Cuprins

1. Importanta temei „ Agrementul in statiunile turistice montane in Romania”

2. Consideratii teoretice
3. Cerinte legale de organizare a activitatii specifice analizate
4. Istoric activitate
5. Clasificarea activitatiilor de agrement specific analizate
6. Oferta international specifica
7. Infrastructura si dotarile specifice
8. Proiecte de dezvoltare
9. Statistici specifice
10.Reglementari Covid 19
11.Concluzie
12.Bibliografie
 Importanta temei
„ Agrementul in statiunile turistice montane in Romania”

Tema proiectului meu se numește „Timp liber în stațiunile montane

românești”. În ultimele decenii, turismul a arătat că poate aduce o contribuție
sănătoasă la dezvoltarea economică. Prin urmare, turismul montan al României
joacă, de asemenea, un rol important în economia și dezvoltarea țării.
Din perspectiva mea, indiferent care este motivația: de la odihnă sau
tratament la muncă sau recreere, nimeni nu poate părăsi muntele și peisajul său
frumos.
În același timp, din cauza oportunităților oferite pentru dezvoltarea unor
activități turistice eficiente, zona montană a atras atenția investitorilor și a
organizatorilor de turism.
Turismul montan ocupă o poziție specială în diferite forme de turism.
Zona montană satisface preferințele consumatorilor prin prețul său, reprezentând
o stațiune pe tot parcursul anului.
În ceea ce privește România, munții oferă condiții pentru diverse forme
de turism prin diferite atracții: odihnă, drumeții și alpinism, sporturi de iarnă,
explorare a peșterilor și băi termale.
Proiectul este împărțit în 10 capitole, detaliind Importanta temei
„ Agrementul in statiunile turistice montane in Romania”, consideratiile
teoretice, cerintele legale de organizare a activitatii specifice analizate, istoricul
activitatii, clasificarea activitatiilor de agrement specific analizate, oferta
international specifica, infrastructura si dotarile specifice, proiectele de
dezvoltare, statisticile specifice si reglementarile Covid 19.

Peisaj montan in forma hartei Romaniei

 Consideratii teoretice

Lanțurile montane sunt o formă de relief la suprafață, extinzându-se

deasupra pământului înconjurător într-o zonă limitată, mai mare decât dealurile,
de obicei stânci și cu mai mult de 800 m înălțime.
Desigur, există o mulțime de spații libere în zona locală pentru a aprecia
peisajul natural. Munții reprezintă aproximativ 52% în Asia, 36% în America de
Nord, 25% în Europa, 22% în America de Sud, 17% în Australia și doar 3% în
Africa.
În general, aproximativ 22% din pământul pământului este situat în
zonele muntoase.
În plus, una din zece persoane trăiește la munte. Absolut, toate râurile și
pâraiele importante de pe pământ provin din izvoare montane, iar mai mult de
jumătate dintre oameni depind extrem de munți și râuri.
În istoria pământului, munții continuă să se formeze și să dispară, iar
înălțarea mândră a fost ulterior erodată și transformată în dealuri obișnuite. Cel
mai înalt este cel mai mic. Muntele Everest a început să se formeze în urmă cu
aproximativ 15 milioane de ani (vârsta maimuțelor și maimuțelor). Când placa
continentală și placa oceanică se mișcă continuu pe suprafața pământului, uneori
apar coliziuni frontale, care sunt cele care duc la formarea unor munți mari.
Când placa oceanică alunecă sub placa continentală, rocile sale sunt împinse
adânc în pământ și se topesc; unele dintre aceste roci topite formează o serie de
vulcani la suprafață.
În același timp, placa continentală a fost încrețită de-a lungul liniei
frontale. Când cele două plăci continentale s-au ciocnit, s-au născut alți munți.
Crusta este împinsă în sus, la fel ca atunci când două trenuri s-au ciocnit (văzute
în mișcare lentă). Cu toate acestea, odată ce munții vor fi formați, alte forțe ale
naturii vor cădea asupra lor și îi vor eroda până când întregul proces se va
recupera, până la milioane de ani. Formarea muntelui este un ciclu nesfârșit, în
fiecare etapă a ciclului, pământul este răspândit în toată lumea.
Suprafața pământului este câmpul de luptă etern între forța în creștere a
munților și forța erozivă a gheții, apei și gravitației.
După formarea lanțului, dezintegrarea începe să distrugă suprafața rocii.
Ghețarii, râurile și cascadele stâncoase îndepărtează aceste fragmente, lăsând
vârfuri, creste și numeroase văi. În această etapă, au apărut parcele tinere,
precum Alpii și Himalaya, care au început să se formeze între 4,5 și 10 milioane
de ani în urmă.
 Cerinte legale de organizare a activitatii specifice analizate

Munții români constituie o entitate geografică, economică și socială clară,

cu relief, climă, patrimoniu cultural natural și social și sunt recunoscuți în
Europa și în întreaga lume.
Zonele montane sunt zone fragile din punct de vedere ecologic, iar
protecția, dezvoltarea și sprijinul specific al managementului trebuie să fie
determinate pe baza drepturilor diferenței. Aceste drepturi au fost recunoscute în
Europa și la nivel global. Aceasta este o moștenire cu valoare comună și trebuie
recunoscută și protejată de toată lumea.
Principalele resurse ale munților români includ fonduri forestiere și de
biodiversitate, plante furajere în pajiști naturale, apă minerală, peisaj și factori
umani locali, care poartă tradiții economice și culturale și factori care determină
valoarea resurselor.
Zonele muntoase ale României, reprezentate de decizia guvernului nr.
949/2002, care a aprobat standardele de demarcație montană, au constituit zone
de interes național, economic, social și natural pentru mediu, care au beneficiat
de reglementări unice privind metodele de dezvoltare și protecție, echilibrul
resurselor și stabilitatea populației Conform reglementărilor internaționale de
dezvoltare durabilă pentru zonele montane, păstrând echilibrul ecologic și
protejând mediul natural al zonelor montane, crește puterea economică la nivel
local și național.
Conform legii, politica montană urmărește realizarea valorificării durabile
a resurselor montane, protecția peisajului și a biodiversității, precum și
dezvoltarea activităților destinate regiunii, urmărind atingerea următoarelor
obiective:
a) protecţia şi conservarea resurselor naturale;
b) protecţia şi conservarea ariilor naturale protejate;
c) valorificarea resurselor naturale disponibile, în limitele potenţialului biologic
natural de regenerare;
c) aplicarea de măsuri agro-pedo-ameliorative în vederea opririi degradării
terenurilor agricole şi silvice.
 Printre principiile care stau la baza politicii din zona montană ,
menţionam:
1) valorificarea optimă a resurselor agricole, piscicole, forestiere, energetice,
industriale, artizanate, turistice şi culturale specifice, existente pe teritoriul unei
localităţi sau pe un anumit areal ce se constituie ca o entitate naturală în zona
montană;
2) diversificarea activitaţilor economice şi de producţie din zona montană fără
deteriorarea echilibrului ecologic sau degradarea mediului natural;
3) recunoaşterea existenţei obiective a condiţiilor naturale speciale şi a
drepturilor comunitaţilor din zona montană;
4) dezvoltarea şi ridicarea calităţii vietii din zona montană.
 Istoric activitate

Zonele montane sunt de obicei caracterizate prin concentrarea resurselor

turistice. Relieful este susținut de toate componentele mediului geografic și
reprezintă, de asemenea, sprijin pentru activitățile turistice: prin urmare, este
considerat a fi principala componentă a potențialului turistic din regiune. Acest
lucru este evident mai ales în zonele muntoase.
Altitudinea reliefurilor montane, forma coamelor și vârfurilor, stâncilor
pitorești, platourilor de mare altitudine și forme specifice de reliefuri sunt toate
impresionante, de exemplu: forme de teren carstice (calcar și dolomit, acoperind
canioanele, Canoane, Ponoare, peșteri), reliefuri vulcanice (mase conice impuse,
cratere sau coșuri de fum, platouri de lavă), reliefuri imense ale munților înalți,
inclusiv creste, vârfuri și stânci impresionante, despărțite de canioane etc.
Întreaga zonă montană este o zonă cu un număr mare de pârtii de schi, iar
sporturile de iarnă pot fi amenajate.
Prezența lacurilor (ghețari, vulcani, baraje naturale sau artificiale), apă de
izvor, apă minerală sau apă de izvor fierbinte completează valoarea peisajului
montan și o fac atractivă pentru turiști. Mai mult decât atât, animale și plante
specifice pot identifica chiar forme speciale de turism (cunoștințe, vânătoare și
pescuit sportiv, știință etc.), iar înființarea rezervațiilor naturale în multe zone
montane le poate crește atractivitatea.
Zonele montane sunt, de asemenea, găzduirea multor așezări umane, cu
înălțimi rezonabile (până la 1500-2000 m în Europa și până la 4.000 m în Asia),
ceea ce determină existența multor atracții artificiale-castele sau fortăreață
Ruinele, siturile arheologice de valoare universală, mănăstirile, templele,
muzeele, barajele hidrologice și artele tradiționale și populare sunt bine
dezvoltate.
În țara noastră, amenajările de turism montan au o experiență de peste un
secol. Multe grupuri, asociații și companii de turism care funcționează de la
sfârșitul secolului XIX au adus contribuții deosebite la echipamentele turistice
din munții români. Activitățile lor sunt legate de diseminarea și dezvoltarea
turismului montan, aceasta fiind prima acțiune concretă pentru înființarea de
facilități turistice (refugii, bungalouri, adăposturi, drumuri, drumuri și marcaje
rutiere), precum și stații de urgență. Prin urmare, cele mai bine dezvoltate
parcele montane sunt Bucegi, Piatra Craiului, Postavaru, Făgăraș, Ceahlău,
Parang și Cindrel, acestea din urmă fiind legate de apariția Paltinis, prima
stațiune montană din România.
 Odată cu reorganizarea industriei turistice din China, prin înființarea
Administrației Naționale a Turismului în 1936, în special după cel de-al Doilea
Război Mondial, s-a făcut o investiție mare pentru dezvoltarea stațiunilor:
Sinaia, Bustany, Predeal, Par Altinis, Poiana Brasov, Borșa, Semenic, Stana de
Vale, Dunau etc. Multe alte obiective turistice au fost construite și în munți: case
din lemn, hoteluri, stații turistice și zone de agrement.
Se poate spune că, odată cu trecerea timpului, zestrea turiștilor din Munții
Carpați a atras mai mulți turiști prin echipamente și instalații specializate,
sporind astfel atractivitatea acestora. Gradul actual de valorificare reflectă
atenția statului și a subiecților economici asupra planificării și dezvoltării
zonelor turistice, dar sub marcarea puternică a schimbărilor economice și sociale
din ultimii ani, capitalizarea turismului montan a produs multe defecte.
 Clasificarea activitatiilor de agrement specific analizate

Industria agrementului, în contextul turismului modern, este o componentă

de bază care se dezvoltă, se diversifică şi îmbracă forme noi şi complexe
căutând să răspundă la cele mai inedite nevoi ale turistului şi devine un
generator de cerere turistică.
Agrementul constituie mijlocul principal de individualizare a ofertei
turistice, de diversificare a produselor firmelor şi destinaţiilor aflate într-o
permanenta competiţie, devenind o importantă sursă de încasări, de creştere a
eficienţei economice.
Domeniului schiabil
Echipamentul de alpinism începe cu dispunerea pârtiilor de schi, are pârtii
de dificultate diferită și este însoțit de dispozitive de transport prin cablu.
Atenția de a vă asigura că schiurile sunt asigurate cu cele mai bune condiții nu
se oprește la amenajarea versanților și a utilajelor în pantă. Multe stațiuni sunt
echipate cu conserve sau tunuri. Mai mult, există multe școli de schi, iar
profesorii sunt adesea recrutați de la fostele vedete naționale de schi. Există
câteva școli de schi pentru toate vârstele și unele practici mai puțin obișnuite:
schi acrobatic, snowboard etc.
O instalație importantă oferită turiștilor de schi este „pachetul de schi” pe
care îl folosesc majoritatea oamenilor, deoarece oferă posibilitatea de a efectua
un număr fix de exerciții de schi pentru o anumită perioadă (zi, săptămână etc.).
Prețul său poate include cazare, transport prin cablu, cursuri sau stațiuni de schi
sau o varietate de facilități oferite de un grup de stațiuni care folosesc o zonă de
schi comună.

Domeniul Schiabil Transalpina

 Drumetie

Drumeția este o activitate în aer liber care include mersul într-un mediu
natural (de obicei în munți sau în alte zone pitorești). Oamenii merg de obicei pe
trasee special concepute pentru acest tip de activități de agrement, cunoscute și
sub denumirea de trasee de drumeție. Popularitatea acestei activități a atras
atenția multor organizații de drumeție din întreaga lume. Multe studii au
confirmat beneficiile pentru sănătate ale diferitelor tipuri de drumeții [1]. Sensul
cuvântului drumeție este de înțeles în toate țările de limbă engleză, dar utilizarea
este diferită.

Drumetie in Romania
 Oferta international specifica

În primul rând, turismul este considerat o formă de agrement și

divertisment, dar implică și alte activități și forme de petrecere a timpului liber,
care implică mutarea temporară a oamenilor în alte destinații decât reședința
obișnuită și activitățile desfășurate în timpul petrecut în aceste destinații. . În
multe cazuri, aceasta implică cheltuieli economice în zona vizitată. Astăzi, prin
conținutul și rolul său, turismul reprezintă un domeniu unic de activitate, iar
viața economică este de o importanță vitală pentru tot mai multe țări din lume.
Turismul este cea mai puternică ramură economică din lume. Conform
datelor Organizației Mondiale a Turismului, în 2004, veniturile sectorului au
fost de aproximativ 623 miliarde de dolari. În 2008, numărul de sosiri
internaționale înregistrate a depășit 922 milioane, cu o creștere de 1,9% față de
2007. În 2008, veniturile internaționale din turism au crescut la 944 de trilioane
de dolari SUA (642 trilioane de euro), ceea ce echivalează cu o creștere reală de
1,8%. Industria turistică are aproximativ 100 de milioane de angajați în întreaga
lume și este, de asemenea, cel mai important angajator. Călătoriile
transfrontaliere reprezintă 25% până la 30% din comerțul mondial de servicii.
Începând cu anul 2000, din cauza recesiunii care afectează economia
mondială, cererea turistică internațională a încetinit brusc începând cu iunie
2008, iar numărul turiștilor mondiali a scăzut cu 2% în lunile care au plătit vara.
Această tendință negativă s-a intensificat în 2009, exagerată de virusul H1N1 în
unele țări și a provocat o scădere globală de 4% în 2009, cu 880 de milioane de
imigranți internaționali și o scădere estimată a veniturilor din turism cu 6%. %.
Veniturile internaționale din turism au crescut de la 944 de milioane de dolari
SUA în 2010 la 1,8% în 2009.
În fața transformării civilizației moderne, turismul evoluează sub influența
lor, iar dinamica acestuia este inclusă în procesul de dezvoltare generală. La
rândul său, datorită potențialului uman și material uriaș care este asociat cu
dezvoltarea sa, precum și datorită influenței benefice asupra zonelor de
interferență, turismul acționează ca un factor stimulant pentru progres și
dezvoltare. Așadar, în special în Europa, în ultimele decenii a existat o piață
turistică de lux, care se bazează pe călătorii scurte. Turistii interesati de aceasta
forma de turism au venituri mari disponibile, timp de odihna considerabil, sunt
educati si au gusturi sofisticate. Prin urmare, cererea este determinată de o
calitate orientată spre o calitate mai mare, ceea ce a dus la fragmentarea pieței
masive de turism costier, turiștii care necesită versiuni specializate, stațiuni mai
calme, stațiuni pentru vacanțe în familie sau hoteluri.
 Prin urmare, turismul este o activitate complexă, situată la intersecția mai
multor ramuri și sectoare ale economiei, are multe aspecte și are o povară
economică mare; toate acestea sunt reflectate în diverse aspecte ale conceptului
de turism și al vecinului său Punct de vedere.
„Potentialul turistic ar putea fi definit astfel: totalitatea factorilor de
atractie apartinand cadrului natural sau antropic, valorificat prin intermediul
amenajarilor turistice si care genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta
interne si internationale ce se deplaseaza catre arii de destinatie unde consuma
intr-o maniera turistica produsele turistice, rezultate dintr-un potential si
amenajarea acestuia.”( Nicolae Ceanga)
Datorită diferitelor configurații ale teritoriului și istoriei poporului român
de mii de ani, potențialul turistic natural și uman al României este foarte
complex și are o valoare specială. România are câteva zone turistice foarte
atractive, cu valori naționale unice.
Industria turistică a României se concentrează pe peisajul natural și istoria
sa bogată.

Muntii Carpati-Romania
Domeniul schiabil in Romania
În ceea ce privește zonele de schi - ca principală componentă a turismului
montan în sezonul alb - în ultimii 10 ani, zona potrivită pentru sporturile de
iarnă a crescut semnificativ, aproximativ 50% dintre acestea fiind situate în
zonele muntoase Bucegi, Postavaru și Clabucetele Predealului.
Ținând cont de experiența și tendințele globale din regiune, organizarea
stațiunilor de schi cu unii parametri moderni este cea mai importantă, ceea ce
face ca oamenii să nu mai creadă că sporturile de iarnă vor fi în continuare
principalele activități legate de turismul montan. Cu respect deplin pentru
concepte precum `` turism responsabil '' sau `` dezvoltare durabilă '', cel mai bine
este să efectuați cercetări speciale finanțate de structura Ministerului Turismului
pentru a identifica și cartografia potențialul Munților Carpați Români Zona de
schi și luând în considerare panta, altitudinea, în funcție de particularitatea
climei, durabilitatea zonei protejate), apoi au încorporat-o în proiectul de lege
pentru proiectarea stațiunii de schi.
Scopul este de a elimina investițiile neprofitabile de către unii investitori și
autoritățile locale, precum și de a elimina situația stânjenitoare a amenajării
pârtiilor la altitudini joase sau a climei blânde, a expunerii sudice și a zonelor în
care acoperirea zăpezii nu este lungă.
Cele mai frumoase pârtii de schi din România
Pârtii de schi în Poiana Brașov
La scurtă distanță de Brașov (la aproximativ 14
kilometri de oraș), Poiana Brașov este una dintre
cele mai populare stațiuni montane din
România, având telecabină, telegondolă, dar și
pârtii, atât pentru începători (Bradul și Stadion,
de exemplu), cât și pentru avansați (Kanzel,
Lupului, Subteleferic, Sulinar).
Poiana Brasov
Pârtii de schi în Sinaia
Sinaia are câteva opțiuni demne de luat în calcul
pentru cei pasionați de schi și de sporturile de
iarnă. Iar peisajele de la Cota 1400 și Cota 2000
sunt absolut spectaculoase.
Partie de schi Sinaia
Pârtii de schi în Bușteni
Pârtia Kalinderu din Bușteni se numără printre cele mai
cunoscute din România, însă această stațiune de pe
Valea Prahovei are și alte variante numai bune pentru
cei care iubesc sporturile de iarnă, inclusiv un Fun Park
cu o pârtie pentru începători, tobogane și carusele.
Pârtii de schi în Bușteni
Pârtii de schi în Păltiniș
Situat la scurtă distanță de Sibiu, Păltinișul se
numără printre cele mai îndrăgite destinații de iarnă
din România. Iar dacă ajungi aici, distracția pe
pârtie este
garantată.  
Pârtii de schi în Păltiniș
Drumetii in Romania
Izvorul Muntelui – Cabana Dochia
Daca vrei un drum pe Ceahlau, atunci poti
alege un traseu usor, pornind de la cabana
Izvorul Muntelui si ajungand, prin Curmatura
Lutul Rosu, pana la Cabana Dochia. Dupa ce
urci prin padure, la jumatatea traseului vei
observa Varful Toaca. Un loc unde poti sa faci
un mic popas este Piatra cu apa. Dupa ce te-ai
odihnit putin la cabana Dochia, daca vrei,
Drumetie Cabana Dochia
poti sa continui drumul pana la Varful Toaca.
Poti face aceasta drumetie in orice anotimp.

Orasul Balan – Cabana Singuratica

Muntii Hasmasului iti ofera o
multime de trasee accesibile. Unul
dintre ele este acela care porneste
din orasul Balan si merge la Cabana
Singuratica. Exista doua variante de
drum: marcat cu banda albastra, din
centrul Balanului, sau cu triunghi
rosu, din nordul localitatii. Daca o
alegi pe prima dintre ele, pleci de la
biserica din oras si, trecand prin
valea paraului Fierarilor, parcurgi
4,5 km. Drumetie Cabana Singuratica
pana la cabana. Ca sa urci pana acolo vei trece printr-o padure de molid
In timpul urcusului te vei putea odihni in cateva poienite si vei admira Varful
Ascutit. Daca pornesti din nordul Balanului, atunci o iei pe langa biserica
catolica, pe valea paraului Szep, pe drumul forestier care duce spre est si urca pe
creasta din dreapta. Ajungi la un moment dat la partia de schi, de unde va trebui
sa urmezi marcajul cu banda albastra ca sa ajungi pana la cabana.
Poiana Pelegii – Gura Apei
Cu toate ca este un traseu usor, nu este
recomandat sa-l parcurgi pe timp de iarna.
Traseul din Muntii Retezat este marcat cu cerc
albastru. Dupa ce o iei prin padure pana la
drumul forestier, treci prin albia Scocului, pana
la Scocul Stanuletilor. Ajungi in Lunca Berhinei,
unde treci pe langa marcajele drumurilor care
duc spre Saua Soarbele si Lacul Bucura. Treci
podul si vezi pe partea dreapta cabana Slavei, iar
dupa 1,5 km ajungi in Poiana Rotunda.
Drumetie Gura Apei
Dupa ce lasi in urma paraul Cascadelor, o iei printr-un defileu stramt, unde
admiri cascadele formate de Lapusnicul Mare. La capatul de jos al defileului,
ajungi la confluenta dintre Lapusnicul Mare si Mic si, in final, la lacul de
acumulare Gura Apei. 
Satul Ghetar – Pestera Scarisoara
Din centrul comunei Garda de Sus poti ajunge
in satul Ghetari cu masina sau cu bicicleta, daca
esti pregatit pentru astfel de drumetii. Din satul
Ghetar pana la Pestera Scarisoara ajungi in mai
putin de jumatate de ora, prin padure. Aici vei
putea vedea cel mai mare ghetar subteran din
lume.
Drumetie Pestera Scarisoara
 Infrastructura si dotarile specifice

Echipamentele de agrement pentru schiori și schiori nu vor fi ignorate ca

activitate „de schi”. Prin urmare, facilitățile găsite în stațiunile montane includ:
săli de sport, saune, piscine interioare sau exterioare, terenuri de bowling,
patinoare artificiale sau naturale, discoteci pentru diferite vârste, centre de
călărie, diverse baruri etc.
Fiecare stațiune oferă, de asemenea, evenimente culturale și artistice
atractive (spectacole, festivaluri, concursuri, filme, opere), sport sau alte
programe. Rețeaua de afaceri este bogată și diversă, inclusiv magazine de
artizanat, suveniruri, opere de artă, antichități, bijuterii, echipamente sportive
etc. În plus, oferă toate serviciile necesare pentru o ședere confortabilă în
stațiune (birou poștal, telecomunicații, călcat, asistență medicală calificată,
însoțitor de ghid turistic, închiriere de mașini).
Cert este însă că, în ultimii ani, stațiunile montane s-au confruntat cu
numeroase dificultăți legate de ninsori, iar stagnarea pieței sporturilor de iarnă
(rezultând o scădere accentuată a ocupării) le-a obligat să-și crească oferta
pentru vară, chiar dacă profiturile acestor activități sunt reduse. Investiții. Prin
urmare, pe lângă echipamentele și activitățile de agrement de vară „clasice”,
răspunde și la tendințele cererii, cu trasee montane, terenuri sportive, piscine,
speologie, trasee de escaladă, planuri de vânătoare și pescuit și peșteri noi.
(1) Infrastructura montană reprezintă suportul-cheie pentru dezvoltarea
economico-socială, inteligentă, durabilă și incluzivă a zonei montane.
(2) Căile rutiere reprezintă principala cale de comunicație în zona montană;
statul român asigură modernizarea, reabilitarea și extinderea acestora pentru
facilitarea accesului în localități, la locuințe, ferme, structuri de primire turistică
cu funcțiuni de cazare și masă, obiective turistice, stâne, contribuind astfel la
îmbunătățirea condițiilor de viață în cadrul comunităților, la dezvoltarea
legăturilor comerciale, de transport de călători și de marfă, a promovării
produselor și a turismului local.
(3) Pentru creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zona montană, statul
roman, prin prezenta lege, asigură următoarele:
a) dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare prin realizarea, extinderea,
reabilitarea, modernizarea resurselor de apă, a sistemelor de canalizare și a
stațiilor de epurare a apelor uzate, precum și implementarea și extinderea
sistemelor integrate de management al deșeurilor menajere;
b) racordarea la rețeaua de energie electrică a localităților montane și a zonelor
izolate, locuințe, ferme, cătune, tabere de vară, stâne, cabane turistice, obiective
turistice, iar acolo unde nu este posibil, asigurarea acesteia din surse
regenerabile;
c) extinderea rețelei de distribuție a gazelor în zona montană;
d) facilitarea accesului la internet, telefonie și alte forme de comunicare pentru
populația din zona montană, în special la infrastructura de bandă largă.
(4) Pentru facilitarea accesului populației în zona montană la servicii de
învățământ, sănătate și asistență socială, statul român va asigura următoarele:
a) înființarea, reabilitarea, modernizarea și dotarea dispensarelor medicale și a
punctelor sanitare din localitățile montane;
b) organizarea de echipe mobile de intervenție și caravane medicale, cu
precădere în localitățile de munte izolate, lipsite de asistență medicală primară;
c) reabilitarea, modernizarea și dotarea corespunzătoare a unităților de
învățământ primar și gimnazial din localitățile montane.
(5) În scopul prevenirii riscurilor naturale și pentru reducerea pierderilor umane
și materiale, infrastructura din zona montană se realizează de către statul român
din fonduri de la bugetul de stat și/sau din fonduri externe, pentru:
a) executarea lucrărilor de consolidare și stabilizare a terenurilor, terasamentelor
și versanților din zona montană expuse riscurilor alunecărilor de teren;
b) regularizarea unor cursuri de apă, interzicerea construcțiilor în luncile
inundabile ale râurilor din zona montană, cu precădere în zonele cu risc potențial
semnificativ de inundații, în situații în care nu există alte moduri de apărare
împotriva inundațiilor;
c) realizarea de apeducte și rezervoare mici utilizate pentru consum și irigații;
d) construirea, îmbunătățirea și întreținerea lucrărilor publice referitoare la
conservarea solului, drenarea apei, baraje de apă, aducțiune și distribuția apei, în
scopuri de utilitate publică;
e) construirea, îmbunătățirea și întreținerea bazelor sportive și de agrement în
scopul utilității publice pentru zona montană;
f) construirea și dotarea de baze Salvamont și refugii în zona montană în scopul
prevenirii accidentelor și siguranței persoanelor aflate în parcuri, a celor
angrenate în drumeții, plimbări și echitație sau în zonele de picnic și de
agrement, pârtii de schi ori cabane montane;
g) investiții pentru cabane din zonele montane izolate pentru a oferi adăpost
turiștilor ocazionali în cazuri de fenomene naturale extreme cauzate de
schimbările climatice.
 Proiecte de dezvoltare

Turismul montan atrage mulți turiști internaționali, în special în Europa,

America de Nord, Asia, dar și în alte părți ale lumii, au atracții turistice
valoroase și pot satisface bine cererea.
Cele mai vechi și cele mai renumite stațiuni montane oferă condiții pentru
turiști. Motivele principale sunt unul dintre următoarele: termale, alpinism,
climă, stațiuni moderne și cercetări de drumeții, botanică, glaciologie și
cartografie. Ulterior au apărut alte practici, și anume motivația turistică,
valorificarea sau moda altor resurse de turism montan și evoluția cererii. Prin
urmare, cascadele pitorești, drumurile de foraj cu roci, gheizerele și alte izvoare
termale, peșteri și canioane sunt atrase de rutele turistice și devin principala forță
motrice a călătoriei.
Revenirea la natură nu este un lucru nou, dar noul impuls este acum să
revină la natură, mai exact, în mediul natural, oamenii s-au schimbat cu greu.
Multe cercetări arată că tot mai mulți turiști își aleg destinațiile în funcție de
modul în care își percep integrarea perfectă cu mediul înconjurător. În plus,
există o tendință de creștere a numărului de spații de cazare înregistrate în
parcuri naționale sau parcuri naturale.
O varietate de motive și practici au produs anumite tipuri de turiști, care
pot fi regăsite în stațiunile montane: schiori; turiști „curioși” care doresc să
descopere muntele; turiști care gândesc natura, aerul Puritatea, liniștea,
frumusețea peisajului, plantele abundente și botanica; pasionații de drumeții;
„consumatorii” de animație alpinistă și sporturi de vară; pe de altă parte, există
și alte motive pentru care turiștii preferă stațiunile montane, precum evitarea
prea mult Zonele scumpe - zonele muntoase oferă posibilitatea persoanelor cu
venituri mai mici sau a zonelor muntoase supraaglomerate (de exemplu,
stațiuni). de coastă
Pentru dezvoltare durabilă a zonei montane dupa modelul european este
necesară o evaluare adecvată a politicii agricole şi a dezvoltarii durabile, în
contextul stabilizării populaţiei locale, al identităţii zonei şi mediului şi al
dezvoltării şi consolidării gospodăriilor familiale echilibrate, specifice.
 În aceste condiţii dezvoltarea durabilă a zonei montane are ca obiective,
pe lângă dezvoltarea agriculturii montane competitive şi a altor activităţi de
mică industrie şi servicii care să conducă la stabilizarea, dezvoltarea şi
prosperitatea gospodăriilor familiale- susţinerea programelor de reconstrucţie
ecologică a ariilor naturale protejate, protecţia şi gestionarea mediului montan,
conservarea florei şi faunei salbatice şi a habitatelor acestora, precum şi
acordarea de compensţtii proprietarilor de terenuri, care le administrează în
regim de arie protejată.
Aplicarea strategiei şi politicii Guvernului în domeniul dezvoltării şi
protecţiei mediului montan din România este asigurată de Ministerul
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională a Zonei
Montane şi structurile specializate în domeniu din cadrul directiilor pentru
agricultură şi dezvoltare rurală.
Programul de încurajare a activităților din zona montană cuprinde
investiții pentru:
 Înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară de lână și
piei în zona montană
 Înființarea unităților de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor
și/sau prelucrarea cărnii în zona montană
 Înființarea stânelor montane
 Înființarea centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor de
pădure, a ciupercilor și/sau a plantelor medicinale și aromatice din flora
spontană și/sau de cultură în zona montană
„Zona montană este o prioritate pentru AFIR, iar proiectele din această zonă
constituie o necesitate pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural. Alocarea
distinctă dispusă în sesiunile de finanţare şi interesul crescut al beneficiarilor
pentru accesarea fondurilor PNDR 2020 urmăresc dezvoltarea şi stabilizarea
populaţiei în zona montană. Până în prezent, am finanţat 154 de ferme şi mai
multe proiecte de procesare a produselor agricole, am susţinut financiar
realizarea şi modernizarea a 1.192 kilometri de reţele de apă sau apă uzată şi a
peste 1.450 de kilometri de drumuri comunale, agricole şi forestiere în zonele
montane”, a menționat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru
Finanţarea Investiţiilor Rurale.
 Statistici specifice

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a

istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia
țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și
aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de
muncă).
După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul
de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul
dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare
potențial de extindere.
După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă locul
4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere
anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. Numărul turiștilor a
crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în
2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri

din zona montana a Romaniei in perioada 2012-2019
Tip de structura de Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
primire turistica 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Hoteluri 172 172 180 199 200 206 208 204
Hosteluri 15 14 20 21 31 34 36 40
Moteluri 20 19 16 17 18 19 20 16
Vile turistice 152 162 171 183 183 206 223 214
Cabane turistice 87 95 107 116 113 144 151 152
Campinguri 5 5 11 14 13 14 13 12
Pensiuni turistice 285 327 339 382 375 449 471 455
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 - ingrosat
subliniat - date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat - date provizorii

© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

 Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de cazare turistica,
din zona montana a Romaniei in perioada 2012-2019
Tip de structura de Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
primire turistica 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Hoteluri 16173 15654 16586 17546 17987 18471 18552 18710
Hosteluri 670 835 1003 1180 1463 1513 1387 1538
Moteluri 1086 1051 883 1104 1150 1203 1206 939
Vile turistice 3784 4083 4257 4264 4341 4913 5349 5183
Cabane turistice 3497 3753 3982 4108 4037 4674 4621 4651
Campinguri 718 744 1003 1226 1152 1184 1160 1134
Pensiuni turistice 5962 7004 7085 8065 8137 9263 9661 9428
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 - ingrosat
subliniat - date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat - date provizorii 

© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire

turistica din zona montana a Romaniei in perioada 2012-2019
Tip de Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
structura de 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
primire
turistica
Hoteluri 5051710 5431094 5682347 5930605 6007921 6278674 6216957 6156851
Hosteluri 205841 279668 337431 361449 418658 422246 365699 387588
Moteluri 316202 351781 308847 377056 412561 364650 364514 296125
Vile turistice 1220244 1360484 1294950 1362776 1356201 1585118 1657823 1610310
Cabane 979537 1008382 1047679 999758 1010109 1129257 1065250 1107656
turistice
Campinguri 78954 118988 115040 135020 135374 156654 201270 173522
Pensiuni 1911419 2231079 2256017 2462285 2493912 2841714 2972720 2881143
turistice
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 - ingrosat
subliniat - date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat - date provizorii 

© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA X

 Reglementari Covid 19

Analiza CNN arată că 2020 va fi un an catastrofal pentru industrie, care se

confruntă în prezent cu cea mai mare criză din istoria sa. Restricțiile de călătorie
și măsurile de izolare socială adoptate de guvernele din întreaga lume pentru a
stopa răspândirea coronavirusului afectează grav industria turistică globală, de la
întreprinderi mici la mari hoteluri sau lanțuri turistice.
Conform datelor World Travel and Tourism Council, industria turismului
şi ospitalităţii contribuie în prezent cu 10% din PIB-ul la nivel gobal, în vreme
ce una din 10 meserii din lume este legată de acest domeniu.
Parlamentul European a estimat că, în prezent, turismul comunitar pierde
venituri de circa un miliard de euro pe lună, fapt care are consecinţe
devastatoare pentru cele 27 de milioane de angajaţi în aest sector economic.
„Criza din domeniul turismului este mai mare decât ne imaginam în urmă
cu două luni”, a declarat Isabel Oliver, ministrul spaniol al Turismului.
Se pare că repornirea industriei turismului este mult mai complicată decât
ar putea părea la prima vedere. Deoarece acest sector economic se bazează pe
măsuri subtile în această perioadă, cum ar fi redeschiderea frontierelor sau
relaxarea măsurilor de control la frontiere.
Comisia Europeană și-a propus să elimine restricțiile de călătorie între
statele membre care au reușit să controleze răspândirea coronavirusului.
Aeroporturile și hotelurile încearcă să atragă turiștii promițând să
efectueze examene fizice și să sporească măsurile de salubritate și dezinfectare.
Dar cea mai mare problemă este încă să zboare în aer. Flota aeriană s-a
micșorat dramatic, deoarece în această perioadă călătoria oamenilor a scăzut
foarte mult.
Autoritățile nu au anunțat încă termenul și condițiile pentru începutul
sezonului. Negocierile dintre Ministerul Economiei și Turismului și operatorii
de turism sunt încă în curs, iar ordinea zilei este de a compensa vacanța anulată
sau este posibil să se stabilească un certificat pentru reprogramarea acestora.
Pachetul all inclusive nu va mai fi o cerere mare, ci un apartament într-o
vilă sau fermă sau un apartament de 4-5 dormitoare. Potrivit lui Răzvan Pascu,
este foarte important ca hotelierii să comunice ce măsuri de siguranță au luat
înainte de începerea sezonului turistic. Munca de a ajuta oamenii va fi, de
asemenea, foarte importantă. Investiți în turism pentru promovarea turismului
local.
Concluzie

După finalizarea proiectului intitulat „Recrearea stațiunilor montane

românești”, am ajuns la concluzia că turismul montan românesc se bazează pe
resursele naturale ale regiunii. Indiferent de motivație, turiștii vor fi atrași de ea.
Turismul a devenit un fenomen global și crește constant, iar ecoturismul
este o componentă extrem de activă a acestei creșteri.
Astfel, zonele turistice montane din Romania au un potential turistic
crescut si sunt in plina dezvoltare.
In cele 10 capitole ale proiectului au cuprins Importanta temei
„ Agrementul in statiunile turistice montane in Romania”, consideratiile
teoretice, cerintele legale de organizare a activitatii specifice analizate, istoricul
activitatii, clasificarea activitatiilor de agrement specific analizate, oferta
international specifica, infrastructura si dotarile specifice, proiectele de
dezvoltare, statisticile specifice si reglementarile Covid 19.
Cred că strategia de promovare a regiunii turismului în dezvoltare poate fi
îmbunătățită prin investiții în marketing și promovare. Strategia de promovare a
turismului trebuie să vizeze realizarea unei comunicări specifice prin imagini
care sugerează originalitatea și frumusețea Carpaților Români.
In urma fenomenului COVID-19, foarte multi romani vor prefera
vacantele pe teriroriul Romaniei, astfel minimalizand riscul contaminarii cu
Coronavirus. Acest fiind un bun prilej de a dezvolta turismul tarii.
 Muntii Carpati
Bibliografie

Cristea A.A. Industria Agrementului, ProUniversitaria, 2018

Manual de studiu individual. Resurse şi destinaţii turistice. Autorii:
Andreea Baltaretu, Nicolae Neacşu, Monica Neacşu, Marcela Drăghilă, Irina
Drăgulănescu. Editura Universitară.An 2012
https://www.watchshop.ro/blog/trasee-montane-din-romania-cele-mai-
frumoase-drumetii/
https://www.google.com/search?q=carpatii+
+d&tbm=isch&ved=2ahUKEwjgod7Lq9voAhVUgaQKHQZwBY8Q2-
cCegQIABAA&oq=carpatii+
+d&gs_lcp=CgNpbWcQAzICCAAyAggAMgYIABAIEB4yBAgAEB4yBAgA
EB4yBAgAEB4yBggAEAgQHjIGCAAQCBAeMgYIABAKEBgyBAgAEBhQ
xA1YxA1glQ9oAHAAeACAAX-IAX-
SAQMwLjGYAQCgAQGqAQtnd3Mtd2l6LWltZw&sclient=img&ei=bRSPXq
C3LdSCkgWG4JX4CA&bih=581&biw=1366#imgrc=IAyfnZOERN1pyM&im
gdii=na2aRsYh2eAZKM
https://www.google.com/search?q=Orasul+Balan+
%E2%80%93+Cabana+Singuratica&sxsrf=ALeKk03xPpSN6RB3KmPzkKaahu
bY04vCdw:1586427952717&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwi
H8dTUkNvoAhXpiIsKHfzkD9EQ_AUoAXoECBQQAw&biw=1366&bih=576
#imgrc=eh0mBDlBBk5iFM
https://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Drume%C8%9Bie#/media/Fi
%C8%99ier:Eaglecreek-28July2006.jpg
https://en.wikipedia.org/wiki/P%C4%83ltini%C8%99
https://www.digi24.ro/stiri/economie/2020-anul-catastrofei-pentru-
industria-turismului-este-de-departe-cea-mai-grava-criza-din-istorie-1307918
https://lege5.ro/Gratuit/gi4dsnrsgy4a/infrastructura-si-amenajarea-
teritoriului-montan-lege-197-2018?dp=gi3dimzsgeztona
https://agrointel.ro/97904/bani-transferati-pentru-tinerii-fermieri-anuntul-
facut-de-agentia-de-plati/
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table