Sunteți pe pagina 1din 3

Dl.

Goe

Ion Luca Caragiale

Ca sa nu mai ramaie repetent si in anul respectiv mam’mare, mamita si tanti mita


s-au hotarat sa il duca pe elevul Goe la bucuresti in ziua sarbatorii de 10 mai. Goe purta
un costum de marinar si o palarie sub care se afla biletul de tren.
Asteptand trenul Dl. Goe incepu sa se agite intreband unde e mam’mare si ca el
vrea ca mam’mare. Cat asteptau ei se pare ca ajunsese si mam’mare si trenul se pare. Se
imbarcara si gasira un compartiment.
Cum urcara toate se pusera pe scaune numai Dl. Goe se tot uita pe geam pana i se
spusera de catre cineva sa nu se mai uite pe fereastra. Goe se tot uita pe geam dar imediat
scoase capul si tipa pentru ca nu mai avea palaria pe cap. Ii zburasera odata cu biletul. Fix
atunci veni controlorul si dupa ce se dezbatura putin cu cucoanele le puse sa plateasca o
amenda. Dupa aceea mamitica l-a tras pe Dl. Goe puternic mustrandu-l. Atunci vazand
asta mam’mare il smuceste de la mamita lui, dar fix atunci trenul dadu intr-o groapa si
Dl. Goe se sprijini cu nasul de clanta compartimentului. Dupa un timp mam’mare incepu
s ail alinte pe Goe cum se mai putea si il pupa, Goe pe ea. O pupa sip e tanti Mita dar
atunci mamitica spuse de ce nu a pupat-o si pe ea si incepuse sa se faca ca plange. Si
vazand ca Goe isi dadu seama ca ea mimeaza scoase o ciocolata si reusi s ail faca pe Goe
sa o pupe.
Mam’mare se duse mai tarziu sa vada ce face Goe dar nu il gasea. S-au speriat
toate ca a cazut din tren dar brusc i se aude vocea dintr-un compartiment spunand ca nu
poate iesi si mam’mare observa ca usa e blocata. Veni controlorul sa ii deschida si baiatul
era din nou liber.
Trenul se opri brusc si toti se intrebara ce se intamplase. Se pare ca cineva trase
manivela de urgenta. Era usor sa se vada cine pentru ca o ata trebuia rupta pentru a se
trage respective manivela. Din toate compartimentele in cel unde Dl. Goe isi pierduse
palaria era manivela trasa. Nimeni nu stie cine l-a tras dar nu mai conteaza deoarece
trenul ajunse in gara cu o intarziere de cateva minute. Atunci cucoanele se dadura jos si
apoi chemara o diligenta spunand: “La Bulivar, birjar! La Bulivar….
D-l Goe
caracterizarea personajului principal

Opera literara ,,D-l Goe” a fost publicata in ziarul ,,Universul” in 1901, apoi
inclusa in volumul ,,Momente si schite”in acelasi an, la care scriitorul G. Ranetti
aprecia:,,Nu momente, ci monumente trebuia sa numesti admirabilul volum.
Titlul operei, alcatiut din 2 substantive, unul comun ,,d-l” si celalalt propriu ,, Goe”,
anunta personajul principal si sugereaza fina ironie a prozatorului fata de familiile care isi
rasfata copiii, acordandu-le mai multa importanta decat li se cuvine. Punctele de
suspensie indeamna la meditatie asupra aspectelor de viata infatisate.
Subiectul operei este simplu si infatiseaza doar un moment din viata personajului
principal: calatoria cu trenul la Bucuresti. Goe, impreuna cu cele trei doamne: mamitica,
mam’mare sit anti Mita, asteapta trenul din urbea X pentru a pleca la Bucuresti, la parade
de 10 Mai. Aceasta plimbare este oferita ,,puisorului” cu scopul de a-l determina sa
invete, ca sa nu mai ramana repetent.
Deci, Goe este personajul principal deoarece participa in toate momentele
actiunii, iar celalalte personaje actioneaza in functie de comportamentul si de reactiile
sale.
Mijloacele de caracterizare ale acestiu personaj sunt directe, ce se desprind din
spusele naratorului sau ale altor personaje, si indirecte, ce reies din comportamenul,
faptele,gandurile si vorbele baiatului.
Atitudinea dominanta din comportarea lui Goe este pretentia de a i se indeplini
totul si imediat. Chiar si trenul trebuie sa vina cand vrea el: ,,cu un ton de comanda, zice
incruntat: Mam’mare, de ce nu mai vine”
Graba cu care il linisteste mam-mare, diminutivul cu care i se adreseaza
,,puisorul”, gesturile pe care le face, acelea de a-l saruta mereu sau de a-I aranja palaria,
toate dovedesc ca Goe este un rasfatat. I se acorda o importanata exagerata si nemeriata.
Pentru prezentarea portretului fizic, autorul nu da amanute referitoare la infatisarea
baiatului. Stim ca era de varsta uniu elev, si printr-o sumara descriere se opreste la
aspectul vestimentar, care sugeraza starea materiala buna a familiei: ,,Un frumos costum
de marinar, palarie de paie, cu insccriptia pe pamblica Le foridable.
Discutie filologica asupra cuvantului marinar reflecta incultura doamnelor, cat si a
lui Goe, precum si lipsa de respect a acestuia.
Lipsa de educatie a lui Goe este tradata atat de comportament cat si de limbaj :
este agitat pana la venirea trenului, se stramba la tanarul care-i da un sfat bun, scoate
capulpe fereastara pierzandu-si astfel palaria si biletul.
Acestor greseli necorectate ale lui Goe li se adauga si altele din partea doamnelor.
Ele, insele needucate nu au capacitatea de a-i educa si pe altii.
Astfel, desi este in situatie de repetentie, baiatul este rasplatit cu o distractie la Bucuresti.
Daca face o nazdravenie nu este certat, ci admirat, imbratisat si admirat : < e lucru mare
cat e de destept>. , , , sunt trasaturi ce contureaza un fals portret a lui Goe facut de cele
trei doamne.
Comportamentul necuvincis al lui Goe este demonstrat de replicile si de
comportamentul sau, cat si de tragere semnalului de alarma. La aceasta intamplare din
urma, era supravegheat de mam’mare, aceasta nu-l dojeneste, ci ii ascunde fapta,
prefacandu-se ca doarme cu in brate.
Dialogul si naratiunea devin mijloace de caracterizare ale personajelor. Frecventa
dialogului imprima operei caracter scenic, de aceea opera a fost deseori dramatizata,
interventiile naratorului devenind adevarate indicatii de regie.
Valoarea educativa a operei consta din contrastul dintre aparenta si realitate.
Doamnele vor sa para manierate, au pretentii de o educatie aleasa, dar foloseste unele
cuvinte gresit :< platiterara>, , si unele cuvinte frantuzesti folosite inclorect.
Naratorul, in ideea vadita de a ascunde , prin ras unele defecte, a creeat personaje
tipice, simbolice.
Goe este printre personajele lui Caragiale un Ionel mai mare si dezvoltat, facnd
trecerea la pleiada de Ionesti, Georgesti si Mitici.