'
desemneazi uudeie cu amplitudine sub
UndaPestedeflexiuneaprodu,aa.depolarizareaatrial6.Areamplitudinecui:.-'i
...
intreiqi3n-rm,duratdde0,0g-o,rosec,esterotunjit6gisimetrica' r,ede. -
de repolariza'rea.afria'i
Vector mediu QRS LJnda Taeste deflexiunea p,oau,a ?:..bj'^?,lu'.
cand apare este imaginea in ogli: --
mascat[ de complexui de depolarizare-;entriculard.
undei pr=:,:,
ai depolariz'rii septale.
Fig.45 ''rnoo Q @) esredeflexiunea negativ' iniliara, rezurtat nu deplgeqte l/3 dir' -'r
u .?*plt*ului Ca amplirudine
de obicei prima arn.*i,,n. pozitivd
este de maximum 0'03 sec'
R r^r. o unneazA 5i durata
OLARTZAREA VENTRIC ULARA' (JndaR(r)esteprimaa.n.xiu''.pozitiviacompiexuluiventricular.Pc'-
RE P
de obicei mai abrupt de:'- ,rr

precedatd sau nu o unaa negativ'. Ramul ascendent este


i.
de la o celuld Ia alta' are ampritudine mare, Reprezint' deporarizarea - " iii:
Se face de Ia epicald spre endocard' Ient' a descendent. In derivaliire periferice
unde rotunjite, orientata de obicei de aceeagi Pafie
consecinla esie inscrierea unei absolute ma'iventn'"tilin R' Nu este obliga':'
perioadei refractare urrneazd undei
-umplexului de O"pola rrzareventriculara, 9i asimeiric6 din
c^)za este deflexiunea negariva care
:l:ri lLrngi a tesutului Purkinje, toate dertvlt;"; ventricularl' Este o unc: :: lll

este deflexiunea produsd de repolarizarea


sec $i amplitudinea2 - '
(' -
49 dt tp'o*inlativ 0'02
poziiive in derivaliile standard' .u au'uta
s0
a

care urmeazd undei T Si


ne de obicei poziti"'finconstantd)
abilapareincursulrepo|ariziariiienteasistemuluiPurkinje. Tabel 2 Valori normale ale ECG la adult

DER]VA ST

Sub
stanladintredou6undeRsuccesivegireprezintddurataunui Mai mica
Izoel ectri:
0,04 sec sau
tricularestereguiai.intervaiulinsecundesauinfractiunide Deflexiune DominantA,
gi sub decAt R, Pozitivd
frecvenla cardiac[' pozitivl pozitivd deplasat c'-
ccesive irnpe$t la 60 (sec) mdsoard 25%o din negativ6
0,5 mrn
n.,.g.,lattrebuiefEcutE'mediadurateiintrecornplexele R

mai mare (i0 sec)' Mai micd


izoeiectr.:
Deflexiune Micd Dominantd, PozitivE sau
ulsinusalregulatintervalulvafiidenticcuintervaiulR_R' II pozitivE sau iipsd pozitivd
decAt R,
deplasat c-
negativd
regulatsaucAndfrecr,enleleatrialigiventriculardsuntdiferite,
'o?i",. 0,5 mrr.
unde P succesive,
m6surat din aceiagi puncr a doud Pozitir,6, cu
Mdrime
Pozitivd,
mdrime platd sau Izoelectr.:
n acelagi mod ca 9i cea ventricuiard' Pozitivd,
MicE variabil6 in
variabild in
inversatd in sau
soar6 de ia inceputul undei P
pin6 ia inceputul complexului IU platd sau
sau lipsd funclie de
func{ie de
funclie de deplasat:-
inversatd axa in plart
de conducere A - V' El include
timpul necesar depclarizdrii axa in plan
frontal
axa in plan
!1,

frontal frontal
prinncldulA_Vsiintrareaundeidedepolartzareinseptul Micd sau Izoelect. ::
Ivlicd, lipsd in Dominantd
unt intre O,)'2 - 0'20 sec' Predominant Deflexiune 5dU
rihnul sinusal' aVR lipsd sau funcfie de (poate fi
inversati deplasai :-
cardiaci' Cu ajutorul lui se defineqte negativd
mare axa in plan aspect QR)
0.5 mr
Sestetimpulnecesardepolarizdriiventricularecomplete'Se frontal
Micd, Iipsd
q dacd existd)' ia sfErgitul undei s' Lipsd sau
Pozitivd, Izoelec::
poa:e atinge 0'i0 sec' Pozitivd, sau
donlinantd
-

ntale este de 0'08 sec' iu precordiale plati,


lvllca,
dominant[ tLrrtita, sau
aVL lipsa sau in func1ie
bifazica sau in func1ie de bifazicd sau deplasa: --
ntt.ictllat.d(V'A,r.)estetimpulnecesarimpulsuluipentrua mare
ara in plan
de axa in
in vei'satd 0,5 rr':
inversati plan frontal
delaerrdocard]aepicard.UneorisenoteazdTADI(tinrpcte frontal
secoide) Lipsd sau Pozitivd,
' Izoele:. -
*.r9xu}uiventricularpAn6cAndurrdaRatingeamplitudinea mrca ln rurtitA sau
I1'tPll Defl exiune lurca Dominanti, func1ie de bifazicd in
a\/F pozitivd deplas:: :-
ordiale' pozitivl sau lipsd axa in plan funclie de
max' 0'05 sec in 0,5 r.^-
ec in precordialele drepte (Vl -
V2 )qi frontai axa
Inversatd, Pozitiv6,
Mai micE aplatizald,
) ap Iatizata.
VI Lipsd decAt S DominantE
soarddeladebutulconrplexuluiventricularlasfErgitulundeiT.
jl
pozitivd sau bil-azicd sau
(aspect de r)
bifazicd inversatd
ctriceventricular.,Du,utuluir,ariaz6cufrecventacardiacagila Maimicd PozitivS,
Tc (corectat) nu trebuie
coreclia corespunzdtoare' lntervalul Q - v2 Pozitiva, Lipsa decAt S Dominantd rareori
(aspect de r) aplatizatd
ali 9i 0,43 sec la femei'
Micl, mare Mare, mic
Micd sau egald cu sau egal cu
V3 Pozitivd PozitivI
i sau lipsd unda S unda R care
urnr[toare o precede
de Ia sfErqitul undei P la Maimica
- R) este linia izoeiectricd mdsuratd PozitivE
lVIrCa
Mare Pozitivd
ricular'Jon ctiwtea R'S - T
( prtnctul J) este punctul in care sau lips6 decAt R
Pozitivd
it 9i incepe segmentul izoelectric S -T' V5 Pozitiv6 vllca Dominantd
Maimicd
decAt inV4
subdenir,elalfa|adeliniaizoelectric[cu0.5mI1.
undaTpoart[denunrireadefaz|terminaldaECGginedd V6 Pozitivd Mic'i Dominant[ Pozitivd
ventricular'
tulburari de irigalie ale mrocardului

,rt-
(st I

!__-,
)/
TEHNICA CITIzuI UNEI ECG Determinarea axei electrlce a inimii
C.
de clepolarizare venticulard QRS in plan
Axa electricd a inimii este vectorul mediu
Este preferabil sa se citeasca
traseul ina:^.ie de a fi taiat 9i montat, deoarece studiul pe doud din derivaliile standard sau doui din derivatiile
i::.s. in una din derivaliile care o vtzualtzeazd' frontar. Ea se poate determina cu amplificare
poate utiriza combinalia a dou6 derivalii
e l:aseeie scurte de duPd montare' uniporare ale membreror. Nu se pe fiecare din ceie dou6
diferita, Se face media vectorului de
depoiarizare
a se:', enld: 'entricularadeplasare al undei fap de
seu. :sntru a verifica corectitudinea tehnicd a respectand sensul de
derivalii gi se proie cteazd pe derivalie
perpendiculare din punctul de zero potenlial
al
::;i
I Cr amplitudine de deplasare a penifei pe electrodul pozitiv inregistrator' Se coboar6
din vlrful fiecdrui vector pAnE in
traseu); in ceritrul triunghiuiui, 9i perpenciiculare
fierirei deriva{ii
rriungriiurui cu puncrul de intersecfie al
, clctetrrrinarearitmului; punctur in care se intersecreazd.. s. un.it.-c"ntrui
. ,jeternrinarea frecvenlei cardiace; in
caz de ariir:':: Ssvele' trebuie deternrinate ambele vectorul mediu de depolartza|e al ventriculilor
(fig'
Vdrfulur sigefilor. Vectorul rezultat este
frect'enle (atriala 9i ventriculard);
(prefera:ii pe derivalii standard); 47).
r detentiiualea duratei undelor 9i intervalelor
frontal; DI
, dcterminarea axei QRS in plan
RA
LA

. dacd existd ducit asupra undei T, se determind axa + 1,5 mV


se notea zla orice anomaLie a undelor;
undei T gi unghiul QRS - T;
. sc face str-rdiul deriv-aliilor orecordiale;
notarea graiuiui de rotalie pe axa lun96' anomalii
ale undelor P 9i T, complex QRS 9i segrnentul S-T'

: O\CLUZIILE,.
D
JL I
+15mm

de modificirile
) :::::: iJilii;
3.
Existd modificdri minore a chror semnirrcalie depinde
clinice gi de traseele ECG anterioare;
traselt anotmal tipic. cu aspect de . " " ""',
t /f
/+
D lll
+ 0,2 mV
D
]L +17mm

+
1. traseu anonlal, constAnd in . . ' ... '. "l + 1,7
traseu anormal, necaracteristic pentru nici o entitate specific[.
mV +2mm
5. D

lnterpretarea unui traseu ECC necesitd parcurgea citorva etape


obligatorll :

A. Stabilirea ritnuLtti +
pace-maker a
Ritrnul cardiac normaL este ritmul sittttsa.., determinat de funclia de LL
de prezenla undei P inaintea fiecdrui
lotlLrlui sino-atrial. Ritmul sinusal este caracterizat
Fig.4l Determinarea axei electrice a inimii, folosind proiecgia vectoriald in triunghiul
.t,nrplcxventricular,cuaspectgi dpratS.nomald.interraieP-R-P-P$i R-Rnormale,si Einthoven
'ionstalnte. Ritrnul se stabilegte pe derivaliile in care unda P' de depolartzare atrialE' se vede
ici nrai clar; Tony - Debre -Paiares' Acesta
Mai simpiu, se folosegte sistemul de referinla hexaxial
B. Frecventa cardiacit
seconstruiegtedepiasAndincentrulunuicerccelegasederivaliidinplanfrontal,respectAnc
ln cazul ritmului sinusal se face mlsurAnd frecvenla ventriculard' CAnd viteza
de poziti'i
gi pastrand pozilia erectrozilor inregistratori,
dcrulare a hirliei este de 25 mm/sec, intervalul de timp parcurs pentru fiecare mm este
de distanla de 30" intre o derivalie Ei alta, negativd gi jumdtatea
este considerati
virfuri R succesive (de ex' 30 mm)' 1 min' : prin convenlie, jumdtatea superioard'a cercurui
U,(J.l sec. Se m6soar6 disranla in mm dintre doud
fr(l scc.30 mm, care reprezint[ durata unui ciclu cardiac:0'04 sec x 30 = 1'2 sec' 60 z l'2= inferioarl. pozitivd. r : .r^-i.,^+i,r oroo
pe cele doul derivalii alese' cu punct c:
iil bitai/min. Dac6 frecvenfa cardiacd este neregulata. se l'a face o medie a frecvenlei pentru Se proiecte az6 vectorii medii ventriculari
I -1 cicluri cardiace, O rnetod[ mai simpld, mai rapidd 9i mai exactb constd in numlrarea plecare centrui cercului'
vectorilor pand in punctul unde se intersectea:'
Se coboara perpendiCulare din varful
.omplexelor cuprinse in intervalul de o zecime de minut (la viteza cle 25 mm/min corespunde in plan frontal (fig' a8 9i a9)' Se considerd nomald :
gi care reprezint[ axa Llectricd a inimii
il I5 cm). Rezr"rltatul se inmulleqte cu l0; cu mici individ*are in funclie de til'-
axd aflatd in cadranur dintre 0o gi 90o, 'arialii
53 constitutional.
.A
J'-l
-

CONDITII TEHNICE CARE SE REFLECTA ASUPRA ECG

tnregistrare de artefacte sau tehnicl defectuoasd a inregistr[rii:


1, inregistrarea trebuie fEcutd pe un pat confortabil, suficient de iat pentru ca pacientul sd
incapa, Pacientul trebuie sd fie relaxat gi in camerd temperatura trebuie s[ fie confortabila.
Este preferabil sa ii explicali intregul procedeu inainte de inregistrare. Orice contracturd
rnusculard sau tres[rire a pacientului poate rnodifica traseu].
Z. Trebuie sd pe asigurdm cd exist[ un contact bun intre piele 9i electrozi' Un contact slab
duce la inregistrarea unui traseu cu defecte.
+/- 180 0 Dl 3, Aparatul trebuie etalonat corect, astfel inclt i mV sd detetmine deplasarea penilei cu 10
mm. Etalonarea incorectd va duce Ia inscrierea unei amplitudini necorespunzltoare a
traser"tlui gi la o gregita interpretare a 1or.
4. pacientul gi aparatul trebr-riesc corect "iegafi la pf,mAnt" pentru a evita interferenfa cu o
+ 120 serie de curenli altemativi.
D lll +90
.\/tr DEXTROCARDIA TEHNIC| uneori, din neatenfie, electozii inregistratori pot fi
Triaxa Bayley
inversali in ti6rpul conectdrii la pacient (intre bralul drept gi bralul stAng). Acest defect de
Hexaxa Sodi'Pallares
ipregistrare va gerlera trasee caracteristice dexrrocardiei in derivaliile standard 9i unipolarele
membreior. dar nu va rnodifica traseul in precordiale.
DE^'TROCARDIE ADElrik4T,4 este o anomalie congenita16 in care apare transpozilia
completd a atriilor gi ventriculilor, un-qhiul aortei este cie asemenea la dreapta. Din punct de
yedere electric singura modificare este inversarea polaritalii din axeie L - R (D I). Astfel,
Fig. 48 Derivalii frontale - sistemele triaxial 9i hexaaxial vectorul p este orieltat spre cireapta. inlerior gi anterior. producAnd o und6 P inversatd in D I
gi o gldd p pozitivd in iVR. Vecrorul mediLr de depolarizare ventriculard este orientat spre
dreapta, infeiior gi ggor posterior. Vectorul T este de asemenea orientat spre dreapta, inferior
qi anterior. Rezultd mociificarea traseului ECG.
Derivatiile precordiale vol ardta courplexe r,entriculare drepte epicardice 9i orientate
posterior. Dacd se vor inregistra trasee in precordialele ciin hernitoracele cirept, vor rezulta
tiasee caracteristice normale.
DE.KTR.OTERSIE anonraiie congenitali in care cordul se afld deplasat in
henritoracele drept iar ventriculii au sr-rferit un proces de rota[ie anterioa16. Vectorul undei P
rhmAne iri pozigie normald. Vectoml mediu QRS este orientat mai anterior, Vectorul undei T
q-u poate fi oiientat spre dreapta, determinind o undi. negatir'i in D I. Unghiul normal intre
DI R=+6mm vectorii QRS gi T in plan orizontal, rimine normal, astfel incAt vectorul undei T este orientat
-s-:-:l-n]m anterior gi spre dreapta.
+5 mm
EFECTUL INGESTIEI ALI\IENTARE ASLTFPJ ECG _ dupd un prdNZ bOgAt, MAi AICS
cLL hidra{i de carbon, va apflrea depresia segmentului ST gi,lsau inversarea undei T' Este un
fenomen fiziologic datorat partial pierderii intracelulare de potasiu asociat[ cu metabolismul
Ara orienlati tnedie
intracelr.rlar al gltrcozei.
+60 MODIFICAM ECG fN FL]NCTIE DE VARSTA
1. La nou-ndscLlfi: deoarece in viata fetald ventricurlul drept este supus la efectuarea unui
I=-l mm lucru mecanic mai mare decflt cel stAng, ia nagtere copilui vaavea o relativd hipertrofie a
Dll R=+9mm
ventriculului drept. Pe ECG, acest fapt se traduce prin R. inalt in precordialele drepte 9i
s=-l mm
+6 mm deviafia axei electrice ia dreapta. in plan frontal. Cricum nu se va vedea niciodatd o undd
q iniliala in Vl iar VAT nu este prelungit. in primele 2 - 4 zile de I'iafi extrauterin[ unda
+ 120
+90 i este pozitivh in V2 - V6 gi poate fi pozttiva sau inversati in VI. Dupd aceea unda T se
D III
. \itr inverseaza ln V1-V4
2. La copii: unda R in precordialele drepte dispare cie coicei dupI v6rrsta de 5 ani, der unda T
inversata in precordialele drepte persistl pin2 in ciecacia a2-a de via!d. Axa QRS inplan
frontal se deplaseazdtreplal spre stAnga.
Fig.49 Detenlinarea axei electrice medii QRS utilizind sistemul hexaaxial
55 56
J
a
:l

(calacteristice) ce reflecta
o serie de modificdrt ECG
Paginiie urmdtoare vd ilustreazd
aspecte anonnale:

Ritn elnusal
no rma I

Bradlcarclle
slnusala
Tabel 3 Efectele nrodificdrilor clectrolitice asupra ECG

regulat; cornPleKe
Modificarea Interval
electroliticl
Unda P
P,R QRS s-1' Unda f- Unda U Q-r
Hipopotasemie 2
Rotundd, rnici, duratd Maimare ca
- 2,5 mEq/l Subdenivelat Normal
crescutd T Tahicardl e
(fis.57') si,nueala
Itriperpotasemie Diminuat, cu
Bloc A-V Supra sau Ascu{iti, inaltd, duratd
MicE l'lorrlaI
5 - 7 mEq/l duratf,
(fis.59) inconrplet subden i vel at scdzutd
crcscutd exe
RI tn regul at ; cornPl
Asculrtl sau ncgativf, in
Crescut
Hipocalcemie Durata crcscuti
record iale. duratd scazutd
Hipocalcernie Crescut
DuratE crcscutS
Hipoootasemie
si nusa I a .,i(
Acccntuarca
Hipocalcemie modificdrilor inalte, ascufitd, cu duratd Frecventa
I)rrralh crcscr.rtl Cr-cscut impulsurllor
Hiperpotasemic din scbzuti eeie variablla
in functle de lrormale
hipopotasemie
fazele clclului Ritm neregulat I conFlexe
Hipercalcemie Durat[ scdzutd
resFlrator
Hipercalcemie Negativ[, profundd, cu
Duratl scdzuth Ampld
Hipopotasemie duratd mare
Amplitu
Ritm de sinus
Duratd coronal
Acidozd dine Crescut Inalt[ 9i ascufit[
crescuti Excltatllle
crescutl pl eaca d1 n
Dartea lnle-
i'r oara a A, cu 1n u rl n r-T st a VF
propagare antero-
-grada s I retro- Unde P negative
gr ada

piconaiaef
frrrar de
c{.ltatle
cate €e de-
UIilaiea7.e In!ttj
irnrlut Sn sl AV
ti:rd.lE P 'rarlsza
.i norfoloqle.
iritervetele PP'
Pll ol RR varlablle

Fig. 50.a Riturr-rri sLlpra\ientl'iculare

58
$E

1!r:
ti
t!..

,r

VAzuETATI DE CONDUCERE AV

Fig. 5i Sindlom Wolff- Parkinson - S/irite


Tahicardie atriala m ulti locala.
Excitatiile pleaca din diverse
puncLe ale atriilor, rapide,
neregulate.
Dups,lntlrrleraa norEala ln
Undela da actlvar€ DlBaca nodul AV, €xcltatllie aJung
drn nodul SA el oxcita v€ntrlcolll la ven:rrco,l I pe ca)e n6r^ila
pe calea lasclcululul Kent, El con:lnua depolarlzarea.
a au!crl- ,ntlrzlerea norralafari
din
nodu,l AV.

-1, Repolarizare, crre Unda P eEt€ urnata lnediat


d€ o &lca unda delta
i, Fermltc: ' ( .>l0pastare a portlunll
Tahicardie parorisricu atriala, lnlt.lal€ a oRs' oRs larglt€,
Excitatiile sunl tutoirtretinute iniervat PR acurtat sau abBent I

in NAV si in zoneLe aProPiate 5 Rcinrrarea


din cauza blocului unidircctioncl cxciiatiui
Frecventa atriala I 50 - 220/n:in.
l, Zona alfa irr NAV Fig. 52 Blocr-n'i atrio - \'entricLllare
Bloc AV grad I
lnterval !R flx dar prelunglt { >0,2e )

iili

l-'luttcr atriitl: cscitatiilc sc


;]H PRI
'-'
propaga intro tuiscare circLtLrrl
undele sunt rlprde (rlnde I- )
lura linic izoclcctricir clc bazlt
Frecr enta ventriculara
mai lr:nt:l
Bloc AV grad ll - li4obitz I (Wenklebach)
lntervalul PR se a ungegte progresiv I ab,senla intermitenti a conlracliei
ventriculare

.? :!..,:1
i\ \
r;:.,,;.
-'':
".

Fibrilaric atrirla. Excitatiile


se propirga fara nici o
ordine in atrii Linia dc baza Conducere Conducere Conducere
AV nornaja nal praa6to 8j nal proaBta
este neregulata, Unde P ubsentc PR nor6El Pi aiunqr r FR hal alunglt
Rlspuns l'cntriculur neregulllt

Ritnr jonctionrl. Exciratiilc

,:;*,il',i;;;il;:i;il t
tr:rnsmisie I
oleaca din NAV. crr . Bloc AV grad ll - Mobitz ll (Non Werrkebach)

P frecvent neg:rliva. urtcori


dupa complcxul (.)RS

Bloc AV la
nivelul
!asclcolulul
HIB, bloc de
EmurA brla',e.al

Fig. 50.b Ri'tntLrri sLlpravelltriculare (continr-rare)

60
59
I
i_
t-

HIPERTROFiE VENTzuC ULARA DREAPTA STANGA


HIPERTROFiE
VENTRICULARA

Unda T negativa in V1.


Axa elecf ica deviata la dreapta

Cauze

Hipertensiunea pulmonara
Cauze :

Stenoza sau insul-icienta


aortica
HTA
Valvulopatia
mitrala

Stenoza pulmonara. si orice


cardiopatie congenitala cu
supraincarcare de VD

Fig. 53 Hipertrofie ventriculard dreaptd lnsuficienta rnitrala

ventilulari s6nga
61 Fig. 54 Hiperlrofie

62
I

F;{':'

BLOC DE RAHURA DR.EAPTA T]I-OC DE I1AMURA STANGA


Nod slnueal Nod AV Trunchlul faaclculul Hle

Vector electrtc tardlw BIoc de ram PrlnclPal stlng


anormal car€ ocoleate blocul anterlor sI Iloeterlor
fii:. de fasclcole etlngi

[!i]
tiii:l
lft
rtr:11
lt ii :t
tr:-i
llam drept l--i
t:;::
,/ i::::
Ili-f.:
BIoc Ram drePt
Ram at I nq
*ft
prlnclpal ifi;i:
.t.,.

Faaclcol anterlor
at 1ng Complex QRS larglt ( )O,LZe
Unda S I arga ln D I
etlngt Complex RSR' ln Vl.
Faeclcol PoEterlor
Vector electrlc VS, dtT.
oiientat ePre
t;i1;;i;t;r prelunglt
Irig. 55 Illoc de ramtrrl clreapt[

Fig. 56 Bloc dc ranlLlr'l stattga

c.l
\.C)
III IIIIIIIIIT T

E,FFiC'l'ELE lSCll IIrMlEl' l-llzlUNll Sl


NECI{OZEI PE I:CG

Zona de lschemle

Zona de lezlune lschenla mlocardrrlul


arrt rsrrHaiza uritrd6rr I ve I arE
I .le :;'l' (:\r satt f ara
Zotra. de necroza 5"lllt"
-".- \ih*'i:Yil::::
- i"1""'J3;:'
Lezlunea mlocardulul
an trerreaza attpraden lvelar€
rle S'l'

Necf oza tnl ().:;tI rlrt I rt I


(le I e.ltr I tt., ,,rr,t,- O I trr-(J I
:rI llr-()t\rr\(lo I tl.rtor'Ittr
I llrrr.l rlrr .rr-l lvltare
+'lr,r:t r'1(:.r lrr ter"-rttul
rr.!(:r'ozirl 6l (let)olarlzarl I
I,aretelul opue l-

Fig. 58 Aspecte ECG in hipopotasenrie

fig. 57 Electele ischetrliei, lezirrnii qi necrozei pe EC

Fig. 59 Aspecte ECG in iri:o:einrie

66

6',
AVL VF
a\jR

ejec!i3 $t T,T4":'^:^tT:Tffiil;1i"ffi:,'.,',nT1",Tl1"ftTeb"hi'#;'f:""':;llil'H:"'::
modificdrile regton
.ri. .*..t.nta' ., Lr--^ r-oonra "e htz.eazdpe detectarea anomaliilor la primul
Evidenliereashunturilorstinga-dreaptaSeb'Y"n',upedetectareaanom
i ra p aci enlii
,
"",, ^+*:.'i 3j :;#'lT*i:?il'ji',il:'] ;:Tif tunc !i e i v entr.icurare e
zate-' Ci acestea' au putut fi detectate in
a.-a.itttu" -iniu*'i
in ambulato, fotori-.,i;;J;.sau in.";;;i"J;;;ilor "#:a psihice ia pacienlii cu boii coronarlene'
cursur acrivi*lilor'J, *,ira
ventriculare'
i"f U"tu.i al. pttfottrranlei
AVR ^\/E
CIYI
AVL
PERFUZIA MIOCARDICA

'";';;, ri. *"i']li;;;. proceduri in cardioiogie'


Folosegteradioizotopi,cationimonovaltnlicetraverseazdcapilarelemiocardiceqi
Este analog al
odtrund in cerura miocardic[.
thaiium - ;0'; littz =
1z ore)"cire"r'f, 'onriderat un
V2 V3
Radioizotopur forosit este
asemdn'toa" lttt*iu' Radioizotopul este generat
potasiului outorita air,rru"ri.ii;tru.autu" este de 72
injumltdtire t t? fixeazdla nivelul
intr-un ciclotron, t^l^,i*p"i
ae
Dup6 adrninistraiea intra-ven#a'
thallium-ul regionalE celuiard'
confo regiona 'n
m sestamibi deoarece
rniocardului in ;e foloseq
Dll aVR aVL Recent, in locu
imaginileoblinutesuntbild'admi:,superioare,inboius, se preteaz^ neat
,J-
nainte de fixarea in lesuturi;
ceea ce pennite aprecr
fi^. r, siudii tomografice' p'nt* ctareaischemiei miocardice
de efort'
este utilizatd obienuit 1l,ll:t?,t"ti'l''":[T':;"; de
Aceasti a peretelui ventricular cu o arie centrala
in mod normal preiuarea omogtna
'Jrt?-rcu

u.,,u,,uffif'*i::'^llffr-;lrun.l'a"i.il:i:!i?.amor, adenozini, dobutllinu) ::


' .r ri"i.lnirt.ibulia radioactivitatii la acegtt
forosegre pacienliior incapabi-

crescinde ale potasiuiui


il-;ii:i,T;:#::"rT"1i tu:11'^":.1
,:";"'"",,fi?ll ,on.ro, ischemice $iputerntc cu
iedistribulie sunt corelate
gr num'rul lacuneror de
Fig 60 Aspecte EcG carac,.rt:,jniXl5',Hfi;ruir,rrff;',valori eremente prognostice: prezenfa
;;;i;; --;;*.nsiuni
;l^ icci'dente i or c ardia ce uiteri o are'
mici, supravie;uirea este mal
|n cazo. ]"uJu -;il;it iacunelor multiple 9i
submaximal i" ;;; infu"tutui'
redistribuliesauocaptarept'lmo"u'Aunottnutcrescut[(probabill
2.3ALTETEHNICIMoDtrRI{EDEIN\/ESTIGATTECARDIACA
VENTzuCULO GP-A.FIA IZOTOPICA il'i:[?*'Hl 'f.5'1"*ffi n*'"**;l n?'::: il{i{, " - .:::
unaylna enzin-relor
:,^'lha'iurn-urui
serice fiind n'^ai fiabi16
nu

ins6, apreci.r?1_u,.^rhi*ii];;i^;"frrct,
permite,
Performanla cardiaca IMA'
au un grad rnoderat de invazivitate' ientru diagnosticul,unui
Majoritatea acestor tehnici uttor transduceri externi
de a undtdlite cantitativ
poate fi apreciat' prln *.toa.
nu.l.urr':^::i"uT;;;;irituttu dupd injectarea unor rurburariior de cine
detecta gi cuantrtica radiafiire ..un'^r.-
de structurire cardiace .^,.,.j1J33'#i:Jjl
Tomografi" it foton (sPE
iadioizotopi' trecere sau legat de hematiile
'i-n-g^l:,
coronariene in care
Radioizotopul folosit este.
hnetium-99m (la prima
Technett:f^::ll diagnosticd 9i perm
)'l,"t"t't'""'"* tAn=-curbelor
cat [i a
'entricuiului
generate oe intins'
cardil* a marilor A;"iiza
pacientuiui).EsteposibiladeterminareafunclieiatAt.aventricu]ulr-ristAngcatS
drept; recunoa$rer;;';;;;iiror
ii' ";;;'
r.1tt1it' iar frecvenla radialiilor AVIZI
pennit i**-'in^rea fraclieior a vitezelor de RADIONU CLLLfi- INFARCT
diverseie reglurll ventriculare ,irioiiJa Jreapta-stanga 9i infarctelor
acute. precum qi a
emanare permite o.i.rrrrinu.", "oru',.,Ji;;'j.";j;rii. a infarcteror miocardice
67 Reprezintl o metod' diagnostici organice din celulele
pirofosfatur ,. rrrgu a.^.ui.iu $i "1;;;;;o*ot..utr
miocardice vechi,

68
il:

e su tor
ofos se

hnic ivd

'tfarcvzale'
(PET)
TOMOGRAFIA cu EMISIE POZITRONICA
rad
Cuantific[ distribulia intracardiac[ a

de imbunitilire funclionald precum 9t 0


A
Jemonstrat folosind fluorodeoxiglucoza'
' bort'
hemice. regionaie in
eci erea viabilitalii miocardului' ru mAsurarea perfuziei miocardice
Ia tratament, supraveghind modificarea

REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA


de folositoare cu
Cu ajutorul acestei tehnologii pot fi lblinute llfgnnatii "*I-T
precum gi asupra aparatului
corduiui'
pri.,'ire la morfologia gi func{ionalitatea cavitalilor
circutat;;;;5":i:lJ^":'.'
structurii cardiace,
,T ,:l*i,;aJ:1':::,.'J]",1,,'l?,,'^':Hl-ti1[

I
t
pacienlii cu HVS.
iX TOMODENSITOMETzuE (CINEMATOGRAFIA
I SEzuGRAFIA RAPIOA
AsnsrATA Op ORDINATOR)
sitd o expunere

I Tomograma completi prin serigrafie


de 50 ms. Aceastd expunere scurta
pot fi oblinuteIa;#t
rapidd
'irigheap"^mig
9i
8 ;s 9i pot fi dlclanqate
grafice identice
cardiac'

I 69

/( )
CAPITOLUL 3
p r e s i un e a
Pentruadesemnavaloare.apresiuniisanguineinsisternuiarterialsepotfolosica
i' ;'"'",1: Tl
HEMODINAMICA
li l*;*
pre
, erm en
U" ::;;H;* legate oe fin11 mi, :::'#fil:
perperua osciialii
u'' u.
,unguin"a-#
3.1 EXPLORAREA FUI'{CTONALA A AR'TERELOR oresiunea sistoiicl;

un circuit inchis in care sangele circuld in


o Presiuneadiastolic6;
Aparatul cardio-vascular poate fi considerat
dintre ele se reahzeazd prin inimd sting) spre o arie
cupresiune
:.cd continuu, circuit format di' artere iar
gi vene, legatura
: l[:ffi:T'?3]1"^tu ,,-.,,nresiune
t mare (ventriculr-rl
circul6 dintr-o in
nla aortei din ventriculul sting (VS) se iangtr' ^:1:':" in sistemul arleriai
urtt'iuiuicapilarulu",-,un.u s'ngele pro lsat
enos 9i se termind la joncliunea venei cave mici (capatur
este Presr
cu care
in atriul orePt (AD)' Presiunea sistolici
ie transportd sAnge oxigenat de la inimd la si se deplaseze in
zoxigenat inaPoi la inimd'
timpr.rr
1Ti.]l ilH}']'ffipti*t'++:':,,.
te'
sangere ontinu'
Presiunea diastolici
Pr
incefe din ventriculul drept (VD) prin artera ventriculare'
ar pAn[ Ia capilarele pulmonare 9i apoi prin u".'0", arastorei
aLv-- arteriai,"
arboreie m
atriul sting (AS)' Valori normale 60-80 :

lumr-tl total de singe, 20%in artere 9i


64% in ai de frecvenla
cardiacE;
Factorii determinanli rrn'rul-bdtaie 9i
25o/o in
(DC) c
venule' I ' Debiturl cardiac (i'
trnalo/o din volurnul total' 2. Rezistenla Periferica , a'td);
anta art :rial1)
lagiiior existente intre: 3 y.illli,i:illnt#',t,t.*urui
tttt^ttt:::: rrrev'-'-
ur,.,,uii.onrpl i
;

. presiunea sub care circuld sdngele in vase; 4' Strtrcturile '


afierta .le depinde 5i de

.cantitateadesingeper-Lnitatcadetirrrpadics.debitr'ricirculator; 5 Va"o'it'tta singeluri' '-'.^^nti clirecli' valoarea tensiurrii


sa: rezisienta vascuiari (RV) este deterntna
Pe llnga aceqti
o rezistcnla pe care o intampina singeL in circulatiamic
ai perelii rnai putin distensibili'
cr-r atAt mai mare cu cat vasele
r^
un L* diametrLr mai
acesle rase sangele oierde O nlare cantitate de energie (preSiune) "
n'':'"t:i,',lll'i
X::i' s c entr ar'1,
f i''
I'1 *,-onere
tlUuutt nrin
I ' I ::'
geueratd de contraclia cardiac[' ecirilibrtrlui hidroelcctrottLl\''
de presiune 9i este invers '
beci debitul circttlatot' depinde direct de gradientr-rl o sistenrui;;';;;tt',tn1.:.,^.,iri. prostaglatrdi'elor 9i ki*inelor f:1?:::l:;;mr'rl de s?rnge
periierlca'
ri'oporlional cu rezistenla' hormouilor nrineral::t::i:^"^l1",i.iiitt"t D'C'' reziste'tI
' Acegti determinanti
indtrec de
Q=P/R
debitul
j^r^ninp si oatoiogrce etenninate
Q - fluxul de sange sau circulant'
P- presirmea Agadarpresiuneaarleriaiiprezintdlarialiifiziologiceqipatoio
PA:
R - rezistenta
acegti factori' .. . nnr(tau in creqt rea satl
ssciderea
Pentru in!elegerea lremodirramiciiarterialetrebr-rieexplicatiprincipaliiparametrit '---r-.r
l"ctria1iile 'fiziologiceconstau
nemodinamici 9i anume: n cregteri ale PA .ii. efort fizic, frig,
sarcin6 Irezistenlei
periferice
L presiunea singelui; in digestie' :titll^lT"t'L,""t t.tttale ce dete'nina cre$terea
II. vtleza sAngelr-ri; varsta datorit6 atetosc
Ill. fluxr-rl de sAnge sau debitr'rl circulator;
r Sc d'eri ale PA -
in somll:raturii
an-rbie'tale
i\/. rezistenla vasculatd'
Prin creqteri ale tenrPt

ta spo'tiui anttelali' saLi nu se modi'ci)'


ARTEI{IAI'A ir',t') valoarea sistolic'
: valoirtoo
3.1.1 PRESIUNEA in ortostatism (scade .,.,rin 'creqteri ale volumului
._ ^ .d., prrrl
pe unitatea de suprafaid a Peretelui l'arialii !"ol-1?:' resteri ale reziste*tei pe::f::::: sz':
Reprezinti for{a exercitatd de masa sanguind Itr)tur
contractil6 ritmicd a inimii gi intrelinutd Prin Se Produc Prtn
arterial, presiune a.lrrroinutl de activitatea
r,asomotri citatea peri felici' sangr-rin'
Presir-rnea sAngelLri se mdsoarh
in rnmHg sau cnrHuO' r CreEteti ale PA
ImmFlg = t,:? tn't HzO = 1330 clyneicm?' hipertiroidismesential6
.-1: .^,r secund
sau ""crrndalZ::::'i
11 boala iripertensivi

I
I
cu o
ind spre 0 mmHg (colaps vascular) cAnd
cu o manSete pt*11]:i'!revazutA
"''i*ometru
nu se poate determina valoarea presiunii sunt prevazute care i'dicd presiunea
9i un
cerea debituiui circuiator din hemoragii gi o^ ":'ui;'t^"l"ia
fonei de contracfie a inimii' Medicarnentele vasul este comprimat 9i
valorilor tensiunii arteriale' I depigegte ptesiunea intraarteriaid'
vasodilatatoare pot produce scdderi ale Riul-
din timpul unui ciclu cardiac ai nu este segte sfigrnometrul
Presiunea *.0i. r.pt ezintamedia de presiune
a PA' Cu
a presiunii sistolice 9i diastolice'
loarea maximd
media aritmeticd
' iar sistola
l; ;;;;;r, 'diastola ventriculard ocupd aprox. 213 din ciclul cardiac'
aprox. I/3;

aceast i,',tli;.'
numai venos al

capila

r la na$tere - 7OmmHg;
. Ia adulli -
100 mmHg;
. 1a virrstnici - 110mmHg' , r:
presiunea pulsului reprezintd diferenla dintre
preslunea

^i-+^riauvalotiltonnale,cuprinseintre40-50mrnHg'
srsLurr arterial cu o vitezh ce cregte plogresiv
rte in tot sistemul
datori mului arterial'
Presiunea diferential6 Poate fi:
crescut6, dar cu valoarea
convergentd adicd Prestunea arleriaia cLl uiuima
1,
ctl de sirnpatectomie
I sistolrcI nol'ntali (persoane stresate' sururenate, fenomene

cu minitla scazutd' dar cu valoarea maximd :

' a ganrbelor;
I !6 aortica)'
debitr.rl sistolic ai de complianta arborelui
a ganrbelor;
elul Picioarelorl
I

arterial. Dac6 debitul sistolic cle$te, aorta va prirni o cantitate mai mare de singe la fiecare
t bitaie presiupea
gi sistolicd va cre$te,
IVletode de determinare a PA
crescancl astfel 9i presiunea pulsului'
A
nrenrbrelot' suPerloale'

de iucriri Practtce:
Mdsurarea PA la om nu este o m
I exarnen fizic al aparatuluti cardio-vascu
despre existenla r'rnor boli cardio-vascu
factorii ce determind o cregtere sau o
I singelrri din artere prin metod a caleler.izarii sar se determi,.A ";diit
PA' a
9i' eventuai'
f"t':t;;tip*i'"fui
frecvenla
:buieindeplinite,Iainceputconcli!iiie$e.regausinclinostatisma

ort.iiul. pe cale ind'irect6, nesingerandd, aratd --.-^^ PAD A coincide


^^i-^irrc cu masurarea
individuriLri, apoi
dacS nu sunt perfect identice. Se poaie admite
cd mdsurarea respiratotieSevoldetertninavalorilePAinpoziliegezinddgiapoiin
vvr
de postura' se
Pentru proba '-'^r:^6 oi n erester€ d
presiLrnii coloanei de singe din artere'
La om, PA se detennini prin metode indirecte' vaproduceosciderernoderatE,avaioriisistoiicegiocregtere
pri'cipiu! metodei .onrie i* realizarea unei presiuni extertoare care
I presiunea intraarterial[, prociucindu-se
comprimarea vasului cu oprirea fluxului sanguin'
iar bnrEte cle 1a clinostatism
ia

aparilia undelor pulsatile'


Ip.l pri" decomprimur. r. reia circulalia cu un efort fizic
ascr-rltatorie 9i oscilometricd' s se va executa
I Valoarea en ,. upr.ciaza prin metoda palpatorie, Ieta ergometrici)'
..mi.a,,din
in timPul
nri*ut in minur,
,..,_^.=,r,i:i,f,,
_t__
I 73
=1

' ' - I ' -- -t'tt cardiaca 9i respiratorte'


T

tl
t Nonrral, presiunea sistolica cregte cu 30-80 mmHg dup6
aprox. 5 minute d, ,rpuus. Presiunea diastolicd
al
ramAne
parametrilor
neschimbat,
in timpul
efort 9i revine Ia normal dupd
sau scade pufin'
efortului, precum gi timpul
a un d e i o. j;J1t J'#iJffi
t#t'ffi"l'
ilni'l:
t
lmpoftant este gradul de alterare 5 r ens o
iun e o,
::
de recuperare. adicd de revenire Ia valorile norurale' f ,:t J# ":"i:i
periferice in 'lt:'
Testul presor Ia rece demonstreazd importanla vasoconstric{iei se utilizeazd
sfigmograma' Pentru inregistrare

I arteriale'
diastoiice a tensiunii 3l7ut de potenlial
modificarea valorilor sistolice 9i "ut|Z"azd ae fr.siune in variatii
ambientald, apoi mana stang[ a sformare a variafiilo,
Se determina valorile PA in condilii de tenrperatura
recipient cu ap6 rece Ia 4"C timp de 10 minute' Se mdsoard
individului va fi introdusi intr-un di

t valoarea PA, din minut in minut, la bralul


mnrHg a valorilor sistoiice 9i diastolice de PA'
drept, Norrnal, se va produce o cre$tere cu 10-20 nivelui unei artere Periferice

3.1.2 PULSTJL ARTERIAL conrParativ cu curba Preslunll


ir amplitudinea curbei cre$te'
lar I ,

sistemului arterial sunt:


despie cil'c'":iar'a anerla:E "distorsiunt ,.iui .ut. determind atenuarea
Examenul puisului arterial pennire oblinerea unor infomalii se. Cauzele acestor

perifericI gi oglindegte activitatea inimii (prin ritm, frecven!6). irndei Pulsatile (a9a cum sunt
T Pr-rlsr-rl arterial poate fi palpat 9i inlegistrat
ca o expansiune a peretelui arterial' frild c
in r-rnghi drePt
I
a
transmis prin pereteie arterial 9i ramificare
undd de presiune. generatd de srstola ventriculului stang 9i
cantitdtii de singe din segmentul arterial d se datoreazd undei Pulsatile
coloana de sange. Unda de puls nu corespunde
se suPraPun rnultiPle unde
palpat'
t Unda pLrlsarill are Yt'v€zd r,c
.rx ^.a no ,,;+e,d de propagare prln per etele arterial de 5-9 nr/s,
coloanadesAngecareogenereazdareovitezddeaprox'0'5n/sec'
pLrlsul arter.ial sJpalpeaza la toate art ,rele, in acele locuri unde sunt situate
pe cand

cat mai
distale de refleclie'

' ;;';;ii;;'u't"iuti:?'^'
arterele mari'
d^:"ii
Ti:jle:ii
in
astfel incAt presiunea puisului
arterere cu
cregte pe

I
I

^^-^^dt
5\'4Llu '
superficialgirrndesuntinraportcuunplansubiacentmaidr'rr.
Totinfigr-rra6lsepoateobserr,aclirrregistrareasimultan[asfigrnogrameicerrtralegi
pulsatile'
de propagare a undei

r Palptrrea pulsuiui arterial apreciazia' calcularea


a uneia periferice permite
i
'itezei
l. sirlelria yi sincronismul puisLrlui;
2. r,olLttuul r-Lndei de pLrls (arlpiitudinea);
I 3. ft'ecventa bEtailor de Pr-rls;
4, rittrir-rlb[tdilor de Puls;
5, tensiunca r-r:rdei de Puls. t40

I in mod obignLrit pulsul se palpeazd la nivelLrl arterei radiale'


1, La palparea comparati\'6 (cu ambeie maini concomitent)
sin-retrice, in mod ttortl]al, Se corrStatd cd r'rnda de pLrls are in cele 2
a unor plrncte arteriale
artere simetrice' aceeaqi
(simetria) 9i sincronismul
t20

mErirne qi s*rvine i* acelagi prornent, Se poate vorbi de egalitatea


T undei in 2 puncte arteriale sinietrice'
din arlerele sitnetrice este
Asincronismul r-rndei de puls, prin intflrzierea sa Ia una
de inegalitatea pulsului'
)t rordeauna patologicd. El se insoleqte obligatoriLr 9i
2. Volu'rul pLrisrLlui se apreciaza prin er,'aluarea umplerii
sistolice a arterei 9i colabarea
eiindiastola.Dinacestpunctdevedere,Lrndadeprrlspoatefi:
n de volum lnare - Pttls magnu's ;
Timp
c de volum uric -prrls Paryus'
3. Frel,epla arcliac[, tnai exact frecvenla contracliilor
)l i,eniriculului stang. aral'ea fiecventei pulsr'rlui cLl frecvenfa
cardiacd (pri' ascurt in evidenli defectul de pLrls ('r. mai mic
)l de pLrlsali-i alepulsul
4. Ritrl1.Lrl .p
cardiace)'
dtSilor cardiace' Poate fr regulat (ritmic) 9i
ate u1l-'-ri'iili:tl: inregistrate
la diferite distanle
neregr-rlat (aritrnic).
Fig. 6l Modificari de amplitudine.ei l?'-u atenuarea i:'cizurll ii;#.
9i intArzierea
debutului

)l 15 de cord (se observi treqtetea amplitudinii'


p";;ti;;ttrote paraiel cu cre;terea aisiantei
fala de aortd)

I
16
I
I
I infon-nalii suplirnerrtare asupra circuialiei arteriale se
oblin cu ajutorul:
Metode de determinare a presiunii stngelui in sistemul venos.
I - termometriei cutanatl l. Metodele indirecte folosesc acelagi principiu ca gi metodele indirecte de
t temperatura cutanatd depinde de debitul sanguin, de
sistemului arterial gi este influenlatd de tempetatura 9i
viteza de circulalie, de starea
umiditatea mediului ambiant, de
determinare a tensiunii arteriale, respectiv aplicarea
unei vene superhciale. pan6 ia coiabarea acesteia,
unei presiuni exteme, reglabile, asupra
Metodele indirecte dau valori aproximative

I efort, fumat, emofii, digestie;


r temperatura cutanata scade la extremitali dinspre proximal spre distal' jur
Temperatura Ia nivelul degetelor mlinii este in
jur de 34oC' iar la picior in de 28"C'
ale presiunii venoase'

clinici.
2. Metodele directe. sAngerdnde, sunt foarte exacte 9i din acest motiv
sunt preferate in

a
I oferind o fotografie punct cu punct diferentelor de
Tehnica determindrii p::esiunii venoase prin metode directe este urmdtoarea:
Termografia este o tehnicd scanning atriului drept 9i
temperaturd de la suprafala corpului' Subiectul este agezat in decubit dorsal, cu bralul drept situat in planul
de Contrast radioopacd, punctia venei la nivelul cdreia Se va
II arteriografiei este o metodd radiologicd cu substanla aprecie:ii' este l6sat in repaus l5 tninute, dr,rpd care se efectueaza

I rnetoda este indicata $i utila in plecizarea unei ,rteriopatii,


aftereior gi evidenfierea unei leziuni stenozante sau de
tip
in scopul
anevrismal'
permeabilitdtii misura presiunea. Dupa punctionarea
dupd cca 1 minut, p.niru a se evita
yenei
rezultatele
9i indepartarea
fBls
garoului,
hipertensive
citirea
deterrninate de
Citirea presiunii se face rnontAnd ia acul de punclie venoasd un manometru
presiunii
slazd'
se face

cu apd
un aneroid (flebomanomerrul
3.2 EXPLORARtrA FUNCTIONALA A VENELOR Moritz-Tabora sau manometrul lui Ciaude sau manollletru

F
,l 3.2.1 CTRCULATTA $r PRESIUNEA SANGELUI
ir stsrpn'iul vENos
Villaret).
Valori nomale: Presiunea sAngelui in venele de la p)ica cotului, presiune venoasd
PULSUL VENOS periferic[. in clinostatisnl, este de 8 - 12 cm HzO'
presiunea dil atriul drept, nurlritd presiune venoasd central6 (PVC) poale fi mdsuratd

t SAngele din venele sistemice este condus sple


din atriul drept este numitd presiune
aiecteaza presiunea din atriLrl drept
venoasa
\/a afecta
c
9i
rntraia'
presiuuea
atriLrl drept' motiv pentru care presiunea
Este, astie l' evident c6 orice factor care
venoas2'
a pompa
cu acuratele introducand un caieter prtntr-o venh pand in alriul drept' Mdsurarea
printr-un astfel de "cateter venos central" se practicd aproape de
afecliuni carciiace ce Sunt spitalizali, itt i'ederea aprecierii performanlei
rutind la
presiunilor
pacien!ii cr-r
pompei cardiace'
presiunea venoasd central6 poate fi deseori estiuratd clinic prin simpla observare a
presiunea atriulr,ri drept este reglata de :chilibrul dintre capacltatea inirnii de
T siuseie din atriui drept, pe de o parte, gi de afluxuLl de s?'nge djn Venele periferice cdtre atriul
-qradullri
de distensie a veneior sr.rperficiale, in special a celor de Iabaza gitului' Astfel,
din atriul
in
drept

I
njciociatd cJestinse. CAnd presiunea
drept, pe de altd Parte' Jozjtie sernigezalciS r,eneie gAtLrlui nu suut
r-15
presiunea medie d.in atriul drept, sau presiunea venoasd centrald (PVC), are
o Valoate a,tLlrrge ia -10 nrprHg. r,.n.L inferioare ale gAtulLri incep sd aparE reliefate, pentru ca Ia
nornrald de aproximativ 0 rnmHg, adic6 egald cu presiunea atmosfericd' ni:i'lllq toate v'enele gAtulLLi sh fie desiinse.
in ani,mite sit'a1ri patoiogice, PVC poate cre$te pAnd la 20-30
nlmHg' a$a cum se Toate metodele de determinare a presiunii venoase impun reilerarea atriului drept.
masir''e de sAnge
T ]ntdmpid i' insr.rficienla cardiacd severd sau in
sau perluzii cr,r cantitb!i mari de licliid)' Invers,
hipervolemii
in hipovolemii
(dupe transftizii
consecutive unor hemoragii
asilei;
i. La urtr indilid aflat in clinostatlslll:
de -3 pAnd la -5 mmHg' - la aprox. 6 cm posterior cie unghiLLl Louis;
masive, PVC poate schdea la vaiori negative,
iI Acelagi fenotnen se poate observa 9i in cazpl unei
pvC avind astfel valoarea egald cu presrurea de Ia nivelLrI
pompe cardiace foarte viguroase'
cutiei toracice,'in interioml cdreia
- 1a aprox. 1O crn deasupra planului patului;
- la Lrnirea celor 213 posterioare cr-L 1/3 anterioard a distanfei stern - coloand vertebrald,
se gisegte inima' Ia nivelLri spaiiultri IV intercostal'
iT Presiulea sflngelgi in venele periferice este cLI 4 - 7
mmHg mai mare decAt PVC' iar in 2. La r-rn individ aflat in ortostatism:
capilarelor venoase' presiunea sangvind este de i0 - la nir,'elul spatiului IV intercostal'
partea inilialA a sisteiului venos, la nivelul
!fl - l2 mrnl{g. Toaie aceste dale sunt valorile normale la un adr-rlt in ciinostatism'
in ortostatism, se adaugd 9i efectr"rl gravitaliei' Probe func{ionale (d.inamice) de inyestigare a presiunii venoase
pentrr-r fiecare 13,6 cm H2O presiuieavariazd cu I mmHg, deci cu cit
va fi mai inaltd
in Sisternul venos, cr,r atat mai mare va fi presiunea sangelui in venele 1. Proba Plesch Se detennina PV inainte gi in timpul compresir-rnii hepatice.
In mod
coloana de slnge
normal se observd o creqtere a presiunii de cel mult 2 cm HzO. In insuficienla cardiac[
perilerice'

I exeniplu, in ortostatism prelu'git:


- Presiunea venoasd centrald: 0 mmHg;
- Presiune a venoasi in venele antebrafulr.ri = +35 mmHg;
cre$lerea de presiune este de peste 15 cm HzO'
CIinic. aceastd cre$tere de prestr'rne se observd prin destinderea venelor
tirnpul compresiei hepatice, manevrd care este cuurcscutd gi sub numele de
juguiare in
reflux hePato-

il - Presiunea venoasl in venele gambei = *90 mmHg


Deci, pentru detenninarea corectd a presiunii
(pozilie static6)'
sAngeiui in sistemul venos' segmentul la
,a fi. in acelagi plan orizontal cu atriul drept'
jugular.
2. Proba Flatrm Se determina PV inainte 9t in timpul ridicarii membrelor inferioare
o cre$tere a PV de cel mr'rlt 2 cm HzO,
la

nivelurl ciruia se lace detenlinarea trebuie 45o. N.-ormal se prodLrce

rl 11

79,
pv inainte gi dupd un efort fizic standardizat' Normal
3. proba de efort Se determin6 Ia normar are roc in celmult La incetarea compresiei, fluxul de sAnge se reia gi capilarele se umpiu cu sAnge
se produce o cre$tere de
presiune cie 6 - i5 crri Hzo, iar ievenirea
valorile normale se face mult mai
lent' (timpul de umplere), Aceste fenomene, de golire gi de umplere a capilarelor, se observd la
I minut, in insuficienla cardiacd reventrea la rnicioscop.in caz de tulburdri circulatorii, timpul necesar producerii acestor fenomene este
4.ManevraValsalvaSedetenninlPVinaintesiintimpulefectulriimanevrei
presiunea creqte ta valori de
doul ori mai rnodi fi cat prin ingrogarea s au pierderea adaptab ilitdfi i cap i larelor.
Valsalva (expir fo(at .u glota inchira)':Xo'tul, nu se observi o cregrere semnificativ[ a Proba se repetd in condilii de excitalie termicd locald - incllzire cu lampa de iradiere
mari sau .t-,iu, *uii1|-,;;
"ir;;i,.*ip cardiacl
sau rdcire prin aplicarea de gheafd.
presiunii. Valori normale: timp de golire 9 secunde.
Prin incdlzire local6, timpul de goiire scade ia 3 secunde, iar prin rbcire cregte la 30 de
3.2,2 PULSUL \/ENOS. JUGULOGRAMA secunde.
a perelilor venogi- determinatl de O reactivitate scdzutd a capilareior se observd in afecliuni circulatorii organice, iar
Pulsul venos r prezintl expansiunea ritmica
de presin.e tu" uu loc la nivelul cordului drept' absenla completd a reactivitA[ii in arteriosclerozd avansatd'
::ansmirerea retrogradE a varialiilor inn'aatriaia dreaptd 5i b) Capilaroscopia la broasci
jugular .o"Jpt'nAt curbei de presiune
,:-:egistrarea pulsuiui venos capitolul 2 - Mecanogramele)' Circufalia capilard se urmdregte la microscopul optic Ia nivelul mezenterului sau al
:eiecri acri'itarea i.*oainu*l.a u i"i*iiil.p;;i".ri membranei intcrdigitale a broaqtei.
Pe o plangetd de lemn, avAnd un orificiu cu diametrul de aproximativ 2 cm, se fixeazE.
CAPILARE
3.3 EXPLORAREA CIRCULATEI cu ace, deasupra acestuia, mezenterul sau membrana interdigitala (daca nu este prea
pigmentatd).
3.3.1 PRESIUNEA SANGELUI
iN CAPILARE (PULSLJL CAPILAR) Piangeta se monteazd la microscop astfel incdt orificir.rl acesteia sE. fie in dreptui
sistemului optic al microscopului.
Dupdcr'rmestescut,curbapresiuniipulsuluisuferlmodificlritipicepemdsurace
pulsaliilor scade progresiv, Prin iransparenfa, se va studia circulalia sAngelui prin arleriole, capilare 9i venule. intA-
patruni uus.r. p.riLr*.. Astfer, intensitatea
uncia pulsatiia fenomen. de amortizare a presrullll cu obiectivul 3 gi apoi cu 7.
sunt practic absente, Acest in mod sirnilar se poate studia la broascd circulalia gi la nivelul limbii.
astfer incat in capilare puisaliile pulsalii 9i la nivelul capilarelor'
puisulr-ri, poate n orurionuf
incomplet, astfel incdt se percep
inregistrAndu-se puisul capilar' rnt foarte n-rari sau cind arteriolele 3.3.3 TESTUL RUMPEL-LEEDE
insuficienla uo*i.a cu regurgitalie' vasodiiatalie
sunt foarle n,utt aituiut., bradicardii, Testul Rumpel-Leede sau testul fragilitalii capilare se efectueazd in special in scopu-
i*fo't"nta uJJJ:':1,:"'^ll,:;l'3x'::'Ji';J
0". 1 i distare a explorarii lazeil a hemostazei (vezi capitolul "SAnge").
Se determind tensiunea arterial6 la nivelul bralului, apoi se mentine man$ei:
unghiei, pana cani t"e impins din l:.#:: pneumarica umflata ia o valoare a presiunii arteriale cu aproximativ 10 mrnHg mai micd dec2.
'a#rit
;lljj;,;,:l?:,H"i"H':i11TJ;:^t::??'iffi, '
cregteriisistolicez.p,.siuniigise're'trageintirrrpuipresiuniidiastolice.
iin
'1impur

9i testul
presiunea sistolic6, timp de 5 minute. Dupa 5 minute se detageazd mangeta pneumaticd 9i s=
num5ri petegiile apdrute.
Interpretare:
i'tuesiigur. u .uiilu"tor sunt capilaroscopia
Metodele clinice gi paraclini..ie - test negetiv: 0 - 8 petegii;
Run-rPel-Leede, - test slab pozitiv: 8 -20 peteSii;
- test pozitiv: 20 -80 petegii;
3.3.2 CAPILAROSCOPIA - test intens pozitiv: peste 80 petegii.
Testul Rumpel Leede este pozitiv in afecfiu-ni vasculare congenitale (boala Ren:-
capiiaroscopiaesteometodldesrudiu"invivo"alcalitdlilormorfc'rfunclionaleale Osler. boala Willebrand) sau dobdndite (avitaminoze C gi P), in afecfiuni trombociia:-
capiiarelor
u4P"4'| :._j __^^ri^o oo rr
.a
la om gi capilaroscopia la broascl. (trombopenie, trombastenie) gi in insuficien![ hepatic6'
I i" ,uru de lucrari practice se va face capilaroscopr
a) capilaroscopia la om . .- ---1:^,.:+x oo acp, pe nrlsula mlclc rscopuiui, se pune 3.4 EXPLORAREA YTTEZEI DE CIRCULATIE A SANGELUI (TIR{PL]-
se aleazd
un o.get, Jr-rr.r.rut cu unghia nelacuitd, se aptica deasupra o lamei6'
Se
DE CIRCULATIE)
o pic6tur6 de uiei de cedru..j1
pe cuta*pr*^gnittlji,:::"ia1
mijlociu' Se efectueazd apor testul
Lange'
obiectiv mic sau
pri'egte tu ,rri.ror-.;;';; Calculat6 in condigii experimentale viteza medie de circulatie a sdngelui prez:
determinarea tirnpului de Ei,umplere a capiiarelor' (a
I respectiv
Frincipiu: Prin compresia-9olue
arterelor, cu ajuto,ur unei nrangete pneumatice.
stazd arterlata
urmdtoarele valori:
se produce o
este mai mare decat cea sistolici, artere 32 cm/s
tensiometrurui) in ca e presiunea de golire a capilarelor)' capilare 0,5 mm/s
de golirea ca1 ilarelor de sangeiiimpul
urmatd vene 8 cm/s
79 {
t
80
:,:
lii
t
t
t un interval
I de timp
Practic util este sd se determine "timpui 'Je circulafie" prin care se inlelege
necesar ca masa de sAnge sE se cieplasezs intre doud puncte date'
Timpul de circuia;ie (fC) depindl de viteza singelui (este cu atit mai scurt
cu cat

I vitezaeste mai
Deci TC:VS/DC.
mare), de cantitatea de sAnge (volumul circulant =

Agadar, cre$terea volumuluj sanguin gi scbderea debitului cardiac


VS) 9i debitul cardiac (DC)'

pot produce
alungirea timpului de circulagie.
Cregterea DC sau a VS reduc timpul de circuiafie' .
bra!-bra!, adic[
Se disting rnetode care reflect6 "timp rl de circulafie total": timpui
sAngelui sd parcurgd marea 9i mica circulalie' Astfei este metoda cu
timpul necesar
qi se determinatimpul in
fluoresceina; se injeJteazdinvena brahiald o solulie de fluoresceina
care apare fluoresceina la nivelui injectdrii' 1 de sange' Intre
1

Yitezasdngelui depinde de aria de secliune vasculard 9i de volumr-1l


ace$ti parametrii existd urmf,toarea relalie:
FIux sg: r'i',eza sAngelui x aria de sec{iune'
Suprafata de secliune a circulaliei sistemice cregte de
Ia 2,5cm2 in aftera aorte ]a
2500cmr in caPilare.
Norma].acesttimptotalestedeaprcxirrativ25secunde,
Alte metoce ofer6 "timpi de circuialie parliali":
eter 9i se
e timpul br-a1-plimAn - o. injecreazd in vena brahiaii o cantitate micd deAcest
cletenlina rimpul in care apare specific in aerul expirat' timp

I
mirosul
cireapt[ 9i arlera pulmonard
corespunde trecerii sangelui prin veneie brafului, ininia
de 5^8 secttnde'
pdna ia capiiarul pulmonar; normal acest timp are 'aioarea
,na brahiald zaharin[ 9i se determinl momentul

I dulce. Acest timp corespuncie trecerii sAngelui


rcr.tlalia pulmonard. inima stangd 9i circulalia
normal dureaz6 10-i6 secunde'
cu substanle radioactive iilil;' Se noteazd
intervalul dintre momentul injectirii in vena brahiala 9i momentul in care apale
puncte:
radioactivitarea (mdsurata cu un detector Geiger') in anutnite
. la irrimi 6-8 secLrnde;
o la artera brahiala rle aceea;i parte (limpul total 18-20 secunde).
Timpuldecirculalieestedirectpropo4ional.cuvolumulsanguingiinverspropo4ional
'u...u
cu debitul cardiac. D. timpul de circulafie este scurtat in efort, digestie' febri'
hipertiroidie, anemie gi este prelungit in insuficienla cardiac6,
in insuficienle respiratorii
se vere.
Normal acest timp total este de aprox' 25 secunde

I
I
I 81

t;
J