01- CURS INTRODUCTIV

CONF. DR. ARH. SIMONA MUNTEANU

 • Introducerea în domeniul dreptului urbanismului -
noţiuni minimale care să faciliteze înţelegerea
OBIECTIVE
RELAŢIEI între context urban/obiect de arhitectură
/proprietar;
• Însuşirea unor instrumente de lucru, de cunoaştere,
de analiză şi de evaluare a cadrului juridic normativ şi
înţelegerea influenţei acestuia în evoluţia dezvoltării

urbane precum şi însuşirea sistemului de planificare;

• Însuşirea noţiunilor minimale privind consecinţele
juridice ale procesului de proiectare/preluare a
obiectului de arhitectură în circuitul civil.
 PLANIFICARE - STRATEGICĂ SI OPERATIONALĂ
I I

CONTI
, N UT Sistemul de planificare spaţială [în România]
[ierarhie, tipuri de planuri, proces de planificare]

MIJLOACE DE OPERATIONALIZARE
I

Instrumente, instituţii şi izvoarele urbanismului

[documentaţii, autorităţi administrative şi acte normative]

OPERATIONALIZAREA PROIECTULUI
I

Materializarea proiectului-de la concept la obiect

[tema/ proiectare/ avizare/ autorizare/ preluarea în folosinţă]
 • EVALUARE FINALĂ (EXAMEN)
EVALUARE
• Condiţia de acces la examen este de a avea prezenta la
minim 50% din cursuri şi de a prezenta lucrarea scrisă la
finele semestrului (tema şi data predării se va anunţa pe
parcursu l semestru lui)

• Promovarea se face pe baza notei la examen alcătuită

din:
- Nota pentru lucrarea scrisă - 40%
- Nota examinare - 50%
- Evaluarea prezenţe i la curs şi a modului de prezentare la examen -
discurs, logică, prezenţă - 10%
 • Cerinţe de prezentare/ redactare a lucrării individuale:

EVALUARE Metodologia urmărită pentru realizarea lucrării trebuie să fie clară şi

explictă.
Partea grafică se recomandă a fi realizată în format A3 şi partea
scrisă A4.

Materialul grafic care evidenţiază elementele de reglementare

trebuie să fie in concordanta cu semnele conventionale si codul
culorilor stabilit prin legislatia in vigoare.
Se va urmari in mod special claritatea exprimarii grafice si relevanta
informatiilor prezentate.
Partea scrisă va fi redactată cu font Arial 12 la 1.5 şi cu citarea
tuturor surselor utilizate în realizarea lucrării.
Proiectul se va preda pe suport de hartie şi în format electronic - un
sigur fişier salvat pdf astfel: NUME_PRENUME_grupa_2020
01- DREPTUL URBANISMULUI-
noţiuni, caracteristici
 Arta de a ordona armonios si
• rational
•
viata
•
unei
URBANISM comunităţi pe un teritoriu determinat
Ex: oraşul antic, oraşul renascentist

Stiinta disci lină de sinteză care urmăreste

•
ordonarea optimă a spaţiului geografic disponibil în
funcţie de necesităţile comunităţii, pe baza
resurselor sale şi în scopul dezvoltării acesteia.

Integrează contribuţii din diverse domenii conexe

precum: ARHITECTURĂ, ECONOMIE, GEOGRAFIE,
SOCIOLOGIE, DREPT, PSIHOLOGIE etc.
 1867- ldelfonso Cerda - ,,Teoria generala a urbanizarii"
a pare pentru prima data termenul de ,,urbanism"
URBANISM 1880-Josef Stubben - ,,Stadtebau"
considerat primul tratat de amenajare a ora�elor

1889- Camillo Sitte - ,,Arta de a ridica ora�ele"

stabile�te primele principii reformatoare de compozi!ie urbana- raportul
armoniosintre plin �i gol, intre spatiu public �i cladire, organizarea ocuparii solului
1933- Le Corbusier - CIAM si Carta de la Atena
reprezinta punctul initial al urbanismului modern
a introdus viziunea responsabilita!ii publicefa!a de mediu �i principiile
adaptarii arhitecturii la nevoile umane
1980' - Noul Urbanism - SUA
Curent bazat pe ideile promovate de Jane Jacobs
reaqie a urbani�tilor la modul de dezvoltare a aglomerarilor urbane moderne
/la ,,urban sprawl"
 CONCEPTUL DE CONCEPTUL DE
ORAŞ TRADIŢIONAL ORAŞ MODERN

Organizare spaţială Comunitate umană având o

reprezentând un ansamblu serie de nevoi de:
de case, străzi şi pieţe, • locuire,
bazată pe: • munca, "

• determinări religioase • mobilitate,

sau militare/ de apărare • loisir etc
• imperative politice
• principii arhitectural
estetice

Obiectivele urbanismului modern:

• Sanitare- asigurarea unor condiţii de viaţă sănatoasă
• Sociale- evitarea segregă rii sociale
• Economice- asigurarea dotă rilo r şi serviciilo r publice şi a randament ului acesto ra
• Estetice-armonie si echilibru între mediul nat ural şi cel antropic
 ORAŞUL TRADIŢIONAL ORAŞUL MODERN

Intervenţii urbanistice Planuri urbanistice integrate

• Caracter fragmentar se soluţionare
• Rezolvarea unor concomitentă şi
probleme particulare - programată a problemelor
circulaţie, apărare, în cadrul unei viziuni de
igienă, estetică ansamblu asupra ora~ului
• Limitate la amenajarea Extinderea studiului şi
i11ler11ă c1 urc:1;,ului cl!>Uf.Hcl cunlexlului leriluric:11
şianticiparea direcţiilor de
dezvoltare urbană

Caracteristicile urbanismului modern:

• Disciplină ştiinţifică de sinteză- foloseşte metode şi instrume nte va riate preluate şi
ada ptate din disci plinele de bază - instrume nte te hnice, administrative, financia re -
ACEASTĂ MUTAŢIE A PROVOCAT APARIŢIA DREPTULUI URBANISMULUI
• Activitate de interes general- determină cadrul ge neral de viaţă a colectivităţilo r
 • Reglementările juridice referitoare la construcţii şi teren există încă
din antichitate
Ex: limitarea înălţimii construcţiilor în Roma antică, controlul perspectivelor şi a
APARITIA alinierilor, a distanţelor între clădiri, controlul vederilor şi al aspectului estetic,
•
limitarea speculei funciare etc
DREPTULUI
• Până la mijlocul sec. XIX, urbanismul şi dreptul au coexistat şi s-au
URBANISMULUI ignorat reciproc, singurul domeniu în care interesul a fost comun
fiind alinierea străzilor şi ulterior a construcţiilor
Revoluţia franceză şi Revoluţia industrială au determinat o reevaluare culturală şi
ecur1umidi c1 pr upr ieLiifii f u11cic1r e Lr c1uifiur1c1le ~i c1 uir1c1micii de ueLvulLc1r e c1
aşezărilor umane
• Chiar dacă disciplina teoretică a Dreptului Urbanismului apare şi se
coagulează în această etapă istorică situată între mijlocul sec. XIX şi
mijlocul sec. XX (al doilea război mondial), în această etapă ea este
o ştiinţă imatură caracterizată de:
Un volum redus de reglementări, sumar şi dispersat şi de
Oîntarziere în procesul de asimilare şi de adaptare a cerinţelor, noţiunilor şi
instrumentelor specifice, orientate in principal către prevenţie şi total ineficiente
în faţa unor situaţii necunoscute pâna atunci
DEFINIŢIE: Ramură a sistemului juridic care cuprinde ansamblul
REGLEMENTĂRILOR JURIDICE privind afectarea şi
DREPTUL URBAN amenajarea spaţiului urban în conformitate cu cerinţele
/URBANISTIC de organizare ş i de dezvoltare durabilă a localităţii, a
comunităţilor locale şi a interesului unei naţiuni.

Colecţie de POLITICI, NORME, DECIZII şi PRACTICI care

guvernează administrarea şi dezvoltarea mediului
urban- https://unhabitat.org/urban-law/
Stabileşte „regulile jocului"- REGULAMENT, CODURI,
NORME
Promovează responsabilitatea comunitară -
INDICI/INDICATORI DE MĂSURARE
Promovează stabilitatea şi predictibilitatea în decizia
publică - PROCES ŞI ACTORI IMPLICAŢI

Reprezintă unul din fundamentele managementului

urban şi a dezvoltării eficiente - INSTRUMENTE DE
MANAGEMENT ŞI POLITICI PUBLICE
Crează cadrul legal specific dezvoltării bazate pe
drepturile universale - LEGISLAŢIE ŞI NORME CORELATE
CU DREPTUL DE PROPRIETATE INDIVIDUALĂ
 1. Realizarea ECHILIBRULUI între cerintele urbane si protectia
drepturilor personale - INTERES PUBIC GENERAL / INTERES PRIVAT
- Loc de expresie şi de so lutionare a conflictelor de interese şi a antagonisme lor între
PRINCIPIILE interesul public şi interesu l privat

DREPTULUI
1. Realizarea ECHILIBRULUI între amenajarea mediului si protectia
URBANISMULUI
mediului - RAPORT ANTROPIC / NATURAL. DEZVOLTARE/PROTECTIE

2. Gestionarea DURABILĂ a spatiului urban - OPERATIUNI URBANE SI

PLANIFICARE COMUNITARĂ
- Regenerare urbană, redezvoltare urbană, planificare participativă

3. Descentralizare si subsidiaritate - PLANIFICARE OPERATIONALĂ SI

STRATEGICĂ
- IE RARHIA planurilor de urbanism, autonomie locală
 PRINCIPII DE REGLEMENTARE URBANISMUL OPERAŢIONAL URBANISMUL INDIVIDUAL

Servit ut i publice si sarcini stabilite în Definirea mijloacelor juridice de Reguli privind imobilele (terenuri cu / fără

favoarea autoritătilor publice privind : operationalizare a urbanismului construcţ ii)

Tipuri de servituţi Dreptul de preempţ iune urbană Corelarea obligatorie cu dreptul civil
• Efectele servituţilor Exproprierea pentru cauză de utilitate Definirea certif icat ului de urbanism
publică pentru:
Principii de planificar e spa t ială a t eritoriului Tehnici de finanţare a echipamentelor Informare
- corelare obligatorie cu organizarea publice Operaţiuni notariale privind
administrativ teritorială Definirea principiilor privind mijloacele circulaţia imob ilia ră
juridice: Parcelare/lot izare, reparcelare
Instrument e de planificare (SISTEM DE Modul de inst it uir e Constru i re/desfiin ţare

PLANURI SI/S.AU DOCUMENTE) Mnrh1I tiP nppr a r P Definirea constru i bilităţ ii imob ile-lor /
• Regulament e : di.spoziţii generale şi Definirea garanţiilor proprietarilor terenurilor
servituţile privind utilizarea şi ocuparea Definirea procedurilor implicate
terenurilor Reguli privind construirea
• Document e şi in formaţ ii grafice - planuri Definirea mijloacelor t ehnice de Definirea au t oriza ţ iei de construir e
de amenajare a teritoriului şi planuri de operationalizare a urbanismului Principii
urbanism (pe categorii de teritorii Tipuri de pr ocese de planificare spaţială Etape
specifice) Tipuri de planuri operaţionale Documente
Planuri generale
Principii privind Planuri de in tervenţ ie zonală

• Corelarea t ipurilor de instrumente

Etapele de elaborare
 w
IND I VID/CETAŢEAN

INTERESE PRIVATE
SERVICII [PUNCTUALE] IMPOZITE
PUBLICE TAXE
Utilităti
Dotări
Buget

REŢELE REGULI DE
INFRASTRUC URĂ IMOBIL/ PROPRIETATE CONSTRUIRE
Străzi Interesele individului Servituţi urbanistice
Infrastructura
edilitară

INFORMAŢII I
COMUNITATE
,. • I ...... . ... REZERVE DE
TEREN
PUBLICE
Obiective publice
ACTE
Proceduri
INTERESE PUBLICE
[COMUNE]
ORAş/ADMINl!)T AJU!
 .,
02 FORMAREA ISTORICA A DREPTULUI
- ..... .....
URBANISMULUI IN ROMANIA

CONF. DR. ARH. SIMONA MUNTEANU

• PLANIFICAREA SPAŢIALĂ- ARE PUTERE PRIN CADRU LEGAL ŞI REGLEMENTĂRI SPECIFICE-
ESTE PARTE A CADRULUI DE FUNCŢIONARE A FIECĂRUI STAT

• SISTEMELE DE PLANIFICARE LA NIVEL GLOBAL SUNT DIFERENŢIATE

- STRUCTURILE NAŢIONALE SPECIFICE CADRULUI DE LEGIFERARE

- CULTURĂ ADMINISTRATIVĂ ŞI URBANĂ

• FACTORI DE DIFERENŢIERE:

- CADRUL DE LEGIFERARE (FORMA JURIDICĂ A DREPTULUI DE PROPRIETATE) -

FAMILII DE LEGIFERARE
- STRUCTURI ADMINISTRATIVE (FORMA DE GUVERNARE) - FAMILII
ADMINSTRATIVE
IN BAZA FACTORILOR DE
DIFERENŢIERE ➔ 5 SISTEME LEGALE SI
ADMINISTRATIVE IN EUROPA [FAMILII]

DIFFERENŢE ADMINISTRATI VE BAZATE PE:

• DEZVOLTAREA ISTORICĂ
• MOD DE GÂNDIRE AL DREPTULUI
• SURSELE DREPTULUI
• IDEOLOGIE

DIFFERENŢE ALE SISTEMULUI LEGAL

BAZATE PE:
• FORMA DREPTULUI COMUN /PRIVAT
• FORMA DREPTULUI
CONSTITUŢIONAL/PUBLIC
FACTORI CARE DIFERENŢIAZĂ SISTEMELE DE PLANIFICARE SPAŢIALĂ :

1. SCOPUL SISTEMULUI - NATURA ŞI RANGUL POLITICILOR PUBLICE CARE SUNT INFLUENŢATE SAU ASUPRA CĂRORA SISTEMUL DE
PLANIFICARE ARE INFLUENŢĂ

2. IERARHIA ŞI CORELAREA SISTEMULUI CU IERARHIA ADMINISTRATIVĂ - SISTEMUL DE PLANIFICARE LA NIVELUL LOCALITĂTILOR

ESTE UNIVERSAL, CEL SUPRA LOCAL ARE DIVERSITATE MARE

3. LOCALIZAREA DECIZIEI · CENTRALIZARE/ LOCALIZARE/ DESCENTRALIZARE

4. ROLURILE ÎNDEPLINITE DE SECTORUL PUBLIC $1 SECTORUL PRIVAT -SURSELE DE FINANŢARE - PLAN LED DEVELOPMENT SAU
MARKET LED DEVELOPMENT

5. NATURA SISTEMULUI DE LEG IFERARE (PREVEDERILE CONSTITUŢIONALE ŞI TRADIŢIILE ADMINSITRATIVE) • NATURA CADRULUI

LEGAL OPOZABIL DOMENIULUI (CODIFICARE, MULTITUDINE DE REGLEMENTĂRI, STRUCTURA CADRULUI LEGAL SPECIFIC)

6. MATURITATEA SISTE MULUI DE PLANIFICARE ŞI CO M PLEXITATEA SA • INTEGRARE ORIZONTALA ŞI VERTICALĂ A COOPERARII

ADMINISTRATIVE, INSTRUMENTE ADECVATE/ACTUALE, NIVELUL DE ACCEPTARE PUBLICĂ A REGLEMENTĂRILOR/SERVITUŢILOR
DIN PLANIFICARE, TRANSPARENŢA PROCESU LU DE PLANIFICARE

7. DISTANŢA ÎNTRE OBIECTIVELE AFIRM ATE/STABILTE ŞI REZULTATELE PROCESULUI DE PLANIFICARE · CORELAREA NIVELULUI DE
DEZVOLTARE REAL CU OBIECTIVELE PLANIFICĂRII SPAŢIALE APROBATE
SISTEMUL DE DREPT URBAN ÎN ROMÂNIA/ PARTE A SISTEMULUI EST EUROPEAN

Viata urbană si reglementările juridice aferente

acesteia s-au manifestat cu întârziere în spaţiul
românesc , având un decalaj semnificativ faţă de
restul Europei

Formarea acestora s-a realizat în etape, din care

cele mai semnificative momente sunt:
ETAPA MEDIEVALĂ
• Reglementări şi norme de drept predominant agrare şi orale

• Bazate pe cutume/ pe obişnuinţă şi pe tradiţii

• Organizarea comunităţii şi a teritoriului se bazează pe obştea

vicinală, sătească sau teritorială

• Aceasta reprezenta o comunitate de muncă a cărei trăsătură

caracteristică o constituie teritoriul şi nu rudenia

• Normele de ordonare a spaţiului se concentrează pe lotizări,

drept de defrişare, pe reguli de alocare a activităţilor
economice (păşunat, agricultură etc) şi pe reguli fiscale
ETAPA FANARIOTĂ • 1774- apar primele preocupări de natură edilitară în oraşe-
canale de evacuare ape, alimentare cu apă (cişmele publice)

• Primele reguli juridice care se adresează oraşelor sunt

preponderent administrative

• Problematica aborda tă privea stabilirea perimetrului oraşului,

definirea traseului străzilor şi configurarea clădirilor

• Organizarea spaţiului rămâne tributară obiceiului locului şi a

tradiţiei comunităţii, bazate exclusiv pe exercitarea dreptului
de proprietate şi pe modul de amplasare a clădirii pe teren

• 1804- noile clădiri trebuie realizate obligatoriu din zidărie

(regulă impusă din nevoia protecţiei împotriva incendiilor)
ETAPA FANARIOTĂ

• 1831 (Muntenia) şi 1832 (Moldova)- au fost adoptate

Regulamentele Organice
Măsuri de unificare şi modernizare a cadrului juridic general
Noi structuri administrative ale oraşelor
Definirea statutului terenurilor urbane
Apariţia statutului de arhitect al oraşului şi sarcinile ce îi revin
Apare noţiune de permis/autorizaţie de construire care este emisă de
arhitect

• 1847 - marele incendiu din Bucureşti determină apariţia

Regulamentelor pentru alinieri şi clădiri
se adresează executanţilor clădirilor
- Nu au referiri la probleme de natură urbanistică precum alinierea clădirilor
ETAPA STATULUI
PREMODERN • Unirea Principatelor Române şi reformele promovate de Al Cuza
au condus la reglementarea aspectelor privind dezvoltarea
urbană

• Actele normative cu impact semnificativ:

1864- Legea comunală - organizarea administrativă a oraşelor
1864- Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi
1856- Legea pentru exproprierea pentru cauză de utilitate publică
1856-Codul Civil

• Dobândirea de către Bucureşti a statutului de capitală a

Principatelor Unite din 1889 a determinat atât o masivă
expansiune a construcţiilor cât şi o presiune investiţională
pentru a asigura toate dotările administrative şi economice
necesare
ETAPA STATULUI
PREMODERN • Reglementările urbanistice iau caracter normativ (de lege) şi se
orientează către:
Modalităţi de construire
Regulamente de construcţii şi alinieri - de ex Bucureşti 1874, valabil până în
1929 când C Sfinţescu realizează o a doua versiune
Regulamentele impun pentru prima dată reprezentarea grafică a relaţiei
dintre teren şi construcţie
Noi reglementări privind eliberarea autorizatiilor de construire condiţionate
de realizarea în prealabil a tuturor lucrărilor edilitare necesare
Noi reglementări privind salubritatea construcţiilor, obligativitatea de
împrejmui proprietatea
Reguli clare privind materialele permise pentru construcţie şi cerinţe de
dotare şi echipare a acestora

• Regulamentele de construcţii şi alinieri au reprezentat primul

instrument novator al legislaţiei româneşti în domeniul
urbanismului
ETAPA STATULUI
MODERN • 1918 - Marea Unire a condus la coagularea unui teritoriu extins
cu identitate şi tradiţii administrative, fiscale şi de morfologie
urbană extrem de diferite

• Nevoia de reformare a întregului pachet de legislaţie datorat

acestei diversităţi a reprezentat factorul determinant pentru
apariţia reglementărilor de drept urbanistic
- Reforma agrară-1921
- Apariţia noii Constituţii -1923
- Reforma administrativa şi unificarea administrativă-1925-1929

• ln această perioadă se cristalizează câteva din principiile,

instrumentele şi conceptele cu care lucrăm şi astăzi
 au ■ICIPl ■ l, ■■CURESTI
rLA■
Sll1'EAATHIIAl~E -
lllltEtl'rlllt
AlllEll at 11 IIIIF1CARE

• Apare obligativitatea realizării planului de

sistematizare pentru fiecare comună - ex:
Planul de sistematizare a Bucureştiului în 1935-
D. Marcu, G.M. Cantacuzino, R. Bolomey, I.
Davidescu, T. Radulescu

• o primă variantă a fost abordată în 1919 de

Cinci nat Sfinţescu sub denumirea „Studiu asupra
Planului general de sistematizare al capitalei"
care a fundamentat „Anteproiectul de lege
asupra stabilirii, construirii, dezvoltării si
sistematizării comunelor"

__
._.,._

·- __
_-·-
__
-·- ,,

-..
---·--
~·-
~-
,.,.
·-·--
--·-
-==-- 1 .. _
 aUlllCIPl ■L a■GUREST1 &U ■ICIPl ■ L ■I CU•E4TI
l'LAI lllltEC1'RR
••
Sl■1'EA\.ATIIIIAl~E AIIElA H 10 Rll'llt't~ŢE lEltll -
Pl,AI lllltEG'l'lllt
SHl1'EA\.ATIIIIAl~E AREll I !' 16
lmlEti il'l'EIEIM
.. c.-JD,!Tlt~
ril• LA HIA. Pllt1'HU.• t

,
0.
~.
@.
@
'' I

,.o.un-. -
i

---
===~~ -
-·~-- - -......
I.EGEllll

. =t
 • Principiile de dezvoltare urbană promovate de
planurile de sistematizare erau:
, - - , - - - - , . - - - - - - - - - - - - -- -----''----,
- determinarea limitei maxime de dezvoltare a
oraşelor
Stabileau măsuride realizare a tuturor lucrărilor
edilitare necesare
Planurile erau realizate de serviciul tehnic al
localităţii
Locuitorii puteau adresa comunei întâmpinări
referitoare la plan şi la care prirneau răspuns
Planurile erau aprobate de comună prin act
normativ propriu
Lucrările făra autorizaţie de construire erau
desfiinţate de autoritatea comunală
Efectul principal al planurilor a fost aplicarea
exproprierii pentru cauză de utilitate publică
pentru realizarea tuturor lucrărilor de
modernizare propuse
 • Exemplu de lucrări de utilitate publică propuse
prin „Studiu asupra Planului general de
sistematizare al capitalei" din 1919 - actuala
Piaţă a Universităţii

---
---
..
~:- -::--:..-:-

____..,,
,
Ptg;, 96. - lpoe~ • doo.l p(,ţe c:onlldc::Ntot fii •• o::intil'Nltt,
A.g 97, - pltţt aa Pabcbl Mooidpol ia
lpotua uacJ •laau,t
. ..1 S<t. Edo...S °"'"" .
 • Exemplu de lucrări de utilitate publică
STUD/(/1, ·-7 ~ propuse prin „Studiu asupra Planului
PIUEI VICTalJEI
general de sistematizare al capitalei" din
1919 - Piaţa Victoriei (realizată) sau
amenajarea pietonalului în colonadă pe
strada Lipscani (nerealizată)

Fio I06 - Anw11al rta ev coloont a Str. Llp,c:aN

ETAPA STATULUI
MODERN • La mijlocul anilor 30 s-a concretizat relaţia Între planul de
sistematizare şi regulamentul de construire

• Planul de sistematizare enunţa liniile generale de dezvoltarea

oraşului iar regulamentul conţinea toate prevederile şi detaliile
necesare operaţionalizarii sale, ambele fiind supuse revizuirii
periodice

• Pentru Bucureşti, acest regulament se realizează În 1937, fiind

structurat pe capitole organizate pe problematica diversă a
procedurilor efective necesare, precum:
Zonificarea oraşului
Normele dreptului de a clădi- se instituie certificatul de aliniere şi regim,
act premergător eliberării autorizaţiei de construire pentru clădirile noi
(acesta se menţine până în anii 50, după care dispare până în 1991)
Norme privind estetica urbană
 ETAPA
URBANISMULUI • Schimbarea sistemului politic si administrativ al României dupa
,,PLANIFICAT" al doilea război mondial a determinat o modificare profundă a
regie mentă rilor crista Iizate în perioada interbelică

• Expresia juridică a noii orânduiri s-a manifestat prin câteva acte

principale:
Decretul 222/1950, Decretul 144/1958
• Îngrădirea dreptului de proprietate
• Scoaterea terenurilor din circuitul civil- naţionalizare, confiscare,
cooperativizare
• Aplicarea excesivă a exproprierii
Legea 58/1974-legea sistematizării
• Restrângerea perimetrului localităţilor pentru „folosirea optimă a
pamântului"
• Instrumente: schiţe de sistematizare, detalii de sistematizare, studii
de amplasament
ETAPA ACTUALĂ • După 1991, schimbarea sistemului politica condus din nou la o
perioadă de tranziţie normativă în domeniu

• Mare parte din legislaţia carea constituit fondul juridic al

reglementărilor privind urbanismul a fost abrogată şi parţial
înlocuită pe parcursul a 10 ani - 1991 -2001

• În prezent ne aflăm în momentul în care s-a demarat acţiunea

de codificare a domeniului si de revizuire profundă a legislatiei
care a fost modificată/revizuită în permanenţă în aceşti 26 de
an,
 .... ....
03_1NSTITUŢIILE URBANISMULUI IN ROMANIA
- ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI; ATRIBUŢIILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

CONF. DR. ARH. SIMONA MUNTEANU

Formularea şi aplicarea politicilor în domeniul urbanismului şi amenajării
teritoriului la nivelul societăţii (în general) şi a comunităţilor (în special) au
reclamat o anume organizare a statului în acest scop.

Reacţia instituţională s-a manifestat în două direcţii:

1. Acţiune de adaptare a structurilor administrative tradiţionale la noile

preocupări din domeniul urbanismului

2. Crearea şi consolidarea unor instituţii specifice domeniului

 Structura administrativă a unui stat este rezultatul particular, specific al
STATUL interacţionării unor factori care au influenţat evoluţia sa:
- Dezvoltarea sa istorică
- Modul de conceptualizare a relaţiilor juridice între persoane
şi a dreptului de proprietate
- Sursele legislaţiei - cutumele, obiceiurile, normele,
influenţele
istorice
- Ideologia - ansamblu de idei şi principii care stabilesc o
anume formă de guvernământ

Statul democratic modern îşi exercită prerogativele sale prin intermediul

celor trei puteri fundamentale independente :
• Puterea judecătorească - soluţionează litigiile
• Puterea executivă - entitatea care guvernează
• Puterea legislativă - dezbate şi aprobă legile
 STATUL

PUTEREA
JUDECĂTOREASCĂ

LITIGIILE

ORGANIZARE INSTRUMENTE

• INSTITUŢII • CADRUL LEGAL

• FORMA SOLUŢIONARE
ADMINISTRATIVĂ CONFLICTE
 ORGANIZAREA
ADMINISTRATIVĂ
A ROMÂNIEI

~ = Conform Constitutiei, teritoriul României este

·--·
o----·
--·
--· organizat sub aspect administrativ în comune, oraşe
--·
5-· şi judeţe - UNITĂŢI TERITORIALE DE BAZĂ (UAT)
~--·
---
......

• Atributii si forma de organizare - Legea

Administratiei Publice Locale nr. 215/2001
• Organizarea teritoriala - Legea Organizarii
Administrativ Teritoriale nr. 2/1968 si Legea nr.
351/2001 (Reţeaua de Localităţi )
• Organizare statistica - OUG 75/2001 de
reorganizare a Institutului National De Statistica
si corelarea cu NUTS (nomenclature of
territorial u nits for statistics)
Hait; lS.1. mpirţire. adminlW~tivl ii Rom$niei (NUTSI, HIJTSU, NUTS Ul Şi lAU 2)
(t)NVT'S1 l)NVTS2 e NVTS3
)

• o '
C....IIIMtES)
:_._.• I
..,_..,
,
.
f.l, NUTS 1 • NVlS2 e NVTS3
)

• o '
-~.. t i
~--\1
. _.,,.
,
8 NVTS 1 . NVlS2 • NUTS 3

• o '
~,
. _.,,.
........
. ,
,..,
ti _.,.,
ti '

,~
~(1'11:) ....~('"l'I)

r
~r '
., . ,
~ ' ,.. T' '
r r
"'W"'
__.,.,
4
I. I.

- I -
• ACOl„(PTI

-
+·
·,t,(-(PT)
+· ACor_:i"°'Tl
._...,,
\
-•IJ"l1
I
I \

SURSA: COM ISIA EUROP EANA

PLANUL DE AMENAJARE A I ERITORIOLOI NAfîONAL
SECTIUNEA a IV-a - RETEAUA DE LOCALITATI
RETEAUA DE LOCALITATI URBANE

.. ---···--
•-·- -
'
o
<
---
---·--
,.---
. _,......... ..
,_..
<>
•
. A\.OCAUlAf'l,OIII ~

~____
-----· ~...,_~
- • _..._.:Jo.:="'_,.
-

-·-·--·--•---·
•• ~· :----r~-=----:-
►
CD@:-~•.J~::=
~----~·....
·11 ► .::t-~--~.....
"' .....~"""'"l'Ot--
... \ N ◄
uC ~

__
o
- ............".. _. <
,...~
:.:.:=.::::- --,
-
:::::~ =:.... I,,

'

8
•
\
.. .-- ... _
 Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi stabileşte următoarea
IERARHIZAREA ierarhie pentru localităţi:
LOCALITĂŢILOR

RO CAPITALA ŢĂRII, MUNICIPIU DE IMPORTANŢĂ INTERNAŢIONALĂ

MUNICIPII DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ, CU INFLUENŢĂ POTENŢIALĂ

RI LA NIVEL EUROPEN (11 MUNICIPII)

MUN1c1r11 DE IMrORTANŢĂ INTER JUDEŢEANĂ SAU cu

ROL DE ECHILIBRU ÎN REŢEAUA DE LOCALITĂŢI (81 DE
R li MUNICIPII)

ORAŞE (172 ORAŞE) ŞI MUNICIPII (ÎN TOTAL 265

R III MUNICIPII ŞI ORAŞE)

RIV SATE REŞEDINŢĂ DE COMUNĂ

SATE COMPONENTE ALE

COMUNELOR ŞI SATE APARŢINÂND
RV MUNICIPIILOR ŞI ORAŞELOR
 Conform Constituţiei, puterea executivă sau administraţia publică este
ADMINISTRAŢIA formată din:
PUBLICĂ • Administraţia Publică Centrală (APC)
• Administraţia Publică Locală (şi Judeţeană) (APL)
Ierarhizate pe două paliere cu competenţe diferite şi complernentare.

Administraţia publică - totalitatea activităţilor desfăşurate în scopul

executării legii şi prestării de servicii publice

La nivel naţional APC are rolul de a propune spre legiferare, de a gestiona

şi de a reglementa dorneniile specifice cu norme cu caracter general,
aplicabile la nivelul statului

La nivel local APL aplică normele general şi crează şi gestionează un cadru

de reglementare cu specific/caracter local
ADMINISTRAŢIA Administraţia Publică Centrală (APC) este formată din:
PUBLICĂ • Preşedintele României
CENTRALĂ • primul ministru şi guvernul
• Autorităţile Administrative Autonome (AAA)
• Instituţia Prefectului (prefectul este reprezentantul guvernului)

în subordinea fiecărui ministru se organizează aparatul ministerului,

format din funcţionari publici şi instituit pe două trepte teritoriale:
• ministerul - la nivel naţional - şi
• serviciile publice deconcentrate la nivel local (judeţean), localizate în
municipiile reşedinţă de judeţ (denumite, după caz, inspectorate,
oficii, direcţii, agenţii).
 Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei este organul
ATRIBUTIILE
specializat al Guvernului în domeniul amenajarii teritoriului şi
APC
urbanismului, având urmatoarele atributii:

asigura elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului National-PATN;

asigura elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Regional-PATR-
care fundamenteaza dezvoltarea regionala;
asigura colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe ale
administratiei publice centrale, pentru fundamentarea actelor normative,
din punct de vedere al urbanismului, amenajarii teritoriului si a
programelor strategice sectoriale;
asigura colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala, consiliile
judetene si consiliile locale, precum si urmarirea modului în care se aplica
programele guvernamentale si liniile directoare în domeniul urbanismului
si amenajarii teritoriului la nivel regional, judetean si local;
asigura avizarea documentatiilor de U si AT, potrivit competentelor
stabilite prin lege.
 Administraţia Publică Locală (APL) se corelează cu organizarea
ADMINISTRAŢIA
administrativ teritorială.
PUBLICĂ LOCALĂ

Unităţile Administrativ Teritoriale :

• De bază - comune şi oraşe/municipii
• Judeţene

Autorităţile Administraţiei Publice Locale (APL) sunt:

• consiliile locale,
• primarii,
• consiliile judeţene
 Autorităţile administraţiei publice din comune, oraşe şi municipii sunt
ADMINISTRAŢIA
• consiliile comunale, orăşeneşti şi municipale - autorităţi deliberative
PUBLICĂ
• Primarii - autorităţi executive

Consiliul judeţeaneste autoritatea administraţiei publice locale, pentru

coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în
vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Consiliul judetean are urmatoarele atributii in domeniul urbanismului şi
amenajării teritoriului:

coordonează activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului la nivel

judetean, conform legii si stabileste orientările generale privind
amenajarea teritoriului, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului;
coordonează activitatea in domeniu a consiliilor locale sile acordă
asistentă tehnică de specialitate;
asigură preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a
teritoriului national, regional si zonal în cadrul documentatiilor de
amenajare a teritoriului pentru teritoriile administrative ale localitătilor
din judet;
asigură elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean, a
planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean
sile aprobă conform prevederilor legii;
avizeaza documentatiile de urbanism PUG si RLU aferente ale localitatilor
din judet si a PUZ conform competentelor stabilite de lege.
Consiliul local asigura respectarea prevederilor cuprinse în documentatiile
de amenajare a teritoriului aprobate.
Consiliul local are urmatoarele atributii in acest domeniu:
coordonează activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului la nivelul
localitatii, conform legii si stabileste orientările generale privind
amenajarea teritoriului, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului;
asigură preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a
teritoriului national, regional si zonal în cadrul documentatiilor de
amenajare a teritoriului pentru teritoriul administrativ al localitătii;
asigură elaborarea
Planului de Amenajare a Teritoriului Municipal,
Orasenesc sau Comunal, dupa caz, sile aprobă conform prevederilor legii;
Asigura elaborarea Planului Urbanistic General PUG si RLU aferent pentru
unitatea administrativa proprie si a Planurilor Urbanistice Zonale PUZ
conform competentelor stabilite de lege;
Asigura avizarea PUZ si RLU aferente, a PUD initiate de persoane fizice si
juridice pe raza localitatii, conform competentelor legale.
în îndeplinirea atributiilor sale în domeniul arnenajarii teritoriului, consiliul
local utilizeaza informatii din toate domeniile de activitate economico-
sociala.
 Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este
coordonata de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei,
STRUCTURA
care exercita si controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în
INSTITUŢIONALĂ
documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanisrn direct sau
ÎN indirect, prin Inspecţia de Stat în Construcţii.
DOMENIUL UŞI AT

ln cadrul aparatului propriu al consiliului judetean, municipal sau

orasenesc şi în cel al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se
organizeaza si functioneaza, potrivit legii, structuri specializate in
domeniul amenajarii teritoriului sial urbanismului, conduse de
arhitectul-set al judetului, al municipiului sau al orasului, respectiv de
arhitectul-set al municipiului Bucuresti.

ln comune atributiile arhitectului-sef vor fi îndeplinite de catre un

functionar public din aparatul propriu al consiliului local respectiv, cu
atributii in domeniu si pregatit in acest sens.
 Arhitectul-şef desfăşoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri
STRUCTURA principale sunt
INSTITUŢIONALĂ • dezvoltarea durabilă a comunităţii,
ÎN • coordonarea activităţilor de dezvoltare teritorială, amenajarea
DOMENIUL UŞI AT
teritoriului şi urbanism,
• protejarea valorilor de patrimoniu şi a calităţii arhitecturale la nivelul
unităţii administrativ-teritoriale

Arhitectul-şef nu poate fi subordonat unui alt funcţionar public din cadrul

aparatului de specialitate al preşedintelui consiliului judeţean sau al
prirnarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcţie
generală, direcţie sau serviciu
 ln scopul irnbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea durabila
STRUCTURA locala si judeteana, pe langa fiecare consiliu judetean, primarie municipala
INSTITUŢIONALĂ si oraseneasca, respectiv Primaria Municipiului Bucuresti, se poate infiinta
ÎN Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism, organism
DOMENIUL UŞI AT consultativ cu atributii de avizare. expertiza tehnica si consultanta.

Comisia tehnica de arnenajare a teritoriului si de urbanism avizeaza din

punct de vedere tehnic documentatiile de amenajare a teritoriului si de
urbanism, precum si studiile de fundamentare sau cercetarile prealabile.
Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de
urbanism tundamenteaza decizia arhitectului set.

Avizul arhitectului set nu se supune deliberarii si aprobarii consiliului

judetean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.
 Structura de specialitate condusă de arhitectul-şef îndeplineşte
următoarele atribuţii principale:
STRUCTURA
a) iniţiază, coordonează d in punct de vedere tehnic e laborarea, avizează Ji propune spre
INSTITUŢIONALĂ aprobare strategiile de dezvo ltare teritoria lă urbane, precum şi documentaţiile de amenajare a
ÎN teritoriului şi de urbanism
b) convoacă şi asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului şi
DOMENIUL UŞI AT
urbanism
c) întocmeşte, verifică d in punct de vedere tehnic şi propune emiterea avizelor de initiere, a
certificate lor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire/desfiintare
d) urmăre1te punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană şi a politicilor urbane,
precum şi a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism

e) asigură gestionarea, evidenţa Ji actualizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a

teritoriului
f) organizează şi coordonează constituirea Ji dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane
g) coordonează şi asigură informarea publică Ji procesul de dezbatere Ji consultare a publicului
în vederea promovării documentaţiilor aflate în gestiunea sa
h) participăla elaborarea planurile integrate de dezvoltare şi le avizează d in punctul de vedere al
conformităţii cu documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism lega l aprobate

i) avizează
proiecte le de investiţii publice d in punctul de vedere a l conformităţii cu documentaţiile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism legal aprobate
1------------------~------------------1
I PLANIFICARE~ pATN
I

PLANIFICARE I
: OPERAŢIONAL~ : STRATEGICA :
: URBANISM qT AMENAJAREA TERI.TORIULUI :
I IMPLEMENTARE : VIZIUNE DE I
I I I
I PROIECTE ~ DEZVOLTARE I
I I
I I
: PUG :
I I
:I RLU :I
I ·- + -- -- + - ~ I
I I I
I I
,~-~..._..__,_._.___~ - ~ -----~~.--,----------~ri..,
I

I
 INTERESE PRIVATE INTERESE PUBLICE
[PUNCTUALE] [COMUNE]

PLANUi
PATN
[MDRAP]/STAT ~'111~Ăil".:-W~ [TERITORIU NATIONAL]
·ffiJJw:3J D1&J
I [ADR]/REGIUNE I PATR
[REGIUNE]
PATJ
[C.J.)/ JUDET [JUDET]
----------------
UAT/LOCALITATE
----------------
PUG + RLU
(C.L. + PRIMAR] [UAT]
PUZ + RLU
PUD
[ZONE DIN LOCALITATE
PARCELA]
ADMINISTRATIVĂ
 l T1e.QE. INSTRUMENT
POLITICI NAŢIONALE DE IDENTIFICARE A STRATEGII LOR
NATIONALE:
ŞI LINII DIRECTIVE
LINII GENERALE
INSTRUMENTE DE • INDICATORI DE PERFORMANTA
- CU SPECIFIC SPAŢIAL
DE IDENTIFICARE A MODELELOR DE
DEZVOLTARE SPECIFICE PENTRU
TERITORII SUS.NATIOANLE
TERIŢORIU SŢ.\:!QIB! Lsue_CATEGORII
TERITORIU NATIONAL
TERITORII CU SPECIFICITATE
(GEOGRAFICĂ, IDENTITATE,
FUNCŢIONALĂ ETC)
PĂRŢI SPECIFICE DIN TERITORIUL
NATIONAL

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A MODELELOR DE LIMITA TERITORIULUI SE INSTRUMENTE STRATEGICE CU

DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A
STRATEGICE TERITORIILOR COMPONENTE
DINTR-UN STAT
INDICATIVE LA NIVEL DE
MODELE SPAŢIALE
DE PROGRAMARE LA NIVEL DE
SCHIMB/\RE/CREŞTERE
SUPRAPUNE LIMITELOR
ADMINISTRATIVE ALE
INSTRITUŢIILOR CARE LE
INIŢIAZĂ/APROBĂ
EXCEPŢII - ZONELE FUNCŢIONALE
SAU CU SPECIFIC GEOGRAFIC
EXISTASTJ\TE CI\RE AU MAI MULTE
NIVELE ADMINISTRATIVE -MAI
MULTE CATEGORII DE STRATEGII
CARACTER GENERAL
INSTRUMENTE STRATEGICE ALE
NIVELELOR INTERMEDIARE
INSTRUMENTE SECTORIALE
PLANURI METROPOLITANE SAU
URBAN REGIONALE

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A UNUI CADRU TERITORIUL UNEI UNITATI

SPECIFIC DE REGLEMENTARE
CADRU URBANA PENTRU O LOCALITATE
(MASTERPLAN) SUNT SPECIFICE -NATIONAL
SUNT OBLIGATORII SAU NU -
CONFORM LEGISLATIEI NAT
DE OBICEI IMPLEMENTATE PRIN
PLANURI LOCALE
ADMINISTRATIVE DE BAZA
DACA EXISTA ASOCIERI
ADMINISTRATIVE INTRE LOCALITATI
- LA NIVEL DE AGLOMERARE
URBANA

INSTRUMENTE DE DE REGLEMENTARE LA NIVELUL LA NIVEL DE PARCELA, INSULA INSTRUMENTE DE ZONIFICARE

UNEI PARCELE - ZONIFICARE, URBANA, CARTIER, ORAS INSTRUMENTE DE CONTROL AL
REGLEMENTARE DEZVOLTARE, SERVITUŢI IN MOD EXCEPŢIONAL LA NIVEL DE DEZVOLTARII
AGLOMERARE URBANA INSTRUMENTE DE
IMPLEMENTARE -A
PROIECTELOR URBANE
04- DOCUMENTATII
, DE URBANISM SI
AMENAJAREA TERITORIULUI
CONF. DR. ARH. SIMONA MUNTEANU
 INTERESE PRIVATE INTERESE PUBLICE
[PUNCTUALE] [COMUNE]

PLANUi
PATN
[MDRAP]/STAT ~'111~Ăil".:-W~ [TERITORIU NATIONAL]
·ffiJJw:3J D1&J
I [ADR]/REGIUNE I PATR
[REGIUNE]
PATJ
[C.J.)/ JUDET [JUDET]
----------------
UAT/LOCALITATE
----------------
PUG + RLU
(C.L. + PRIMAR] [UAT]
PUZ + RLU
PUD
[ZONE DIN LOCALITATE
PARCELA]
ADMINISTRATIVĂ
1•------------------~
PLANIFICARE
------------------1
I

sa·TR PLANIFICARE •
: OPERAŢIONALĂ I
STRATEGICA :
: URBANISM i
I
AMENAJAREA TERI.TORIULUI :
I IMPLEMENTARE VIZIUNE DE I
: PROIECTE DEZVOLTARE :
: PUG PATN :
I I
: RLU :
I I
I I
I I I
I : I
I I I
I : I
, ~-~..._..__,_._.___~ - ~ - ----~~.--,----------~ri..,
I
TERITORIU NATIONAL

PUG + RLU
[CONSILIU LOCAL]
TERITORIU ADMINISTRATIV
LOCALITATE/ UAT

PARTI DIN LOCALITATE/ ZONE

ZONAL
METROPOLITAN
SDTR
INTERCOMUNAL
PARCELA/ IMOBIL
INTERORASENESC
„IZVOARELE" DREPTULUI Dreptul urbanistic se bazează, ca toate celelalte rarnuri
ale dreptului, pe un cadru de acte normative
URBANISMULUI
structurate pe paliere de importanţă

LEGEA FUNDAMENTALĂ-STABILESTE PRINCIPIILE DE

. BAZĂ

CONSTITUŢIE ORGANICE, ORDINARE

STABILESC CONCEPTE PE DOMENII DE ACTIVITATE

ADOPTĂ METODOLOGII, DETALIAZĂ

LEGE MODUL DE APLICARE A LEGII

CADRU NORMATIV CU CARACTER/

SPECIFIC LOCAL
ACTE GUVERNAMENTALE

ACTE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

CONSTITUTIA
• • Nu abordează direct problemele urbanismului si ale
dezvoltării localităţilor

• Conţine prevederi referitoare la:

Organizarea administrativă
Domeniul public şi domeniul privat
Dreptul de proprietate şi limitarile impuse asupra acestuia
care sunt implicite în normele de drept urbanistic
LEGEA • Există legi care reglementează direct domeniul:
- Legea 350/2001 privind urbanismul şi amenajarea teritoriului
Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor
Legile de aprobare a parţilor Planului de Amenajare a Teritoriului
Naţional

- Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii

• Şilegi conexe, care reglementează drepturile individuale,
limitările acestora, organizarea statului şi a comunitătilor,
domeniiile complementare urbanismului (mediu,
dezvoltare, expropriere, transport şi mobilitate, servicii
publice etc)
• Din acestea, Codul Civil fundamentează dreptul de
proprietate şi aspecte fundamentale în raport cu individul şi
comunitatea
 AMENAJAREA TERITORIULUI

SCOP - armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice,

sociale, ecologice si culturale, stabilite la nivel national si local pentru
asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii, urmarindu-se
cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea

expresia spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice ale

societatii

OBIECTIVE
• dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu
respectarea specificului acestora;
• irnbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;
• gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului;
• utilizarea rationala a teritoriului.
 URBANISMUL

SCOP - stimularea evolutiei complexe a localitatilor prin implementarea

unor strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung

urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si

rurale in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor

OBIECTIVE
• imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea accesului la
infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile pent ru toti locuito rii;
• crea rea conditiilor pentru satisfacerea ce rintelor speciale ale co piilor, varst nicilor si ale
persoa nelor cu handicap;
• utilizarea eficienta a terenurilor, în aco rd cu functiunile urbanistice adecvate;
• extinderea controlata a zo nelor co nstruite;
• protejarea si punerea în valoare a pat rimoniului cultural construit si nat ural;
• asigurarea calitatii cadrului co nst ruit, amena jat si plantat din toate localitatile urbane si rurale;
• protejarea localitatilor împotriva dezastrelor naturale.
 SDTR
http://www.sdtr.ro/
OG. 1 Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului
naţional în spaţiul european prin sprijinirea
interconectării eficiente a reţelelor energetice, de
transporturi şi broadband;
OG. 2 Creşterea calităţii vieţii prin dezvoltarea
infrastructurii tehnico-edilitară şi a serviciilor publice În
vederea asigurării unor spaţii urbane Ji rurale de
calitate, atractive Ji incluzive;
OG. 3 Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive?
coezive prin sprijinirea specializării teritoriale şi
formarea zonelor funcţionale urbane;
OG. 4 Protejarea patrimoniului natural şi construit Ji
valorificarea elementelor de identitate teritorială;
OG. 5 Cre1terea capacităţii instituţionale de gestionare a
proceselor de dezvoltare teritorială.
CE ESTE SDTR?
Un INSTRUMENT DE FACILITARE a unui proces de
planificare integrată la scară naţională pentru
orizontul de timp 2035;
Un INSTRUMENT DE INFORMARE a autorităţilor
publice centrale şi locale, asupra di recţiilor generale
şi a obiectivelor de dezvoltare a teritoriului naţional
pe termen lung;
Un INSTRUMENT DE FUNDAMENTARE a politicilor de
dezvoltare de la diferite paliere administrative;
Un INSTRUMENT DE INFORMARE a factorilor
interesaţi de la nivel european şi global asupra
potenţialului de dezvoltare şi asupra avantajelor
competit ive ale teritoriului naţional.
EU2020, SUERD, Agenda Teritorială
Acordul de parteneriat

'
_____! ·-- ---------------
1 ZONE FUNCT ONALE ' I
I I
1 SUER.O I
II ITI O~ 0ulW'll II
I Zonemtuopolun I
I I
\ As.o<llld de dezv re ff.ercOO'Ulllar.l :
,__________ --1------------'
/
 DOCUMENTATU DE AMENAJAREA TERITORIULUI
SECTIUNILE PLANULUI DE COMPUSE DIN SECflUNI
AMENAJARE A TERITORIULUI SPECIALIZATE
NATIONAL SUNT:
CAI DE COMUNICATIE
ORGANIZATE PE PART!
[LEGEA NR.363/2006)
APE
[LEGEA NR.171/ 1997) CADRUL CONTINUT
ZONE PROTEJATE REGLEMENTAT PRIN ORDINUL
[LEGEA NR.Sf 2000) 233/2016 PENTRU APROBAREA
RETEAUA DE LOCAUTATI
NORMELOR METODOLOGICE DE
[LEGEANR.351/ 2001)
APLICARE A LEGII 350/2001
ZONE DE RISC NATURAL
PRIVIND URBANISMUL SI
[LEGEANR.575/2001)
AMENAJAREA TERITRORIULUI
TURISMUL
DEZVOLTAREA RURALA

ARE CARACTER DIRECTOR SI REPREZINTA SINTEZA AU ROL DIRECTOR SI SE REALIZEAZA IN VEDEREA

PROGRAMELOR STRATEGICE SECTORIALE PE TERMEN SOLUTIONARII UNOR PROBLEME SPECIFICE ALE UNOR
MEDIU SI LUNG PENTRU INTREGUL TERITORIU AL TERITORII (METROPOUTANE SAU REGIUNI} SAU
TARII REPREZINTA EXPRESIA SPATIALA A PROGRAMULUI DE
DEZVOLTARE SOCIO ECONOMICA A JUDETULUI
 PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL
SECTIUNEA I • RETELE DE TRANSPORT
A. DIRl!CTII Dl! Dl!ZVOLTARI! A Rl!Tl!Ll!I Dl! CAI RUTll!RI!
(J
C
R A
LEGENDA
z
~
IXll~T
... o AUTNTIWJ
~
:Jl
< DA\J....U 0:l'M:S X
,...
C
SAucu,eom ...•.•...
~
DftUNUN NATIOHAL.E X o
o
'°"""'
~
~
• ;i:
'f?-
:Jl
OOU)Oft!A. "-""U~ o
01!............,l'I 3:
)>•
COfltlOO«UC.. l'AHltJllO~ z
Dl! Tft.ANV()IIT llt
.-ffi
--•
•••
o
MT!AffN•II
OflUM tulitOf'lAH

..
IIMCPI ltUEOIHTA De AtOCT
....., ,
• OAASE z
'
I.MTA TUlfTORIU JIJOETEAH "
f1tOHl1CAA Ol SlAT
PftWC•At.e PUNCTE OE
l=3 nte<:CM: A RtONl'llMI

\
8 u
• L G A lt
 .......
---
- -r.Q'::t:-:,-
- --
- ::-~-;-.:::;=
;-::.-=-~~- c:: : ,-=---=-=-"==-
- -r.a;"~-=t"..a:r:-
• .s,

--·---:i~-
OU =:ae -::u,,,
C )~
---·---
~ =:::u,71::::;:--
~ -~-~.:::.r--
lllllle,_"<r:5=;,o---

•,

-__-=·--~·---:·
.&.:a..-- • •
----
---
~----
-- ..- • • • •
.......
·,·-==.='
-
---·-
- · -.:-
-

-----
~--
-----
--- • • •
 ,., •• .,,., otc • • • • " •••• • n•no• 111 t 111 • •T•O• u
'"•un Dl ••(•••••c • 1 1•<TD • +11„111 ••T•<I•• , ,,c, ..... .. t. III• • - ,o .. , ,11onJA TL
,,c,111••• • 11,.,. - roa1,.,.o,,,,.u. ,o. , ••,......
l'OAI CD,01"11111,

1.IO UIOA

____
•..---...-
..,
_..,._...._ _
...--
.,.. ... _...._,

__
___..
-··· _
a--•_,
, • -·--•.ur.
·-·
------
;a.u,

_
• •
oll LOCALITATI RURALE
..___
RETEAUA

------
-·--·-----
..,_

...
--- ---
---
----
• •-·= ·=;.~
• - · ;-:;m;.-~
• •• -· r.:.-,-·=s:r~
•
- ·- CH1t;"'....:,:_.., ."::=

----
•li•:::=:,,=-.

••••••
••
•••
- -- • •
 STRUCTURA PLANURILOR DE AMENAJAREA TERITORIULUI

SECTIUNI
PARTI
SPECIALIZATE

CAI DE CDMUNICATIE
PARTEA I PARTEA A li A PARTEA A III A PARTEA A IV A
APE
ANALIZA SITUAŢIEI DIAGNOSTICUL PROSPECTIV POLITICI PUBLICE
ZONE PROTEJATE EXISTENTE TERITORIALE

RETEAUA DE LOCALITATI IDENTIFICAREA PROGRAME

ELEMENTELOR CARE
CONDIŢIONEAZĂ PROIECTE
ZONE DE RISC NATURAL SI DEZVOLTAREA, CU
TEHNOLOGIC EVIDENŢIEREA
PROBLEMELOR,
DISFUNCTIDNALITĂŢILDR ŞI
TURISM
TENDINŢELOR

DEZVOLTARE RURALA IDENTIFICAREAPEISAJELDR

NATURALE ŞI CULTURALE
INFRASTRUCTURA SOCIALA
SI DE EDUCATIE
 I
I
I
PLANIFICARE~ I
I
PLANIFICARE
OPERAŢIONAL~ I
I
STRATEGICA
I
I

IMPLEMENTARE VIZIUNE DE
PROIECTE DEZVOLTARE

INVESTITU ZONIFICARE
PUBLICE SAU [ACTIVITĂŢI)
PRIVATE
REZERVE TEREN
REGULAMENT I
I
I
I
I
I
 STRUCTURA PLANURILOR URBANISTICE GENERALE
CONTINUT

REALIZAT PE BAZA VIZIUNE PRINCIPII GENERALE INSTRUMENTE DE ETAPA 1- STRATEGICĂ

ANALIZEI EVOLUŢIEI IMPLEMENTARE
ISTORICE OBIECTIVE STRATEGICE REGULI DE BAZĂ PRIVIND ETAPA 2- •
PREVIZIUNILOR MODUL DE OCUPARE A MODUL DE REALIZARE, OPERAŢIONALA
ECONOMICE ŞI POLITICI PUBLICE TERENURILOR ETAPIZAREA SI VALOAREA
DEMOGRAFICE ESTIMATA A OBIECTIVELOR ETAPA 3 -DE
IDENTIFICAREA PROGRAME DE AMPLASARE
CONDIŢII ŞI DE UTILITATE MONITORIZARE
NEVOILOR ÎN MATERIE CONFORMARE A PUBLICA/INVESTITII PUBLICE
DE DEZVOLTARE PROIECTE CONSTRUCŢIILOR
ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI
CULTURALĂ, DE MEDIU, DISPOZIŢII FINALE
LOCUIRE, TRANSPORT,
SPAŢII ŞI ECHIPAMENTE
PUBLICE ŞI SERVICII

STUDII DE
FUNDAMENTARE
 ca re privesc evoluţia teritoriului Ji localităţilor, ca racteristicile
ac,e stora Ji propuneri de dezvoltare î n domeniul realizat
valorificarea oten ialului turi.s tic sau balnear

CU CARACTER
ANALITIC
--~·· -.
I - O •

t ipuri de proprietate asupra imobilelor

evoluţia
•

teritoriului .şi localităţ ii din punct de vedere istoric, cultural, demografic,

economic, etnografic, urbanistic .şi arhitectural
organizarea circulaţiei .şi transporturilor

condi ii eotehnice i hidro eolo ice

STUDII DE
studii cllmat lce edolo lce I ecolo lce
FUNDAMENTARE
stabilirea i delimitarea zonelor de risc natural i antro ic

stabilirea zonelor rote·ate naturale i construite

CU CARACTER
PROSPECTIV elaborarea unor prognoze, scenarii sau alter native pent ru
diferitele domenii sectoriale, privind evoluţia populaţiei, evoluţia
activităţilor, evoluţia miJcării în teritoriu a activilor, reconversia
forţei de muncă etc
 REGLEMENTARI PUG

STABILIREA SI STABILIREA ZONIFICAREA DELIMITAREA MODERNIZAREA STABILIREA FORMELE DE

DELIMITAREA MODULUI DE FUNCTIONALA IN ZONELOR SI DEZVOLTAREA ZONELOR PROPRIETATE SI
TERITORIULUI UTILIZARE A CORELATIE CU AFECTATE DE INFRASTRUCTURII PROTEJATE SI DE CIRCULATIA
INTRAVILAN IN TERENURILOR ORGANIZAREA SERVITUTI TEHNICO- PROTECTIEA JURIDICA A
RELATIE CU DIN INTRAVILAN RETELEI DE PUBLICE ED ILITARE MONUMENTELOR TERENURILOR
TERITORIUL CIRCULATIE ISTORICE
ADMINISTRATIV AL
LOCALITATII
 ETAPE DE ELABORARE PUG + RLU

LICITATIE INITIERE CONSULTARE STUDII DE

FUNDAMENTARE
ELABORARE TEMA ORGANIZARE ACHIZITIE IDENIFICARE NEVOI
ELABORARE CAIET DE PUBLICA CULEGERE DE DATE REAMBULARE
SARCINI • CONCURSDE ORGANIZARE FORME TOPOGRAFICA- PRIMA
SOLUTII DE CONSULTARE IN PARALEL RESTUL
• ACHIZITIE SERVICII PUBLICA INITIERE PLAN MOBILITATE
DE PROIECTARE AVIZE DE INFORMARE
o 8 e
 ETAPE DE ELABORARE PUG + RLU

•• STRATEGIE DE
REGLEMENTARI
DEZVOLTARE AVIZARE
INITIALE APROBARE
ANALIZA SWOT
INTEGRATA SE ADOPTA O OBTINEREA
PRIMA VARIANTA AVIZELOR SI PLAN DE
DEFINIRE IPOTEZE VARIANTA DIN
DE ACORDURILOR IMPLEMENTARE
POSIBILE DE SCENARIILE
REGLEMENTARI REVIZUIREA PLAN INVESTITU PUBLICE
DEZVOLTARE POSIBILE
URBANISTICE Sf REGLEMENTARILOR PROIECT DE HCL
DE REGULAMENT
a.
SIA SUSTINERE IN CL
CONSULTARE REGULAMENTULUI
HCL
CONSULTARE
Q CONSULTARE
Q HCL
 INTERESE PRIVATE INTERESE PUBLICE
[PUNCTUALE] [COMUNE]
,------------------------------------------------------------,
i C,. . ._, J"J ~ lj J JJ- ~ OPE~AŢIUNI
SERVITUŢI ..,___________ J ;-------------------------------➔ URB,ţ,._N E
URBAN ISTICE _________________________________ J Implernentare p roiecte

ZON IFICARE
Funcţiuni urbane RETELE/
I N F RASTRUCTURĂ
Sistem de drumuri - străzi
Utilităti
Siteme de dotări
CADASTRU/TOPO
Teritoriul localităţii

BUGET PUBLIC IMOBIL/PROPRIETATE

INVESTI ŢII <----------------- Interesele individului

SISTEM DE
IMPOZITE Ş I TAXE
I
I
I
----------------------------------------
OPERAŢIONALIZARE/ LIVRABILE

REGULI DE CONSTRUIRE

INSTRUMENTE
TEHNICE
JURIDICE
ADMINISTRATIVE
FINANCIARE
INSTRUMENTE
PLANURI URBANISTICE ZONALE ŞI DE DETALIU -OBLIGATORII

• SAU OPŢIONALE · ŞI ALTE STUDII

PUG DELIMITEAZĂ
-+ ZONE FUNCTIONALE DE INTERES- DETALIERE PRIN PUZ
-+ ZONA CENTRALĂ
-+ ZONE PROTEJATE- NATURALESAU CONSTRUITE
-+ ZONE DE REGENERARE URBANĂ !OPERATIUNI URBANISTICEINTEGRATE)
-+ ZONE CARE NU PERMIT DEROGĂRI .

SERVITUŢIURBANISTICE

PLANUL URBANISTIC
GENERAL
• REZERVE DE TEREN PENTRU OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
RCGULAMCtHUl DC UROANISMArCRCtH ruG R CrRCZINTĂ LCG C LOCALĂ- lt-lSTITUIC
LIMITĂRI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE IMPUSE PRIN REGLEMENTĂRILE DE URBANISM

PROCESUL DE EDIRCARE A CONSTRUCŢIILOR

• AUTORIZAREA CONSTRUCTIILOR
REGULI DE DESFĂşURARE A ACTIVITĂTILOR
ECONOMICE/ COMERCIALE
NOMENCLATOR AL STRĂZILOR ŞI REGISTRUL DE ADRESE POŞTALE
DELIMITAREA CARTIERELOR ŞI A ZONELOR ECONOMICE

ZONAREA FISCALĂ

• VALOAREA FUNCIARĂ A IMOBILELOR CORELATĂ CU CATEC-ORIA DE FOLOSINTĂ A

TERENURILOR, ŞI CU GRADUL DE DOTARE/ACCES LA SERVICII PUBLICE
FACILITĂTI FISCALE STABILITE PENTRU IMOBILE PROTEJATE
.
 REGLEMENTEAZAINTREGUL
TERITORIU ADMINISTRATIV Al GP038/1999
LOCALITATII O 233/2016
VALABILITATE 10 ANI

REGLEMENTEAZA ZONE DIN

LOCALITATE IN SCOPUL GM0l0/2000
DETALIERII PUG O 233/2016

STABILIREA ZONELOR PENTRU CARE SE O 562/2003

INTOCMESC PLANURI URBANISTICE [PUZCP]
ZONALE OBLIGATORII SE FACE DE REGULA ' - - - - - - - '
IN PLANUL URBANISTIC GENERAL
REGLEMENTEAZA UN SINGUR
IMOBIL/ O PARCELA
SE ELABOREAZA NUMAI PENTRU
REGLEMENTAREA AMANUNTITA A
PREVEDERILOR STABILITE PRIN PLANUL
URBANISTIC GEN ERAL, PLANUL GM009/2000
URBANISTIC ZONAL SAU PENTRU O 233/2016
STABILIREA CONDITIILOR DE CONSTRUIRE
I HGR 525/1997 1
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM REPREZINTA SISTEMUL DE NORME
TEHNICE, JURIDICE SI ECONOMICE CARE STA LA BAZA ELABORARII
PLANURILOR DE URBANISM, PRECUM SI A REGULAMENTELOR LOCALE DE
URBANISM.
GM007/2000
O 233/2016
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM PENTRU INTREAGA UNITATE
ADMINISTRATIV-TERITORIALA, AFERENT PLANULUI URBANISTIC GENERAL,
SAU PENTRU O PARTE A ACESTEIA, AFERENT PLANULUI URBANISTIC ZONAL,
CUPRINDE SI DETALIAZA PREVEDERILE PLANULUI URBANISTICGENERALSI ALE
PLANULUI URBANISTIC ZONAL REFERITOARE LA MODUL CONCRET DE
UTILIZARE A TERENURILOR, PRECUM SI DE AMPLASARE, DIMENSIONARE SI
REALIZARE A VOLUMELOR CONSTRUITE, AM ENAJARI LOR SI PLANTAT! ILOR.

DUPA APROBARE PLANUL URBANISTIC GENERAL. PLANUL URBANISTIC ZONAL SI

PLANUL URBANISTIC DE DETALIU IMPREUNA CU REGULAMENTELE LOCALE
DE URBANISM AFERENTE SUNT OPOZABILE IN JUSTITIE.
 AVIZARE APROBARE
1 Na~onal Guvernul Parlamentul
COMPETENTE 1' Zonal regional •
•
MORT
MCPN
• Guvernul

Agen~ile de dezvolta-e regională

DE AVIZARE- •
• Organisme centrale şi teritoriae interesate

APROBARE
PAT 2 Zonal
• Regional sau interjudeţean
• Ministeru Dezvoltării Regionale şi
Turismului
• Consiliile judeţene
• Consiliile locale
• 1·nterorăş.enescsau intercomunal • Organisme centrale şi teritoriae interesate • Consiliul general al Municii;iuh.i
• Frontalier Bucureşti
• MetropoMan, periurbM al principalelor
municipii şi oraşe

2' Zonal, pentru local~ăVcarecuprind • MORT • Guvernul

monumente istoO:e înscrise in lista • MCPN
patrimonitlui mondial • Consiliul judeţean
• Organisme centrale şi teritoriae interesate

2' Zonal pentru local ită~care cuprind • MORT • Consiliile jude\ene

monumente, ansambluri sau situri înscrise • MCPN • ConsilHle locale
în Lista monumentelor i.storice • organisme centrâe şi teritoriale interesate • Consiliul General al Municipiului
Bucureşti

3 Jude\ean • MORT • Consiliul Jude\ean

• Organisme centrale şi teritoriâe interesate • Consiliul General al Municipiului
Bucureşti
 AVIZARE APROBARE
COMPETENTE 4 Municipiu Bucureşti • MORT • Consiliul General al MuniciJjuh.i
• Organisme centrale şi teritoriale interesa1e Bucureşti
DE AVIZARE-
5 Municipiu • MORT • Consiliul locala! municipiului
APROBARE • Consiliuljude\ean
• Organisme centrale şi teritoriale interesa1e
PUG
6 Oraş • Consiliul jude\ean • Consiliul local al oraşului
• Organisme centrale şi teritoriale interesa1e

7 Comună • Consiliul jude\ean • Consiliul local al comunei

• Organisme centrale şi teritoriâe interesa1e

8 Municipii, oraşe şi comune ce includ sta\iuri o MORT • Consiliul local al municipiului I oraşului
bafnearelluristicedeclarate • Consiliuljude\ean I comunei, după caz
• Organisme centrale şi teritoriâe interesa1e

8' Localită~ care cuprind monumente istorice • MORT Guvernul

înscrise in Lisla patrimonil.iui mondial • MCPN
• Consiliuljude\ean
• Organisme centrale şi teritoriâe interesa1e

82 Municipii, oraşe şi comune ce cuprind o MORT • Consiliul local

monumente, ansambluri sau situri înscrise în • MCPN • Consiliul General al MuniciJjuh.i
Lista monumentelor istoriceşi zonele lor de • Consiliul jude\ean Bucureşti
protec~e • Organism centraleşi teritorialeinteresate
 AVIZARE APROBARE
9 Zooa centrala amuniQPilJui BuOJreşb • MORT • COnsiliul General al Munici~u\n Bucureş,11
• MCPN
• CA-ganisme ct111rR 'Şi terik>riale intetesate

COMPETENTE 10 Zooa centrala li mun1c1pnlui • MORT • UltlSdiul IOCal

• MCPN
DE AVIZARE- • ConSlhul Judelµn
• Organisme centra)e şiteribiale inleresate

APROBARE 11 Zona centrala aoraşului, salului. pteCUm şi alle zone

iJneţlOtlale de imetes
• COnSlhUI judelean
• Organisme centrale şiterimale intetesace
• COnSllllle locale oraşeneşti sau oomunale

PUZ 12 Zooe protejace ori asupra carora s-a insaiit un lif> de • MORT • Coosili1leloc-ale/CGMB

12'
-·~
~poolldt "°"""1it$&J docoo1ett81}1deumanom, • MCPN
precum şi cele ca-edef)aşesc lirrita ooei ul'll&ăţi administraln'- • Coosiliuljude~

Zo,e proteJate ~ o.iptVld momrnente rs1onoe inşcnşe il

llSta paU'imonlllUI ITOt'IOi:11
• Ckga,usme cetilraSt şi lenl:)nalt 1nterMale

• MORT
• MCPN
Gul-emul

• COnsîliul judeleM
• Ocgat1isme Cttllrale şi leritlnale intecesatt

1'- lett constru:tie pro(fJMeon mne cart cupnnd 1110n1J'n!r\1t, • Mun, • ,.A,1nSll11I! loeal! t\,,uMl:f
ansaml:ilri sau situri inscnse in LJSU m::,numentebr isaorice • MCPN
~-~lor de prole<Qe • ConSlllul Judel,ean
• Organisme centrale şi terik>riale interesate

123 ZonellJnsl<ede 111leresn~al,<espee>,ma - • MORT • Guvemul

me mootane~altt categOriideterilOrlstabilite prin acte • MCPN
-in-.Oasigurariicond~ilotdedeooilare • Minis.lerul MediukJi şi d P!oorîlot
durabila 1i de ~ r t a identita;t 10eale. 1n.f}8tt de Ginem • Consibul judeltM
• Coosiliile locale
• (xganismecet1traltşiten10na1t1~

12' zooe situaee rn extr8Y11Mlul mur.ctpibr, oraşelotşa comunet:r • MCPN • Cotlsil11lelocalefCGM8

• C.OOsihul Judttean
• ()-gat1isme cef'llraie 'Şi teritoriale interesare

12' AA!""1t • (xganisme ctnfl'tt Şi: 1enl0n81t • Consd111tlOC31!/CGP/13

COMPETENTE
DE AVIZARE-
APROBARE PLANUL URBANISTIC DE DETALIU

AVIZARE APROBARE
13 • lmctie dasa:e 11 isî'.a mot1'.lmet1:elor~orice ŞiCEfe • COl!sa\11,Jd,e;ean • Coosiileloca'e
care se at"liasează ri zooe pro:,eja:e • I.ICPN • CoosiiJIGenetal al lmnid!lill'Ji 8'la<,eş<i
• lmctiedasa:e Î1 is,g mot1umet1:ebisooriceşi0:'Je • Q-gat,isme cen:r~ şiteri.tclMe in:eresa:e
care se arJl)&aseazâ in zooe pro:eja.:e, pen:ni n--.inicpil
S.,a,reşt

14 .tite imotlie • Coli-Situl r,l<!e;ean • Cooslile loca'e

• Q-ga,isme cet\.i!'~ şi tffiOMe in:-eresa:e

REGULAMENTE DE URBANISM
AVIZARE APROBARE

15 Reg-,J~tgeneralde urbal'liSm • MORT • G.1vemi.11

• Organisme cet1ra".e şi~ i'l:eresa:e
05/06 - PROCESUL DE CONSTRUIRE ŞI ACTELE DE
...
AUTORITATE PUBLICA
 HG 925/1995 defineşte construcţiile după domeniul de utilizare:
CATEGORII DE
CONSTRUCTII
, • Clădiri (civile, industriale, agricole)

• Construcţii inginereşti
- DUPĂ DOMENIU -
• Lucrări de artă (poduri)

• Construcţii edilitare şi de gospodărie comunală

• Construcţii şi amenajări hidrotehnice şi portuare

• Construcţii rutiere, drumuri, căi ferate

• Construcţii pentru îmbunătăţiri funciare

• Construcţii pentru reţele de transport

 HG 766-97 defineşte 4 categorii de importanţă pornind de la implicarea

CATEGORII DE acestora în viaţa oamenilor, de la complexitatea acestora şi de la

CONSTRUCTII
, considerentele economice:

• Construcţii de importanţă excepţională A

-DUPĂ
IMPORTANTĂ-
, • Construcţii de importanţă deosebită B

• Construcţii de importanţă normală C

• Construcţii de importanţă redusă D

Proiectantul stabileşte categoria de importanţă a construcţiilor

• Obligatoriu - pentru construcţiile noi

• Opţional - pentru construcţiile existente

 - - - - - - - - - - - - - Lucrări de artă
(poduri)
o:
c: edilitare si
a: •
de gospodărie
A: comunală

Clădiri (civile,
hidrotehnice şi
industriale, Clădiri portuare,
agricole)

rutiere,
căi ferate,

Reţelede aeronautice
transport
îmbunătăţiri
funciare
 • Lucrări de construire - clădiri noi şi construcţii inginereşti noi

• Intervenţii pe construcţiile existente

TIPURI DE LUCRĂRI
SI
, DE INTERVENTII
, Reparare/Consolidare/ Reabilitare

Modernizare/Refu ncţional iza re

Restaurare

Desfiinţare/Demontare

Lucrări cornplexe - situaţii speciale

 TRAIECTORIE Ş I FLUX OE INFOR MAŢII SPECIFICE PROIECTULUI CONSTRUCŢIEI
(CLĂOIRI)
COMANDĂ
!
I NFORMAŢII
PRIVIND INFORMAJII, EXIGENTE
SUBANSAMBLURI DE SCHIMB OE RELAŢIA CU
INTEGRAT
~tfonnanţe
clulflute/"~tcst.1te"
!
PARAMETRII
INFORMAŢII
SPECIALITĂŢILE
CU ADMIN I STRAŢIA
(LOCALA/CE TRAL.Al

TEHNIC(
MOOOUSAU
TEHNOLOGIC(
OBl (CTIVt or TEMA
G) (OH):TIIU(l1t.
, 110SPfCTt Dt
CatJ<ttlktid
otrto«ntnst
l'AAAM (lltU IU,'l (TION.r.11
ClAOUtl $.UPAJII SPECI FICAŢIE -•
lCONOMICE SAU
PRIVINOACJ'UiN IŞI ·-·-•--•-·~►
PA.RAMURII SPECIAll
PUG/PUZ/PUO
ll1l1!0L
INTlGIIATt SAU
lHT((i flAf ll(
H-
ANTEPROIECT CERTIFICAT OE URBANISM
SCHEME
'1t0 l((1( FUNCŢI ONALE CONSUlTÂRI
lfllOSP(CTI) Ot IDEI
SISTtMf, PMJI, SCHIJE
tllMINTt Ol 10(1,SOlUTU SPCCIFICC
l"tl,t,t(ffU(Ţ"•
VARIANTE ~

IW!WL •----·· OECIZIE

(l'UfA1-•1<•TO ANSAMBLU ;::

l'ftOl((Tt TI P $AU
CATAlOMl l 0(
-...,,A{l~ t lllll: PROIECT
..-!-..!-----------
_..,.l
o
AVIZARE
PAIMU'-1 AVIZ( SP(ClflCf:

0
l'AftTI OE C.racttrlstkl • s.ANdttfrii'-1]!;!_ , - ---.l ~
ANSAMBLU
<tl.ol"-l,
fU MUfff$1
• lllllil(.0• -..._r- (proiect tthl'\i<)
CONSUlTARI
CO~STltUCll'VI
OU.AUi l ( IU..0t0(llO ANSrBLU VEIUFICl.RI
IIEAUZASIU ((ONOMICI
ll1lllll. PRQJfi(':Tf. $UfAN$AM&WRI.
SUBANSAMBLU SOt.UTII S P ECIFICE
AUTOR IZ AŢI E DE
CONSTRUIRE
DECIZIE
COHSUUAIU

G) CATAlOA.Gf,
PROSl'((Tt oe
MAif81AfC $1
O.t11cteristkl
PttformMlt4'
DETALII TEHNICE
OOCUMENlAJIE

\IMtfAHIUIJ PROl(Cll, SU8ANSAM8lURI ŞI OtlAlll SP"ECIFIC(

PROIECT EX EC UŢI E
(V(NfUAl( OCTAi.ii (At(T O( SAACINI SPtCIAUTATI
CAIET SA.RCINI
AlE EXECU1ANTll0R
' - - - - - - - - - - ~ lnw,s.tftor, be-o.efidar, ~ntle-r, furnizori IN ţ◊RMAJU (CON{)(IUN( IN!JEASA INOf PA~TATĂ)
ETAPELE DE PROIECTARE CORELATE CU ACTELE DE AUTORITATE PUBLICĂ
MISIUNILE ARHITECTULUI

ANALIZA ETAPA CONCEPT SOLUŢIA

PRELIMINARĂ PREGĂTITOARE FINALĂ

1 2 3 4
CERTIFICATUL NOTIFICAREA
DE URBANISM ÎNCEPERII
EXECUTIEI

ANTEPROIECT
PROIECTUL DETALIILE DE CONSULTANŢĂ URMĂRIREA
TEHNIC EXECUŢIE EXPLOATĂRII ÎN TIMP
A CONSTRUCŢIEI

6 7 8 10
Opţional PROCESUL - Opţional
VERBAL DE - Obligatoriu acordul
RECEPŢIE LA proiectantului iniţial
la lucrări de
TERMINAREA intervenţii
LUCRĂRILOR
 u
ANALIZA ETAPA PREGĂTITOARE CONCEPT SOLUTIA DEFINITIVA AUTORIZATIA DE
PRELIMINARĂ
CONSTRUIRE
Tema preliminară de Elaborarea Tema detaliată
Analiza contextului proiectare conceptului finală
Elaborarea OTAC
urbanistic Studii şi general şi de Soluţia finală
sau PAC
Ilustrarea de temă documentare arhitectură prezentată la nivel Deviz estimativ
STUDIU DE Identificare echipă Estimarea schematic Obtinerea avizelor
PREFEZABILITATE Studiu/ilustrare costurilor de Teme proiecte pe
solicitate în CU
variante investitie/operare specialităţi Obtinerea AC
Bugetare/ planificare Etapizarea Coordonare
investiţie investitiei preliminară
Obţinere CU si avize proiect
preliminare
Consiliere modif.
Regim urbanistic
STUDIU
FEZABILITATE
PROIECTUL TEHNIC DETALII DE EXECUTIE OPTIONAL "
ASISTENTA TEHNICA "
URMARIREA
" •
CONSULTANTA LA LA EXECUTIE COMPORTARII IN
Elaborarea PT Proiectarea în SELECTIA TIMPA
Coordonarea detaliu CONSTRUCTORULUI anunţarea CONSTRUCŢIEI
tehnică a Coordonarea de începerii execuţiei
proiectelor pe detaliu a Elaborare Participarea la opţional-
specialităţi proiectelor documente fazele supravegherea
Estimarea Indicarea licitaţie, caiete de determinante construcţiei
costurilor produselor, sarcini Project Acordul
investiţiei tehnologiilor, Asigurarea management proiectantului
furnizorilor suportului tehnic Receptia la iniţial la
în analiza terminarea intervenţii pe
ofertelor lucrărilor parcurs asupra
Punerea în construcţiei
functiune/darea
în folosinţă a
investiţiei
 PROCEDURA DE AUTORIZARE - LEGEA NR. 50/1991

AC
ACTUL ADMINISTRATIV
DE AUTORITATE CAR E
PERMITE ÎNCEPEREA
LUCRĂRILOR

cu
ACTUL DE INFORMARE CAR E
STABILEŞTE DRUMUL CRITIC ÎN
FUNCŢI E DE PREVE DERI LE PUG SI

RLU
DOCUMENTELE DETERMINANTE PENTRU CONSTITUIREAJURIDICĂ A UNUI
CORP DE PROPRIETATE PRIN CONSTRUCTIE
•

CERTIFICATUL AUTORIZATIA
•
PROCESUL CARTEA
DE URBANISM DE VERBAL LA FUNCIARĂ
CONSTRUIRE FINALIZAREA
Registru (!Ublic de
Act de informare
asupra regimului
LUCRĂRILOR publicitate imobiliară
Act administrativ de care garantează juridic
juridic, tehnic si autoritate care permite
economic al unui Act tehnic care certifică continutul informatiilor
edificarea unei finalizarea lucrărilor, des(!re imobilele
imobil în raport cu construcţii pe un teren în identifică valoarea si înscrise
prevederile PUG şi RLU condiţiile respectării indicatorii tehnici (!entru - Toate imobilele trebuie
tuturor situatia executată înscrise în CF la data
conditionalităţilor
dobândirii acestora
- servituţi urbanistice şi
care derivă din dreptul
.
 • Certificatul de urbanism este ACTUL DE INFORMARE CU
CERTIFICATUL DE CARACTER OBLIGATORIU prin care autoritatea administraţiei

URBANISM publice (judeţene sau locale) face cunoscute

Regimul juridic,
Regimul economic şi

Regimul tehnic al imobilelor şi

Condiţiile necesare în vederea realizării unor INVESTIŢII,

TRANZAqll IMOBILIARE ori a altor OPERAŢIUNI IMOBILIARE

• Aplicarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de

urbanism aprobate se asigură prin eliberarea certificatului de
urbanism
 ROMÂNIA
- ----------
.. _ ..____
~ ~ J l J J l { J f. . . . . .

_
.. .... ·-------- -
.
"'·CERTtflCAT _____
... OE URBANISM
lrnlnonni~dt(I) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

....
..., ______________ _,
_,.___ . ..,,.______ ~C....deu.'!:rM9mpo11tiulidll1"JJpcee:llollr.lllnapJ~)pert\l/lr«ruclt

-....
....
m;,sl!IIIIII'

_,. ---------
,.,----------------"
~~
Yl 1)1
"--"'--"'--•--""-
_ ,..s-:==:,;;:==-c~·- ----------
-------------
--·--~ -
6n_ 2>_ ,

___________ __
Fw\Jl'!'Wll:IW • lft'I ti,'Sau<:CtlS0'\4•1it.aln,...,
_,
_ ..__..
4. 011.tC.A'fll A1l TmJURUUI c:ot'fKA.t\Jltl DE Ldt9JJISM:
•I p,Mnd__.. unti MOrizACidt~:

CEATU1CAT\JL OE URBANISM NU JINE LOC oe

AUTORIZA7!E DE CDNSTRUrRE I DESRl!ITARE
ŞI NU CONFERĂ OREPTIJl OE A EXECUTA LUCRĂRI OE CONSTRUCJll

p-w,l'l<l'ahlCcl'lllii.l,,, 11 ,tal------------"
i'! ~ C V ~ Ugi 11.»'lfii. i,tWW'ld ~ «-),IM 11.0'at:ir Ot ~ . ~ QJ
. ....._, ____ ,.,.._,_.,,.,...,._........
....,.~,...,...,.,..-t....,
b)., ,.,.cu _ _ _ _==========~---
.......

~
~,~~- ·--~r,.......,W,:,1«f~f.MI--,...,_.....,.._~,,,_,,,,,.,. _ _....
CERTIFICA: ~,,,,..,~
,..,a:""___,...__
...,.fli~·--_.,... ,......,.,,....,___.~
...-..,,..~~•i:-1!.<tt1,,,.o--,.,~11~f'-~...-,.._IIICllcwlt...,_
c..-....__-.c.••--..... ...,,..,,.,._ .. -~ti"1Cfff/1°""°""
._.,,~l,f.....,l.,,,..,._.,,,_..,,.....,..p,Mti,f~Jo,_,...,..,....... ~ .........,_
.....-i., •
• , . . _ , . . . . . . . _ ~ ~ w,f.';(:,fi(.,.._... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~ -

QI~-...........,. . . .,,.,.,~..........
tREGIWIA.JURIDIC: ...__ . . . . . , _ . . _ _ , . . . . . , _ . _ _ _ , ~ . - - - - - lt . . . . . . . . . . . . . . . . . ~
_.........,,t~

·--
...... ........,~ ........d• . . . . .· -............,...,.... ......
,._,_,otlllMlt.........
.......... .. ---....
.-,.,...,,-Jlot'ICl'
~
.........Ql,..... ,__~---Ql~Jlo,llet
°""'p',rht~Crikaldtwbandffl. TITUI.Altll.#t~dtaM~laaAOIUN
2. RtGCMUI. E(ONOC : ~Jltl'IIN--..riukilfl.,.... ...IW'IIWJalt• ~-~~fi~
~tc--1aasupra~Munn11Yaluri~ 1~ w n . , . _ . ~ 1 1
~ "°"""... penlt\l ~ mtdittJi

--
......................
·O.•-·-
l t . - . . , l n c . w . M t J ! b t N ~ ~ ~ l l ' l l d k a J Î ~ t ~ ~. . .
lnwsdjel asupra mtdkl,I. sc:ld:antll . . ~ dt I notific.a acest lip dottifl ~ ~
b:.-Cllll'fri'tla~c«ripetllnlMOl'it.wutUQlltilucdnordt~i
 S. CfRERfAOE atTW A.A.UTOAIZA{lEI OE CONSTRl.lRE I DESfltqAR! VA R"'SOŢITÂOE URM4TOAREU
OOCUMEWTE:
a}~ d t ~
bt 0l:Mldl tltW asui:n inobikti, Ml'ffl tuwuwnstNcli. AU,dupiea.wmuldt pllllc;,dnt," Ktualr.,t li
ti$1 t dmul dt c,~, runcia!tdl Wonnn actualiut li d, h WIJI lneare legiNiwdilpuntat:I,. (coSit ~ ) SE PREWIIGEŞTE VAU&l/TATfA
<t ~ l e t r i c i• D.T„d:4t<6.o: CERTIFICATUi.Ui DE URBANISM
□ O.TAC. 0 0.T.O.E. 0 0.T.A.D.
d)A&tlttî ac:otdrit l&abiliet im ctrtîdtaoildtutbanlw
d.l.AMHJaa:rtldp:!w,:l~t.rc.n1~.
□ ...,.._,.wapt
o~
09'llt,_..
O~e
..._,.,,
□------­
o...,...w.,.,.~ o~ □--------­
O~ru...,_lltmd O~\ltlrirl
□-------
d2.AM'Ş~(IIM'ld:
o~iarunii.J □ ~cwl) o~~
(l,J.Mlf/«l:)!Wt. . . . ~Pl,!Ob~ş--•--· f t1••~
□----,.,-,,-,,-,--,,-,--□-------- □--------
d4Sll.d'dt---
SECRETAR GENERAL,
□------- □-------- □-------
„
_,_
.,Adu! adfftllW.UV aulor!U,fl <ompl.fflllil ptnlnl poltcfli ffltlM,,I
f) ~-p,Mnclac:HbrNtut!Oti.o-
~ dt~,,.~U.{<:q:lit)

LA

-
AAHITtet ŞEF ~

-·-
-
SEtRETAR GENERAL
°"'~~'-----
_,_ .......... .,.,,,..,.,...,.-------ori»Tfl~rr---"'----

-
T,...,..--..Jlldl>'" <hcl<imP0ltl
L.S. Al!HTE(T ŞEF ..,

"Sil~~w,,,.._QIIIUi}dltlt,J
-~r......,,_.,....liM.
.

lr·-. . .,~---·......
Nhltl.la&lde. _ _ _ _ _ _ _ _ lei,COl't:wl'n~N---""----
.,-,,m,wo ,. . .
~~dt~•~ ................. dt.cc l ~~lldMldt _ _ __
-11--W!K••,,,,..,-.,,.......,.....
. . . . .111' . . . . . . .
 • Certificatul de urbanism trebuie emis pentru
CERTIFICATUL DE EXECUTAREA oricăror LUCRĂRI DE CONSTRUqll sau pentru
URBANISM INTERVENŢII asupra acestora
ADJUDECAREA PRIN LICITAŢIE A LUCRĂRILOR DE PROIECTARE
ŞI DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR PUBLICE
ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIILOR CADASTRALE de
COMASARE, respectiv DEZMEMBRARE a terenurilor în CEL
PUŢIN 3 PARCELE, atunci când operaţiunile respective au ca
obiect împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul
realizării de lucrări de construcţii şi de infrastructură, precum
şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil
În cazul VÂNZĂRII SAU CUMPĂRĂRII DE IMOBILE - de
informare
 • Pentru aceeaşi parcelă se pot elibera mai multe certificate de
CERTIFICATUL DE urbanism, dar conţinutul acestora, bazat pe documentaţiile de
URBANISM amenajare a teritoriului şi de urbanism, şi celelalte reglementări în
domeniu trebuie să fie aceleaşi pentru toţi solicitanţii

• În certificatul de urbanism se va menţiona în mod obligatoriu

SCOPUL ELIBERĂRII acestuia

• Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant,

persoană fizică sau juridică, care poate fi interesat în
CUNOAŞTEREA DATELOR ŞI A REGLEMENTĂRILOR cărora îi este
supus respectivul bun imobil
 • Solicitarea de emitere a Certificatului de urbanism se face către
CERTIFICATUL DE Primăria localităţii în care se află imobilul pentru care acesta se
URBANISM emite

• Solicitarea se îndreaptă către Consiliul Judeţean/Primăria

Generală a municipiului Bucure~ti dacă lucrarile propuse se
realizează

Pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativ-

teritoriale (localităţi)
În extravilanul comunelor ale căror primării nu au organizate
structuri de specialitate
În zone construite protejate sau în zonele de protecţie a
acestora
La un imobil care este clasat monument
 Solicitarea de emitere a Certificatului de urbanism se face pe baza
CERTIFICATUL DE urmatoarelor documente:
URBANISM cererea-tip care cuprinde elementele privind
• identificarea solicitantului
• identificarea imobilului
• scopul solicitării

planuri cadastrale/topografice, cu evidenţierea imobilului

documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de
urbanism
 • Dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate
publică care grevează asupra acestuia;
REGIMUL JURIDIC
• Situarea imobilului - teren şi/sau construcţiile aferente - în
AL IMOBILULUI
intravilan sau extravilan;
• Prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim
special asupra imobilului
zone protejate,
interdicţii definitive sau temporare de construire,
dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele
istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării, este
necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului
potrivit legii
• Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrămintele

acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de

carte funciară pentru informare
 l,MJA ~ ~

T~DN~l'\AJCN,.
(l01,11,NU,~'-'.I• 0 •u

llflOll'lllli(W'l-t.l,

.........
T(IOIJIIUIIIION 1)()1,C_M,L--..,.TN.

TIIECU'lfhCJ()l,l(M,A. ~

T~A/U.Tt'llt~l'\a.lC,
DU~nl«O'M-..TMTO,
~ 8M.I l<MIIEM
 REGIMUL • Folosinţa actuală - categoria de folosinţă a terenului conform
ECONOMIC AL documentelor cadastrale,
IMOBILULUI • Extrasul din regulamentul local de urbanism aferent planului
urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni permise sau
interzise,
• Reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei - de exemplu
anumite scutiri la plata impozitelor sau zona de fiscalitate
 L-3,4,-'3~C-<l„1•1

,--- $CNV< I ~ N«A, lt,0-74

=---..-

---

··-- ..·- - ---

-·-
---
' 10

\
--
<.J _ _ . . , _ _ _ _~ -

.· ==--

-
' .'$":::.~
$::.~

==-·
 • Extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism
aprobate în vigoare, cu precizarea documentaţiei de urbanism în
REGIMUL TEHNIC
vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare şi,
AL IMOBILULUI
după caz, perioada de valabilitate,
• Procentul maxim de ocupare a terenului POT,
• Coeficientul maxim de utilizare a terenului CUT,
• Dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor,
• Echiparea cu utilităţi,

• Edificabil admis pe parcelă,

• Circulaţii şi accesuri pietonale şi auto,

• Parcaje necesare,
• Alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente
terenului,
• Înălţimea minimă şi maximă admisă
REGlEMENTÂRI UR8ANISTtCE 1111
UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERIN ŢĂ
Planşa aferenlll regulamen~i IOeal de utbanism

1, U„TE

~......IA.....:.,/.,,111,

·•..... ....1,--.a.,n-.,.

•••.J •.
2.. ZONE PROTEJATE ŞI ZONE OE PROTECŢIE

__
-"-
"" __ __
______
--
... ...,,,
_G,I_ICIU_CI

-a,--•--Clf ,,

-
..,_(MCll-
 • Regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism
şi a regulamentelor locale aferent în cazul în care intenţia de
CONDITII
•
SPECIFICE investitie nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de
DE ACTUALIZARE urbanism aprobate - se informează solicitantului cu privire la:
/MODIFICARE Imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate-
DU SI
•
RLU prin CU se respinge în mod justificat cererea de modificare a
prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate
Condiţionarea autorizării investiţiei de aprobarea de către autoritatea
publică competentă a unui plan urbanistic zonal, elaborat şi finanţat
prin grija persoanelor interesate, numai în baza unui aviz prealabil de
oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-
şef

Condiţionarea autorizării investiţiei de elaborarea şi aprobarea de

către autoritatea publică locală competentă a unui PUZ - elaborarea

unei documentaţii de urbanism modificatoare de catre autoritate
Conditionarea autorizării investitiei de elaborarea si aprobarea unui
PUD
 • Se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din PUG:
a) prin PUZ se stabilesc REGLEMENTĂRI NOI cu privire la: regimul de
CONDITII
•
SPECIFICE
construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul
DE ACTUALIZARE de utilizare a terenului (CUT}, procentul de ocupare a terenului (POT},
/MODIFICARE retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele
DU SI
•
RLU laterale şi posterioare ale parcelei
b} prin PUD se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto şi
pietonale, retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale
parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a
terenului, designul spaţiilor publice, după caz, reglementări cuprinse
în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentaţia de
urbanism
• Modificarea prin PUZ de zone ale UTR stabilite prin reglementări
aprobate prin PUG, finanţată de persoane juridice şi/sau fizice,
poate propune un CUT care nu îl va putea depăşi pe cel aprobat
iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată
 MODIFICĂRI PRIN PUD • REGLEMENTĂRI CU
-
~
E a,=>
PRIVIRE LA
• ACCESURILE AUTO ŞI PIETONALE
.!

. --
"'O ....J
C ig. 0:: • RETRAGERILE FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI
"' . POSTERIOARE ALE PARCELEI
!B ~
"' .,C
~
• CONFORMAREA ARHITECTURAL-VOLUMETRICĂ
"' .,
!!! E • MODUL DE OCUPARE A TERENULUI
Q. , -
E~ • DESIGNUL SPAŢIILOR PUBLICE
ntttare
"' "'
retragere minim 3 m

()
..J
co
ACCES 6:
PIETONAL =>
z
w
::.
ACCES AUTO
o
o
:
I
retragere minim 3 m ---
1-1--'-·•----------------------~=~--~----I--'
limita cJe propnetare

-.,
C

.
E

.
C se vor as1,ura spaftt
40¾ d111 su raia a
\rerzlpe minim
to/8/ă a arcele,
 MODIFICĂRI PRIN PUZ • REGLEMENTĂRI CU
-
~
PRIVIRE LA
.!
E°'=> -------------------- • REGIMUL DE CONSTRUIRE

. --
"'O ....J
C ig. 0:: • FUNCŢIUNEA ZONEI
"' . M MAXP+1 • ÎNĂLJIMEA MAXIMĂ ADMISĂ
!B ~
"' .,
~ C H MAXP+S • COEFICIENTUL DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
"' .,
!!! E • PROCENTUL DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
Q. , -
E~ li•nil; dioR~T~~jREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
"' "' DE LIMITELE LATERALE ŞI
retragere minim 3 m
P STERIOARE ALE PARCELEI
()
..J
co
ACCES
PIETONAL =>
6:
z
w
::.
o bOCUlf>J~
o
ACCES AUTO : retragere minim 3 m
I NSTITUŢII ŞI SERVICII
I
1-1--'-·•---------------------~~~-~~---I--'
limita cJe propnetare

-.,
C

.
E

.
C se vor as1,ura spaftt
40¾ d111 su raia a
\rerzlpe minim
to/8/ă a arcele,
 C.U. CU MEN110NAREA INTERDICJIEI
INTERDICŢIE DEFINITIVĂ PRIN PUG SI RLU DE CONSTRUIRE ŞI A MOTIVELOR
CARE AU DETERMINATINTERDICJIA

SOLICITAREA RESPECTA PUG SI RLU C.U. PENTRU AUTORIZARE DIRECTA

REGLEMENTĂRI INSUFICIENTE PUG SI RLU. C.U. CU COND. ELABORARII PUD/PUZ

CONFIGURARE DE CONFIGURARE

PARCELA NECONSTRUIBILĂ­ C.U. CU COND. ELABORARII PUZ DE

RECONFIGURARE / REPARCELARE RECONFIGURARE

SOLICITAREA CONDUCE LA MODIFICAREA C.U. CU COND. ELABORARII PUZ DE

PUG ŞI RLU. DEROGARE DEROGARE

IMOBILUL ESTE TANGENT LIMITEI DE C.U. CU COND. ELABORARII PUZ DE

INTRAVILAN SAU POATE CONSTITUI UN MODIFICARE/INTRODUCERE IN
TRUP INDEPENDENT (ACCES ŞI UTILITĂŢI) INTRAVILAN

C.U. CU MEN110NAREA ŞI
NU ARE CONDIŢII DE VIABILIZARE JUSTIFICAREA RESPINGERI
EXTINDERI/MODIFICĂRII
INTRAVILANULUI
REGLEMENTĂRI INSUFICIENTE PUG SI RLU
- CONFIGURARE PRIN PUD
 ,--------------------
: DOAR PENTRU
: PUZ INITIAT DE
' .
: INVESTITOR
: PRIVAT
'L--------- ---------

STUDIU
DE
OPORTUNITATE

REGLEMENTĂRI PRIN PUZ -

CONFIGURARE, RECONFIGURARE/REPARCELARE,
MODIFICARE/DEROGARE
• Documentaţie care trebuie sa descrie ANVERGURA PROPUNERII ~i
ANVERGURA INTERVENŢIEI URBANISTICE
• Piese scrise - memoriu tehnic explicativ
prezentarea investiţiei/operaţiunii propuse, indicatorii propuşi, modul
de integrare a acesteia în zonă,
prezentarea consecinţelor economice şi sociale la nivelul UTR,
categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privaţi şi
categoriile de costuri ce vor cădea în sarcina autorităţii publice locale

• Piese desenate
încadrarea în zonă,
plan topografic/cadastral, cu zona de studiu,
conceptul propus - plan de situaţie cu prezentarea funcţiunilor, a
vecinătăţilor, modul de asigurare a accesurilor şi utilităţilor
 • Marchează momentul de iniţiere a procesului de elaborare a PUZ
AVIZ DE impus prin CU şi

OPORTUNITATE datorat unor condiţionări din PUG şi RLU sau

datorat neîncadrării tipului de solicitare în PUG şi RLU

• Se emite doar în cazul în care iniţiatorul PUZ este orice altă

persoană fizică sau juridică şi nu autoritatea publică - Consiliul

Local sau Judeţean sau instituţiile subordonate acestora

• Conţine elemente de temă/ limite privind

teritoriul care urmează să fie reglementat prin PUZ

categoriile funcţionale ale dezvoltării Ji eventualele servituţi

indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime Ji maxime (majorare CUT cu

max 20% faţă de existent dar nu mai mare de CUT 4)

dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităţilor

capacităţile de transport admise

 Elementele de conţinut sunt determinate de ANVERGURA INTERVENŢIEI
URBANISTICE şi stabilesc categoria de documentaţie de urbanism vizată

AVIZ DE • Derogare
OPORTUNITATE Limite maxime de derogare-legal doar CUT

Stabilirea zonei de studiu-recomandat ar fi pe tot UTR

• Configurare

Elemente obligatorii de reglementare-studierea detaliată a condiţiilor

care au condus la stabilirea unor restricţii şi îndeplinirea cerinţelor impuse
de acestea- delimitare, reglementare, identificare incompatibilităţi sau

condiţii specifice

• Reconfigurare

Determinarea construibilitaţii parcelelor-prin reparcelare sau

configurarea unui montaj de proces/operaţiune urbanistică care trebuie

iniţiată sau implementată-definirea traseului străzilor, localizarea
echipamentelor
 • Anvergura intervenţiei determină

AVIZ DE Arealul de studiu - ?PÂNĂ UNDE SE RESIMTE INTERVENŢIA?

OPORTUNITATE

Studiile de specialitate/de fundamentare obligatorii care

trebuie elaborate - de ex trafic, circulaţie, istoric, analize

socio-demografice etc - ?CARE SUNT PROBLEMELE LA CARE

TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ STUDIUL INTERVENŢIEI?

Detalierea investiţiilor publice afectate sau necesare ~i

stabilirea responsabilităţilor - ?CE TIPURI DE SERVICII SAU

ECHIPAMENTE SUNT AFECTATE SAU APAR?

• Reglementată de Ordinul MORT 2701/2010 pentru aprobarea
Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la
elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi

de urbanism
• Obligatorie în următoarele etape din cadrul procesului de
elaborare sau revizuire a planurilor de urbanism sau amenajare a
teritoriului:
etapa pregătitoare - anunţarea intenţiei de elaborare-AVIZ DE
OPORTUNITATE
etapa de documentare şi elaborare a studiilor de fundamentare-
ACORD MEDIU
etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare
elaborarea propunerii finale, care include toate observaţiile
avizatorilor şi care se supune procedurii de transparenţă decizională­
HCL DE APROBARE
• Se finalizează cu RAPORTUL INFORMĂRII ŞI CONSULTĂRII
PUBLICULUI elaborat de Arhitectul Şef
• Fundamentează

continuarea sau finalizarea procesului/planului iniţiat

modificarea şi completarea documentaţiei de urbanism
• Primăriile şi consiliile judeţene au propriul REGULAMENT LOCAL
de implicare a publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de
urbanism şi amenajare a teritoriului
• Instrumentele şi metodologiile de consultare utilizate - definite în
regulament - ?CUM, ?CINE, ?UNDE, ?CÂND
Anchete sociologice, expoziţii, paneluri/comitete civice, notificare
individuală, dezbatere publică, anunţuri media, notificări personale,

interviuri de grup etc

Responsabili din primarie, persoanele direct afectate
Pagină web primărie, sală publică, spaţiu public, sediul primăriei etc
Durata procesului de consultare (minim 15 zile-maxim 45 zile /etapă)
 ••••••••••••••••••••
: CERERE OE EMITERE A :
• CERTIFICATULUI OE •
•
• URBANISM ••
SCHEMA . . . . . . . . . . . . . . . . . . •lf

PROCESULUI DE CERTIFICAT OE URBANISM -

CERTIFICAT OE URBANISM-
CU CONDIŢIA APROBĂRII
AUTORIZARE DIRECTĂ
AUTORIZARE PUZ/PUO

PROCES OE ELABORARE PUD

SAU PUZ

HOTĂRÂRE OE CONSILIU HOTĂRÂRE OE CONSILIU

LOCAL PENTRU APROBAREA LOCAL PENTRU
l'UL/l'Ul> K~l'INUtKl:A l'UL/l'UU

\I
••••••••••••••••••
: CERERE OE EMITEREA :
• CERTIFICATULUI OE •
• ••
......... ~r..........
• URBANISM

CERTIFICAT OE URBANISM 4

CONSTRUIRE

ELABORARE DTACŞI
OBTINERE AVIZE/ACORDURI

AUTORIZAŢIA OE CONSTRUIRE
07_DREPTUL DE PROPRIETATE/DREPTUL DE A
CONSTRUI
ACT ADMINISTRATIV DE AUTORITATE care permite edificarea unei
construcţii/unui ansamblu de construcţii pe un teren în condiţiile

respectării tuturor condiţionalităţilor:

Servituţi urbanistice

Servituţi care derivă din dreptul de proprietate

Condiţii din avizele /acordurile impuse prin certificatul de

urbanism

Elemente de temă - stabilite de investitor

DREPTUL ASUPRA CONSTRUCTIEI SI/SAU TERENULUI care conferă titularului

dreptul de a obtine autorizatia de construire/desfiintare:

• DREPT REAL PRINCIPAL: drept de proprietate, drept de administrare, uz,

uzufruct, superficie, servitute (dobândit prin act autentic notarial, certificat

de moştenitor, act administrativ de restituire, hotărâre judecătorească,

lege)

• DREPT DE CONCESIUNE având ca obiect terenuri aflate în domeniul public al

statului sau unităţilor administrativ-teritoriale

• DREPT DE CREANŢĂ dobândit prin: contract de cesiune, comodat, locaţiune,

contract încheiat în condiţiile legislaţ iei specifice sau hotărâre

judecătorească definitivă care să ţină loc de contract între părţi

Emiterea autorizaţiei de construire în baza unui contract de comodat/locaţiune

se poate face numai pentru CONSTRUCŢII CU CARACTER PROVIZORIU ŞI

ACORDUL EXPRES AL PROPRIETARULUI DE DREPT.

 ···················~
: CERERE OE EMITERE A :

....................
: CERTIFIC.ATULUI DE :
• URBANISM •

SCHEMA PROCESULUI
CERTIFICAT DE URBANISM - CERTIFICAT OE URBANISM -
CU CONOITIAAPR08ĂRII
DE AUTORIZARE AUTORJZARE DIRECTĂ
PUZ/PUO

PROCES OE ELABORARE PUD

SAU PUZ

CERTIFICATO.E URBANISM • CON"STRUJRE HOTĂRÂ.RE OE CONSILIU HOTĂRÂRE OE CONSILIU

LOCAL PENTRU APROBAREA LOCAL PHITRU
PUZ/PUO RESPINGEREA PUZ/PUO
CALITATCA o .c PROPRrCTARSAU oqmĂTORA
DREPTULUI OE CONSTRUIRE •••••••••'V........ ..
: CERERE OE EMITERE A :
OOCUMENTATIA TEHNICĂ PHfTRU 08TINEREA • CERTIFICATULUI OE •
AUTORIZATIEI OECONSTRUlRE : URBANISM :

AVIZEŞI ACORDURI ÎN CORELARE CU TIPUL O.E

INTERVENŢIE ŞI CU TIPUL DE CONSTRUCŢIE

STUDII OESPECIALITATE

DOVADA CALITĂTU OE ARHITECT CU DREPT OE DOSAR DE

SEMNĂTURĂ . SOLIOTAREA
AUTORIZAŢIEI DE
TAXA DE ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI CONSTRUIRE
AUTORIZAŢIA OE CONSTRUIRE
"
PROPRIETATEA SI • PROPRIETATEA- CONCEPT DEOSEBIT DE COMPLEX, CU MULTIPLE S EMN I FICAŢII
DREPTUL DE DE ORDIN ISTORIC, SOCIOLOGIC ŞI JURIDIC, AFLAT ÎNTR-O PERMANENTĂ
PROPRIETATE EVO LUŢI E

• DEŞI ÎN LIMBAJUL COMUN ACESTE DOUĂ NOŢIUNI SE CON FUNDĂ, NU SE POATE

PUNE SEMNUL EGALITĂŢII ÎNTRE PROPRIETATE, CA RELAŢI E ECONOMICĂ, ŞI
DREPTUL DE PROPRIETATE, CA RAPORT JURIDIC

• RELAŢIA ECONOMICĂ DE PROPRIETATE ÎNSEAMNĂ ÎNSUŞIR EA PREMISELOR

NATURALE ALE ORICĂR E I PRODUCŢII

• PROPRIETATEA ESTE EXPRESIA JURIDICĂ A RAPORTURILOR CE REZULTĂ DINTR-

UN SISTEM ECONOMIC DETERMINAT

• PROPRIETATEA S-A TRANSFORMATÎN RELAŢIE SOCIALĂ DE ÎNSUŞIRE, IAR

CÂND ACEASTĂ RELAŢIE SOCIALĂ A FOST CUPRINSĂ ÎN NORME JURIDICE EA A
DEVENIT RAPORT JURIDIC, ANUME DREPT OE PROPRIETATE
 CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
DREPTUL DE TITLUL li DIN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI REVIZUITĂ, INTITULAT
PROPRIETATE „DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE", LA
CAPITOLUL li REG LEME NTEAZĂ DREPTURI LE ŞI LIB E RTĂŢI LE
FUNDAMENTALE

ART. 44 conţine dispoziţii de principiu privitoare la

• condiţiile
în ca re cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi d rept ul de
proprietate p rivată asupra terenu rilor,
• exproprierea pent ru cauză de utilitate publică,
• modul în ca re o autoritate publică poate folosi subsolul orică rei
proprietăţi imobiliare pentru lucrări de interes general,

• obligaţiile ce decurg din raporturile de vecinătate şi cele de protecţie

a mediului,
• posibilitatea confiscării, numai în condiţiile legii, a bunurilor
destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii,
precum şi
• regula potrivit cu ca re averea dobândită în mod licit nu poate fi
confiscată.
• Dreptul de proprietate apare ca un drept fundamental al cetăţenilor
ţării, înscris printre celelalte drepturi şi libertăţi publice fundamentale
recunoscute şi apărate de orice constituţie democratică modernă

• Constituţia reglementează formele fundamentale ale dreptului de

proprietate în România - proprietatea pub lică şi proprietatea privată
- şi liniile generale ale regimului lor juridic
• CODUL CIVIL ROMÂN DE LA 1864
art. 480fostul C.C. încerca să dea o definiţie dreptului de
proprietate, spunând că acesta este dreptul ce are cineva de a se
bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în
limitele determinate de lege

arl. 481 ru!;lul C. Civ. µrevedea că nimeni nu µoale ri !;ilil a ceda

proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică şi
printr-o dreaptă şi prealabilă despăgubire, ceea ce înseamnă că
textul formula principiul exproprierii pentru cauză de utilitate
publică
• NOUL COD CIVIL
- cartea a III-a a noului Cod Civil este consacrată materiei bunurilor

art. 552 NCC enunţă „drepturile reale în general", potrivit cu care

proprietatea este publică sau privată, fiind astfel puse în lumină
categoriile fundamentale ale dreptului de proprietate în dreptul
civil român

titlurile următoare ale aceleiaşi cărţi reglementează succesiv

dreptul de proprietate privată, dezmembrămintele acesteia,
fiducia, administrarea bunurilor altuia, dreptul de proprietate
publică, publicitatea imobiliară prin cartea funciară şi posesia
DEFINIŢIA • LITERATURA JURIDICĂ DE SPECIALITATE -
DREPTULUI DE dreptul de proprietate se defineşte prin punerea în evidenţă a
PROPRIETATE atributelor pe care acesta le conferă titularului său: posesia,
folosinţa şi dispoziţia

• NOULUI COD CIVIL ROMÂN - ART. 555 defineşte numai dreptul de

proprietate privată ca fiind
dreptul titularului de a poseda, a folosi şi a dispune de un bun
în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege,
precizând că, în condiţiile legii, el este susceptibil de modalităţi şi
dezmembrăminte, după caz
• dreptul de proprietate se concretizează în următoarele elemente:

sub aspect economic - este un drept de apropriere a unor

bunuri, corporale sau incorporale/necorporale

exprimă o relaţie socială de „apropriere" - în sensul de însuşire

cuprinde în conţinutul său atributele posesiei, folosinţei şi

dispoziţiei,

atributele dreptului de proprietate sunt exercitate de proprietar

prin puterea şi în interesul său propriu
CARACTERELE dreptul de proprietate este un drept
JURIDICE ALE
DREPTULUI DE
absolut - este unicul drept care conferă titularului său exerciţiul
PROPRIETATE
tuturor prerogativelor sale - posesia, folosinţa şi dispoziţia

exclusiv - proprietarul este îndreptăţit să exercite singur toate

prerogativele conferite de acest drept

perpetuu - durează atâta vreme cât subzistă bunul care îi formează

obiectul
REGIMUL JURIDIC • DREPT DE PROPRIETATE PUBLICĂ, ce aparţine, în
AL DREPTULUI DE
regim de drept public, statului şi unităţ il or
PROPRIETATE
administrativ-teritoriale,

• DREPT DE PROPRIETATE PRIVATĂ, ce poate aparţine

oricărui subiect de drept
 • drept subiectiv patrimonial pe temeiul căruia titularul său poate să exercite

anumite puteri, prerogative asupra unui bun determinat, în mod direct şi

DREPTUL REAL nemijlocit, fără intervenţia altei persoane

CLASIFICAREA DREPTURILOR REALE

• Drepturile reale se clasifică în:

• drepturi reale principale şi

• drepturi reale accesorii

• După natura bunurilor, se clasifică în:

• drepturi reale mobiliare şi

• drepturi reale imobiliare
• După tipul de reglementare distingem drepturi reale în:
• drepturi prevăzute de Codul Civil şi

• drepturi prevăzute de alte acte normative

DREPTURILE REALE PRINCIPALE sunt acelea care au o existenţă independentă

faţă de alte drepturi - deci ele nu depind de alte drepturi - cum ar fi proprietatea,
uzufructul etc.

DREPTURILE REALE ACCESORII sunt acele drepturi care depind de existenţa altor
drepturi - de exemplu dreptul de gaj sau ipoteca. Ele sunt accesorii drepturilor de

creanţă şi sunt afectate garantării acestor drepturi.

Drepturile de creanţă şi drepturile reale sunt importante deoarece se constituie

ca elemente componente ale patrimoniului fiind elemente de drept subiectiv,

adică sunt evaluabile din punct de vedere financiar (în bani).

În circulaţia bunurilor patrimoniale- în circuitul civil-precizarea acestor

drepturi este esenţială şi se reflectă în publicitatea imobiliară prin no~area sau

înscrierea lor la Cartea Funciară .

 :::
' ANC.fl
== LJ
OFICIUL Of: CADASTRU $1 Pu8UC1TAlE IMOEl;lllAAA
' .
Are si o anexa în care sunt
.....
EXTRAS oe CARTE FUN CIARĂ descrierea grafică a terenului şi
AUTENTIFICARE

--- construcţiilor şi tabelul de

coordonate topografice al acestora
I
- Dimensiuni masurate / reale

- Numele proprietarului şi tipul de act

prin care a dobândit proprietatea:

- • Cumparare
• Construire
• Act testamentar
• Deciz.ie a instantei etc

- I Servituţi sau alte sarcini

......_,. .. ~--·-- -...... ...

 Conform art. 551 NCC se pot constitui drepturi reale principale derivate din dreptul de

proprietate de două feluri:

DREPTURI a) drepturi reale principale derivate din dreptul de proprietate publică (NCC art. 858-875)-
REALE singurul în legislaţia românească este dreptul de administrare a unor bunuri proprietate
PRINCIPALE
publică constituit prin acte de putere emise de autorităţile statale sau locale ai cărui
titulari sunt regiile autonome şi instituţiile publice de stat, şi

b) drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate privată (NCC art. 555 şi urm.},
care sunt opozabile tuturor, inclusiv proprietarului. Ele se mai numesc dezmembrăminte ale
dreptului de proprietate. Noul Cod Civil reglementează urmatoarele drepturi reale principale

derivate din dreptul de proprietate privată:

- dreptul de uzufruct (art. 703 şi urm.),

- dreptul de uz (art. 749 şi urm.},

- dreptul de abitaţie (art. 749 şi urm.),

- dreptul de servitute (art. 755-772),

- dreptul de superficie (art. 693- 702).
 Drepturile reale accesorii sunt cuprinse în partea dedicată obligaţiilor civile, respectiv în
DREPTURI
Cartea a V-a din NCC. Acestea sunt:
REALE
ACCESORII - privilegiile (art. 2333 şi urm.),

- ipoteca (art. 2343 şi urm.),

- gajul (art. 2480 şi urm.) şi

- dreptul de retenţie (art. 2495 şi urm.).

Acestea devin accesorii drepturilor de creanţă.

Drept al uneia din persoanele participante la un raport juridic (creditor) de a cere celeilalte
DREPT DE
părţi (debitor) să îndeplinească obligaţ ia de a da, de a face sau de a nu face ceva, pe care
CREANŢĂ
aceasta din urmă şi-a asumat-o.

Spre deosebire de dreptul real, dreptul de creanţă este un drept relativ, fiind opozabil numai

unei anumite persoane, ca subiect al unui raport juridic (contract) cu un conţinut determinat.
Este un element activ al patrimoniului creditorului.
Exemple de contracte sinalagmatice sunt:
contractul de vânzare-cumpărare,
contractul de antrepriză,
contractul de schimb,
contractul de locaţiune,
contractul de arendare,
contractul de tranzactie,
promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare ~i
contractul de concesiune

Rezoluţ iunea este sancţiunea care intervine în cazul neexecutării culpabile a obligaţiilor izvorâte
dintr-un contract sinalagmatic cu executare uno ictu (cu executare instantanee), constând în
desfiinţarea retroactivă a acestuia.

Rezilierea este sancţiunea care intervine în cazul neexecutării culpabile a unei obligaţii izvorâte
dintr-un contract sinalagmatic cu executare succesivă, constând în desfacerea contractului
respectiv (numai pentru viitor).
 subiectele de drept public - statul şi unităţile administrativ-teritoriale - pot
PROPRIETATE
constitui cu privire la bunurile proprietatea lor publică următoarele
PUBLICA
drepturi corespunzătoare (art. 866 NCC):

DREPTUL DE ADMINISTRARE
DREPTUL DE CONCESIUNE
DREPTUL DE FOLOSINŢĂ CU TITLU GRATUIT
 dreptului de proprietate privată, indiferent de titular - subiectele de
PROPRIETATE PRIVATA drept public sau persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat
- îi corespund dezmembrămintele acestuia, respectiv:

DEZMEMBRĂMINTELE • dezrnembrărnintele dreptului de proprietate sunt acele drepturi

DREPTULUI DE reale deţinute asupra unui bun al altei persoane
PROPRIETATE
conferă titularului lor numai o parte din atributele dreptului de
proprietate, de regulă cel al folosinţei bunului

• dezrnernbrarnintele dreptului de proprietate sunt reglementate in

noul cod civil in titlul 111, art. 693-772, şi sunt:
DREPTUL DE UZUFRUCT
DREPTUL DE UZ
DREPTUL DE ABI TAŢI E
DREPTUL DE SERVITUTE
DREPTUL DE SUPERFICIE
• dezmembrăminte l e dreptu lui de proprietate pot lua naştere prin mai
multe moduri, dintre care mai importante sunt:

prin voinţa omului exprimată prin acte intre vii (convenţii,

contracte) sau pentru succesiune (testament)
prin uzucapiune (forme de dobândire a unei proprietăţi prin
posesia neîntreruptă într-un anume timp prevăzut prin lege)
prin destinaţia proprietăţii (forma şi scopul fo l osinţei)
prin act administrat iv emis de autoritatea competentă

prin lege
DREPTUL DE ART. 703-748 NCC

UZUFRUCT
• dreptul de uzufruct este definit ca fiind acel drept real principal,
esenţialmente temporar. care conferă titularului său numit
uzufructuar, dreptul de a exercita asupra bunului sau bunurilor altuia
atributele posesiei si folosinţei . cu obligaţia de a le conserva
substanţa şi de a le restitui proprietarului la încetarea dreptului de
uzufruct
DREPTUL DE UZ ŞI ART. 749-754 NCC
DREPTUL DE • dreptul de uz şi dreptul de abitaţie reprezintă varietăţi ale
ABITAŢIE uzufructului, conferind titularului lor posibilitatea de a folosi lucrul
alt uia şi de a-i cu lege roadele, dar această activitate trebuie
desfăşurată numai în măsura în care sunt necesare nevoilor lui şi ale
membrilor familiei sale

dreptul de uz - drept real asupra unui bun în virtutea căruia o

persoană numită uzuar poate să-l folosescă şi adică să-i culeagă
fructele numai în măsura satisfacerii nevoilor pesonale şi ale familiei
sale

• dreptul de abitaţie - drept real în temeiul căruia titularul său poate

folosi o locuinţă, o casă, un spaţiu locativ în general, ce aparţine unei
alte persoane
 dreptul de superficie este o institutie reglementata expres in NOUL COD
DREPTUL DE
CIVIL in art. 693-702
SUPERFICIE

• dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia,

deasupra ori in subsolul acelui teren, asupra caruia superficiarul
dobandeste un drept de folosinta

• dobandirea dreptului de superficie, potrivit reglementarii din noul cod

civil, se poate face prin act juridic (act unilateral, precum testamentul,
sau conventie), precum si prin uzucapiune sau prin alt mod prevazut
delege
• in toate cazurile se aplica dispozitiile privind cartea funciara
 ART. 755- 772 NCC
DREPTUL DE
SERVITUTE • drept real, accesoriu, perpetuu si indivizibil, instituit printr-un act
unilateral sau bilateral de vointa, care confera proprietarului unui
imobil (denumit fond dominant) unele prerogative asupra imobilului
(denumit fond aservit) apartinand altui proprietar. obligat sa suporte
sarcinile impuse in favoarea fondului dominant. altele decat cele ce
reprezinta limitari normale ale dreptului de proprietate, determinate
de ocrotirea unor interese sociale si asigurarea unei bune vecinatati

• sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui

imobil avand alt stapan

• servituti propriu-zise (dezmembraminte ale dreptului de proprietate)

sunt numai cele stabilite prin fapta omului
 • servituti naturale - servitutile care se nasc din situatia/starea naturala
DUPA IZVORUL LOR a doua fondu ri
SAU DUPA MODUL • servitutea de scurgere a apelor naturale,
LOR DE • servitutea de izvor,
CONSTITUIRE,
• servitutea de granituire,
SERVITUTILE SE
CLASIFICA IN: • servitutea de ingradire

servituti legale - servitutile stabilite prin lege, fie in interesul public

(servituti edilitare), fie in interesul particularilor, adica in interesul
asigurarii bunei vecinatati
• servitutea privind distanta plantatiilor,
• a lucrarilor intermediare pentru diferite constructii,
• servitutea de vedere,
• picatura stresinilor,
• servitutea de trecere etc
• servitutile stabilite prin fapta omului - servitutile constituite prin act
juridic (contract sau testament), prin destinatia proprietarului si prin
uzucapiune
• sunt nelimitate, ca o consecinta a principiului libertatii
contractuale
OUPA OBIECT SAU • servituti pozitive - servitutile care indreptatesc pe proprietarul
OUPA CONTINUT, fondului dominant sa faca anumite acte de folosinta asupra fondului
SERVITUTILE SE aservit
CLASIFICA IN: • servitutea de trecere sau de a lua apa din izvorul sau
fantana care se afla pe fondul aservit

• servituti negative - servitutile care impun proprietarului fondului

aservit o obligatie de „a nu face" în exercitarea atributelor dreptului
sau de proprietate,
• servitutea „non aedificandi1' (de a nu construi), servitutea
„non a/tius tollendi" (de a nu cladi peste o anumita
inaltime), de nu deschide o fereastra (servitutea de
vedere), de a nu planta la mai putin de o anumita distanta
etc
INRAPORT CU • servituti continue - servitutile pentru a caror exercitare si rnentinere
MODUL DE nu este nevoie de fapta omului
EXECUTARE, • servitutea de apeduct,
SERVITUTILE SE servitutea de scurgere a apelor naturale,
CLASIFICA IN:
• servitutea de vedere etc

• servituti necontinue - servitutile care, pentru a fi exercitate, este

nevoie de faptul actual al omului
• servitutea de trecere,
• de a lua apa dintr-un izvor,
• de a paste vitele etc.
 • servituti aparente - servitutile care se manifesta prin semne
INRAPORT CU
exterioare
MODUL DE
• un drum, o usa, o fereastra, un apeduct etc.
MANIFESTARE,
SERVITUTILE SE
CLASIFICA IN: • servituti neaparente - servitutile care nu se manifesta printr-un semn
exterior -
• toate servitutile negative

numai servitutile continue si aparente se pot dobandi prin uzucapiune si

prin destinatia proprietarului

IN RAPORT DE daca sunt stabilite in folosul unei cladiri sau in folosul unui teren,
FOLOSINŢĂ servitutile sunt de doua feluri:
• servituti urbane si
• servituti rurale
SERVITUTILE URBANISTICE SUNT GENERATE DE SARCINILE PRIVIND
• PROTECTIA MEDIULUI,
• PROTECTIA ORDINII PUBLICE,
• ASIGURAREA IGIENEI SI A SANATATII PUBLICE,
• PROTECTIA MEDIULUI SOCIAL, SIGURANTA NATIONALA,
• ASIGURAREA BUNEI VECINATATI,
• PROTECTIA PATRIMONIULUI NATURAL SI CULTURAL, PRECUM
SI DE
• DREPTURILE CETATENILOR
CARE TREBUIE SA FIE GARANTATE DE ADMINISTRATIA PUBLICA,
PRIN ACTIVITATILE DE URBANISM SI AMENAJARE A TERITORIULUI
• SERVITUTEA URBANISTICA ESTE O SARCINA ASUPRA UNUI
IMOBIL CARE DIMINUEAZA DREPTURILE PROPRIETARULUI
ACESTUIA, FIE PENTRU UZUL SI UTILITATEA UNUIA SAU MAI
MULTOR IMOBILE, FIE PENTRU INTERESUL SI UTILITATEA
PUBLICA.

• UN SINGUR IMOBIL POATE FI SUPUS ÎN ACELASI TIMP MAI

MULTOR SERVITUTI URBANISTICE

• SERVITUTILE URBANISTICE SUNT STABILITE PRIN LEGE SI

SUNT PRECIZATE ÎN DOCUMENTATIILE DE URBANISM SI ÎN
REGULAMENTELE LOCALE DE URBANISM AFERENTE
ACESTORA, APROBATE CONFORM LEGII PENTRU TERITORIUL
REGLEMENTAT
LIMITĂRI ŞI SARCINI EXISTENTE ALE PROPRIETĂŢILOR LIMITĂRI GENERATE DE PROCESELE DE DEZVOLTARE
MORFOTIPOLOGIE URBANĂ PROPUSE
PARCELAR
TRAMĂ STRADALĂ
PROCESE DE EXTINDERE/
FOND CONSTRUIT
TERITORII NOI

LOCALIZARE ACTIVITĂTI REGULAMENT RIDICAREA CALITĂŢII VIEŢII

LOCAL DE
TERENURI LOR
URBANISM
- REGULI
GENERALE
- DELIMITAREA
ZONELOR DE
DETALIERE

IDENTIFICAREA PATRIMONIULUI PROCESE DE REDEZVOLTARE/

IDENTIFICAREA RESURSELOR REGENERARE /
OPERAŢI UN I URBANE
DEFINIREA NEVOII DE CONSERVARE ŞI

PROTECflE
1. SERVITUTEA NON AEDIFICANDI
2. SERVITUTEA ZONIFICARILOR URBANISTICE
3. SERVITUTEA TERITORIULUI EXTRAVILAN SI INTRAVILAN
4. SERVITUTEA DENSITATII DE CONSTRUIRE SI SERVITUTEA NON ALTIUS TOLLENDI
5. SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI ÎN SPIRITUL DEZVOLTARII DURABILE
6. SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA MONUMENTELOR ISTORICE, PATRIMONIULUI
ARHEOLOGIC, ETNOGRAFIC, ARHITECTURAL, URBANISTIC, NATURALSI
PEISAGISTIC
7. SERVITUTILE PENTRU APARAREA DE CALAMITAT! NATURALE SI DE ACCIDENTE
TEHNOLOGICE
8. SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA LOCUIRII, A BUNEI VECINATATI SI A MEDIULUI
SOCIAL
9. SERVITUTILE PENTRU ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE COMUNITARE
10. SERVITUTILE PENTRU ASIGURAREA CIRCULATIEI PUBLICE SI APARAREA
DOMENIULUI PUBLIC
 • SERVITUTEA NON AEDIFICANDI -
SERVITUTEA NON RESTRICTIA/INTERDICTIA DE CONSTRUIRE, ÎNTR-O
AEDIFICANDI ANUMITA SUPRAFATA, A UNOR ANUMITE CONSTRUCTII

• POT FACE EXCEPTIE DE LA INTERDICTIA DE CONSTRUIRE,

DUPA CAZ, ANUMITE CONSTRUCTII: LUCRARI DE
INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT, LUCRARI
HIDROTEHNICE, LUCRARI DE ÎMBUNATATIRE A
STABILITATII SAU CALITATII TERENURILOR

• RESTRICTIA DE CONSTRUIRE POATE FI RIDICATA ODATA

CU ÎNCETAREA CAUZEI CARE A DETERMINAT STABILIREA
El
 SERVITUTEA NON AEDIFICANDI SINE DIE POATE FI STABILITA PENTRU UNUL DIN
INTERDICTIA DE URMATOARELE MOTIVE:

CONSTRUIRE
- RISCURI NATURALE PREVIZIBILE: INUNDATll,ALUNECARI DE TEREN,
- DEFINITIVA - AVALANSE, ALBII TORENTIALE, CADERI DE STÂNCI, CONDITII IMPROPRII
DE FUNDARE, VÂNTURI PUTERNICE FRECVENTE, ZONE SITUATE ÎN
VECINATATEA ZONELOR CARSTICE, ZONE INSALUBRE;

- RISCURI TEHNOLOGICE GRAVE: ZONE SITUATE ÎN VECINATATEA

EXPLOATARILOR SUBTERANE, ZONE CU PERICOL DE CONTAMINARE
CHIMICA, BIOLOGICA, RADIOACTIVA, DE EXPLOZIE, DE INCENDII;

- PROTEJAREA STRICTA A MONUMENTELOR ISTORICE, PATRIMONIULUI

ARHEOLOGIC, ETNOGRAFIC, ARHITECTURAL, URBANISTIC, NATURAL SAU
A PATRIMONIULUI PEISAGISTIC;

- APARAREA TARII, ORDINEA PUBLICA, SIGURANTA NATIONALA;

- ALTE MOTIVE STABILITE PRIN LEGE.

-~
::...-====-"'=~----:.....-·-·-~--- ·-
=-...=-:--==--=---·--·-·--·-·--
::::..-=::::
_____-,_,._ _
e--=---=.=-;i::.-::===...-~:--- - - - - -
________.,._____.,.......
~=--.:=.::::::=:~::..-..:::...._
--·-------·-------------
--------
RESTRICTIA SERVITUTEA NON AEDIFICANDI AD-HOC POATE FI STABILITA PENTRU UNUL DIN
URMATOARELE MOTIVE:
/INTERDICŢIA DE
CONSTRUIRE
- NECESITATEA ELABORARII UNEI DOCUMENTATU DE URBANISM ÎN VEDEREA
-TEMPORARA-
STABI URII REGULILOR DE CONSTRUI RE APLICABILE ÎN ZONA RESPECTIVA;

- NECESITATEA EXECUTARII UNOR CERCETARI ARHEOLOGICE SAU A UNOR

LUCRARI DE PROTEJARE A MONUMENTELOR ISTORICE;

- NECESITATEA EXECUTARII ALTOR LUCRARI DE UTILITATE PUBLICA;

- NECESITATEAADOPTARII UNUI PLAN DE MANAGEMENT PENTRU O ARIE

NATURALA PROTEJATA;

- STABILIREA UNEI ZONE DE PROTECTIE DE ORICE NATURA;

- ALTE MOTIVE STABILITE PRIN LEGE.
REGLEMENTARI

ZONA. 1N PA'<TA ( cu at.nfC31 uu pcxenu df lnt«f J. mor

I
~ - - - - ~- iill1ee:3rldelfren) F'UNCTeCRIT1(%

1 nmr11unm:E~~;=~. .:=
.
~\\ \ \ \ \ \ \ \ \~=-"i-
rm-.m=m,-m,-n 1"1'ERDICTIE T'EMPOAARA oe OONSTRUIRE ~ ta
geo,,,,.,. pe -

~ 1"1'ERDICTIE TEl/;>OAARA DE CONSTRUIRE (contoml

~ . "' - 3

w
-~=ff=ffff ~ Â _...,oe-. _,......,oennl>llllUleJ
=ff=ffff

, - - - - -... ZONA IN U ~ lA 0"..81TE CATASTROFALE ALE

OOfTANEJ SI PflAltOIIB

li 1111 11 11 1ZONA~INCAZDeAVAAIElAl!NWU.P.Al.l\-.U
 • DOCUMENTATIILE DE AMENAJAREA TERITORIULUI SI DE URBANISM
SERVITUTEA
SI REGULAMENTELE DE URBANISM AFERENTE ACESTORA CUPRIND
ZONIFICARILOR
REGLEMENTAREA ZONIFICARILOR URBANISTICE ALE
URBANISTICE
TERITORIULUI, PRIN STABILIREA DIFERENTIATA A UNOR ZONE
CARACTERISTICE, CU PRECIZAREA ACTIVITATILOR UMANE CARE SE
POT DESFASURA SI A CELOR CARE NU SE POT DESFASURA, ÎN
CONFORMITATE CU CAEN. A DESTINATIILOR PERMISE SI INTERZISE
ALE CONSTRUCTIILOR ÎN ACESTE ZONE.

• ZONIFICARILE URBANISTICE POT FI FUNCTIONALE SAU

PROTECTIVE.
• ZONIFICAREA FUNCTIONALA A TERITORIULUI DISTINGE
DESTINATIILE DOMINANTE ALE IMOBILELOR ÎN TERITORIUL
REGLEMENTAT.
• ZONIFICAREA FUNCTIONALA SE SUPRAPUNE ALTOR
ZONIFICARI PROTECTIVE, CUM SUNT:
- ZONIFICARE DUPA GRADUL DE PROTECTIE AL TERITORIULUI
(ZONE PROTEJATE NATURALE, CONSTRUITE SAU PEISAGERE, ZONE
DE PROTECTI EA INFRASTRUCTURI LOR),
- ZONIFICARE DUPA CARACTERISTICILE TERITORIULUI (UNITATI
TERITORIALE DE REFERINTA).

• FIECARE IMOBIL SE GASESTE ÎNTR-UNA SAU ÎN MAI MULTE

ZONE REZULTATE ÎN BAZA ZONIFICARII URBANISTICE,
PENTRU CARE S-AU PRECIZAT ACTIVITATILE UMANE SI
DESTINATIILE CONSTRUCTIILOR, PERMISE SAU INTERZISE

• SERVITUTILE PRECIZATE ÎN URMA ACESTOR ZONIFICARI SE

CUMULEAZA
ZONE $1 SUBZOHE FUNCTIOHALE CONSTm.llTE ._• ._..... ....,

l
li,

'"'"
-~.... ......,c.,.~--....
=----w.
-
UIQW;I O,I_ _ _ _ . . . . .

~
~ ,twr,,~:,e ......... .,., ... ,......

1'0f_.,,...IIIAI.IM OICNIIC'.M,._f'-~"'M•ft °""""'o-Ht

c,,..i.... ,..,. .

~ l lOf........ OIWi.l'filt°""N,_..UICll.l'!lllilW,_.,.,.,
...... ..,,.."t\.ocuNnGCIUll:M.,..,....,..,._.....~

... ~-w,c.wr,,...
u 1.0CUWftO,_,.., ......,.,.._,..,___ o,,,.,..,. ~
l,d ~-I.OCWOICICUC'l'JIICMM&,,'111W!111C-.lr,INICNWUIINJC..,_,
I.ci -•t.OCW1110CUC'lfoltM.111,1111.ft...,.IIIC . . . 1r,i•11J.e1-11C.,._..
11 Jl:lllll,•IA,-_,_,_,.w,,__1'fl>
C O l l ~lliu.,..-..,_co.fflltll"'ffl.».fl
e ~CMM.A."~,c,,reC!Mfll,dlM.m.11.ft, . . . . , . . . ~ ~
ce comt;•U1110 r-1•0,,,.1t

li fflVIJ,..,.,.._,_~~
. . .. . .

11 Dill••fflllllJj_MLQ,___,....._.~
■f OiillCJllllffl\llltlklMCl~ro:o1111,_,._-1•• -1--

0 ...........~
C D i l l o t ~ ~r--•_,..,_ _ _MI

l --•~J!IOCIOQ
fi Dillot.lC-Ajlll'ICll:Ml:IIIIQl~llll'.'fMl'l'l1•-,._--,,_->"t
1:1 DiilN.~1lfCOQICI Ql c.wcffllNM1!11M ~,,_,.,._o,,,,,...-:,.~

lO .-.Dlconaiqt~,l,ICIIIIWl,t,IIP/!Mll
f.l> Otilt,N.OC.-11M111~UOWUlll~~ - ,.....-~w,)o(I
 • TERITORIUL UNEI UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZA SE ÎMPARTE
ÎN TERITORIUL EXTRAVILAN SI TERITORIUL INTRAVILAN;
SERVITUTEA
TERITORIULUI
• STABILIREA LIMITEI ACESTOR TERITORII SE REALIZEAZA PRIN PLANUL
EXTRAVILAN SI URBANISTIC GENERAL AL UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIALE RESPECTIVE
INTRAVILAN
• Dl FERENTI EREA TERITORIULUI SE REF ERA LA CONDITIILE DIFERITE PENTRU
IMOBILELE FACÂND PARTE Dl N TE RITORI UL EXTRAVILAN, RESPECTIV
INTRAVILAN:
- UTILIZAREA TERENULUI ESTE Dl FERITA: ÎN TE RITORI UL EXTRAVILAN
PREDOMINA FOLOSINTELE AGRICOLE SI SILVICE, ÎN INTRAVILAN
PREDOMINA LOCUIREA SI ACTIVITATILE UMANE DIN SECTOARELE
SECUNDAR SI TERTIAR;
- SISTEMUL DE IMPOZITE SI TAXE ESTE Dl FERIT;
- CONSTRUIREA SE FACE DUPA REGULI DIFERITE;
- SERVICIILE PUBLICE SE ORGANIZEAZA ÎN SPECIAL ÎN TERITORIUL
INTRAVILAN
SERVITUTEA • DOCUMENTATIILE DE URBANISM SI REGULAMENTELE LOCALE AFERENTE
DENSITATII DE STABILESC DENSITATEA MAXIMA A CONSTRUIRII SI MODURILE PERMISE DE
OBTINERE A ACESTEI DENSITATI ÎN ÎNTREG TERITORIUL REGLEMENTAT, ÎN
CONSTRUIRE
FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI
RESPECTIV SI DE ZONIFICARILE URBANISTICE.

SERVITUTEA NON • STABILIREA DIMENSIUNILOR MINIME PE CARE LE POATE AVEA O PARCELA

ALTIUS TOLLENDI PENTRU CA SA POATA SUPORTA CONSTRUCTII, ADICA SA r l ECONSTRUIBILA,
SE FACEÎN MOD DIFERITÎN TERITORIUL REGLEMENTAT, ÎN FUNCTIE DE
TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI RESPECTIV SI DE
ZONIFICARILE URBANISTICE:

• DIMENSIUNILE MINIME PRESCRISE SUNT: LUNGIMEA ALINIAMENTULUI

PARCELEI, ADÂNCIMEA PARCELEI. ADICA LUNGIMEA PERPENDICULARA PE
ALINIAMENTSI SUPRAFATA PARCELEI
LOCUIRE ZONA HAŞURATĂ - EDIFICABILUL PARCELEI
(caracteristic fiecărei tipologii de construire - însiruit, cuplat sau izolat)

PARCELĂRI ÎN CONFORMITATE CU R.G.U.

- parcele minime şi construibilul -

S=150mp.
S=2OOmp. S=200mp.

18,75 m. 16,67 m . . 16,67 m.

I· '

8,.0 m. 12,00·m. 12,.00 m.

• ,.NON ALTIUS TOLLENDI" - STABILIREA ÎNALTIMII MAXIME A CLADIRILORSE

FACEÎN MOD DIFERIT ÎN TERITORIUL REGLEMENTAT, ÎN FUNCTIE DE TRADITIA

LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI RESPECTIV, DE

CONSTRUCTIILE EXISTENTE ÎN VECINATATE SI DE ZONIFICARILE URBANISTICE

• STABILIREA DISTANTELOR MINIME DINTRE RÂNDURILE PARALELE DE CLADIRI

SPRE ALINIAMENT SI SPRE LIMITELE POSTERIOARE ALE PARCELELOR,

STABILIREA DISTANTELOR MINIME DINTRE CLADIRI SEPARATE SITUATE PE

ACEEASI PARCELA. STABILIREA DISTANTELOR MINIME DINTRE CLADIRILE

CONSTRUITE PE PARCELE ÎNVECINATE, ÎN VEDEREAASIGURARII ÎNSORIRII
FATADELOR SI VENTILATIEI NATURALE ÎN ZONELE CONSTRUITE SE FACE ÎN

FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI

RESPECTIV, DEÎNALTIMEA CLADIRILOR SI DE REGULAMENTELE ÎN VIGOARE

PRIVINDSANATATEA POPULATIEI SI IGIENA LOCUIRII.

• STABILIREA PLAFONULUI DE DENSITATE A CONSTRUIRII SE FACE PRIN

PRECIZAREA INDICILOR URBANISTICI MAXIMI POT SI CUT CARE TREBUIE

RESPECTAT! PE FIECARE PARCELA Î N PARTE.

• POT- PROCENT DE OCUPARE A TERENULUI

POT= SUPRAFATA CONSTRUITA LA SOL/SUPRAFATA TERENULUI X 100

• CUT - COEFICIENTUL DE UTILIZARE A TERENULUI

CUT= SUPRAFATA CONSTRUITA DESFASURATA/ SUPRAFATA TERENULUI


Logie, balcon aflate la peste 3,00m
Nu intra la sup. cstr. la sol ~
Logie aflata la sub 3,00m de nivelul solului /
Intra la sup. cstr. la sol si
in calcul POT, CUT
~ - Terasa neacoperita
Nu intra la sup. cstr. desfasurata
Etaj 1 extins, nu este vorba
despre logie sau balcon deci ce
este sub el intra la suprafata
construita la sol si se ia in calcul la
POT, CUT
~
Suprafata construita a cladirii
 • PROTECTIA SI MENTINEREA SUPRAFETELOR DESTINATE FOLOSINTELOR
SERVITUTILE AGRICOLE, A TERENURILORÎMPADURITE, A TERENURILOR CU VEGETATIE
PENTRU PROTECTIA SPONTANA, A PAJISTILOR, A ZONELOR MONTANE, A STÂNCARIILOR SI A

MEDIULUI ÎN ZONELOR UMEDE.

SPIRITUL
• STABILIREA SUPRAFETEI TOTALE DE SPATII PLANTATE PUBLICE SI SEMI-
DEZVOLTARII
PUBLICE DIN TERITORIUL INTRAVILAN AL FI ECAREI LOCALITATI, ÎN RAPORT
DURABILE cu
- CLIMA LOCULUI,
- NUMARUL SI OCUPATIA LOCUITORILOR ACESTEIA,
- PRECIZAREA AMPLASAMENTULUI SI SUPRAFETEI FIECARUI SPATIU
PLANTAT ÎN PARTE,
- INTERZICEREA DIMINUARII SPATIILOR PUBLICE PLANTATE, A
PEPINIERELOR, A BAZELOR SPORTIVE, A PLANTATIILOR DE PROTECTI EA
INFRASTRUCTURII.
• STABILIREA INDICELUI MINIM DE SPATIU PLANTAT PE TEREN NATURAL, FARA
SUBSOL CONSTRUIT- PSP- CARE TREBUIE RESPECTAT PE FIECARE PARCELA
ÎN PARTE, ÎN FUNCTIE DE ZONIFICAREA URBANISTICA SI DE DENSITATEA
CONSTRUIRII

• ASIGURAREA PRIMATULUI AVIZULUI INITIAL DE MEDIU ASUPRA ELABORARII

DOCUMENTATIILOR OE URBANISM ULTERIOARE SI ASUPRA ELIBERARII
AUTORIZATIILOR DE CONSTRUIRE SI DE FUNCTIONARE.

• MODUL DE FOLOSIREA SUPRAFETELOR SI VOLUMELOR DE APA, STABILIREA

ZONELOR DE PLAJA SI ÎMBAIERE, A ZONELOR DIN SUPRAFETELE DE APA ÎN
CARE ESTE PERMISA 0ESFASURAREASPORTURILOR NAUTICE
• STABILIREA ZONELOR DE PROTECTIE ALE APELOR CURGATOARE SI
STATATOARE SI ALE LITORALULUI MARII NEGRE, PENTRU LI MITAREA
FOLOSIRII TERENURILOR ÎN ZONELE DE PROTECTIE, PENTRU ACCESUL LA
MALURI ÎN SCOPUL EXECUTARII SI ÎNTRETINERII LUCRARILOR DE APARARE ALE
ACESTORA, PENTRU ACCESUL LA APA AL PUBLICULUI.

• REGLEMENTARI PENTRU DEVERSARILEÎN APE DE SUPRAFATA SI SUBTERANE,

PENTRU PROTECTIA APELOR SUBTERANE SI, ÎN SPECIAL, A CELOR CU CAUTAT)
TERAPEUTICE.

• PROTECTIA SOLURILOR PRODUCTIVE SI REFACEREA SOLURILOR DEGRADATE

DE CAUZE NATURALE SAU ANTROPICE, ASIGURAREA SCURGERII APELOR PE
SUPRAFATA TERENURILOR, LIMTAREA EFECTELORTORENTILOR SI REALIZAREA
LUCRARI LOR DE DIMINUARE A RISCULUI ALUNECARII TERENURILOR
• PROTECTIA ÎN INTERES PUBLIC A RESURSELOR SUBSOLULUI SI A
FENOMENELOR CARSTICE.

• MODUL DE EXPLOATARE A PADURILOR SI REGLEMENTAREATAIERII

ARBORI LOR, AMENAJAREA PERDELELOR DE PROTECTIE, AMENAJAREA
PLANTATIILOR PE MALURILE RÂURILOR, LACURILOR SI PE TARMURILE MARII,
AMENAJAREA PLANTATIILOR DE ALINIAMENT DE-A LUNGUL DRUMURILOR
PUBLICE.

• DELi MITAR EA ZONELOR UNDE ESTE PERMISA EXPLOATAREA LA SUPRAFATA

A RESURSELOR, STABILIREA MAS URILOR DE PROTECTIE ÎN I NTERES PUBLIC A
PEISAJULUI ÎN PERIOADELE DE FUNCTIONAREA CARI ERELOR SI A
MASURILOR DE REFACERE A PEISAJULUI DUPA ÎNCHIDEREAACTIVITATII DE
EXPLOATARE.
• STABILIREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE, A HABITATELOR SI A SPECIILOR SI
EXEMPLARELOR DE FLORA SI FAUNA OCROTITE: DELIMITAREA ARIILOR,
ACTIVITATILE UMANE PERMISE, MODUL DE CONSTRUIRE, ACCESUL
OAMENILOR ÎN ZONELE PROTEJATE.

• PROTECTIA ANIMALELOR SI ASIGURAREA CIRCULATIEI PROTEJATE A

ACESTORA ÎN ZONELE STRABATUTE DE INFRASTRUCTURILE DE TRANSPORT.
• PROTECTIA SI ÎMBUNATATIREA PEISAJULUI NATURAL:
- DELi MITAR EA ZONELOR CU CALITATI PEISAGISTICE PROTEJATE ÎN
INTERES PUBLIC,
- DELIMITAREA ZONELOR DE PEISAJ CULTURAL,
- REGLEMENTAREA ACCESULUI ÎN INTERIORUL ZONELOR PENTRU
ACTIVITATI CURENTE SI PENTRU VIZITARE,
- REGLEMENTAREA INTERVENTIILOR UMANE CARE SA PASTREZE
ECHILIBRUL DINTRE ELEMENTELE PROTEJATE SI ELEMENTELE
ANTROPICE,
- REGLEMENTAREA CONSTRUIRII SI A CI RCULATIEI ÎN ZONA,
- PREVEDEREA MODULUI DE PLANTARE SI DE EXPLOATAREA
PLANTAT! ILOR

• PASTRAREA CALITATII FACTORILOR CLIMATICI SI TERAPEUTICI Al UNOR ZONE

SI ASIGURAREA LOCUIRII TEMPORAREÎN ACESTE ZONE A PERSOANELOR
AUTOHTONE
 • STABILIREA ZONELOR PROTEJATE ÎN I NTERES PUBLIC PENTRU CALITATILE
ISTORICE, ARTISTICE, RELIGIOASE, ETNOGRAFICE, MEMORIALE S.A.:
SERVITUTI PENTRU
- DELi MITAR EA ZONELOR CONSTRUITE PROTEJATE;
PROTECTIA
- REGLEMENTAREA ACCESULUI ÎN ZONA;
MONUMENTELOR
- REGLEMENTAREA CONSTRUIRII, AACTIVITATILOR UMANE SI A
ISTORICE,
CIRCULATIEI ÎN ZONA;
PATRIMONIULUI
- PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE SI A ELEMENTELOR
ARHEOLOGIC, PATRIMONIULUI INDUSTRIAL;
ETNOGRAFIC, - ÎMBUNATATIREAVEDERILORSI PLANTATIILOR;
ARHITECTURAL, - CONFORMAREA CLADI RILOR SI STABILIREA CULORILOR SI FINISAJELOR
NATURALSI ACESTORA;
PEISAGISTIC - AMENAJAREA TRASEELOR DE VIZITARE, DE SPECTACOLE SI DE ODIHNA;
- AMPLASAREA SI REALIZAREA ELEMENTELOR DE SIGNALECTICA SI DE
RECLAMA
 • STABILIREA ZONELOR EXPUSE LA RISCURI NATURALE PREVIZIBILE - CADERI
SERVITUTI PENTRU DE STÂNCI, ALUNECARI DE TEREN, AVALANSE S.A., - SI INTERZICEREA
APARAREA DE CONSTRUIRII ÎN ACESTE ZONE; FAC EXCEPTI E LUCRARI LE DE APARARE

CALAMITAT! ÎMPOTRIVA RISCURILOR SI LUCRARILE DE INFRASTRUCTURA PROTEJATE

ÎMPOTRIVA RISCURILOR.
NATURALE SI DE
ACCIDENTE
• STABILIREA TERENURILOR SUPUSE INUNDARII ÎN MOD NATURAL SI
TEHNOLOGICE
INTERZICEREA CONSTRUIRII ÎN ALBIILE MAJORE ALE APELOR CURGATOARE SI
ÎN VAI LE TORENTIALE; FAC EXCEPTI E LUCRARI LE DE APARARE ÎMPOTRIVA
INUNDATIILORSI LUCRARILE DE INFRASTRUCTURA.

• STABILIREA ZONELOR EXPUSE LA PERICOLUL DE EROZIUNE A MALURILOR SI

INTERZICEREA CONSTRUIRII ÎN ACESTE ZONE; FAC EXCEPTI E LUCRARI LE DE
APARAREÎMPOTRIVA EROZIUNII CARE SUNT ADMISE DIN PUNCT DE VEDERE
AL DEZVOLTARII DURABILE
• REGLEMENTARI PENTRU MODUL DE CONSTRUIRE SI DE UTILIZARE A
TERENURILOR ÎN ZONELE SITUATE DEASUPRA EXPLOATARILOR SUBTERANE,
PENTRU MAS URILE DE EVITARE A ACCIDENTELOR LA SUPRAFATA SOLULUI
CAUZATE DE EXPLOATARILE SUBTERANE, PENTRU DESPAGUBIREA
PROPRIETARILOR CARE SUNT PREJ UDICIATI DE EXPLOATARI SI DE ACCIDENTE.

• REGLEMENTARI PENTRU DIMENSIUNILE SI ADÂNCIMEA MAXIMA ALE

SUBSOLURILOR CLADIRILOR, ÎN FUNCTI E DE ADÂNCI MEA APELOR
SUBTERANE SI PENTRU LUCRARI LE CARE AFECTEAZA APELE FREATICE.

• REGLEMENTARI PENTRU APARAREACONSTRUCTIILORÎMPOTRIVA

INCENDIILOR, ÎN FUNCTIE DE DESTINATIACONSTRUCTIILOR: MATERIALE DE
CONSTRUCTI E, DISTANTELE Dl NTRE CLADIRI, ACCESUL POMPIERILOR PE
PARCELE, DIMENSIUNILE MAXIME ALE CLADIRILOR, ORGANIZAREA
INTERIOARA A CLADI RILOR
• DIMINUAREA PÂNA LA EU Ml NARE A EFECTELOR PERICULOASE ASUPRA
LOCALITATILOR PRODUSE DE CIRCULATIA RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA,
NAVALA, PRECUM SI A EFECTELORAGLOMERATIILOR UMANE ASUPRA
INFRASTRUCTURILOR DE CIRCULATIE.

• REGLEMENTARI PRIVIND AMPLASAREA TERENURILOR UTILIZATE PENTRU

CRESTE REA ANIMALELOR SI A PASARILOR DOMESTICE PENTRU CARNE,
LAPTE SI OUA, ASIGURAREA TERENURILE DE PASU NE, ASIGURAREA
CIRCULATIEITURMELOR DE ANIMALE, PROTEJAREAANIMALELORTMPOTRIVA
BOLILOR SPECIFICE, PROTEJAREA COLECTIVITATILOR UMANE ÎMPOTRIVA
NOCIVITATILOR PRODUSE DE CRESTE REA ANI MALELOR SI A PASARILOR
DOMESTICE.

• REGLEMENTARI GEM ERATE DE RISCURILE DIN LUCRARILE HIDROTEHNICE

EXISTENTE, PENTRU INTERZICEREA LUCRARI LOR HI DROTEH NICE CARE POT
PERICLITAASEZARILE UMANE SI PENTRU ASIGURAREA SCURGERII
NESTÂNJENITE A APELOR METEORICE PE SUPRAFATATERENURILOR.
• INTERZICEREA LOCUIRII SI A REALIZARII DE CONSTRUCTII ÎN ZONE FARA
LUCRARI EDILITARE, DESFIINTAREA CONSTRUCTIILOR NOCIVE. ABANDONATE
SAU CONSTRUITEÎN MOD ILEGAL.

• AUTORIZAREA ASEZARII TEMPORARE, ÎN ZONE CU LUCRARI EDILITARE

ADECVATE, A UNOR PERSOANE CARE AU NEVOIE DE ADAPOST.

• AUTORIZAREA LOCUIRII TEMPORARE ÎN STATIUNI TURISTICE, CAMPINGURI,

CABANE S.A., ÎN CONSTRUCTII CARE CORESPUND STANDARDELOR SPECIFICE
ACESTOR AMENAJARI.

• MODUL DE UTILIZARE A DOMENIULUI PUBLIC, ELEMENTELE DE

CONSTRUCTIESI INFRASTRUCTURA, PLANTATIILE, MOBILIERUL STRADAL,
ILUMINATUL PUBLIC STABILITE DE ADMINISTRATIA PUBLICA TREBUIESA
ADUCAAVANTAJELE CELE MAI MARI SI PREJUDICIILE CELE MAI MICI
LOCUITORILOR SI PROPRIETARILOR I MOBILELOR
• CONSTRUIREA PE O PARCELA TREBUIE SA TINA CONT DE CLADIRILE CARE
EXISTA PE PARCELELE VECINE, DUPA URMATOARELE REGULI:

- CLADIR EA CAR E SECONSTRUI ESTE PE O PARCELA VA AVEA O FATADA PARALELA CU

LIMITA DE PROPRIETATE DACA PE PARCELA CU CAR E SE ÎNVECIN EAZA PRIN ACEASTA
LIMITA EXISTA O CLADIR EÎN ACEEASI SITUATIE.
- CLADIR EA CAR E SECONSTRUI ESTE PE O PARCELA VA AVEA UN CALCAN, ADICA
PERETE PE LIMITA DE PROPRI ETATE, DACA PE PARCELA CU CAR E SE ÎNVECIN EAZA
PRIN ACEASTA LIMITA EXISTA O CLADIR EÎN ACEEASI SITUATIE; LUNGIMEA MAXIMA
A CALCANULUI SE STABILESTE PRIN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM.
- EXCEPTI E DE U\ /\CESTE REGULI SE STABILESC PRIN REGUU\MENTUL LOC/\L DE
URBANISM.

• STABILIREA RELATIILORJURIDICE ÎN SITUATIILE Î N CARE PROPRIETARUL

TERENULUI ESTE PRIVIARIA SI PROPRIETARUL LOCUINTEI ESTE O PERSOANA
PRIVATA
 .,•• ________ ...,
li-•-....-·- --------·- ,..,.. .............. _ î_ ..____
.- -···
•

•• -··
-....,,,.c.-......, .... N ..

j - ··
l
.......,_....
= f
I ,-----------
-- --------·-' •
-·
...
---· -- .. -· - .. ... ., ,
,.._._..,......,.
f --··
.... f I --·
... ,_ .... ,., D-f'••

-- --
-- --
u, - ~cu,...,... ....,..cu
dt ca,acw Ntll
,..,._,.1,-.v....._t.u,a~
to-1 . . u, • Ul#41cu,...,.,_OI ...,..Qfc:nctll'f\llf• cuak:M
 ,

r .......___ _
-...........
---------
__ ........
...,.. .,.. ·-----
••
' ..------
____ --
...,.......
....-.......

__ ---h
--
...,..._.,
·"'-- -----
---
---
____ --
---
...,.....,.
_....,..
-- 11=-
Up•~CUNOi"",_.Ol.,... . . . . Pt\ftPMJlillrcltlip~ •
h,c . . . . . . . ,.... o.,11M
\.lft•1Deur4tcu•,...• wi.--..,.1'\....,•11P.-,C:
tio'c---.-■ ,... _..,.., .o, a,r.-
-
r ____,,_ .

,
•
--;--
--
...·-•-
_.......
l

_
........... ..
...............
I --
___
...--
--.I

-
Up-~o, . . . . . . . . . . . . . . . . . . ~---•-,-411,'C
_.._ . . . . . , . . . ......... , . .... ca&ilfl
 • ASIGURAREA INFRASTRUCTURILOR DE ALIMENTARE CU APA, CANALIZAREA
APELOR UZATE MENAJERE, ENERGIE ELECTRICA, ÎNCALZIRE, TELEFONIE, CATV
SERVITUTI .P~l'JTRU· SI COLECTAREA DESEURILOR MENAJERE SUNT OBLIGATIAADMINISTRATIEI
ASIGURAREA PUBLICE LOCALE. SERVITUTILE PE CARE LE IMPUN DIFERITELE TIPURI DE
ALIMENTARI SUNT IMPUSE PARCELELOR DESERVITE.
SERVICIILOR ·
.COMUNITARE
• DOCUMENTATIILE DE URBANISM TREBUIESA CONTI NA REGLEMENTARI DE
CONSTRUIRE SI DE FOLOSIRE A TERENURILOR PENTRU ASIGURAREA
PROTECTIEI RETELELOR SUBTERANE SI AERIENE, PROTECTI El I NSTALATIILOR
VITALE SI PROTECTIEI OAMENILOR FATA DE PERICOLELE GENERATE DE ACESTE
RETELE SI INSTALAîll.

• DOCUMENTATIILE DE URBANISM TREBUIESA PREVADA AMPLASAREA

DEPOZITELOR DE DESEURI MENAJERE SI INDUSTRIALE, A INSTALATILOR DE
NEUTRALIZARE A DESEURI LOR, A CARI ERELOR, A HALDELOR DE STERIL, A
DESEURI LOR RADIOACTIVE, A IAZURILOR DE NAMOL INDUSTRIAL SI SA
STABILEASCA ZONELE CU RESTRICTII DE ACCES AL OAMENILOR CAUZATE DE
TOATE ACESTE FOLOSINTE PERICULOASE
 • ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA ARE DREPTUL SA ORGANIZEZE SI SA
SERVITUTI PENTRU SISTEMATIZEZE CIRCULATIA PUBLICA TERESTRA, SUBTERANA SI, DUPA CAZ
ASIGURAREA SA CREEZE FACI LITATI PENTRU DESFASURAREA CI RCULATIEI AERIENE SI
CIRCULATIEI NAUTICE

PUBLICE SI
• ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA STABILESTE CONDITII SPECIFICE PENTRU
APARAREA - PARCAREA PE FIECARE PARCELA ÎN PARTE A UNUI NU MAR DE
DOMENIULUI AUTOVEHICULE STABILIT PRIN STUDIILE DE SPECIALITATE SI DE
DESTINATIILE FUNCTIONALE SI SUPRAFETELE DESFASURATE ALE
PUBLIC
CONSTRUCTIILOR EDI FICATE PE ACEASTA
- ACCESIBILITATEA PE FIECARE PARCELA
- STABILESC FOLOSINTELE PUBLICE PE PARCELE PRIVATE: SERVITUTI DE
TRECERE A PIETONILOR PE ALEI, POTECI, SAU PRIN GANG URI, PORTICE;
SERVITUTI DE TRECERE PENTRU CIRCULATIA MECANICA; SERVITUTI DE
TRECERE PENTRU ANIMALE DOMESTICE; EXTINDEREA DOMENIULUI
PUBLIC PRIN AMENAJAREA DE STRAZI, I NTERSECTII, PI ETE DE
CI RCULATI ESAU PRIN AMPLIFICAREA CELOR EXISTENTE
• VEDEREA DIN DOMENIUL PUBLICA VOLUMELOR CLADIRILOR DE PE O
PARCELA ESTE DE INTERES PUBLIC. DOCUMENTATIILE DE URBANISM
STABILESC:
- ALINIEREA CLADIRILOR, ADICA DISTANTA OBLIGATORIE SAU DISTANTA MINIMA
OBLIGATORIE DINTRE ALINIAMENTUL PARCELEI SI PLANUL VERTICAL AL FATADEI
CLADIRII;
- NUMARUL MAXIM DE CLADIRI DE PE O PARCELA;
- MODUL DE AMPLASARE PE PARCELA A CLADIRILOR, ÎN RAPORT CU TRADITIA
LOCALASI CU FATADELE, RESPECTIV CALCANELE, CLADIRILOR DE PE PARCELELE
VECINE;
- DISTANTELE MINIME DINTRE CLADIRILE DE PE O PARCELA SI LIMITELE ACESTEIA;
- RACORDAREA ALINIAMENTELOR CLADIRILOR ÎN CAZUL ÎN CARE PARCELA ARE
DOUA ALINIAMENTE ADIACENTE;
- MODUL DE UTILIZARE A SPATIULUI DE PE PARCELA SITUAT ÎNTRE ALINIAMENT SI
FATADA CLADIRII;
- FORMELE GENERALE ALE VOLUMELOR CLADIRILOR, INCLUSIV FORMELE
ACOPERISURILOR:
- ÎNALTIMEA MAXIMA A CLADIRILOR , CALCULATA ASTFEL ÎNCÂT SA SE ASIGURE
ÎNSORIREA FATADELOR CLADIRILOR DE PE PARCELELE VECINE SAU DE PE PARCELELE
SITUATE PE CEALP.LTA PARTE A STRAZII;.
• VEDEREA DIN DOMENIUL PUBLIC A FATADELOR CLADIRILOR DE PE O
PARCELA ESTE DE INTERES PUBLIC. DOCUMENTATIILE DE URBANISM
STABILESC, ÎN ACORD CU TRADITIA LOCALA, URMATOARELE ELEMENTE DE
ARHITECTURA:
- FORMELE FATADEI SI POSIBILITATILE DE EXECUTARE A UNOR ELEMENTE DE
CONSTRUCTIE SITUATE ÎN AFARA PLANULUI FATADEI - BALCOANE, BOVINDOURI,
CORNISE, STRESINI;
- PROCENTUL SUPRAFETELOR VITRATE DIN SUPRAFATA TOTALA A FATADEI;
- MATERIALELE DE FINISAJ SI CULORILE ACESTORA;
- AMPLASAREA PE FATADE, PE ACOPERISURILE CLADIRILOR SAU PE PARCELA A UNOR
ELEMENTE DE RECLAMA- FIRM [ , VITRIN[, R[CLAM[, S[MNAL[ LUMINOAS[ ;
- ILUMINAREA DECORATIVA A FATADELOR;
- AMPLASAREA PE FATADELE CLADIRILORA ELEMENTELOR DE SEMNALIZARE
NECESARE CIRCULATIEI SI INFORMARII PUBLICE;
- AMPLASAREA PE FATADELE CLADIRILOR A UNOR CORPURI PENTRU ILUMINATUL
PUBLIC
- AMPLASAREA PE FATADELE CLADIRILOR A UNOR RETELE PUBLICE AERIENE
• LIMITA UNEI PARCELECATRE DOMENIUL PUBLIC SE NUMESTE
ALINIAMENTUL PARCELEI; ELEMENTUL CARE SEPARA PARCELA DE
DOMENIUL PUBLIC SE AMPLASEAZA ÎN TOTALITATE PE PARCELA RESPECTIVA,
ÎNSA VEDEREA LUI ESTE DE INTERES PUBLIC. DOCUMENTATIILE DE URBANISM
STABILESC:
- NATURA ELEMENTULUI-GARD VIU SAU ÎMPREJMUIRECONSTRUITA;
- ÎNALTIMEA MINIMA SI MAXIMA;
- ELEMENTE DE ARHITECTURA, POZITIAACCESELOR DIN DOMENIUL
PUBLIC PE PARCELA;
- POZITIA RACORDURILOR LA RETELELE PUBLICE SUBTERANE SAU
AERIENE SI POZITIA CONTOARELOR RESPECTIVE;
STRUCTURA UNUI REGULAMENT DE URBANISM

1. Principii generale
-+ Rolul
-+ Domeniul de aplicare- CUI SE APLICA?
2. Reguli de bază privind modul de ocupare a terenurilor
-+ Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit
-+ Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public
3. Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor
-+ Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii
> Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
-+ Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară
-+ Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor
-+ Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri
4. Dispoziţii
finale
-+ Litigii
-+ Aplicabilitate-CUM SE APLICA?
-+ Terminologie • DEFINITU TERMENI UTILIZATI

Ghidul privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism

Indicativ GM-007-2000 aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000
10- EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE
V

UTILITATE PUBLICA
EXPROPRIEREA
PENTRU CAUZA • interesul social poate conduce, în anumite situaţii, nu numai la
DE UTILITATE limitarea exerciţiului unor atribute ale dreptului de proprietate, dar
PUBLICA chiar la pierderea dreptului de proprietate privată cu privire la imobile
- terenuri şi construcţii care pot fi expropriate şi trecute astfel în
proprietatea publică a statului sau a unităţilor adrninistrativ-teritoriale,
cu plata de despăgubiri către proprietar.
 • legiuitorul poate impune anumite restricţii în exerciţiul dreptului de
EXPROPRIEREA proprietate, atunci când este nevoie de protecţia sau realizarea unor
PENTRU CAUZA obiective de interes general sau din alte raţiuni
DE UTILITATE
PUBLICA • nurnai legiuitorul este cel care poate fixa limitele exerciţiului
prerogativelor dreptului de proprietate, dar, şi atunci când o face,
trebuie să asigure un just echilibru între prezervarea intereselor
proprietarului şi luarea în considerare a interesului general, social
• EXPROPRIEREA

actul puterii de stat competente, prin care se realizează

trecerea în proprietate publică a unor bunuri imobile
proprietate privată, necesare executării unor lucrări de
interes public, în schimbul unei despăgubiri.
 EXPROPRIEREA este reglementata prin Legea nr. 33/1994 -
reprezentând cadrul general de reglementare a experoprierii- şi
OBIECTUL
prin Legea nr. 255/2010 - considerată lege specială,
EXPROPRIERII
reglementând exproprierea în vederea realizării unor lucrări de
infrastructură (de transport, de reţele tehnologice, pentru
exploatarea resurselor subterane etc) şi pentru realizarea unor
lucrări de interes national cu caracter special (litoralul Mării Negre
de ex)

se expropriaza doar
proprietatea persoanelor fizice sau juridice,
proprietatea privată a comunelor, oraşelor, municipiilor
şi judeţelor, dacă utilitatea publică pentru care aceasta a
fost decisă este de interes naţional
legea organică în materie instituie o procedură a exproprierii care
se derulează în trei etape reglementate distinct de lege:

declararea de utilitate publică a exproprierii- etapa I a

administrativa
măsuri pregătitoare exproprierii- etapa a li a
administrativa
exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor­
etapa a III a judiciara
 • utilitatea publică se declară pentru lucrări

• de interes naţional - se face de Guvern (lege sau hotărâre

DECLARAREA
de guvern)
CAUZEI DE
• de interes local - se face de Consiliile Judeţene sau
UTILITATE
Consiliul General al municipiului Bucureşti (hotarare CJ sau
PUBLICA
CGMB)

• declaraţia de utilitate publică se face nurnai după o cercetare

prealabilă care
• va stabili dacă există elemente care să justifice interesul
naţional sau local, avantajele econornico-sociale, ecologice
sau de orice altă natură care susţin necesitatea lucrărilor şi

nu pot fi realizate pe alte căi decât prin expropriere, precum

şi încadrarea în planurile de urbanism şi de amenajare a
teritoriului, aprobate potrivit legii
MASURI
PREGATITOARE
• expropriatorul întocmeşte
EXPROPRIERII
• planul imobilelor expropriate, cu indicarea nurnelui
proprietarilor şi

• ofertele de despăgubiri, care se depun la consiliul local al

localităţii
în care sunt situate imobilele respective, în
vederea consultării de către cei interesaţi

• exceptie de la această formă de publicitate

• documentaţia lucrărilor privind apărarea ţării şi siguranţa
naţională, situaţie în care se depune doar oferta de
despăgubiri
EXPROPRIEREA
PROPRIU-ZISĂ • soluţionarea cererilor privitoare la expropriere este dată în
ŞI STABILIREA cornpetenţa Tribunalelor în raza căruia este situat imobilul propus
DESPĂGUBIRIL pentru expropriere
OR
• instanţa verifi că numai dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de
lege pentru expropriere şi stabi l eşte despăgub iril e

• excepţie - cazu l în care expropriatorul cere exproprierea

numai a unei părţi de teren sau din construcţie, iar
proprietarul cere i nstanţe i exproprierea tota l ă.
CONDITII
SPECIALE ALE
EXPROPRIERII • transferul dreptului de proprietate de la expropriat la expropriator are
loc la rnomentul la care expropriatorul şi-a executat obligaţia de plată
a despăgubirilor

• trecerea imobilului expropriat din proprietate privată în proprietate

publică se face liber de orice sarcină

• drepturile reale principale - uzufructul, uzul, abitaţia şi superficia -

precum şi orice alte drepturi reale, cât şi concesionarea şi atribuirea în
folosinţă se sting prin efectul exproprierii, titularii acestora având
dreptul la despăgubiri
MASURI DE
PROTECTIE A • dacă imobilele expropriate nu au fost utilizate timp de un an pentru
INTERESULUI scopul pentru care au fost preluate de la cei expropriaţi sau în decurs
PRIVAT de un an lucrările de interes public nu au fost începute şi nici nu s-a
făcut o nouă declaraţie de utilitate publică. foştii proprietari pot cere
retrocedarea lor

• în cazul în care lucrările pentru care s-a făcut exproprierea nu s-au

realizat. iar expropriatorul doreşte să înstrăineze irnobilul dobândit
prin expropriere, fostul proprietar are un drept prioritar la dobândirea
acestuia (drept de preempţiune) - preţul dobândirii nu poate fi mai
mare decât despăgubirea primită, actualizată
 ..,

,,.

--~.~~JM
.... ... . --=.....: I .i:JJ
 p
----- ,:,-

PUZ _.••' ,...

MOGOŞONA

o "'

.. _,_
-
--
..,...,_,._,.,.

-
-----
...
I puz PLAN ~SANISTIC ZONAi.
SOSEAUA OE CENTURA
A MUN!OPIUWI 8UCURESTI

PL 4.REGLEMEHTARI URBANISTICE·-CAI DE COMUNICA TIE

OBIECT 5 91.COMUNA TUNARI „ OAAS VOLUNTARI 1:SOOO

-:t lI
--
- • I
... -·--···-
____ ·-- ••,.... ••,.·~ ----·-
..,
~
..,_,,.._..
-··-·· ..-
LEOENDA
....
··- ,_.,_.,_,......
...
l.illJ.U

__
........_.., ......,...
- - ,........... ..........,...
-----··- -----
_

--·--
---
- ...
•• •• ~-:·:r:· ...
:=:r
lOtiffiet:!IC/!:lU ':

- -___
·--·--·-
- =:..--=:r...:!-::-..
,.........
~
•• -::--- r ...-
-
--·--
... .................-).
•-11w•-•Ool"'"'u,n

----c.
- · •-«-. .
• ••-• M

IS!US,:11
1°,MlMll'l.V~

---. ___
...........
..,. .,....... ,_,
.,.._'"'"'""ro;
,

... ::;a:;:;:;-_ - *
ou.,

·- - - =

..=:.:
- --·-·
- ..
---- ;:::..::

-·--·-
- ...--
.... t;--"'
 PV.N\.MANIS'l'IC ZOI-W..

PUZ Ş.OŞEAU,\ 06 CENT'UAA

A ,l„1,NCI PIUU,11 el.lCURUTI

Pl •· AtCl.l!MtN f .\AJ VR.81iN1$tl'Ct.CAI C>t GOMUHICATII!

OBIECT S 82.COMUNA STEFAHESTI •I ORA$ VOt.UNTARI ..,.

,

---
-
PUZ PLAN URBANISTIC ZONAL
SOSEAUA 0€ CENTURA A MUNICIPIULUI BUCURESTI Pl , ., l'IEOl.EMENTAIU • C.AIOE C ~ T I E

,,..,
___
PI.. .,. RlGLlM(H'lA.IU , CAI Ol (:OMUNICATIIE
OBIECT li ORASUL OTOPENI
OBIECT 7 COMUIU. MOOOSOAIA I COMUHA CHffll.A LEGENDA
......
u,w,

--·----... ,._.. __ 1.1· ·-

t

...... --
ronctote•<rwt
-

---
~ · ",,

f
1

~
li
-- ·- • ·--~--
·------
·-·---
____
_,_
.,.,
1- .. - - "

-
____
.!
h0t:NOA

""""
, .. ,.
·---··---·..
-- ==::.r-·-·
-··----
:ac,= ,:
-- ·=-
"~
.~ . .
--
_.--·--··
-,__--_-- ..

----
·---
~-1=»-
--
-- -- ~
-··-
· ·-:---
11/12 - PROCESUL DE CONSTRUIRE ŞI ACTELE DE
...
AUTORITATE PUBLICA- 2
 ACT ADMINISTRATIV DE AUTORITATE care permite edificarea unei

construcţii/unui ansamblu de construcţii pe un teren în condiţiile

respectării tuturor condiţionalităţilor:

Servituţi urbanistice
AUTORIZATIA
•
Servituţi care derivă din dreptul de proprietate
DE CONSTRUIRE
Condiţii din avizele /acordurile impuse prin certificatul de

urbanism

Elemente de temă - stabilite de investitor

 ···················~
: CERERE OE EMITERE A :
• CERTIFIC.ATULUI DE ••
•
• URBANISM •
•• • • • • • • • • • • • • • • • • ••
SCHEMA PROCESULUI 'I
CERTIFICAT DE URBANISM - CERTIFICAT OE URBANISM -
CU CONOITIA APROBĂRII
DE AUTORIZARE AUTORJZARE DIRECTĂ
PUZ/PUO
,I,

PROCES OE ELABORARE PUD

SAU PUZ
I
I

CERTIFICATOEURBA.NISM • OON"STRUJRE HOTĂRÂ.RE OE CONSILIU HOTĂRÂRE OE CONSILIU

LOCAL PENTRU APROBAREA LOCAL PENTRU
PUZ/PUO RESPINGEREA PUZ/PUO
CALITATEA DE PROPRIETAR SAU OEflf<IĂTORA
DREPTULUI OE CONSTRUIRE • • • • • • • • • ~ 1. . . . . . . . ..
: CEREREDE EMITERE A :
OOCUMENTATIA TEHNICĂ PENTRU OBTINEREA : CERTIFICATULUI DE :
AUTORIZATIEI OECON:STRUlRE
......... ~r.........,
• URBANISM •

A VIZE.ŞI ACORDURI ÎN CORELARE CU TIPUL DE

UifTERVENŢIEŞI CU TIPUL DECONSTRUCŢIE C'ERTIFICAT OE URBANISM 4

cortSTRUIRE
STUDII OESPECIALITATE J
.1~ '•'•h· '•'•'• • •'•'•'•'•'•'•'•
·, ELABORARE OŢACŞI , . . . . . .
DOVADA CALITĂTII OE ARHITECT CU DREPT OE DOSAR DE
SEMNĂTURĂ . SOLICITARE A
•' OBTlflERE.AV~/ACOROURI :,
AUTORIZAŢIEI DE
TAXA DE ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI CONSTRUIRE
'
AUTORlZAŢIA OE CONSTRUIRE
 CERTIFICATUL DE URBANISM emis trebuie:

Să fie în valabilitate la data solicitării AC

Să fie emis pentru imobilul în cauză

Să fie emis pentru tipul de intervenţie dorit

CERTIACATDEURSANISM ·CONSTRUIRE

CALITATEA DEPRDPRfETAR SAU DEŢlf<IĂTORA

DREPTULUI DE CONSTRUIRE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM
OOCUMENTATIA TEHNICĂ PENTRU 08TINEREA
AUTORIZATIEI DECON:STRUlRE intervalul de timp acordat solicitantului în vederea utiliz.ării
A VIZE.ŞI ACORDURI ÎN CORELARE CU TIPUL DE
UifTERVENŢI E ŞI CU TIPUL DECONSTRUCŢIE acestuia în scopul pentru care a fost emis
STUDII DESPECIALITATE
6 şi 24 luni de la data emiterii, se poate prelungi cu maxim 12
DOVADA CALITĂTII DE ARHITECT CU DREPT DE
SEMNĂTURĂ luni
TAXA DEELIBERAREA AUTORIZAŢIEI
 DREPTUL ASUPRA CONSTRUCŢIEI ŞI/SAU TERENULUI care conferă titularului
dreptul de a obţine autorizaţia de constru ire/desfiinţare:

• DREPT REAL PRINCIPAL: drep-t de propr ietate, drept de administrare, uz,

uzufruct, superficie, servitute (dobândit prin act autentic notarial,

certificat de moştenitor, act administrativ de restituire, hotărâre

judecătorească, lege)
CERTIFICATOEURBANISM • OON"STRUJRE
• DREPT DE CONCESIUNE având ca obiect terenuri aflate în domeniul
CALITATEA DE PROPRIETAR SAU DEŢIMĂTORA
DREPTULUI DE CONSTRUIRE public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale
DOCUMENTATIA TEHNICĂ PENTRU 08TINEREA
AUTORIZATIEI OECON:STRUlRE • DREPT DE CREANŢĂ dobândit prin: contract de cesiune, comodat,

A VIZE.ŞI A CORDURI ÎN CORELARE CU TIPUL DE locaţiune, contract încheiat în condiţiile legislaţiei specifice sau hotărâre
UifTERVENŢIE ŞI CU TIPUL DE CONSTRUCŢIE
judecătorească definitivă care să ţină loc de contract între părţi
STUDII DESPECIA LITATE

Emiterea autorizaţiei de construire în baza unui contract de

DOVADA CALITĂTII DE ARHITECT CU DREPT DE
SEMNĂTURĂ
comodat/locaţ iune se poate face numai pentru CONSTRUCŢII CU CARACTER
TAXA DE ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI
PROVIZORIU ŞI ACORDUL EXPRES AL PROPRIETARULUI DE DREPT.
 PROIECTUL PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE

CONSTRUIRE - P.A.C.

• Documentaţie elaborată în baza soluţiei/ conceptului din faza de

proiectare ANTEPROIECT de colective tehnice de specialitate, care se

semnează de:

de ARHITECT pentru proiectarea părţii de arhitectură pentru obiective de

CERTIFICATOEURBANISM •OON"STRUJRE investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor

CALITATEA DE PRDPRfETAR SAU DEŢlf<IĂTORA
DREPTULUI DE CONSTRUIRE
DOCUMENTATIA TEHNICĂ P8flRU 08-TINEREA
AUTORfZATIEJ DE CONSTRUIRE
supraterane şi a celor subterane sau de CONDUCTOR ARHITECT ori URBANIST,
pentru construcţii de importanţă redusă şi aflate în afara zonelor protejate
de INGINERI CONSTRUCTORI SAU DE INSTALAŢII ORI ALTE DOMENII DE

A VIZE.ŞI ACORDURI ÎN CORELARE CU TIPUL OE INGINERIE, conform competenţelor de proiectare dobândite, pentru părţile
UifTERVENŢIEŞI CU TIPUL OE CONSTRUCŢIE
de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii cuprinse la
STUDII DESPECIALITATE
toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi subterane,
DOVADA CALITĂTII DE ARHITECT CU DREPT DE
SEMNĂTURĂ
precum şi la instalaţiile aferente acestora sau de SUBINGINERI DIN
DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR pentru construcţii de importanţă redusă şi
TAXA OE ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI
aflate în afara zonelor construite protejate, stabilite potrivit legii
PAC - Semnarea documentaţiilor de către specialişti angajează răspunderea acestora, în condiţiile legii

• Piese scrise

Memoriu general - Descrierea lucrărilor care fac obiectul autorizării,

Memorii pe specialităţi - Descrierea lucrărilor de arhitectură, structură, instalaţii, dotări şi instalaţii

tehnologice, dacă este cazul, amenajări exterioare şi sistematizare verticală

Date şi indicatori urbanistici care caracterizează investiţia proiectată - suprafeţele - construită desfăşurată,
construită la sol şi utilă, înălţimile clădirilor şi numărul de niveluri, volumul construcţiilor, procentul de
ocupare a terenului - P.O.T., coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T

Devizul general al lucrărilor-deviz estimativ

Studiul geotehnic

Referatele de verificare de calitate a proiectului

• Piese desenate
Planuri generale

• Plan de încadrare în zonă • extras din documentaţiile de urbanism aprobate, în vigoare, cu marcarea
amplasamentului

• Plan de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei având la bază suportul topografic cu
delimitarea imobilului teren şi/sau construcţii
• Planul privind construcţiile subterane• va cuprinde amplasarea în special a reţelelor de utilităţi
urbane din zona amplasamentului

Planşe pe specialităţi

• Arhitectura• planşele principale privind arhitectura fiecărui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100

• Structura• Planul fundaţiilor (la scara 1:50) şi Detaliile de fundaţii ori sprijinire

• Instalaţii• schemele instalaţiilor

• Dotări şi instalaţii tehnologice• desene de ansamblu şi scheme ale fluxului tehnologic

 AVIZE ŞI ACORDURI
OE INFORMARE - asupra situării unor reţele şi echipamente in zona amplasamentului .şi de
respectare a zonelor de protecţie şi /sau de siguranţă a acestora sau pentru asigurare.a şi

racordarea / branşarea la infrastructura edilitară

OE CONFORMARE - indic:area cond iţ iilor de conformare a propunerilor în raport cu cerinţele

specifice ale avizatorului, pentru ce rinţele specifice unor zone cu restricţii stabilite prin
reglemen tări speciale

CERTIFICATOEURBANISM • OON"STRUJRE SPECIFICE - Acordul prealabil al unui proiectant de specialitate, Avizul de scoatere definitivă /
temporară a terenului din circuitul agricol
CALITATEA DE PRDPRfETAR SAU DEŢlf<IĂTORA
DREPTULUI DE CONSTRUIRE
CU ROL ADMINISTRATIV• Acord de ocupare temporară a domeniului public/privat al UAT,
OOCUMENTATIA TEHNICĂ PENTRU 08TINEREA Avizul structurilor de specialitate ale consiliilor judeţene sau al ministerelor
AUTORIZATIEI OECON:STRUlRE

ACORDUL VECINILOR -
AVTZEŞI ACORDURI ÎN CORB.ARE CU TIPUL OE
INTERVENTIE~t CU TIPUL OE CONSTRUCŢIE
• pentru construcţ iile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor
STUDII DESPECIALITATE vecinătate şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora

pentru lu crări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri

DOVADA CALITĂTII DE ARHITECT CU DREPT DE
SEMNĂTURĂ eKistente,

TAXA OE ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI în c.azul amplasării de construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învec:inate
 OBLIGATORII PENTRU TOATE CATEGORIILE DE INTERVENŢII

Studiu geotehnic

Ridicarea topografică realizată la data elaborării proiectului, avizată de OCPI

SPECIFICE- ÎN FUNqlE DE TIPUL DE INTERVENŢIE

Studii istorice

Studii de inserţie urbană sau studii de amplasament - cu ilustrarea desfăşurării

stradale
CERTIFICATOEURBANISM • OON"STRUJRE

Studii de impact - asupra mediului, asupra sănatăţii

CALITATEA DE PRDPRfETAR SAU DEŢlf<IĂTORA
DREPTULUI DE CONSTRUIRE
Studii de însorire
OOCUMENTATIA TEHNICĂ PENTRU 08TINEREA
AUTORIZATIEI OECON:STRUlRE EXPERTIZE TEHNICE pentru asigurarea cerinţelor de calitate -

A VIZE.ŞI ACORDURI ÎN CORELARE CU TIPUL OE • A - rezist en ţă mecanică şi .s tabilitate

UifTERVENŢIEŞI CU TIPUL OE CONSTRUCŢIE
8 - siguranţă şi accesibilitate în exploatare
STUDII DESPECIAUTATE
• C- securitate la incendiu

DOVADA CALITĂTII DE ARHITECT CU DREPT DE O - igienă, sănătate -şi mediu înconjurător

SEMNĂTURĂ
E - protecţie împotriva zgomotului;
TAXA OE ELIBERAREA AUTORIZAŢIEI
• F - economie de energie şi izolare termică

G - utilizare sustenabilă a resurselor naturale

 DREPT DE SEMNĂTURĂ - corelat cu categoria de importanţă a

construcţiilor care fac obiectul proiectului

Gestionat de OAR (pentru arhitecţi, conductori arhitecţi) sau de

CERTIFICATOEURBANISM • OON"STRUJRE asociaţiile profesionale, în cazul în care profesiile sunt

CALITATEA DEPRDPRfETAR SAU DEŢlf<IĂTORA reglementate prin lege sau acte normative specifice
DREPTULUI DE CONSTRUIRE

OOCUM ENTATIA TEHNICĂ PENTRU 0 8TINEREA

AUTORIZATIEI OE CON:STRUlRE

A VIZE.ŞI ACORDURI ÎN CORELARE CU TIPUL OE Directiva 2006/123/CE - Directiva privind serviciile - elimină
UifTERVENŢI E ŞI CU TIPUL OE CONSTRUCŢIE

STUDII DESPECIA LITATE

barierele din calea comerţului cu servicii în Uniunea Europeană

DOVADA CALITĂTII DE ARHITECT CU DREPT OE libera circulaţie a specialiştilor sau a firmelor de proiectare
SEMNĂTURĂ

TAXA OE ELIBERAREA A UTORIZAŢIEI

 TAXA pentru eliberarea autorizaţiei de construire

• Stabilită la nivel de principiu prin Codul Fiscal şi la nivel local

prin HCL se poate ajusta în funcţie de rangul localităţii şi de

politica fiscală

CERTIFICATOEURBANISM • OON"STRUJRE • 1% din valoarea lucrărilor de construcţii montaj {C+M) care se

CALITATEA DE PRDPRfETAR SAU DEŢlf<IĂTORA stabileşte prin devizul lucrărilo r
DREPTULUI DE CONSTRUIRE

OOCUMENTATIA TEHNICĂ PENTRU 08TINEREA • Excepţie - 0,5% din valoarea lucrărilor pentru locuinţe şi
AUTORIZATIEI OECON:STRUlRE

A VIZE.ŞI ACORDURI ÎN CORELARE CU TIPUL OE anexele acestora

UifTERVENŢI E ŞI CU TIPUL OECONSTRUCŢIE

STUDII DESPECIALITATE

DOVADA CALITĂTII DE ARHITECT CU DREPT DE

SEMNĂTURĂ

TAXA OEELIBERAREAAUTORIZAŢIB
 În Autorizaţia de construire/desfiinţare se stabilesc:
VALABILITATEA
• termenul de valabilitate al autorizaţiei de
AUTORIZATIEI
•
DE
CONSTRUIRE construire/desfiinţare

• durata de execuţie a lucrărilor

Valabilitatea AC
intervalul de timp, de cel mult 24 luni de la data emiterii, în interiorul căruia
solicitantul este obligat să înceapă lucrările autorizate

Se poate prelungi o singură dată cu maxim 12 luni

Durata executării lucrărilor

reprezintă timpul fizic maxim necesar pentru realizarea efectivă a lucrărilor

de construcţii autorizate

se stabileite de către emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare

 I AUTORIZAŢIA OE CONSTRUIRE I

" " bEMODIFICÂ

LUCRĂRILE SE REALIZEAZĂ LUCRĂRJLEbE REALIZEAZĂ
TEMA/PROIECTUL PE
CONFORM PROIECTULUI ŞI ÎN COMFORM PROIECTULUI DAR
PARCURbUL EXECUŢIEI
PERIOADA DE VALA81UTATE NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN
PERIOADA DEVALA81UTATE
AAC
MODIFICĂRI MINORE CARE NU
SCHIMBĂ PARAMErRIIŞI
DESTINAŢIA ---~
MOOfflCĂRI SUBSTANŢIALE
DAR CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN
AVIZELEŞIACOROURILEEMISE
~~~l~:î~~~:::t:
AVIZELE ŞI ACORDURILE EMISE
.I, .___----.----J'------,,-----'
·~R7R7P;'E7UN;R-;A~~-· ~ - - ----"'-
DISPOZJTIE DE ŞANTIER
'
O NOUĂ AUTORIZATJE DE RELUAREA PROCESULUI OE
I 12 LUNI I
L-----• ------• CONSTRUIRE AUTORIZARE

PRELUNGIRE AC

LUCRÂRILESEflNAUZEA.lA
CONFORM PROIECTULUI ŞI ÎN
PERIOADA DEVALA81UTATE

"
~----------~-----<', ~ PR ,.VERBALDE,R • E~

"
ÎNSCRlEREA ÎN C,F,
 RECEPŢIA CONSTRUqllLOR - reprezintă un proces complex prin care
se certifică finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcţii noi
sau a unor intervenţii la construcţii existente în conformitate cu
prevederile autorizaţiei de construire/desfiinţare precum şi ale
PROCES VERBAL documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcţiei
DE RECEPTIE
•
A
LUCRĂRILOR
RECEPŢIA CONSTRUqllLOR de orice categorie şi clasă de importanţă
se efectuează de către investitor/proprietar în două etape:

a) recepţia la terminarea lucrărilor

b} recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie

RECEPŢIA CONSTRUqllLOR

• Recepţie finală

• Recepţie parţială

Pe obiective

Pe părţi de construcţie aflate în diverse stadii de execuţie

Recepţia lucrărilor de construire se realizează în perioada de

valabilitate a autorizaţiei de construire / desfiinţare de către o comisie

de recepţie stabilită de investitor, compusă din

• Reprezentantul finanţatorului, dacă e cazul

• Executant

• Reprezentant ISC şi reprezentant ISU

• Reprezentant Ministerul Culturii - doar în cazul monumentelor

 1. Respectarea prevederilor din autorizaţia de construire/ desfiinţare

2. Executarea lucrărilor în conformitate cu contractul de execuţie, proiectul tehnic şi

VERIFICĂRI LA ODE şi cerinţele de calitate

TERMINAREA 3. Terminarea tuturor lucrărilor

LUCRĂRILOR 4. Documentele care intră în componenţa cărţii tehnice a construcţiei, inclusiv

proiectul tehnic de execuţie actualizat la data finalizării lucrărilor- ,,as built",
dispoziţiile de ,antier, procesele• verbale de lucrări ascunse, procesele• verbale de
control în faze determinante, precum şi orice alt document aferent proiectării şi
execuţiei lucrărilor

5. Devizul general actualizat la terminarea lucrărilor din care să reiasă valoarea finală
a lucrărilor executate - regularizare taxe• şi dovada plăţii cotelor datorate ISC

6. Certificatul de performanţă energetică, conform prevederilor Legii nr. 372/2005

privind performanţa energetică a clădirilor

7. Procesul-verbal de recepţie parţială-dacă e cazul

8. Referatele pe specialităţi întocmite de proiectant şi dirigintele de şantier cu privire

la modul în care a fost executată lucrarea
 CONTINUTUL • Constatări în urma examinării vizuale a construcţiei şi analizării
,
PROCESULUI VERBAL documentelor
LA FINALIZAREA • Valoarea finală a lucrărilor executate, cu şi fără TVA
LUCRĂRILOR
• Aspectele care trebuie remediate şi termenul de remediere

• Decizia de admitere sau de respingere a recepţiei sau de

suspendare a procesului de recepţie, după caz

• Perioada de garanţie a lucrărilor

Data finalizării recepţiei la terminarea lucrărilor este data semnării

de către investitor a procesului - verbal de recepţie la terminarea

lucrărilor
 CONTINUTUL După încheierea procesului - verbal de recepţie la terminarea
,
PROCESULUI VERBAL lucrărilor, investitorul nu poate emite alte solicitări de remediere
LA FINALIZAREA de lucrări, penalizări, diminuări de valori decât cele consemnate în
LUCRĂRILOR
procesul - verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.
Se realizează la expirarea perioadei de garanţie, iar convocarea
comisiei de recepţie se face în cadrul acestei perioade

Se verifică:

1. Procesul - verbal de recepţie la terminarea lucrărilor - cu

condiţiile de remediere propuse

2. Referatul proprietarului/administratorului/ utilizatorului

privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, pe
perioada de garanţie

3. Cartea tehnică a construcţiei completată

4. Remedierile efectuate ca urmare a viciilor ascunse

constatate în perioada de garanţie a lucrărilor de construcţii
Procesul verbal de recepţie finală poate propune:

• Admiterea recepţiei finale

• Suspendarea procesului de recepţie finală - pentru max. 90 de

zile în termen în care viciile constatate se remediază

• Respingerea recepţiei finale - când se constată apariţia unor

probleme care nu pot fi remediate într-o perioada de max 90
zile şi care necesită realizarea unor expertize tehnice , refaceri
de lucrari, reproiectări etc

Data finalizării recepţiei finale este data semnării de către

proprietar a procesului - verbal de recepţie finală
 Construcţia poate fi dată în folosinţă doar în cazul
DAREA ÎN FOLOSINTĂ
• • admiterii de către investitor a recepţiei la terminarea
A CONSTRUCTIILOR
• lucrărilor şi

• obţinerii de către acesta a autorizaţiilor necesare utilizării

construcţiei

În cazul în care ulterior, la recepţia finală a lucrărilor, se constată

vicii care determină respingerea recepţiei finale, se interzice
folosirea construcţiilor în cauză.
 Se realizează prin:
PRELUAREA ÎN
• din punct de vedere fiscal - DECLARAREA CONSTRUCŢIILOR LA
CIRCUITUL CIVIL A
CONSTRUCTIILOR
,
ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ în raza căreia se află imobilul - în

termen de max. 30 de zile de la data Procesului verbal de

recepţie la terminarea lucrărilor

• din punct de vedere juridic - ÎNSCRIEREA ÎN CARTEA FUNCIARĂ

- când proprietarul va avea nevoie de dovedirea drepturilor

reale asupra construcţiilor rezultate din procesul de construire