Interpretare harta speranţei de viaţă la naştere

Speranţa de viaţă la naştere reprezintă durata medie de viaţă a unei persoane şi diferă în funcţie
de sex dar se evidenţiază şi o importantă variaţie în funcţie de ţară astfel, valoarea la nivel
mondial este de 70 de ani pentru bărbaţi şi de 75 de ani pentru femei.Valoarea minimă de 50 ani
pentru bărbaţi şi de 54 de ani pentru femei se înregistrează în Republica Centrafricană iar
valoarea maximă de 82 de ani pentru bărbaţi şi de 88 ani pentru femei se înregistrează în Hong
Kong. Speranţa de viaţă la naştere este influenţată de foarte mulţi factori, dintre care cei mai
importanți sunt factorii economici şi mortalitatea infantilă dar există şi factori mai puţin
importanţi care ţin de stilul de viaţă, profesie sau vicii.

Legenda hărții cuprinde două subdiviziuni:

Legenda speranţei de viaţă reprezentată cu culori de la deschis pentru valori mici până la închis
pentru valori mari ale speranţei de viaţă la naştere şi cuprinzând 5 grupe de valori după cum
urmează:

1- Ţări cu valori ale speranţei de viaţă la naştere de sub 55 de ani

În această categorie intră ţări din Africa precum Republica Centrafricană cu valoarea de 50 de
ani pentru bărbaţi şi 54 de ani pentru femei, Leshotho cu valoarea de 50 de ani pentru bărbaţi şi
55 de ani pentru femei sau Nigeria cu valoarea de 53 de ani pentru bărbaţi şi 55 de ani pentru
femei. Cauzele pentru care speranţa de viaţă este scăzută în aceste state sunt în principal datorate
nivelului economic foarte scăzut. Nivelul economic scăzut aduce cu sine o mulţime de alţi factori
dependenţi de nivelul economic după cum urmează:

a- Condiţiile de muncă. În cazul statelor cu valori foarte mici ale speranţei de viaţă la
naştere de sub 55 de ani principalele activităţi economice sunt mineritul şi agricultura,
de cele mai multe ori aceste activităţi fiind realizate utilizând tehnică învechită fapt ce
îngreunează asigurarea minimului necesar vieţii (este necesară o muncă mai grea şi
mai periculoasă pentru asigurarea traiului zilnic comparative cu ţările mai dezvoltate
din punct de vedere economic)
b- Apa – Cea mai importantă resursă, apa potabilă este absolut necesară pentru a putea
avea o viaţă îndelungată. În cazul ţărilor din prima categorie, apa este de multe ori
prea puţină şi contaminată cu virusuri şi bacterii periculoase
 c- Sistemul precar de sănătate – Doar în oraşele mari există spitale, multe dintre decese
fiind cauzate de virusuri sau bacterii pentru care există tratament dar oamenii nu au
acces la medicamentele necesare
d- Educaţia – educaţia joacă un rol foarte important deoarece este absolut necesară
pentru a înţelege pericolele la care ne expunem zilnic şi pentru asigurarea unei igiene
corespunzătoare
e- Religia – în strănsă legătură cu educaţia, dar de această dată religia are un impact
negativ, de multe ori oamenii folosind practici religioase ca tratament pentru diferite
afecţiuni punând totul în seama divinităţii
f- Mortalitatea infantilă – În aceste ţări mortalitatea infantilă este încă la un nivel foarte
ridicat
g- Climatul – în aceste ţări clima favorizează dezvoltarea unor virusuri letale

2- Ţări cu valori ale speranței de viață între 55,5 şi 60 de ani

În această categorie întră foarte multe ţări din Africa (Benin, Burkina Faso, Togo). Deosebirea
faţă de prima categorie este dată în principal de mortalitatea infantilă care este în scădere

3- Ţări cu valori ale speranței de viață între 60,5 şi 70 de ani

În această categorie întră țări din Africa dar şi din Asia cu o dezvoltare economică în ascensiune.
Sunt ţări care în urmă cu doar câţiva ani erau în categoria 55,5-60 ani ca speranţă de viaţă dar în
urma reformelor, mai ales în domeniul sănătăţii, speranţa de viaţă a început să crească. Sistemul
public de sănătate finanţat de stat este cea mai importantă schimbare care a dus la creşterea
speranţei de viaţă la naştere în aceste ţări. Putem enumera în această categorie următoarele ţări:
Mauritania, Mali, Niger, Sudan, Africa de Sud, Namibia, Myanmar.

4- Ţări cu valori ale speranţei de viaţă la naştere între 70,5-80 de ani

În această categorie întră cea mai mare parte a ţărilor de pe glob, dezvoltarea economică este în
plină ascensiune, sunt ţări aflate în dezvoltare iar mortalitatea infantilă a scăzut foarte mult în
ultimii 20 de ani. Exemple: România, Maroc, Ucraina, Turcia, Bulgaria, Mexic, Brazilia,
Uruguay, Egipt, India.
 5- Ţări cu valori ale speranţei de viaţă de peste 80,5 de ani

Această ultimă categorie cuprinde cele mai dezvoltate din punct de vedere economic ţări de pe
glob. Putem aminti astfel, Finlanda, Suedia, Norvegia, Japonia, Corea de Sud. Stilul de viaţă,
dieta echilibrată, condiţiile de muncă foarte bune contribuind foarte mult la o viaţă îndelungată

Cea de-a doua legendă a hărţii este cea reprezentată de ecartul dintre populaţia feminină şi cea
masculină.

Ecartul reprezintă diferenţa dintre speranţa de viaţă la naştere a populaţiei feminine şi speranţa de
viaţă la naştere a populaţiei masculine. Ecartul dintre speranţa de viaţă a populaţiei feminine şi
speranţa de viaţă a populaţiei masculine poate fi explicat prin munca mai grea prestată de bărbaţi,
mai ales muncă fizică, prin viciile mai mult asociate populaţiei masculine dar şi printr-un factor
genetic care face ca femeile să fie ceva mai longevive. Ecartul se menţine pe tot gobul fiind
cuprins între sub 1 an şi pînă la peste 7 ani.
Pentru evidenţierea ecartului dintre populatia feminina si cea masculina din punct de vedere al
sperantei de viata s-au utilizat 4 grupe de valori astfel:

1- Ecart de sub 1 an

Ecartul de sub 1 an se întâlneşte în doar două ţări, în Algeria şi în Burkina Faso. Ecartul foarte
mic comparativ cu ţările dezvoltate poate fi pus pe seama virusurilor din această zonă care
afectează în mod egal ambele sexe cât şi a condiţiilor de muncă similare pentru ambele sexe
precum şi a numărului mare de naşteri în condiţii de cele mai multe ori neprielnice care pot duce
la apariţia multor boli.
 2- Ecart între 1,1 şi 3 ani

Ecartul între 1,1 şi 3 ani se regăseşte în ţări precum: Norvegia, Egipt, Mauritania, Maroc,
Republica democrată Congo sau Congo. Dacă în Norvegia ecartul destul de mic este dat de
condiţiile de viaţă foarte bune care reuşesc să mai amelioreze factorul genetic, în ţările africane
este tocmai invers pentru că munca în condiţii grele, naşterile multiple şi incidenţa mare a bolilor
transmisibile duc la o diferenţă mai mică între bărbaţi şi femei.

3- Ecart între 3,1 şi 5 ani

Se regăseşte în S.U.A., Canada, Franţa, China, Germania. În această categorie sunt ţări cu o
speranţă de viaţă crescută, ceea ce înseamnă că aceast ecart poate fi pus pe seama factorului
genetic în mare parte dar şi pe viciile populaţiei masculine.

4- Ecart de peste 5,1 ani

În această categorie intră ţări precum: România, Bulgaria, Polonia, Rusia, Japonia, Corea de Sud.
Această categorie este specială prin prisma faptului că ea conţine atât țări foarte dezvoltate
economic căt şi majoritatea țărilor din estul Europei. Dacă în țările foarte dezvoltate, diferenţa
foarte mare poate fi pusă pe factorul genetic, în ţările est-europene, consumul de alcool, fumatul,
mult mai frecvent în cazul populaţiei masculine, ar putea reprezenta motivul acestui ecart foarte
mare.

Concluzii

Speranţa de viaţă la naştere a crescut considerabil în ultimii 150 de ani. Dacă acum 150 de ani,
speranţa de viaţă la naştere la nivel global era de doar 34 de ani acum ea s-a dublat ajungând la
70 de ani. Încă sunt ţări în care situaţia economică precară sau mortalitatea infantilă menţin
speranţa de viată la naştere la un nivel scăzut dar tendinţa este de creştere chiar şi în acest caz.
Progresele economice şi ştiinţifice sunt aşteptate să crească speranţa de viață şi mai mult. La
nivel mondial, populaţia feminină trăieşte în medie cu 5 ani mai mult decăt cea masculină, în
principal datorită factorului genetic.