http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.

php

Arhitectura manageriala de selectie aplicata in Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti

 
INTRODUCERE

        Traim cu adevarat intr-un univers informational. Fiece entitate cu suprafata finita a acestui
univers isi dobandeste optim (exact ce-cat-unde-cand trebuie) identitatea proprie (din toate punctele
de vedere) bransandu-se la fluxul informational, intr-adevar gigantic si atot prevazator, ce patrunde
si umple optim  (exact ce-cat-unde-cand trebuie) spatial si temporal acest univers - ceea ce nu este
in nici un fel - in nici un caz doar un joc gratuit de cuvinte ci e pe vecie fapt pur si simplu infinit
substantial. In toata aceasta concertare universala, fireste si societatea umana se intemeiaza si
functioneaza informational.
        Profesor universitar doctor Ion Stoica releva cu pregnanta crucialitatea informatiei in
dezvoltarea omenirii vremurilor noastre (9): "Asertiunile despre locul si importanta informatiei in
dezvoltarea umanitatii nu mai sunt de mult expresia unor proiectii intr-un viitor indepartat. Cu
viteza celor mai dinamice campuri de cunoastere, informatia s-a instalat in constiinta paturilor
elevate ale societatii ca un factor incontestabil si hotarator de proges. De la intelegerea valentelor ei
in procesele intelectuale, pana la cuprinderea intregului spectru de implicari, la nivelul diferitelor
componente ale organismului social, s-a traversat o etapa de reconsiderari majore, nu numai la nivel
filosofic, ci si in configurarea activitatilor si relatiilor de productie, a metodologiilor de abordare si
desfasurare a acestor activitati si relatii. Asezarea, recunoasterea si utilizarea informatiei ca resursa
fundamentala s dezvoltarii societatii umane reprezinta cea mai importanta schimbare de planuri in
zonele sale de existenta. O asemenea miscare profunda a modificat raporturi si proportii in circuitele
materiale, a propulsat profesii dedicate si - ceea ce este inca si mai important - a inceput sa
determine schimbari profunde la nivelul conceptelor, reprezentarilor si deprinderilor indivizilor si
grupurilor umane. Informatia este deja un factor restructurat si reordonator in evolutia
contemporana a societatii".
        Intemeierea si functionarea informationala a societatii contemporane a impus managementul ca
stiinta noua, dezvoltata "in scopul maximizarii rezultatelor obtinute in diversele categorii de
structuri ale societatii umane" (9) si simultan in scopul minimizarii eforturilor de orice fel facute
pentru obtinerea rezultatelor respective. Profesor universitar Ion Stoica afirma cu deplina justete
nevoia imperioasa de management aparuta odata cu dinamicul secol XX (9): "Logica
macrostructurala a managementului deriva dintr-o filosofie elementara a existentei sociale,
intemeiata pe aspiratia spre eficienta. Pe masura ce devine constienta de scopuri si ia act de costurile
resurselor investite intr-o activitate sau alta, societatea reactioneaza, cautand solutii care sa-i
motiveze, sa-i justifice si sa-i rasplateasca eforturile. Complexitatea realitatii nu mai permite insa
actiunea manageriala spontana, cuprinderea intuitiva a fenomenelor. (...) Schimbandu-si mereu
unghiurile de abordare, managementul s-a conturat ca o metastiinta, preluand cele mai noi
descoperiri si tehnologii din numeroase campuri particulare. Nevoia de management semnifica azi
nevoia de cunoastere rationala a fenomenelor, nevoia de actiune sistemica si nevoia imensa de
flexibilitate, de adaptabilitate".
        Intemeierea pe eficienta ("rezultate maxime cu eforturi minime") a functionarii intregului
organism social determina sprijinirea in buna masura a fluxului informational social pe sistemul
social al structurilor info-documentare. Dupa cum le arata si numele, structurile info-documentare
sunt acele entitati informationale ce documenteaza informatia, cu alte cuvinte cuprind, arhiveaza si
raspandesc informatia in si prin documente [mijloace de inregistrare a informatiei pe hartie si/sau pe
alte suporturi fizice potrivite fixarii (in spatiu si timp) si diseminarii informatiei de absolut toate
categoriile (stiintifica, tehnica, artistica, religioasa)]. In cadrul structurilor info-documentare
bibliotecile au un loc esential, iar in cadrul bibliotecilor  bibliotecile universitare, cu precadere cele
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

centrale universitare, au o pozitie de frunte.

        La venirea mea in Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti, in ianuarie 1993, aceasta
institutie avea (prin comparatie cu alte institutii asemanatoare) o politica de achizitii suficient de
coerenta, iar in cadrul acestei politici un ansamblu de tehnici de selectie suficient de bine gandita.
Sarcina mea expresa, in care m-am angajat de indata cu toata fiinta, a fost si ramane (in permanenta
slefuire) inaltarea acestui ansamblu de tehnici de selectie la rangul cel mai inalt de arhitectura
manageriala de selectie bine gandita, flexibila, adaptabila, mereu self-consistenta si mereu
consistenta cu realitatea (elementar asimilabila) sociala-politica-economica in perpetua schimare.
Actualmente in cadrul Serviciului Dezvoltarea Colectiilor s-a stabilizat un nucleu de selectie alcatuit
din patru oameni. In cadrul acestui nucleu s-au impartit domeniile de selectie judicios si de comun
acord de pregatire profesionala si pe competenta, insa aceasta impartire nu e batuta in cuie, ci   e
permeabila si flexibila, fiecare membru al nucleului fiind abilitat sa faca propuneri de selectie si in
afara domeniilor ce i-au revenit in functie de cunostiintele sale si in functie de cultura sa. In felul
acesta se realizeaza o emulatie selectiva si o complementaritate selectiva absolut benefice, fiindca
(in chip evident) opt ochi vad mai bine decat doi si patru capete gandesc mai bine decat unul singur.
Ceea ce urmeaza - esenta acestei lucrari - priveste direct acest nucleu de selectie si este deja fapta
vie nu simplu deziderat - nu simpla teorie.

Procesul de selectie

       Munca in cadrul nucleului de selectie de la Serviciul Dezvoltarea Colectiilor al BCU din
Bucuresti consta in achizitia de documente: primordial carti si publicatii electronice, dar pe partea
conceptuala - creatoare nu pe partea strict tehnica (sau in orice caz in mai mica masura pe partea
strict tehnica), avand trei aspecte firesc impletite - trei actiuni informativ-modelatoare tripartit
coordonate:
I. Informarea cuprinzatoare;
II. Analiza atat ad-hoc cat si sistematica a colectiilor;
III. Selectia centralizator-ierarhizatoare multidisciplinara intemeiata pe primele doua actiuni si
finalizarea ei in comenzi ferme.

I. Informarea cuprinzatoare

1. Investigarea profilului de interes al beneficiarilor:

    a) cunoasterea in masura posibilitatilor a programelor de invatamant si, in general, a necesitatilor
educationale ale filialelor Universitatii din Bucuresti prin contact cu cadrele didactice, bibliotecarii
si, uneori, chiar cu studentii - metoda optima in acest sens este stabilirea unei persoane de contact
stabil - bibliotecar la fiecara filiala in parte;
    b) cunoasterea in masura posibilitatilor a temelor si programelor de cercetare proprii filialelor
Universitatii din Bucuresti si, eventual, a unor teme si proiecte de cercetare ale altor entitati de
invatamant superior si de cercetare interesate intr-o colaborare cu BCU din Bucuresti, ca de pilda:
Universitatea Politehnica, Academia de Studii Economice, Universitatea de Medicina si Farmacie,
Institutul de Chimie Fizica al Academiei Romane, Institutul de Biotehnologie etc. (am mentionat
legaturile mele personale mai importante in decursul anilor de cand lucrez la BCU din Bucuresti),
prin contact direct cu cadrele didactice, cercetatorii, bibliotecarii si chiar studentii - la fel ca la
punctul I/1/a metoda optima in acest sens este stabilirea unei persoane sau a unui grup de persoane
de contact stabil - bibliotecar la fiecare filiala in parte, bibliotecar la fiece alta entitate de invatamant
superior, colectiv de cercetatori abilitati in acest sens la fiece alta entitate de cercetare;
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

    c) identificarea in masura posibilitatilor a celor mai reprezentative edituri romanesti si straine pe
criteriul acoperirii tematice corespunzatoare cerintelor atat enciclopedice cat si specializate, si pe
criteriul lingvistic (limbi de circulatie internationala) prin contact direct cu bibliotecarii, cadrele
didactice, cercetatorii, chiar cu studentii, cat si prin investigatie proprie (pe diverse materiale de
referinta specifice).

2. Organizarea fluxului informational de cumulare a solicitarilor conform cerintelor

    a) procurarea de cataloage si alte materiale de informare ale editurilor identificate la punctul I/1/c
prin contactarea lor directa ori mediata de intermediari romani si straini, cat si prin mentinerea
contactelor deja existente cu asemenea edituri;
    b) organizarea bibliotecii de cataloage de carti straine in ordine alfabetica pe tari, pe edituri in
cadrul tarilor si pe domenii in cadrul editurilor, cat si primenirea acestei biblioteci;
    c) organizarea fisierului de prospecte de carti straine pe domenii in ordinea lor alfabetica, cat si
primenirea  acestui fisier;
    d) organizarea fisierului de publicatii electronice straine in ordinea alfabetica a editurilor, cat si
primenirea acestui fisier;
    e) realizarea unui circuit stabil al diverselor materiale de informare privind aparitiile editoriale (de
la editurile reprezentative selectate la punctul I/1/c) catre si dinspre cadrele didactice, cercetatorii si
bibliotecaii filialelor Universitatii din Bucuresti, cat si, eventual, ai altor entitati de invatamant
superior si cercetare (in masura posibilitatilor si a interesului acestora), circuit prin care cumuleaza,
la nivelul nucleului de selectie, dezideratele prioritare pe diverse suporturi;
    f) colectarea unor solicitari mai mult sau mai putin individualizate venite prin Serviciul
Comunicarea Colectiilor, prin Serviciul Referinte, prin Serviciul Catalogare si prin Serviciul
Cercetare. Metodologie.

3. Informarea financiara
    a) cunoasterea bugetului achizitiei de documente cu partajarile lui specifice cat si a eventualelor
lui ajustari;
    b) cunoasterea la momentul potrivit a eventualelor resurse extrabugetare (de regula donatii
conjuncturale) pentru achizitia indeosebi de publicatii straine.

II. Analiza atat ad-hoc cat si sistematica a colectiilor

1. Analiza ad-hoc a colectiilor

       Este investigarea pe subiecte prestabilit necesare a bazei de date, investigare prijeluita de
alcatuirea comenzilor ferme, de studierea listelor de schimb si a diverselor liste de oferte de la
diferitii furnizori si intermediari romani si straini, de trierea unor donatii romanesti si straine, de
diverse cumparaturi ocazionale (de la targuri de carte, de la librarii specializate pe publicatii straine
si chiar romanesti etc.) si de unele solicitari conjuncturale mai mult sau mai putin individualizate.
Aceasta investigare este, in general, combinata: pe titlu, pe cuvant din titlu, pe autor, pe descriptori
si pe indici CZU; ea este menita sa evite nedoritele suprapuneri tematice cu exitentul din colectii si
sa evalueze gradul de acoperire a colectiilor pe subiectele date in cadrul lingvistico-temporal dat.
        Exemplul cel mai pertinent de asemenea investigare in constituie materialele de referinta pe
domenii si pe subdomenii relevante.
        E bine sa se faca o asamblare a rezultatelor acestei investigari intr-un global de relativa
densitate a colectiilor prin parti slabe ale lor, prin concentrari si prin goluri ale lor, asamblare
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

supusa, bineinteles, unor primenitoare actualizari.

2. Analiza sistematica a colectiilor

        Este investigarea profesionist specializata a bazei de date pe un domeniu specific, investigare
focalizata pe doua axe: relativa configurare a subdomeniilor si subiectelor relevante din respectivul
domeniu si stabilirea personalitatilor marcante ale domeniului, romanesti si straine, personalitati pe
care se face studiu de colectie pe unitatea centrala si filiale (filialele) specializata (specializate)
[adica depistarea lucrarilor (respectivelor personalitati) existente in unitatea centrala si comparativ
filiala (filiale) respectiv (respective) si stabilirea, si dupa consultarea unor materiale de referinta,
cataloage si altor materiale informative corespunzatoare, a lucrarilor (respectivelor personalitati)
inexistente in unitatea centrala si, in consecinta, urmarirea achizitionarii macar a unora dintre aceste
lucrari (ce lipsesc din unitatea centrala) pe diverse cai disponibile, inclusiv prin eventualele
transferuri de la filiala (filialele) respectiva (respective), preocupare ce se cere actualizata si
continuata indefinit].
        Inceputul l-am facut cu domeniul fizica. In primul rand am parcurs toata baza de date pe
indicele CZU 53 si am selectat titlurile semnificative pentru acces liber la raft, inchegand in acelasi
timp un soi de harta sinoptica de distribuire a materialului informativ pe subdomenii si pe subiecte
relevante in cadrul lingvistico-temporal propriu. Acest fel de harta infatiseaza clar atat concentrarile
cat si rarefierile colectiei de fizica. Concluzia certa care se impune in urma acestei analize este
distribuirea relativ echilibrata a materialului informativ al colectiei de fizica, fara discrepante mari
intre subdomenii si intre subiecte in cadrul lingvistico-temporal amintit, cu necesara precizare a
singurului dezechilibru major: acela dintre ponderea publicatiilor tiparite pe hartie si ponderea
publicatiilor electronice (care este, intr-adevar, extrem de mica - din cate stiu eu, toate publicatiile
electronice de fizica sunt materiale anexate unor carti). Viitorul reclama, in masura posibilitatilor,
reducerea acestui dezechilibru pe baza unei documentari aprofundate calitativ-tehnice si a unei
judicioase repartitii a resurselor financiare disponibile.
        In al doilea rand, printr-un studiu complex si competent (implicand "defrisarea" multor
materiale de referinta generale si de specialitate, a multor materiale informative istorice si de sinteza
tehnica si nontehnica, a multor cataloage, repertorii si materiale promotionale, cat si ampla si bine
coordonata folosire a tuturor cunostintelor profesionale proprii de fizica acumulate de-a lungul
vietii), care a insemnat un intens efort analitico-creator de echilibrare a ponderilor geografice si
calitativ tematice de consistenta (sintetico-analitica) ale personalitatilor marcante ale domeniului
fizica, am stabilit personalitatile de mare relevanta romanesti si straine ale domeniului fizica,
selectand 30 fizicieni romani si 52 fizicieni straini (nu toti neaparat laureati ai premiului Nobel
pentru fizica). Am cercetat existentul de titluri ale tuturor acestor personalitati in unitatea centrala si
am finalizat cercetare (comparativ, fireste, cu unitatea centrala) in privinta fizicienilor romani
selectati atat la Biblioteca Facultatii de Fizica cat si la Biblioteca Institutului Central de Fizica.
Urmeaza sa continui investigatia in privinta fizicienilor straini selectati la aceste doua biblioteci si sa
prezint un raport final conducerii BCU din Bucuresti.

III. Selectia centralizator - ierarhizatoare multidisciplinara intemeiata pe primele doua actiuni si

finalizarea ei in comenzi ferme

        Selectia este incununarea sintetico-creatoare a primelor doua actiuni (I si II) intemeindu-se
firesc pe ele. In timp mi-am arhitecturat un sistem de criterii de selectie bazat pe politica globala de
achizitii si de interese a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucuresti, sistem coerent-rational-
flexibil adaptat realitatilor sociale, culturale, stiintifice, politice si economice ale Romaniei aflate in
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

continua primenire. Acest sistem e intrutotul firesc dedicat slujirii utilizatorilor cu nevoile lor
actuale si potentiale.
        Cand selectez un document am de la sine in minte segmentul de utilizatori carora li se
adreseaza, cautand sa prefigurez un complex de necesitati ale acestora pe care respectivul document
sa le implineasca, modeland optiunea in sine cu intregul sistem de criterii de selectie avand doua axe
fundamentale: valoarea intrinseca de intrebuintare a documentului si constrangerea financiara
implicata (ce-i drept atenuata mult in cazul achizitiilor prin schimb si anulata la donatii si
transferuri).
        Din punctul de vedere al unui membru al nucleului de selectie, selectia este proprie (facuta de
el insusi pe cont propriu, alcatuita in buna masura din selectia pe listele de schimb pentru unitatea
centrala si din selectia pe unele donatii) si parteneriala (facuta de partenerii de selectie: indeosebi
filialele Universitatii din Bucuresti, unele servicii din unitatea centrala mentionate la punctul I/2/f si,
uneori - in masura posibilitatilor, alte entitati de invatamant superior si cercetare, in cadrul stabilit
de punctele I/1/a si I/1/b). Selectia parteneriala este facuta pe cataloage si prospecte furnizate
partenerilor de catre nucleul de selectie (in cea mai mare parte) sau pe cataloage, prospecte si alte
surse de informare apartinand acestor parteneri si remise nucleului de selectie. Trebuie instaurat si
chiar s-a instaurat un flux bine articulat de cataloage si prospecte de documente intre nucleul de
selectie si partenerii de selectie. Se cuvine subliniat faptul ca selectia proprie este multidisciplinara
(in limitele competentei fiecarui membru al nucleului de selectie) si se intemeiaza pe o cultura
bogata si pe intuitie sigura a valorii autentice, ambele formate in timp prin deprindere; selectia
proprie urmeaza linia selectiei parteneriale si o completeaza organic, dand cuvenita proritate
selectiei parteneriale in fata optiunilor proprii. Selectia proprie acopera, de asemenea, cataloagele si
prospectele din dotarea nucleului de selectie, atat in momentul inregistrarii in biblioteca de
cataloage si/sau al inserarii in fisierul de prospecte (investigarea lor generala prin rasfoire cu unele
cristalizari optionale notate) cat si in momentul comenzilor ferme (cand optiunile se definesc: se
precizeaza si se ordoneaza). Selectia proprie cuprinde si cartea romaneasca, inca din faza de
semnalare la Serviciul Dezvoltarea Colectiilor pe domeniile repartizate fiecarui membru al nucleului
de selectie conform competentei sale profesionale pentru unitatea centrala (si atunci cand se crede
de cuviinta direct in acces liber la raft, mentionandu-se in scris expres acest fapt pe fisele de
semnalare din cartile selectate astfel), nelipsind, atunci cand se socoteste de cuviinta, si sugestii alte
domenii decat cele repartizate conform competentei profesionale, sugestii intemeiate pe cultura
personala si pe flerul personal, calitati dobandite in timp si munca.
        Actiunea de selectie implica si actiunea de verificare directa a optiunilor parteneriale si a
optiunilor proprii in baza de date si, atunci cand este cazul, in catalogul de serviciu (cazul
completarii retrospective a colectiilor din liste de schimb, din donatii sau din diverse cumparaturi de
profil) pentru evitarea nedoritelor dublari ori parazitari tematice cu existentul din colectiile unitatii
centrale. Munca la comenzile ferme are trei laturi:

1. Centralizarea - ierarhizarea optiunilor parteneriale si optiunilor proprii: centralizarea este

ordonarea tuturor optiunilor dupa provenienta si treirea lor pe criteriul relevantei pentru biblioteca
(adica pentru utilizatorii ei) - activitate de inalta raspundere creatoare, ingloband intr-un tot firesc si
organiz toate fatetele actiunilor I si II; ierarhizarea optiunilor pe prioritati (de regula doua proritati 1
si prioritatea 2) este o actiune extrem de complexa si extrem de subtila - pur creatoare, imbinand pe
cat posibil deplin liber coordonat criteriul valorii autentice si criteriul financiar, adica urmarind cat
se poate de firesc o optimizare a acestei ierarhizari in sensul deciziei de a achizitiona cat mai multe
documente relevante (autentic valoroase pentru comunitatea de utilizatori ai bibliotecii) cu bani cat
mai putini;
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

2. Verificarea directa a optiunilor parteneriale si proprii in baza de date si, dupa caz, in catalogul de
serviciu: aceasta se completeaza cu o investigatie ad-hoc a bazei de date pe cuvant din titlu, pe
descriptori si, uneori, pe anumiti indici CZU pentru evitarea suprapunerilor tematice si pentru
conturarea gradului de acoperire tematica a colectiilor;

3. Ordonarea titlurilor final selectate in comanda ferma: titlurile final selectate se grupeaza pe tari
(daca e o comanda multinationala), pe edituri ordonate alfabetic in cadrul unei tari, iar in cadrul
editurilor se ordoneaza dupa ISBN sau dupa un alt criteriu ad-hoc (eventual cel alfabetic dupa
vedeta consacrata a documentului) in cazul documentelor ce nu poseda ISBN; de asemenea, se
calculeaza suma totala aferenta acestor titluri, urmarindu-se incadrarea ei stricta in resurselor
financiare disponibile si se face, dupa caz, o conversie a valutei straine in straine in lei
corespunzator zilei comenzii ferme, urmand sa se faca ulterior o eventuala ajustare a acestei
conversii la cursul corespunzator zilei (zilelor) sosirii (pe transe sau intregi) a comenzii ferme.
        Nucleul de selectie se structureaza pe colaborarea-coordonarea fireasca-egala-flexibila-
permanenta a membrilor sai, supervizata atent-discret-competent de seful Serviciului Dezvoltarea
Colectiilor impreuna cu conducerea BCU din Bucuresti. Nucleul de selectie e continuu si firesc
racordat la fluxul informational sistematic al BCU din Bucuresti si, in general, la fluxul
informational sistemic social romanesc si mondial.
        Un ajutor de nepretuit pentru nucleul de selectie il constituie, daca acest lucru va fi aprobat, in
masura posibilitatilor, de conducerea BCU din Bucuresti, baza-test de precomenzi (adica totalitatea
optiunilor parteneriale si proprii centralizate-ierarhizate, la prima mana, in contextul complexului
multifatetar al actiunilor I si II si ca prim nivel al actiunii III, din care, ulterior, se vor face selectiile
intermediare si selectiile finale, atunci cand este cazul, pentru comenzile ferme in limita sumelor de
bani disponibile) implementata computerizat de pe fisele clasice scrise manual, baza-test care
trebuie sa fie cat mai practic arhitecturata si articulata, oricand accesibila, sistematic actualizata-
primenita-modelata. Avand la dispozitie acest instrument digitalizat, nucleul de selectie e apt sa
raspunda prompt si sigur la orice necesitati ale fluxului informational sistemic al BCU din Bucuresti
in cadrul foarte larg al fluxului informational sistemic social romanes si mondial.

        In esenta selectam cu precadere ceea ce:

        - se potriveste optim ca nivel de continut si de solicitare cu tinuta academica a bibliotecii (adica
armonia si echilibrul cu profil universitar indeosebi umanistic);
        - se incadreaza optim ca nivel de pret in realitatea financiara a bibliotecii (adica posibilitati
pecuniare relativ restranse).

        In esenta deselectam cu precadere ceea ce:

        - contrasteaza prea puternic ca nivel de continut si de solicitare cu tinuta academica a
bibliotecii (adica armonia si echilibrul cu profil universitar indeosebi umanistic);
        - contrasteaza prea puternic ca uzura morala (si uneori si fizica) cu tinuta academica a
bibliotecii (adica armonia si echilibrul cu profil universitar indeosebi umanistic).
       
        Deselectia se face prin inspectarea atenta-lucida-rationala atat a depozitelor cat si a evidentelor
de circulatie a documentelor.
        Intre selectie si deselectie (dat avand caracterisitici si din una si din cealalta) se situeaza luarea
deciziilor de sistare a achizitionarii unor seriale cat si luarea deciziilor de reluare a achizitionarii
unor seriale anterior sistate de la achizitie. Ambele categorii de decizii se iau in baza unor semnale
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

clare-irefutabile de nesolicitare sau dimpotriva de solicitare venite din partea utilizatorilor bibliotecii
si, fireste, dupa o raportare atenta-lucida-rationala la bugetul bibliotecii.
        Atat selectia cat si deselectia se efectueaza conform informarii proprii cat mai cuprinzatoare
asupra nevoilor actuale si de perspectiva ale utilizatorilor actuali si potentiali ai bibliotecii, conform
cunostintelor proprii acumulate, conform culturii proprii imbogatite permanent si conform flerului
profesional propriu slefuit permanent. In esenta actul selectiv-deselectiv este un act sintetic-
subiectiv-creator, insa obiectiv intemeiat pe o analiza atenta-lucida-rationala de lunga durata - o
analiza practic permanenta a fenomenului lecturii indiferent de suportul sau fizic (adica luand in
condiderare nediscriminitoriu toate suporturile fizice de actualitate). Atat selectia cat si deselectia
sunt procese continuu perfectibile.

        Procesul de evaluare a selectiei

        In continuare conturez o evaluare a selectiei, evaluare bazata pe criterii calitative si cantitative
[conform referintei bibliografice (5)], evaluare ce este si ea fapta vie.
        Precizez ca aceasta evaluare de selectie se face cu documentul fizic sub ochi si sub
supraveghere, si nu din pagini informative. Preambulul ce trebuie facut justifica stringenta evaluarii
selectiei in contextul universului informational (5): "Pe scurt, informatia este o punte de legatura
intre spirit si materie, natura spiritului uman implicand o nevoie acuta si permanenta de informare
documentar, aspiratie profunda si niciodata satisfacuta pe deplin. Biblioteca universitara vine in
intampinarea acestei necesitati specfic umane, deosebit de stringenta, ea fiind, intr-o anumita
acceptie (acceptia culturala enciclopedica), o colectie structurata de documente (ansambluri
modulate de informatii) ce slujesc direct si uneori mediat o comunitate studioasa proprie ca
instruire. Arhitectura colectiilor sale se construieste printr-o politica de achizitii si eliminari, rational
si armonios racordata la realitatile socio-culturale si profesionale specifice acestui de biblioteca.
Factorul esential al acestei politici il reprezinta selectia documentelor, selectie care trebuie sa tina
seama intr-o maniera judicioasa atat de nevoile reale ale beneficiarilor cat si de constrangerile
inerente bibliotecii: insuficienta fondurilor financiar, limitarea spatiilor de depozitare si de lectura,
uneori chiar slaba dotare tehnologica si materiala. Pentru a preveni uzura, redundanta si retardarea
informationala a colectiilor, pentru a evita scaderea eficientei serviciilor oferite beneficiarilor nostri
actuali si potentiali, selectia documentelor trebuie supusa unei evaluari calitativ-cantitative
permanent actualizate in contextul universul informational in masura in care acesta se schimba si se
imbogateste mereu. Eficienta unei astfel de evaluari presupune o anumita inclinatie spre perfectiune,
ea impunand in acelasi timp o metodologie in egala masura simpla si optima, intemeiata pe un
sistem bipolar selector-beneficiar care acorda prioritate acestuia din urma. Acest sistem dinamic si
coerent de apreciere creatoare imbina organiz parametri orientati atat calitativ cat si cantitativ.
        Voi mentiona in continuare acesti parametri atat din perspectiva selectorului cat si din cea a
utilizatorului selectiei, urmarind sa obtin astfel judecati de valoare specifice fiecareia dintre cele
doua perspective de abordare a actului selector. Tinand seama de specificul fiecarei perspective, voi
media relatia dintre aceste doua unghiuri de vedere, asigurand armonizarea si echilibrarea lor
fireasca".
        Iata ansamblul parametrilor calitativ esimatori ai selectiei documentelor (indiferet de domeniu
si de suport fizic), ansamblu optim autocorelat-autocorelant:

1. Caracterul valoric-sinergic (factorul axiologic)

        Acest factor desemneaza valoarea optim asimilabila pentru fiecare studios  si probeaza cel mai
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

bine discernamantul si flerul selectorului in alegerea facuta. Bibliotecarul isi formeaza o imagine
echilibrata, modelatoare a documentului ales sau de ales, sintetizand documentat cerintele
utilizatorilor cat si evolutiile, poate chiar revolutiile, din aria tematica a documentului, aspecte pe
care un bun selector trebuie sa si le aproprie optim. Aceasta imagine este "redata" utilizatorilor prin
canale potrivite de comunicare conform organizarii interne a fiecarei biblioteci. Beneficiarul
valorizeaza pozitiv selectia operata de bibliotecar prin interesul pe care i-l trezeste, conjunctural sau
permanent, un document anume si prin folosirea lui in consecinta, fapt ce contribuie la cresterea
fidelitatii utilizatorilor fata de biblioteca cat si la cresterea frecventei de consultare a colectiilor sale.
Perceperea unitatii explicit-implicit ce individualizeaza un document este decisiva pentru o evaluar
corecta si optima a continutului creator esential al documentului selectat.

2. Caracterul sistemic (factorul ontologic)

        El se refera la armonizarea documentului selectat cu ansamblul cuceririlor tematice specifice
lui in materie de cunoastere. Operand selectia, bibliotecarul-selector urmareste sa incadreze optim
respectivul document in ansamblul tematic al documentelor inrudite aflate deja in colectiile
bibliotecii, dar si in perimetrul ontologic interferential ei: colectiile altor biblioteci si centre de
documentare conectate la sistemul informatic national si international (incadrare determinata
continuu si firesc de criteriul ineditului si al complementaritatii). Se localizeaza astfel adresele la
care pot fi indrumati utilizatorii pentru gasirea informatiilor de care sunt interesati. Beneficiarul
obtine in consecinta documentarea dorita din perspectiva intereselor sale de cercetare, dobandind si
certitudinea ghidarii si jalonarii judicioase a cautarilor sale de atingere a tintei propuse demersului
sau studios.

3. Caracterul cognitiv (factorul gnoseologic)   

        Se referea la folosinta documentului intru cunoastere. Facand alegerea, selectorul concretizeaza
posibilitatea informarii structurate a utilizatorilor actuali si potentiali ai bibliotecii, ridicand
permanent nivelul gnoseologic creator esential al documentelor selectate. Un bun selector trebuie sa
aiba capacitatea de a intui si de a observa noi cuceriri omenesti fundamentale in materie de
cunoastere, stimuland prin selectia operata aspiratia cognitiva spre desavarsire, specifica spiritului
uman. Cautatorul de informatie primeste binefacerile stiintei gasind raspunsurile, mai mult asteptate,
la framantarile propriei curiozitati intelectuale. Aceasta satisfactie superioara il determina sa treaca
la aplicarea directa a celor insusite, cucerindu-se astfel areale necunoscute printr-un efort constient
si/sau colectiv.

4. Caracterul interdisciplinar (factorul polivalent)

         El reprezinta tendinta fireasca spre globalitate. Bibliotecarul-selector incurajeaza prin selectie
orientarea fundamentala catre exhaustivitate, catre abordarea multifatetata, multidisciplinara a unui
subiect, fapt ce lasa loc contibutiilor personale ale utilizatorilor in acest sens, catalizand gandirea
conectiva a utilizatorilor. Beneficiarul isi intemeiaza o viziune holistica a realitatii, aplicabila prin si
chiar asupra documentului ales, viziune ceruta de confirmarea substantiala a unor idei proprii ori
asimilate propriu si de aflarea unor adevaruri noi.    

5. Caracterul creator (factorul constructiv)

         Se refera la libertatea constienta de a construi - de a crea, libertate tipica dumnezeirii omenesti.
Alegerea bibliotecarului-selector ii indeamna pe utilizatori la zidiri launtrice cu finalitate practica, ei
folosind instrumentele si sensurile inedite proprii documentului ales. Beneficiarul, parcurgand
universul informational al documentului, isi cristalizeaza noi izbanzi cognitive elaborand
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

restructurari interioare si exterioare izvorate in sir cauzal din noile informatii primite.

6. Caracterul prospectiv (primul factor temporal strategic)

        Acest factor se defineste drept strategia conturarii viitorului. Studiind mareea e cerinte ale
utilizatorilor, evolutiile (chiar revolutiile) din fiece domeniu si piata editoriala, bibliotecarul-selector
propune prin optiunile facute, o alcatuire prospectiva de linii de forta unificatoare intru
atemporalitate. In consecinta acestei propuneri invesnicit anticipatoare, beneficiarul isi formuleaza
un caleidoscop vizionar in spatiul si timpul documentului cercetat sau chiar intr-un orizont tematic
mult mai larg. In felul acesta ceea ce parea doar un vis indepartat - prea indepartat sa fie adevarat -
prinde treptat viata o data pentru totdeauna unind prezentul cu viitorul intr-o maniera dinamica-
monolitica.

7. Caracterul retrospectiv (al doilea factor temporal strategic)

        Acest factor se defineste drept strategia revalorizarii trectului. Dupa o documentare bine pusa
la punct (informatii despr noi oferte ale anticariatelor, noi oferte de transfer, noi oferte de schimb,
noi oferte de multiplicare, cu precizarea ca toate aceste sapte categorii de noutati sunt optim
calchiate unei istorii cu adevarat sine ira et studio indiferent de departarea mai mare sau mai mica
fata de prezent si chiar fata de viitor: "Viitorul si trecutul / Sunt a filei doua fete / Vede-n capat
inceputul / Cine stie sa le-nvete; / Tot ce-a fost ori o sa fie / In prezent le-avem pe toate")
bibliotecarul-selector sugereaza unghiuri noi si sensuri noi de abirdare a valorilor revalatoare ale
trecuturlui prin alegerea unui document (sau a unei pluralitati autocoordonate-autocoordonante de
documente) ce completeaza si revalorizeaza aceste jaloane istorice revelate-daruite-mostenite ce
trebuie pastrate-diseminate-imbogatite-invesnicite cu sfintenie. Comunicand armonios si echilibrat
cu selectia facuta, beneficiarul regandeste si va regandi mereu semnificativ patrimoniul cultural
(stiintific, tehnic, artistic, religios) al umanitatii, valorizand plenar reorientarea traditiilor in lumina
specifica prezentului, unind astfel prezentul cu trecutul in chip dinamic-monolitic.
        Coroborand organic cei doi factori temporali strategici se obtine o conceptualizare optim-
holistic-dinamic-monolitic intraintegranta a triadei temporale trecut-prezent-viitor, conceptualizare
ce determina pur si simplu substantial linistea atemporalitatii.

8. Caracterul etic (factorul ecologic)

           Se refera la acuratetea-acribia-corectitudinea-demnitatea-inomenirea informationala optima a
documentului ales (sau a documentelor alese) intru etica-justetea socio-culturala (inclusiv politica)
atotcuprinzatoare. Selectorul si beneficiarul selectiei conlucreaza prin optiunea studioasa facuta,
fiecare dupa propia putinta, la tranformarea in realiztate irefutabila a nazuintei indelungi si arzatoare
catre o societate si o cultura optim curate din punct de vedere moral (adica structural-
fenomenologic), sufletesc si spiritual, pe scurt o societate si o cultura optim curate in chip pur si
simplu substantial (ecologic), conditie sine qua non a supravietuirii demne, decente, libere si
consecvente intru sine a omenirii pe pamant. Pentru a contribui la crearea unui climat sanatos,
armonios, echilibrat, benefic si optim de convietuire si conlucrare a oamenilor, dar si de coabitare a
fiecaruia in parte cu mediul ce ii este propriu cat si a tuturora cu mediul general terestrial-
atmosferic-marin, informatiile laolalta selectate trebuie sa contina idei elevate, umanitare, de o
inalta tinuta morala si spirituala,
        Acesti opt parametri calitativ-estimatori ai selectiei operate in fluxul informational trebuie
corelati reciproc (reciproc individual-asamblat) si culate aspecte de asta data orientate individual-
asamblat prioritar spre cantitativ. In acest fel demersul evaluativ al selectiei de documente va fi mai
bine conturat si inteles. Prin urmare iata ansamblul parametrilor cantitativ estimatori ai selectiei
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

documentelor (indiferent de domeniu si de suport fizic), ansamblu optim autocorelant-autocorelant:

1. Caracterul circulant (factorul statistic-dinamic)

         Se refera la cea mai simpla si concreta estimare a actului selector (fara ca aceasta sa decida
irefutabil valoarea de intrebuintare a documentului), priveste masura de utilizare statistico-dinamica
(in timp) a documentului selectat. Mai exact acest factor indica numarul de utilizatori care au
consultat publicatia respectiva intr-un interval de timp dat (un am calendaristic, un an universitar, o
luna calendaristica, o saptamana calendaristica, o zi calendaristica). Statistica este efectuata de
Serviciul Comunicarea Documentelor si constituie pentru bibliotecarul-selector un paramentru pur,
simplu si revelator al muncii sale, desigur coroborat cu toate celelalte estmari deja mentionate cat si
cu celelalte care urmeaza (individual la individual si asamblat la asamblat). Statisitica de biblioteca
scoasa actualmente preponderent computerizat, deci cu facilitatile-hiperlinkurile digitale de rigoare,
ingaduie arhitecturarea unei imagini clare-irefutabile a masurii mai mult sau mai putin potrivite
(identitatii de sine a respectivei institutii) de integrare culturala (stiintifica-tehnica-artistica-
religioasa)-economica-politica-uman individuala si/sau colectiva a respectivei biblioteci cu
organismul social civilizatoriu atotcuprinzator. Masura acestei integrari restructureaza, coordoneaza,
orienteaza, determina prospectiv biblioteca si, totodata, ii ingaduie autodefinirea retrospectiva si
actuala ca entitate sistemica atat autonoma (moral-spiritual) cat si, in chip stringent, larg social
(moral-spiritual) cooperanta. Iarai si iarasi si iarasi trecutul, prezentul si viitorul nu diverg sub nici o
forma si sub nici un motiv, ci, dimpotriva, converg absolut organica-armonios-echilibrat-benefic-
optim intru evokutia fireasca a universului informational.

2. Caracterul expectativ (factorul de intampinare)

         Acest factor indica orizontul de interes individual si statistic comparat al cautatorilor intru
adevar fata de documentele consultate. Mai precis statistica de biblioteca digitalizata poate spune,
cel putin in principiu, de cate ori a solicitat spre consultare o aceeasi persoana acelasi document intr-
un interval de timp dat (un an calendaristic, un an universitar, o luna calendaristica, o saptamana
calendaristica, o zi calendaristica), dar si cate persoane si de cate ori fiecare in parte au solicitat spre
consultare acelasi document intr-un interval de timp dat (un an calendaristic, un an universitar, o
luna calendaristica, o saptamana calendaristica, o zi calendaristica). Venind in intampinarea
asteptarilor utilizatorilor, bibliotecarul-selector isi dimensioneaza organic activitatea penduland
relational firesc [cu informarea intru cerintele actuale si de perspectiva ale beneficiarilor actuali si
potentiali ai bibliotecii, cu informarea intru selectie pe instrumente de referinta si de semnalare
corespunzatoare pe care le vehiculeaza catre si dinspre cei interesati, cu centralizarea-verificarea-
trierea-clasificarea pe prioritati (implicit stabilirea formei si structurii finale a comenzilor ferme) atat
a dezideratelor scrise (in format bibliografic prestabilit si standardizat) ale colaboratorilor sai intru
selectie la toate nivelele si din toate locurile cat si a dezideratelor scrise (in acelasi format
bibliografic) si stabilite de el individual in baza acumularilor proprii si a flerului profesional
personal, si cu promovarea-publicitatea documentelor deja achizitionate in temeiul selectiei
cuprinzatoare anterior amintite cat si a altor documente inrudite din colectiile bibliotecii fata de
cercuri cat mai largi si cat mai diverse de beneficiari] intre contacte nemediate cu Serviciul
Referinte si cu Serviciul Comunicarea Colectiilor, contacte nemijlocite cu filialele bibliotecii si
contacte directe cu studenti, cadre didactice, cercetatori, donatori, ofertanti si tot soiul de specialisti,
profesionisti si experti; toate acestea alcatuind de la sine-in sine-prin sine un sistem flexibil si
coerent strucurat pot garanta raspunsul optim la asteptarile beneficiarilor.

3. Caracterul relational (factorul coeziv)

http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

           Acest factor arata capacitatea de relationare interprofesionala, de coezivizare sociala a unui
document consultat. Mai exact statisitica de biblioteca digitalizata poate spune, cel putin in
principiu, la un acelasi document cate persoane l-au consultat precizand distributia acelor persoane
pe varste, sexe, profesiuni, categorii si clase sociale intr-un interval de timp dat (un an calendaristic,
un an universitar, o luna calendaristica, o saptamana calendaristica, o zi calendaristica), si, de
asemenea, (aceeasi statistica de biblioteca) poate ierarhiza comparatistic (cel putin in principiu)
documentele consultate dupa numarul de persoane ce le-au consultat si specific (in juxtapunere)
dupa distributia acelor persoane pe varste, sexe, profesiuni, categorii si clase sociale intr-un interval
de timp dat (acelasi cinci tipuri de intervale temporale). Beneficiarii se unesc magnetic in jurul
focarelor de interes documentar autentice si benefice, cercetandu-le individual ori in echipe. Ei
conlucreaza printr-o comunicare libera, fara polemici ori confruntari artificiale si sterile, cu
respectarea perspectivelor personale complinitoare. Bibliotecarul-selector urmareste normal si
asigura firesc, direct sau mediat, propagarea sociala si efectul rodnic al ideilor-forta puse in
circulatie de documentul selectat (sau de documentele selectate), incununare rostuita a muncii sale.

4. Caracterul constrictiv bugetar (factorul financiar)

          El priveste masura corelarii cat mai precise a nevoilor utilizatorilor cu dimensiunea bugetului
alocat si cu prospectarea altor surse de venituri. Mai precis statisitica de biblioteca digitalizata poate
spune numarul total de documente achizitionat de biblioteca intr-un interval de timp dat (aceleasi
cinci tipuri de intervale atemporale), distributia lor pe tipul de suport fizic (hartie, CD-ROM, on-
line), distributia lor pe tipuri de documente (carti, seriale), distributia lor pe tipuri de cai de achizitie
(cumparatura, donatie, transfer, schimb, imprumut, multiplicare), distributia lor pe unitatile
componente (unitatea centrala si filiale), distributia lor pe provenienta resurselor financiare de
achizitie (bugetul de stat alocat, resursele extrabugetare proprii, donatiile si parteneriatele
institutionale si particulare autohtone si internationale), cat si toate combinatiile posibile ale acestor
cinci distributii, toate acestea intr-un interval de timp dat (aceleasi cinci tipuri de intervale
temporale). De asemenea statistica de biblioteca digitalizata poate infatisa, cel putin in principiu,
numaruk total e solicitanti ai serviciilor bibliotecii intr-un interval de timp dat (aceleasi cinci tipuri e
intervale temporale) si, din acest total de solicitari, cate au fost favorabil rezolvate pe lor, cate au
fost rezolvate treptat in timp, cate au fost indrumate spre alte adrese cooperante si cate au fost
complet declinate-nerezolvate. Problemele cu care se confrunta biblioteca trebuie explicate celor ce
solicita serviciile bibliotecii printr-un continuu dialog constructiv si cooperant. Astfel beneficiarul
va intelege dificultatile materiale ce stau in calea bibliotecii incadrandu-si chibzuit doleantele in
posibilitatile ei pecuniare, venind chiar in sprijinul acestei institutii prin orice fel de donatie sau
relatie. La randul sau selectorul trebuie sa cunoasca esential orientativ atat colectiile bibliotecii si
caracteristicile comunitatii careia aceste colectii i se adreseaza sau i se vor adresa, cat si resursele
financiare anuale si conjuncturale ale bibliotecii.
Privind atent-lucid-rational cei patru parametri cantitativ estimatori ai selectiei documentelor reiese
ca ei se pot reduce (in ultima instanta prin faptul ca toti patru sunt dati de aceeasi statistica globala si
specializata e biblioteca digitalizata) la unul singur pe care e bine sa-l numesc generic: caracterul
comunicational (factorul statistic-dedicat).
Procesul evaluativ operat in fluxul informational decurge in ambele sensuri de la bibliotecarul-
selector catre beneficiar si invers. Asadar factorul corelativ supracategorial ce asigura armonia-
optimitatea calitativ-cantitativ in acest demers asupra selectiei este tocmai conlucrarea liber-
autentic-originar-constient-reciproc productiva-consimtita-benefica a acestor doi poli: selectorul si
beneficiarul, ultimul avand prioritate absoluta, fiindca el reprezinta insasi ratiunea de a fi atat a
procesului de selectie cat si a procesului de evalure a acesteia. Aici elementul subiectiv este crucial,
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

el intemeind o buna selectie pe comuniunea de idei profunda intuitiv-deductiva intre cei doi
parteneri mentionati mai sus. Numai aceasta comuniune confirma selectia operata ca si evaluarea ei
ulterioara, in timp ce rezonanta spirituala superficiala a celor doi interactivi le infirma pe amandoua.
Dau in continuare o schema reprezentationala geometrica foarte simpla a procesului evaluativ al
selectiei complet autocoordonat-autocoordonant, (pe cele doua nivele: calitati si cantitatic), in care
se vede foarte limpede si foarte sugestiv comunicarea-impartasirea totului cu totul.

Dau acum cateva exemple pertinente ce evidentiaza o judicioasa-optima evaluare a selectiei (fapta
vie nu simplu deziderat - nu simpla teorie) impreuna cu deciziile pe care acest proces le-a impins si
le impune mereu.
Din discutiile purtate personal (nefugitiv) cu studentii, cu cadre didactice de profil si nu numai, din
relatarile custozilor si din verificarea statisticii de biblioteca (ca si din cercetarea personala atenta-
lucida-rationala-a fondo a titlului respectiv) am constatat consultarea foarte frecventa intr-o relativ
larga paleta umana (relativ la alte titluri) a primelor trei volume din lucrarea "Encyclopedie
philosophique universelle" publicata la Presses Universitaires de France. In baza acestor confirmari
clare si irefutabile s-a hatarat plasarea ei in sala cu acces liber la publicatii corespunzatoare
domeniului ei pentru facilitarea consultarii, stabilindu-se totodata printre prioritatile Serviciului
Dezvoltarea Colectiilor achizitionarea volumului 4 recent aparut la aceeasi editura.
Din motive si confirmari similare, avand si girul filialelor respective, s-a hotarat continuarea
achizitionarii tratatelor fundamentale: "The Mycota: a comprehensive treatise on fungi", "Enzyme
Handbook" si "Encyclopaedia of Mathematical Sciences". Astfel noi volume din aceste lucrari
aparute la Springer-Verlag au fost incluse prioritar in diverse comenzi Springer ce au fost in
totalitate onorate.
Dar cel mai elocvent exemplu, indeosebi pe partea calitativa a demersului evaluativ, este selectia
personala atenta-lucida-rationala pentru acces liber facuta pe domeniile astronomie, fizica si
matematica, in care aproape 3000 de carti mi-au trecut prin maini si sub ochi (unele chiar de mai
multe ori), pentru anumite titluri facandu-se si sondari corespunzatoare in statistica de biblioteca,
rezultand un tot selectiv coerent si unitar. Este o performanta deloc de neglijat, e o izbanda de
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

exceptie ordonatoare si selectoare a puhoiului informational ce caracterizeaza aceste trei domenii,

izbanda ce nu trebuie sub nici o forma si cu nici un chip trecuta cu vederea, fiindca este, in ultima
instanta, izbanda ordinii mentale regulatoare asupra haosului exterior si chiar interior ce tindea sa ne
copleseasca definitiv si irevocabil, este, metaforic, izbanda luminii asupra intunericului, este, vital,
izbanda pe vecie a vietii asupra mortii vesnice care si-a dat, astfel, obstescul si atat de tanjitul sfarsit.
Vorbea ceea: Finis coronat opus!...
Aceste experiente mi-au intarit pana la certitudine absoluta convingerea ca trebuie permanentizate
preocuparile achizitionarii, pentru absolut toate domeniile proprii bibliotecii noastre, de materiale
reprezentative, cu o orientare moderna, restructuranta si optimizanta, acestea interesand in mod
deosebit pe beneficiarii nostri actuali si, sunt perfect sigur, si pe cei potentiali.
Concluzionez, in lumina celor expuse mai inante, ca procesul de selectie urmat de procesul de
evaluare a acesteia constituie insasi chezasia viabilitatii si afirmarii tot mai pregnante a bibliotecii in
ansamblul informational actual si viitor. Pentru a face fata concurentei ridicate ce anima piata de
informarii, biblioteca trebuie sa functioneze ca un organism viu: sa primeasca utilul determinat
factologic si sa elimine inutilul determinat la fel - vitala primenire fara sfarsit. Viitorul apartine
optimizarii, esentializarii, coerentei, realismului, umanismului, substantialismului, calitati ce se pot
afirma deplin daca procesul evaluativ insoteste permanent selectia de informatii, finalizandu-se
intotdeauna cu decizii de perspectiva judicioase in contextul social el entitatii sistemice respective.
Cum putem sa stim indubitabil daca selectia si evaluarea noastra si-au atins scopul? Marturie vor sta
salile de lectura permanent (sau aproape permanent) pline, asaltarea de catre cautatorii de informatii
a mijloacelor de informare ale bibliotecii si, nu in ultimul rand, aprecierile verbale si chiar scrise ale
beneficiarilor nostri. Cu alte cuvinte, confirmarea cea mai clara si mai graitoare a muncii noastre
este satisfactia evidenta a utilizatorilor nostri.
Aceeasi arhitectura caracterial-factoriala calitativ-cantitativa (utilizata la evaluarea selectiei) poate fi
folosita cu, zic eu, foarte bun randament si chiar trebuie folosita de la sine-in sine-prin sine eficace
si al deselectie, dar in sens invers evaluarii selectiei [in sensul confirmarii minimalitatii respectivelor
performante calitativ-cantitative ale respectivului depistat inutil document sau al respectivelor
depistate inutile documente - depistarea inutilitatii irefutabile este strict imanenta ochiului si flerului
acut deselector formate cert intru infailibilitate prin panoramarea atenta-lucida-consecventa tinutei
academice a bibliotecii atat a rafturilor de acces lober (unde se deselecteaza accesul liber) si a
rafturilor de depozit cat si evidentelor structurate (intru circulatie si intru clasificare tematice) ale
bibliotecii].

Concluzii

        Politica globala a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucuresti leaga indisolubil invatamantul
de cercetare, astfel ca aceasta institutie de mare prestigiu national si mondial este actualmente atat o
biblioteca enciclopedica academica cat si o biblioteca enciclopedica de cercetare. Profesor
universitar doctor Ion Stoica caracterizeaza sintetic si pertinent legatura organica informtie-
invatamant-cercetare (12): "Relatiile informatie-invatamant si informatie-cercetare nu sunt noi. De
intotdeauna progresele invatamantului si cercetarii au fost conditionate de cantitatea si calitatea
informatiei vehiculate in perimetrele respective, de gradul de adecvare al acesteia la obiectivele
concrete ale celor doua procese. Intr-o forma sau alta, aceste conditionari, aceste determinari au fost
formulate in reglementarile privind invatamantul si cercetarea, in literatura de specialitate, in
viziunile prospective. In perioada moderna relatiile invatamantului si cercetarii cu volumul si
calitatea informatiilor au intrat pe fagase organizate, s-au conturat nu doar ca expresie a unei
filosofii de proces ci si in functie de evolutiile particulare din fiecare camp. Astazi problemele legate
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

de integrara factorilor informationali in aceste sfere strategice, cum sunt invatamantul si cercetarea,
genereaza abordari diverse, bine profilate, produc o literatura abundenta, marturie a importantei
relatiei si, mai ales, a posibilitatilor de a gasi solutii profitabile. Util de semnalat este si faptul ca
relatia nu este echivoca. Marile campuri de forta pe care le reprezinta invatamantul si cercetarea au
impus la randul lor exigente noi transferului de informatii, au intensificat cercetarea legata de
tehnologiile informatiei si, in general, legata de dinamica comunicarii (...) Noile exigente, asezate pe
temelia recunoasterii suprematiei valorilor si virtutilor competitiei pe un teritoriu al sanselor egale
au factu si mai evidenta relatia informatie-invatamant si informatie-cercetare. Numarul abordarilor
teoretice si din perspectiva pragmatica a crescut, paleta lor tematica s-a diversificat. Realitatea
implicarii informatiei in invatamant si cercetare a devenit, la randul ei, mai stimulativa, iar legaturile
mai intense cu miscarea internationala a ideilor au imulsionat in mod evident continutul si ritmurile
abordarilor".
Creatia umana trecuta-prezenta-viitoare e determinata fundamental de lectura. Profesor universitar
doctor Ion Stoica filigraneaza subtil asupra acestui fenomen-proces (11): "Lectura este un proces
creator, nu doar in planul general al cunoasterii, ci si in desfasurarea lui. El cuprinde o arta a
reflectiei, o arta a repetitiei, o arta a ritmurilor, si mai mult decat atat. (...) Stil, tehnica si arta,
lectura-nevoie, lectura-placere trebuie sa faca parte dintre marile virtuti in actiune din viata
fiecaruia. Ea este o cale catre implinire, catre daruire si frumusete". Cand spui fenomenul-lectura
spui de la sine - in sine - prin sine biblioteca (11): "Intr-o lume diversa si complexa, cum este cea in
care traim, nici o entitate nu pare sa mai poarte semnul intregului. Constiinta planetara se implineste
dintr-o insumare de valente, in ierarhii care se sterg si se refac necontenit, printr-o totala dar
insesizabila traire   a tuturor pasilor gandului, in zilele limpezi ale istoriei si-n noptile ei cu spaime si
monstri, in luminile pure ale visului, in durerile mari si-n daruirile pana-n stea ale inimii. Si totusi,
exista alcatuiri, structuri care poarta in ele mai mult decat oricare altele, aceasta incalculabila suma
de pasi, de urcusuri si e poticniri, de liniste si vibrarii, de adevar si de frumusete. Acestea sunt
bibliotecile, marile colectii, cele in care lumea isi poate vedea chipul ca-n niste oglinzi miraculoase.
(...) Marile biblioteci ale vremii noastre sunt mai mult decat toate furtunile de sentimente si decat
toate luptele cu inertia. Ele condenseaza identitatea umanitatii, reflecta sensul lumii, sunt paveze
mari impotriva singuratatii si nelinistii".
Conform ciclicitatii universale on revient toujours a notre premier amour: universul informational.
Profesor universitar doctor Ion Stoica creioneaza fin aceasta alcatuire suprem coerenta - judicioasa -
optima - neexclusivista - nemarginita-vesnica (10): "Daca informatia este constitutiva materiei si
spiritului, atunci universul din care facem parte este informational. Nici o schimbare de stare nu se
produce fara ca acest ceva care este informatia sa nu parcurga un traseu, sa nu produca un impact, sa
nu realizeze o relatie. Existenta, reala sau imaginara, se exprima informational, indiferent de nivelul
de organizare. In societate aceasta expresie este mai evidenta decat oriunde . Comunicarea sta la
temelia tuturor evolutiilor si revolutiilor, defineste prin fluxuri si calitate fiecare actiune. Dar ce este
comunicarea altceva decat un transfer de informatii prin intermediul unor coduri si ca urmare a unor
permanente si complexe polarizari ? (...)
Universul informatiei nu este un teritoriu exclusivist. Intr-o lume informatizata, cartea nu-si va
pierde puterea, chemarea, caldura si taina. Abstractul-concret al cuvantului, alaturat formei
maniabile si foarte ergonomice a cartii, ii confera perenitate si o apara de agresiuni, subliniindu-i
specificitatea si esentializandu-i continutul. Informatia, "petrolul secolului XXI", cum mai este
numit acest agent hotarator al dezvoltarii, face parte, cu universul ei infinit, din destinul universal al
fiecarui om al planetei".
Si daca totul a fost spus fara apus, ce ne ramane la urma urmelor de facut? Nu ne ramane decat sa ne
perfectionam continuu absolut toate demersurile selective-deselective si evaluative, pentru ca "omul
http://www.bcub.ro/continut/unibib/firoiu.php

sfinteste locul" si tot el "este masura tuturor lucrurilor" atat a celor intunecate cat si a celor
luminiase cu care i s-a marcat devenirea.
In ultima instanta, ca sa ajungem absolut toatele si absolut totii deasupra vremurilor nu trebuie sa
uitam nici o clipa scrisa lui Terentiu, dar mai presus e toate trebuie sa facem permanent clipa de
clipa - pas de pas fapta vie din aceasta suprema zicere: Homo sum et nihil a me alienum puto".
Quod erat demonstrandum!...

Bibliografie

AGOSTINI, Francis (dir.): Science en bibliotheque. Paris: Cercle de la Librairie, cop.

(1)
1994. 397 p.
CRAWFORD, Walt; GORMAN, Michael: Future libraries: dreams, madness & reality.
(2)
Chicago: American Library Association, 1995, 198 p.
DELMAS, Richard; MASSIT-FOLLEA, Francoise (dirs): Vers la societe de
(3) l'information: savoirs, pratique, mediations: [actes du Colloque CNE-CE/DG XIII].
Rennes: Editions Apogee, 1995, 208 p.
FIROIU, Gabriel. Criteriile de selectie in politica de dezvoltare a colectiilor in raport cu
(4)
ofertele pietei editoriale. In: Biblioteca, nr. 4-5-6, 1996, p. 116-117.
FUMEA, Doina; FIROIU, Gabriel. Evaluarea calitativ-cantitativ a selectiei in contextul
(5)
universului informational (I) si (II). In: Biblioteca, nr. 1-2, 2000, p. 18, 46-47.
LEE, Sul H. (ed.): Collection assessment and acquitions budgets. New York: The
(6)
Haworth Press, 1992, 148 p.
LEE, Sul H. (ed.): Declining acquisitions budgets: allocation, collection development and
(7)
impact communication. New Yprk: The Haworth Press, 1993. 140 p.
STOIAN, Victoria. Evaluarea - delimitari conceptuale. In: Buletin ABIR, vol. 8, nr. 1,
(8)
1997, p. 8-14.
STOICA, Ion. Contributii la studiul managementului in structurile info-documentare
(9)
(I). In: Biblioteca, nr. 4, 1998, p. 116-117.
STOICA, Ion. Informatie si cultura: sinteze, reflectii, atitudini. Bucuresti: Editura
(10)
Tehnica, 1997, p. 9, 12.
(11) STOICA, Ion. Interferente biblioteconomice. Constanta: Ex Ponto, 1997, p. 5-8.
STOICA, Ion. Structuri si relatii informationale in dezvoltarea invatamantului si a
(12)
cercetarii romanesti: o incercare de sinteza. Bucuresti: Editura Alternative, 1997, p. 5-6.
VON DRAN, Gisela; CARGILL, Jennifer (eds): Catalysts for change: managing
(13)
libraries in the 1990s. New York: The Haworth Press, 1993. 198p.

Gabriel Firoiu

Serviciul Dezvoltarea Colectiilor. Schimb de Publicatii

TOP