PREJUDECATI

LITERATURA

- Prejudecata legată de heterosexualitate implică ideea că o familie este bazată pe

căsătoria dintre un bărbat şi o femeie; şi că alte aranjamente sunt deviante (homosexuali,
lesbiene, celibatari, comun, bisexuali).

- Prejudecata sexistă are doua aspecte; percepe îndatoririle femeilor ca fiind strict
legate de gospodărie în timp ce bărbatul ia deciziile importante ce privesc familia.

FILM

- Mandrie si prejudecata este un film produs în 2005 după romanul lui Jane Austen
(Pride and Prejudice) scris în 1813, roman care a fost subiectul unor numeroase adaptări TV și
cinema. Filmul fidel romanului, povestește cum Elizabeth Bennet, inteligentă, spirituală, dar
săracă și Mr.Darcy, proprietar bogat, învață să se iubească luptând împotriva prejudecăților și
a orgoliului.

- Singura la nunta mea (un film de Marta Bergman si coprodus de Ada Solomon),
este un film despre femei într-o notă pozitivă. Este vorba despre depăşirea condiţiei şi a
barierelor, chiar dacă vii dintr-un mediu bazic şi dintr-o comunitate mică. Este un film care
ironizează mai multe prejudecăţi, un film careda o stare de bine.

ISTORIE

- Germania nazistă a fost un bun exemplu de țară unde, cei aflați la putere, au
răspândit și au promovat prejudecățile, pentru a arăta cu degetul, a discrimina și a persecuta
anumite grupuri din societate.

- Monica Rüthers, profesor pentru istorie est-europeană la Universitatea din Hamburg,

arată, făcând o incursiune în istoria etniei romilor, că teza potrivit căreia romii ar reprezenta
prin mobilitatea lor extremă însăşi esenţa noii Europe, este o prejudecata. Această convingere
răspândită e infirmată de faptul că, explică autoarea, deja de mai multe generaţii, 95% din
romi sunt sedentari.
 DISCRIMINARI

LITERATURA
- Colson Whitehead descrie în „The Nickel Boys“ ce însemnă să trăiești după legile
Jim Crow în sudul Americii în 1962. Legile Jim Crow sunt legile care au funcționat între anii
1876 –1964, cu un puternic caracter rasist, fiind îndreptate mai ales contra afroamericanilor
din SUA. Jim Crow este o figură simbolică a discriminării rasiale din Statele Unite,
afroamericanii fiind reprezentați ca persoane stereotipe cu inteligență mediocră.
- Corinne Hoffman descrie in „Adio, Africa”, povestea sa de viață sub forma unor
auto-biografii, scrise despre experiența ei incredibilă din Kenya. În acest volum, Corinne
revine acasă împreună cu fiica sa, Napirai, iar diferențele sociale dintre ea și ceilalți copii din
Elveția devin brusc vizibile iar cele două trebuie să se descurce cu re-acomodarea în țara
natală a autoarei. Cartea este recomandata celor care vor sa auda in mod direct, de la o
persoană reală cu experiențe reale, despre efectele discriminării rasiale și nu numai, despre
felul cum este privită de societate diversitatea culturală în general.

FILM
- Django Unchained este un film american din anul 2012, scris și regizat de Quentin
Tarantino. Acțiunea are loc în sudul Statelor Unite, cu doi ani înainte de Războiul Civil. În
1858, mai mulți sclavi de sex masculin sunt legați și transportați după ce au fost achiziționați
de către frații Speck, Ace și Dicky. Printre sclavi este și Django, care a fost vândut separt de
soția sa, Broomhilda. Quentin Tarantino a fost acuzat de rasism pentru felul în care tratează
sclavia, în „Django Unchained”. Umorul lui nu a fost înţeles de toată lumea.

- Nașterea unei națiuni (denumire originală The Birth of a Nation, numit inițial The
Clansman) este un film mut dramatic din 1915 regizat de D. W. Griffith bazat pe două romane
de succes: The Clansman (Membrul clanului) și The Leopard's Spots (Petele leopardului),
ambele scrise de Thomas Dixon, Jr.. Griffith a realizat și scenariul (împreună cu Frank E.
Woods) și este producător al filmului (cu Harry Aitken). Doi frați, Phil și Ted Stoneman, își
vizitează prietenii din Piemont, Carolina de Sud: familia Cameron. Această prietenie este
afectată de războiul civil american, deoarece familiile Stoneman și Cameron trebuie să se
înroleze în armate opuse. Consecințele războiului în viața lor sunt prezentate în legătură cu
evenimentele istorice majore, cum ar fi desfășurarea Războiului Civil în sine, asasinarea lui
Abraham Lincoln și fondarea Ku Klux Klan. Filmul lui Griffith a avut un uriaş succes de casă
şi a devenit foarte influent într-o Americă plină de tensiuni rasiale: după difuzarea lui, Ku
Klux Klanul a câştigat în popularitate.

ISTORIE

- Încă din 1865, Civil Rights Act („Legea Drepturilor Civile”) a oferit un remediu
pentru discriminarea rasială intenționată la ocuparea forței de muncă de către angajatorii
privați și de stat.

- După Revoluția din 1989, România a adoptat o serie de acte legislative care să apere
interesele minorităților împotriva discriminării. De exemplu, s-a aprobat dreptul cetățenilor
care aparțin unei minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală,
cuprinse in Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 416/2001 - privind
Planul Național antisărăcie si promovare a incluziunii sociale.

STEREOTIPURI

LITERATURA
- In romanul “Morometii” de Marin Preda este prezentata viaţa stereotipa a ţăranilor,
desfăşurată într-o succesiune de întâmplări aparent banale – tăierea unui salcâm, recoltarea
grâului, disputele de la fierăria lui Iocan;

-  reprezentarea evreului în opera lui Liviu Rebreanu, clasic al romanului românesc, au

exemplificate in nuvela Iţic Ştrul dezertor, romanele Ion, Răscoala şi Pădure spânzuraţilor.
Urmărind portretul fizic dar şi moral al unor personaje reprezentative precum soldatul Iţic
Ştrul, hangiul Avrum, învăţătorul Lang, ziaristul Roşu sau locotenentul Gross, fără a emite
judecăţi de valoare, studiul oferă ocazia unei incursiuni in lumea vastă a stereotipurilor despre
evrei, atât culturale cât şi religioase, prezente în opera lui Rebreanu şi în literatura română în
general, lăsând cititorul să-şi tragă singur concluziile.
FILM
- Există o mulțime de stereotipuri ușor de regăsit în filme – de la micul dejun
tradițional american în familiile cu copii ce merg la școală la „iarba verde de acasă” sau la
inamiciția tradițională dintre animale și personajele negative, de la luptele în care
protagonistul îi dovedește pe cei 5-10 atacatori (care bineînțeles că așteaptă să le vină rîndul
ca să-l atace pe eroul nostru, ca nu cumva să-i depășească puterea ce trebuie demonstrată) sau
la apartamentele din New York care obligatoriu au vedere spre Central Park.

ISTORIE

- Stereotipurile măsurate de sondajele de opinie și de studiile sociologice ne arată că

2/3 dintre români consideră că romii comit cele mai multe infracțiuni, iar 1/3 cred că romii
vor reprezenta un pericol pentru țară. Ținuți în robie timp de 500 de ani, hăituiți de guvernarea
legionară din 1940-1941, deportați de Antonescu în 1942 în Transnistria, de unde s-au mai
întors doar jumătate dintre ei, restul, mai ales copiii, femeile și bătrînii fiind gazați, în lagărul
de la Auschwitz-Birkenau, în noaptea de 2 august 1944, romii au fost carne de tun pentru
nelegiuirile unei istorii neasumate nici pînă acum de cerberii acesteia. Ziua de 2 august a fost
declarată de etnia romă Ziua Memorială a Holocaustului Romilor, numită, pe bună dreptate,
„Holocaustul Uitat". Vînduți în Occident în perioada comunistă, împreună cu evreii, șvabii și
sașii, dar și cu mulți români, contra unor sume exorbitante, printr-o rețea formată din clanuri
mafiote, Securitate și Miliție, exploatați de regimul totalitar prin plantarea lor la muncile cele
mai de jos, discriminați de populația majoritară și, mai aproape de zilele noastre, hăituiți,
bătuți și închiși în aresturile poliției de către purtătorii de lămpașe și de grade de ofițeri ai
Securității în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990, romii sînt timorați și astăzi de
atrocitățile istoriei, care parcă le arată mereu cu degetul statutul lor implacabil de sclavi. Sub
ștampila pe care le-o aplică marea majoritate a românilor, anume aceea de hoți, tîlhari,
criminali și, în general, de firi impulsive, violente, care poartă cuțitul la cingătoare, se ascunde
de fapt frica. O frică istorică, ancestrală.

- „Din istorie, România se confruntă cu o serie de stereotipuri faţă de femei, fie că

vorbim despre un sexism negativ, adică femeia nu e potrivită în funcţii de conducere, de
putere, de regulă acolo unde se distribuie resursele sau femeia e gingaşă şi ar fi potrivită
pentru anumite profesii, mai ales educaţie sau zona de sănătate, dar ambele sexisme au
acelaşi scop – să păstreze femeia în roluri tradiţionale (barbatul era plecat in razboi, pe
campul de lupta si femeia ingrijea copii acasa), fără respectarea demnităţii umane şi egalitate
de gen nu putem să vorbim de un grad rezonabil de democraţie înt-un stat, într-o societate”, a
spus Asztalos Csaba, Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.