Liniştea din mijlocul furtunii: O perspectivă biblică asupra stresului Ps. 131; Mat.

8:23-27

•I.  Definiţie şi atestare biblică

1. Definiţie (DEX): 1. stare de încordare sau tensiune neuropsihică. 2. ansamblul reacțiilor

fiziologice prin care organismul uman răspunde unui agent stresant, încercând să se apere
și să-și mențină echilibrul de bază.
o Ilustrare: un resort gata să sară; un elastic gata să se rupă

o Nu e ceva neapărat rău, dar poate avea efecte devastatoare când scapă de sub
control

2. Atestarea biblică:

o Stresul - un concept „biblic" (din moment ce nu apare în Biblie şi este relativ

recent)?

o Deşi cuvântul nu apare, realitatea pe care o descrie cuvântul modern „stres" poate fi
uşor identificată în Biblie

 David

 Rolul său ca împărat, cu responsabilităţile inerente

 Conflictele - intense şi de lungă durată - cu Saul, Absalom etc.

 Necazurile/traumele: moartea unui copil, etc.

 Hristos (Mc. 1:32-39)

 activitatea Sa, solicitările mulţimilor, opoziţia liderilor religioşi

II. Cauzele stresului

 1. Cauze externe - care nu ţin de noi şi pentru care nu suntem responsabili

o  Mediul în care trăim sau lucrăm

o  Evenimentele şi situaţiile din viaţa noastră

  Evreii între oastea lui Faraon şi Marea Roşie (Ex. 14:13-15)

  Pornirea furtunii pe mare

  Similar: pierderea slujbei, apropierea unui examen etc.

o  De reţinut: în astfel de situaţii, preocuparea noastră (principală) nu este să fie

schimbarea circumstanţelor ci dobândirea unei atitudini corecte

 2. Cauze interne - care ţin de noi şi pentru care suntem responsabili

o  Mândria (Ps. 131:1), manifestată prin

  focalizarea asupra persoanei mele (în discuţii, preocupări etc.)

 „Nu vreau mult. Doar dacă aş avea mai multă sănătate, ceva mai
mulţi bani, o slujbă mai interesantă, haine mai bune, concedii mai
interesante, atunci aş fi satisfăcut. Vreau o doză de succes... Vreau
 să deţin controlul. Cine n-ar vrea? Vreau să mă simt bine. Oare nu
vrea şi Dumnezeu să mă simt bine? Vreau... vreau ca lucrurile să fie
cum vreau eu... Vreau ca Dumnezeu să facă ce doresc eu. Vreau ...
să fiu Dumnezeu!" (David Powlison, Stress)

  atitudinea negativă faţă de alţii (Ps. 131:2)

 Atenţie! Chiar şi cei ce nu au o imagine bună despre ei pot fi mândri

şi egoişti. Când te simţi inferior faţă de alţii nu îi respecţi şi nu îi
tratezi cu bunătate. În schimb, îi invidiezi, îi urăşti, te văicăreşti,
critici. Mândria chiar şi atunci când este rănită găseşte pe altcineva
pe care să îl privească de sus.

 Femeia fără prieteni - cu două categorii de contacte: „oamenii de pe

piedestal", respectiv „oamenii din groapă", iar între ei
„liftul"(evenimentele) care îi transfera direct dintr-o clasă în alta

 aspiraţii exagerate (Ps. 131:1): scările spre nimic; treptele de nisip

 nu înseamnă să nu ai aspiraţii ci să le subordonezi lui Dumnezeu şi

să Îi laşi lui dreptul de a decide dacă, cum şi când ţi le împlineşte

III. Învingerea stresului: liniştea lăuntrică (Ps. 131:2-3)

1. Posibilitatea liniştii: metafora „copilului înţercat"

2. Insuficienţa proprie: nu e destul să îţi propui să fii calm, să nu mai fi orgolios, să nu mai
cauţi să controlezi toate şi pe toţi

3. Importanţa intervenţiei lui Dumnezeu: „pune-ţi nădejdea în Domnul", „taci, fără gură (mării)"
=> strigă către Dumnezeu (ca ucenicii pe mare)

4. Necesitatea părţii umane: sugestii specifice

o Cultivă încrederea în Dumnezeu (Ps. 131:3)

o Identifică-ţi „scările spre nimic" / „treptele de nisip" ... şi demolează-le!

   i.      Scări ale realizărilor: Evaluează-ţi modul în care urmăreşti să-ţi obţii
diplomele, promovările, ambiţiile (fie ele şi legate de lucrarea lui Dumnezeu)

   ii.      Scări ale posesiunilor: lucruri despre care spui sau gândeşti „doar
dacă aş avea..."

   iii.      Scări ale satisfacţiilor/plăcerilor

o Cultivă o părere cumpătată despre tine (Rom. 12:3)

o Ai grijă în ce barcă urci ... şi cu cine! (Mt. 8:23) - Salvarea ucenicilor a fost că au
urcat cu Hristos

o Ai grijă cui te adresezi

 i.      Tendinţa este ca în situaţii de stres să-ţi îndrepţi atenţia spre oameni

 1.      Fie pentru căutarea ajutorului şi să fii dezamăgit

 2.      Fie ca descărcare a tensiunii tale lăuntrice: adesea rănim pe

cei la care ţinem cel mai mult
 ii.      Ucenicii s-au adresat lui Hristos (Mt. 8:25; Filip. 4:6-7)