Raport de Cercetare DGASMB

2011
Raport de cercetare sociologică privind nevoile de

asistență socială ale cetățenilor din munipiciul București
realizat în cadrul proiectului
„Servicii sociale eficiente în slujba cetăţeanului bucureştean”
finanţat prin Fondul Social European, Programul Operaţional
Dezvoltarea Capacităţii Administrative
Beneficiar:
Direcţia Generală de
Asistenţă Socială a
Municipiului Bucureşti
Autori:
S.C. Fresh Mint SRL
S.C.. Elicom SRL
CUPRINS
DESPRE PROIECT..................................................................................................... 3
CONTEXTUL PROIECTULUI...................................................................................... 4
OBIECTIVELE CERCETĂRII...................................................................................... 5
ASPECTE METODOLOGICE..................................................................................... 6
REZULTATELE ANALIZEI CALITATIVE...................................................................10

PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI..............................................................................15
PERSOANELE VÂRSTNICE......................................................................................18
VICTIMELE VIOLENȚEI ÎN FAMILIE..........................................................................20
COPIII AFLAȚI ÎN DIFICULTATE................................................................................22
PERSOANELE DE ETNIE RROMĂ............................................................................24
TINERII CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ.........................26
CONSUMATORII DE DROGURI................................................................................28
IMIGRANȚII/REFUGIAȚII............................................................................................30
REZULTATELE ANALIZEI CANTITATIVE............................................................... 32
REZULTATE MUNICIPIUL BUCUREŞTI....................................................................33

ANALIZA SOCIO-DEMOGRAFICĂ......................................................................................49
REZULTATE PE SECTOARE – SECTORUL 1......................................................................61

REZULTATE PE SECTOARE – SECTORUL 3.....................................................................72
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI............................................................................... 96
ANEXE...................................................................................................................... 98
2
DESPRE PROIECT
SERVICII SOCIALE EFICIENTEÎN SLUJBA CETĂȚEANULUI BUCUREȘTEAN
„Servicii sociale eficiente în slujba cetăţeanului bucureştean” este un proiect

inițiat de Direcția Generală de Asistență Socială a Muncipiului București, finanţat din
Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii
Administrative. Proiectul are ca obiectiv fundamental imbunătățirea serviciilor de
asistență socială oferite cetățenilor municipiului București.
Ideea acestui proiect a pornit de la două probleme majore cu care Direcția

Generală de Asistență Socială a Municipiului București se confruntă frecvent în
activitatea sa zilnică, și anume: lipsa unei game diversificate de servicii de asistență
socială oferite, în concordanță cu nevoile și cerințele din ce în ce mai complexe ale
cetățenilor și, în al doilea rând, repartizarea neregulată a serviciilor sociale la nivel
sectorial, care nu permite un acces echitabil la serviciile de asistență socială.
În acest context, Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului

Bucureşti și-a propus să își completezeși poate să și restructurezeserviciile oferite,
iar pimul pas in realizarea acestui proces este de a înțelege nevoile cetățenilor
municipiului București. Urmărind scopul propus, Direcția Generală de Asistență
Socială a desfășurat în perioada ianuarie – februarie 2011 un studiu sociologic de
largi dimensiuni, prin care au fost culese informațiile necesare pentru realizarea unei
imagini cât mai complexe asupra nevoilor și problemelor sociale atât ale
beneficiarilor direcți de servicii sociale, cât și ale potențialilor beneficiari.
Broșura de față prezintă într-o manieră succintă rezultatele și concluziile

acestei ample cercetări, care are o importanță majoră în planul de modernizare a
sistemului de asistență socială al municipiului București, oferind o radiografie
generală a nevoilor de asistență socială ale cetățenilor municipiului București.
3
CONTEXTUL PROIECTULUI
Pe fondul aderării la Uniunea Europeană, și în plin proces de integrare

deplină, instituțiile statului abilitate au depus eforturi susținute pentru a putea oferi
tuturor cetățenilor săi servicii sociale la standarde europene, care să le permită
acestora un trai mai bun.
Având în vedere schimbările socio-demografice și economice care au afectat

țara noastră în ultima perioadă, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului
București și-a menținut viu interesul de a oferii cetățenilor municipiului București
servicii sociale la standardele Uniuni Europene. În acest demers se înscrie și
Strategia de Dezvoltare și Modernizare a Sistemului de Asistenţă Socială în
Municipiul Bucureşti 2008 – 2013, care constituie cadrul de referință al proiectului
„Servicii sociale eficiente în slujba cetățeanului bucureștean”. Așa cum este statuat și
în strategia anterior menționată, scopul unanim este de a asigura„un acces echitabil
şi nediscriminatoriu alcetăţenilor din toate sectoarele municipiului Bucureşti la servicii
şi prestaţii socialeadaptate la nevoile sociale actuale în vederea creşterii calităţii vieţii
şi promovăriiprincipiilor de coeziune şi incluziune socială la nivelul municipiului
Bucureşti, înconcordanţă cu standardele naţionale şi europene în domeniu.” (p. 6)
Niciunul din scopurile propuse de aceste inițiative nu pot fi duse la bun sfârșit
fără consultarea directă a cetățenilor acestui municipiu, a actualilor si potențialilor
beneficiari ai serviciilor de asistență socială, care s-au aratat mai mult decât dornici
să își spună punctul de vedere, în speranța că opinia lor va fi de folos în realizarea
problemelor existente, fapt ce va duce la eficientizarea structurală a sistemului.
4
OBIECTIVELE CERCETĂRII
Pentru ca obiectivul general al proiectului „Servicii sociale eficiente în slujba

cetăţanului bucureştean”, și anume, acela de a îmbunătăţi structura şi procesele
utilizate în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti,
astfel încât această instituţie să poată răspunde nevoilor sociale actuale ale
cetăţenilor capitalei, să fie atins,a fost necesară o evaluare cât mai obiectivă a
situaţiei curente, bazate pe o cercetare sociologică riguroasă din punct de vedere
metodologic, care să identifice nevoile şi să propună soluţiile potrivite.
Astfel, obiectivele principale ale acestei cercetări au fost:
 Identificarea principalelor probleme cu care se confruntă sistemul de

asistență socială din perspectiva cetățenilor municipiului București;
 Identificarea principalelor probleme cu care se confruntă sistemul de

asistență socială din perspectiva experților care lucrează în sistem;
 Identificarea nevoilor de asistență socială în rândul categoriilor de beneficiari,

dar și la nivelul cetățenilor care nu se află în postura de beneficiari;
 Percepţia asupra serviciilor furnizate de Direcția Generală de Asistență

Socială a Municipiului București și a calității acestora în momentul prezent;
 Gradul de cunoaștere al serviciilor sociale oferite și al instituțiilor abilitate la

nivelul sectorial și al Bucureștiului;
 Gradul de satisfacție cu serviciile de asistență socială oferite de Direcția

Generală de Asistență Socială a Municipiului București.
5
ASPECTE METODOLOGICE
O abordare integrată, bazată pe combinarea unor metode, tehnici și

instrumente de cercetare apreciate pentru eficiența lor în cercetarea socială, a fost
elaborată pentru a îndeplini obiectivele acestui studiu.Așadar, a fost realizată o
cercetare cantitativă și calitativă pentru înțelegerea în profunzime a nevoilor de
asistență socială în rândul beneficiarilor și potențialilor beneficiari (cetățeni cu venituri
scăzute ai municipiului București).
CERCETARE 7000 interviuri telefonice (CATI)

CANTITATIVĂ
14 focus grupuri cu beneficiari si potențiali

beneficiari de servicii sociale
CERCETARE
10 grupuri de tip Delphi cu experți
CALITATIVĂ
3o de interviuri în profunzime cu beneficiari

si potentiali beneficiari de servicii sociale
În cele ce urmează vom prezenta în detaliu pentru fiecare metodă în parte

toate aspectele metodologice necesare.
SONDAJ DE OPINIE TELEFONIC
A fost realizat un sondaj de opinie de tip call-center asupra unui eșantion de

7000 de persoane. Populaţia ţintă este reprezentată de cetăţenii adulţi (>18 ani),
rezidenţi ai municipiului Bucureşti. Eșantionul a fost elaborat luându-se în
considerare datele publice furnizate de Institutul Național de Statistică și publicate în
6
Anuarul Statistic. Tipul eșantionului este multi-stratificat, probabilist și reprezentativ la
nivelul municipiului București. Marja maximă de eroare este de +/- 1,54% pentru un
interval de încredere de 95%. Contactele telefonice au fost apelate în baza
eșantionului, având ca punct de reper diferite cote statistice pe sub-categorii socio-
demografice (vârstă, sex). Chestionarul aplicat a avut o durată medie de 10 minute.
O copie a chestionarul este atașată la anexă.Datele au fost ponderate după
mărimea sectorului, pentru a compensa eventualele abateri ce au avut loc în
structura eșantionului.
Procent din total Marjă de eroare la un interval

Sector Locuitori Eșantion
locuitori de încredere de 95%
S1 227.717 11.7% 893 3,27%
S2 357.338 18.4% 1336 2,68%
S3 399.231 20.5% 1475 2,55%
S4 300.331 15.4% 910 3,24%
S5 288.690 14.8% 987 3,07%
S6 371.060 19.1% 1399 2,62%
Total 1.944.367 100% 7000 1,54%
Sector Baza neponderată Baza ponderată Pondere
1 893 822 0.92
2 1336 1283 0.96
3 1475 1431 0.97
4 910 1083 1.19
5 987 1036 1.05
6 1399 1329 0.95
7
FOCUS GRUPURI
Focus grupurile au avut ca scop evaluareain profunzime a reacţiilor,

atitudinilor şi percepţiilor cetăţenilor asupra serviciilor de asistenţă socială ale
Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București. În acest scop au
fost realizate un număr de 14 focus grupuri cu persoanele beneficiare de servicii
sociale, fiind acoperite 7 categorii de beneficiari si potențiali beneficiari de servicii
sociale. Persoanele intervievate au fost cetăţeni ai municipiului Bucureşti şi au fost
împărţite în sub-grupuri specifice în funcție de sex, vârstă, venit și sector.
Număr Tip beneficiari/

Gen Vârstă Locație
FG potențiali beneficiari
FG1&2 Persoane cu dizabilități Femei & Barbați 25-45/ 45-65 București*
FG3&4 Persoane de etnie rromă Femei & Barbați 25-45/ 45-65 București
FG5&6 Vârstnici Femei & Barbați 55+ București
FG7&8 Copii aflați in dificultate Fete & băieți 12-18 București
Tinerii care părăsesc
FG9&10 Femei & Barbați 18-28
sistemul de asistență socială București
FG11&12 Victime ale violenței in familie Femei 20+ București
Cetățeni ai municipiului
FG13&14 Femei & Barbați 25-45/ 45-65 București
București
*locuitori ai sectoarelor 1-6
8
GRUPURI DE TIP DELPHI
Au fost realizate 11 grupuri de tip Delphi cu experți pentru urmatoarele 5

categorii de beneficiari: persoanele de etnie romă, victimele violenţei în familie, copii
aflaţi în dificultate, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi.
Număr
FG Participanți Instituție Locație
Delphi
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:
FG1 Experți București
Domeniul Politici Familiale, Incluziune și Protecție Socială
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:
FG2 Experți Domeniul Autoritatea Națională pentru Protecția Familei și București
a Drepturilor Copilului
Direcția Generală de Asistență Socială București, Direcția
FG3 Experți Coordonare și Asistență Socială București
Domeniul Protecția Persoanelor Adulte
Direcția Generală de Asistență Socială București
Domeniul Anchete Sociale
Direcția Generală de Asistență Socială București
FG5 Experți Serviciul Dezvoltare Strategie și Programe București
Domeniul Relația cu Societatea Civilă și Alți Actori Sociali
Reprezentanți ai Societații Civile, ONG-uti în domeniul de
activitate Protecția Socială
Direcțiile de Asistență Socială și Protecție a Copilului
FG7-11 Experți București
(sect. 1-6)
INTERVIURI ÎN PROFUNZIME
Au fost efectuate 30 de interviuri în profunzime cu: consumatorii de droguri,

refugiați și imigranți, persoane de etnie rromă, victime ale violenței în familie și copii
aflați în dificultate.
9
REZULTATELE ANALIZEI CALITATIVE
Cercetarea sociologică, faza calitativă, ce a constat în discuții deschise cu

beneficiari, potențiali beneficiari si experți în cadrul instituțiilor care se preocupă de
protecția socială (Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, Direcția Generală de
Asistență Socială a Municipiului București si Direcțiile Generale de Asistență Socială
și Protecția Copilului pentru sectoarele 1-6),dar și din cadrul unor ONG-uri de profil, a
pus în evidență faptul că,deși s-au făcut progrese importante în ultimii ani în sistemul
de protecție socială, mai ales în ceea ce privește protecția copilului, încă există
aspecte esențiale care necesită reale imbunătățiri.
Privind serviciile sociale ca acele servicii care ajută/ susțin individul pe

perioada în care acesta se află într-o situație de risc, urmărind în același timp
integrarea sau reintegrarea acestuia în societate, pentru a nu rămâne într-o situație
de dependență, putem spune, în urma cercetării, că acestea nu își indeplinesc
misiunea decât într-o anumită măsură, partea de integrare/reintegrare socială și de
diminuare a dependenței față de sistem fiind atinse în mai mică parte.
Problemele principale cu care instituțiile ce oferă prestații și servicii sociale se

confruntăîn prezent sunt încălegate de lipsa reglementărilor legislative necesare
pentru unele situații sociale (de ex. intervenția este încă limitată în cazurile de
violență în familie, chiar și în cazurile de violență asupra copilului)și mai mult, de lipsa
promovării și implementăriilegislației în vigoare,practicanții simțind lipsa
instrumentelor/ procedurilor necesare pentru abordarea corectă a cazurilor sociale.
Deasemenea problemele sunt legate de lipsa fondurilor si a personalului, mai

ales a celui specializat și nu în ultimul rând a organizării instituțiilor abilitate în
oferirea de protecție socială astfel încât să ofere servicii cu adevărat eficiente pentru
cetățeni (percepția este că încă există suprapuneri între diverse instituții pentru
anumite tipuri de servicii).
Astfel, punând accent în primul rând pe serviciile sociale și mai puțin pe partea
de prestații sociale cercetarea calitativă scoate în evidență următoarele aspecte care
10
sunt considerate de către experții în domeniu a fi piedici importante în oferirea unor
servicii cât mai cuprinzătoare, si totodată,eficiente:
 Lipsa unei baze de date electronice cu beneficiarii serviciilor de asistență

socială comune tuturor instituțiilor care sunt implicate în oferirea de
protecție socială
 Oparte din problemele cu care sistemul de asistență socială se confruntă în

prezent sunt legate de faptul că există cazuri de beneficiari care cumulează
mai multe tipuri de ajutoare sociale în lipsa unei baze de date care să
cuprindă toate “intrările și ieșirile” din sistem, tipul de prestație primită si
tipul de programe la care persoana solicitantă a participat de-a lungul
perioadei în care a fost beneficiar al serviciilor de asistență socială.
 Neexistând această bază comună pentru toate instituțiile/ direcțiile care
oferă servicii sociale atât la nivel central, cât și la nivel sectorial/local se
poate întâmpla ca unele persoane să poată aplica și chiar și beneficia de
mai multe ori fie de același tip de ajutor, fie de mai multe tipuri de ajutor
social, fără să existe o cuantificare per total a sprijinului acordat.
 În momentul prezent, încă nu există baze de date electronice cu beneficiarii
de servicii sociale nici la nivel de instituție ( în sensul că nu toate instituțiile/
direcțiile care se ocupă de protecția socială au o bază de date electronică
care să cuprindă toate informațiile necesare despre fiecare beneficiar în
parte).
 Lipsa monitorizarii continue a beneficiarilor, mai ales a celor care rămân

dependenți de serviciile sociale o perioadă mai îndelungată de timp
 În general, în organizarea actuală a serviciilor de asistență socială, cazurile

ce necesită protecție socială/ beneficiarii prestațiilor și serviciilor sunt
monitorizați de diverse instituții/ sau direcții în diferite etape, însă nu există
un responsabil/ manager pentru fiecare caz în parte (exceptând protecția
copilului unde există o obligativitate în acest sens, și anume, de a exista o
persoană care se ocupă de fiecare caz în parte pe întreaga perioadă de
asistare), în acest fel multe aspecte pierzându-se de la etapa la etapă
11
(cazul poate fi sesizat de o instituție/ direcție/ serviciu, dosarul pentru
aplicare este primit și aprobat de o altă instituție/ direcție/ serviciu, ancheta
socială urmând să fie realizată de către un alt serviciu/ direcție etc.).
 Astfel, percepția beneficiarilor, și în mare parte și a reprezentanților experți
din instituțiile în cauză, este că în acest mod serviciile oferite pot avea
lacune, fiind mai puțin eficiente pentru unele cazuri mai speciale.
 Mai mult decât atât, în lipsa unei monitorizări continue de către o singură
instituție/ direcție/ serviciu este foarte puțin probabil să se poată asigura o
complementaritate a prestațiilor și serviciilor sociale oferitepentru cazurile
aflate în situație de risc pentru care scopul final este reintegrarea socială.
 Un alt efect al lipsei unei monitorizări continue a cazurilor sociale asistate
este faptul că de cele mai multe ori nu se intervine cu nimic în cazurile care
arată/ manifestă dependență prin perioada îndelungată în care beneficiază
de prestațiile și/ sau de serviciile de asistență socială (din discuțiile libere cu
beneficiariia reieșit că există persoane care beneficiază de cantină socială
de peste 20 de ani și nu se află în imposibilitatea de a munci).
 În finalul acestui paragraf dorim să menționăm că din punct de vedere
legislativ există recomandarea stabilirii unui manager/ responsabil de caz
pentru fiecare beneficiar în parte, însă acest lucru nu se întâmplă încă în
procesul de implementare.
 Comunicare interinstituțională precară privind rezolvarea eficientă a

cazurilor de asistență socială
 Din discuțiile cu experțiia reieșit, în primul rând, faptul că pentru cele mai
multe dintre cazurile de beneficiari ai prestațiilor și serviciilor sociale
comunicarea interinstituțională este esențială în rezolvarea și oferirea unor
servicii eficiente(de ex. pentru tinerii care părăsesc sistemul de asistență
socială comunicarea dintre direcțiile de asistență socială, centrele de
plasament sau cele rezidențiale și oficiile forței de muncă este foarte
importantă, la fel pentru victimile violenței în familie comunicarea între
adăposturile destinate acestora și oficiile fortei de muncă în vederea
12
reintegrării victimei pe piața forței de muncă, și bineînțeles sociale, este
esențială.).
 Însă, în momentul actual percepțiile celor care lucrează în mod concret cu
persoanele asistate, asistenții sociali, sunt mai degrabă că această
comunicare interinstituțională funcționeză în special la nivel formal
urmărindu-se în mică măsură colaborarea reală în vederea oferirii unor
serviciide susținere eficiente și de calitate.
 Lipsa unor proceduri standard pentru abordarea cazurilor care necesită

asistență socială în practica de zi cu zi a asistenților sociali
 Deși lipsa procedurilor în abordarea cazurilor aflate în dificultate a fost o

problemă des menționată atât de către asistenții sociali care se ocupă în
mod concret de aceste cazuri, cât și de experții din cadrul direcțiilor de
asistență socială , cercetarea a scos în evidență faptul că la nivel legislativ
modul și etapele care trebuiesc urmărite în abordarea unui caz social
sunt reglementate și stabilite.
 Așadar, concluzia este că în momentul prezent există un distanță destul
de mare între reglementările legislative și ceea ce se întâmplă în caz
concret în practica de zi cu zi în abordarea cazurilor de asistență socială.
 Promovarea redusă a reglementărilor legislative la nivelul instituțiilor
abilitate să ofere servicii sociale este una din cauzele creării acestui spațiu
gol între ceea ce este stabilit la nivel legislativ și procedurile de lucru cu
beneficiarii.
 Accentul pe ajutor financiar/ prestație socială și mai puțin pe servicii

sociale în vederea reintegrării/ integrării sociale
 Instituțiile de stat par să se focuseze și să ofere servicii sociale în mai

mică măsură în comparație cu furnizarea de prestații sociale în
percepția atât a beneficiarilor cât și a experților în domeniu. De cele mai
multe ori pentru oferirea de servicii sociale se lucrează cu organisme
particulare, fie că este vorba de firme acreditate, fie ONG-uri.
13
 Accent redus pe situațiile de prevenire
 In general, serviciile oferite de către direcțiile de asistență socială sunt

axate pe asistarea cazurilor aflate în nevoie/ situație de risc și mai puțin
pe prevenire.
Deasemenea, o altă problemă cu care sistemul de asistență socială se

confruntă în momentul de față este lipsa personalului, și mai ales, a celui specializat.
Mai mult decât atât, personalul existent în momentul de față pare să aibă o motivație
scăzută datorată, în primul rând, lipsei de eficință a serviciilor oferite și, în al doilea
rând, lipsei de apreciere percepută la nivel social a poziției de asistent social.
Nu în ultimul rând trebuie menționat faptul că, în prezent, la nivel local deși
protecția socială revine ca sarcină autorităților locale, implicarea acestora în oferirea
de servicii este redusă, cauzele fiind multiple, de la lipsa fondurilor și a personalului
specializat până la lipsa promovării eficiente a recomandărilor legislative pentru ca
acestea să poată fi aplicate cu o frecvență mai mare.
14
PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI
Definiție:
Persoanele cu dizabilități sunt acele persoane cărora, datorită unor afecțiuni fizice,
mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitățile de a desfăsura în mod normal activități
cotidiene, necesitând măsuri de protecție în sprijinul recuperării, integrării și incluziunii
sociale.
(Conform Legii nr.448/ 2006 din 06.12.2006, art.2. alin. 1)
Context
În contextul actual, după părerea specialiștilor în domeniu, sistemul de
asistență socială se confruntă cu un număr din ce în ce mai ridicat de persoane cu
dizabilități, beneficiari pentru care serviciile sociale actuale acoperă o parte relativ
redusă a nevoilor lor. Tipul de ajutor care primează pentru această categorie de
beneficiari este cel de tip prestație socială, partea de reintegrare socială ocupând un
loc secundar în practică.
Accentul pe ajutorul de tip prestație socială în detrimentul programelor de
reintegrare socială conduce la creșterea dependenței beneficiarilor cu dizabilități de
sistem. Paradoxul este că persoanele diagnosticate cu boli ce intră la categoria
dizabilități s-au dovedit a deveni într-o anumită măsură dependenți chiar de boală în
sine pentru a-și menține venitul provenit din prestația socială (un exemplu în acest
sens sunt persoanele care nu se îngrijesc și nu își iau medicamentele înainte de
analizele prin care se stabilește dacă se mai încadrează sau nu în condițiile
necesare acordării prestației sociale, exemplu provenit din focus grupurile cu
persoanele cu dizabilități).
Soluția găsită pentru numărul redus de servicii sociale oferit de direcțiile de
asistență socială (aflată deja în proces de implementare) sunt
programeledesfășurate în colaborare cu diferite ONG-uri care funcţionează pe baza
principiului punerii în comun a resurselor: direcţiile de asistență socială oferă sprijinul
15
financiar, iar ONG-urile oferă expertiza şi personalul necesar oferirii de servicii socio-
medicale la domiciliu.
Probleme specifice
 Asistarea, îngrijirea şi acordarea șansei derecuperare au fost

menționate de către persoanele cu dizabilități ca fiind cele mai
importante nevoi pe care ei le au. Legat de acoperirea acestor tipuri de
nevoi de către serviciile sociale, perceția beneficiarilor este că nivelul
de acoperire este mai degrabă mic, centrele care oferă aceste servicii
fiind foarte puține, numărul de cazuri aflate în nevoie depășind numărul
de locuri disponibile.
 Nevoile de îngrijire pot fi acoperite și la domiciliul persoanei, însă nici în
acest caz serviciile nu sunt acoperite în mai mare măsură, în momentul
actual, fiind nevoie de mult mai multe persoane specializate, în
comparație cu ce există în prezent ca și angajați, pentru a îndeplini
această activitate.
 Cu toate că, nu toate sectoarele s-au dovedit a avea acces direct la un
centru pentru persoane cu dizabilități (cum este cazul sectorului 5), în
acestă situație fiind nevoie a i se căuta, beneficiarului, un loc la un
centru în alte sectoare, direcția de asistență socială din sectorul de
reședință suportând cheltuielile aferente în limita bugetului destinat
acestei categori țintă.
 Referindu-ne la nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități, ce
locuiesc deja într-un centru destinat lor, acestea s-au dovedit a fi legate
de socializare, de activități socio-recreative și de activităţi de lucru pe
măsura posibilităţilor, activități ce ar putea da un sens persoanelor cu
dizabilități ce sunt deja dependente de sistem. Respondenţii au sugerat
că o cooperare între aceste centre şi potenţiali agenţi economici ar fi
benefică de ambele părţi, ar putea reprezenta un câştig atât pentru
pentru centru (din punct de vedere financiar)cât și pentru persoanele
beneficiare.
16
Sugestii de îmbunătăţire a serviciilor:
 Mutarea accentului pe dezvoltarea serviciilor de recuperare şi îngrijire a

persoanelor cu dizabilităţi reducând astfel dependența pe care aceștia
o dezvoltă față de sistemul de asistență socială.
 Motivarea beneficiarilor cu dizabilități ce primesc prestații sociale (ajutor
financiar) pentru activități de reintegrare socială și susținere proprie prin
căutarea unor activități potrivite pentru ei.
17

PERSOANELE VÂRSTNICE
Definiție:
Persoanele vârstnice sunt acele persoane care au împlinit vârsta de pensionare
stabilită prin lege (63 ani femei și 65 ani bărbați). Pentru a putea beneficia de
serviciile de asistență socială persoanele vârstnice trebuie să se afle într-una din
următoarele situații: nu are familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor
persoane obligate de aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare; nu are locuință
și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii; nu
realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii
necesare; nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată; se află
în imposibilitatatea de a-și asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării
fizice sau psihice.
(Conform Legii nr.17/2000 din 06.03. 2000, art. 1 alin. 4)
Context
În Romania actuală, ne confruntăm cu o pătură largă de persoane vârstnice cu

venituri mici și foarte mici pentru care asigurarea nevoilor de bază (de locuire, hrană
și sănătate) devine o problemă din ce în ce mai acută.
Discuțiile libere de tip focus grup cu persoanele vârstnice (fie beneficiari ai

sistemului, fie doar potențiali beneficiari)au pus în valoare faptul că această
categorie se confruntă cu o serie de probleme ce sunt acoperite, însă în mică
măsură de sistemul de asistență socială.
Problemele specifice
 Ponderea cheltuielilor cu medicamentele necesare în venitul lunar este

foarte mare, ba chiar multe dintre persoane nu își pot achiziționa toate
medicamentele de care au nevoie;
 Lipsa locuinței s-a remarcat a fi o problemă pentru un număr
considerabil de persoane din această categorie. Lipsa locuinței poate
avea mai multe cauze printre care se află și cel al evacuării din casele
18
naționalizate unde proprietarii au intrat în posesia acestora. Deși,
persoanele vârsnice care se află în această situație beneficiază de un
program de susținere din partea primăriei(prin plata chiriei pe o
perioadă de timp) situația lor este una cu fără prea multe speranțe,
luând în considerare faptul că oportunitățile sunt limitate pentru această
categorie;
 Lipsa centrelor de îngrijire pentru bătrâni. Discuțiile cu experții care se
ocupă de categoria vârstnicilor au pus în valoare faptul că pe lângă
faptul că nu există locuri suficiente în centrele existente, există
sectoare care nu au afiliat nici un centru, accesul lor la acestea fiind
mult mai redus.
 Așteptările vârstnicilor cu privire la aceste centre sunt legate nu numai
de asigurarea îndeplinirii nevoilor de bază (de hrană și de locurie) ci și
de nevoile de socializare și petrecere a timpului într-un mod plăcut
alături de alte persoane din aceeași categorie.
Sugestii de îmbunătățire a serviciilor:
 Mai multe programe de consiliere și reintegrare în familie a

persoanelor vârstnice;
 Promovarea și informarea categoriilor țintă privind existența unor
astfel de programe;
 Atragerea/ mobilizarea în mai mare măsură a companiilor private în
implicarea în proiectelor cu co/ finanțare europeană
pentrudeschiderea unui număr mai mare de centre pentru bătrâni;
 Programe de formare de îngrijitori la domiciliu pentru persoanele
vârstnice.
19
VICTIMELE VIOLENȚEI ÎN FAMILIE
Definiție:
Violența în familie reprezintă orice acțiune fizică sau verbală săvârșită cu intenție
de către un membru al familiei împotriva altui membru al aceleiași familii, care
provoacă o suferință fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material. Constituie,
deasemenea, violență în familie împiedicarea femeii de a-și exercita derepturile și
libertățile fundamentale.
Context
În ceea ce privește victimele violenței în familie, putem spune că ne aflăm în

procesul de armonizare cu legislația europeană privind violența și protecția
victimelor. Pentru asistenții sociali care se ocupă de acest grup țintă,limitările
legislative privind modalitatea de acțiune a lor în situațiile de violență au fost
percepute a fi una dintre problemele importante cu care ei se confruntă.
Deasemenea, resursele materiale necesare pentru oferirea serviciilor în cazul

victimelor violenței în familie (centre ce ofera locuință temporară și hrană, servicii de
consiliere etc.) sunt următoarele pe lista de nevoi pentru asigurarea unor servicii
eficiente și de calitate.
 Lipsa de informare privind drepturile pe care victimele violenței în

familiele au, de cele mai multe ori acestea rămân în situația existentă
fără a-și cere drepturile și fără a acționa în nici un fel, încurajând în
acest mod manifestarea violenței;
 Reglementările legislative actuale privind protecția victimei violenței
împotriva agresorului – în prezent victima este nevoită să plece din
locuința comună, neexistând încă o măsura legislativă prin care
agresorul să fie obligat să părăsească el locuința comună în caz de
violență;
20
 Părăsirea locuinței comune cu agresorul de către victimă ridică alte
probleme și anume cele legate de adăpost, hrană pentru victimă și
posibilii copii aflați în întreținere;
 O altă problemă la fel de importantă este cea legată de integrarea pe
piața forței de muncă a femeilor (fiind victime ale violenței în familie în
cele mai multe cazuri) care nu au lucrat niciodată fiind întreținute de
persoana cu care locuiau (agresorul).
Sugestii de imbunătățire a serviciilor:
 Crearea mai multor centre pentru victimele violenței în familie,

centre rezidențiale care să ofere adăpost și hrană pentru situațiile
de urgență. În acest sens, o nevoie menționată de beneficiarii
acestor tipuri de centre este mărirea perioadei de locuire în centru
(perioada de două luni fiind considerată prea mică pentru rezolvarea
problemelor cu care acestea se confruntă);
 Deasemenea, oferirea mai multor tipuri de servicii/ programe de
reintegrare a victimei în societate pentru beneficiarii din centre,
ajutându-i pe aceștia să își rezolve problemele;
 Dezvoltarea mai multor programe destinate victimelor violenței în
familie, cu accent și pe etapa de prevenire, nu numai pe cea de
ajutor în caz de nevoie;
 Împlicare crescută, a instituțiilor care oferă servicii pentru această
categorie, pe partea de informare privind drepturile victimelor și
serviciilor la care se pot adresa în caz de nevoie;
 Propuneri legislative și organizarea unui număr de întâlniri intra și
interinstituționale care să urgenteze procesul de armonizare
legislativă cu legislația europeană privind violența în familie;
 Nu în ultimul rând, dezvoltarea mai multor parteneriate cu oficiile
forțelor de muncă și cu ONG-uri de profil pentru integrarea/
reintegrarea victimelor pe piața forței de muncă, devenind
independente financiar.
21
COPIII AFLAȚI ÎN DIFICULTATE
Definiție:
Prin copii aflați în dificultate înțelegem în cadrul acestei cercetări următoarele
categorii: copiii din familiile fără venituri/ aflate în sărăcie, unde părinții sunt
beneficiari ai serviciilor de asistență socială, copii victime ale violenței în familie,
copii abandonați de părinți ori în spital ori într-un centru de plasament.
Context
Protecția copilului este unul dintreaspectele care s-au aflat în continuă

dezvoltare, în ultimii ani, atât pe partea de reglementări legislative cât și pe partea de
servicii dedicate și eficiente pentru aceștia. Legislația actuală respectă normele
europene privind protecția copilului și în cazul serviciilor acordate de sistemul de
asistență socială s-auînlocuit centrele de plasament cu centrele rezidențiale și
plasamentul familial.
Un alt aspect pozitiv, a fost legat de înființarea centrelor de zi, care au ajutat și
ajută în continuare copiii lipsiți de sprijin din partea familiei, mai ales pe partea de
educație să rămână integrați în sistemul educațional și să își petreacă timpul liber în
diverse modalități potrivite vârstei lor.
Însă, cele mai multe probleme legate de protecția copiilor, rămân la categoria
persoanelor cu venituri foarte mici/ aflate în sărăcie, în general familii cu mulți copii,
care nu le pot asigura un nivel de trai și educațional satisfăcător.
 Lipsa unui sprijin real din partea familiei, atât în ceea ce privește
îngrijirea necesară unui copil aflat în dezvoltare cât și în ceea ce
privește aspectul educațional;
 Întreruperea studiilor este încă o problemă pentru copiii aflați în
dificultate, lipsindu-le sprijinul atât din partea familiei cât și din partea
școlii, de cele mai multe ori;
22
 Tendința către marginalizare, în primul rând școlară și apoi socială
cauzată de accesul redus la resursele educaționale (rechizite școlare,
calculator etc.);
 Implicarea copiilor în treburi casnice care uneori le depățesc
atribuțiile,limitându-le timpul pentru activitățile educaționale și joc (este
cazul în special al fetelor care sunt nevoite să aibă grijă de frații mai
mici).
 Programe mai active și mai numeroase privind reintegrarea copiilor

în familie (este vorba de cei pe care îi abandonează părinții pentru
perioade mai scurte sau mai lungi de timp și care locuiesc în
centrele de plasament);
 Dezvoltarea unor programe educaționale pentru copiii cu părinți fără
venituri, beneficiari sau nu de prestații sociale, aceștia aflându-se în
situație de risc urmând de cele mai multe ori modelul părinților,
astfel devenind la rândul lor dependenți de protecția socială;
 Creșterea numărului de locuri în centrele de zi în funcție de nevoi;
 Informarea și consilierea părinților privind utilitatea centrelor de zi și
beneficiul educației pentru copiii lor.
23
PERSOANELE DE ETNIE RROMĂ
Definiție:
Persoanele de etnie rromă sunt persoanele care se declară ca făcând parte din
cadrul acestei etnii (prin legături familiale, culutură, limbă etc.).
Context
În ceea ce privește categoria persoanelor de etnie rromă, experții în domeniu

sunt de părere că aceștia nu ar trebui să fie considerați un grup țintă de sine stătător,
ca vârstnicii, persoanele cu dizabilități, etc., pentru sistemul de asistență socială.
Deși, se poate considera o categorie cu nevoi și probleme specifice, programele
destinate în special lor ar constitui cazuri de discriminare pozitivă. Astfel,
recomandarea este pentru integrarea rromilor în restul de programe sociale în funcție
de nevoile pe care le au, așa cum se întâmplă și în momentul prezent.
 Una dintre cele mai mari probleme legate de categoria în cauză este
lipsa întegrării acestora pe piața legală a forței de muncă. Lipsa
veniturilor oficiale îi plasează în categoria persoanelor fără venit, fiind
eligibili pentru prestațiile sociale;
 O altă problemă importantă legată de categoria rromilor este faptul că
aceștia se percep a fi într-o oarecare măsură dependenți de prestațiile
sociale fiind mai puțin interesați de partea activă a serviciilor sociale, de
programele de reintegrare socială și în special de reintegrare pe piața
forței de muncă;
 Ceea ce merită o atenție deosebită este faptul că dependența față de
sistem pare a se perpetua și la următoarea generație, copiii fiind deja
educați în cere ajutor din partea statului (de ex. majoritatea copiilor de
rromi cu care s-a vorbit în focus grupurile cu copii aflați în dificultate
erau deja beneficiari de cantină socială);
24
 Renunțarea la educația copiilor s-a dovedit a fi deasemenea un aspect
ce este necesar a fi luat în considerare într-o mai mai mare măsură;
 Și nu în ultimul rând, lipsa locuințelor și locuințele aflate într-o stare
precară este una din problemele acute cu care comunitatea rromă se
confruntă.
Posibile soluții, sugestii de imbunătățire a serviciilor
 Atragerea către programele de consiliere profesională, în special a

femeilor rrome tinere, ce s-au dovedit a fi mai deschise către
integrarea pe piața forței de muncă;
 Continuarea și intensificarea programelor de planning familial pentru
tinerele famili din comunitatea rromă, având mai puțini copii le vor
putea crea un nivel de trai mai ridicat, ocupându-se mai bine și de
educația acestora;
 Informarea părinților cu copii la școală despre existența centrelor de
zi unde copiii pot fi ajutați la teme după orele de școală, ceea ce ar
putea contribui la reducerea abandonului școlar în rândul copiilor
rromi;
 Monitorizarea cazurilor de asistați social și comunicarea
permanentă privind programele de consiliere și reintegrare socială
cu cei care rămân dependenți de sistemul de asistență socială o
perioadă mai îndelungată de timp.
25
TINERII CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Definiție:
In principal, prin tinerii care au părăsit sistemul de protecție a copilului se face
referire la tinerii cu vârsta între 18 și 25 ani care provin din centrele de plasament
și centrele de primire a copilului. Aceștia beneficiază de diferite programe care au
ca scop integrarea lor în societate.
Context
Cercetarea a pus în evidență faptul că tinerii care părăsesc sistemul de

asistență socială este una dintre categoriile de beneficiari căreia i se acordă o
importanță deosebită în ultimul timp. Există mai multe programe care se axează pe
integrarea treptată a acestora în societate, prin susținerea cheltuielior cu locuința o
perioadă limitată de timp după externare, cursuri și programe de consiliere
profesională și chiar oferirea unei sume de bani pentru a avea avea șansa la un start
pozitiv în procesul de integrare socială.
Probleme specifice
 Una din principalele și cele mai importante probleme pe care tinerii care
părăsesc sistemul de asistență socială le au sunt legate de nivelul
ridicat de dependență pe care aceștia îl au față de sistemul de protecție
socială;
 Acest grup țintă s-a dovedit a fi mai mereu în căutarea unui ajutor
exterior, fie că este vorba de instituțiile statului, fie că este vorba de
organizații non-profit de profil, negășindu-și resursele interne necesare
pentru o integrare sănătoasă și de durată în sistemul social;
 Alte probleme, pe care tinerii, care sunt externați din centrele de
plasament sau cele rezidențiale le au, sunt legate de lipsa de
perseverență si continuitate în procesul de integrare socială, aceștia
manifestând o toleranță foarte mică la stres și la efortul îndelungat pe
care trebuie să îl facă pentru a se integra social, pentru a-și găsi și
26
păstra un loc de muncă care să le aducă venituri permanente devenind
independenți în traiul de zi cu zi.
 Însă, nu numai lipsa lor de continuitate în cautarea și păstrarea unui loc
de muncă plătit este o problemă ci intervine și problema tipului de locuri
de muncă obținute de către aceștia,fiind lipsiți de experiență și neavând
o calificare anume, acest aspect fiind din nou o piedică în câștigarea
independenței dorite.
Posibile soluții, sugestii de îmbunătățire a serviciilor
 Mai mult accent pe integrarea tinerilor din sistemul de asistență socială

în programe de formare profesională, ceea ce le va mări șansele
obținerii unui loc de muncă platit astfel încât să își poată asigura traiul
într-un mod independent;
 Încurajarea acestora pentru continuarea studiilor, chiar și după
terminarea liceului;
 Continuarea programelor de susținere financiară o perioadă de timp
după părăsirea sistemului de asistență socială, programe evaluate
foarte pozitiv de către beneficiari;
 Facilitarea comunicării și orientarea tinerilor către ONG-uri de profil
pentru a beneficia de programele de integrare socială oferite de către
acestea;
 Monitorizarea tinerilor care părăsesc sistemul, o perioadă stabilită de
timp, pentru a-i ajuta cu consiliere în caz de nevoie.
27
CONSUMATORII DE DROGURI
Definiție:
Prin consumatori de droguri ne referim la acele persoanele care consumă anumite
stupefiantele şi substanţele psihotrope definite conform Convenţiei Unice Asupra
Stupefiantelor, adoptată în anul 1961 şi modificată prin Protocolul din 1972 şi
Convenţia Naţiunilor Unite Asupra Substanţelor Psihotrope din anul 1971.
Context
Interviurile în profunzime realizate cu persoanele consumatoare de droguri au

scos în evidenţă faptul că acestea manifestă un risc crescut de marginalizare şi auto-
excludere socială, risc cauzat de imposibilitatea de a deşfăşura o activitate de
muncă, blamul social, tendinţa spre delicvenţă şi actele de agresiune asociate.
Pentru această categorie, serviciile sociale sunt asigurate mai degrabă de

către ONG-urile de profil, direcţiile de asistenţă socială fiind mai puțin implicate în
mod direct. În plus, pentru categoria consumatorilor de droguri s-au desfășurat de-a
lungul timpului o serie de proiecte în colaborare cu diverse ONG-uri de profil.
Probleme specifice
 Dependența creată de substanțele folosite este cea mai mare

problemă a consumatorilor de droguri. De aceea aceștia au nevoie de
asistenţă medicală permanentă, de centre specializate care să le
poată oferi asistență și medicație la orice oră din zi;
 Mai mult, odată ce își conștientizează dependența, vor avea nevoie de
consiliere de specialitate pentru consumatorii de droguri, consiliere
care să îi ajute/ să îi susțină în procesul de dezintoxicare;
 Nu în ultimul rând, după perioada de dezintoxicare, consumatorii de
droguri vor avea nevoie de programe de consiliere atât pentru
reintegrarea în familie și societate cât și pentru reintegrarea pe piața
muncii; în lipsa unui program de susținere în procesul de reintegrare,
vulnerabilitatea caracteristică grupului țintă îi poate conduce la
consumul de droguri, din nou.
28
 Derularea unor acţiuni de prevenire a consumului de droguri prin

campanii de informare asupra efectelor nocive a acestui tip de
comportament;
 Stabilirea unor protocoale de colaborare cu ONG-uri de profil, pentru a
suplini lipsa serviciilor dedicate acestei categori țintă, în cadrul
serviciilor sociale oferite de direcțiile de asistență socială;
 Consumatorii de droguripot fi incluși, de asemenea, în programele si
serviciile de consiliere şi reintegrare socio-profesională.
29
IMIGRANȚII/REFUGIAȚII
Definiție:
Persoana refugiată este persoana care s-a retras într-o altă țară/ stat, spre a găsi
sprijin sau ocrotire în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. Un tip aparte de
refugiat, îl reprezintă refugiatul politic, care este persoana care cere azil politic.
Context
Interviurile în profunzime cu persoanele cu statut de imigrant/refugiat au scos

în evidenţă faptul că aceste persoane beneficiază în mică parte de servicii de
asistenţă socială. În principal, sprijinul acestor persoane vine din partea altor
entităţi,ca ONG-urile care au ca domeniu de activitate sprijinirea refugiaţilor, sau din
partea formelor de organizare religioasă corespunzătoare etniei din care face parte
refugiatul/imigrantul.
Refugiaţii/imigranţii se adresează în principal organizaţiilor şi fundaţiilor

internaţionale care vin în sprijinul acestora sau instituţiilor religioase a etniei din care
fac parte.
Probleme specifice
 Una din principalele nevoi pentru acest grup țintă este cea de
adăpost. De cele mai multe ori, adăpostul este asigurat prin centre
de cazare puse la dispoziţie de structuri guvernamentale;
 Dificultățile de reintegrare socio-profesională au fost menționate ca
fiind o problemă reală având în vedere faptul că acomodarea într-o
altă ţară poate fi foarte dificilă, mai ales în cazul necunoașterii limbii
vorbite;
 Pentru imigranții cu copii, integrarea acestora în gradinițe sau școli a
fost percepută ca fiind o problemă în anumite cazuri;
30
 În cazul celor ce beneficiază de o formă de adăpost, se constată o
lipsă a posibilităţii de petrecere a timpului, activităţi cu scop de
socializare sau recreere;
 Principalele nevoi pe care le semnalează chiar beneficiarii sunt cele
de sprijin financiar, adăpost şi sprijin în găsirea unui loc de muncă.
Sugestii de îmbunătăţire a serviciilor:
 Un prim pas recomandat este facilitarea accesului

imigranţilor/refugiaţilor la serviciile de asistenţă socială ale direcţiilor
de asistenţă socială (adăposturi, centre de zi pentru copii, ajutor
alimentar de tip cantină socială etc). Apoi, ca acţiuni se recomandă
acordarea de sprijin pentru integrarea socio-profesională a
refugiaţilor/imigranţilor (cursuri de limba străină, cursuri de
specializare sau reconversie ș.a).
 Deasemenea, o modalitate foarte eficientă de ajutor și sprijin, în lipsa
serviciilor adresate refugiaților în cadrul direcțiilor de asistență socială
o constituie colaborarea cu ONG-urile de profil şi/ sau cudiverse
instituții religioase pentru străini.
31
REZULTATELE ANALIZEI CANTITATIVE
Principalele concluzii care au reieșit în urma sondajului de opinie realizat în

rândul cetățenilor municipiului București sunt:
 Serviciul de asistentă socială se confruntă cu o problema atât în ceea

ce privește gradul de cunoaștere al instituțiilor, cât și de imagine în
rândul cetățenilor, deoarece doar 1 din 2 respondenți cunosc instituțiile
sociale la care pot apela în caz de nevoie, în timp ce 3 din 10
respondenți au o impresie favorabilă despre serviiciile de asistență
socială oferite la nivelul municipiului și al sectoarelor.
 În ceea ce privește beneficiarii de servicii sociale doar 11% din

respondenți au beneficiat de un astfel de serviciu, declarându-se în
peste 50% dintre cazuri mulțumiți de serviciile de asistență socială.
Principalele probleme pentru care aceștia s-au adresat serviciului de
asistență socială fiind legate de sănătate, solicitarea ajutorului de
handicap, șomaj sau a subvenției pentru încălzirea locuinței.
 Persoanele cu dizabilități, copiii aflați în dificultate și persoanele

vârstinice sunt, în opinia respondentilor, primele trei categorii sociale
cele mai importante care trebuie să se afle în atenția serviciului de
asistență socială.
 Principalul aspect care necesită o îmbunătățire în opinia cetățenilor

este modul în care legea este aplicată în sistemul de asistență socială.
 Respondenții au identificat ca principale probleme cu care se confruntă

sistemul de asistență socială la nivelul municipiului București fondurile
insuficiente și lipsa comunicării servciilor/programelor și instituțiilor
sociale.
32
REZULTATE MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Cât de bine ați spune că cunoașteți instituțiile serviciilor sociale care funcționează la
nivelul municipiului București?
Sectorul 1 Sectorul 2 Sectorul 3 Sectorul 4 Sectorul 5 Sectorul 6

Cunosc foarte bine serviciile și știu
unde să mă adresez/interesezîin caz 11,9 12,1 12,2 12,9 11,3 12,3
de nevoie
Nu le cunosc foarte bine, însăștiu
39,2 39,2 36,8 37,5 38,3 38,1
unde să mă adresez/interesez
Nu le cunosc foarte bine și nuștiu
46,6 46,3 48,7 46,8 48,8 47,7
Nu știu/Nu răspund 2,4 2,4 2,3 2,9 1,5 1,9
Baza (nr. respondenți) 822 1283 1431 1083 1036 1329
33
Dar la nivel de sector?
Cunosc foarte bine serviciile și

știu unde să mă 15,8 17,4 16,8 18,8 15,3 16,6
adresez/interesezîin caz de nevoie
Nu le cunosc foarte bine, însăștiu
36,4 39,9 36,0 34,8 37,2 35,9
Nu le cunosc foarte bine și nuștiu

45,2 39,9 44,9 43,5 46,0 45,2

Baza (nr. respondenți) 822 1283 1431 1083 1036 1329
34
Dvs. personal ați beneficiat în mod direct de servicii de asistență socială puse la
dispoziție de Direcția Generală de Asistență Socială a Mun. București?
Da 9,6 10,8 10,4 11,6 10,3 10,4

Nu 89,0 88,5 89,4 87,3 89,2 89,0
Nu stiu/Nu raspund 1,3 ,7 ,2 1,1 ,5 ,6

Baza (nr. respondenti) 822 1283 1431 1083 1036 1329
35
Cât de muțumit sunteți de serviciile de asistență socială?
Foarte mulțumit 7,0 13,9 10,4 11,3 10,8 8,2

Mulțumit 47,7 38,9 44,2 33,0 41,2 47,9
Nici mulțumit, nici nemulțumit 8,1 5,6 3,9 5,7 2,0 5,5
Nemulțumit 19,8 29,9 24,7 26,4 22,5 26,0
Deloc mulțumit 9,3 9,7 13,6 19,8 20,6 9,6
Baza (nr. respondenți)
% dintre cei care au apelat la 79 138 149 126 107 139
serviciile DGASMB
36
37
Motivele pentru care respondenții s-au adresat
DGASMB
Motivul nr. persoane
1 Probleme de sanatate 176
2 Ajutor handicap 89
3 Ajutor somaj 73
4 Ajutor pentru incalzire 58
5 Indemnizatie crestere copil 43
6 Altele 38
7 Probleme financiare 36
Ajutor pensionari cu pensii
8 25
mici
9 Asistenta medicala 21
10 Medicamente gratuite 9
11 Ajutor insotitor 6
12 Ajutor social 6
13 Indemnizatie nou nascut 5
14 Ajutor pentru caldura 4
15 Probleme personale 4
16 Ajutor sub forma de alimente 3
17 Probleme de familie 3
18 Plata intretinere 3
19 Protectia copilului 3
20 Ajutor gravide 3
21 Familie monoparentala 3
22 Asistenta copil 2
23 Copii ramasi orfani 2
24 Ajutor in situatii de urgenta 2
25 Ajutor pentru deces 2
26 Ajutor de somaj 2
27 Accident de munca 1
28 Acte de violenta 1
29 Pensie alimentara 1
Plasament copil in urma
30 1
divortului
31 Rechizite 1
32 Refugiati 1
33 Abuz asupra copiilor 1
34 Asistent social 1
35 Solicitare informatii 1
Concediu de crestere a
36 1
copilului
38
Impresia dvs. despre serviciile de asistență socială la nivelul municipilului București
este mai degrabă
Foarte favorabilă 1,8 1,8 1,8 1,8 1,5 1,9

Favorabilă 24,9 24,6 22,8 24,6 25,2 23,7
Nici favorabiă, nici
25,4 25,6 24,9 25,3 24,4 24,1
nefavorabilă
Nefavorabilă 17,9 18,3 19,3 18,7 18,8 19,7
Deloc favorabilă 11,1 11,1 11,1 12,0 10,9 10,7
Nu stiu/Nu raspund 18,9 18,6 20,2 17,7 19,0 19,9
39
Dar despre serviciile de asistență socială la nivelul sectorului în care locuiți?
Foarte favorabilă 2,2 3,0 2,4 3,0 1,5 2,2

Favorabilă 28,2 27,2 24,3 28,4 23,9 23,2
Nici favorabiă, nici
22,4 23,2 23,2 22,5 22,7 22,8
nefavorabilă
Nefavorabilă 16,3 17,2 18,0 17,1 18,7 17,4
Deloc favorabilă 9,6 9,4 9,6 9,0 12,2 11,1
Nu stiu/Nu raspund 21,2 19,9 22,5 20,0 21,0 23,3
40
41
Care ați spune că sunt principalele probleme ale sistemului de asistență
socială la nivelul municipiului Bucuresti? Problema 1
Problema Nr. persoane
Nu stiu/Nu raspund 3938
Fonduri insuficiente/prea mici 350
Lipsa comunicarii serviciilor/programelor de 234

asistenta sociala/institutiilor
Birocratia 154
Dezinteres 153
Proasta organizare a sistemului/ineficienta acestuia 104
Indiferenta 79
Lipsa implicarii 64
Numar redus de angajati 48
Coruptia 45
Altele 1815
Oamenii strazii 35
Batranii 34
Slaba pregatire a angajatilor 32
copiii strazii 31
Acordarea nejustificata (pe nedrept) de ajutoare 30

sociale
Ajutoare sociale mici 24
Lipsa locurilor de munca 19
Acorda sprijin persoanelor care nu au nevoie 18
Ajutorul social/Asistenta sociala in sine lipseste 17
Altele 1533
42
Care ați spune că sunt principalele probleme ale sistemului de asistență socială la nivelul
municipiului Bucuresti? Problema 2
Problema nr. persoane
1 Fonduri insuficiente/prea mici 62
2 Lipsa comunicarii serviciilor/programelor de asistenta sociala/institutiilor 47

3 Proasta organizare a sistemului/ineficienta acestuia 40
4 Dezinteres 40
5 Numar redus de angajati 34
6 Birocratia 30
7 Slaba pregatire a angajatilor 26
8 Batranii 23
9 Lipsa personalului calificat 11
10 Legislatia 11
11 Altele 765
12 Coruptia 10
13 Copiii strazii 10
14 Altele 745
43
44
Care dintre aceste probleme o considerați cea mai gravă?
Nr.
Problema Respondenți
Lipsa comunicarii serviciilor/programelor

222
de asistenta sociala/institutiilor
Dezinteres 169
Birocratia 133
Proasta organizare a
100
sistemului/ineficienta acestuia
Indiferenta 74
Lipsa implicarii 66
Coruptia 45
Slaba pregatire a angajatilor 43
Batranii 41
Oamenii strazii 36
copiii strazii 32
Acordarea nejustificata (pe nedrept) de

26
ajutoare sociale
Acorda sprijin persoanelor care nu au

25
nevoie
Ajutoare sociale mici 25
Cainii vagabonzi 19
Lipsa locurilor de munca 18
Ajutorul social/Asistenta sociala in sine
17
lipseste
Legislatia 16
Altele 1426
Nu stiu 4079
45
Dintre următoarele categorii de persoane, care credeţi că ar trebui să constituie preocuparea
serviciilor de asistenţă socială, în general?
Persoanele cu dizabilitățti 20,1% 20,4% 20,3% 19,7% 20,5% 20,3%

Persoanele vârstnice 19,7% 20,0% 19,9% 20,5% 20,3% 19,6%
Persoanele de etnie romă 2,9% 2,9% 2,7% 2,4% 2,7% 2,5%
Tinerii care părăsesc sistemul
7,7% 6,8% 7,6% 7,7% 7,2% 6,9%
de asistență socială
Victimele violenței în familie 11,7% 11,7% 12,2% 12,4% 12,0% 11,3%
Copiii aflați în dificultate 15,8% 16,3% 15,9% 16,9% 15,5% 16,3%
Consumatorii de droguri 4,8% 4,5% 4,7% 4,9% 5,2% 5,1%
Persoane adulte fără adapost 6,4% 6,9% 6,8% 6,5% 6,1% 6,8%
Imigranții/refugiații 1,4% 1,1% 1,3% 1,3% 1,2% 1,1%
Populația aflatăîn situații de
9,3% 9,4% 8,8% 7,8% 9,3% 10,1%
calamitate
Baza (nr. nominalizari - max. 5) 3160 5009 5514 4075 3945 5052
46
Care dintre cele selectate de dumneavoastră considerați că este cea mai importantă?
Persoanele cu dizabilități 24,7 27,7 28,1 26,8 29,6 26,7

Persoanele vârstnice 16,0 15,8 15,7 14,0 13,6 14,4
Persoanele de etnie roma 1,1 1,3 ,6 ,8 1,1 1,1
Tinerii care părăsesc sistemul
5,7 4,3 4,3 4,8 5,0 5,1
de asistență socială
Victimele violenței în familie 5,6 5,1 5,1 5,4 6,7 4,9
Copiii aflați în dificultate 22,3 24,0 25,0 25,1 22,6 24,2
Consumatorii de droguri 3,1 3,0 3,5 3,2 2,6 2,5
Persoane adulte fără adăpost 3,7 3,4 2,9 4,1 3,0 3,3
Imigranții/refugiații 6,2 5,3 4,4 6,4 4,8 5,9
Populația aflată în situații de
8,4 7,3 6,4 5,9 7,6 7,6
calamitate
Nu știu/ Nu răspund 3,1 2,8 3,8 3,6 3,4 4,1
47
Aspecte care ar necesita îmbunătățire în sistemul de asistență socială
Organizarea serviciilor 18,2% 19,7% 19,0% 18,8% 19,4% 19,1%

Pregatirea functionarilor 23,2% 22,9% 22,4% 22,9% 22,5% 22,2%
Tipurile de servicii sociale
7,3% 8,3% 7,2% 8,6% 7,0% 7,8%
oferite
Calitatea serviciilor sociale
19,8% 18,9% 19,3% 19,2% 19,4% 20,3%
oferite
Modul in care legea este
aplicata in sistemul de 28,4% 26,6% 28,4% 27,4% 28,6% 26,4%
asistenta sociala
Nu stiu/Nu raspuns 3,2% 3,5% 3,6% 3,1% 3,2% 4,1%
48
ANALIZA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
Cat de bine ati spune ca Ocupatia

cunoasteti institutiile serviciilor
sociale care functioneaza la nivelul Nu stiu/Nu
Angajat Somer Pensionar Student
municipiului Bucuresti? raspund
Total
Cunosc foarte bine serviciile si stiu
unde sa ma adresez/interesez in caz 42,2% 6,5% 44,9% 2,9% 3,5% 100,0%
de nevoie
Nu le cunosc foarte bine, insa stiu
unde sa ma adresez/interesez
53,6% 6,8% 24,4% 11,1% 4,2% 100,0%
Nu le cunosc foarte bine si nu stiu

44,0% 8,5% 33,1% 8,9% 5,5% 100,0%
Nu stiu/Nu raspund 28,4% 5,2% 54,2% 7,1% 5,2% 100,0%
Cat de bine ati spune ca Venit Total

cunoasteti institutiile serviciilor sociale
care functioneaza la nivelul < 1.000 1.000 - 2.000 - Nu stiu/Nu
> 3.000
municipiului Bucuresti? RON 2.000 3.000 raspund

unde sa ma adresez/interesez in caz 40,1% 32,9% 6,4% 5,2% 15,4% 100,0%
de nevoie
34,2% 32,9% 7,8% 6,2% 18,9% 100,0%

43,5% 26,5% 6,3% 4,2% 19,4% 100,0%
49
Educatie Total
Cat de bine ati spune ca cunoasteti
institutiile serviciilor sociale care Fara Clasele 9- Nu stiu/Nu
Clasele 1-8 Facultate
functioneaza la nivelul municipiului educatie 12 raspund
Bucuresti?
unde sa ma adresez/interesez in ,2% 8,1% 41,4% 48,5% 1,7% 100,0%
caz de nevoie
unde sa ma adresez/interesez ,6% 4,2% 43,2% 51,3% ,7% 100,0%

1,2% 10,3% 47,2% 40,2% 1,2% 100,0%
Dumneavoastra personal ati Ocupatia Total

beneficiat in mod direct de servicii
de asistenta sociala puse la
Nu stiu/Nu
dispozitie de Directia Generala de Angajat Somer Pensionar Student
raspund
Asistenta Sociala a Municipiului
Bucuresti?
Da 28,4% 12,7% 49,7% 4,1% 5,1% 100,0%
Nu 49,4% 7,0% 29,4% 9,5% 4,7% 100,0%
Nu stiu/Nu raspund 34,0% ,0% 46,8% 14,9% 4,3% 100,0%
50
Dumneavoastra personal ati Venit Total
< 1.000 1.000 - 2.000 - Nu stiu/Nu
dispozitie de Directia Generala de > 3.000
RON 2.000 3.000 raspund
Bucuresti?
Da 55,3% 21,3% 4,7% 4,7% 14,0% 100,0%
Nu 37,9% 30,8% 7,0% 5,2% 19,1% 100,0%
Dumneavoastra personal ati Educatie Total

Fara Clasele 9- Nu stiu/Nu
dispozitie de Directia Generala de Clasele 1-8 Facultate
educatie 12 raspund
Bucuresti?
Da 2,0% 12,6% 49,1% 35,0% 1,4% 100,0%
Nu ,7% 7,3% 44,5% 46,4% 1,0% 100,0%
Nu stiu/Nu raspund ,0% 8,5% 25,5% 57,4% 8,5% 100,0%
51
Ocupatia Total
Cat de multumit sunteti de serviciile
de asistenta sociala? Nu stiu/Nu
Angajat Somer Pensionar Student
raspund
Foarte multumit 24,4% 3,8% 64,1% 3,8% 3,8% 100,0%

Multumit
23,3% 13,3% 53,1% 4,5% 5,8% 100,0%
Nici multumit, nici nemultumit 56,8% 10,8% 16,2% 13,5% 2,7% 100,0%
Nemultumit 31,4% 13,3% 47,9% 2,1% 5,3% 100,0%
Deloc multumit 29,7% 15,8% 45,5% 4,0% 5,0% 100,0%
Nu stiu/Nu raspund
38,5% 19,2% 38,5% ,0% 3,8% 100,0%
Venit Total
Cat de multumit sunteti de
< 1.000 1.000 - 2.000 - Nu stiu/Nu
serviciile de asistenta sociala? > 3.000
RON 2.000 3.000 raspund
Foarte multumit 62,3% 18,2% 2,6% 9,1% 7,8% 100,0%

Multumit
51,9% 27,1% 3,9% 2,6% 14,5% 100,0%
Nici multumit, nici nemultumit 29,7% 18,9% 18,9% 16,2% 16,2% 100,0%
Nemultumit 61,5% 19,8% 4,3% 3,2% 11,2% 100,0%
Deloc multumit 59,8% 11,8% 3,9% 2,0% 22,5% 100,0%
Nu stiu/Nu raspund
46,2% 15,4% 7,7% 23,1% 7,7% 100,0%
52
Impresia dumneavoastra despre Ocupatia Total
serviciile de asistenta sociala la
nivelul municipilului Bucuresti este Nu stiu/Nu
mai degraba Angajat Somer Pensionar Student raspund
Foarte favorabila 34,4% 5,6% 49,6% 6,4% 4,0% 100,0%
Favorabila 42,5% 9,2% 36,8% 8,0% 3,5% 100,0%
Nic favorabila, nici nefavorabila 51,5% 7,0% 22,6% 15,1% 3,9% 100,0%
Nefavorabila 46,9% 6,8% 35,3% 6,8% 4,3% 100,0%
Deloc favorabila 43,8% 9,4% 33,1% 6,8% 6,9% 100,0%
Impresia dumneavoastra despre Venit Total

nivelul municipilului Bucuresti este

mai degraba * Ocupatia < 1.000 1.000 - 2.000 - Nu stiu/Nu
Crosstabulation RON 2.000 3.000 > 3.000 raspund
Foarte favorabila 54,0% 29,8% 4,0% 1,6% 10,5% 100,0%
Favorabila 45,9% 31,0% 4,5% 3,5% 15,0% 100,0%
Nic favorabila, nici nefavorabila 36,3% 29,4% 8,2% 5,2% 20,8% 100,0%
Nefavorabila 38,0% 31,2% 7,3% 7,2% 16,3% 100,0%
53
Educatie Total
Impresia dumneavoastra despre
nivelul municipilului Bucuresti este
mai degraba * Ocupatia Fara Clasele 9- Nu stiu/Nu
Crosstabulation educatie Clasele 1-8 12 Facultate raspund
Foarte favorabila 3,2% 19,2% 43,2% 33,6% ,8% 100,0%
Favorabila 1,1% 9,1% 53,8% 35,0% 1,1% 100,0%
Nic favorabila, nici nefavorabila ,5% 5,5% 44,6% 48,4% ,9% 100,0%
Nefavorabila ,6% 7,5% 40,2% 51,1% ,5% 100,0%
Nu stiu/Nu raspund ,8% 7,8% 37,7% 52,0% 1,6% 100,0%
Ocupatia Total
Care dintre aceste probleme o
Nu stiu/Nu
considerați cea mai gravă? Angajat Somer Pensionar Student
raspund
Fonduri insuficiente/prea mici 47 % 10 % 33 % 8% 3% 100 %
Lipsa comunicarii 58 % 10 % 16 % 11 % 4% 100 %

serviciilor/programelor de asistenta
sociala/institutiilor
Dezinteres 43 % 5% 42 % 9% 1% 100 %
54
Venit Total
< 1.000 1.000 - 2.000 - Nu stiu/Nu
considerați cea mai gravă?
RON 2.000 3.000 > 3.000 raspund
Fonduri insuficiente/prea mici 35 % 35 % 6% 5% 18 % 100 %
Lipsa comunicarii
sociala/institutiilor 16 % 16 % 3% 2% 8% 45 %
Dezinteres 45 % 31 % 9% 4% 11 % 100 %
Educatie Total

considerați cea mai gravă?
Fara Nu stiu/Nu
educatie Clasele 1-8 Clasele 9-12 Facultate raspund
Fonduri insuficiente/prea mici 2% 5% 40 % 51 % 2% 100 %

Lipsa comunicarii
sociala/institutiilor 1% 42 % 56 % 0% 100 %
Dezinteres 7% 44 % 49 % 100 %
55
Care este cea mai importanta Ocupatia Total
categorie de persoane care ar
trebui sa constituie preocuparea Nu stiu/Nu
serviciilor de asistenta sociala? Angajat Somer Pensionar Student raspund
Persoanele cu dizabilitati 45,7% 8,9% 30,3% 10,5% 4,6% 100,0%
Persoanele varstnice 46,9% 5,4% 39,7% 5,2% 2,9% 100,0%
Persoanele de etnie roma 40,8% 16,9% 32,4% 7,0% 2,8% 100,0%

Tinerii care parasesc sistemul de 52,4% 4,8% 28,0% 11,6% 3,3% 100,0%
asistenta sociala
Victimele violentei in familie 48,5% 8,2% 21,0% 16,7% 5,6% 100,0%
Copiii aflati in dificultate 50,7% 8,3% 26,1% 9,1% 5,7% 100,0%

Persoane adulte fara adapost 48,1% 6,8% 31,9% 9,8% 3,4% 100,0%
Imigrantii/refugiatii 51,2% 5,8% 33,2% 4,2% 5,5% 100,0%
Populatia aflata in situatii de 44,7% 7,2% 33,7% 8,6% 5,8% 100,0%
calamitate
Nu stiu/ Nu raspund 29,5% 6,6% 52,5% 4,9% 6,6% 100,0%
56
Care este cea mai importanta Venit Total
trebui sa constituie preocuparea < 1.000 1.000 - 2.000 - Nu stiu/Nu
serviciilor de asistenta sociala? RON 2.000 3.000 > 3.000 raspund
Persoanele cu dizabilitati 42,7% 27,0% 7,3% 3,8% 19,1% 100,0%
Persoanele varstnice 39,2% 32,1% 8,5% 5,4% 14,8% 100,0%
Persoanele de etnie roma 43,7% 26,8% 7,0% 7,0% 15,5% 100,0%

Tinerii care parasesc sistemul de 28,8% 32,9% 9,8% 7,7% 20,8% 100,0%
asistenta sociala
Victimele violentei in familie 44,6% 27,6% 4,2% 3,7% 19,9% 100,0%
Copiii aflati in dificultate 36,8% 30,9% 6,6% 5,7% 20,0% 100,0%

Persoane adulte fara adapost 41,9% 29,1% 4,7% 6,4% 17,9% 100,0%
Imigrantii/refugiatii 36,4% 31,1% 6,3% 6,9% 19,3% 100,0%
Populatia aflata in situatii de 39,6% 31,8% 5,8% 6,6% 16,2% 100,0%
calamitate
57
Care este cea mai importanta Educatie Total
trebui sa constituie preocuparea Fara Clasele 9- Nu stiu/Nu
serviciilor de asistenta sociala? educatie Clasele 1-8 12 Facultate raspund
Persoanele cu dizabilitati ,6% 6,3% 50,5% 41,5% 1,1% 100,0%
Persoanele varstnice 1,0% 10,3% 40,5% 47,7% ,5% 100,0%
Persoanele de etnie roma ,0% 11,4% 38,6% 50,0% ,0% 100,0%

Tinerii care parasesc sistemul de ,9% 6,3% 37,6% 53,7% 1,5% 100,0%
asistenta sociala
Victimele violentei in familie ,5% 7,7% 45,8% 44,7% 1,3% 100,0%
Copiii aflati in dificultate ,8% 7,0% 42,9% 48,4% ,9% 100,0%
Consumatorii de droguri 2,4% 8,1% 47,6% 41,4% ,5% 100,0%

Persoane adulte fara adapost ,9% 12,3% 45,1% 41,3% ,4% 100,0%
Imigrantii/refugiatii ,5% 7,9% 40,5% 50,5% ,5% 100,0%
Populatia aflata in situatii de ,6% 7,4% 46,8% 44,2% 1,0% 100,0%
calamitate
58
Ocupatia Total
Care sunt aspectele care necesita
imbunatatire in sistemul de
Nu stiu/Nu
asistenta sociala?
Angajat Somer Pensionar Student raspund
Tipurile de servicii sociale oferite 53,5% 7,4% 24,6% 9,6% 4,8% 100,0%
Calitatea serviciilor sociale oferite 49,0% 7,3% 28,5% 10,4% 4,7% 100,0%
Modul in care legea este aplicata in 47,8% 7,6% 28,7% 10,8% 5,0% 100,0%
sistemul de asistenta sociala
Venit Total
imbunatatire in sistemul de
< 1.000 1.000 - 2.000 - Nu stiu/Nu
asistenta sociala?
RON 2.000 3.000 > 3.000 raspund
Tipurile de servicii sociale oferite 35,7% 31,6% 9,1% 5,3% 18,3% 100,0%
Calitatea serviciilor sociale oferite 35,9% 32,5% 7,1% 5,0% 19,6% 100,0%
Modul in care legea este aplicata in 40,4% 29,2% 6,4% 4,9% 19,1% 100,0%
59
Educatie Total
imbunatatire in sistemul de Fara Clasele 9- Nu stiu/Nu
asistenta sociala? educatie Clasele 1-8 12 Facultate raspund
Organizarea serviciilor ,7% 6,9% 43,4% 48,5% ,5% 100,0%
Pregatirea functionarilor ,5% 6,5% 42,9% 49,3% ,8% 100,0%
Tipurile de servicii sociale oferite 1,2% 5,2% 41,0% 52,1% ,5% 100,0%
Calitatea serviciilor sociale oferite ,3% 6,3% 43,6% 49,1% ,7% 100,0%
Modul in care legea este aplicata in ,5% 7,3% 47,3% 44,0% ,9% 100,0%
60
REZULTATE PE SECTOARE – SECTORUL 1
Dimensiune esantion: 893 persoane intervievate
Marja de eroare: 3,27%
61
62
63
Nr.

31
Dezinteres 22
Batranii 12
Birocratia 9
Lipsa implicarii 9
Altele 221
Nu stiu 463
64
65
Dimensiune esantion: 1,336 persoane intervievate
66
67
68
Nr.

39
Dezinteres 38
Birocratia 26
24
Altele 354
Nu stiu 740
69
70
71
72
73
74
75
Nr.
Birocratia 41

38
Dezinteres 34
Indiferenta 20
16
Altele 380
Nu stiu 831
76
77
78
79
80
81
Nr.

4-0
Dezinteres 27
19
Birocratia 15
Indiferenta 15
Altele 303
Nu stiu 621
82
83
84
85
86
87
Nr.

26
Dezinteres 21
Birocratia 21
16
Altele 270
Nu stiu 635
88
89
90
91
92
93
Nr.

47
Dezinteres 27
Birocratia 21
16
Altele 373
Nu stiu 789
94
95
96
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Rezultatele cercetării au pus în evidență faptul că în ultimii ani s-au realizat

progrese importante în sistemul de protecție și asistență socială, în special pe partea
de legislație, urmărindu-se atât crearea unui cadru legal coerent care să permită și
mai mult, să faciliteze furnizarea de prestații și servicii sociale potrivite nevoilor
cetățenilor statului.
În același timp a reieșit faptul că,în practică, atât asistenții sociali cât și
beneficiarii sistemului de asistență socială se lovesc încă, de o serie de probleme ce
îi împiedică și pe unii și pe alții să ofere și respectiv să primească servicii sociale
eficiente, adică servicii care să suțină categoriile aflate în dificultate pe o perioadă
limitată de timp, susținându-i în această perioadă în procesul de integrare/
reintegrare socială. Reintegrarea socială fiind scopul final ce este necesar a fi urmărit
de sistemul de asistență socială.
Astfel, luând în considerare cele de mai sus, ceea ce constituie încă o

problemă a sistemului de asistență socială este distanța considerabilă care există
între nivelul teoretic, reprezentat de lege și practica efectivă, oferirea și desfășurarea
serviciilor și programelor de asistență socială. Cauzele acestei distanțe create și
menținute între lege și ceea ce se întâmplă în mod real, poate fi legatăatât de lipsa
unei promovări mai eficiente a legislației în domeniu, cât și de unele lipsuri
instituționale, organizatorice, de resurse financiare și de personal sau chiar legate de
legislație în sine, necesitând a fi completată și/ sau revizuită în punctele în care nu
funcționează eficient.
Și la nivel de percepție în rândul cetățenilor municipiului București, serviciile

de asistență socială se confruntă cu o problemă de imagine (doar 3 din 10
respondenți au o impresie favorabilă despre serviciile de asistență socială oferite la
nivelul municipiului și al sectoarelor). Iar principalul aspect care necesită o
îmbunătățire în opinia cetățenilor este modul în care legea este aplicată în sistemul
de asistență socială.
97
Alte probleme ale sistemului actual de asistență socială, din perspectiva în
special a experților în domeniuși mai puțin a beneficiarilor, sunt legate de:
 lipsa unei baze de date electronice cu beneficiarii serviciilor de asistență

socială comune tuturor instituțiilor care sunt implicate în oferirea de protecție
socială;
 lipsa monitorizarii continue a beneficiarilor, mai ales a celor care rămân
dependenți de serviciile sociale o perioadă mai îndelungată de timp;
 comunicarea interinstituțională precară privind rezolvarea eficientă a cazurilor
de asistență socială;
 lipsa unor proceduri standard pentru abordarea cazurilor care necesită
asistență socială în practica de zi cu zi a asistenților sociali;
 accentul pe ajutor financiar/ prestație socială și mai puțin pe servicii sociale în
vederea reintegrării/ integrării sociale;
 accent redus pe situațiile de prevenire.
Luând în considerare concluziile studiului se contureaza următoarele

recomandări generale:
 Dezvoltarea serviciului de monitorizare continuă a beneficiarilorcu

stabilirea unui manager/ responsabil pentru fiecare caz în parte, modalitate
prin care la fiecare beneficiar să ajungă exact serviciile de care are nevoie
pentru a-l susține în procesul de reintegrare socială;
 Susținerea proiectului privind crearea unei baze de date comune cu
beneficiarii sistemului de asistenţă socială; această bază de date poate fi de
un real folos și în procesul de monitorizare constantă a cazurilor prezente în
sistem.
 Pentru ca toate acestea să fie realizabile este nevoie ca ele să fie completate
de creşterea accesului la aplicaţii tehnologice moderne de comunicare şi
procesare a informaţiei;
 Crearea unor departamente speciale pentru relaţia cu celelalte instituţii
(direcţii de sector, ministere s.a) care să aibă ca obiectiv colaborarea în
vederea atingerii scopului unei strategii comune de dezvoltare a serviciilor;
 Îmbunătățirea protocoalelor de colaborare prin care să se pună bazele
unei funcţionari mai eficiente a instituţiilor în rezolvarea cazurilor concrete,
98
este vorba de colaborareaîntre direcțiile de asistență sială la nivel de sector,
colaborarea cu ONG-urile de profil, etc.
ANEXE
Cuprins
Anexa 1 – Chestionar sondaj de opinie telefonic
Anexa 2 – Ghid de discutie focus grup
99
Anexa 1
Chestionar sondaj de opinie
Bună ziua! Mă numesc _______________________ şi vă sun din partea companiei

ELICOM. Efectuăm un sondaj de opinie pentru a cunoaşte părerile dvs. despre unele aspecte
legate de problemele sociale din București. Chestionarul durează doar câteva minute. Părerea
dumneavoastră este foarte importantă pentru studiul nostru. Părerile şi datele dvs. nu vor fi
făcute publice.
INTREBARE FILTRU
Q1. Pentru început, v-aş ruga să îmi spuneţi anul naşterii dumneavoastră
1 9 |__||__|
Q2. SEXUL - INREGISTRATI

Masculin 1
Feminin 2
KNOW1. Cât de bine ați spune că cunoașteți instituțiile serviciilor sociale care
funcționează la nivelul municipiului București? O SINGURA VARIANTA DE
RASPUNS
Cunosc foarte bine serviciile și știu unde să mă adresez/interesez în caz că aș avea nevoie 1
Nu le cunosc foarte bine, insă știu unde să mă adresez/interesez în caz că aș avea nevoie 2
Nu le cunosc foarte bine și nu știu unde să mă adresez/interesez în caz că aș avea 3
nevoie
Nu știu/Nu răspund 9
KNOW2. Dar la nivel de sector? O SINGURA VARIANTA DE RASPUNS]
Cunosc foarte bine serviciile și știu unde să mă adresez/interesez în caz că aș avea nevoie 1
Nu le cunosc foarte bine, insă știu unde să mă adresez/interesez în caz că aș avea nevoie 2
Nu le cunosc foarte bine și nu știu unde să mă adresez/interesez în caz că aș avea 3
nevoie
BENEF1. Dumneavoastră personal aţi beneficiat de în nod direct de servicii de

asistenţă socială puse la dispoziţie de Direcţia Generală de Asistenţă Socială a
Municipiului Bucureşti?
Da 1
100
Nu 2
BENEF2. [DOAR PENTRU PERSOANELE CARE AU RASPUNS 1. DA LA BENEF1]
Cât de mulțumit sunteți de serviciile de asistență socială? O SINGURA VARIANTA

DE RASPUNS
Foarte mulțumit 1
Mulțumit 2
Nici mulțumit, nici nemulțumit 3
Nemulțumit 4
Deloc nemulțumit 5
BENEF3. [DOAR PENTRU PERSOANELE CARE AU RASPUNS 1. DA LA BENEF1]Imi puteti

spune care au fost motivele pentru care v-ati adresat serviciului de asistenta sociala?
1. ………………………………..
2. ………………………………..
3. ………………………………..
9. Nu știu/Nu răspund
EVAL1. Impresia dumneavoastră despre serviciile de asistentă socială la nivelul

municipiului București este mai degraba O SINGURA VARIANTA DE RASPUNS
Foarte favorabilă 1
Favorabilă 2
Nici favorabilă, nici nefavorabilă 3
Nefavorabilă 4
De loc favorabilă 5
EVAL2. Dar despre serviciile de asistență socială la nivelul sectorului în care locuiți? O
SINGURA VARIANTA DE RASPUNS
Foarte favorabilă 1
Favorabilă 2
Nici favorabilă, nici nefavorabilă 3
Nefavorabilă 4
De loc favorabilă 5
PROB1. Care ați spune că sunt principalele probleme ale sistemului de asistență socială la
nivelul municipiului Bucuresti? MAXIM 3 PROBLEME
1. ………………………….
2. ………………………….
3. ………………………….
9. Nu știu/Nu răspund
101
PROB2. Care dintre acestea considerați că este cea mai gravă?
………………………….
9. Nu știu/ Nu răspund
TARGET1. Dintre următoarele categorii de persoane, care credeţi că ar trebui să constituie

preocuparea serviciilor de asistenţă socială, in general? [OPERATOR: BIFEAZA MAXIM 5
CATEGORII]
Persoanele cu dizabilităţi 1
Persoanele vârstnice 2
Persoanele de enie romă 3
Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie 4
Victimele
socială violenţei în familie 5
Copiii aflaţi în dificultate 6
Consumatorii de droguri 7
Persoane adulte fără adăpost 8
Imigranţii-refugiaţii 9
Populaţia aflate în situaţii de urgenţă 10
Nu știu/ Nu răspund 99
TARGET2. Și care dintre cele selectate de dumneavoastră considerați că este cea mai
importantă?
………………………….
9.Nu știu/ Nu răspund
IMPROVE. Care considerati ca sunt aspectele care necesita imbunatatire in sistemul de

asistenta sociala?
[OPERATOR: NOTEAZA MAXIM 3 ASPECTE]
1
Organizarea serviciilor
2
Pregatirea functionarilor
3
Tipurile de servicii sociale oferite
4
5
Modul in care legea este aplicata in sistemul de asistenta sociala
6
Altceva. Care? …………………
102
SOCIO-DEMOGRAFICE
SECTOR. Imi puteti spune sectorul in care locuiti?
|__| 9.NS/NR
OCUP. Vă rog să îmi spuneți care este ocupația dumneavoastră actuală.
1
Angajat
2
Șomer
3
Pensionar
4
INCOME. Îmi puteți spune care este venitul dumneavoastră personal lunar APROXIMATIV?
1
<1000 RON
2
1000-2000 RON
3
2000-3000 RON
4
EDUC. În final, îmi puteți spune care este ultima școală absolvită de dumneavoastră?
1
Fără educație
2
Școala generală
3
Liceu
4
103
Anexa 2
Ghid de discuţie focus grup
- cetateni ai municipilui Bucuresti si diferite categorii de beneficiari -
Teme urmarite pe parcursul discutiei:
 Perceptii si atitudini asupra sistemului de asigurari sociale cu accent pe

evaluarea nevoilor existente in momentul prezent:
o la nivel de tara;
o la nivel de oras (focus pe Bucuresti);
 Focus pe nevoi acoperite vs. nevoi neacoperite de serviciile actuale de

asistenta sociala;
 Cunoasterea servicilor de asistenta sociala de catre cetatenii municipiului

Bucuresti;
 Surse de informare privind serviciile de asistenta sociala;
 Perceptii asupra modului de functionare a serviciilor de asistenta sociala:
o cunoasterea motivelor si procedurii pentru inscrierea in sistemul de

asistenta sociala in randul cetatenilor;
o special pentru beneficiari:parerea asupra modalitatii de inscriere in

sistemul de asistenta sociala (acte necesare, etc.), parerea asupra
modului de functionare a serviciilor, sugestii de imbunatatire;
o special pentru beneficiari:evaluarea in profunzime a serviciilor de

asistenta sociala de care beneficiaza persoanele aflate in nevoie;
 Sugestii si propuneri de imbunatatire; Focus special pe cuprinderea in sistem

a persoanelor cu nevoi speciale si extinderea serviciilor de asistenta sociala si
asupra altor categorii de beneficiari;
 Aspecte si probleme specifice fiecarui grup tinta.
104
A. Perceptii si atitudini asupra sistemului de asigurari sociale
 Perceptii asupra nevoilor de asistenta sociala existente in momentul prezent

 Atitudinea generala fata de serviciile sociale din Romania/ Bucuresti
 Cine sunt beneficiarii serviciilor de asistenta sociala si perceptia asupra nevoilor lor reale
 Perceptia asupra rolului institutiilor in cresterea calitatii vietii persoanelor ce necesita
servicii de asistenta sociala
 Daca ar fi sa ne gandim la o societate ideala, o societate in care toti

oamenii sunt fericiti si impliniti care are fi acele aspecte care ar face
functionala o asemenea societate? De ce anume ar avea nevoie oamenii
dintr-o astfel de societate pentru a fi fericiti, pentru a le fi bine?
 Daca nu se mentioneaza spontan, ce rol ar avea statul intr-o astfel de

societate?
 Ce parere aveti despre faptul ca anumite categorii sociale trebuie ajutate

de catre stat pentru a putea trai? Se vor cere mai multe argumente.
 Care ar fi dupa parerea dvs. acele categorii care ar trebui si ar merita sa fie
ajutate, sustinute de catre stat si anumite institutii?
 Care ati spune ca sunt nevoile de asistenta sociala pentru Romania? Care
este primul aspect care va vine spontan in minte? Dar referindu-ne la
orasul Bucuresti?
 Sunt implinite asceste nevoi sau nu in cadrul statului Roman? Argumentati.
 In contextul actual, care sunt primele lucruri, cuvinte, imagini care va vin in
minte cand va ganditi la serviciile de asistenta sociala disponibile in
Romania? Dar cu precadere in orasul Bucuresti?
 Ce nevoi sociale ati spune ca sunt acoperite? Argumentati. Si ce nevoi

sociale ati spune ca sunt neacoperite? De ce? Cum ar putea fi acoperite
aceste nevoi? Exista anumite piedici, obstacole? De ce gen sunt aceste
obstacole dupa parerea dvs.?
 Cine credeti ca sunt beneficiarii serviciilor de asistenta sociala? Ce

caracteristici au aceste persoane? Ce nevoi au aceste persoane? Care ar
fi nevoile lor pe care serviciile de asistenta sociala nu le acopera si ar
trebui sa le acopere in perceptia dvs.?
105
 Care sunt toate institutiile care ar trebui sa adreseze aceste probleme
sociale si ce rol ar fi nevoie sa aiba fiecare institutie in parte? Care este
rolul Serviciului de asietenta sociala la nivel de municipiu (DGASMB)? Dar
le nivel de sector (DGASPC)?
B. Evaluarea gradului de cunoastere si functionare a sistemului de asistenta

sociala
 Evaluarea gradului de cunoastere a serviciilor de asistenta sociala si institutiilor care

furnizeaza servicii de asistenta sociala
 Surse de informare privind serviciile de asistenta sociala
 Descrierea modului de functionare a serviciilor de asistenta sociala, mai ales pentru
beneficiarii acestor servicii
 Efectul si gradul de ajutor perceput de catre beneficiari
 Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari) pentru serviciile de
asistenta sociale prezente
 Ce institutii ati spune ca se ocupa de serviciile de asistenta sociala?

Enumeratile si haideti sa discutam despre fiecare in parte, ce fel de
activitate si ce servicii ofera fiecare din instutiile mentionate?
 Care sunt serviciile de asistenţă socială pe care le cunoaşteţi? Cum ati

obtinut informatii despre aceste servicii sociale?
 Dumneavoastră personal aţi apelat sau v-ati gandit sa apelaţi la serviciile

de asistenţă socială oferite de anumite centre, instituţii în Bucureşti? Care
sunt acelea? Dar ale Direcţiei de Asistenţă Socială a Municipiului
Bucureşti? La ce nivel (de sector, al Directiei Generale)?
Daca persoana este beneficiar
 Cum ati ajuns sa va inscrieti pentru a beneficia de serviciile de asistenta

sociala?
 Cum anume v-ati informat si ce a fost necesar sa faceti pentru a beneficia

de aceste servicii?
 De ce tipuri de servicii beneficiati? De cand beneficiati de aceste servicii?
 Beneficiati de mai multe tipuri de servicii odata? Cum asa? Cum a fost
posibila inscrierea pentru mai multe servicii?
 Ce institutii stiti ca ofera servicii de asistenta sociala?
 În ce priveşte persoanele care au venit în sprijinul dumneavoastră din

partea Direcţiei de Asistenţă Socială a municipiului sau a Direcţiilor de
Sector, ce impresie v-au făcut? Ce asteptări aveţi faţă de astfel de
106
persoane? Cum trebuie să se comporte, să se implice şi să vină în sprijinul
dumneavoastră? Detaliati.
 Aşa cum este acum, impliacarea institutiilor care ofera servicii de asistenta
sociala consideraţi că este suficientă? De ce este nevoie în plus? Ce alta
formă de sprijin aţi avea nevoie să găsiţi din partea institutiilor care ofera
aceste servicii? (probeaza pentru: financiara, de consiliere, de adapost ,
hrana, socializare) Detaliati.
 Care ar trebui să fie implicarea direcţiilor de asistenţă socială în sprijinirea

persoanelor cu nevoi speciale / cu aceleaşi nevoi ca dumneavoastră ?
 Haideti sa descriem un pic serviciile de care beneficiati, cum sunt acestea,

de ce anume beneficiati de fapt?
 Pana acum, ce v-au adus aceste servicii, in ce mod v-au ajutat?
 Dupa terminarea programului din care ati facut parte, daca este cazul, cum
anume v-ati descurcat?
 Care sunt punctele tari ale serviciilor de asistenta sociala oferite in

prezent? Dar punctele slabe? Argumentati.
 Care ar putea fi oportunitatile pentru serviciile de asistenta sociala? Dar

amenintarile?
C. Sugestii de imbunatatire
 Pe fiecare nivel de activitate:

o tip de serviciu/ program
o personal, etc.
 Cum ati dori, cum credeti ca ar trebui sa fiti ajutati de serviciile de asistenta
sociala? In ce mod? Pentru ce perioada?
 Haideti sa luam toate elementele care intra in sfera unui serviciu de

asistenta sociala, ce anume am vrea sa se imbunatateasca la fiecare? (se
va verifica pentru: tip de program, tip de ajutor, personal etc.).
Intrebari specifice pentru fiecare categorie de beneficiari
107
Persoane cu dizabilitati
 Ca şi persoane cu probleme de handicap cu ce probleme se confruntă cel mai

des; ce fel de probleme ar trebui rezolvate prin serviciile de asistenta sociala
(de exemplu, facilităţi pentru transport, sau formare profesională adaptată
posibilităţilor; in ce mod;
 Cat de bine cunosc institutiile carora se pot adresa pentru cazurile de

handicap; ce tipuri de servicii care i-ar putea ajuta cunosc; de unde anume au
informatii despre aceste servicii;
 Cum apreciaza/ evalueaza programele destinate problemei lor; ce le este de

ajutor si ce nu le este de ajutor;
 Sugestii de imbunatatire.
Grup Victime ale violenţei în familie
 In ce condiţii s-a reclamat fenomenul;
 Cât de greu le-a fost sa reclame;care a fost primul ajutor primit din partea
serviciilor;
 În ce moment este mai bine sa se adreseze centrului, este bine sa se adresze

în momentul în care agresiunea a fost deja produsă sau ar trebui să existe
servicii de consiliere a femeii sau consiliere de cuplu menite sa previna
situaţile de abuz;
 Cat de bine cunosc institutiile carora se pot adresa in cazuri de violenta in

familie; ce tipuri de servicii care le-ar putea ajuta cunosc; de unde anume au
informatii despre aceste servicii;
 Cum apreciaza/ evalueaza programele destinate problemei lor; ce le este de

ajutor si ce nu le este de ajutor;
 Cum ar vrea sa fie ajutate; in ce fel/ mod etc.;
Copii aflati in dificultate
 Cum se simt in general; care sunt dorintele lor, care sunt aspiratiile lor;
 Cum isi vad ei viitorul; In ce anume au incredere; in ce nu au incredere;
 Cum au ajuns în contact cu serviciile de asistenţă socială; au fost trimişi de

părinţi, rude, prieteni sau aţi fost luaţi în evidenţă de persoane din cadrul
serviciilor de asistenţă; in ce context;
108
 Cât de mult vă ajută faptul că sunteţi sub protecţia serviciilor de asistenta
sociala?
Persoane vârstnice
 Ca şi persoane vârstnice cu ce probleme se confruntă cel mai des; ce fel de

probleme ar trebui rezolvate prin serviciile de asistenta sociala (de exemplu,
obţinerea unor facilităţi pentru transport, sau formare profesională adaptată
posibilităţilor; in ce mod.
Tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului
 Odată ce au părăsit sistemul de protecţie a copilului ce dificultăţi au

întâmpinat; care sunt problemele imediate apărute.
 Ce fel de ajutor ar simti nevoia sa primeasca in continuare;
 Ce sugestii au pentru programele lor.
Persoane de etnie roma
 Care sunt problemele cu care se confrunta cel mai des, şi care sunt nevoile la
care serviciile de asistenta sociala ar trebui să răspunda (consiliere,
adapost...);
109

Limbă

Raport de Cercetare DGASMB

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Cercetare DGASMB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2011

Raport de cercetare sociologică privind nevoile de

REZULTATELE ANALIZEI CALITATIVE...................................................................10

REZULTATELE ANALIZEI CANTITATIVE............................................................... 32

REZULTATE MUNICIPIUL BUCUREŞTI....................................................................33

REZULTATE PE SECTOARE – SECTORUL 1......................................................................61

SERVICII SOCIALE EFICIENTEÎN SLUJBA CETĂȚEANULUI BUCUREȘTEAN

„Servicii sociale eficiente în slujba cetăţeanului bucureştean” este un proiect

Ideea acestui proiect a pornit de la două probleme majore cu care Direcția

În acest context, Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului

Broșura de față prezintă într-o manieră succintă rezultatele și concluziile

Pe fondul aderării la Uniunea Europeană, și în plin proces de integrare

Având în vedere schimbările socio-demografice și economice care au afectat

Pentru ca obiectivul general al proiectului „Servicii sociale eficiente în slujba

Astfel, obiectivele principale ale acestei cercetări au fost:

 Identificarea principalelor probleme cu care se confruntă sistemul de

 Identificarea principalelor probleme cu care se confruntă sistemul de

 Identificarea nevoilor de asistență socială în rândul categoriilor de beneficiari,

 Percepţia asupra serviciilor furnizate de Direcția Generală de Asistență

 Gradul de cunoaștere al serviciilor sociale oferite și al instituțiilor abilitate la

 Gradul de satisfacție cu serviciile de asistență socială oferite de Direcția

O abordare integrată, bazată pe combinarea unor metode, tehnici și

CERCETARE 7000 interviuri telefonice (CATI)

14 focus grupuri cu beneficiari si potențiali

3o de interviuri în profunzime cu beneficiari

În cele ce urmează vom prezenta în detaliu pentru fiecare metodă în parte

SONDAJ DE OPINIE TELEFONIC

A fost realizat un sondaj de opinie de tip call-center asupra unui eșantion de

Procent din total Marjă de eroare la un interval

Sector Baza neponderată Baza ponderată Pondere

1 893 822 0.92

2 1336 1283 0.96

3 1475 1431 0.97

4 910 1083 1.19

5 987 1036 1.05

6 1399 1329 0.95

Focus grupurile au avut ca scop evaluareain profunzime a reacţiilor,

Număr Tip beneficiari/

*locuitori ai sectoarelor 1-6

Au fost realizate 11 grupuri de tip Delphi cu experți pentru urmatoarele 5

Au fost efectuate 30 de interviuri în profunzime cu: consumatorii de droguri,

Cercetarea sociologică, faza calitativă, ce a constat în discuții deschise cu

Privind serviciile sociale ca acele servicii care ajută/ susțin individul pe

Problemele principale cu care instituțiile ce oferă prestații și servicii sociale se

Deasemenea problemele sunt legate de lipsa fondurilor si a personalului, mai

 Lipsa unei baze de date electronice cu beneficiarii serviciilor de asistență

 Oparte din problemele cu care sistemul de asistență socială se confruntă în

 Lipsa monitorizarii continue a beneficiarilor, mai ales a celor care rămân

 În general, în organizarea actuală a serviciilor de asistență socială, cazurile

 Comunicare interinstituțională precară privind rezolvarea eficientă a

 Lipsa unor proceduri standard pentru abordarea cazurilor care necesită

 Deși lipsa procedurilor în abordarea cazurilor aflate în dificultate a fost o

 Accentul pe ajutor financiar/ prestație socială și mai puțin pe servicii

 Instituțiile de stat par să se focuseze și să ofere servicii sociale în mai

 In general, serviciile oferite de către direcțiile de asistență socială sunt

Deasemenea, o altă problemă cu care sistemul de asistență socială se

 Asistarea, îngrijirea şi acordarea șansei derecuperare au fost

 Mutarea accentului pe dezvoltarea serviciilor de recuperare şi îngrijire a

În Romania actuală, ne confruntăm cu o pătură largă de persoane vârstnice cu

Discuțiile libere de tip focus grup cu persoanele vârstnice (fie beneficiari ai

 Ponderea cheltuielilor cu medicamentele necesare în venitul lunar este

Sugestii de îmbunătățire a serviciilor: