Sunteți pe pagina 1din 2

Munteanu Maria-Mădălina 26.10.

2020
Clasa a XII-a A

Temă

Argumentați că „Testament” este poezie modernistă.

Modernismul este curentul literar care să manifestat în perioada interbelică,


având la polul opus tradiționalismul. Acest curent literar schimbă literatura
română prin sincronizarea a cu cea din Occident, având o serie de particularități
precum: subiectivism, prezența figurilor de stil, înnoirile prozodice sau
cultivarea versului liber.
În opinia mea, „Testament” ilustrează viziunea autorului asupra lumii și
definește creația artistică ca fiind arta care înnobilează cuvântul și transformă
urâtul, grotescul, îmi frumos artistic. Unul dintre reprezentanții direcției
moderniste în literatura română este Tudor Arghezi pentru că înnoiește atât
universul cât și în limbajul poetic. Poezia „Testament” deschide volumul de
debut ale autorului Tudor Arghezi, intitulat „Cuvinte potrivite”, textul aparține
modernismului, reprezentând o artă poetică.
În primul rând, poezia „Testament”, de Tudor Arghezi, este o artă poetică,
deoarece autorul își exprimă concepția sa despre poezie și rolul acesteia în
lume. În acest text, cartea are funcție socială, schimbă societatea, având ca
scop reglarea problemelor sociale. Durerea străbunilor este transformată în
artă, deoarece a prins toată durerea între o carte, poezia arată că toate
cuvintele urâte pot deveni frumoase. Este surprinsă transformarea socialului în
estetic, oamenilor pot fi strânse în creația poetului: „Durerea noastră surdă și
amară/ O grămadii pe-o singură vioară,”. Estetica urâtului este evidentă în
penultima strofă, deoarece se întărește ideea creării aspectelor frumoase ale
vieții din lucruri nu tocmai plăcute din punct de vedere estetic: „Din bube,
mucegaiuri și noroi/ Iscat-am frumuseți și prețuri noi.”.
În al doilea rând, tema poeziei constituie întocmai exprimare a concepției
despre creația literară, creații realizată cu multe efort și pe care o lasă
„moștenire” tuturor generațiilor viitoare. Poetul utilizează motivul cărții pentru
a ilustra cunoașterea. Numește încă de la începutul poeziei, cartea, fiind o
„treaptă” care poate ajuta atât un singur individ cât și o întreagă națiune,
simbolizată prin un fiu spiritual: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă”. Această
metaforă ilustrează ideea că „treapta” este punctul de legătură între prezent și
trecut, între predecesori și urmași, care păstrează vii valorile și experiența celor
de dinaintea noastră. Tema textului cuprinde și importanța cuvântului în
creația literară. În concepția poetului, cuvântul are o mare putere chiar dacă
este inspirat de la oamenii simpli, din limbajul rudimentar : „Din graiul lor cu-
ndemnuri pentru vite”. Arghezi susține ideea dacă sunt potrivite unele cu
altele, cuvintele au puterea de a se lumina reciproc.
În al treilea rând, limbajul poetic este complex, deoarece poetul utilizează
deopotrivă arhaisme („hrisov”) și neologisme („obscure”), dar și cuvinte care
pot fi considerate carne poetice („bube”, „mucegaiuri”), poezia transmite
faptul că o adevărată capodoperă se naște doar dacă este realizată cu muncă și
efort: „Slova de foc și slova făurită”. Slova de foc reprezintă inspirația, iară slovă
făurită exprima efortul de prelucrare, cizelare și meșteșug al cuvintelor.
sfârșitul poeziei surprinde superficialitatea cu care cititorul se raportează la
creația literară, de cele mai multe ori fiind incapabil să observi că într-o astfel
de capodoperă se ascunde imaginea străbunilor noștri sau imaginea unei
întregi societăți: „Făr-a cunoaște că-n adâncul ei/ Zace mânia bunilor mei.”
Cartea pentru a fi înțeleasă necesită efort din partea cititorului.
În concluzie, poezia „Testament”, de Tudor Arghezi este una modernistă,
aceasta întărește valoarea deosebită pe care o are cunoașterea și este așezată
la loc de cinste pentru toate generațiile care vor urma.