DEFINIŢIA BIBLIOGRAFIEI

Virgil Olteanu, în lexiconul său Din istoria şi arta cărţii, defineşte bibliografia, menţionându-i
următoarele accepţiuni: „(1) ramura bibliologiei care are ca obiect evidenţa , descrierea , clasificarea şi
aprecierea documentelor tipărite şi a manuscriselor în vederea unei mai bune valorificări a
conţinutului lor de informaţie de către beneficiari; (2) repertoriu cronologic alfabetic al scrierilor
referitoare la o anumită problemă sau disciplină, la operele unui autor sau ale unei grupări literare. ; (3)
ACCEPŢIUNEA CARE FACE OBIECTUL DE INTERES PENTRU ORICE LUCRARE CE NU
REPREZINTĂ RODUL IMAGINAŢIEI AUTORULUI SAU NU SE CONSTITUIE ÎNTR-UN STUDIU
DE CAZ - lista lucrărilor de care s-a folosit un autor pentru a elabora o lucrare. Se găseşte fie
concentrată la sfârşitul cărţii, fie după fiecare capitol, pentru materialul din capitolul respectiv, fie
repartizată în cuprins, în note inframarginale sau chiar în text, între paranteze; (4) titlu dat uneori acelor
rubrici dintr-un periodic, care cuprind o listă sumară de lucrări recent apărute, sau recenzii ale
acestora.”1
1
Virgil Olteanu. Din istoria şi arta cărţii : lexicon : vademecum pentru editori, ziarişti, tipografi, bibliotecari, librari,
documentarişti, arhivişti, muzeografi, profesori şi studenţi. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1992, p. 46.

NOTE BIBLIOGRAFICE:
(în subsolul paginilor sau grupate la sfârşitul secţiunii - CAPITOLULUI ori documentului întocmit, daca acesta s-a realizat
pe baza unor surse de informare)

« citat » [1]
idee preluată ( citat sau paragraf prelucrat, idee principală extrasă în urma parcurgerii unuia sau a mai multor paragrafe
dintr-o lucrare ) [2]

TRIMIREA ESTE EXACTĂ, FACÂNDU-SE CORESPONDENŢA ÎNTRE TEXTUL PROPRIU-ZIS AL LUCRĂRII (CITATE, IDEI
PRELUCRATE) ŞI SUBSOLUL PAGINII, SAU, DUPA CAZ, SFARSITUL SECTIUNII ORI DOCUMENTULUI INTOCMIT

1. Nicolae Georgescu-Tistu. Bibliografia literară română. Bucureşti: Imprimeriile Statului, 1932, p. 64.
2. Zenovia Niculescu. Sistemul conceptual al bibliografiilor speciale. În: Bibliografii speciale: curs universitar. Bucureşti:
A.B.B.P.R., 1999, p. 39 – 41.
3. Gheorghe Buluţă. Începuturile bibliografiei româneşti. În: Civilizaţia bibliotecilor. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998, p.
154.
4. Dan Simonescu. Curs de teorie a bibliografiei. Bucureşti, 1976, p. 49.
5. Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România : Cartea centenarului : (1867-1967). Bucureşti: Editura Academiei, 1968,
p. 39.
6. Ibidem, p. 76. – identitate de autor si lucrare cu ref. bibliografica imediat anterioara
7. Barbu Theodorescu. Istoria bibliografiei române. Bucureşti: Editura Enciclopedică Română, 1972, p. 39.
8. Louise-Noëlle Malclès. Manuel de bibliographie. 2e ed. Paris: P.U.F., 1969, p. 23.
9. Dumitru Muster. Bibliografie, bibliologie şi biblioteconomie. În: Hrisovul, 2, 1942, p. 110.
10. Ioachim Crăciun. O ştiinţă nouă. Bibliologia în învăţământul universitar din România: Lecţie de deschidere ţinută la
Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Cluj în ziua de 12 noiembrie 1932. Cluj: Tipografia “Cartea Românească”,
1933, p. 15.
11. Louise-Noëlle Malclès. Op.cit. , p. 24. – autorul si lucrarea au mai fost mentionate anterior, dar pana la ref. bibliografica de
fata au fost intercalate alte lucrari ale unuia sau mai multor autori, dar nici o alta lucrare a aceluiasi autor.
12. Gheorghe Buluţă. Op.cit. , p. 155. - autorul si lucrarea au mai fost mentionate anterior, dar pana la ref. bibliografica de fata au
fost intercalate alte lucrari ale unuia sau mai multor autori, dar nici o alta lucrare a aceluiasi autor.
13.. Ibidem, p. 156. – identitate de autor si lucrare cu ref. bibliografica imediat anterioara
14. Anca Podgoreanu. Bibliografia - un “topos” - al informării. În: Buletin ABIR, vol. 8, 1997, nr. 3, p.14.
15. Doina Curticean. Timotei Cipariu şi bibliologia. În: Biblioteca şi cercetarea, 2, 1980, p.10-25.
16. Idem. Bibliografia literaturii române. Surse bibliografice. (II) În: Biblioteca şi cercetarea, 1997, p.6-10. – acelasi autor cua cel
din ref. bibliografica imediat anterioara, dar alta lucrare a acestuia.
17. D Curticean, E. Pintea, D. Daisa. Bibliografia literaturii române : 1961-1965. Vol. 1-2. Cluj-Napoca, 1996-1997. (Biblioteca
Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române)
18. Ioachim Crăciun. Bibliografia la români. O încercare de bibliografie a bibliografiilo româneşti. Bucureşti: “Cartea
Românească”, 1928, p.15.
19. Ibidem. – identitate de autor si lucrare cu ref. bibliografica imediat anterioara, chiar si pagina este identica.
20. Jacqette Reboul. Du bon usage des bibliographies. Paris: Gauthier, 1973, p. 67.
21. Barbu Theodorescu. Op.cit., p.88-89. - autorul si lucrarea au mai fost mentionate anterior, dar pana la ref. bibliografica de fata
au fost intercalate alte lucrari ale unuia sau mai multor autori, dar nici o alta lucrare a aceluiasi autor.
22. Ioachim Crăciun. Op.cit., p.12-13. - autorul si lucrarea au mai fost mentionate anterior, dar pana la ref. bibliografica de fata au
fost intercalate alte lucrari ale unuia sau mai multor autori, dar nici o alta lucrare a aceluiasi autor.
23. Idem. O ştiinţă nouă. Bibliologia în învăţământul universitar din România: Lecţie de deschidere ţinută la Facultatea de Litere
şi Filozofie a Universităţii din Cluj în ziua de 12 noiembrie 1932. Loc. cit., p. 3 - Loc. cit. se foloseste pentru a substitui datele
de aparitie, atunci cand lucrarea a mai fost citata, dar intre cele 2 ref. bibliografice sunt intercalate atat lucrari ale altor
autori, cat si 1 sau mai multe lucrari ale aceluiasi autor
24. Nicolae Georgescu-Tistu. Op.cit, p. 75-76- autorul si lucrarea au mai fost mentionate anterior, dar pana la ref. bibliografica de
fata au fost intercalate alte lucrari ale unuia sau mai multor autori, dar nici o alta lucrare a aceluiasi autor.
25. Louise-Noëlle Malclès. Cours de bibliographie. Geneve: Librairie E. Droz, 1954, p.6. Apud: Zenovia Niculescu. Bibliografii
speciale: curs universitar. Bucureşti: ABBPR, 1999, p.44. Apud se foloseste in cazul in care citam un autor desi nu l-am
studiat in mod direct si am preluat o idee sau un citat din autorul respectiv citind-o sau citindu-l in lucrarea altui autor. In
aceasta situatie, lucrarea din pozitia 1 va fi cea a autorului la care am avut acces prin studierea lucrarii care este
mentionata dupa APUD = citat dupa sau prin intermediul... (ORDINEA CRONOLOGICA)
26. Apud: Muster, Dumitru. Op.cit, p. 103.
27. Louise-Noëlle Malclès. Manuel de bibliographie. Loc. cit., p. 37.

BIBLIOGRAFIE (BIBLIOGRAFIE GENERALĂ, BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ):

(la finalul lucrării, secţiunii sau articolului, structurată, în general, alfabetic şi beneficiind, eventual, în cazul unei mari
diversităţi de suporturi, de o ordonare în funcţie de tipurile de documente – surse de informare: cărţi, publicaţii periodice,
documente de arhivă, CD-uri, resurse web... şi în interiorul acesteia de o ordonare alfabetică)

SE MENŢIONEAZĂ O SINGURĂ DATĂ FIECARE DOCUMENT – SURSĂ DE INFORMARE, ÎN FINALUL DESCRIERII

BIBLIOGRAFICE FIIND SPECIFICAT NR. TOTAL DE PAG. AL DOCUMENTULUI SAU INTERVALUL DE PAG: INTRE CARE
SE REGĂSEŞTE ARTICOLUL... 

1. Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România : Cartea centenarului : (1867-1967). Bucureşti: Editura Academiei, 1968. 328 p.
2. BULUŢĂ, Gheorghe.Civilizaţia bibliotecilor. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998. 167 p.
3. GEORGESCU-TISTU, Nicolae. Bibliografia literară română. Bucureşti: Imprimeriile Statului, 1932. XX, 255 p.
4. NICULESCU, Zenovia. Bibliografii speciale: curs universitar. Bucureşti: A.B.B.P.R., 1999. 255 p.