CEAS DE PERETE

1. Analiza produsului

1.1 Denumirea produsului. Prezentarea schematizata a functiilor produsului.

Indica ora Indica minutele

Indica secundele

Fig.1 Principiul de functionare al ceasului[1]

1.2 Scurta descriere a produsului; constrângeri de proiectare.

Ceasul este un instrument de măsurare a timpului. În mod normal, termenul „ceas” se referă la
un dispozitiv ce indică ora exactă conform unui standard de timp. Ceasul de perete este numit in
acest fel deoarece se ataseaza pe perete pentru a fi observat din mai multe unghiuri si are si
dimensiuni mai mari decat ale unui ceas de mana (mult mai mic ).

1
1.3 Analiză pentru identificarea domeniilor critice, a posibilelor surse de pericol pentru
om/utilizator, şi în special pentru mediul înconjurător, pentru o funcţionare normală, dar
şi în caz de funcţionare sau exploatare defectuoasă.

Zona critica a unu ceas, este dupa parerea mea, materialul din care este facut.

Caderea ceasului poate duce la deteriorarea lui sau la cazul in care nu mai functioneaza si la
accidentarea utilizatorului in cazul in care ceasul ar lovi in cadere .

1.4 Analiză asupra evoluţiei produsului; identificarea momentelor cruciale în evoluţia

funcţională sau formală a produsului; efecte ale acestor schimbări radicale.

Evolutia unui obiect precum un ceas de perete are legatura cu mediul in care functioneaza acesta
si materialele din care este fabricat .

Depinde de incaperea in care este asezat ceasul si materialele din care este confectionat:

- umiditate sau caldura , contribuind la limitarea timpului de functionare a ceasului

- lumina , care poate duce la decolorarea materialelor din care este fabricat ceasul

2. Studiul materialelor

Lemnul

Lemnul mai este utilizat ca material de construcție: case de lemn, poduri, traverse de cale ferată,
mobilă, parchet, diferite elemente de design interior.

Lemnul este utilizat și în industrie; din acesta se folosește în special celuloza și lignina: din lemn
se face hârtie (celuloză), plăci aglomerate din lemn (PAL), plăci din fibre de lemn (PFL) și alte
sortimente de panouri prefabricate, lacuri și vopsele, lipici (lignină), diferite materiale sintetice,
rășini etc.

Lemnul mai este folosit în artă, alimentație etc.

Proprietăți fizice

• Reziliență;

• Rezistență la tracțiune și comprimare;

• Durabilitatea;

2
• Proprietăți izolatoare.

Proprietăți termice

Descompunerea termică lemnului începe la temperaturi de peste 105 °C; la 200 °C este foarte
mult accelerată și atinge cota maximă la 275 °C. O degradare termică a lemnului poate să apară
în timpul expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 °C.

PAL (plăci aglomerate din lemn) repezintă panouri obținute din coajă și resturi de lemn,
provenite de la procesatorii de lemn, care sunt utilizate în industria mobilei, dar în procent
extrem de mic se pot găsi și în formă brută în magazinele de bricolaj.[2]

Finisarea lemnului, o tehnologie complexă în mai multe faze Tehnologiile de finisare cuprind
mai multe operații succesive, ce sunt cuprinse în 3 faze principale: 1. Pregătirea suportului
(substratului) prin operații mecanice, fizice și chimice; 2. Acoperirea suprafeței, folosind
materiale peliculogene lichide (sau solide) sau folii decorative ce se vor încleia pe suport; 3.
Operații ulterioare de prelucrare a peliculelor. În fiecare din aceste faze și operații incluse se
utilizează materiale tehnologice de finisare specifice.[3]

Finisarea lemnului poate fi definită ca o tehnologie complexă de îmbunătățire a aspectului și

calității suprafețelor prin tehnici de acoperire superficială. Modificările de calitate și aspect se
referă în general la: culoare, rugozitate și luciu, dar pot include și alte efecte estetice speciale.
Finisarea lemnului asigură concomitent cu ameliorarea aspectului și o rezistență mărită a
suprafețelor la uzura și acțiunea factorilor fizici și chimici. Produsele speciale de finisare pot
conferi lemnului și o rezistență mărită la biodegradare și foc. Acoperirea se poate face cu
pelicule de finisare sau folii decorative.

Rolul finisării lemnului:

 Estetic;
 Protecția suprafețelor;
 Economic;
 Substituirea unor specii valoroase cu specii comune;
 Produsele din lemn și materiale pe bază de lemn pot avea un nou aspect;
 Creșterea duratei de utilizare a produselor finite din lemn;
 Ecologic;
 Se impune ecologizarea tehnologiilor de finisare prin reducerea noxelor.[3]

Oțelul este un aliaj ce conține ca elemente principale fierul și carbonul, având un conținut de
carbon sub 2,2%. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,2% carbon se numesc fonte. Oțelurile
sunt materialele cu cea mai largă utilizare în industrie. Proprietățile lor pot să varieze în limite
foarte largi, în funcție de conținutul de carbon și de alte elemente de aliere.

3
Pentru a îmbunătăți cât mai mult duritatea și rezistența oțelurilor, acestea se supun de regulă unor
tratamente termice cum ar fi călirea sau nitrurarea. Scopul final al unor asemenea tratamente este
de obicei obținerea martensitei. Martensitul se formează în oțeluri de carbon prin răcirea rapidă.
[4]

Sticlele sunt materiale amorfe (necristalizate), cu rezistență mecanică și duritate mare, cu

coeficient de dilatare mic. La temperaturi mai înalte se comportă ca lichidele subrăcite cu
vâscozitate mare. Nu au punct de topire definit. Prin încălzire se înmoaie treptat, până la
lichefiere, ceea ce permite prelucrarea sticlei prin suflare, presare, turnare, laminare. Sticlele
colorate se obțin dacă se adaugă în topitură unii oxizi metalici (de Fe,Co,Cr,Cu etc.), care
formeaza silicatii colorați. În industria sticlei se utilizează drept coloranți un număr foarte mare
de substanțe care se încadrează de obicei în trei categorii: coloranții ionici, coloranții moleculari
și coloranții coloidali.

Sticla obișnuită (sticla de sodiu sau potasiu)

Sticla de sodiu se întrebuințează la fabricarea geamurilor și a ambalajelor de sticlă. Sticla de

potasiu este rezistentă la variații de temperatură. Se folosește la fabricarea vaselor de laborator.

Cristalul (sticla de plumb)

Cristalul (sticlă de plumb) este o sticlă în care sodiul și calciul s-au înlocuit cu potasiu și plumb
și se caracterizează prin proprietăți de refracție bune și densitate mare. Flintul și ștrasul conțin un
procent de plumb mai mare decât cristalul. Flintul se folosește pentru prisme și lentile optice.

Sticla Jena, Pyrex sau Duran

Prin adăugarea unor cantități mici de oxid de aluminiu sau trioxid de bor se obțin sticle rezistente
la variații bruște de temperatură care se folosesc la fabricarea vaselor de laborator. Au o
rezistență chimică mare și un coeficient de dilatare mic.[5]

Pluta

Recoltarea scoarței de plută, folosită ca materie primă pentru dopuri, produse pentru izolație,
materiale decorative, etc se face prima dată la 25 de ani de la plantarea stejarului. Următoarele
recoltări se fac o dată la 9-10 ani (deoarece scoarța se reface natural dacă este corect recoltată).
Doar începând cu cea de a treia recoltare scoarța are calitățile necesare producerii dopurilor de
plută. Stejarii de plută pot trăi 200-250 de ani și în toată această perioadă scoarța se poate recolta
o dată la 9-10 ani.[6]

1. Ceas din lemn si metal (fier oxidabil)

D 30 cm, H 2,5 cm

4
 Componenta Material Masa[g] Tehnologie

Cadranul/rama Lemn/ placi de lemn 1000g Taierea lemnului,

slefuire, imbinare
Limbile Metal vechi 800g Decupre

Cifre Metal vechi 200g Decupare

2. Ceas din pluta si sticla

D 30 cm, H 5 cm

5
 Componenta Material Masa[g] Tehnologia

Cadranul Sticla 550g Taiere

Limbile Pluta 0.2g Decupare
Rama Pluta 0.5g Decupare
Cifre Pluta 0.2g Decupare

Modelarea ciclului de viata pentru produsul ales

Analiza ciclului de viata este un instrument complex de evaluare si optimizare, utilizat curent pe plan
mondial pentru imbunatatirea performantelor de mediu si facilitarea procesului de decizie, in fazele

6
reprezentative ale obtinerii si utilizarii unui produs, incepand cu extractia materiei prime, fabricarea
produsului, utilizarea, reciclarea, transportul si pana la depozitarea finala.Conform prevederilor
standardului ISO 14040.
Etapele ciclului de viata sunt:
1. Obtinerea materiei prime
2. Fabricatie
3. Ambalare, transport si distributie
4. Utilizare
5. Sfarsitul vietii produsului (scoatere din uz)

Cele 5 etape principale in ciclul de viata al unui ceas de perete sunt:

Obținerea materiilor prime. Această primă etapă include convertirea resurselor naturale în materii
prime (de ex: transformarea bauxitei în aluminiu, a minereului de fier în otel, a petrolului în mase
plastice, celuloza in hartie, etc.);
Fabricația implică proiectarea produselor si dezvoltarea proiectului având ca finalitate specificatia de
produs. În conformitate cu aceste documente (desene 2D&3D, liste etc), produsele sunt fabricate din
materii prime si materiale, prin procedee specifice (ex. strunjire, turnare, deformare plastică, sudare etc).
În această etapă, în procesul de transformare a materiilor prime în produse, sunt necesare materiale
auxiliare (de ex: oxigenul si acetilena sunt folosite în procesul de sudare):
Transportul este etapa care urmează după fabricarea, asamblarea si ambalarea produsului. Produsul
necesită transportarea de la fabricant la client/cumpărător. Uneori produsul nu ajunge direct de la
producător la cumpărător, ci trece prin mai multi intermediari, caz în care avem un lant de distributie (de
exemplu, ceasul este importat din China si preluat in tarile Europei de catre reprezentantele firmelor dupa
care este distribuit in magazine mici).
Utilizarea produselor poate include întretinerea si repararea, menite sa extinda viata lor utilă;
Sfârșitul vieții se întâmplă când produsul nu se mai poate folosi din diferite motive cum ar fi defectarea
mecanismului de actionare a limbilor sau distrugerea sa fizica prin crapare sau
spargere. Produsul poate fi aruncat/înlăturat sau recuperat cu scopul de a fi reutilizat sau reciclat pe
componente.

Datele corespunzătoare modelelor.

7
Ceas 1

Ceas 2

Transport

Fig.2. Transporturi ceas 1

8
Fig.3. Transporturi ceas 2.

9
Grafice

Ceas 1

Fig.4. Grafice ceas 1.

10
Ceas 2

Fig.5. Grafice ceas 2.

Compararea impacturilor de mediu ale celor două variante

Fig.6.Compararea celor doua ceasuri.

11
Fig.7.Durata de viata a celor doua ceasuri.

Fig.8.Impactul total ale celor doua ceasuri.

12
Concluzii referitoare la impactul produsului asupra mediului.

In urma analizelor si a graficelor am observat ca impactul asupra mediului il are al doile ceas.

Impactul fiind mai mare la sticla fata de celelalte componente.

Dupa ce se taie forma dorita din scticla, resturile urmeaza sa fie reciclate, fie folosite in alte
scopuri.

 Sticla se descompune în aproximativ un milion de ani, fiind, de departe, cel mai rezistent
deșeu produs de umanitate
 Sticla, pe lângă carton, hârtie şi plastic, este cel mai utilizat ambalaj folosit în casă
 Sticla se reciclează 100% și poate trece la nesfârșit prin acest proces fără a se pierde din
cantitatea sau din puritatea ei
 Reciclarea unei sticle presupune economisirea energiei pentru funcționarea unui bec de
100 watti timp de o oră
 În Belgia și Olanda se reciclează sticla în proporție de peste 90%
 În România, cantitatea monitorizată de sticlă pusă anual pe piaţă sub forma ambalajelor
este de aproximativ 200 000 de tone, la care se adaugă o cantitate nemonitorizată de peste
300 000 de tone de sticlă folosită în construcţii, precum şi cantităţi importante de sticlă
provenită din industria auto.[7]

Formularea posibilităților de îmbunătăţire. Soluţii punctuale.

 In loc sa taiem sticla pentru ceas, mai bine folosim ce ramane din taierea sticlei pentu
ceva mai mare sau ceva care nu ar putea functiona fara aceasta componente.

Fig.9. O posibila varianta

13
Bibliografie

1. https://www.google.ro/search?q=ceas+de+perete&sxsrf=ACYBGNQezxyFtOGZhjDGNc-
07fT8BytH4A:1578511141811&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjltoaf3PTmAh
VClosKHfQSCsEQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=657#imgrc=QtDbkmNhIAfbJM:

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lemn#Utiliz%C4%83ri

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Finisarea_lemnului

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/O%C8%9Bel#Tratamente_termice_ale_o%C8%9Belului

5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sticl%C4%83

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Stejar_de_plut%C4%83

7. https://hartareciclarii.ro/homepage/stiati-ca/stiati-ca-sticla/

14