NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secţiunea 1
Titlul proiectului de act normativ

Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Programului Naţional SPRIJIN PENTRU

ÎNFIINȚAREA DE ÎNTREPRINDERI SOCIALE ÎN MEDIUL RURAL, finanţat în cadrul
Programului Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, Axa Prioritară 4: Incluziunea socială și
combaterea sărăciei

Secţiunea 2
Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situaţiei Potrivit rezultatelor unui studiu realizat la nivelul anului 2016 de către
actuale Directoratul General pentru Politici Interne din cadrul Parlamentului
European, economia socială a crescut în număr și dimensiune în
ultimele decenii în statele membre ale Uniunii Europene, în
conformitate cu tendințele globale înregistrate în acest domeniu. Cu
toate acestea, diferențele în ceea ce privește statutul juridic și rolul
jucat de către entitățile din economia socială din fiecare stat membru,
precum și atenția relativ redusă care, până recent, a fost acordată
acestui domeniu de către birourile naționale și transnaționale de
statistică fac dificilă evaluarea dimensiunii economiei sociale în
Uniunea Europeană, ca întreg. Aceste dificultăți se traduc, de
asemenea, în evaluarea relativ dificilă a importanței economice a
sectorului (în termeni de produs intern brut realizat de acest sector).
Datele disponibile în prezent arată că, în ansamblu, aproximativ 2
milioane de entități specifice economiei sociale la nivel european își
desfășoară activitatea, reprezentând aproximativ 10-12% din totalul
întreprinderilor din același cadru teritorial. Potrivit Comisiei Europene,
entitățile din economia socială (entități agregate de cooperative,
societăți mutuale, asociații și fundații) angajau la nivelul anului 2010
un număr de 14,5 milioane de persoane, reprezentând 6,5% din
întreaga populație activă a Uniunii Europene. Evoluția acestui
indicator este una pozitivă, având în vedere faptul că la nivelul anului
2002 aceste entități angajau doar 11 milioane de persoane. Trend-ul
relevat indică creșterea importanței acestui tip de entitate economică în
tot contextul macroeconomic european. În timp ce sunt limitate la
dimensiuni, aceste cifre relevă faptul că economia socială constituie un
pilon esențial al modelului social european. Deși situația variază foarte
mult între statele membre, entități ale economiei sociale sunt prezente
în aproape toate sectoarele economice, cum ar fi: sectorul bancar,
sectorul asigurărilor, agricultura, diverse servicii comerciale, servicii
medicale și servicii sociale, etc. Există și noi extensii comune ale
activității economice care răspund nevoilor colective în domenii
suplimentare:
- mediul (agricultura ecologică, horticultura, prelucrarea
 produselor alimentare, serviciile ecologice și protecția
mediului) în țări precum Republica Cehă, Malta și România;
- -deservirea comunității (nevoile de interes general) în țări
precum Marea Britanie, Germania și Olanda (de exemplu,
locuințe, transport și energie);
- activități culturale, sportive și de agrement (de exemplu, arte,
meșteșuguri, muzică și, din ce în ce mai mult, turism) în
Croația, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Malta și Suedia.
Din perspectiva Politicii de Coeziune, în confirmitate cu cel
de-al șaptelea raport de coeziune (publicat în luna octombrie
2017), economia socială reprezintă un pilon important în
contextul necesității de reducere a disparităților sociale dintre și
în cadrul statelor membre și a regiunilor acestora. Fondul
Social European sprijină activ instituția întreprinderilor sociale
ca o sursă de locuri de muncă, în special pentru grupurile de
oameni care au dificultăți în obținerea unui loc de muncă: tineri
șomeri pe termen lung, persoane cu handicap, persoane din
comunitățile rurale. Per total, statele membre au alocat peste 1
miliard de Euro pentru acest sector în perioada 2014-2020 și
mai multe state membre utilizează FSE pentru a stimula piața
de investiții sociale. La nivelul României, din punct de vedere
conceptual, discuţia despre economia socială este de dată
recentă, stimulată, în primul rând, de măsurile de promovare
incluse în proiectele finanţate de către Fondul Social European,
în special prin Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007–2013. Discuţia privind generarea de venit de către
organizaţiile cu scopuri sociale, pentru a susţine scopurile lor
specifice, este mai veche şi este estimat că a început imediat
după anul 2000. Atunci, perspectiva integrării europene a făcut
ca donatorii internaţionali tradiţionali, publici sau privaţi, şi
beneficiarii lor, în special cei care au dezvoltat servicii sociale,
să îşi pună problema sustenabilităţii pe termen lung a acestor
tipuri de activități. România înregistrează un deficit serios faţă
de media UE-25 în domeniul capacităţii de a furniza servicii
sociale, de educaţie şi sănătate. De asemenea, România are un
deficit serios în domeniul protecţiei mediului, mai ales în ceea
ce priveşte colectarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor şi
administrarea ariilor protejate. Tot acest deficit ar trebui să fie
privit ca o zonă firească şi necesară în care să fie susţinută
dezvoltarea întreprinderilor sociale. În domeniul social, statul,
la nivel central şi local, are o reţinere serioasă în a subcontracta
partenerii neguvernamentali pentru furnizarea de servicii
sociale şi de mediu. De asemenea, nu există pentru moment o
strategie clară de a privi activităţile din domeniul protecţiei
mediului ca potenţiale generatoare de resurse şi de creştere
economică, situație care ar putea fi, de asemenea, îmbunătățită
prin intermediul economiei sociale. Toate aceste deficiențe
întâlnite în plan socio-economic necesită o atenție crescută și
pot fi diminuate sau combătute complet prin susținerea
dezvoltării întreprinderilor sociale – Fondul European Social
contribuie în acest sens prin măsuri dedicate atât înființării unor
 noi structuri, cât și cu măsuri pentru dezvoltarea
întreprinderilor deja funcționale.
Cadrul legal național a fost instituit prin Legea nr. 219/2015 privind
economia socială. Acest act normativ defineşte economia socială ca
ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al
căror scop este să servească interesul general, interesele unei
colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea
gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupului vulnerabil şi/sau
producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de servicii şi/sau execuţia
de lucrări. Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi
solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi
distribuirea limitată a profitului către asociaţi. Legea menționată mai
sus constituie cadrul pentru definirea unor concepte importante pentru
acest domeniu, cele mai relevante fiind: întreprinderile sociale de
inserție, marca socială (concept ce include și certificatul cu privire la
statutul întreprinderii), mecanismele de finanțare ale întreprinderilor
sociale.
În concordanţă cu Recomandarea Specifică de Țară 2014 privind
reducerea sărăciei, precum şi cu Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi
cu strategiile naţionale relevante, acţiunile din cadrul priorităţii de
investiţii 9.v vor fi destinate consolidării capacității întreprinderilor de
economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă. Ca
urmare, în cadrul priorităţii de investiţii 9.v, obiectivul specific 4.16, se
va avea în vedere atât înființarea, cât și dezvoltarea de întreprinderi
sociale, inclusiv întreprinderilor sociale de inserțiepentru integrarea pe
piaţa muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile și combatere a
sărăciei. Dezvoltarea economiei sociale va contribui la crearea de noi
locuri de muncă şi la dezvoltarea serviciilor locale.
Totodată, antreprenorii în domeniul social, atât din entităţile nou
înfiinţate, cât şi cei din entităţile deja existente, vor putea beneficia de
activități de consiliere/ mentorat, precum și de formare inclusiv în
domeniul social. În vederea realizării obiectivului specific, vor fi
susţinute din Fondul Social European următoarele tipuri de acţiuni: -
sprijin pentru înfiinţarea de noi întreprinderi sociale și dezvoltarea
celor existente, inclusiv acordarea de sprijin financiar sub forma
micro-granturilor pentru înființare cât și a granturilor pentru
dezvoltare.
În acest sens, este necesară reglementarea cadrului legal pentru
includerea Programului Naţional SPRIJIN PENTRU ÎNFIINȚAREA
DE ÎNTREPRINDERI SOCIALE ÎN MEDIUL RURAL la finanțare
din fonduri europene.
11 În cazul proiectelor de Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
acte normative care
transpun legislaţie
comunitară sau creează
cadrul pentru aplicarea
directă a acesteia, se vor
specifica doar actele
comunitare în cauză,
însoţite de elementele de
identificare ale acestora.
2. Schimbări preconizate Prin prezentul proiect de hotărâre se reglementează aprobarea
Programului Naţional SPRIJIN PENTRU ÎNFIINȚAREA DE
ÎNTREPRINDERI SOCIALE ÎN MEDIUL RURAL.
Includerea la finanțare a Programului Naţional SPRIJIN PENTRU
ÎNFIINȚAREA DE ÎNTREPRINDERI SOCIALE ÎN MEDIUL
RURAL din fonduri europene:
- este în concordanță cu regulamentele Comisiei Europene,
precum și cu obiectivele specifice ale programelor operaționale,
- respectă regulile de eligibilitate stabilite prin regulamentele
europene și legislația națională, precum și regulile de eligibilitate
specifice ale Programului Operațional Capital Uman 2014 - 2020 din
care urmează a fi realizată finanțarea,
- contribuie la atingerea obiectivului specific 4.16:
Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a
funcționa într-o manieră auto-sustenabilă,
- este în concordanță cu indicatorii aferenţi obiectivului specific
4.16: Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a
funcționa într-o manieră auto-sustenabilă,
- se încadrează în Prioritatea de investiții 9v: Promovarea
antreprenoriatului social și a integrării vocaționale în întreprinderile
sociale și economia socială și solidară pentru a facilita accesul la
ocuparea forței de muncă,
Programul Naţional SPRIJIN PENTRU ÎNFIINȚAREA DE
ÎNTREPRINDERI SOCIALE ÎN MEDIUL RURAL respectă legislația
ajutorului de minimis în domeniu.
Verificarea îndeplinirii condițiilor menționate mai sus se face
de către Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de
Management pentru Programul Operaţional Capital Uman, cu
respectarea regulilor de selecție, evaluare, contractare și monitorizare
aferente, cu încadrarea în limita sumelor alocate în acest scop în cadrul
Programului.
Controlul și monitorizarea implementării proiectelor din cadrul
Programului Național SPRIJIN PENTRU ÎNFIINȚAREA DE
ÎNTREPRINDERI SOCIALE IN MEDIUL RURAL revine
Ministerului Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management
pentru Programul Operaţional Capital Uman, potrivit prevederilor
legislației naționale și europene aplicabile și contractelor de finanțare
încheiate cu beneficiarii contractelor de finanţare.
În condițiile aprobării Programului Național SPRIJIN
PENTRU ÎNFIINȚAREA DE ÎNTREPRINDERI SOCIALE ÎN
MEDIUL RURAL conform prevederilor prezentei hotărâri, Ministerul
Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru
Programul Operaţional Capital Uman este autorizat să ia măsurile
necesare pentru modificarea programului operațional, dacă este cazul,
respectiv este abilitat să inițieze realocări în cadrul Programului
Operațional Capital Uman 2014-2020, realocări de la alte programe
operaționale unde se identifică sume ce pot fi realocate.

Acoperirea eventualelor depășiri ale limitelor maxime care pot fi

suportate din alocarea Programului Operațional Capital Uman 2014-
 2020, prin mecanismul legal de supracontractare, prevăzut la art. 12
alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 40/2015 privind
gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de
programare 2014-2020, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 105/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ca
urmare a includerii la finanțare a Programului Naţional SPRIJIN
PENTRU ÎNFIINȚAREA DE ÎNTREPRINDERI SOCIALE ÎN
MEDIUL RURAL, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul
ordonatorului principal de credite al Programului Operațional Capital
Uman 2014-2020.

În acest sens, menţionăm că, potrivit art. 12 alin. (1) din actul normativ
anterior menţionat, „(1) Autorităţile de management sunt autorizate să
încheie/să emită contracte/decizii/ordine de finanţare a căror valoare
poate determina depăşirea, în limitele stabilite mai jos, a sumelor
alocate în euro, la nivel de program din Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul de coeziune, Fondul social european, Fondul de
ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane şi cofinanţare
de la bugetul de stat, cu încadrare în creditele de angajament aprobate
anual cu această destinaţie prin legile bugetare anuale. Astfel:

  a) în limita a 100% pentru autoritatea de management Programul

operaţional regional şi autoritatea de management pentru Programul
operaţional Competitivitate;

  b) în limita a 200% pentru autoritatea de management Programul

operaţional Infrastructura mare;

  c) în limita a 50% pentru autoritatea de management

Programul operaţional Capital uman, autoritatea de management
pentru Programul operaţional Capacitatea administrativă şi
autoritatea de management pentru Programul operaţional
Asistenţă tehnică;

  d) în limita a 20% pentru autoritatea de management Programul

operaţional Ajutorarea persoanelor dezavantajate.”

Includerea la finanțare a Programului Naţional SPRIJIN PENTRU

ÎNFIINȚAREA DE ÎNTREPRINDERI SOCIALE ÎN MEDIUL
RURAL din fonduri europene contribuie la înființarea de întreprinderi
sociale în mediul rural, în vederea integrării pe piaţa forței de muncă a
persoanelor din grupurile vulnerabile și în vederea combaterii sărăciei.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate

Secţiunea 3
Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ
1. Impactul Proiectul de actul normativ are impact macroeconomic, contribuind la
macroeconomic relansarea economică în urma crizei COVID-19, prin crearea de noi
 întreprinderi și de noi locuri de muncă în mediul rural.
1^1. Impactul asupra Proiectul de act normativ are impact asupra mediului concurenţial şi
mediului concurenţial şi domeniului ajutoarelor de stat.
domeniului ajutoarelor de
Cheltuielile aferente înființării și funcționării afacerilor înființate în
stat
cadrul Programului Naţional SPRIJIN PENTRU ÎNFIINȚAREA DE
ÎNTREPRINDERI SOCIALE ÎN MEDIUL RURAL intră sub
incidența ajutorului de minimis.

Valoarea maximă acordată pentru planurile aprobate este de 100.000

euro/ plan de afaceri, reprezentând maximum 100% din totalul
cheltuielilor eligibile, și se acordă numai întreprinderilor înființate de
persoanele ale căror planuri de afaceri sunt selectate.

Regulile de acordare a ajutorului de minimis sunt prevăzute în Schema

de ajutor de minimis SPRIJIN PENTRU ÎNFIINȚAREA DE
ÎNTREPRINDERI SOCIALE aferentă Programului operaţional
Capital uman 2014 - 2020, axa prioritară 4 "Incluziunea socială și
combaterea sărăciei”, Prioritatea de investiții 9v: Promovarea
antreprenoriatului social și a integrării vocaționale în întreprinderile
sociale și economia socială și solidară pentru a facilita accesul la
ocuparea forței de muncă, Obiectiv Specific 4.16: Consolidarea
capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o
manieră auto-sustenabilă, care respectă prevederile comunitare și
naționale privind acordarea ajutorului de minimis.
2. Impactul asupra Proiectul de act normativ are impact asupra mediului de afaceri prin
mediului de afaceri crearea de întreprinderi în mediul rural.
21 Impactul asupra Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
sarcinilor administrative
22 Impactul asupra Proiectul de act normativ are impact asupra mediului de afaceri prin
întreprinderilor mici și crearea de întreprinderi în mediul rural.
mijlocii
3. Impactul social Proiectul de act normativ are un impact socio-economic pozitiv prin
integrarea pe piaţa forței de muncă a persoanelor din grupurile
vulnerabile și combaterea sărăciei, prin înființarea de întreprinderi
sociale în mediul rural.
4. Impactul asupra Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
mediului
5. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea 4
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul
curent, cât şi pe termen lung (5 ani)

- mii lei -
Media
Indicatori Anul curent Următorii ani pe 5
ani
 1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale
veniturilor bugetare, - - - - - -
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din
- - - - - -
acesta:
(i) impozit pe profit - - - - - -
(ii) impozit pe venit - - - - - -
b) bugete locale: - - - - - -
(i) impozit pe profit - - - - - -
c) bugetul asigurărilor
- - - - - -
sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări - - - - - -
2. Modificări ale
cheltuielilor bugetare
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din
- - - - - -
acesta:
(i) cheltuieli de personal - - - - - -
(ii) bunuri şi servicii - - - - - -
b) bugete locale: - - - - - -
(i) cheltuieli de personal - - - - - -
(ii) bunuri şi servicii - - - - - -
c) bugetul asigurărilor
- - - - - -
sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal - - - - - -
(ii) bunuri şi servicii - - - - - -
3. Impact financiar,
plus/minus, din care:
a) bugetul de stat - - - 823.395 - - -
b) bugete locale - - - - - -
4. Propuneri pentru
acoperirea creşterii - - - - - -
cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a
compensa reducerea - - - - - -
veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate - - 823.395.000,00 - - -
privind fundamentarea RON =
modificărilor veniturilor 170.000.000,00
şi/sau cheltuielilor euro* x
bugetare 4.8435**

*Din totalul de
200.000.000,00
euro alocati
Programului,
30.000.000,00
 euro sunt alocaţi
prin POCU, iar
diferenţa de
170.000.000,00
euro se suporta
de la bugetul de
stat
**Curs Inforeuro
luna iunie 2020
7. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea 5
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

necesare pentru aplicarea
prevederilor proiectului
de act normativ:
a) acte normative în
vigoare ce vor fi
modificate sau abrogate,
ca urmare a intrării în
vigoare a proiectului de
act normativ;
b) acte normative ce
urmează a fi elaborate în
vederea implementării
noilor dispoziții.
11 Compatibilitatea Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
proiectului de act
normativ cu legislația în
domeniul achizițiilor
publice
2. Conformitatea Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
proiectului de act
normativ cu legislația
comunitară în cazul
proiectelor care transpun
prevederi comunitare
3. Măsuri normative Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
necesare aplicării directe
a actelor normative
comunitare
4. Hotărâri ale Curţii de Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
Justiţie a Uniunii
Europene
5. Alte acte normative Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
şi/sau documente
internaţionale din care
decurg angajamente
6. Alte informații Nu au fost identificate.

Secţiunea 6
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

1. Informații privind
procesul de consultare cu Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
organizații
neguvernamentale,
institute de cercetare și
alte organisme implicate
2. Fundamentarea alegerii
organizațiilor cu care a
avut loc consultarea, Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
precum şi a modului în
care activitatea acestor
organizații este legată de
obiectul proiectului de act
normativ
3. Consultările organizate A fost realizată procedura de consultare în conformitate cu prevederile
cu autorităţile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administraţiei publice administrativ, cu completările ulterioare, precum și ale Hotărârii
locale, în situaţia în care Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor
proiectul de act normativ asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea
are ca obiect activităţi ale proiectelor de acte normative.
acestor autorităţi, în
condiţiile Hotărârii
Guvernului nr. 521/2005
privind procedura de
consultare a structurilor
asociative ale autorităţilor
administraţiei publice
locale la elaborarea
proiectelor de acte
normative
4. Consultările Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
desfăşurate în cadrul
consiliilor
interministeriale, în
conformitate cu
prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 750 / 2005
privind constituirea
consiliilor
interministeriale
permanente
5. Informaţii privind Prezentul proiect de act normativ este supus avizării Consiliului
avizarea de către: Legislativ, Autoritatea de Auditşi a Consiliului Concurenţei.
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi
Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
6. Alte informaţii Nu au fost identificate .

Secţiunea 7
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act
normativ

1. Informarea societăţii Prezentul proiect de act normativ respectă prevederile art. 7 din Legea
civile cu privire la nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică,
necesitatea elaborării republicată, și a fost publicat în dezbatere publică pe pagina de internet
proiectului de act a Ministerului Fondurilor Europene la data de .......................... .
normativ Prezentul proiect de act normativ este emis în contextul acțiunilor de
relansare economică, urmare a efectelor provocate de răspândirea
virusului SARS-CoV-2, prin finanțarea unui program național în ceea
ce privește susținerea structurilor de economie sociala.
Totodată, această masură contribuie la creșterea gradului de absorbție
și la evitarea riscului de dezangajare POCU.
Această situaţie impune adoptarea de soluţii imediate, in consecință
propunem adoptarea proiectului de act normativ în procedura de
urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.
2. Informarea societăţii Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
civile cu privire la
eventualul impact asupra
mediului în urma
implementării proiectului
de act normativ, precum
şi efectele asupra sănătăţii
şi securităţii cetăţenilor
sau diversităţii biologice
3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea 8
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
aplicare a proiectului de
act normativ de către
autorităţile administraţiei
publice centrale şi /sau
locale – înfiinţarea unor
noi organisme sau
extinderea competenţelor
instituţiilor existente
2. Alte informaţii Nu au fost identificate.
 Față de cele prezentate mai sus, a fost promovat prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului privind
aprobarea Programului Naţional SPRIJIN PENTRU ÎNFIINȚAREA DE ÎNTREPRINDERI SOCIALE ÎN
MEDIUL RURAL, finanţat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, Axa Prioritară 4:
Incluziunea socială și combaterea sărăciei, care, în forma prezentată, a fost avizată de ministerele interesate și
pe care o supunem adoptării.

MINISTRUL FONDURILOR EUROPENE

Ioan Marcel BOLOȘ

AVIZĂM FAVORABIL:

MINISTRUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI MINISTRUL AGRICULTURII ȘI

SOCIALE DEZVOLTĂRII RURALE

Victoria Violeta ALEXANDRU Nechita – Adrian OROS

MINISTRUL MEDIULUI, APELOR ȘI MINISTRUL ECONOMIEI, ENERGIEI ȘI

PĂDURILOR MEDIULUI DE AFACERI

Costel ALEXE Virgil-Daniel POPESCU

MINISTRUL LUCRĂRILOR PUBLICE, MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE

DEZVOLTĂRII ȘI ADMINISTRAȚIEI

Ion ȘTEFAN Vasile-Florin CÎȚU

MINISTRUL JUSTIȚIEI

Marian Cătălin PREDOIU