TRANSILVANIA 8 / 2012

ISTORIOGRAFIA CORESIANĂ
Partea a II-a. Bibliografia vieţii
şi a activităţii diaconului Coresi
Otilia URS
Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca
Romanian Academy Library, Cluj-Napoca
Str. M. Kogălniceanu 12-14, 400084, Cluj-Napoca, România, tel./fax: +40-0264-595027, e-mail: biblacadcj@yahoo.com
Personal e-mail: adelaelai@yahoo.com
Coresi Historiography. Part Two. A Bibliography of Deacon Coresi’s Life and Activity
The three parts of the study present an analytical bibliography dedicated to the life and work of printer Coresi who
worked in Târgovişte and Braşov during the sixteenth century.
In order to achieve an account of the bibliography as objectively as possible one has used the thematic-chronological
criterion. Meanwhile the value criterion has been used for a selection of the studies according to contributions done within
the specialized literature.
Keywords: Deacon Coresi, the analytical and thematic bibliography, printings belonging to the sixteenth century

C
ercetarea vieţii diaconului Coresi a
constituit o preocupare ce se întâlneşte
încă din primele studii dedicate activităţii
coresiene. S-a susţinut, astfel, originea grecească1, cât şi
cea românească2 a tipografului, propunându-se în acelaşi
timp diferite genealogii ale familiei Coresi3. Au fost
studiate împrejurările în care s-a încheiat activitatea
coresiană de la Braşov şi, implicit, încetarea din viaţă a
meşterului tipograf4.
Studierea problemelor referitoare la viaţa şi activitatea
lui Coresi a implicat şi preocupări de reprezentare
artistică a imaginii diaconului, cu toate că nu s-a păstrat
nicio informaţie despre înfăţişarea fizică a tipografului.
Astfel, s-au făcut încercări de reprezentare a acestuia
plecând de la portretul pe care artiştii plastici şi l-au
imaginat studiind viaţa şi activitatea meşterului tipograf,
dar fără să se poată cunoaşte în ce măsură acestea
corespund realităţii. Lucrările artiştilor care înfăţişează
pe diaconul Coresi sunt prezentate în ordine cronolgică
întrun studiu realizat de Octavian Niţu, care le
analizează pe fiecare în parte 5.
Viaţa şi activitatea coresiană au intrat şi în perimetrul
poeziei. Preocupările poeţilor de a cuprinde în lirica lor
teme coresiene se întâlnesc la Nicolae Modoiu care, în
anul 1970, publică în „Telegraful român” o poezie
intitulată Coresi6. În paginile revistei „Familia” din Oradea
se întâlneşte o poezie care poartă acelaşi titlu, Coresi.7
Dimitrie Bălăieţ publică în revista „Astra literară” o
poezie dedicată tipografului pe care o intitulează
Coresiana8. Viaţa şi activitatea tipografului sunt redate în
versuri şi de către Vasile Diaconescu care îi dedică acestuia
una dintre poeziile sale, intitulată Diaconului Coresi9.
Activitatea coresiană a implicat cercetarea mai
multor aspecte, cum ar fi împrejurările în care tipograful
lucrează la Braşov, atât în prima etapă, cât şi după
stabilirea sa definitivă aici10, locaţia în care a funcţionat
atelierul său, susţinătorii activităţii cultural-tipografice,
legăturile diaconului cu reprezentanţii bisericii Sfântul
Nicolae din Şchei etc.
Aşezarea lui Coresi la Braşov a fost pusă de către
specialişti în legătură cu diferiţi factori care au susţinut
activitatea sa tipografică. Astfel, pentru înţelegerea
contextului care a făcut posibilă această activitate, a
intrat în atenţia cercetătorilor cunoaşterea cadrului
cultural al cetăţii Braşov din perioada în care diaconul
tipograf lucrează aici. Au fost evidenţiate cu acest prilej
tradiţiile culturale ale saşilor braşoveni şi orientările
acestora spre curentele europene11, precum şi mediul
cultural religios al românilor din Transilvania, al cărui
nucleu se constituia în Şcheii Braşovului pe lângă
biserica Sfântul Nicolae, preoţii şi dascălii de aici fiind
singurii reprezentanţi ai culturii româneşti12.
Studiile referitoare la contextul politic13 au reliefat
factorii determinanţi în privinţa orientării religioase din

<<< 50
perioada coresiană14, astfel încât curentele culturale
promovate de noile confesiuni, precum şi politica
religioasă adoptată de acestea au contribuit la apariţia
primelor texte tipărite în limba română.
Nu puteau să lipsească din literatura de specialitate
aspectele legate de implicarea diaconului în activitatea
propriu-zisă de imprimare a cărţilor, cum ar fi calitatea
sa de tipograf şi traducător15, precum şi calitatea de
editor16 prin care acesta contribuia la susţinerea uneia
sau a alteia dintre confesiunile religioase din Transilvania
acelui timp.
Au fost elaborate studii care demonstrează că
activitatea coresiană este în parte o consecinţă impusă
de necesitatea consumului de hârtie fabricată la Braşov,
acţiune care a determinat practicarea de către saşii
braşoveni a comerţului cu cărţi tipărite, preocupări
profitabile ale vremii, situaţie care a generat implicarea
acestora şi în acţiuni de editare17. Studiul productivităţii
hârtiei şi identificarea tipurilor de filigrane, precum şi
perioada în care acestea au circulat, a contribuit la
impunerea unei noi datări a cărţilor coresiene care nu au
păstrat nicio informaţie referitoare la intervalul de timp
în care s-a efectuat tipărirea lor, astfel că datarea propusă
de istoriografia veche a fost abandonată în favoarea
datării filigranologice acceptate de către toţi specialiştii18.
S-au întreprins, prin urmare, cercetări întemeiate pe
perioada de apariţie şi de întrebuinţare a variantelor de
filigrane întâlnite în cărţile coresiene nedatate19, astfel
încât s-a stabilit o nouă datare mult mai apropiată de
data reală a tipăririi cărţilor respective. Datarea
filigranologică a determinat apariţia în literatura de
specialitate a unor noi date fundamentale referitoare la
tipăriturile în cauză, cu consecinţe majore asupra
mediului care a generat apariţia acestora.
Tot din activitatea coresiană fac parte şi aspectele
referitoare la originea tipografiei coresiene şi
caracteristicile acesteia, la relaţiile dintre atelierul
coresian şi celelalte tipografii chirilice din Transilvania,
din Ţara Românească20, dar şi din întreg spaţiul tiparului
chirilic slavon.
Prin elementele ornamentale care împodobesc
tipăriturile coresiene, aceste texte au intrat în sfera de
interes a istoricilor de artă şi au constituit subiectul unor
studii şi al unor capitole din lucrările de sinteză asupra
istoriei artei româneşti21.
În stabilirea factorilor determinanţi ai activităţii
coresiene, cercetătorii au fost preocupaţi de identificarea
unor surse documentare contemporane care să
înfăţişeze faptele în adevărata lor desfăşurare, dar
acestea sunt puţine şi contribuie numai în parte la
înţelegerea fenomenului cultural coresian22. În categoria
surselor documentare trebuie incluse şi epilogurile
diaconului tipograf, ca izvoare autentice contemporane
în care însuşi Coresi vorbeşte despre momente din viaţa
şi activitatea sa23.
Din numărul total de studii consacrate vieţii şi
activităţii diaconului Coresi, cele mai multe vizează
dezbaterea diferitelor aspecte referitoare la cărţile
imprimate de meşterul braşovean. Acestea au în vedere
locul de imprimare a cărţilor24, editorii implicaţi în
apariţia acestora, izvoarele care au reprezentat modelul
după care s-au alcătuit versiunile tipărite, colaboratorii
diaconului, autorii traducerilor şi ai versiunilor
braşovene, locul şi timpul în care acestea s-au realizat,
dar şi numeroase aspecte lingvistice implicate de textele
româneşti coresiene. Cărţile bilingve slavo-române au
intrat, de asemenea, în atenţia cercetătorilor care au
încercat să găsească explicaţia utilităţii acestei categorii
de tipărituri în mediile cultural-religoase ale românilor25.
Alături de articolele consacrate în mod special
diferitelor aspecte din viaţa şi activitatea coresienă, acest
subiect a intrat în cuprinsul a numeroase lucrări de
sinteză, fie ca parte componentă a acestora, fie ca
subiect unic al unor lucrări de specialitate. Pot fi
enumerate aici lucrările de amploare consacrate istoriei
literare26, istoriei cărţii, dar şi a tiparului27.
În literatura de specialitate, o categorie aparte o
reprezintă lucrările cu caracter monografic dedicate
vieţii şi activităţii diaconului tipograf. Prima dintre
acestea este cea a lui Lucian Predescu, care a stârnit la
publicare un val de aprecieri nefavorabile faţă de o mare
parte din conţinutul lucrări28. Această situaţie l-a
determinat pe D. R. Mazilu să întocmească o
monografie coresiană care are în vedere corectarea
erorilor lui Lucian Predescu, tratând numai despre
anumite aspecte ale cărţilor tipărite de Coresi, cum ar fi
locul de imprimare, sistemul cronologic întrebuinţat,
productivitatea activităţii în atelierul tipografic coresian
etc.29 În 1985 apare o nouă lucrare numită impropriu
monografie, deoarece aceasta dezbate activitatea
coresiană numai din punct de vedere cultural, fără a
discuta aspectele importante din viaţa şi activitatea
meşterului tipograf30. O lucrare monografică în
cuprinsul căreia sunt dezbătute toate aspectele legate de
acest subiect, dintre care se remarcă drept inedite
capitolele referitoare la analiza cărţilor, la tehnica şi arta
tipografică coresiană, la componenţa dialectală a textelor
braşovene, la reproducerile şi prelucrările ulterioare ale
textelor coresiene româneşti etc. apare în 1994, fiind
realizată de Ion Gheţie şi Alexandru Mareş.31
Aniversarea unui anumit număr de ani de la
imprimarea cărţilor braşovene a atras după sine
readucerea în atenţia cercetătorilor a problemelor legate
de activitatea coresiană şi în special de tipăriturile în
discuţie32. Cu acest prilej a fost evidenţiată importanţa
culturală a tipăriturilor, aşa cum se înfăţişează ea din
punct de vedere diacronic33.
Produsele tipografice coresiene, fiind texte religioase,
au fost studiate şi din punct de vedere dogmatic,
liturghic, omiletic etc., reliefându-se importanţa
religioasă a acestora34.
51 >>>
TRANSILVANIA 8 / 2012
Note:
1. Timotei Cipariu, Care e cartea cea mai veche românească?, în
Organul luminării, nr. LIV din 7 ianuarie, 1848, p. 304;
Idem, De Re literaria valachorm, în Annales Gymnasii Blasiensis
pro anno scholastico MDCCCLVIII, Blaj, 1858, p. 11; B. P.
Haşdeu, Glosse române din sec. XVI, în Columna lui Traian,
1877, nr. 10-11, p. 571; Nicolae Iorga, Sate şi preoţi din
Ardeal, Bucureşti, 1902, p. 20.
2. N. Iorga, Câteva documente de cea mai veche limbă românească
(sec. al XV-lea şi al XVI-lea), Bucureşti, 1906, extras din
Analele Academiei Române, Mem. Secţ. Lit., seria II, tom
XXVIII, 95-67; Stoica Nicolaescu, Diaconul Coresi şi familia
sa, în Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, X, 1909, p.
265-291; Petre Ştefan, Tipograful Coresi, logofăt pământean, în
Limbă şi Literatură, XVIII, 1968, p. 13-25; Nicolae Iorga,
Histoire des roumains, vol. V, Bucureşti, 1940, p. 154.
3. Nerva Hodoş, Un fragment din Molitvenicul diaconului Coresi
(1564), în Prinos lui D. A. Sturdza la împlinirea celor 70 de ani,
Bucureşti, 1903, p. 235-276.
4. Alexandru Mareş, Când a murit Coresi?, în Limba Română,
XXI, 1972, nr. 2, p. 153-158.
5. Octavian Niţu, Diaconul Coresi în plastica contemporană, în
Biserica Ortodoxă Română, XCIV, 1976, nr. 5-6, p. 599-605.
6. Nicolae Modoiu, Coresi, în Telegraful român, An. 118, nr.
35-36, din 15 sept. 1970, Sibiu, p. 24.
7. Ştefan Toscianu, Coresi, în Familia, 7, (107), nr. 3 (67)
din martie 1971, Oradea, p. 19.
8. Dumitru Bălăeţ, Coresiană, în Astra literară, supliment la
Astra, 1972, nr. 2, februarie, p. VI-VII.
9. Vasile Diaconescu, Scripturile Române, Bucureşti, 1975,
p. 14.
10. Constantin Lacea, Aşezarea definitivă a lui Coresi la
Braşov, în Revista filologică, II, 1928, nr. 3, p. 354-358; Arnold
Huttman, Consideraţii privind venirea lui Coresi la Braşov, în
Cumidava, II, 1967, p. 103-108; Alexandru Mareş, Stabilirea
lui Coresi la Braşov, în Limba Română, XIX, 1970, nr. 3, p.
251-262.
11. Herman Teutsch, Tipografia Honterus din Braşov (1533),
în Boabe de grâu, V, 1934, nr. 4, p. 206-217; Alexandru
Rosetti, Despre data primelor traduceri româneşti de cărţi religioase
şi despre curentele literare din secolul al XVI-lea, în Limba
Română, X, 1961, nr, 3, p. 241-245; Ludovic Demény,
Tiparul transilvănean din secolul al XVI-lea–sfera de afirmare
culturală şi de contacte între culturi şi civilizaţii, în Transilvania,
IX, 1980, nr. 8, p. 53-54; Lojos Demény, Lidia A. Demény,
Carte, tipar şi societate la români în secolul al XVI-lea,
Bucureşti, 1986, p. 149-166.
12. Sterie Stinge, Istoria bisericei Şcheilor Braşovului
(manuscriptul de la Radu Tempea), Braşov, 1889; Candid
Muşlea, Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului, I, Braşov,
1937; Nicolae Sulică, Cea mai veche şcoală românească din
cuprinsul României întregite, extras din Omagiu lui Constantin
Kiriţescu, Bucureşti, 1937, p. 23-26; Nicolae Sulică, Preoţii
de la biserica Sfântul Nicolae din Braşov ca precursori ai lui Coresi
şi ctitori ai limbii noastre literare, în Atheneum, V, 1939, nr. 1,
p. 31-44, nr. 2, p. 113-124, nr. 3, p. 253-261, nr. 4, p.
344-359; Idem, Minunata cetate a Braşovului. Cărturari
braşoveni ai secolului al XVI-lea ca ctitori ai limbii noastre literare,
<<< 52
Braşov, 1943; Spiridon Cândea, Braşovul, cea mai „minunată
cetate” pentru activitatea diaconului Coresi, în Mitropolia
Ardealului, VI, 1962, nr. 1-2, p. 116-132; Radu Tempea,
Istoria sfintei besereci a Şcheilor Braşovului. Ediţie îngrijită,
studiu introductiv, indice de nume, glosar, note de
Octavian Şcheau şi Livia Bot, Bucureşti, 1969; Mircea
Tomescu, Cartea românească în perioada coresiană, în Studia
bibliologica, III, 1969, p. 333-357; Pavel Binder, Arnold
Huttman, Între istorie şi filologie. I. Mediul cultural românesc al
Braşovului în epoca coresiană, în Limba Română, XX, 1971, nr.
1, p. 3-20; I. Ciurea, Noi observaţii cu privire la perioada
coresiană a culturii braşovene, în Limba Română, XXI, 1972,
nr. 6, p. 571-577; Pavel Binder, Precizări cu privire la perioada
coresiană a culturii braşovene, în Limba Română, XXII, 1973,
nr. 4, p. 293-299; Vasile Olteanu, Întâia şcoală românească
din Şcheii Braşovului, Braşov, 1981; Gheorghe Mihăilă,
Manifestări culturale ale primelor decenii de tipar românesc: de la
Coresi la Palia de la Orăştie, în Cumidava, XIII, 1983, p.
53-77; Vasile Olteanu, Mediul cultural românesc braşovean în
epoca tiparului copresian, în Coresi în cultura românească–Studii
şi cercetări, Bucureşti, 1983, 79-83; Idem, Mediul cultural
românesc al Braşovului în epoca tiparului coresian, în Cumidava,
XIII, 1983, p. 32-39.
13. N. Iorga, Istoria Românilor din Ardeal şi Ungaria, I,
Bucureşti, 1989, p. 119-136; Idem, Ştefan cel Mare, Mihai
Viteazul şi Mitropolia Ardealului, Bucureşti, 1904, p. 5-9;
18-35.
14. Chronicon Fuchsio–Lupino–Oltardinum, I, Ediţia îngrijită
de J. Trausch, Corone, 1847, p. 61; Quellen zur Geschichte
der Stadt Kronstadt, vol. IV, 1903, p. 80, 100; J. Trausch,
Schriftsteller–Lexicon oder biografisch–literarische Denk–Blätter
oder Sienenbürger Dentschen, I, Kronstadt, 1868, p. 105, ediţia
a II-a, Kronstadt, 1870, p. 162-166; G. D. Teutsch,
Geschichte der Siebenbürger Sachsen, ediţia I, Kronstadt, 1852,
p. 288, ediţia a II-a, Leipzig, 1874, tom. I, p. 335; ediţia a
III-a, Hermannstadt, 1899, vol. I, p. 230; Joseph Trausch,
Beiträge und Aktenstücke zur Reformations–Geschichte von
Kronstadt, Kronstadt, 1865, p. 20, 21; A. Bunea, Vechile
episcopii româneşti, Blaj, 1902, p. 41-44; Nicolae Drăganu,
Calvinismul şi literatura românească, în Pagini literare, vol. I,
Arad, 1916, p. 39-46 Alexandru Rosetti, Catéchismes
roumains du XVI-e siècle, în Romania, XLVIII, 1922, nr. 191,
p. 321-334; Nicolae Drăganu, Despre ce Psaltire şi Liturghier
vorbeşte Pavel Toraşi la 1570?, în Dacoromania, IV, partea I,
1924–1926, p. 913–917; Ştefan Meteş, Istoria bisericii şi a
vieţii religioase a românilor din Transilvania şi Ungaria (până la
1698), vol. I, Sibiu, 1935, ediţia a II-a, p. 94-145; Şerban
Papacostea, Moldova în epoca Reformei. Contribuţii la istoria
societăţii moldoveneşti în veacul al XVI-lea, în Studii. Revistă de
istorie, XI, 1958, nr. 4, p. 55-78; Milan Şesan, Ortodoxia în
faţa Reformei şi a Uniaţiei, în Mitropolia Ardealului, VII, 1962,
nr. 7-12, p. 263-271; Mircea Tomescu, Diaconul Coresi şi
tiparul în limba română, în Revista bibliotecilor, XIX, 1966, nr.
9, p. 551-554; Idem, Istoria cărţii româneşti de la începuturi
până la 1918, Bucureşti, 1968, p. 45-54; Ion Gheţie, Coresi
şi Reforma în lumina unor interpretări noi, în Studii şi cercetări
de lingvistică, XVIII, 1967, nr. 2, p. 231-239; Pavel Binder,
Arnold Huttman, Romînii din Braşov în epoca Reformei, în
Studii şi articole de istorie, 1969, vol. XIII, p. 79-93; Ludwig
Binder, Contribuţia lui Ioan Honterus la Reforma din
Transilvania, în Mitropolia Ardealului, 1979, XXIV, nr. 4-6,
p. 353-363.
15. Spiridon Cândea, Diaconul Coresi–simplu tipograf sau şi
traducător al cărţilor tipărite de el?, în Mitropolia Ardealului, VII,
1962, nr. 3-6, p. 334-340; Dan Simonescu, Precizări despre
Liturghierul lui Coresi, în Limba Română, XI, 1962, nr. 4, p.
433-438; Ion Gheţie, Coresi traducător sau tipograf?, în Limba
Română, XXVIII, 1979, nr. 4, p. 325-334.
16. Virgil Molin, Diaconul Coresi meşter de tipar românesc, în
Almanahul graficei române, 1925, p. 76-79; Idem, Coresi editor
şi tipograf, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVII, 1959, nr.
3-4, p. 307-321; Francisc Pall, Cu privire la activitatea de
tipograf a lui Coresi, în Studii şi cercetări de bibliologie, III, 1960,
p. 267-272; Virgil Molin, Date noi cu privire la activitatea
diaconului Coresi ca editor, în Biserica Ortodoxă Română,
LXXXI, 1963, nr. 7-8, p. 781-792; Dan Simonescu, Un
mare editor şi tipograf din secolul al XVI-lea: Coresi, în Studii şi
cercetări de bibliologie, XI, 1969, p. 53-59.
17. Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, vol. II, Braşov,
p. 1889, p. 390; Pavel Binder, Între istorie şi filologie. II. O
ipoteză privind caracterul patronajului exercitat de juzii Braşovului
asupra tipografiei coresiene, în Limba Română, XX, 1971, nr.
2, p. 125-130; Arnold Huttman, Date vechi şi noi privind viaţa
şi activitatea tipografică a diaconului Coresi, în Studii şi cercetări
de bibliologie, XII, 1972, p. 41-49; Ludovic Demény, Cartea
şi tiparul–promotori ai legăturilor culturale dintre ţările române în
secolul al XVI-lea, în Studii şi materiale de istorie medie, VI,
1972, p. 91-109; Gernot Nussbächer, Zur Tätig Keit des
Diacons Coresi, în Forschungen zur Volksund landeskunde, band
28, nr. 2, 1985, p. 93-98; Idem, Tipărituri româneşti menţionate
într-un act de partaj din 1585, în Limba Română, XXXIX,
1990, nr. 5-6, p. 73-77.
18. G. Joseph Kemény, Deutsche Fundgruben der Geschichte
Siebenbürgens, ediţia I, Klausenburg, 1839, p. 31-32; Ioan
Bianu, Despre „moara de hârtie”, în Arhivele Olteniei, III, 1924,
nr. 1, 82-88; Mihai Popescu, Fabrici de hârtie în Transilvania,
în Artă şi tehnică grafică, caietul 13, sept.-dec. 1940, p. 51;
Bogdán István, Az elsö magyar papirmalmok, în Papiripar és
Magyar Grafika, III, 1959, nr. 2, p. 67-73; Jakó Sigismund,
Az erdélyi papirmalmok feudálizmuskori történek vázlata
XVI-XVII század, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Seria
Historica, VII, 1962, nr. 2, p. 59-81 şi fascicul 1, 1964, p.
55-92; Bogdán István, A magyarországi papiripar története.
1530-1900, Budapest, Akadémiai Kiadó, 1963, p. 163-170;
Livia Bacâru, Valoarea documentară a filigranelor cu privire
specială asupra cărţilor româneşti tipărite în secolul al XVI-lea,
în Studii şi cercetări de documentare şi bibliologie, VII, 1965, nr.
3, p. 273-298; Gebhard Blücher, Filigranele braşovene şi
tipăriturile chirilice din secolul al XVI-lea, în Revista bibliotecilor,
XX, 1967, nr. 7, p. 421-426; Ludovic Demény, Fotografierea
şi reproducerea cu izotopi a filigranelor, în Revista Muzeelor, IV,
1967, nr. 6, p. 521-524; Damian P. Bogdan, Filigranologia
ca disciplină ştiinţifică, în Revista arhivelor, X, 1967, nr. 2, p.
54-65; Gebhard Blücher, Bestimmung der Auflagehöhe von
Kronstädter Drucken des 16. Jahrhunderts mit Hilfe der
Wasserzeichen, în Magyar Könyvszemle, LXXXIV, 1968, nr. 4,
p. 345-347; Jakó Sigismund, Filigranele transilvănene din secolul
al XVI-lea, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Series
Historica, XIII, 1968, nr. 1, p. 3-19; Gebhard Blücher, Din
istoria hârtiei şi a tiparului chirilic din Braşov în a doua jumătate
a secolului al XVI-lea, în Cumidava, III, 1969, p. 165-175;
Idem, Contribuţii la istoria hârtiei şi a tiparului chirilic din a doua
jumătate a secolului al XVI-lea de la Braşov, în Studia
Bibliologica, III, 1969, partea a II-a, p. 429-458; Idem,
Posibilităţi de datare cu ajutorul filigranelor–Un model matematic,
în Revista Bibliotecilor, XXII, 1969, nr. 10, p. 612-623;
Ludovic Demény, Cât reprezenta costul hârtiei din preţul unei
cărţi româneşti tipărite în secolul al XVI-lea, în Revista
bibliotecilor, XXIII, 1970, nr. 9, p. 550-552, articol retipărit
în Carte, tipar şi societate la români în secolul al XVI-lea,
Bucureşti, 1986, p. 284-287; Gernot Nussbächer, Heltaiék
papirmalma, în Utunk, XXVI, 1971, nr. 29, 16 iulie, p. 6-7;
Alexandru Mareş, Câteva observaţii în legătură cu probabilitatea
de datare prin filigrane, în Limba Română, XXII, 1973, nr. 4,
p. 305-308; Idem, Filigranele hârtiei întrebuinţate în ţările
române în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1987; G.
Nussbächer, Contribuţia lui G. Blücher la dezvoltarea
filigranologiei româneşti, în Limba Română, XXXVII, 1998,
nr. 3, p. 255-257.
19. G. Pascu, Catehismele din 1559 şi 1560, în Revista critică,
IV, 1930, nr. 3-4, 33-40; Idem, Note literare–Coresi, în Revista
critică, IV, 1930, nr. 2, p. 199-202; Dan Simonescu, Discuţii
în legătură cu Evanghelia cu învăţătură a lui Coresi, în Biserica
Ortodoxă Română, LXXVIII, 1960, nr. 5-6, p. 563-566; Ion
Gheţie, Câteva precizări în legătură cu datarea Catehismului lui
Coresi, în Studii şi cercetări de lingvistică, XVIII, 1967 nr. 5, p.
547-553; Titus Furdui, Date noi cu privire la Tâlcul
evangheliilor şi Molitvenicul românesc al lui Coresi, în Biblioteca
şi cercetarea, vol. III, 1979, p. 20-46; G. Nussbächer, Din
cronici şi hrisoave. Contribuţii la istoria Transilvaniei, Bucureşti,
1987, p. 134-137, 159-177; Idem, Contribuţii noi privind
datarea şi imprimarea Cazaniei I a diaconului Coresi, în Limba
Română, XXXVI, 1987, nr. 3, p. 236-240.
20. Virgil Molin, Dezvoltarea tehnică la începuturile tiparului,
Craiova, 1926, p. 22-27; Nicolae Iorga, Tipografia la Români,
Craiova, 1931, p. 120-125; Barbu Teodorescu, Personalitatea
diaconului Coresi şi rolul lui în literatura română, în Biserica
Ortodoxă Română, LXXVII, 1959, nr. 3-4, p. 287-306;
Idem, Cărturari, tipografi, şcoli, în Biserica Ortodoxă Română,
LXXVII, 1959, nr. 7-10, p. 832-890; Ferenc Fervay,
L’imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVIe siècle, în Maghiar
Könyvszemle, LXXXI, 1965, nr. 2, p. 119-127; Idem,
L’imprimerie de maître Philippe de Nagyszeben et les premiers livres
en langue roumaine, în Magyae Könyvszemle, LXXXI, 1965, nr.
2, p. 119-127; Ludovic Demény, Le premier texte roumain
imprimé, în Revue roumaine d’histoire, IV, 1965, nr. 3, p.
385-412; Petăr Atanasov, L’imprimerie en Roumanie et les
Bulgares de Braşov au XVI-e s. (La collaboration culturelle
bulgaro-roumaine au XVI-e s.), în Etudes balkaniques, VII,
1967, nr. 6, p. 123-139; Ludovic Demény, A dus oare Coresi
tiparniţa de la Târgovişte la Braşov?, în Limbă şi Literatură, vol.
XIX, 1968, p. 77-90; Arnold Huttmann, Consideraţii privind
venirea diaconului Coresi la Braşov, în Cumidava, II, 1968,
Braşov, p. 103-108; Alexandru Mareş, În legătură cu
activitatea tipografică a diacului Lorinţ, în Limba Română, XIX,
1970, nr. 2, p. 132-135; Idem, Activitatea tipografică a
ieromonahului Lavrentie în lumina unor noi informaţii, în Limba
53 >>>
TRANSILVANIA 8 / 2012
Română, XXI, 1972, nr. 4, p. 311-319; Idem, În legătură cu
noua explicaţie a monogramei БОЖ din tipăriturile sârbeşti şi
româneşti, în Limba Română, XXI, 1972, nr. 5, p. 463-469;
Octavian Niţu, Relaţia dintre „Tipografia Diaconului Coresi”
din Şcheii Braşovului şi „Tipografia Honteriană” din Cetate, în
Biserica Ortodoxă Română, XCII, 1975, nr. 3-4, p. 426-447;
Lojos Demény, Lidia A. Demény, Carte, tipar şi societate la
români în secolul al XVI-lea, Bucureşti, 1986, p. 94-105;
Eugen Pavel, Carte şi tipar la Bălgrad (1567-1702), Cluj
-Napoca, 2001, p. 23-34.
21. Nicolae Iorga, D’ornamentation d’un vieux livre roumain,
în Buletin de l’Institut pour l’étude de l’Europe sud-orientale, X,
1923, p. 49-55; Idem, L’ornamentation du vieux livre roumain,
extras din Procês verbaux et Mémoires du Congrès internaţional
du Bibliothécaires et des Bibliophiles, Paris, 1925, p. 49-57;
Nicolae Cartojan, Elemente occidentale în literatura românească,
(Curs), 1927, p. 32-38, 52-53; Nicolae Iorga, Les arts
mineurs en Roumanie, vol. I-II, Bucureşti, 1934-1936, p.
137-149; Dan Simonescu, Cultura şi arta veche românească,
în Studii, XII, 1959, nr. 6, p. 131-135; Virgil Molin, Ilustraţia
în vechea carte bisericească, în Biserica Ortodoxă Română,
LXXVIII, 1960, nr. 7-8, p. 683-684, 704-705; Ştefan
Metzulescu, Monograme şi analogii în grafica tipăriturilor din
secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, în Glasul Bisericii, XXVI,
1967, nr. 5-6, p. 536-539; C. Manolescu, Târgoviştea şi
începuturile xilogravurii româneşti, în Biblioteca Valachica, 1975,
nr. 7, p. 68-73; Dragoş Morărescu, Xilografia cărţii vechi
româneşti, expresie a spiritualităţii noastre, în Contemporanu,
1986, nr. 25, p. 17-23; Judit Ecsedy V., A Régi magyarországi
nyomdák betűi és díszei 1473-1600, Balassi Kiadó Országos
Széchényi Könyvtár, Budapest, 2004, p. 82-83; Agnes
Erich, Arta ornamentală a tipăriturilor din secolul al XVI-lea:
influenţe şi modele, în Valori bibliofile din patrimoniul cultural
naţional. Cercetarea valorificare, Coordonator Dorin
Teodorescu, Slatina, 2006, p. 12-20; Emilian Corneanu,
Arta frontispiciului în tipăriturile coresiene, în Transilvania, serie
nouă, anul XXXIX, (CXV), 2010, nr. 11-12, p. 111-114.
22. George Bariţiu, Prima tipografie în Transilvania şi primele
cărţi româneşti, în Analele Asociaţiunii transilvănene pentru
cultura poporului român, XX, 1880, p. 118-128; Documente
privitoare la istoria românilor culese de Eudoxiu Hurmuzaki, vol.
XI, 1517-1612, Bucureşti, 1900, p. 656, 843; Quellen zur
Geschichte der Stadt Kronstadt in Siebenbürgen, VI, Braşov,
1903, p. 100; Ivány Béla, Könyvek, Könyvnyomdák
Magyarországon, 1331-1600, în Magyar Könyvszemle,
XXXVIII, 1931, p. 63.
23. Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche,
vol. I, Bucureşti, 1903, p. 45, 47, 48, 51-52, 53-54, 55-56,
60, 63-64, 67-69, 74-75, 82-85, 88-100, 516, 518-525;
Nerva Hodoş, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche,
vol. IV, Bucureşti, 1944, p. 4-7, 168-169, 170, 173-179.
24. Moses Gaster, Uă carte românească în 1546, în Românul,
XXV, 1881, nr. din 6 noiembrie, p. 989; Idem, Rectificări
pentru d. Haşdeu, în Românul, XXV, 1881, nr. din 15
decembrie, p. 209-212. B. P. Haşdeu, Ceva pentru d. dr. Moses
Gaster, în Românul, XXV, 1881, nr. din 15 noiembrie, p.
118-1020; Alexandru Mareş, Când şi unde s-a tipărit Tâlcul
evangheliilor şi Molitvenicul românesc, în Limba Română, XVI,
1967, nr. 3, p. 119-130; Arnold Huttman, Pavel Binder,
<<< 54
Geneza Cazaniei a II-a (1581) şi legăturile diaconului Coresi cu
tipografia latină din Braşov, în Studii de limbă literară şi filologie,
I, 1969, p. 243-258; Jakó Zsigmond, Începuturile fabricării
hârtiei în ţara noastră, în Revista bibliotecilor, XXIII, 1970, nr.
3, p. 21-26; Antonie Plămădeală, Semnalăm... semnalăm...,
în Telegraful Român, 1988, nr. 5-6, p. 4; Ion Gheţie, Sediul
braşovean al tipografiei lui Coresi, în Limba Română, XXXVIII,
1989, nr. 1, p. 47-49; Idem, Din nou despre sediul braşovean al
tipografiei coresiene, în Limba Română, XXXIX, 1990, nr. 1,
p. 69-71; Eugen Pavel, Carte şi tipar la Bălgrad (1567-1702),
Cluj -Napoca, 2001, p. 23-34.
25. Ion Gheţie, Cu privire la textele slavo-române în traducere
interlineară din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, în Limba
Română, XVII, 1968, nr. 1, p. 70-78.
26. V. A. Urechea, Schiţe de istoria literaturii române, partea I,
Bucureşti, 1885, p. 14-27; I. Nădejde, Istoria limbei şi
literaturei române, Iaşi, 1886, p. 122-128, 240-272; Al.
Philippide, Introducere în istoria limbei şi literaturei române, Iaşi,
1888, p. 73; A. D. Xenopol, Istoria Românilor în Dacia
Traiană, vol. V, Iaşi, 1896, p. 199-200; Ovid Densuşianu,
Istoria literaturii române (Curs litografiat), [Bucureşti,
1897-1898], p. 69, 48-49; Nicolae Iorga, Istoria bisericii
româneşti şi a vieţii religioase a Românilor, ediţia I, Vălenii de
Munte, 1908, p. 138-149; Giorge Pascu, Istoria literaturii şi
limbii române din secolul XVI, Bucureşti, 1921, p. 171-197;
Nicolae Iorga, Istoria românilor în chipuri şi icoane, Craiova,
1921, p. 145-147; Alexa Procopovici, Introducere în studiul
literaturii vechi, Cernăuţi, 1922, p. 93-101; N. Iorga, Istoria
literaturii româneşti, vol. I, ediţia a II-a, Bucureşti, 1925, p.
177-202; Ilie Bărbulescu, Curente literare la Români în
perioada slavonosmului cultural, Bucureşti, 1928, p. 263-271;
N. Iorga, Istoria literaturii româneşti. Introducere sintetică,
Bucureşti, 1929, p. 44-45, 63-64; Ioan Bianu, Cărţile
româneşti tipărite de diaconul Coresi la Braşov în 1560-1581, în
Almanahul graficei române, 1930, p. 31-42; Nicolae Cartojan,
Curs de introducere în istoria literaturii române vechi. Epoca lui
Coresi, 1932-1933, p. 58-80; Sextil Puşcariu, Istoria literaturii
române. Epoca veche, Sibiu, ediţia a III-a 1936, p. 74-80;
Nicolae Drăganu, Histoire de la littérature roumaine de
Tranylavanie des origines à la fin du XVIII-e siècle, Bucureşti,
1938, p. 17-16; Nicolae Cartojan, Istoria literaturii române
vechi, ediţia I, vol. I, Bucureşti, 1940, p. 55-65 şi ediţia a
III-a, 1996, p. 97-108; George Călinescu, Istoria literaturii
române, Bucureşti, 1941, p. 11-12; D. Murăraşu, Istoria
literaturii române, ediţia a III-a, Bucureşti, 1943, p. 18-22;
Emil Turdeanu, Le livre roumain à travers les siècles, Paris,
1959, p. 29-34; I. D. Lăudat, Istoria litereaturii române vechi,
I, Bucureşti, 1962, p. 16-21; Istoria literaturii române, vol. I,
Folclorul. Literatura română în perioada feudală, ediţia I,
Bucureşti, 1964, p. 306-314; ediţia a II-a, Bucureşti, 1970,
p. 290-300; P. P. Panaitescu, Începuturile şi biruinţa scrisului
în limba română, Bucureşti, 1965, p. 115-172; Literatura
română veche (1402-1647), Introducere, ediţie îngrijită şi
note de Gheorghe Mihăilă şi Dan Zamfirescu, vol. I-II,
Bucureşti, 1969, p. 298-303; George Ivaşcu, Istoria literaturii
române, vol. I, Bucureşti, 1969, p. 97-108; Ion Rotaru, O
istorie a literaturii române, vol. I, (De la origini până la 1900),
Bucureşti, 1971, p. 81-93; Ion Gheţie, Începuturile scrisului
în limba română. Contribuţii filologice şi lingvistice, Bucureşti,
1974; Dennis Deletant, A Survey of Rumanian Presses and
Printing in the Sixteenth Century, în The Slavonic and East
European Review, LII, 1975, nr. 131, p. 161-174; Alexandru
Piru, Istoria literaturii române de la origini până la 1830,
Bucureşti, 1977, p. 50-58; I. Şiadbei, Istoia literaturii române
vechi, Bucureşti, 1975, p. 27-49; Antonie Plămădeală, Clerici
ortodocşi, ctitori de cultură românească, Bucureşti, 1977, p.
22-27; Octavian Şchiau, Cărturari şi cărţi în spaţiul românesc
medieval, Cluj-Napoca, 1978, p. 15-24; Constantin
Teodorovici, Coresi, diaconul, în Dicţionarul literaturii române
de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979, p. 217; Dan
Simonescu, Gheorghe Buluţă, Pagini din istoria cărţii
româneşti, Bucureşti, 1981, p. 6-13; Ion Rotaru, Literatura
română veche, Bucureşti, 1981, p. 67-71; G. Nistor, Homo
Faber coresian, în Cumidava, XIII, 1983, p. 7-11; Octavian
Şchiau, Coresi în spaţiul românesc medieval, în Cumidava, XIII,
1983, p. 17-23; Stela Toma, Coresi în profesiunile de credinţă,
în Cumidava, XIII, 1983, p. 79-87; Ion Gheţie, Alexandru
Mareş, Originile scrisului în limba română, Bucureşti, 1985, p.
41-109; Ion Constantin Chiţimia, Crestomaţie de litertură
română veche, Cluj, 1989, p. 12-19; Ştefan Ciobanu, Istoria
literaturii române vechi, vol. I, Bucureşti, 1989, p. 109-126;
Ion Gheţie, Alexandru Mareş, De când se scrie româneşte?,
Bucureşti, 2001, p. 91-94, 104-125.
27. Nicolae Iorga, Noul tipar slavon din a doua jumătate a
veacului al XVI-lea, în Grafica română, I, 1923, nr. 11, p. 7-11;
C. D. Fortunescu, Istoria tiparului în ţările române până la
începutul veacului al XVIII-lea, în Almanahul graficei române,
Craiova, 1924, p. 7-12; George Urzică–Cluj, Începutul
primelor tipografii româneşti până la 1823, în Almanahul graficei
române, 1926, Craiova, p. 185-187; D. G. Ionescu, Un mic
istoric asupra tipografiei în România, Craiova, 1927, p. 9-14;
Pavel Binder, Interferenţe în domeniul tiparului în Transilvania
secolului al XVI-lea, în Studii de istorie, p. 274-275; Gebhard
Blücher, Contribuţii la istoria tiparului cu privire specială asupra
tiparului chirilic din ţara noastră în secolul al XVI-lea, în
Târgovişte, cetate a culturii, Partea I, Bucureşti, 1974, p.
159-176.
28. Lucian Predescu, Diaconul Coresi, Bucureşti, 1933; Dan
Simonescu, Diaconul Coresi (Note pe marginea unei cărţi:
Lucian Predescu, diaconul Coresi), extras din Raze de lumină,
1933, nr. 4, p. 3-21; J. Byck, O lucrare despre Coresi, în
România literară, II, 1933, nr. 73; Lucian Predescu, Între
nepricepere şi ştiinţă, Bucureşti, 1933, p. 3-15; Dan
Simonescu, Errare humanum...perseverare diabolicum.
(Răspuns d-lui Lucian Predescu), extras din Raze de lumină,
1933, nr. 5, p. 253-259; Alexandru Graur, Ştiinţă şi stil, în
Adevărul literar şi artistic, nr. din 16 aprilie, 1933.
29. D. R. Mazilu, Diaconul Coresi, Ploieşti, 1933.
30. Traian Vedinaş, Coresi, Bucureşti, 1985.
31. Ion Gheţie, Alexandru Mareş, Diaconul Coresi şi izbânda
scrisului în limba română, Bucureşti, 1994.
32. Virgil Molin, Despre Diaconul Coresi. La 400 de ani de la
începutul activităţiide la Braşov şi de la tipărirea primei cărţii
româneşti, în Glasul Bisericii, XVIII, 1959, nr. 7-12, p.
633-656; Nicolae Şerbănescu, La 400 de ani de la apariţia
Întrebării creştineşti, în Biserica Ortodoxă Română, LXXVII,
1959, nr. 11-12, p. 1033-1052; Şerban Cioculescu, O
sărbătoare a cărţii româneşti. Patru sute de ani de la apariţia
Tetraevanghelului lui Coresi, în Biserica Ortodoxă Română,
LXXIX, nr. 1-2, 1961, p. 161-168; Pandele Olteanu,
Contribuţii la probleme începuturilor şi promovării scrisului
românesc (400 de ani de la apariţia „Tâlcului Evangheliilor”
[1564] al lui Coresi), în Limbă şi literatură, 1964, vol. VIII,
p. 198-211; Vasile Olteanu, Diaconul Coresi. Cu prilejul a 400
de ani de la tipărirea Cazaniei, în Mitropilia Ardealului, XXIV,
1981, nr. 4-6, p. 312-321; I. Ionescu, Patru sute de ani de la
tipărirea Evangheliei cu învăţătură de diaconul Coresi la Braşov în
1581 şi mesajul ce-l poartă, în Glasul Bisericii, XL, 1981, nr.
11, p. 312-321.
33. Alexe Procopovici, De la Coresi diaconul la Teofil
mitropolitul lui Matei Basarab, în Omagiul lui I. Bianu,
Bucureşti, 1927, p. 293-297; G. Giuglea, Coresi face cea dintâi
apropiere între „roman” şi „rumâni”, în Biserica Ortodoxă
Română, LIII, 1935, nr. 5-6, p. 226-228; Barbu
Teodorescu, Locul lui Coresi în cultura românească, în Biserica
Ortodoxă Română, LXXVII, 1958, nr. 3-4, p. 329-337;
Florica Dimitrescu, Le Tétraévangéliaire roumain du diacre
Coresi, în Kwartaluik Neofilologiczny, Warszawa, VI, 1959, nr.
4, p. 321-328; Mihai Manolache, Ideea conştiinţei de neam în
tipăriturile coresiene, în Biserica Ortodoxă Române, LXXXVIII,
1970, nr. 9-10, p. 1076-1081; Alexandru Mareş, Rumân
„Român” în vechile texte româneşti, în Studii şi cercetări de
lingvistică, XXIII, 1972, nr. 1, p. 63-67; I. C. Chiţimia,
Coresi, om de carte şi gândire românească, în Cumidava, XIII,
1983, p. 11-16; Gheorghe Mihăilă, Manifestele culturale ale
primelor decenii de tipar românesc. De la Coresi la Palia de la
Orăştie, în Cumidava, XIII, 1983, p. 53-77.
34. Vasile Coman, Însemnătatea culturală şi religioasă a
tipăriturilor coresiene, în Mitropolia Moldovei şi Sucevei, XLVI,
1970, nr. 11-12, p. 638-645; Dobrin Tamara, Locul şi
semnificaţia operei lui Coresi în patrimoniul cultural naţional, în
Cumidava, XIII, 1983, p. 41-52; Nicolae Dură, Însemnătatea
doctrinară şi omiletică a Evangheliei cu învăţătură din anul 1581,
în Mitropolia Olteniei, XXXIX, 1987, nr. 2, p. 113-125.
Bibliography:
Cartojan Nicolae, Istoria literaturii române vechi [The History
of Old Romanian Literature], ed. a III-a, Bucureşti,
1996.
Demény Lojos, Demény Lidia, Carte, tipar şi societate la
români în sec. al XVI-lea [The Romanian Book, Printing
and Society within the Sixteenth Century], Bucureşti, 1986.
Gheţie Ion, Mareş Alexandru, Diaconul Coresi şi izbânda
scrisului în limba română [Deacon Coresi and the Triumpf
of Writing in Romanian], Bucureşti, 1994.
Mazilu D. R., Diaconul Coresi [Deacon Coresi], Ploieşti,
1933.
Tomescu Mircea, Istoria cărţii româneşti de la începuturi până
la 1918 [The History of the Romanian Book from the
Beginning until 1918], Bucureşti, 1968.
55 >>>