Suport de Curs DSER 2019-2020 PDF

Designul Sistemelor de Energii
Regenerabile
Conf. dr. ing. Macedon MOLDOVAN
2019‐2020
TEMATICI
1. Energia. Energia regenerabila (surse, sisteme, politici si strategii)
2. Studiu de fezabilitate (obiective, continut, legislatie)
3. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei termice prin Sisteme solar termice
4. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei termice prin Sisteme geotermice
5. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei termice prin Sisteme pe biomasa
6. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei electrice prin Sisteme fotovoltaice
7. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei electrice prin Sisteme eoliene
8. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei prin Sisteme hibride si in cogenerare
9. Comunitati durabile
TEMA 1
Energia
Energia regenerabila (surse, sisteme, politici si strategii)
ile
Energia
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
Energia
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Conf. dr. Ing. MOLDOVAN Macedon
IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE ENERGII REGENERABILE ÎN MEDIUL CONSTRUIT
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
?
CE
ab
ESTE
ile
ENERGIA
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
=
e
20 En
ENERGIA
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
CAPACITATEA UNUI SISTEM DE A PRODUCE LUCRU MECANIC.
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
?
A
ÎN
„SI”
ile
MĂSURĂ
ENERGIEI
CARE ESTE
UNITATEA DE
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
1818-1889
FD el
o
James Prescott Joule

PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
[J]
ab
ESTE
IN „SI”
ile
ENERGIEI
UNITATEA
„JOULE”-ul
DE MĂSURĂ A
D
es
ig
nu
 caloria
l Si
ste
pentru energie:
m  kilowatt hour
FD el
o
PM r d  British thermal unit
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
1 Btu =
1 cal =
ab
ile
Se mai utilizează următoarele unități de măsură
1 kWh = 3600000 J
1055 J
4,18 J
ile
ab
ENERGIA
er
en
=
0 eg
O MĂSURĂ A PUTERII TERMICE SAU ELECTRICE
02 R
-2 gii
GENERATE SAU DISIPATE ÎN TIMP
19 er
20 En
Energie generată Energie disipată
e
PM r d
Pompă de căldură Încălzire în pardoseală
o
FD el
Laborator Sisteme
m
Căsuța Solară
Geotermice
ste
Colina Universității
Colina Universității
Si
EII4
EI3
l
nu
ig
es
D
ile
ab
ENERGIA
er
en
=
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
Pompă de căldură Încălzire în pardoseală
20 En
Laborator SG, EI3 Căsuța Solară P, EII4
P = 8 kW P = 5 kW
e
PM r d
Timp zilnic de Timp zilnic de
o
funcționare
FD el funcționare
m
t = 15 h t = 24 h
ste

Si
E=P·t E=P·t
E = 5 · 24 = 120 kWh
l
E = 8 · 15 = 120 kWh
nu
ig
es
D
L5
ICDT
es
ig
Turbină Eoliană
Energie generată
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
=
19 er
ENERGIA
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
L5
ICDT
Proiector LED
Energie disipată
ile
ab
ENERGIA
er
en
=
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
Proiector LED
20 En
Turbină Eoliană
L5 - ICDT L5 - ICDT
P=120W
e
P=300W
PM r d
Timp zilnic de
Timp zilnic de
o
FD el funcționare
funcționare
m
t=4h t = 10 h
ste

Si
E=P·t E=P·t
l
E = 120 · 10 =
nu
E = 300 · 4 =
1200 Wh=1,2 kWh 1200 Wh=1,2 kWh
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
 Energie mecanică
 Energie termică
19 er
-2 gii
 Energie chimică
02 R
0 eg
 Energie electrică
en
Energia există în numeroase forme:
 Energie nucleară
er
ab
 Energie sonoră
ile
 Energie magnetică
ile
ab
er
en
Există numeroase moduri prin care multiplele
0 eg
02 R
forme de energie din jurul nostru pot fi:
-2 gii
19 er
 transformate dintr-o formă în alta,
20 En
 amplificate pentru utilizare,
e
PM r d
o  stocate,
FD el
m
ste
dar niciodată….
Si
ENERGIA NU POATE FI CONSUMATĂ!!!

l
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
și
ab
ile
două categorii:
sunt clasificate în
REGENERABILE
Sursele de energie
NEREGENERABILE
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
 …..
e
 ENERGIA SOLARĂ
20 En
19 er
-2 gii
 ENERGIA EOLIANĂ
 ENERGIA HIDRO
02 R
 ENERGIA GEOTERMALĂ
0 eg
en
 ENERGIA BIOMASEI
er
ab
ile
SURSELE REGENERABILE DE ENERGIE
D
es
ig
nu
l Si
ste
m • Cărbuni
FD el
o
PM r d • Petrol
e
20 En
 ENERGIA NUCLEARĂ
19 er
 COMBUSTIBILI FOSILI
-2 gii
02 R
0 eg
• Gaze naturale
en
er
ab
ile
SURSELE NEREGENERABILE DE ENERGIE
ile
ab
er
DE CE SE PUNE PROBLEMA ENERGIEI ÎN MEDIUL CONSTRUIT?
en
0 eg
Încă din 1987 Comisia Brundtland a pus problema dezvoltării durabile
02 R
definind-o astfel: „SUSTAINABILITY IS THE DEVELOPMENT THAT
-2 gii
19 er
MEETS THE NEEDS OF THE PRESENT WITHOUT COMPROMISING THE
20 En
ABILITY OF FUTURE GENERATIONS TO MEET THEIR OWN NEEDS”
e
PM r d
 OUR GENERATION (2013): 7 bilions
o
 FUTURE GENERATIONS (2050):
FD el 10 bilions
m
 HORIZON 2020 PRIORITIES
ste
 ENERGY
Si
 WATER
l
nu
 FOOD
ig
es
D
DE CE ENERGIA?
ile
ab
er
"Top Ten Problems of Humanity for Next 50 Years", Profesor Richard Errett Smalley,
en
Future Global Energy: Prosperity The Terawatt Challenge, MRS Bulletin, 30, 412-417, 2005.
0 eg
02 R
1. Energie
-2 gii
2. Apă PRIORITĂȚI
HORIZON
19 er
3. Hrană
20 En
2020
4. Mediu
e
PM r d
5. Sărăcie
o
FD el 6. Terorism și război
m
7. Boli
ste
Si
8. Educație
l
9. Democrație
nu
ig
10. Populație
es
Laureat Nobel 1996

D
21
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
05.11.2014
FD el
o
https://www.census.gov/popclock/
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
DE CE CREȘTE NECESARUL DE ENERGIE?
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
https://www.census.gov/popclock/
PM r d
24.02.2019
e
20 En
19 er
-2 gii
10 miliarde de oameni in 2050
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
DE CE CREȘTE NECESARUL DE ENERGIE?
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
https://ourworldindata.org/
FD el
o
PM r d
e
20 En
Energy use per capita - 2013
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D 100%
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
2015 New York – 25‐27 September
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
UN Sustainable Development Summit – Agenda 2030 – 17 SD GOALS
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
UN Framework on Climate Change (UNFCCC)
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
2015 Paris 30 November – 11 December COP21 (21st Conference of Parties)
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
Acceptable limit
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
Evoluția emisiilor de gaze cu efect de seră.
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
Acceptable limit
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ppm = parts per million
ste
m
FD el
http://www.co2monitor.com.au/
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
Efectul emisiilor de gaze cu efect de seră.
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
Efectul emisiilor de gaze cu efect de seră.
er
ab
Taipei, Taiwan 25.10.2015
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
ile
ab
er
Ponderea necesarului de energie în funcție de sectorul de activitate
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
U.S. Department of Energy, Energy Information Administration Transportation Energy
nu
Data Book ‐ Edition 31, U.S. Department of Energy
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
Structura necesarului energetic în clădiri.
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
Evoluția și structura necesarului energetic în clădiri.
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
Structura necesarului energetic în clădiri.
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
Evoluția și structura necesarului energetic în clădiri.
ile
ab
er
en
SURSE REGENERABILE DE ENERGIE
0 eg
02 R
-2 gii
Directiva Europeană 2009/28/EC privind promovarea utilizării energiei
19 er
din surse regenerabile:
20 En
e
PM r d
 20% îmbunătățirea eficienței energetice până în 2020
o
 20 % din necesarul total de energie din surse regenerabile
FD el
m
 20% diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră
ste
 10% biocombustibili în transporturi

l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
SURSE REGENERABILE DE ENERGIE
0 eg
02 R
Directiva Europeană 2010/31/EU privind Performanța Energetică a
-2 gii
Construcțiilor (EPBD) impune:
19 er
20 En
 Până la 31 Decembrie 2020, toate clădirile noi, inclusiv clădirile supuse
e
PM r d
unor renovări majore, trebuie să fie „Clădiri cu consum aproape zero de
o
FD el
energie din surse neregenerabile (Nearly Zero Energy Building NyZEB)
m
ste
 Până la 31 Decembrie 2018 autoritățile publice trebuie să se asigure că,

Si
clădirile noi pe care le dețin sau le ocupă să fie „Clădiri cu consum

l
nu
aproape zero de energie din surse neregenerabile

ig
es
D
ile
Renewable energy sources
ab
er
Advantages: Disadvantages:
en
0 eg
1. Inexhaustible 1. Temporal variability
02 R
2. Readily available 2. Spatial variability
-2 gii
3. No emissions 3. Not usable as such
19 er
20 En
e
PM r d
Renewable energy systems
FD el
o
m
Advantages: Disadvantages:
ste
1. Require long term measurements

1. Low operation
Si
for estimating the available

&maintenance costs
l
potential
nu
2. Able to use the existent 2. High innitial costs

ig
transprt infrastructure 3. Need system equilibration

es
3. Payback time much lower 4. End‐of‐life disabling – not fully

D
than lifetime developed

Renewable Energy Sources and Systems
ile
ab
er
Solar‐thermal systems PV Systems
en
Solar energy
0 eg
P
H
02 R
+ + +
O
-2 gii
E Heat pumps
Geothermal energy
Wind turbines
W
19 er
Wind energy
A
20 En
+ + E
T
e
PM r d
Burners
Biomass Water flow energy
Hydro systems R
o
FD el
m
ste
(hybrid) Engines
Si
BIOFUEL
l
nu
ig
es
D
Renewable Energy Sources and Systems
ile
ab
– Policies and Strategies
er
en
EU Main Document:
0 eg
20/20/20 EU Parliament and Council, Directive COM(2008)
02 R
-2 gii
RO Document:
19 er
The National Action Plan for Renewable Energy Sources (Planul Naţional de
20 En
Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile ‐ PNAER)
e
PM r d
Component Average EU Targets Romanian specific
o targets
FD el
m
Global energy consumption from 20% 24%
ste
renewable energy sources (Out of which:

Si
(out of which, Electrical Energy) 2010: 33%

2015: 35%
l
nu
2020: 38%)
ig
Reenwable energy in transportation 10% 10%

es
Greenhouse gases reduction 20% 20%

D
Increasing the energy efficiency 20% 20%

Romania: Specific regulations
ile
ab
“The Green Certificates Law” –
er
(L. 220/2008, and modified as OUG 88/2011 and L. 134/2012)
en
For promoting energy production from renewable energy sources
0 eg
02 R
Electrical energy production system No. of certificates
-2 gii
New hydros, with P<10MW 3 for each MWh produced and delivered in the grid
19 er
Refurbished hydros with P<10MW 2 for each MWh produced and delivered in the grid
20 En
Hydros that were not refurbished 1 for each 2 MWh prouced and delivered in the grid
e
PM r d
Wind energy 2 for each MWh produced and delivered till 2017
o
FD el 1 for each MWh produced and delivered after 2017
m
Solar energy 6 for each MWh produced and delivered in the grid
ste
Geothermal, Biomass, Bioliquids, 3 for each MWh produced from energy plants
Si
Biogas, 2 for each MWh produced from other than energy plants
Gas from wastes and from sewage in 1 for each MWh produced and delivered in the grid
l
nu
wastewater treatment plants

ig
es
Obs.
D
1. Green Certificates are awarded only to the producers that feed the electrical energy into the grid
2. There are not awarded Green Certificates for the producers that are directly using the produced energy
ile
ab
“The Green Certificates Law” - (L. 220/2008, compleeted in August 2010)
er
en
0 eg
02 R
Output
-2 gii
19 er
2010: January – September: 601.269 green certificates, 55 EUR/certificate
20 En
e
2011: January – September: 1.049.336 green certificates, 55 EUR/certificate:
PM r d
o
2012: January – September: 3.472.725 green certificates, 55 EUR/certificate
FD el
m
ste
Si
Conclusions:
l
nu
There is a strong interes on implementing renewables in Romania !
ig
es
D
ile
ab
“The Green Certificates Law” - (L. 220/2008, compleeted in August 2010)
er
en
0 eg
02 R
Conclusions:
-2 gii
There is a strong interes on implementing renewables in Romania !
19 er
20 En
Type Technical Connecting Note s Setting up Licenses –
e
(Avize tehnice de racordare, ATR) (Nov. 2011) authorizations ready to
PM r d
Total No. Out of which with (Autorizatii de implement
o signed contract infiintare) (Licente)

FD el
Wind 16000 7800 980 780
m
ste
Hydro 190 78 55 51
Biomass/Biogas 69 14 17 25
Si
Photovoltaic 340 82 20 1
l
nu
ig
Note: there are much more projects than the renewable energoes potential.
es
E.g. ‐ Romanian wind potential : 8700 MW
D
‐ Total projects with technical connecting note: 31 000MW
LOW ENERGY BUILDING
ile
ab
Sunt clădiri cu necesar anual redus de energie, mai mic cu 30-50%
er
en
decât cel reglementat de standarde, acest necesar anual de energie
0 eg
trebuind să se încadreze între 50 și 150 kWh/m2/an
02 R
pentru țările central europene.
-2 gii
Tabel 1. Cerințele referitoare clădirile cu consum redus de energie din statele membre ale UE.
19 er
Stat Consum specific anual [kWh/m2/an] Observații
20 En
Austria 66.5 energie la consumatorul final
Belgia 119 ~ 136 în funcție de regiune
e
Danemarca 52.5 ~ 60 energie primară
PM r d
Finlanda 65 pentru încălzire
Franța
o 80 ~ 130 în funcție de regiune și de sursa de căldură
FD el
Germania 70 energie primară
m
Irlanda 64 energie primară
ste
Olanda 100 ~ 130 controlat prin factorul EPC

Si
Norvegia 150 pentru încălzire

Polonia 75 ~ 150 energie primară
l
nu
Suedia 110 ~ 150 energie furnizată

ig
Elveția 60 energie primară

es
Anglia 100 controlat prin emisiile de CO2

D
ile
ab
er
LOW ENERGY BUILDING
en
LEB
0 eg
02 R
Sunt clădiri cu necesar redus de energie la care s-au
-2 gii
19 er
prevăzut încă din faza de proiectare:
20 En
e
 design solar pasiv,
PM r d
o
 nivel ridicat de termoizolare,
FD el
m
 tâmplărie exterioară eficientă energetic,
ste
Si
 nivel redus de aer infiltrat necontrolat,

l
nu
pentru micșorarea sarcinii de încălzire și răcire.

ig
es
D
ile
ab
er
LOW ENERGY BUILDING
en
0 eg
LEB
02 R
-2 gii
Tot în scopul micșorării necesarului anual de energie sunt
19 er
20 En
implementate:
e
PM r d
 tehnologii solar active,
o
FD el
 ventilare cu recuperare a energiei,
m
ste
 sisteme de recuperare a căldurii din apa

lSi
caldă uzată și de reciclare a acesteia.

nu
ig
es
D
ile
ab
er
PASSIVE HOUSE
en
0 eg
PH
02 R
-2 gii
Passive house (casa pasivă) este definită conform
19 er
Passive House Standard (prof. Feist) astfel:
20 En
e
necesarul anual pentru încălzirea unei case pasive
PM r d
o
trebuie sa nu depășească
FD el
m
15 kWh/m2/an
ste
Si
în condițiile asigurării unui climat interior comfortabil atât

l
nu
iarna cât și vara

ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
Standard
PASSIVE HOUSE
pentru încălzire
Passive House
necesarul anual
< 15 kWh/m2/an
ile
ab
er
en
ZERO ENERGY BUILDING
0 eg
ZEB
02 R
-2 gii
19 er
20 En
Sunt LEB prevăzute cu sisteme de conversie a surselor
e
PM r d
regenerabile de energie (on-grid sau off-grid)
o
FD el
dimensionate să asigure întregul necesar anual de
m
ste
energie al acestora.
Si
l
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
să asigure întregul necesar anual de energie al acestora.
ZERO ENERGY BUILDING
Sunt LEB prevăzute cu sisteme de energii regenerabile dimensionate

ile
ab
er
en
0 eg
NEARLY ZERO ENERGY BUILDING
02 R
nZEB
-2 gii
19 er
20 En
Sunt LEB prevăzute cu sisteme de energii regenerabile
e
PM r d
dimensionate să asigure APROAPE întregul necesar
o
FD el
anual de energie al acestora.
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
mare
anual
en
sisteme
er
acestora.
de
ab
ile
de
măsură
energie
NEARLY ZERO ENERGY BUILDING
al
energii
Sunt LEB prevăzute cu
necesar
să asigure într-o cât mai
regenerabile dimensionate
ile
ab
er
en
0 eg
PLUS ENERGY BUILDING
02 R
PEB
-2 gii
19 er
20 En
Sunt clădiri prevăzute cu sisteme de energii regenerabile
e
PM r d
dimensionate să asigure întregul necesar anual de
o
FD el
energie al clădirii și suplimentar o cantitate de energie pe
m
ste
care o folosesc pentru alimenatarea unor alți consumatori

Si
(mașină electrica) sau o furnizează altor utilizatori.

l
nu
ig
es
D
PLUS ENERGY BUILDING
ile
ab
er
LEB cu sisteme de energii regenerabile:
en
- sisteme fotovoltaice (PV)
0 eg
02 R
- sisteme solar termice (ST)
-2 gii
- sisteme cu pome de căldură (HP)
19 er
20 En
- sisteme eoliene (SE)
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
West Virginia’s PEAK house
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
TEMA 2
e
PM r d
Studiu de fezabilitate (obiective, continut, legislatie)
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
10 Questions in RES Design
ab
er
1. Functionality
en
0 eg
2. Energy demand
02 R
-2 gii
3. Energy source(s): type(s) and availability
19 er
4. Target costs
20 En
5. Market competitiveness, market restrictions
e
Feasibility
PM r d
6. Raw materials (if any) Study
o
FD el
7. Quality assurance and quality control
m
ste
8. Environmental impact
Si
9. Standards that should be obeyed

l
nu
ig
10. Architectural acceptance

es
D
ile
10 Questions in RES Design ‐ Feasibility Study
ab
er
1. Functionality Heating, Cooling, Power
en
2. Energy demand: type(s) and amount
0 eg
Heat and/or power; MWh/year
02 R
3. Energy source(s): type(s) and availability Solar and/or wind and/or ….
-2 gii
4. Target costs: investment, operation
19 er
Costs: € / kWh
20 En
5. Market competitiveness/restrictions Competitiors, market costs
e
PM r d
6. Raw materials (if any) E.g. biomass avaliability
o
FD el
7. Quality assurance and control E.g. Quality of power (DC, AC,…)
m
ste
8. Environmental impact Pollution, emissions, noise, …

Si
9. Standards that should be obeyed Urbanism, civil engineering standars,…

l
nu
10. Architectural acceptance E.g. urban integration

ig
es
D
ile
ab
Functionality
er
Types of buildings:
Space heating Space cooling
en
DHW Lighting
0 eg
Residential buildings
02 R
- individual (single family) +/- +/- + +
-2 gii
- collective (multi family +/- +/- + +
19 er
Public buildings
20 En
- administrative +/- +/- + +
e
PM r d
- schools +/- +/- + +
- hospitals
o + + + +
FD el
- sports halls +/- +/- + +
m
ste
Commercial buildings
Si
- shops +/- +/- + +

l
nu
- supermarkets +/- +/- + +

ig
Industrial buildings
es
- factories, plants +/- +/- + +

D
- warehouses +
ile
ab
Technical aspects
er
en
2. Energy demand: types(s) and amount Heat and/or power; MWh/year;
0 eg
02 R
Issues:
-2 gii
19 er
1. Period in the year when
20 En
energy is required
e
2. Type of required energy
PM r d
o
FD el 3. Amounts of required energy
m
Heating: cold seasons
ste
Si
Cooling: warm seasons
l
nu
Domestic Hot Water: all year around
ig
es
D
Lighting: all year around
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
IMPLEMENTATE
0 eg
EXEMPLE DE CLĂDIRI
en
er
ab
ile
CU SISTEME DE ENERGII REGENERABILE
ile
CLĂDIRI DE LOCUIT INDIVIDUALE cu SER
ab
er
en
Locatie: Stupini, RO
0 eg
02 R
Nr. colectoare solar termice: 2
-2 gii
Tip CST: plan plate
19 er
20 En
Tip montaj: pe acoperiș înclinat
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
Figura 1.1 Sistem solar termic montat pe acoperisul unei case de locuit din Stupini-Brașov
ile
ab
er
en
Locatie: Stupini, RO
0 eg
02 R
-2 gii
Tip CST: plan plate
19 er
20 En
Tip montaj: pe acoperiș înclinat
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
Figura 1.2 Sistem solar termic montat pe acoperisul unei case de locuit din Stupini-Brașov
ile
ab
er
en
Locatie: New Jersey, USA
0 eg
02 R
Nr. module PV: 20
-2 gii
Tip module PV: Lumos Solar
19 er
20 En
LS250-60M-B
e
PM r d
Putere module PV: 250 W
o
FD el
Putere sistem: 5000 W
m
Energie produsa: 5,63 MWh/an
ste
lSi
nu
ig
es
D
Figura 1.3 Sistem fotovoltaic montat pe acoperisul unei case de locuit din New Jersey, USA [1]
ile
CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE cu SER
ab
er
en
Locatie: București, RO
0 eg
02 R
Nr. colectoare solar
-2 gii
termice: 40
19 er
20 En
Suprafață totală: 100 m2
e
PM r d
Tip CST: plan plate
o
FD el
Tip montaj: pe terasă
m
ste
Nr. apartamente: 177

Si
l
nu
ig
es
D
Figura 1.4 Sistem solar termic montat pe terasa unui bloc din București [2]
ile
CLĂDIRI DE LOCUIT COLECTIVE cu SER
ab
er
en
Locatie: București, RO
0 eg
02 R
-2 gii
termice: 40
19 er
20 En
e
PM r d
Tip CST: plan plate
o
FD el
m
ste
Nr. apartamente: 177

Si
l
nu
ig
es
D
Figura 1.5 Sistem solar termic montat pe terasa unui bloc din București [2]
ile
CLĂDIRI PUBLICE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT cu SER
ab
er
en
Locatie: Sighișoara, RO
0 eg
02 R
Nr. module PV: 22
-2 gii
Putere module PV: 250 W
19 er
20 En
Putere sistem: 5,5 kW
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
Figura 1.6 Sistem fotovoltaic montat pe acoperisul unei grădinițe din Sighișoara, RO [3]
ile
CLĂDIRI PUBLICE - SĂLI DE SPORT
ab
er
en
Locatie: Brașov, RO
0 eg
02 R
-2 gii
termice: 66
19 er
20 En
e
PM r d
Tip CST: plan plate
o
FD el
m
ste
Boiler ACM: 4000 L

Si
Stocatoare: 2x2000L
l
nu
ig
es
D
Figura 1.7 Sistem solar termic montat pe acoperisul Sălii Sporturilor din Brașov
ile
CLĂDIRI PUBLICE - SĂLI DE SPORT
ab
er
en
Locatie: Brașov, RO
0 eg
02 R
-2 gii
termice: 66
19 er
20 En
e
PM r d
Tip CST: plan plate
o
FD el
m
ste
Boiler ACM: 4000 L

Si
Stocatoare: 2x2000L
l
nu
ig
es
D
Figura 1.8 Sistem solar termic montat pe acoperisul Sălii Sporturilor din Brașov
ile
CLĂDIRI PUBLICE - PORT cu SER
ab
er
en
Locatie: Galați, RO
0 eg
02 R
-2 gii
Tip CST: plan plate
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
Figura 1.9 Sistem solar termic montat pe acoperisul administrației portului Galați
ile
CLĂDIRI PUBLICE - PORT cu SER
ab
er
en
Locatie: Galați, RO
0 eg
02 R
-2 gii
Tip CST: plan plate
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
Figura 1.9 Sistem solar termic montat pe acoperisul administrației portului Galați
ile
LISTĂ BIBLIOGRAFICĂ
ab
er
en
1. http://www.builditsolar.com
0 eg
02 R
2. http://www.b365.ro/primul-bloc-cu-panouri-solare-din-bucuresti-care-sunt-
-2 gii
avantajele-si-cat-se-reduc-cheltuielile_212220.html#n
19 er
20 En
3. http://www.solar-magazin.ro/tehnologie/panouri-fotovoltaice/panouri-fotovoltaice-si-
e
PM r d
panouri-termice-la-o-gradinita-din-sighisoara.html
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
3. Energy source(s): type(s) and availability Solar and/or wind and/or ….
0 eg
02 R
Issues:
-2 gii
19 er
1. Period in the year when E is needed
20 En
2. Type and amounts of E yearly needed
e
3. Availability of RE sources
PM r d
o
FD el
Heating: cold seasons  geothermal, solar, biomass
m
ste
Domestic Hot Water: all year around  solar, biomass
l Si
Cooling: warm seasons  geothermal, solar
nu
ig
Lighting: all year around  PV, wind, micro‐hydro
es
D
ile
ab
Potentialul surselor de energii regenerabile din zona de
er
en
implementare
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
Evaluarea corectă a potențialului surselor de energii regenerabile
e
PM r d
are o mare importanță în implementarea SER pentru:
o
FD el
m
ste
- evitarea supra- sau subdimensionarea acestora,

l Si
- diminuarea costurilor inițiale de investiție,

nu
ig
es
- diminuarea costurilor de operare și mentenanță.

D
ile
Potentialul surselor de energii regenerabile din zona de
ab
implementare
er
en
0 eg
02 R
O evaluare exactă se poate realiza doar prin măsurători în locația
-2 gii
19 er
studiată sau în apropierea acesteia prin utilizarea unor stații meteo
20 En
pentru măsurarea:
e
PM r d
- intensității radiației solare globale, directe și difuze, în plan orizontal și pe direcția
o
FD el
razelor solare,
m
ste
- temperaturii și umidității relative a aerului,

Si
- temperaturii solului,
l
nu
- vitezei și direcției vântului,

ig
es
- cantitatea de precipitații.
D
ile
Potentialul surselor de energii regenerabile din zona de implementare
ab
er
en
La nivel global
0 eg
cea mai mare
02 R
-2 gii
rețea de stații
19 er
meteo este cea
20 En
aflată sub tutela
e
World
PM r d
Meteorological
o
FD el
Organization
m
ste
(WMO), având
Si
în prezent 14676
l
de stații, dintre
nu
ig
care peste 3000

es
doar în Europa
D
ile
ab
Datele înregistrate de aceste stații meteo sunt preluate de aplicații specializate precum
er
Meteonorm, care permit și estimarea parametrilor meteo în locații în care nu există stații
en
meteo prin interpolarea datelor de la stațiile meteo învecinate.
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
ile
Evaluarea disponibilului SER din locația concretă a clădirii cu ajutorul METEONORM
ab
er
BRASOV Energie solara solara difuza Energie solara Temperatur Temperatura
en
globala in plan in plan directa (pe directia a aer punctului de Viteza
0 eg
orizontal orizontal razelor solare) exterior roua vantului
02 R
EGh EDh EBn Ta Td Vv
-2 gii
Luna kWh/mp kWh/mp kWh/mp ° ° m/s
19 er
Ian 46 20 85 -0.9 -5.2 3.4
20 En
Feb. 68 32 89 1.5 -4.3 3.6
e
Mar. 104 46 116 6.1 -1.8 4
PM r d
Apr. 130 65 112 11.6 2.3 3.7
Mai. 166 81 135 17.7 7.9 o 3.4
FD el
m
Iun. 174 79 148 20.9 11.7 3.1
ste
Iul. 193 77 182 23.5 13.5 3

Aug. 161 75 141 23.2 13.1 2.9

Si
Sep. 123 49 138 17.3 9.4 3.3

l
nu
Oct. 89 37 120 12 6.1 3.1

ig
Nov. 51 24 77 6.1 1.5 3.2

es
Dec. 42 18 88 -0.1 -3.5 3.2

D
Anual 1347 603 1431 11.575 4.2 3.3

D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
ile
ab
Economic issues
er
en
4. Target costs Costs: € / kWh
0 eg
02 R
5. Market competitiveness/restrictions Competitiors, market costs
-2 gii
6. Raw materials availability (if any) E.g. biomass avaliability
19 er
20 En
7. Quality assurance and control E.g. Quality of power (DC, AC,…)
e
PM r d
o
Type of costs FD el Renewable energy sources Traditional energy sources
m
Initial costs High Average, low
ste
Operation costs Low Average

Si
Maintenance cost Low Low

l
nu
Fuel cost ZERO HIGH

ig
es
Pay‐back time Rather long Rather long

D
ile
ab
Other issues
er
en
8. Environmental impact Pollution, emissions, noise, …
0 eg
02 R
9. Standards that should be obeyed Urbanism, civil engineering standards,…
-2 gii
10. Architectural acceptance E.g. urban integration
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Feasibility Study
ile
ab
er
Aim: To rationally evaluate the costs required and value to be attained
en
0 eg
Compulsory parts of a feasibility study:
02 R
-2 gii
1. Background of the business or project,
19 er
2. Detailed description of the product or service
20 En
3. Financial data, legal requirements and taxes
e
PM r d
4. Financial and accounting scenarios
o
FD el
m
5. Description of the operations and management
ste
6. Market research
l Si
7. Policies
nu
ig
es
A feasibility study is developed before technical development and project implementation.
D
ile
Feasibility Study – Romanian legal frame
ab
er
en
0 eg
02 R
Hotărârea Guvernului României nr. 907/2016
-2 gii
19 er
20 En
privind
e
PM r d
o
FD el
etapele de elaborare și conținutul‐cadru al
m
documentațiilor tehnico‐economice aferente
ste
Si
obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din
l
nu
fonduri publice
ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
HG 907/2016 reglementează:
-2 gii
‐ etapele de elaborare
19 er
20 En
‐ conținutul‐cadru al documentațiilor tehnico‐economice
e
pentru realizarea:
PM r d
‐ obiectivelor/proiectelor noi de investiții în domeniul construcțiilor,
o
FD el
‐ lucrărilor de intervenții la construcții existente,
m
ste
‐ a altor lucrări de investiții,
Si
destinate realizării de active fixe:
l
nu
‐ de natura domeniului public și/sau privat al statului /unității administrativ‐teritoriale
ig
‐ de natura domeniului privat al persoanelor fizice și/sau juridice
es
D
finanțate total sau parțial din fonduri publice.
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
Etape de elaborare a documentațiilor tehnico‐economice:
-2 gii
a) etapa I:
19 er
20 En
(i) nota conceptuală;
e
(ii) tema de proiectare;
PM r d
b) în etapa a II‐a:
o
FD el
(i) studiul de prefezabilitate, după caz;
m
ste
(ii) studiul de fezabilitate sau documentația de avizare a lucrărilor de intervenții, după caz;
Si
c) în etapa a III‐a:
l
nu
(i) proiect pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor;
ig
d) în etapa a IV‐a:
es
D
(i) proiectul tehnic de execuție.
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
a) etapa I:
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
(i) Nota conceptuală
o
FD el
‐ este documentația întocmită de beneficiarul investiției
m
ste
‐ în scopul justificării necesității și oportunității realizării unui obiectiv de investiții,

Si
finanțat total sau parțial din fonduri publice.

l
nu
Prin nota conceptuală:

ig
‐ se evidențiază datele preliminare necesare implementării obiectivului de investiții

es
D
‐ se prezintă informații cu privire la estimarea suportabilității investiției publice.

ile
ab
er
en
0 eg
NOTĂ CONCEPTUALĂ
02 R
‐ conținut‐cadru ‐
-2 gii
19 er
20 En
1. Informații generale privind obiectivul de investiții propus:
e
1.1. Denumirea obiectivului de investiții
PM r d
o
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
FD el
m
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)
ste
1.4. Beneficiarul investiției
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
er
NOTĂ CONCEPTUALĂ
en
0 eg
02 R
2. Necesitatea și oportunitatea obiectivului de investiții propus
-2 gii
2.1. Scurtă prezentare privind:
19 er
20 En
a) deficiențe ale situației actuale;
b) efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții;
e
PM r d
c) impactul negativ previzionat în cazul nerealizării obiectivului de investiții.
o
2.2. Prezentarea, după caz, a obiectivelor de investiții cu aceleași funcțiuni sau funcțiuni
FD el
similare cu obiectivul de investiții propus, existente în zonă, în vederea justificării
m
necesității realizării obiectivului de investiții propus.
ste
2.3. Existența, după caz, a unei strategii, a unui master plan ori a unor planuri similare,
Si
aprobate prin acte normative, în cadrul cărora se poate încadra obiectivul de investiții
l
nu
propus.
ig
2.4. Existența, după caz, a unor acorduri internaționale ale statului care obligă partea
es
română la realizarea obiectivului de investiții.

D
2.5. Obiective generale, preconizate a fi atinse prin realizarea investiției.

ile
ab
er
en
NOTĂ CONCEPTUALĂ
0 eg
02 R
-2 gii
3. Estimarea suportabilității investiției publice
3.1. Estimarea cheltuielilor pentru execuția obiectivului de investiții, luându‐se în
19 er
considerare, după caz:
20 En
‐ costurile unor investiții similare realizate;
e
‐ standarde de cost pentru investiții similare.
PM r d
3.2. Estimarea cheltuielilor pentru proiectarea, pe faze, a documentației tehnico‐
o
economice aferente obiectivului de investiție, precum și pentru elaborarea altor studii
FD el
de specialitate în funcție de specificul obiectivului de investiții, inclusiv cheltuielile
m
ste
necesare pentru obținerea avizelor, autorizațiilor și acordurilor prevăzute de lege

3.3. Surse identificate pentru finanțarea cheltuielilor estimate (în cazul finanțării
Si
nerambursabile se va menționa programul operațional/axa corespunzătoare,

l
identificată)
nu
ig
4. Informații privind regimul juridic, economic și tehnic al terenului și/sau al construcției

es
existente
D
ile
ab
er
NOTĂ CONCEPTUALĂ
en
0 eg
5. Particularități ale amplasamentului/amplasamentelor propus(e) pentru realizarea
02 R
obiectivului de investiții:
-2 gii
a) descrierea succintă a amplasamentului/amplasamentelor propus(e) (localizare, suprafața
19 er
terenului, dimensiuni în plan);
20 En
b) relațiile cu zone învecinate, căi de acces existente și/sau căi de acces posibile;
c) surse de poluare existente în zonă;
e
d) particularități de relief;
PM r d
e) nivel de echipare tehnico‐edilitară a zonei și posibilități de asigurare a utilităților;
o
f) existența unor eventuale rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare sau
FD el
m
protejare, în măsura în care pot fi identificate;
ste
g) posibile obligații de servitute;

h) condiționări constructive determinate de starea tehnică și de sistemul constructiv al unor
Si
construcții existente în amplasament, asupra cărora se vor face lucrări de intervenții, după
l
nu
caz;
i) reglementări urbanistice aplicabile zonei conform documentațiilor de urbanism aprobate ‐
ig
plan urbanistic general/plan urbanistic zonal și regulamentul local de urbanism aferent;

es
j) existența de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament

D
sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor
zone protejate.
ile
ab
er
NOTĂ CONCEPTUALĂ
en
0 eg
02 R
6. Descrierea succintă a obiectivului de investiții propus, din punct de vedere tehnic și
-2 gii
funcțional:
19 er
a) destinație și funcțiuni;
20 En
b) caracteristici, parametri și date tehnice specifice, preconizate;
c) durata minimă de funcționare apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse;
e
d) nevoi/solicitări funcționale specifice.
PM r d
o
7. Justificarea necesității elaborării, după caz, a:
FD el
m
‐ studiului de prefezabilitate, în cazul obiectivelor/proiectelor majore de investiții;
ste
‐ expertizei tehnice și, după caz, a auditului energetic ori a altor studii de specialitate,
audituri sau analize relevante, inclusiv analiza diagnostic, în cazul intervențiilor la
Si
construcții existente;
l
nu
‐ unui studiu de fundamentare a valorii resursei culturale referitoare la restricțiile și

permisivitățile asociate cu obiectivul de investiții, în cazul intervențiilor pe monumente
ig
istorice sau în zone protejate.

es
Data Întocmit
D
___________ (numele, funcția, compartimentul și semnătura)

ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
a) etapa I:
19 er
20 En
e
PM r d
b) în etapa a II‐a:
o
FD el
m
ste
Si
c) în etapa a III‐a:
l
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
a) Etapa I :
0 eg
(ii) Tema de proiectare
02 R
-2 gii
‐ exprimă intențiile investiționale și nevoile funcționale ale beneficiarului investiției,
19 er
evidențiate în nota conceptuală,
20 En
‐ determină concepția de realizare a obiectivului de investiții, în funcție de:
e
PM r d
‐ condiționări tehnice,
o
‐ condiționări urbanistice generale ale amplasamentului,
FD el
m
‐ condiționări de protecție a mediului natural,
ste
‐ condiționări de protecție a patrimoniului cultural,

Si
‐ alte condiționări specifice obiectivului de investiții.

l
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
a) Etapa I :
0 eg
02 R
-2 gii
(ii) Tema de proiectare
19 er
‐ se elaborează de către:
20 En
‐ beneficiarul investiției sau
e
PM r d
‐ proiectanți/consultanți care prestează servicii de proiectare/consultanță în
o
domeniu, caz în care se aprobă de către beneficiar.
FD el
m
‐ conținutul temei de proiectare se adaptează în funcție de specificul/categoria și clasa
ste
de importanță, precum și de complexitatea obiectivului de investiții propus.

l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
Beneficiar/Proiectant/Consultant
0 eg
. . . . . . . . . .
02 R
-2 gii
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
19 er
20 En
TEMĂ DE PROIECTARE
e
PM r d
o
1. Informații generale FD el
m
ste
1.2. Ordonator principal de credite/investitor similare cu cele din
Si
Nota conceptuală
1.3. Ordonator de credite (secundar, terțiar)
l
nu
ig
es
1.5. Elaboratorul temei de proiectare
D
ile
ab
er
en
TEMĂ DE PROIECTARE
0 eg
‐continuare‐
02 R
2. Date de identificare a obiectivului de investiții
-2 gii
2.1. Informații privind regimul juridic, economic și tehnic al terenului și/sau al construcției
19 er
existente, documentație cadastrală
20 En
2.2. Particularități ale amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse pentru
realizarea obiectivului de investiții, după caz:
e
PM r d
a) descrierea succintă a amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse (localizare, suprafața terenului,
dimensiuni în plan);
similare cu cele de la punctul 5
o
b) relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;
FD el
din Nota conceptuală
c) surse de poluare existente în zonă;
m
d) particularități de relief;
ste
e) nivel de echipare tehnico‐edilitară al zonei și posibilități de asigurare a utilităților;
f) existența unor eventuale rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în
Si
care pot fi identificate;
g) posibile obligații de servitute;
l
nu
h) condiționări constructive determinate de starea tehnică și de sistemul constructiv al unor construcții
existente în amplasament, asupra cărora se vor face lucrări de intervenții, după caz;
ig
i) reglementări urbanistice aplicabile zonei conform documentațiilor de urbanism aprobate ‐ plan urbanistic
es
general/plan urbanistic zonal și regulamentul local de urbanism aferent;
D
j) existența de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat
învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție.
ile
ab
er
TEMĂ DE PROIECTARE
en
0 eg
‐continuare‐
02 R
2.3. Descrierea succintă a obiectivului de investiții propus din punct de vedere tehnic și
-2 gii
funcțional:
19 er
b) caracteristici, parametri și date tehnice specifice, preconizate;
20 En
c) nivelul de echipare, de finisare și de dotare, exigențe tehnice ale construcției în
e
conformitate cu cerințele funcționale stabilite prin reglementări tehnice, de
PM r d
patrimoniu și de mediu în vigoare;
o
d) număr estimat de utilizatori;
FD el
e) durata minimă de funcționare, apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor
m
propuse;
ste
f) nevoi/solicitări funcționale specifice;

Si
g) corelarea soluțiilor tehnice cu condiționările urbanistice, de protecție a mediului și a

l
patrimoniului;
nu
h) stabilirea unor criterii clare în vederea soluționării nevoii beneficiarului.

ig
2.4. Cadrul legislativ aplicabil și impunerile ce rezultă din aplicarea acestuia

es
D
Aprobat Întocmit Luat la cunoștință

Beneficiar Beneficiar/Proiectant/Consultant Investitor
ile
ab
er
en
0 eg
a) etapa I:
02 R
-2 gii
19 er
20 En
b) etapa a II‐a:
e
PM r d
o
FD el
m
Elaborarea studiului de prefezabilitate, a studiului de fezabilitate ori a documentației de avizare
ste
a lucrărilor de intervenții, după caz:

Si
‐ este condiționată de aprobarea prealabilă de către beneficiarul investiției a notei

l
nu
conceptuale și a temei de proiectare,

ig
‐ este realizată de către operatori economici sau persoane fizice autorizate care prestează
es
D
servicii de proiectare în domeniu.

ile
ab
er
en
0 eg
STUDIUL DE PREFEZABILITATE
02 R
‐ se elaborează pentru obiective/proiecte majore de investiții, cu excepția cazurilor în care
-2 gii
necesitatea și oportunitatea realizării acestor obiective de investiții au fost fundamentate
19 er
20 En
în cadrul unor strategii, unor master planuri, unui plan de amenajare a teritoriului ori în
e
cadrul unor planuri similare în vigoare, aprobate prin acte normative.
PM r d
‐ este documentația prin care:
o
FD el
‐ se analizează, preliminar, necesitatea și oportunitatea realizării obiectivului de investiții,
m
ste
‐ se identifică scenarii/opțiuni tehnico‐economice posibile,

Si
‐ se selectează un număr limitat de scenarii/opțiuni fezabile pentru realizarea obiectivului

l
nu
‐ se aprobă de către:
ig
‐ ordonatorul principal de credite, în cazul administrației publice centrale,

es
D
‐ autoritățile deliberative, în cazul programelor de investiții publice locale.

ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
Proiectant
19 er
20 En
(denumirea persoanei juridice și datele de identificare)
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
e
PM r d
A. PIESE SCRISE
o
1. Informații generale privind obiectivul de investiții
FD el
m
2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului de investiții
ste
3. Identificarea și prezentarea scenariilor/opțiunilor tehnico‐economice posibile pentru
Si
realizarea obiectivului de investiții
l
4. Soluții fezabile pentru realizarea obiectivului de investiții
nu
B. PIESE DESENATE
ig
es
1. Plan de amplasare în zonă;
D
2. Plan de situație.
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
1.5. Elaboratorul studiului de prefezabilitate
m
ste
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație și acorduri relevante, structuri
Si
instituționale și financiare
l
nu
2.2. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor
ig
2.3. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind
es
evoluția cererii, în scopul justificării necesității și dimensionării obiectivului de
D
investiții
2.4. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
e
3.1. Particularități ale amplasamentului
PM r d
a) descrierea amplasamentului (localizare ‐ intravilan/extravilan, suprafața terenului,
o
dimensiuni în plan, regim juridic ‐ natura proprietății sau titlul de proprietate,
FD el
servituți, drept de preempțiune, zonă de utilitate publică,
m
ste
informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz);

b) relații cu zone învecinate, căi de acces existente și/sau căi de acces posibile;
Si
c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale
l
nu
sau construite;
ig
d) surse de poluare existente în zonă;
es
e) date climatice și particularități de relief;
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
f) existența unor:
20 En
‐ rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în
e
PM r d
o
FD el
‐ posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice
m
pe amplasament sau în zona imediat învecinată;
ste
‐ condiționări specifice în cazul existenței unor zone protejate;
Si
l
‐ terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din:
nu
ig
‐ sistemul de apărare,
es
‐ sistemul de ordine publică,
D
‐ sistemul de siguranță națională;
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament ‐ extras din studiu geotehnic
20 En
preliminar, cuprinzând:
e
(i) date privind zonarea seismică;
PM r d
ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea
o
convențională și nivelul maxim al apelor freatice;
FD el
(iii) date geologice generale;
m
(iv) date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu
ste
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu

Si
recomandările pentru fundare și consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive

l
accesibile, după caz;

nu
(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu

ig
reglementările tehnice în vigoare;

es
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
D
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.

ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
3.2. Date tehnice și funcționale ale obiectivului de investiții:
20 En
e
b) caracteristici, parametri, nivel de echipare și de dotare, date tehnice specifice preconizate;
PM r d
c) durata minimă de funcționare apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse;
o
FD el
d) nevoi/solicitări funcționale specific, după caz.
m
3.3. Aspecte sociale și de mediu
ste
3.4. Aspecte instituționale și de implementare
Si
3.5. Rezultatele preconizate
l
nu
3.6. Costurile de investiție estimate prin raportare la obiective de investiții similare
ig
3.7. Costurile de exploatare și întreținere estimate prin raportare la obiective de investiții
es
similare
D
3.8. Analiza preliminară privind aspecte economice și financiare
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
e
4.1. Propunerea unui număr limitat de scenarii/opțiuni dintre cele identificate care vor fi
PM r d
analizate la faza de studiu de fezabilitate
o
FD el
4.2. Identificarea surselor potențiale de finanțare a investiției publice: fonduri proprii,
m
ste
credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate

Si
sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite
l
nu
4.3. Concluzii
ig
4.4. Recomandări privind dezvoltarea scenariilor/opțiunilor tehnico‐economice fezabile

es
D
selectate pentru a fi studiate ulterior în cadrul studiului de fezabilitate

ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
Proiectant
19 er
20 En
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
e
PM r d
A. PIESE SCRISE
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
B. PIESE DESENATE
ig
es
D
2. Plan de situație.
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
Plan de amplasare în zonă (scara 1:5000, 1:2000, 1:1000)
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
Plan de situație (scara 1:500)
0 eg
en
er
ab
ile
ile
ab
er
en
0 eg
STUDIUL DE FEZABILITATE
02 R
Studiul de fezabilitate este documentația tehnico‐economică întocmită de proiectant pe baza
-2 gii
notei conceptuale, temei de proiectare și, după caz, studiului de prefezabilitate (fără a se
19 er
limita la datele și informațiile cuprinse în acestea) prin care proiectantul:
20 En
‐ analizează, fundamentează și propune minimum două scenarii/opțiuni tehnico‐
e
economice diferite,
PM r d
‐ recomandă, justificat și documentat, scenariul/opțiunea tehnico‐economic(ă)
o
optim(ă) pentru realizarea obiectivului de investiții.
FD el
m
ste
Scenariul/Opțiunea tehnico‐economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) cuprinde:
a) soluția tehnică;
Si
b) principalii indicatori tehnico‐economici aferenți obiectivului de investiții;
l
nu
c) certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităților, precum și
ig
avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de
es
investiții;
D
d) strategia de implementare, exploatare/operare și de întreținere a investiției.
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
Indicatorii tehnico‐economici cuprind:
-2 gii
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu
19 er
TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții‐montaj (C+M) în conformitate cu devizul
20 En
general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță ‐ elemente fizice/capacități fizice
e
PM r d
care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții ‐ și, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;
o
FD el
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de
m
specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;
ste
d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.

Si
Proiectantul indică în studiul de fezabilitate:

l
nu
‐ valorile admisibile ale indicatorilor tehnico‐economici

ig
‐ intervalele în care se pot încadra acestea,

es
în funcție de specificul obiectivului de investiții și în conformitate cu normele și

D
reglementările tehnice în vigoare

ile
ab
er
en
0 eg
02 R
Proiectant
-2 gii
19 er
20 En
Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
A. PIESE SCRISE
e
PM r d
o
FD el
m
3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minim două scenarii/opțiuni tehnico‐
ste
economice pentru realizarea obiectivului de investiții
Si
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico‐ economic(e) propus(e)
l
5. Scenariul/Opțiunea tehnico‐economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
nu
6. Urbanism, acorduri și avize conforme
ig
es
7. Implementarea investiției
D
8. Concluzii și recomandări
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
B. PIESE DESENATE
19 er
20 En
2. Plan de situație;
e
PM r d
3. Planuri generale, fațade și secțiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de
o
principiu pentru rezistență și instalații, volumetrii, scheme funcționale, izometrice sau
FD el
planuri specifice, după caz;
m
4. Planuri generale, profile longitudinale și transversale caracteristice, cotate, planuri
ste
specifice, după caz.
l Si
nu
Data: Proiectant:
ig
……………. (denumirea persoanei juridice și datele de identificare)
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
l
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
e
privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de
PM r d
investiții și scenariile/opțiunile tehnico‐economice identificate și propuse spre analiză
o
FD el
2.2 Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație și acorduri relevante, structuri
m
ste
2.3 Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

lSi
nu

ig
investiții
es
D
2.5 Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico‐
20 En
e
PM r d
a) descrierea amplasamentului (localizare ‐ intravilan/extravilan, suprafața terenului,
o
dimensiuni în plan, regim juridic ‐ natura proprietății sau titlul de proprietate,
FD el
servituți, drept de preempțiune, zonă de utilitate publică,
m
ste
informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz);

b) relații cu zone învecinate, căi de acces existente și/sau căi de acces posibile;
Si
c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale
l
nu
sau construite;
ig
es
e) date climatice și particularități de relief;
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
f) existența unor:
e
PM r d
o
FD el
m
‐ posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
ste
amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în
Si
cazul existenței unor zone protejate;
l
nu
‐ terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine
ig
es
publică și siguranță națională;
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
e
PM r d
ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convențională
o
și nivelul maxim al apelor freatice;
FD el
m
ste

Si

l

nu

ig

es
D

ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional‐arhitectural și tehnologic:
e
‐ caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;
PM r d
‐ varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;
o
FD el
‐ echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse.
m
ste
3.3. Costurile estimative ale investiției:
Si
‐ costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a
l
nu
costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare
ig
corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;
es
D
‐ costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției
publice.
ile
ab
er
en
0 eg
Studiul de fezabilitate
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor:
20 En
‐ studiu topografic;
‐ studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului;
e
PM r d
‐ studiu hidrologic, hidrogeologic;
‐ studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru
o
FD el
creșterea performanței energetice;
m
‐ studiu de trafic și studiu de circulație;
ste
‐ raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de
Si
investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate
publică;
l
nu
‐ studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi
ig
și peisajere;
es
‐ studiu privind valoarea resursei culturale;
D
‐ studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiției
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico‐ economic(e) propus(e)
e
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și
PM r d
prezentarea scenariului de referință
o
FD el
4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de
m
ste
schimbări climatice, ce pot afecta investiția
Si
4.3. Situația utilităților și analiza de consum:
l
nu
‐ necesarul de utilități și de relocare/protejare, după caz;
ig
‐ soluții pentru asigurarea utilităților necesare.
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:
e
a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse;
PM r d
b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de
o
FD el
realizare, în faza de operare;
m
ste
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a
Si
siturilor protejate, după caz;
l
nu
d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care
ig
acesta se integrează, după caz.
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de
20 En
investiții
e
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul
PM r d
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea
financiară
o
FD el
4.7. Analiza economică3, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică:
m
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost‐beneficiu sau,
ste
după caz, analiza cost‐eficacitate

Si
4.8. Analiza de senzitivitate3

l
4.9. Analiza de risc, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

nu
ig
3)Prin excepție de la prevederile pct. 4.7 și 4.8, în cazul obiectivelor de investiții a căror valoare totală
es
estimată nu depășește pragul pentru care documentația tehnico‐economică se aprobă prin hotărâre a
D
Guvernului (130 miliarde lei), potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu
modificările și completările ulterioare, se elaborează analiza cost‐eficacitate.
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
5. Scenariul/Opțiunea tehnico‐economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
20 En
5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
e
PM r d
financiar, al sustenabilității și riscurilor
5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)
o
FD el
5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:
m
ste
a) obținerea si amenajarea terenului;
Si
b) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;
c) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv,
l
nu
tehnic, funcțional‐arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de
ig
bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii
es
tehnico‐economici propuși;
D
d) probe tehnologice și teste.
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
5.4. Principalii indicatori tehnico‐economici aferenți obiectivului de investiții
20 En
e
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în
PM r d
lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții‐montaj (C+M), în conformitate
cu devizul general;
o
FD el
m
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță ‐ elemente fizice/capacități
ste
fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții ‐ și, după caz, calitativi, în
Si
conformitate cu standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;
l
nu
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în
ig
funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții;
es
D
d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice
e
funcțiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor
PM r d
fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor
o
FD el
tehnice
m
ste
5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei

Si
financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de

l
nu
stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe
ig
nerambursabile, alte surse legal constituite.

es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
6. Urbanism, acorduri și avize conforme
e
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire
PM r d
6.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
o
FD el
6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de
m
ste
diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a
Si
prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico‐economică
l
nu
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților
ig
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
es
D
6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de
investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
A. PIESE SCRISE
19 er
20 En
7. Implementarea investiției
e
7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției
PM r d
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de
o
FD el
investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a
m
ste
investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare
Si
7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare
l
nu
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale
ig
8. Concluzii și recomandări
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
a) etapa I:
19 er
20 En
e
PM r d
b) etapa a II‐a:
o
FD el
m
ste
Si
c) etapa a III‐a:
l
nu
ig
d) etapa a IV‐a:
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
c) etapa a III‐a:
-2 gii
19 er
20 En
‐ este parte a documentației pentru emiterea autorizației de construire/desființare,
e
PM r d
reglementată prin Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
o
FD el
m
‐ conținutul‐cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire,
ste
conținutul‐cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de desființare,

Si
precum și conținutul‐cadru al proiectului de organizare a execuției lucrărilor se

l
nu
adaptează de către operatorii economici care prestează servicii de proiectare în

ig
es
domeniu, în conformitate cu specificul investiției.

D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
a) etapa I:
19 er
20 En
e
PM r d
b) etapa a II‐a:
o
FD el
m
ste
Si
c) etapa a III‐a:
l
nu
ig
d) etapa a IV‐a:
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
d) etapa a IV‐a:
-2 gii
(i) proiectul tehnic de execuție
19 er
20 En
‐ constituie documentația prin care proiectantul dezvoltă, detaliază și, după caz,
e
optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opțiunea aprobat(ă) în cadrul studiului
PM r d
de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții;
o
FD el
‐ componenta tehnologică a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată
m
ste
tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiții, la faza de

Si
proiectare ‐ proiect tehnic de execuție, în condițiile respectării indicatorilor tehnico‐

l
nu
economici aprobați și a autorizației de construire/desființare.

ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
‐ conține părți scrise și părți desenate, necesare pentru execuția obiectivului de investițiiș
e
‐ părțile scrise cuprind date generale privind investiția, descrierea generală a lucrărilor,
PM r d
memorii tehnice pe specialități, caiete de sarcini, liste cu cantitățile de lucrări, graficul
o
FD el
general de realizare a investiției,
m
ste
‐ părțile desenate cuprind planșe de ansamblu, precum și planșe aferente specialităților:

Si
planșe de arhitectură, de structură, de instalații, de utilaje și echipamente tehnologice,

l
nu
inclusiv planșe de dotări

ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
d) etapa a IV‐a:
-2 gii
19 er
‐ detaliile de execuție se elaborează, de regulă, odată cu proiectul tehnic de execuție,
20 En
constituind parte integrantă a acestuia, și explicitează soluțiile de alcătuire, asamblare,
e
PM r d
executare, montare și alte asemenea operațiuni privind părți/elemente de construcție
o
FD el
ori de instalații aferente acesteia și care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de
m
execuție, precum și legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale
ste
obiectivului de investițiiș
Si
‐ anumite detalii de execuție se pot elabora/definitiva, în funcție de complexitatea

l
nu
proiectului și de natura lucrărilor de intervenții, precum și în cazul obiectivelor de

ig
es
investiții a căror funcționare implică procese tehnologice specifice, pe parcursul

D
execuției lucrărilor la obiectivul de investiție.

ile
ab
er
en
0 eg
02 R
d) etapa a IV‐a:
-2 gii
19 er
‐ Proiectul tehnic de execuție, inclusiv detaliile de execuție se verifică de către specialiști
20 En
verificatori de proiecte atestați pe domenii/subdomenii de construcții și specialități
e
PM r d
pentru instalații, în scopul verificării îndeplinirii cerințelor fundamentale aplicabile
o
FD el
construcțiilor, pentru:
m
‐ protejarea vieții oamenilor și a bunurilor acestora,
ste
‐ protejarea societății și a mediului,

Si
‐ asigurarea sănătății și siguranței persoanelor implicate,

l
nu
pe întregul ciclu de viață a construcțiilor.

ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
TEMA 3
19 er
20 En
Studiu de fezabilitate pentru
e
PM r d
pentru producerea energiei termice prin
o
FD el
Sisteme solar termice
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
Studiu de fezabilitate ‐ SST ‐ ACM
ile
ab
HG 907/2016
er
Implementarea unui sistem solar termic pentru producerea apei calde menajere (ACM)
en
pe o clădire de locuințe sociale
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
HG 907/2016
er
en
A. PIESE SCRISE
0 eg
02 R
-2 gii
1.1. Denumirea obiectivului de investiții:
19 er
Sistem Solar Termic pentru prepararea apei calde menajere pentru o locuință socială
20 En
e
PM r d
Primăria Brașov
o
FD el
m
ste
Consiliul Local al Municipiului Braşov
Si
l
nu
Direcţia de Asistenţă Socială Braşov
ig
es
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
D
Conf. dr. ing. Macedon MOLDOVAN
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
02 R
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate
-2 gii
Nu a fost intocmit studiu de fezabilitate
19 er
20 En
2.2 Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație și acorduri relevante, structuri
e
PM r d
În conformitate cu Directiva Europeana 31/2010, toate clădirile publice noi și cele
o
care sunt supuse unor renovări majore trebuie să se încadreze în standardul nZEB
FD el
care prevede necesitatea aplicării măsurilor de eficiență energetică pentru
m
diminuarea necesarului de energie și acoperirea într‐o cât mai mare măsură a
ste
acestui necesar redus de energie din surse regenerabile.

Si
2.3 Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

l
nu
În prezent, apa caldă menajeră este preparată local cu o centrală termică proprie pe
ig
gaze naturale, fără stocare.

es
D
Principalele deficiențe identificate sunt: poluarea atmosferică generată prin arderea

gazelor naturale și creșterea continuă a prețului gazelor naturale.
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
02 R
investiții
-2 gii
19 er
• cerere în creștere de locuințe sociale
20 En
• proces de îmbătrânire a populației
e
• necesitatea asigurării unor condiții decente de trai
PM r d
o
• energie curată și accesibilă
FD el
m
ste
2.5 Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Si
• diminuarea costurilor cu prepararea apei calde menajere

l
nu
• diminuarea poluării atmosferice prin diminuarea cantiății de gaze naturale arse

ig
es
• respectarea prevederilor Directivei Europene 31/2010

D
ile
ab
HG 907/2016
er
en
3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico‐
0 eg
02 R
-2 gii
a) descrierea amplasamentului
19 er
• localizare ‐ intravilanul municipiului Brașov, str. Zizinului 126C
20 En
• regim juridic ‐ patrimoniu public, Primăria Brașov
e
b) relații cu zone învecinate
PM r d
• cale de acces existentă din str. Zizinului
o
FD el
c) orientări propuse față de punctele cardinale
m
• fațada principală orientată spre Sud
ste
• acoperiș tip terasă
Si
l
nu
• centrale termice de apartament și de bloc
ig
e) date climatice și particularități de relief
es
• climat temperat‐continental
D
• zonă montană
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
f) existența unor:
02 R
-2 gii
19 er
20 En
‐ nu este cazul
e
PM r d
‐ posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice
o
pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice
FD el
m
în cazul existenței unor zone protejate;
ste
‐ nu este cazul
Si
‐ terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine
l
nu
publică și siguranță națională;
ig
es
‐ nu este cazul
D
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
02 R
‐ zona seismică : D, KS = 0,16, TS = 1,0 conform normativ P 100
-2 gii
ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convențională
19 er
și nivelul maxim al apelor freatice;
20 En
‐ nu este cazul
e
PM r d
‐ nu este cazul
o
FD el
m
ste

Si
‐ nu este cazul
l
nu

ig
‐ nu este cazul
es
D

‐ nu este cazul
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
‐ necesarul de energie termică pentru prepararea apei calde menajere depinde de:
19 er
‐ numărul de persoane (p)
20 En
‐ cantitatea zilnică de apă caldă pe care o consumă fiecare persoană (q)
e
PM r d
‐ temperatura apei reci de la rețea (tar)
o
‐ temperatura de preparare a apei calde menajere (tac)
FD el
m
E = m ∙ c ∙ ΔT
ste
Si
E = V ∙ ρ ∙ c ∙ (tac ‐ tar)

l
nu
E = p ∙ q ∙ ρ ∙ c ∙ (tac ‐ tar)

ig
es
D
ile
ab
HG 907/2016
er
en
‐ cantitatea zilnică de apă caldă pe care o consumă fiecare persoană (q):
0 eg
STAS 1478‐90
02 R
Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. prescriptii fundamentale de proiectare.
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
HG 907/2016
er
en
STAS 1478‐90
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
STAS 1478‐90
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
Normativul I9-2015 - Necesarul specific de apă pentru CLĂDIRI DE LOCUIT
02 R
-2 gii
19 er
20 En
1 fără contorizare cu
e
armături vechi
PM r d
o
FD el 2 cu contorizare cu
armături vechi
m
ste
3 cu contorizare cu
Si
armături noi
l
nu
ig
es
D
ile
ab
HG 907/2016
er
en
Studiu de caz: CLĂDIRE DE LOCUIT, pentru 4 persoane, Brașov
0 eg
‐ necesarul zilnic de energie termică pentru prepararea apei calde menajere:
02 R
-2 gii
E = p ∙ q ∙ ρ ∙ c ∙ (tac ‐ tar)
19 er
20 En
‐ numărul de persoane p = 4 pers
‐ cantitatea zilnică de apă caldă pe care o consumă o persoană q = 110 L/pers/zi
e
PM r d
‐ densitatea apei ρ = 1 kg/L
o
FD el
‐ căldura specifică a apei c = 4186 J/(kgK)
m
ste
‐ temperatura apei reci de la rețea tar = 10°C

Si
‐ temperatura de preparare a apei calde menajere tac = 60°C

l
nu
E = 4 ∙ 110 ∙ 1 ∙ 4186 ∙ (60 ‐ 10) = 92 092 000 [ U.M. ? ]

ig
E = 92 092 000 J/zi = …………………………………... kWh/zi
es
D
E = ……….……. kWh/luna = …………..…… kWh/an
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
HG 907/2016
ab
er
en
0 eg
02 R
PRINCIPALELE TIPURI DE
-2 gii
INSTALATII SOLARE PENTRU PREPARARE ACM
19 er
20 En
SST CU CIRCULAȚIE NATURALĂ
e
PM r d
o
(TERMOSIFON) FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Analiza variantelor constructive: Selectarea sistemului ST
ile
INSTALATII CU CIRCULATIE NATURALA (TERMOSIFON)
ab
er
en
AVANTAJE:
0 eg
SIMPLITATE
IEFTINE
02 R
FARA ENERGIE ELECTRICA
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
DEZAVANTAJE:
m
EFICIENTA
ste
ASPECT
Si
INGHET !!!!
l
nu
ig
es
D
www.solarpoweringyourhome.com
Analiza variantelor tehnice: Selectarea sistemului ST
ile
INSTALATII CU CIRCULATIE FORTATA
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
1. Colectoare solare
19 er
20 En
2. Boiler bivalent
e
PM r d
3. Grup pompare
o
FD el
4. Automatizare
m
ste
5. Vas expansiune
Si
6. Sursa back‐up
l
nu
ig
es
D
www.soltech.ro
Analiza variantelor tehnice: Selectarea sistemului ST
ile
INSTALATII CU CIRCULATIE FORTATA
ab
er
en
1
0 eg
02 R
-2 gii
1. Colectoare solare
19 er
2. Boiler bivalent
20 En
6
e
4 3. Grup pompare
PM r d
3
o 4. Automatizare
FD el
m
5. Vas expansiune
ste
Si
6. Sursa back‐up
l
5
nu
ig
es
D
2 www.viessmann.ro
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Analiza variantelor tehnice: Selectarea componentelor sistemului ST
ile
ELEMENTE COMPONENTE PRINCIPALE
ab
COLECTOARE SOLARE
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
PRINCIPALELE TIPURI DE COLECTOARE SOLARE
19 er
1. PLANE PLATE 2. CU TUBURI VIDATE
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
www.viessmann.ro
ile
ab
COLECTOARE SOLARE
er
en
COLECTOARE PLANE SAU COLECTOARE CU TUBURI
0 eg
02 R
???
-2 gii
19 er
COLECTOARE PLANE COLECTOARE CU TUBURI
20 En
COST SCAZUT EFICIENTA RIDICATA
e
PM r d
POSIBILITATI DE INTEGRARE IN INLOCUIRE SIMPLA A TUBURILOR
AVANTAJE
o
ACOPERIS DETERIORATE
FD el
m
REZISTENTA MAI MARE GREUTATE REDUSA
ste
Si
EFICIENTA SCAZUTA COST RIDICAT
l
DEZAVANTAJE GREUTATE RIDICATA NU SE POT INTEGRA IN ACOPERIS

nu
ig
NU SE POT REPARA USOR REZISTENTA REDUSA

es
D
ile
ab
COLECTOARE SOLARE PLANE PLATE
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
www.viessmann.ro
D
ile
ab
COLECTOARE SOLARE CU TUBURI VIDATE
er
en
0 eg
02 R
CU CIRCULATIE DIRECTA A AGENTULUI TERMIC SOLAR
-2 gii
19 er
PRIN TUBURILE VIDATE
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
www.viessmann.ro
ile
ab
COLECTOARE SOLARE CU TUBURI VIDATE
er
en
0 eg
FARA CIRCULATIE DIRECTA A AGENTULUI TERMIC SOLAR
02 R
-2 gii
PRIN TUBURILE VIDATE PREVAZUTE CU TUBURI TERMICE
19 er
20 En
VITOSOL 300‐T
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
www.viessmann.ro
ile
ab
BOILERE
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
www.viessmann.ro
ile
ab
GRUP DE POMPARE
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
www.viessmann.ro
ile
ab
AUTOMATIZARE
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
www.viessmann.ro
ile
ab
VAS DE EXPANSIUNE
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
www.elbi.it
ile
ab
SURSA BACK‐UP
er
en
INTRA IN FUNCTIUNE ATUNCI CAND RADIATIA SOLARA DISPONIBILA NU
0 eg
02 R
ACOPERA NECESARUL DE ENERGIE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE
-2 gii
19 er
20 En
SOLUTII UZUALE:
e
‐ REZISTENTA ELECTRICA MONTATA IN BOILERUL BIVALENT
PM r d
‐ CAZAN CU GAZE NATURALE
o
FD el
m
‐ CAZAN CU COMBUSTIBIL SOLID (LEMN, CARBUNI, BIOMASA)
ste
‐ CAZAN CU COMBUSTIBIL LICHID (MOTORINA, PACURA)
Si
‐ POMPA DE CALDURA
l
nu
ig
es
D
ile
ab
HG 907/2016
er
en
0 eg
3.3. Costurile estimative ale investiției:
02 R
‐ costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a
-2 gii
costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare
19 er
20 En
corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;
e
‐ costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției
PM r d
publice.
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ALGORITM DE REALIZARE A ANALIZEI TEHNICO‐ECONOMICE
ile
Etapa I. Identificarea necesarului si a disponibilului de energie
ab
• Necesar ACM:
er
• Disponibil de energie solara
en
0 eg
Etapa II. Selectarea sistemului solar‐termic (eficienta)
• Ex. Colectoare solar‐termice plate: efic. = 50%
02 R
-2 gii
Etapa III. Identificarea ariei suprafetei de conversie solar‐
19 er
termice necesare
20 En
Etapa IV. Proiectarea instalatiei solar‐termice
e
PM r d
Etapa V. Estimarea costurilor
o
FD el
m
Mai ridicat 
ste
Compararea cu costul de
referinta se modifica aria ST si sistemul ST
In marja accepata
l Si
nu
Analiza duratei Inacceptabil de ridicata 
ig
de amortizare se modifica tipul colectoarelor ST
es
(cu eficienta mai ridicata)
D
Etapa VI. Proiect tehnic de detaliu
ile
ab
HG 907/2016
er
Sistem solar termic pentru producere de apa calda menajera (ACM)
en
0 eg
Costuri:
02 R
-2 gii
1. Costuri de investitie initiala
19 er
20 En
2. Costuri de exploatare
3. Cheltuieli de mentenanta
e
PM r d
o
FD el
m
Radiatie Sistem solar‐termic Energie termica
ste
solara Pentru ACM
l Si
nu
Venituri din
ig
Venituri:
energia produsa
es
D
ile
ab
HG 907/2016
er
Sistem solar termic pentru producere de apa calda menajera (ACM)
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
Radiatie Sistem solar‐termic Energie termica
20 En
solara pentru ACM
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
DISPONIBIL NECESAR
l
nu
ig
es
D
ile
ab
Disponibil energie solară
er
en
Surse de informații pentru energia solară disponibilă intr‐o locatie data:
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
1. Baze de date ale instituțiilor specializate (de ex. INMH, SOLARGIS)
20 En
 date corecte dar cu costuri ridicate
e
PM r d
2. Date proprii inregistrate la fata locului
o
FD el
 date corecte dar este necesar cel puțin un an de monitorizare
m
ste
3. Date generate de software specializat: METEONORM
Si
 date generate cu grad de aproximare dependent de locație
l
nu
4. Date generate prin modele matematice
ig
es
 date generate cu grad de aproximare dependent de factori utilizați
D
ile
Disponibil radiatie solara (date anuale)
ab
1. Estimari globale anuale
er
 Date orientative care nu pot fi utilizate ca atare in proiectare
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
Disponibil radiatie solara – Date proprii lunare inregistrate la fata locului
ab
er
Inregistrari ale statiei meteo RESREC Brasov
en
0 eg
2. Valori lunare  valori medii zilnice  Date utilizate uzual in proiectare
02 R
-2 gii
Energie solara globala (totala)
Global solar in plan orizontal
radiation on a horizontal (kWh/mp intr‐o zi)
surface [kWh/m2] / day
19 er
6 5.89
20 En
5.5
5
e
PM r d
4.5
4
o
3.5
FD el
m
3
ste
2.5
2
Si
1.5
l
1
nu
0.5
ig
0
es
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
D
2006 2007 2008 month

ile
Disponibil radiatie solara – date zilnice
ab
er
en
0 eg
3. Estimari zilnice locale  Date pentru proiectare de detaliu
02 R
-2 gii
19 er
totală staţie difuză staţie
20 En
6000
e
PM r d
energ. solară [Wh/m2]
5000
Radiatia totala
4000
o
FD el
m
3000
ste
2000
Si
1000
l
Radiatie directa
nu
0
ig
0 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48 52 56 60 64 68 72 76 80 84
es
D
Ianuarie nr. ordine

Februarie Martie
ile
Disponibil radiatie solara – date orare
ab
er
en
3. Masuratori locale la 10 minute  Date detaliate pentru optimizare
0 eg
02 R
-2 gii
Intensitatea radiatiei solare globale si difuze
19 er
20 En
in plan orizontal [W/m2]
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
Estimarea energiei solare pe baza modelelor matematice
ile
ab
Geometria Soare - Pământ
er
en
- mișcarea de rotație în jurul axei proprii – generează succesiunea zi/noapte
0 eg
1 rotație completă = 23 h 56 min 4 s
02 R
-2 gii
- mișcarea de revoluție în jurul Soarelui - generează succesiunea anotimpurilor
1 revoluție completă = 365 zile 6 h 9 min 9 s
19 er
distanța medie Soare Pământ = 1 unitate astronomică 1ua=149.597.870.700m
20 En
e
3 IANUARIE
PM r d
ORBITA PĂMÂNTULUI 20 MARTIE
(ELIPSĂ) PERIHELIU
o
FD el 21 DECEMBRIE
m
21 IUNIE
ste
l Si
nu
ig
es
3 IULIE
22 SEPTEMBRIE
D
AFELIU
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
Declinația și unghiul orar în sistem ecuatorial
ste
δ=23.45° · sin [360° · (N - 80)/365]; ω = 15° · (12 - ts)

Si
Elevația și unghiul diurn în sistem azimutal

α=arcsin(sin δ · sin φ + cos δ · cos φ · cos ω); ψ=sgn ω · arcsin[(cos δ · cos ω · sin φ - sin δ · cos φ) / cos α]
l
nu
Elevația și unghiul diurn în sistem pseudoecuatorial

ig
γ=arcsin[(cos δ · cos ω · sin φ - sin δ · cos φ)/cos β]; β =arcsin (cos δ · sin ω)
es
D
Elevația și unghiul diurn în sistem pseudoazimutal

ρ=arcsin(cos δ · cos ω · sin φ - sin δ · cos φ); ε=arcsin(cos δ · sin ω / cos ρ)
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
ile
ab
Intensitatea Radiației Solare Directe la intrarea in atmosferă în funcție de numărul zilei din an N
B0 = Bsc · [1+0.0334 · cos(0.9856° · N - 2.72°)], [W/m2] Bsc = 1367 [W/m2] = Constanta Solară
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
Intensitatea Radiației Solare Directe în zilele mediane ale lunilor anului
er
în condiții de cer senin
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
Energia solară disponibilă lunar în condiții de cer senin și valoare medie lunară
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
4. Analiza variantelor tehnice
ile
ab
er
Ex. Aplicatie: Casa familiala cu 4 locuitori in Brasov
en
0 eg
02 R
2. Necesar ACM: Q = 23,22 kWh/zi
-2 gii
19 er
3. Disponibil de energie solara
20 En
Global solar radiation on a horizontal surface [kWh/m2] / day
5.89
e
6
PM r d
5.5
5
o
4.5 FD el
4
m
3.5
3
ste
2.5
2
Si
1.5
l
1
nu
0.5
0
ig
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
es
2006 2007 2008 month

D
4. Eficienta instalatiei de conversie solar termica: η = 60%
ile
ab
er
en
0 eg
2. Necesar ACM:
02 R
Aria de conversie
-2 gii
4. Eficienta instalatiei de conversie solar termica: necesara
19 er
efic = 60%
20 En
Disponibil Aria necesara
Luna Necesar (kWh/zi) (kWh/mp si zi) (mp)
e
ianuarie 23,22 1,2 32,3
PM r d
Aria necesara
A = Enecesara/(0,6*Edisponibila) februarie 23,22 1,8 21,5
o
FD el martie 23,22 2,7 14,3
m
aprilie 23,22 3,5 11,1
ste
mai 23,22 4,7 8,2

Si
iunie 23,22 5,2 7,4

iulie 23,22 5,48 7,1
l
nu
august 23,22 4,6 8,4

ig
septembrie 23,22 3 12,9

es
octombrie 23,22 2,3 16,8

D
noiembrie 23,22 1,7 22,8

decembrie 23,22 0,8 48,4
ile
ab
er
en
0 eg
2. Necesar ACM:
02 R
Aria de conversie
-2 gii
19 er
efic = 60%
20 En
60.0
e
Varianta 1
PM r d
50.0
Pentru o arie de 15mp:
FD Aria [mp]
1. Exista un deficit de energie
o 40.0
el
In perioada:
m
30.0
Octombrie – martie
ste
2. Exista un excedent de energie 20.0
Si
In perioada martie ‐ septembrie
l
10.0
nu
ig
0.0
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
2. Necesar ACM:
02 R
Aria de conversie
-2 gii
19 er
efic = 60%
20 En
60.0
e
Varianta 2
PM r d
50.0
Pentru o arie de 10mp:
FD Aria [mp]
1. Exista un deficit de energie
o 40.0
el
In perioada:
m
30.0
Septembrie – aprilie
ste
2. Exista un excedent de energie 20.0
Si
In perioada mai‐august
l
10.0
nu
ig
0.0
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
2. Necesar ACM:
02 R
Aria de conversie
-2 gii
19 er
efic = 60%
20 En
e
Concluzie:
PM r d
1. Selectarea ariei suprafetei de conversie trebuie sa tina seama de:
o
a) deficitul/excedentul de energie termica si modul de compensare
FD el
 deficitul se compenseaza cu sursa complementara (gaz, biomasa, etc.)
m
 excedentul se reduce, de ex. utilizand agentul termic pentru racire
ste
Si
b) Costul instalatiei, incusiv cu sistemul de compensare a deficitului si rezolvare a excedentului
l
nu
c) Spatiul de amplasare avut la dispozitie (orientare S)

ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
2. Necesar ACM:
02 R
Aria de conversie
-2 gii
19 er
efic = 60%
20 En
e
Odata stabilita Suprafata, proiectarea sistemului se poate realiza utilizand produse
PM r d
software dedicate Ex. Valentine T‐Sol
o
FD el
Se aleg:
m
1. Tipul convertoarelor solar termice: plate, cu tuburi vidate
ste
2. Tipul componentelor: boiler, stocator, vas de expansiune, etc.
Si
3. Dimensionarea utiliajelor
l
nu
ig
es
D
Analiza tehnico‐economica
ile
ab
er
en
0 eg
I. Cheltuieli
02 R
-2 gii
1. Cheltuieli cu investitia intiala
19 er
2. Cheltuieli de expolatare
20 En
e
3. Cheltuieli cu mentenanta
PM r d
o
FD el
m
ste
II. Venituri
l Si
Venituri din energia anuala obținută prin conversia solar‐termica
nu
ig
Referinta 1: economie fata de un necesar acoperit cu gaze naturale
es
D
Referinta 2: economie fata de un necesar acoperit cu sursa electrica
I. Cheltuieli
ile
1. CHELTUIELI CU INVESTITIA INITIALA
ab
er
2. CHELTUIELI DE EXPLOATARE
en
3. CHELTUIELI DE MENTENANTA
0 eg
02 R
Principii:
-2 gii
1. SE ESTIMEAZA VALOAREA INVESTITIEI AVAND CA REFERINTA O
19 er
20 En
INSTALATIE CLASICA DE ACM 
e
PM r d
2. SE IAU IN CALCUL ECHIPAMENTELE SUPLIMENTARE ST:
o
FD el
‐ COLECTOARE SOLAR TERMICE
m
ste
‐ GRUP POMPARE
Si
l
‐ AUTOMATIZARE
nu
ig
‐ VAS EXPANSIUNE
es
D
I. Cheltuieli
ile
ab
er
en
CALCUL ECHIPAMENTELE SUPLIMENTARE ST:
0 eg
02 R
COLECTOARE SOLAR TERMICE,
-2 gii
GRUP POMPARE,
19 er
20 En
AUTOMATIZARE,
e
PM r d
VAS EXPANSIUNE
o
FD el
m
ste
Etape decizionale:
lSi
1. Tip instalatie: circulatie naturala vs. Circulatie fortata

nu
2. Tip colectoare: colectoare plate vs. Colectoare cu tuburi vidate
ig
es
3. Parametrii colector: suprafata absorbanta, registru de tevi, etc.
D
I. Cheltuieli
ile
ab
er
en
CALCUL ECHIPAMENTELE SUPLIMENTARE ST:
0 eg
02 R
COLECTOARE SOLAR TERMICE,
-2 gii
GRUP POMPARE,
19 er
20 En
AUTOMATIZARE,
e
PM r d
VAS EXPANSIUNE
o
FD el
m
Etape decizionale:
ste

Si
l
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
CHELTUIELI CU INVESTITIA INITIALA – CIRCULATIE NATURALA
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
CHELTUIELI CU INVESTITIA INITIALA – CIRCULATIE FORTATA
ile
ab
er
en
0 eg
Etape decizionale:
02 R
-2 gii
19 er
20 En
Instrumente decizionale:
e
1. Necesar ACM
PM r d
In climatul temperat sau rece se recomanda:
2. Profil climatic
o
FD el
3. Elemente arhitecturale INSTALATIE CU CIRCULATIE FORTATA
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
CALCUL ECHIPAMENTELE SUPLIMENTARE ST: COLECTOARE SOLAR
0 eg
02 R
TERMICE, GRUP POMPARE, AUTOMATIZARE, VAS EXPANSIUNE
-2 gii
19 er
20 En
Etape decizionale:
e
PM r d
o
FD el
m
Investitie initiala mare, durata de amortizare redusa
ste
Studiu de caz: colectoare ST plate
Si
l
nu
ig
es
D
CHELTUIELI CU INVESTITIA INITIALA – CIRCULATIE FORTATA,
ile
COELCTOARE ST PLATE
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
CALCUL ECHIPAMENTELE SUPLIMENTARE ST: COLECTOARE SOLAR
0 eg
02 R
TERMICE, GRUP POMPARE, AUTOMATIZARE, VAS EXPANSIUNE
-2 gii
19 er
20 En
Etape decizionale:
e
PM r d
o
FD el
m
Investitie initiala mare, durata de amortizare redusa
ste
Studiu de caz: colectoare ST plate
Si
3. Parametrii colector: suprafata absorber, registru de tevi, etc.
l
nu
ig
es
D
ile
ab
COLECTOARE ST PLATE
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
COLECTOARE ST PLATE
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
COLECTOARE ST PLATE
en
0 eg
VALOARE COMPONENTE IN FUNCTIE DE PRET S CST [mp]
02 R
SUPRAFATA NECESARA DE COLECTOARE UNITAR 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
-2 gii
COMPONENTE UM EUR/UM CANTITATE NECESARA
19 er
20 En
COLECTOR PLAN PLAT 2050x1010x90mm buc 400 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
STRUCTURA COLECTOR buc 40 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
e
PM r d
GRUP POMPARE (1 buc. pana la 10mp) buc 295 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2
AUTOMATIZARE
o buc 140 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
FD el
m
VAS EXPANSIUNE 18 litri buc 32 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2
ste
FITINGURI PENTRU 1 COLECTOR set 15 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Si
CONECTORI INTRE COLECTOARE set 8 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

l
ANTIGEL (cca. 1 litru/mp) litri 5 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

nu
TOTAL MATERIALE 932 1405 1878 2351 2824 3624 4097 4570 5043 5516
ig
es
MANOPERA 20% 186 281 376 470 565 725 819 914 1009 1103
D
TOTAL GENERAL 1118 1686 2254 2821 3389 4349 4916 5484 6052 6619
ile
ab
er
en
0 eg
I. Cheltuieli
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
II. Venituri
l Si
Venituri din energia anuala provenita din conversia solar‐termica
nu
ig
Referinta 1: necesar acoprit cu gaze naturale
es
D
Referinta 2: necesar acoperit cu sursa electrica
COSTURI DE EXPLOATARE – VARIANTA CU SURSA AUXILIARA ELECTRICA
ile
ab
TARIFE PENTRU CONSUMATORII CASNICI şi asimilaţi consumatorilor casnici stabilite de
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
TARIFE PENTRU CONSUMATORII CASNICI şi asimilaţi consumatorilor casnici stabilite de
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
COSTURI DE EXPLOATARE – VARIANTA CU SURSA AUXILIARA CU GAZE
ile
ab
er
en
0 eg
I. Cheltuieli
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
II. Venituri
l Si
Venituri din energia anuala provenita din conversia solar‐termica
nu
ig
Referinta 1: necesar acoperit cu gaze naturale
es
D
Referinta 2: necesar acoperit cu sursa electrica
ile
EVALUARE ENERGIE ANUALA ACOPERITA DIN ENERGIE SOLARA SI DIN SURSA AUXILIARA
ab
Necesarul lunar de energie pentru preparare ACM:
er
EL = EZ x N [kWh/luna]
en
EZ = 23,22 kWh/zi (necesarul zilnic de energie pentru ACM), N = nr. de zile al lunii
0 eg
02 R
Energia termica obtinuta lunar prin conversia energiei solare:
-2 gii
ETL = SCST x ESD x N x η [kWh/luna] SCST = 10 mp (suprafata colectoarelor),
ESD = energia solara disponibila zilnic, η = 50% (eficienta de conversie)
19 er
20 En
S CST=10mp N EL ESD ETL Eaux CG N CEE
Luna zile kWh/luna kWh/mp/zi kWh/luna kWh/luna EUR/kWh/luna
e
PM r d
ianuarie 31 720 1,20 186 534 13 57
februarie 28 650 1,80 252 398 10 43
o
martie 31
FD el
720 2,70 419 301 7 32
m
aprilie 30 697 3,50 525 172 4 18
ste
mai 31 720 4,70 729 0 0 0

iunie 30 697 5,20 780 0 0 0
Si
iulie 31 720 5,48 849 0 0 0

l
august 31 720 4,60 713 7 0 1

nu
septembrie 30 697 3,00 450 247 6 26

ig
octombrie 31 720 2,30 357 363 9 39

es
noiembrie 30 697 1,70 255 442 11 47

D
decembrie 31 720 0,80 124 596 14 64

TOTAL 365 8475 5638 3059 73 328
ile
EVALUARE ENERGIE ANUALA ACOPERITA DIN ENERGIE SOLARA SI DIN SURSA AUXILIARA
ab
Necesarul lunar de energie pentru preparare ACM
er
EL = EZ x N [kWh/luna]
en
EZ = 23,22 kWh/zi (necesarul zilnic de energie pentru ACM), N = nr. de zile al lunii
0 eg
02 R
Energia termica obtinuta lunar prin conversia energiei solare
-2 gii
ETL = SCST x ESD x N x η [kWh/luna] SCST = 15 mp (suprafata colectoarelor),
ESD = energia solara disponibila zilnic, η = 50% (eficienta de conversie)
19 er
20 En
S CST=15mp N EL ESD ETL Eaux CG N CEE
Luna zile kWh/luna kWh/mp/zi kWh/luna kWh/luna EUR/kWh/luna
e
PM r d
ianuarie 31 720 1,20 279 441 11 47
februarie 28 650 1,80 378 272 6 29
o
martie 31
FD el
720 2,70 628 92 2 10
m
aprilie 30 697 3,50 788 0 0 0
ste
mai 31 720 4,70 1093 0 0 0

iunie 30 697 5,20 1170 0 0 0
Si
iulie 31 720 5,48 1274 0 0 0

l
august 31 720 4,60 1070 0 0 0

nu
septembrie 30 697 3,00 675 22 1 2

ig
octombrie 31 720 2,30 535 185 4 20

es
noiembrie 30 697 1,70 383 314 7 34

D
decembrie 31 720 0,80 186 534 13 57

TOTAL 365 8475 8457 1860 44 199
EVALUAREA DURATEI DE AMORTIZARE A SISTEMULUI SOLAR
ile
ab
PENTRU VALORI ALE SUPRAFETEI COLECTOARELOR SOLAR TERMICE PLATE (η=45%...55%)
CUPRINSE INTRE 0 SI 20 mp
er
en
CII = Costuri cu investitia initiala, EA = necesarul anual de energie pentru ACM,
0 eg
ETL = Energia termica obtinuta lunar prin conversia energiei solare
02 R
EE = economia de energie
EGN, EEE = economii prin neutilizarea gazelor naturale respectiv a energiei electrice
-2 gii
CGN, CEE = costurile cu energia auxiliara la utilizarea gazelor naturale resp. a energiei electrice
19 er
AGN, AEE = amortizarea sistemului CST luand ca referinta pretul gazelor naturale respectiv
20 En
a energiei electrice
e
Suprafata Cost investitie Necesar anual Energie produsa Economia Economii anual Cost en. aux. Amortizare
PM r d
colectoare initiala energie pt. ACM anual cu CST de energie GN EE GN EE GN EE
S CST CII EA ETL EE EG N EEE CG N CEE AG N AEE
o
mp EUR
FD el
kWh/an kWh/an kWh/an EUR/an EUR/an ani
m
0 0 8475 0 0 0 0 858 3854
2 1118 8475 1128 1128 27 121 175 788 41,56 9,25
ste
4 1686 8475 2255 2255 54 242 148 667 31,32 6,97

Si
6 2254 8475 3383 3383 81 363 122 546 27,91 6,21

8 2821 8475 4510 4510 108 484 95 425 26,21 5,83
l
nu
10 3389 8475 5638 5638 135 605 73 328 25,18 5,60

12 4349 8475 6765 6765 161 726 61 272 26,93 5,99
ig
14 4916 8475 7893 7893 188 846 49 221 26,10 5,81

es
16 5484 8475 9021 8475 202 909 40 180 27,11 6,03

D
18 6052 8475 10148 8475 202 909 33 149 29,92 6,66

20 6619 8475 11276 8475 202 909 28 124 32,72 7,28
DURATA DE AMORTIZARE A INVESTITIEI
ile
PENTRU VALORI ALE SUPRAFETEI COLECTOARELOR SOLAR TERMICE PLATE
ab
CUPRINSE INTRE 0 SI 20 mp
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
COLECTOARE ST PLATE
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
Costuri instalatie traditionala:
D
Bolier (500L) + Centrala termica = 1124 EUR + 700 EUR = 1824 EUR
Cost total instalatie ACM cu sistem solar‐termic: 3389 + 1824 = 5213 EUR
ile
Concluzie Partiala:
ab
er
Pentru a produce necesarul de ACM pentru:
en
1. O casa familiala cu 4 persoane
0 eg
2. Implementata intr‐un climat montan (Brasov)
02 R
3. Utilizand o instalatie ST cu circuit fortat si colectoare solar‐termice plate
-2 gii
Se recomanda o suprafata ST de: 10 mp
19 er
20 En
Durata de amortizare a investititiei ST: 5 ani
e
PM r d
Cost total instalatie ACM: 5218 EUR
o
FD el
m
ste
Calculul se reia pentru colectoare ST cu tuburi vidate
Si
si se compara:
l
nu
• Ariile ST necesare (investitia initiala)
ig
• Duratele de amortizare
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
TEMA 4
20 En
e
Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei termice
PM r d
o
prin Sisteme geotermice
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
Sisteme de conversie a energiei regenerabile
ab
er
en
Energie solara
0 eg
02 R
Sisteme Sisteme solar-termice
-2 gii
Sisteme Fotovoltaice
Eoliene
19 er
Energie eoliana
20 En
e
PM r d
Energie Energie Pompe de Energie
Electrica Termica Caldura geotermica
o
FD el
m
Sisteme
Hidroenergie
ste
Micro-hidro
Si
Motoare Sisteme
l
nu
Stirling de ardere
ig
Biomasa
es
D
Radiatia solara pe suprafata terestra
ile
ab
Sisteme PV Sisteme Geotermice
er
Soare
en
Sisteme Solar-Termice
Radiatie reflectata
0 eg
de nori in atmosfera
02 R
-2 gii
Radiatie absorbita de
Radiatia atmosfera terestra
19 er
20 En
solara prin
200 390 780 4000 λ [nm] atmosfera
e
PM r d
o
FD el
m
Radiatie ajunsa
ste
nedeviata pe
supratafa terestra: Radiatie ajunsa
Si
Radiatie directa: RD dispersata pe

suprafata terestra:
l
nu
Radiatie difuza: Rdif

ig
46% din radiatia totala este absorbita de scoarta terestra

es
D
Radiatia totala ajunsa pe suprafata terestra

RT = RD + Rdif
Variata temperaturii in scoarta terestra
ile
ab
1. La adancimi sub 1.8 m, temperatura solului este pozitiva t > 0°C
er
2. La adancimi intre 5 si 10m, temperatura solului este constanta: t = 10°C
en
3. Se estimeaza ca temperatura crustei terestre creste in adancime cu cca. 25-30°C/km
0 eg
02 R
4. Temperatura miezului Pamantului este aprox. t = 5000°C (Raza Pamantului R=6400 km)
-2 gii
25°C -5°C
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
0
l
nu
-1.8m
t > 0°C
ig
-5m
VARA t =10°C
es
IARNA
-10m
D
ile
Distributia energiei geotermice
ab
Cel mai mare potential il au zonele
er
en
vulcanice:
0 eg
- Centura de Foc a Pacificului
02 R
- Islanda
-2 gii
- Estul Italiei (Vulcanul Etna)
19 er
20 En
e
PM r d
>150 mW/m2
o 80…150
FD el
50…80
m
30…80
ste
<30
lSi
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
Distributia Energiei Geotermice in Romania
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
Conversia Geo - Termica:
e
PM r d
• Conversie Directa
o
FD el
 Energie termica (caldura)
m
Utilizarea directa: Apa calda: sere, statiuni turistice (spa)
ste
Utilizare indirecta: Pompe de caldura

l Si
nu
• Conversie indirecta:
ig
 Energie Electrica: abur  energie electrica

es
 Racire: chillere
D
Sisteme de extragere a energiei geotermice:
ile
ab
Energie geotermica  Energie termica pentru incalzire ACM
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
Principiul conversiei energiei geotermice cu POMPE DE CALDURA
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
Coeficientul de performanta al pompelor de caldura:

nu
ig
COP = Energie termica produsa / Energie electrica de actionare

es
Sisteme performante: COP = 4/1 = 4

D
Tipuri de pompe de caldura: Sursa – Agent de transfer
ile
1. Pompe de caldura Sol – Apa
ab
Sursa: sol
er
Fluid de transfer: apa cu etilen glicol (antigel)
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Tip Pompa de Caldura Avantaje Dezavantaje

Si
Pompe cu serpentina orizontala:  Nu necesita echipament  Necesita suprafete mari

sol - apa special pentru montarea  Rezulta cantitati mari de
l
nu
Adancime: 1.6…1.8 m serpentinei pamant dupa sapatura

ig
 Pamantul de deasupra
es
poate fi utilizat
D
Pompe cu foraj vertical: sol - apa  Necesita suprafata mica • Necesita echipament special
Adancime: 90…110m de implementare de foraj
Tipuri de pompe de caldura: Sursa – Agent de transfer
ile
2. Pompe de caldura: Apa - Apa
ab
Surse: apa din lacuri, panza de apa freatica, etc.
er
Fluid de transfer: apa cu etilen glicol (antigel)
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
Lac Panza freatica
FD el
m
ste
Tip Pompa de Caldura Avantaje Dezavantaje

Si
Pompe cu serpentina  Nu necesita foraj  Eficienta redusa in timpul

l
orizontala: apa - apa iernii

nu
Adancime: 1.6…1.8 m  Pot interfera cu viata

ig
acvatica
es
Pompe cu foraj vertical: apa-  Necesita suprafete reduse • Necesita echipament de

D
apa  Au randament mare foraj

Adancime: 30…110m • Coroziune
ile
ab
• STABILIRE NECESAR ANUAL DE ENERGIE
er
• Stabilire disponibil de energie geotermica
en
0 eg
Etapa II. Identificarea caracteristicilor pompei de caldura
02 R
-2 gii
ETAPA III. Selectarea sistemului de conversie a energiei geotermice
19 er
20 En
Etapa IV. Predimensionarea sistemului de conversie a energiei geotermice
e
PM r d
o
FD el
m
Mai ridicat 
ste
referinta se modifica tipul sistemului
In marja accepata
l Si
nu
ig
In marja accepata de amortizare se modifica tipul PDC

es
D
ile
ab
er
1. Stabilirea temei de proiect:
en
0 eg
Sistem de conversie a energiei geotermice pentru:
02 R
-2 gii
a) incalzirea unei locuinte individuale cu o suprafata incalzita de 150 mp
19 er
20 En
b) preparare ACM pentru utilizatorii locuintei (4 persoane)
e
PM r d
Alte posibile aplicatii:
o
FD el
m
- energie termica pentru locuinte multifamiliale (blocuri de locuinte)
ste
Si
- energie termica pentru activitati turistice

l
nu
- energie termica pentru activitati comerciale

ig
es
- energie termica pentru activitati agro-industriale

D
ile
ab
er
en
2. Stabilirea necesarului anual de Energie Termica
0 eg
a) pentru incalzire,
02 R
-2 gii
200 kWh/(m2 ∙ an) x 150 m2 = 30,0 MWh/an
19 er
b) pentru preparare ACM
20 En
23,22 kWh/(zi ∙ pers) x 4 pers. = 8,5 MWh/an
e
PM r d
o
FD el
c) TOTAL incalzire + ACM 38,5 MWh/an
m
ste
l Si
Clasificarea cladirilor in functie de necesarul specific de energie pentru incalzire:

nu
ig
- cladiri cu necesar redus de energie (Low Energy Building) 60-90 kWh/(m2 · an)
es
D
- case pasive (Pasive House) 15 kWh/(m2 · an)

ile
ab
• Stabilire necesar anual de energie
er
• STABILIRE DISPONIBIL DE ENERGIE GEOTERMICA
en
0 eg
02 R
-2 gii
ETAPA III. Selectarea sistemului de conversie a energiei geotermice
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
Mai ridicat 
ste
In marja accepata
l Si
nu
ig

es
D
ile
ab
3. STABILIREA DISPONIBILULUI DE ENERGIE GEOTERMICA
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Brasov
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
3. 3. STABILIREA DISPONIBILULUI DE ENERGIE GEOTERMICA
en
0 eg
Capacitatea de extragere a energiei geotermice depinde si de tipul solului astfel:
02 R
schimbatoare de caldura orizontale:
-2 gii
- sol uscat necompactat 10-15 W/mp
19 er
- sol umed necompactat 15-20 W/mp
20 En
- sol uscat compactat 20-25 W/mp
e
PM r d
- sol umed compactat 25-30 W/mp
- sol cu apă freatică o 30-35 W/mp
FD el
m
- sol ud nisip si pietris 40 W/mp
ste
schimbatoare de caldura verticale:

Si
- sedimente uscate: 30 W/m

l
nu
- ardezie, bazalt 55 W/m

ig
- piatra densa cu conductibilitate termica ridicata: 80 W/m

es
D
- sol cu circulatie puternica a apei freatice: 100 W/m

ile
ab
er
en
0 eg
ETAPA II. IDENTIFICAREA CARACTERISTICILOR POMPEI DE CALDURA
02 R
-2 gii
Etapa III. Selectarea sistemului de conversie a energiei geotermice
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
Mai ridicat 
ste
In marja accepata
l Si
nu
ig

es
D
ile
ab
er
STABILIREA PUTERII INSTALATE (NOMINALE) A POMPEI DE CALDURA
en
0 eg
LA SARCINA DE BAZA LA SARCINA DE VARF
02 R
AVANTAJE
-2 gii
randament sezonier crescut maximizeaza utilizarea RES
19 er
20 En
investitie mai mica rezerva de capacitate pentru viitor
e
control mai bun consum minim de comb. fosili
PM r d
DEZAVANTAJE
o
FD el
necesita sursa auxiliara investitie mai mare
m
ste
creste consumul de comb. fosili functionare in sarcina partiala

Si
prin cresterea cererii va fi afectata coeficient de performanta scazut

l
sarcina de baza cu randament crescut (necesar ridicat de energie electrica)

nu
ig
es
PREDIMENSIONARE:
D
PUTEREA POMPEI DE CALDURA = 70%...80% din SARCINA DE VARF

ile
ab
er
STABILIREA PUTERII INSTALATE (NOMINALE) A POMPEI DE CALDURA
en
0 eg
PUTEREA NOMINALA A POMPEI DE CALDURA DEPINDE DE:
02 R
-2 gii
 TEMPERATURA EXTERIOARA CONVENTIONALA DE CALCUL
19 er
20 En
STUDIU DE CAZ: pentru Brasov te = ‐21°C
e
PM r d
 TEMPERATURA INTERIOARA CONVENTIONALA DE CALCUL
o
FD el
m
STUDIU DE CAZ: pentru locuinte ti = +20°C
ste
Si
 PIERDERILE DE CALDURA ALE IMOBILULUI, NR. PERS. etc.
l
nu
STUDIU DE CAZ: P = 28 Kw
ig
es
 PREDIMENSIONARE Pn = 70% x 28 Kw 
D
Pn = 20 kW
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
ETAPA III. SELECTAREA SISTEMULUI DE CONVERSIE A ENERGIEI GEOTERMICE
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
Mai ridicat 
ste
In marja accepata
l Si
nu
ig

es
D
ETAPA III. SELECTAREA SISTEMULUI DE CONVERSIE A ENERGIEI
ile
ab
GEOTERMICE cu POMPA DE CALDURA
er
en
0 eg
02 R
IMOBIL
-2 gii
19 er
20 kW
20 En
e
POMPA
PM r d
Te = ‐21°C Ti = 20°C DE
o
FD el CALDURA SEN = 5 kW
m
COP=4
ste
Si
SER = 15 kW
l
nu
ig
es
D
ETAPA III. SELECTAREA SISTEMULUI DE CONVERSIE A ENERGIEI
ile
ab
GEOTERMICE cu POMPA DE CALDURA
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
PREDIMENSIONARE SER = 15 kW
ig
es
COLECTOR ORIZONTAL COLECTOR VERTICAL

D
Steren = 15.000 W / 35 W/m2 = 428 m2 Hforaj = 15000 W / 100 W/m = 150 m

ETAPA III. SELECTAREA SISTEMULUI DE CONVERSIE A
ile
ENERGIEI GEOTERMICE CU SCHIMBATOR DE CALDURA
ab
er
en
ENERGIA GEOTERMICA
0 eg
ESTE UTILIZATA IN MOD DIRECT
02 R
-2 gii
19 er
20 En
SCHIMBATORUL DE CALDURA ASIGURA
e
PROTECTIA LA COROZIUNE A INSTALATIEI DE
PM r d
o
FD el INCALZIRE SI PREPARARE ACM
m
ste
Si
IN FUNCTIE DE TEMPERATURA APEI TERMALE

l
nu
SE POATE RENUNTA LA CAZANUL CU GAZE

ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
ETAPA IV. PREDIMENSIONAREA SISTEMULUI DE CONVERSIE
e
PM r d
o
FD el
m
Mai ridicat 
ste
In marja accepata
l Si
nu
ig

es
D
ETAPA IV. PREDIMENSIONAREA SISTEMULUI DE
ile
ab
CONVERSIEA ENERGIEI GEOTERMICE
er
en
PREDIMENSIONARE SER = 15 kW
0 eg
02 R
-2 gii
1. POMPA DE CALDURA Pn = 20 Kw
19 er
20 En
e
PM r d
2. SCHIMBATOR DE CALDURA GEOTERMIC
o
FD el
m
ste
Steren = 15.000 W / 35 W/m2 = 428 m2 Hforaj = 15000 W / 100 W/m = 150 m

Si
Lcircuit = 428 / 0,6 = 713 m Lcircuit = 2 x 150 = 300 m

l
nu
ig
es
D
ile
ab
er
ANALIZA TEHNICO ‐ ECONOMICA
en
0 eg
I. Cheltuieli
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
II. Venituri
Si
l
Venituri obtinute prin conversia energiei geotermice
nu
ig
es
D
Referinta 2: economie fata de un necesar acoperit cu energie electrica
ile
ab
er
en
I. Cheltuieli
0 eg
02 R
-2 gii
Principii: 3. CHELTUIELI DE MENTENANTA
19 er
20 En
e
PM r d
INSTALATIE CLASICA DE INCALZIRE SI PREPARARE ACM
o
FD el
m
ste
2. CHELTUIELI SPECIFICE LUATE IN CALCUL:
Si
‐ POMPA DE CALDURA
l
nu
ig
‐ SAPATURA respectiv FORAJ (dupa caz)

es
D
‐ CONDUCTE INTRODUSE IN PAMANT
ETAPA V. ESTIMAREA COSTURILOR
ile
ab
I. Cheltuieli 1. CHELTUIELI CU INVESTITIA INITIALA
er
en
0 eg
02 R
1. POMPA DE CALDURA Pn = 20 kW
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
225
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
ile
ab
er
en
2. SCHIMBATOR DE CALDURA GEOTERMIC
0 eg
02 R
-2 gii
Lcircuit = 428 / 0,6 = 713 m Lcircuit = 2 x 150 = 300 m
19 er
20 En
e
Cost sapatura Cost foraj
PM r d
o
428 m2 x 2m x 25 lei/m3 = 21.400 lei
FD el 225 lei/m x 150 m = 33.750 lei
m
ste
Cost conducta circuit primar PE100 SDR11 DE32

l Si
nu
713 m x 4 lei/m = 2.852 lei 300 m x 4 lei/m = 1.200 lei

ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
ile
ELECTRICA FURNIZARE S.A. TARIF STABIL 30
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ELECTRICA FURNIZARE S.A. TARIF TIME 30
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
II. Venituri
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
1. GAZE NATURALE 38,5 MWh/an x 123,34 lei/MWh x 1,19 (TVA) = 5651 lei/an
FD el
m
2. CURENT ELECTRIC 38,5 MWh/an x 565,39 lei/MWh x 1,19 (TVA) = 25903 lei/an
ste
l Si
nu
ig
es
D
ETAPA V. ESTIMAREA COSTURILOR – casa neizolata
ile
200 kWh/(m2 · an) x 150 m2 + 8,5 MWh/an = 38,5 MWh/an
ab
er
ELEMENT DE COST Serpentina orizontala Foraj vertical
en
0 eg
POMPA DE CALDURA 48.500 48.500
02 R
Pn = 20 kW
-2 gii
19 er
Sapatura/foraj 21.400 33.750
20 En
Conducte 2.852 1.200
e
PM r d
Cost investitie 72.752 83.450
o
FD el
Cost echivalent curent 25.903 25.903
m
electric
ste
Cost echivalent gaz 5.651 5.651

l Si
nu
Amortizare var. curent 2,8 ani 3,2 ani

ig
electric
es
Amortizare var. gaz 12,8 ani 14,8 ani

D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
Mai ridicat 
ste
In marja accepata
l Si
nu
ig

es
D
ETAPA VI. PROIECT TEHNIC DE DETALIU
Pompa de caldura sol-apa
ile
Campus Colina, Universitatea Transilvania din Brasov
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Data instalare: 2009

Si
Energie termica produsa: 300.000 kWh

l
nu
Cost energie termica / gaz:

ig
es
Cost energie termica / electric:

D
Cost Pompa de caldura: 8000 euro

Utilizarea energiei geotermice in prezent in
ile
Institutul de Cercetare Dezvoltare al Universitatii Transilvania din Brasov
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
SCHIMBATOR
20 En
GEOTERMIC
ORIZONTAL
e
PM r d
1000 m2
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
PUTURI
es
FORATE
D
4 buc. x 90m
Manastirea Parepa, Prahova
ile
ab
Prima manastire din Romania dotata cu
er
pompa de caldura cu energie geotermica
en
0 eg
Pompa de caldura sol-apa Gorenje
02 R
Schimbator geotermic orizontal
-2 gii
19 er
20 En
ELI – Extreme Light Infrastructure
(Magurele, Romania) – Cel mai
e
puternic laser din Europa
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
80 pompe de caldura sol-apa

l
nu
capacitate de aprox. 6 MW
ig
1080 de foraje
es
la 120 m adancime.
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
TEMA 5
20 En
e
Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei termice
PM r d
o
prin Sisteme pe biomasa
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
Energie solara
0 eg
02 R
-2 gii
Eoliene
19 er
Energie eoliana
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
Sisteme
Hidroenergie
ste
Micro-hidro
Motoare Sisteme
Stirling
Si
de ardere
l
nu
ig
Biomasa
es
D
ile
ab
Etapele proiectului tehnic: Sistem de conversie a biomasei
er
en
1. Stabilirea temei de proiect: Sistem de conversie a biomasei pentru….
0 eg
02 R
2. Stabilirea disponibilului de Biomasa
-2 gii
19 er
3. Stabilirea necesarului de Energie Electrica / Energie Termica
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
1. Stabilirea temei de proiect: Sistem de conversie a biomasei pentru….
er
en
0 eg
Ardere
Biomasa
02 R
-2 gii
Conversie chimica
19 er
20 En
Biocombustibili
(Biogaz, Bio‐Diesel,
e
PM r d
Bioetanol, Bio‐kerosen)
o
FD el Ardere
m
Energie Termica
ste
l Si
nu
Incalzire si ACM Energie Electrica Transport

ig
es
D
ile
BIOMASA
ab
er
Hotărârea de Guvern nr. 1844 din 2005
en
privind promovarea utilizării biocarburanţilor
0 eg
şi a altor carburanţi regenerabili pentru transport
02 R
-2 gii
„Biomasa este partea biodegradabilă a :
19 er
‐ produselor, deşeurilor şi reziduurilor vegetale şi animale din:
20 En
‐ agricultură
e
PM r d
‐ silvicultură
o
‐ industriile conexe
FD el
m
‐ a deşeurilor industriale şi urbane.”
ste
Si
„Biomasa este forma cea mai eficienta de conservare a energiei solare prin
l
conversie chimica”
nu
ig
Fotosinteza:
es
CO2 + H2O + Energie Solara  Zaharuri (componenta principala a biomasei)

D
ile
BIOMASA VEGETALA CULTIVATA
ab
‐ Culturi rapid crescatoare: salcie, molid, plop
er
‐ Culturi anuale: sfecla, cartofi, trestie, grau, porumb
en
‐ Plante oleaginoase: rapita, floarea soarelui, in
0 eg
02 R
BIOMASA VEGETALA
-2 gii
19 er
20 En
BIOMASA VEGETALA DESEU
BIOMASA ‐ Deseuri agricole: paie, coji, samburi
e
PM r d
‐ Deseuri foresteiere: coaja de copac, crengi
‐ Deseuri menajere: resturi de alimente, fructe
o
FD el
m
ste
Si
BIOMASA ANIMALA DESEU
‐ Dejectii de la animale
l
nu
ig
BIOMASA COMPLEXA
es
‐ Namol din statiile de epurare

D
BIOMASA VEGETALA CULTIVATA
ile
‐Culturi rapid crescatoare: salcie, molid, plop Energie termica / electrica
‐Culturi anuale: sfecla, cartofi, trestie, grau, porumb Bioetanol
ab
‐Plante oleaginoase: rapita, floarea soarelui, in Biodiesel
er
en
0 eg
02 R
BIOMASA VEGETALA
-2 gii
19 er
20 En
BIOMASA VEGETALA DESEU
BIOMASA ‐Deseuri agricole: paie, coji, samburi Energie termica
e
‐Deseuri foresteier: coaja de copac, crengi Energie termica / electrica
PM r d
‐Deseuri menajere: resturi de alimente, fructe Compost / Bioetanol
o
FD el
m
ste
Si
BIOMASA ANIMALA DESEU
l
‐ Dejectii de la animale Biogaz / Ingrasaminte

nu
ig
BIOMASA COMPLEXA
es
‐ Namol din statiile de epurare Biogaz / Ingrasaminte

D
ile
ab
er
en
0 eg
Studiu de caz:
02 R
-2 gii
19 er
20 En
Biomasa vegetala cultivata: culturi lemnoase rapid crescatoare
e
PM r d
o
FD el
Adaptate climat rece si mediu rece
m
ste
(ex. Jud. Brasov, Harghita, Covasna)
lSi
nu
ig
es
D
BIOMASA VEGETALA CULTIVATA – culturi lemnoase rapid crescatoare
ile
Aspecte de interes:
ab
er
1.Productia de biomasa (kg biomasa uscata /ha/ an)
en
 3….7 t biomasa uscata / an
0 eg
02 R
2.Durata de crestere (pana la o recolta matura)
-2 gii
 3…5 ani
19 er
20 En
Ex. o productie la recoltare de 6t/ha pentru o durata de crestere de 3 ani
e
 productie anuala de 6/3 = 2 t/ha/an
PM r d
3.Conditii de crestere: irigatii, insecticide, pesticide
o
FD el
 rezistenta culturilor
m
ste
 costurile culturii
Si
4.Variabilitatea recoltei (productia de biomasa la a 2‐a, a 3‐a recolta)
l
nu
 de obicei cultura a doua este cea mai bogata
ig
es
5.Calitatea biomasei
D
 putere calorica: kJ/kg biomasa in procesul de combustie (ardere)
Productia de biomasa:
ile
Culturi cu durata de 1,5….3 ani
ab
! Valorile variaza functie de: Plop: 5100 kg/ha/an
Salcie: 6500…6700 kg/ha/an
er
‐ climat
Anin: 6460 kg/ha/an
en
‐ calitatea solului Mesteacan: 6280 kg/ha/an
0 eg
Culturi rapide cu durata de crestere de 5 ani:
02 R
Pin: 4200 kg/ha/an
-2 gii
19 er
20 En
e
kg biomasa uscata/ha/an
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
Salcie Salcie Anin Mesteacan

D
Prima rotatie A doua rotatie
Productia de biomasa: salcia energetica (Salix Viminalis Energo, Salcia suedeza)
ile
Exemplu de buna practica 1
ab
Cultivator: Romania, Jud. Covasna, Sandor Benko
er
en
Recomandari:
0 eg
1. Teren de min 5 ha (pentru asigurarea rentabilitatii)
02 R
2. Sol cu pH 5,5‐7,5 (teren agricol obisnuit)
-2 gii
19 er
3. Terenuri argiloase sau nisipoase, dacă se poate asigura umiditatea necesară
20 En
4. Utilizare de îngrăşăminte, în special pe bază de azot (produse chimice sau
nămol de la staţiile de epurare ale localităţilor):
e
PM r d
‐ Cantităţi recomandate de îngrăşăminte chimice (azotat sau uree):
o
FD el
anul I – 450 kg/ha, anul II – 100‐150 kg/ha, anul III – 100‐150 kg/ha
m
5. Pentru o afacere rentabila este indicata:
ste
plantarea, intretinerea si recoltarea mecanizate
l Si
nu
!. Plantarea se face o singura data (pt 25…30 de ani);
ig
Biomasa lemnoasa se recolteaza la fiecare 3 ani
es
D
Putere calorica: 4900 kcal/kg
ile
Productia de biomasa: salcia energetica (Salix Viminalis Energo, Salcia suedeza)
ab
er
Resurse necesare:
en
‐ teren de plantare
‐ utilaje de plantare, intretinere si recoltare (proprii sau inchiriate)
0 eg
02 R
Costuri:
-2 gii
1. Butasii si plantarea : 1500…2000 EUR/ha
19 er
2. Ingrasaminte
20 En
3. Lucrari de intretinere (practic nule)
e
4. Lucrari de recoltare (manopera + combustibil utilaje)
PM r d
5. Depozitare, maruntire, uscare (functie de alternativa aleasa: brichetare sau utilizare
directa de material lemnos)
o
FD el
m
Amortizarea investitiei:
ste
1. Prima recolta este redusa (10% din potential)
Si
2. Recolta a doua recolta este cca. 80% din potential
l
3. De la a 3‐a recolta se atinge 100% din potential
nu
Amortizare: dupa recolta a 3‐a
ig
es
! Plantarea se face o singura data (pentru 25…30 de ani);
D
Biomasa lemnoasa se recolteaza la fiecare 3 ani si se
regenereaza fara costuri suplimentare
ile
Calitatea biomasei
ab
Putere Calorica
er
Combustibil
kcal/kg
en
0 eg
Rumegus
3100
02 R
(30% umiditate)
-2 gii
Busteni uscati in aer
19 er
3600
20 En
(20% umiditate)
e
Lemn uscat 4500
PM r d
Peleti de lemn 4000
o
FD el
m
Miscanthus
3100
ste
(biomasa ierboasa, 25% umiditate)
Si
Salcie energetica 4900

l
nu
ig
Carbune brun 6700
es
Antracit 7900
D
Gaz natural 9000

ile
ab
Culturi lemnoase rapid crescatoare din molid:
er
en
Durata de crestere: 5…10 ani
0 eg
Teren: min 10 ha
02 R
-2 gii
Putere calorica: 6500 kcal/kg (biomasa uscata)
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
Culturi lemnoase rapid crescatoare din molid:
er
en
Exploatare: mecanizata
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
Utilizare:
ig
es
‐ Obtinere de benzine sintetice
D
‐ Producerea de energie electrica
ile
Alte aspecte economice
ab
er
en
0 eg
• Fiind investitii de lunga durata (25…30 ani), culturile de biomasa
02 R
-2 gii
lemnoasa trebuie plantate pe terenuri care nu isi vor schimba
19 er
20 En
destinatia
e
PM r d
• Exista o competitie intre terenurile alocate culturilor energetice
o
FD el
si terenurile alocate culturilor agricole
m
ste
• Numeroase state din EU aloca sprijin financiar pentru

l Si
dezvoltarea culturilor energetice

nu
ig
• In Romania inca nu exista acest cadru legislativ

es
D
ile
ab
Sistem de conversie a biomasei pentru incalzire si preparare ACM
er
en
0 eg
Ardere
Biomasa
02 R
-2 gii
Conversie chimica
19 er
20 En
Biocombustibili
Biogaz, Bio‐Diesel,
e
PM r d
Bioetanol, Biokerosen
o Ardere
FD el
m
Energie Termica
ste
l Si
nu
Energie mecanica
Incalzire si ACM Energie Electrica
ig
Transport
es
D
ile
ab
er
1. Stabilirea temei de proiect: Sistem de conversie a biomasei pentru:
en
a) incalzirea unei locuinte individuale cu o suprafata incalzita de 150 mp
0 eg
b) preparare ACM pentru cei 4 ocupanti ai locuintei
02 R
-2 gii
19 er
2. Stabilirea necesarului anual de Energie Termica
20 En
a) 30 MWh/an pentru incalzire, pt. consum specific de 200 kWh/(m2 ∙ an)
e
b) 8,5 MWh/an pentru preparare ACM (23,22 kWh/zi pentru 4 pers.)
PM r d
c) 38,5 MWh/an pentru incalzire + ACM
o
FD el
m
3. Stabilirea necesarului anual de combustibil
ste
a) LEMNE DE FOC: 38,5 MWh/an ÷ 4,16 kWh/kg → 9255 kg/an

Si
b) PELETI: 38,5 MWh/an ÷ 4,90 kWh/kg → 7857 kg/an

l
nu
c) CARBUNI: 38,5 MWh/an ÷ 8,05 kWh/kg → 4783 kg/an

ig
d) MOTORINA: 38,5 MWh/an ÷ 12,44 kWh/kg → 3095 kg/an

es
D
Etapa II. Selectarea sistemului de conversie a biomasei lemnoase
ile
CLASIFICARE Instalatii de procesare/ardere a biomasei
ab
1.IN FUNCTIE DE TIPUL BIOMASEI
er
CAZANE CU LEMNE
en
CAZANE CU RUMEGUS
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
CAZANE CU BRICHETE din RUMEGUS
PM r d
o
FD el
m
ste
CAZANE CU PELETI din RUMEGUS
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
er
CLASIFICARE Instalatii de procesare/ardere a biomasei
en
0 eg
02 R
2. IN FUNCTIE DE CAPACITATE
-2 gii
 DE PUTERE MICA P < 100 kW
 DE PUTERE MEDIE 100 kW ≤ P ≤ 1000 kW
19 er
20 En
 DE PUTERE MARE P > 1000 Kw
e
PM r d
o
FD el
m
3. IN FUNCTIE DE MODUL DE ALIMENTARE
ste
 CU ALIMENTARE MANUALA
Si
 CU ALIMENTARE AUTOMATIZATA
l
nu
ig
es
D
ile
ab
er
Instalatii de procesare/ardere a biomasei – CAZANE CU LEMNE
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
www.viessmann.ro
ile
ab
er
Instalatii de procesare/ardere a biomasei – CAZANE CU LEMNE
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
www.viessmann.ro
ile
ab
er
Instalatii de procesare/ardere a biomasei – CAZANE CU PELETI
en
0 eg
CAZAN COMB. SOLID ‐ LEMNE SISTEM ALIMENTARE
02 R
CU PELETI
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
ARZATOR PELETI STOCATOR PELETI
Si
(BUNCAR)
l
nu
ig
es
D
www.ferroli.ro
Etapa III. Identificarea caracteristicilor arzatorului
ile
ab
er
STABILIREA PUTERII INSTALATE (NOMINALE) A ARZATORULUI
en
0 eg
02 R
PUTEREA NOMINALA A CAZANULUI DEPINDE DE:
-2 gii
19 er
 TEMPERATURA EXTERIOARA CONVENTIONALA DE CALCUL
20 En
e
PM r d
STUDIU DE CAZ: pentru Brasov te = ‐21°C
o
FD el
 TEMPERATURA INTERIOARA CONVENTIONALA DE CALCUL
m
ste
STUDIU DE CAZ: pentru locuinte ti = +20°C
l Si
 PIERDERILE DE CALDURA ALE IMOBILULUI, NR. PERS. etc.
nu
ig
es
STUDIU DE CAZ: P = 28 kW
D
Etapa IV. Proiectarea instalatiei de conversie a biomasei
ile
ab
er
STABILIREA ELEMENTELOR COMPONENTE SI DIMENSIONAREA LOR
en
0 eg
02 R
PRINCIPALELE ELEMENTE COMPONENTE:
-2 gii
‐ CAZAN CU FUNCTIONARE PE BIOMASA
19 er
20 En
‐ SE CORELEAZA CU CARACTERISITICILE IMOBILULUI (28 kW)
e
PM r d
o
‐ SISTEM STOCARE BIOMASA
FD el
m
‐ SE CORELEAZA CU DURATA DORITA INTRE DOUA ALIMENTARI
ste
(28 kW x 24 h/zi ÷ 4 kWh/kg = 168 kg/zi la incarcare maxima)

l Si
daca se doreste o autonomie de 1 saptamana sistemul de stocare

nu
ig
trebuie sa aibe o capacitate de 168 kg/zi x 7 zile = 1176 kg

es
D
ile
ab
er
en
0 eg
I. Cheltuieli
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
II. Venituri
l Si
Venituri din energia anuala provenita din biomasa
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
I. Cheltuieli
0 eg
02 R
-2 gii
Principii: 3. CHELTUIELI DE MENTENANTA
19 er
20 En
e
PM r d
INSTALATIE CLASICA DE INCALZIRE SI PREPARARE ACM
o
FD el
m
ste
2. ECHIPAMENTELE SPECIFICE LUATE IN CALCUL:
Si
‐ CAZAN CU FUNCTIONARE PE BIOMASA
l
nu
ig
‐ SISTEM STOCARE BIOMASA
es
D
‐ SISTEM ALIMENTARE CU BIOMASA
ile
ab
er
en
I. Cheltuieli
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
‐ CAZAN CU FUNCTIONARE PE BIOMASA 28 kW 3728 EUR
e
PM r d
‐ SISTEM STOCARE BIOMASA 597 EUR
o
FD el
m
‐ SISTEM ALIMENTARE CU BIOMASA 2519 EUR
ste
TOTAL INVESTITIE IN ECHIPAMENTE 6844 EUR
l Si
nu
(32509 RON)
ig
es
D
ile
ab
er
en
I. Cheltuieli
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
3. Cheltuieli anuale cu combustibilul
o
FD el
a) LEMNE DE FOC 9255 kg/an x 0,35 lei/kg = 3239 lei/an
m
ste
b) PELETI 7857 kg/an x 0,45 lei/kg = 3536 lei/an

Si
c) CARBUNI 4783 kg/an x 0,30 lei/kg = 1435 lei/an

l
nu
d) MOTORINA 3095 kg/an x 5,90 lei/kg = 18260 lei/an

ig
es
D
ile
ab
er
en
II. Venituri
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
ile
ELECTRICA FURNIZARE S.A. TARIF STABIL 30
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ELECTRICA FURNIZARE S.A. TARIF TIME 30
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
II. Venituri
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
Preturi actuale
PM r d
o
1. GAZE NATURALE 38,5 MWh/an x 123,34 lei/MWh x 1,19 (TVA) = 5651 lei/an
FD el
m
2. CURENT ELECTRIC 38,5 MWh/an x 565,39 lei/MWh x 1,19 (TVA) = 25903 lei/an
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
AMORTIZAREA INVESTITIEI
0 eg
02 R
AGN, AEE = (CIB ‐ CIG , CIE ) / (EGN, EEE ‐ CL, CP ), [ani]
-2 gii
19 er
AGN, AEE = amortizarea sistemului de conversie a biomasei luand ca referinta pretul gazelor
20 En
naturale respectiv al energiei electrice
e
PM r d
CIB = costuri cu investitia initiala intr‐un sistem de conversie biomasa
CIG , CIE = costuri cu investitia initiala intr‐un sistem cu gaze naturale respectiv electric
o
CL, CP
FD el
= costurile cu lemnul de foc respectiv cu peletii
m
ste
EGN, EEE = economie la utilizarea de gaze naturale respectiv a energie electrica

Si
Tip CIB CIG CIE CL , CP EGN EEE AGN AEE

l
nu
combustibil RON RON RON RON/an RON/an ani

ig
Lemn de foc 17708 5500 2500 3239 5651 25903 5,06 0,67
es
Peleti 32509 5500 2500 3536 5651 25903

D
ile
ab
er
en
II. Scenarii si previziuni 2020, 2030
0 eg
02 R
Preturi previzionate pentru 2020 (crestere pret gaz cu 10%)
-2 gii
19 er
GAZE NATURALE
20 En
e
38,5 MWh/an x 123,34 lei/MWh x 1,19 (TVA) x 1,10 = 6216 lei/an
PM r d
o
 Economie la utilizarea peletilor vs. gaz: 6216 – 3536 = 2680 lei/an
FD el
m
 Amortizarea instalatiei cu peleti vs. gaz: (32509 – 5500)/2680 = 10 ani
ste
Si
Preturi previzionate pentru 2030 (crestere pret gaz cu 100%, pret EU)
l
nu
ig
 Economie la utilizarea peletilor vs. gaz: 11302 ‐ 3536 = 7766 lei/an

es
D
 Amortizare instalatiei cu peleti vs. gaz: (32509 – 5500)/7766 = 3,5 ani

ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
TEMA 6
20 En
e
Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei electrice prin
PM r d
o
FD el Sisteme fotovoltaice
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
Energie solara
0 eg
02 R
-2 gii
Fotovoltaice
Sisteme
19 er
Energie eoliana Eoliene
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
Sisteme
Hidroenergie
ste
Micro-hidro
Si
Motoare Sisteme
l
nu
Stirling de ardere
ig
Biomasa
es
D
ile
ab
Etapele proiectului tehnic: Sistem Fotovoltaic
er
en
1. Stabilirea temei de proiect:
0 eg
Sistem Fotovoltaic:
02 R
‐ aplicatie:
-2 gii
‐ mediul construit (casa, cvartal):
19 er
‐ alimentare pompe de caldura
20 En
‐ iluminat stradal si rezidential
e
‐ alimentare pompe piscina
PM r d
‐……
o
‐ parc fotovoltaic
FD el
m
‐ tip: conectat / neconectat la retea
ste
2. Stabilirea disponibilului de Energie solara
Si
‐ similar ca in cazul sistemelor solar termice
l
nu
‐ dependent de locatia de implementare
ig
‐
es
3. Stabilirea necesarului de Energie Electrica
D
‐ consumatori
Etapele proiectului tehnic:
ile
ab
1. Stabilirea temei de proiect: Sistem Fotovoltaic pentru:
er
en
0 eg
1.1. Aplicatii locale 1.2. Aplicatii conectate la retea
02 R
(Stand alone) (Grid connected)
-2 gii
‐ Locatii neconectate la reteaua electrica: ‐ Conectare la reteaua nationala:
19 er
(Module, platforme, siruri PV) (Platforme, siruri) PV
20 En
e
‐ Conectarea la reteaua locala:
PM r d
(Module, platforme, siruri PV)
o
FD el
m
Exemple: Exemple:
ste
Cabane, schituri Parcuri fotovoltaice
Si
Statii meteo marine si montane,
l
Alimentare dispozitive electronice portabile
nu
ig
es
D
1.1. Aplicatii locale (Stand alone)
ile
Locatii neconectate la reteaua electrica: (Module, suprafete PV)
ab
Exemple: 1. Alimentare dispozitive electronice portabile
er
en
0 eg
2. Cabane, Schituri, Statii meteo marine si montane
02 R
-2 gii
1. Module fotovoltaice
2. Regulator de sarcina
19 er
3. Acumulator de Ee
20 En
1 6 4. Invertor CC/CA
e
5. Contor local de consum
PM r d
6. Consumatori
o
FD el
m
ste
4
2 5
Si
12V, CC 6
l
nu
220V, CA
ig
es
3
D
Sursa: http://www.altiusfotovoltaic.ro/tehnologia‐fotovoltaica/sisteme‐fotovoltaice‐autonome/
1.2. Aplicatii conectate la retea (Grid conected)
ile
‐ Conectare la reteaua nationala: ‐ Conectarea la reteaua locala:
ab
Suprafete, Parcuri fotovoltaice Module, Suprafete PV
er
en
0 eg
2. Invertor CC/CA
02 R
3. Contor Ee injectata in retea
-2 gii
4. Contor Ee preluata din retea
19 er
6. Retea nationala 5. Consumatori 6. Punct TRAFO local
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
1 1
ste
l Si
5 5
nu
6 6
ig
3 4 3 4
es
2 2
D
Componente sistem PV:
ile
ab
1.1. Aplicatii locale 1.2. Aplicatii conectate la retea
er
(Stand alone) (Grid connected)
en
0 eg
‐ Conectarea la reteaua locala:
02 R
Convertor
-2 gii
PV
19 er
Convertor Regulator Consumator
20 En
PV de sarcina CC Invertor
Punct
e
PM r d
Acumulator TRAFO local
Panou de
o distributie
FD el Retea de
Consumator
m
Invertor distributie
CA Protectie!!!
ste
1. Convertor PV (module, suprafete)
Si
1. Convertor PV (suprafete, parcuri)
2. Regulator de sarcina 2. Invertor CC/CA
l
nu
3. Acumulator de Ee 3. Contor Ee injectata in retea
ig
4. Invertor CC/CA 4. Contor Ee preluata din retea
es
5. Contor local de consum 5. Consumatori
D
6. Consumatori 6. Retea nationala/punct TRAFO local
Selectarea tipului de module PV
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
Energie
19 er
Energie Convertor PV electrica Consumator
20 En
Soare solara (Ansamblu de
Semiconductori)
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
Eficienta conversiei PV:
η = (Energie electrica produsa) / (Energie solara disponibila)
ig
es
D
Eficienta conversiei PV:
ile
η = (Energie electrica produsa) / (Energie solara disponibila)
ab
er
Soare
en
Radiatie reflectata
0 eg
de nori in atmosfera
02 R
In conversia PV se utilizeaza:
-2 gii
Radiatie absorbita de
‐ Radiatie Directa (30…40% din RT)
atmosfera terestra
19 er
‐ Domeniu UV si VIS (40…60% din RT) Radiatia solara
20 En
prin atmosfera
e
PM r d
o
η <24% la PV‐uri comerciale
FD el
m
Radiatie ajunsa
ste
nedeviata pe
supratafa terestra: Radiatie ajunsa
Si
Radiatie directa: dispersata pe

suprafata terestra:
l
RD
nu
Radiatie difuza: RDif

ig
Radiatia totala ajunsa pe suprafata terestra

es
D
RT = RD + Rdif
Celule, module PV
ile
ab
Module
er
Amorfe (filme subtiri)
Celule
en
cristaline
0 eg
02 R
Si‐amorf
-2 gii
Eficienta max.: 12%
19 er
Si‐monocristalin Si‐policristalin
20 En
Eficienta max. 27% Eficienta max: 21%
e
PM r d
o
FD el
Cd – Te
m
Eficienta max. 14%
ste
Module
Si
cristaline
l
nu
CIS CIGS
ig
Efic. Max: 14% Efic. Max. 10%
es
Si‐monocristalin Si‐policristalin
D
Eficienta max. 22% Eficienta max: 18%
Convertoare PV: celule, module
ile
– Influenta Intensitatii Radiatiei
ab
er
Variatia puterii maxime cu intensitatea radiatiei pentru module din Si‐cristalin
en
80
0 eg
70
02 R
60
-2 gii
P max[W]
50
19 er
40
20 En
30
20
e
PM r d
10
0
800
o 1000 1200
FD el
I Rad [W/m2]
m
ste
Si
P = U x I Intensitatea radiatiei influenteaza
l
E = U x I x timp Intensitatea curentului produs
nu
ig
1. U  depinde de tipul /materialul din care este produs modul ul
es
2. I  depinde de cantitatea de radiatie
D
Convertoare PV: celule, module
ile
– Influenta Temperaturii
ab
er
Variatia puterii maxime a modulelor PV din Si‐cristalin in functie de temperatura
en
0 eg
60
02 R
50
-2 gii
Pmax [W]
40
19 er
20 En
30
e
20
PM r d
o
10 FD el
m
0
ste
0 25 50 75
T [oC]
Si
P = U x I
l
nu
E = U x I x timp
ig
es
1. U  depinde de tipul /materialul din care este produs modulul
D
2. I  depinde de intensitatea radiatiei solare

Convertoare PV: celule, module –
ile
Evolutia performanta ‐ cost
ab
Eficienta
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
Din cauza efectului combinat al intensitatii radiatiei solare si temperaturii,
o
in calcule de predimensionarea se poate considera:
FD el
m
Eficienta de conversie = 0,8* Eficienta standard
ste
Cost
l Si
nu
Siliciu
ig
es
D
USA, DoE Report, 2007
Sisteme PV: Scenarii predictive – Costuri comparative SER
ile
Scaderea costurilor la modulele de Si
ab
Cresterea performantei (si productiei) de module non‐Si
er
en
0 eg
Cresterea Competitivitatii sistemelor PV
02 R
-2 gii
fata de alte sisteme SER de producere a energiei electrice
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
Implementarea sistemelor fotovoltaice
19 er
20 En
Studiu de pre‐fezabilitate – analiza costurilor
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
Sisteme PV: Costuri pentru implementarea Sistemelor PV
ile
ab
er
en
Autorizatii; 3%
0 eg
Transport; 2%
02 R
-2 gii
19 er
Instalare; 30% Module ; 45%
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
Invertor; 10%
ste
Conectori,
conductori; 3%
Si
Structura de
l
nu
sprijin; 7%
ig
es
D
Sisteme PV: Scenarii predictive – Costuri de implementare
ile
ab
er
en
Instalare
0 eg
Componente
02 R
-2 gii
Module
19 er
Cost [USD/Wp]
20 En
Celule
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
Implementarea Sistemelor Fotovoltaice – Studiu de pre‐fezabilitate
ile
Costuri asociate
ab
Costuri Sisteme rezidentiale PV Parcuri PV
er
Costuri nesemnificative Costuri mari  achizitia terenului
en
1. Locatia de ‐ Acoperis inclinat  Se recomanda implementarea pe
0 eg
implementare ‐ Acoperis tip terasa terenuri degradate
‐ Fatada  NU se recomanda implementarea pe
02 R
terenuri agricole
-2 gii
Costuri mari: Costuri mari:
19 er
‐ Module PV ‐ Module PV
20 En
2. Sistemul PV ‐ Invertor/baterii ‐ Invertor
‐ Accesorii electrice ‐ Accesorii electrice
e
PM r d
‐ Structura de montaj ‐ Structura de montaj
3. Conectare a Costuri medii: Costuri medii/mari:
o
sistemelor PV la
FD el
‐ Proiect ‐ Proiect
m
retea ‐ Autorizatii ‐ Autorizatii
ste
4. Operare si Costuri mici Costuri mici/medii

mententanta
Si
Functie de tipul modulelor si dimensiunea Functie de tipul modulelor si dimensiunea

l
5. Durata de platformei platformei

nu
amortizare ‐ 8…15 ani module non‐Si (CdTe, CIS, ‐ 6…10 ani module non‐Si (CdTe, CIS,

ig
CIGS), CIGS),
es
‐ 8…15 ani module Si cristalin ‐ 8…12 ani module Si cristalin

D
Concluzie Investitie initiala medie, Investitie initiala mare,

Durata de amortizare mare Durata de amortizare mai redusa
Implementarea sistemelor fotovoltaice in Romania – Parcuri fotovoltaice
ile
ab
Locatie P instalata Suprafata Firma implementatoare
er
[MWp] [ha]
en
Livada, Satu Mare 56 135 Bester Generation,
0 eg
(2013) Spania
02 R
Ucea de Sus, Brasov 55 (Etapa 1, instalata) 143 Haeron, China
-2 gii
(2013) + 27 (etapa 2)
19 er
Targu Carbunesti, Gorj (2013) 20 52 Germania
20 En
Giurgiu (2013) 17 11 Merloni, Italia
e
Cujmir, Mehedinti 12 36 EFACEC Portugalia +
PM r d
(2012) UTI Romania
Colibasi, Arges (2012)
o 6,5 15 ENEL
FD el
m
Valea Calugareasca, Prahova 5 13 Fonduri structurale
ste
(2013)
Si
Mavrodin, Teleorman (2012) 4,43 12,6 Solar Power Energy Ro

Chirileu, Mures 3,5 8 Gehrlich Solar, Germania
l
nu
Numeroase parcuri: Arad, 1…2 2…5

ig
Brasov, Sibiu, Prahova, etc.
es
(2011‐2019)
D
Total RO 508
D
Mehedinti
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
Ploiesti (Lukoil)
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
Brasov, Ucea de Sus
Sisteme PV instalate in mediul construit, in Romania
ile
Plaiu Foii, Brasov, Romania (Si‐pc)
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
Manastirea Neamtului (Si‐pc)
PM r d
Bistrita, Romania (Si‐m)
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Obs: foarte slaba implementare a sistemelor PV in mediul construit, in RO
Sisteme PV instalate in mediul construit, in Europa
ile
Univ. Birkenfeld, Germania (Si‐a)
ab
er
Freiburg, Germania (Si‐pc)
en
0 eg
02 R
-2 gii
Gussing, Austria
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el Pecs, Ungaria (Si‐m si Si‐pc)
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
Universitatea Transilvania din Brasov – Laborator Colina
Aplicatia 1.
ile
Sisteme fotovoltaice pentru aplicatii de mica putere: Iluminat stradal
ab
er
en
Rol:
0 eg
‐ Functional: productie de energie electrica
02 R
‐ Estetic: mobilier arhitectural urban
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Viena, Muzeul de Arta
Aplicatia 1.
ile
ab
er
en
Rol:
0 eg
‐ Functional: productie de energie electrica
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Aplicatia 1.
ile
ab
er
Ideal : E electrica (produsa ziua) =
en
E electrica (consumata noaptea)
0 eg
Real : E electrica (produsa ziua) ≠
E electrica (consumata noaptea)
02 R
 Stocare in acumulatori
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
Ziua:
l
nu
E solara  Modul PV  E electrica  Controler  Baterie

ig
es
D
Noaptea:
Baterie  E electrica  Controler  Corp de iluminat
Aplicatia 1.
ile
ab
er
Ideal : E electrica (produsa ziua) = E electrica (consumata noaptea)
en
0 eg
Real : E electrica (produsa ziua) ≠ E electrica (consumata noaptea)  Stocare in acumulatori
02 R
-2 gii
19 er
Etape pre‐dimensionare:
20 En
e
1.Evaluare potential solar mediu, extrem
PM r d
 Valori mari ale radiatiei  odata incarcat acumulatorul, controllerul decupleaza
o
sistemul (modulul PV nu mai injecteaza energie electrica in acumulator )
FD el
 Valori reduse ale radiatiei  incarcare partiala a acumulatorului
m
ste
2.Evaluare consum
Si
 Puterea consumatorului
l
 Nr. ore de functionare
nu
ig
3.Evaluare necesar de energie stocata: scenariu extrem: 5 zile fara radiatie solara directa
es
D
Aplicatia 1.
ile
ab
er
en
Scenariu 1: zi de vara
0 eg
02 R
I. Radiatie solara disponibila intr‐o zi de vara
-2 gii
Valoare max. a intensitatii radiatiei solare 1000 W/m2
19 er
Nr. ore cu potential max. 1…2 ore  E solara = 1000…2000 Wh/m2
20 En
Valoare medie a intensitatii radiatiei solare : 600 W/m2
Nr. ore cu potential mediu. 6…8 ore  E solara = 3600 …4800 Wh/m2
e
Valoare min. a intensitatii radiatiei solare 100 W/m2
PM r d
Nr. ore cu potential min. 1…2 ore  E solara = 100…200 Wh/m2
o
FD el
m
Total energie solara disponibila  4700 ….7000 Wh/m2
ste
Eficienta conversiei PV = 15% 
Si
Total energie electrica produsa de 1 m2 modul PV: 705….1050 Wh/zi

l
nu
ig
II. Necesar de energie electrica:
es
Putere consumator: 25….100 W
D
Timp de functionare: 10 ore
Total E electrica necesara: 250…1000 Wh/zi Suprafata PV necesara: 1,42…0,24 m2
Aplicatia 1.
ile
ab
er
en
Scenariu 2: zi de iarna
0 eg
02 R
I. Radiatie solara disponibila
-2 gii
Valoare max. a intensitatii radiatiei solare 1000 W/m2
19 er
Nr. ore cu potential max. 0,5…1 ora  E solara = 500…1000 Wh/m2
20 En
Valoare medie a intensitatii radiatiei solare 600 W/m2
Nr. ore cu potential mediu. 5…6 ore  E solara = 2500…3600 Wh/m2
e
Valoare min. a intensitatii radiatiei solare 100 W/m2
PM r d
Nr. ore cu potential min. 3…5 ore  E solara = 300…500 Wh/m2
o
FD el
m
Total energie solara disponibila  3300 ….5100 Wh/m2
ste
Eficienta conversiei PV = 15% 
Si
Total energie electrica produsa de 1 m2 modul PV: 495….765 Wh/zi

l
nu
ig
II. Necesar de energie electrica:
es
Putere consumator: 25….100 W
D
Timp de functionare: 14 ore
Total E electrica necesara: 350…1400 Wh/zi Suprafata PV necesara: 2,82…0,46 m2
Aplicatia 1.
ile
ab
er
en
Vara Iarna
0 eg
Aria PV necesara: 1,42…0,24 m2 Aria PV necesara: 2,82…0,46 m2
02 R
-2 gii
19 er
20 En
Consumator: 100W 25W Consumator: 100W 25W
e
PM r d
o
FD el
m
‐ Utilizarea de consumatori eficienti  corpuri de iluminat cu LED‐uri
ste
‐ Sistem de stocare :
Si
‐ Performant (exces vara)  acumulatori cu Pb, gel
l
‐ Rezistent la variatii mari de temperatura
nu
‐ Ingropat in pamant la cca. 70cm (pentru a preveni inghetarea iarna)

ig
es
D
Aplicatia 1.
ile
ab
er
en
0 eg
Modul PV
02 R
-2 gii
19 er
Corp de iluminat
20 En
cu LEDuri
e
PM r d
Sistem PV de iluminat
o
stradal cu acumulator ingropat
FD el
Com. Stupca, Jud. Botosani
m
ste
l Si
nu
Controller
ig
Acumlator(i)
es
D
Aplicatia 1.
ile
ab
Costuri
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Aplicatia 2.
ile
Sisteme fotovoltaice pentru aplicatii de putere medie:
ab
Sisteme fotovoltaice integrate in mediul construit
er
en
Rol:
0 eg
‐ Functional: productie de energie electrica Freiburg, Gara
02 R
‐ Estetic: acceptanta arhitecturala
-2 gii
Freiburg Solar City
19 er
20 En
e
PM r d
Magazin ALDI, Freiburg
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Aplicatia 2. Sisteme fotovoltaice pentru aplicatii de putere medie:
ile
ab
Sisteme de umbrire
er
Terase
en
0 eg
02 R
Locatii de
-2 gii
implementare
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el Fatade
m
ste
Fenestratie
lSi
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
Caracteristici:
02 R
-2 gii
1. Sisteme conectate la retea  Uzual: la reteaua de joasa tensiune a cladirii
19 er
2. Spatiul disponibil  limitat
20 En
e
3. Suprafetele PV au rol multifunctional:
PM r d
‐ Productia de energie electrica
‐ Izolatie fonica
o
FD el
‐ Umbrire
m
‐ …
ste
Si
l
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
Pre‐dimensionare:
Zona 0: Es > 1250 kWh/m2/an
0 eg
1. Evaluarea energiei solare medii anuale: Zona 1: 1250 ≥ Es > 1200 kWh/m2/an
02 R
-2 gii
Zona 2: 1200 ≥ Es > 1050 kWh/m2/an
19 er
Zona 3: 1050 ≥ Es > 950 kWh/m2/an
20 En
Zona 4: Es ≤ 950 kWh/m2/an
e
PM r d
o
FD el
Recomandare: Utilizarea datelor
m
specifice locatiei de implementare
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
Pre‐dimensionare:
0 eg
2. Evaluarea energiei electrice produse: E solara x eficienta medie a conversiei = E electrica
02 R
-2 gii
Eficienta = f(tipul de material, puterea modulului, temperatura, intensitatea radiatiei solare)
19 er
 Datele disponibile (fabricant): eficienta la 1000W/m2, T = 25oC
20 En
Cele mai performante module pe piata (Sunpower, China):
e
PM r d
P = 345 W/m2 P = 445 W/m2
o
FD el
η = 21,25% η = 20,5%
m
Material : Si‐monocristalin
ste
Avantaj: Cantitate de energie mare pe suprafata mica; Dezavantaj: Cost ridicat

l Si
nu
Cele mai bine vandute module:
ig
P = 255 W
es
η = 14%
D
Material : Si‐policristalin
Avantaj: cantitate de energie relativ ridicata; Cost mult mai scazut
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
USA
02 R
0 eg
CANADA
en
CHINA
CHINA
er
ab
ile
COREA DE SUD ‐ GERMANIA
Aplicatia 2. Sisteme fotvoltaice pentru aplicatii de putere medie:
ile
ab
er
en
Pre‐dimensionare:
0 eg
02 R
2. Evaluarea energiei electrice produse: E solara x eficienta medie a conversiei = E electrica
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
Eficienta = f(tipul de material, puterea modulului, temperatura, intensitatea radiatiei solare)
o
FD el
m
 Datele disponibile (fabricant): eficienta la 1000W/m2, T = 25oC
ste
Si
 Eficienta medie in conditii de implementare = 70…80% din eficienta standard
l
nu
ig
es
D
Aplicatia 2. Sisteme fotvoltaice pentru aplicatii de putere medie:
ile
ab
er
en
0 eg
Scenariu de pre‐dimensionare: suprafata fotovoltaica de 10 m2
02 R
-2 gii
1. Locatia de implementare: Brasov
 Energia solara disponibila (medie): Es = 1200 kWh/m2/an
19 er
20 En
e
2. Aria suprafetei fotovoltaice: S = 10 m2
PM r d
‐ Module de Si‐policristalin, performante
o
 Eficienta standard module: η = 18% (ex. Si‐policristalin, P=300W)
FD el
 Eficienta medie in locatia de
m
ηm = 14%
ste
implementare (functionala):
l Si
3. Energie electrica produsa = E solara x Arie PV x Eficienta functionala = 1680 kWh/an
nu
ig
es
D
La ce se poate folosi Energia electrica produsa de o suprafata PV de 10 m2 ?
ile
ab
er
Scenariu de pre‐dimensionare: Potentiale aplicatii
en
0 eg
2. Aria suprafetei fotovoltaice: 10 m2
02 R
3. Energie electrica produsa = 1680 kWh/an = 1,68MWh/an
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
Aplicatia A: Iluminat casnic:
o
ex. FD el
‐ 1 corp de iluminat cu P = 60 W
m
‐ Functioneaza in medie 5 ore/zi (5 x 365 = 1825 ore/an)
ste
Si
E anuala necesara = P x nr. ore functionare /an = 60 x 1825 = 0,11 MWh/an
l
nu
 nr. de corpuri de iluminat de 60W care pot fi alimentate: 1,68/0,11 = 15 becuri de 60W

ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
Aplicatia B: Alimentare Laptopuri
FD el
m
1 laptop: P = 50W,
ste
Timp mediu de utilizare 5 ore/zi = 1825 ore/an
Si
Energie electrica necesara: 91,25 kWh/an = 0,09 MWh/an
l
nu
Nr. laptopuri care pot fi alimentate : 1,68 / 0,09 = 18 laptopuri

ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
(Energia electrica produsa de 1 m2 = 0,168 MWh/ m2 si an)
19 er
20 En
e
PM r d
Aplicatia C: Alimentarea unei pompe de caldura (PC) P = 2,5 kW
o
FD el
Nr. mediu ore functionare / zi (septembrie – aprilie, 8 luni): 8 ore/zi
m
 Nr. ore de functionare / an: 1960
ste
 Necesar de E electrica: P x timp = 2,5 kW x 1960 ore = 4900 kWh = 4,9 MWh
l Si
nu
% de energie care poate fi acoperit de suprafata PV de 10 m2 = 34,3%
ig
es
Aria necesara pentru a produce E electrica necesara: 4,9 MWh/0,168 MWh/ m2 = 29,1 m2

D
Aplicatia 3. Sisteme fotovoltaice pentru aplicatii de mare putere:
ile
Parcuri Fotovoltaice
ab
Caracteristici: Livada, Satu Mare
er
en
1. Sisteme conectate la reteaua nationala de inalta tensiune
0 eg
02 R
2. Suprafata de teren necesara depinde de:
-2 gii
‐ Puterea instalata
19 er
‐ Tipul de module (material, eficienta)
20 En
‐ Modul de amplasare: fix, cu sisteme de orientare
e
3. Rol:
PM r d
Productia de energie electrica din surse regenerabile 
o
 Nr. certificate verzi pe fiecare MWh produs
FD el
Capu Dealului, Arges
m
ste
In 2012:
1 MWh E electrica din PV = 6 Certificate verzi
Si
1 certificat verde = 240 Lei (55 EUR)
l
 1 MWh produs din PV = 1440 lei
nu
ig
In prezent: 1 MWh = 4 Certificate verzi 
es
1 certificat verde = 260 Lei (55 EUR)
D
 1 MWh produs din PV = 1040 lei
ile
ab
er
en
Studiu de pre‐fezabilitate
0 eg
02 R
Amplasare: Brasov
-2 gii
E solara disponibila: Es = 1200 kWh/m2/an
Suprafata teren: S = 2,5 ha
19 er
20 En
e
Parc PV: P = 1MWp
PM r d
Module de 250 W  nr. module = 1.000.000 W /250 W = 4000 module
Arie modul:
o
1,6 m2
FD el
Arie totala suprafata PV  6400 m2
m
ste
Eficienta medie module PV: 14% (eficienta nominala: 15,6%)

Si
Energie solara totala pe suprafata PV: 1200 kWh/m2/an x 6400 m2 = 7.680.000 kWh/an
l
nu
Energie electrica produsa: E solara x Eficienta medie modul = 7680 MWh/an x 0,14

ig
= 1075,2 MWh/an
es
D
ile
ab
er
Studiu de pre‐fezabilitate – Analiza cost‐beneficiu
en
0 eg
Venituri:
02 R
Energie electrica produsa: 1075,2 MWh/an
-2 gii
19 er
 Cost energie : 0,30 Lei/kWh
20 En
 Cost anual energie produsa: 1.075.200 kWh/an x 0,30 Lei/kWh = 322.560 Lei
 Cost Certificate verzi: 1075,2 MWh x 260 lei /CV x 4 CV = 1.118.208 Lei
e
PM r d
Total venituri: 322.560 + 1.118.208 = 1.440.768Lei/an
o
FD el
m
ste
Cheltuieli (investitie initiala)
Si
Cost mediu: 6 lei / Wp
Cost mediu pentru 1 MWp instalat: 6.000.000 Lei
l
nu
Cost intretinere si mentenanta: total: cca. 5% din valoarea investitiei

ig
Total cheltuieli: 6 000 000 x 1,05 = 6 300 000 Lei

es
D
ile
ab
Studiu de pre‐fezabilitate – Analiza cost‐beneficiu
er
en
Total venituri: 322.560 + 1.118.208 = 1.440.768Lei/an
0 eg
02 R
Total costuri: 6.000.000 x 1,05 = 6.300.000 Lei
-2 gii
19 er
Durata de amortizare: 6.300.000 / 1.440.768 = 4,4 ani
20 En
Durata de viata a sistemului: 25 ani
e
Obs.:
PM r d
1. Calculele au fost facute pentru Brasov, energia solara disponibila Es = 1200 kWh/m2/an
o
FD el
m
Alternativa 1: pentru o regiune cu mai multa energie solara
ste
Es = 1500 kWh/m2/an  durata de amortizare: 3,5 ani

Si
Alternativa 2: module PV mai eficiente (dar si mai scumpe)

l
nu
ηm = 16% & cost = 6,5 lei/Wp  durata de amortizare: 4,14 ani
ig
Alternativa 3: pentru o regiune cu mai multa energie solara si module PV mai eficiente

es
Es = 1500 kWh/m2/an & ηm = 16% & cost = 6,5 lei/Wp

D
 durata de amortizare: 3,32ani
ile
ab
Alternativa 4: Utilizare sisteme de orientare (tracking)
er
en
Venituri:
0 eg
02 R
E solara captata PV orientat = 125% E solara captata PV fix
-2 gii
Total venituri = 1.440.768 x 1,25 = 1.800.960 Lei/an
19 er
20 En
Cheltuieli:
Cujmir, Mehedinti
e
PM r d
Investitie PV orientate = 107% Investitie PV fix
o
FD el
Mentenanta = 7% total investitie.
m
ste
Total cheltuieli = 6.000.000 Lei x 1,07 x 1,07 = 6.869.400 Lei
l Si
Durata de amortizare = 3,81 ani

nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
TEMA 7
19 er
20 En
Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei electrice prin
e
PM r d
Sisteme eoliene
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
Studiu de pre‐fezabilitate, HG no. 28/2008
ile
ab
er
SISTEME EOLIENE
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
Etapele proiectului tehnic si analiza tehnico‐economica:
e
PM r d
o
1. Stabilirea temei de proiect
FD el
m
2. Stabilirea necesarului de Energie electrica
ste
3. Stabilirea disponibilului de Energie eoliana
l Si
4. Analiza variantelor tehnice si stabilirea variantei optime
nu
ig
5. Proiectarea sistemului
es
D
ile
ab
er
en
Energie solara
0 eg
02 R
-2 gii
Eoliene
19 er
Energie eoliana
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
Sisteme
Hidroenergie
ste
Micro-hidro
Si
Motoare Sisteme
l
nu
Stirling de ardere
ig
Biomasa
es
D
ile
ab
Etapele proiectului tehnic: Sistem Eolian
er
en
1. Stabilirea temei de proiect: Sistem Eolian pentru….
0 eg
02 R
2. Stabilirea disponibilului de Energie Eoliana
-2 gii
19 er
3. Stabilirea necesarului de Energie Electrica
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
Etapele proiectului tehnic: Sistem Eolian
ab
er
en
1. Stabilirea temei de proiect: Sistem Eolian pentru….
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
1.1. Aplicatii de mica putere 1.2. Aplicatii de mare putere
20 En
Turbine eoliene de mica putere Parcuri eoliene
(Small Wind Turbines) (Wind Farms)
e
PM r d
o
FD el
(Turbine eoliene de 1,5…3 kW) (Turbine eoliene: 0,5….5 MW)
m
Exemple: cabane, schituri
ste
Si
‐ Locatii conectate la reteaua electrica locala:

(Turbine eoliene de 5…150 kW)
l
nu
ig
es
D
ile
1. Turbine eoliene de mica putere (P < 150 kW)
ab
48m
er
en
42m
0 eg
02 R
36m
-2 gii
19 er
30m
20 En
e
24m
PM r d
o
FD el
18m
m
ste
12m
l Si
nu
6m
ig
es
0m
D
Eficienta turbinelor eoliene : Coeficient de putere al rotorului – Cp
ile
Fractia maxima de energie care se poate obtine din energia eoliana disponibila
ab
Cp = 10…59%;
er
Valoarea maxima: Limia Betz  59%
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
TSR ‐ tip to speed ratio:
nu
Raportul dintre viteza varfurilor
ig
palelor rotorului si viteza vantului
es
TSR
D
Turbine eoliene de mica putere: 0,3…50kW
ile
ab
er
Factori care influenteaza costul/durata de amortizare
en
0 eg
1. Potentialul eolian (P) depinde de:
02 R
-2 gii
 locatia de amplasare
 Inaltimea stalpului turbinei  stalpi de 4….18 m, functie de zona de turbulenta
19 er
20 En
P = 0,5 ρ A v3
e
PM r d
P = Puterea vantului (W)
o
FD el
ρ = densitatea aerului (kg/m3);
m
la nivelul marii, ρ = 1,2 kg/m3
ste
A = aria rotorului (m2)
Si
v = viteza vantului (m/s)
l
nu
ig
Obs.
es
1. Densitatea aerului scade cu altitudinea si cu
D
cresterea temperaturii
2. Viteza vantului creste cu altitudinea
Potential eolian in mediul construit – variatia sezoniera a vantului
ile
ab
er
Statia meteo‐ Colina Universitatii Brasov
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Turbine eoliene de mica putere: 0,3…50 kW
ile
Factori care influenteaza costul/durata de amortizare
ab
er
en
0 eg
2. Puterea turbinei
 turbinele de putere mai
02 R
mare au durata de amortizare
-2 gii
mai redusa
19 er
20 En
3. Curba caracteristica de
putere
e
PM r d
 Viteza de pornire (cut‐in)
 Comportamentul la viteze
o
FD el
mici ale vantului
m
ste
Si
Putere turbina Diametru rotor Inaltime stalp Energie produsa anual

l
[kW] [m] [m] [kWh/an]

nu
0,3 1,5 4 650

ig
1 2,4 9 2500
es
2,5 3,2 12 6500

D
5 7 18 14000
Turbine eoliene de mica putere cu ax orizontal Rotor/Pale
ile
ab
er
Generator/
en
Alternator
0 eg
Coada
02 R
-2 gii
19 er
Stalp
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
Turbine eoliene cu ax orizontal – conectate la retea
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
Avantaje: Dezavantaje:
es
‐ Sistem simplu ‐ Variabilitatea potentialului eolian 

D
‐ Investitii initiale semnificativ reduse  Productie fluctuanta de energie

Turbine eoliene cu ax orizontal – cu sistem de acumulatori
ile
‐ Sistem care satisface si aplicatiile fara conectare la retea
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
Avantaje: Dezavantaje:
es
‐Sistem care asigura continuu Ee ‐ Cheltuieli intiale mai mari

D
‐ Schimbarea periodica a acumulatorilor
Tendinte: Turbine eoliene integrate in mediul construit
ile
ab
Cerinte: functionale + integrare arhitecturala  turbine cu ax orizontal
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Air 0,4kW
l Si
nu
ig
es
D
Tendinte: Turbine eoliene integrate in mediul construit
ile
ab
Cerinte: functionale + integrare arhitecturala  turbine cu ax vertical
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Turbine eoliene de mica putere cu ax vertical
ile
ab
Turbina Darrieus Diametrul Turbina Savonius
er
Rotorului
en
0 eg
02 R
Palele
-2 gii
Rotorului
19 er
20 En
Palele
Angrenaj de
Rotorului
e
roti dintate
PM r d
Angrenaj de
o Generator
FD el
roti dintate
m
Consumatori
ste
l Si
nu
Invertor 50 Hz
ig
es
D
Baterii (acumulatori de stocare)
Analiza comparativa a turbinelor de mica putere
ile
ab
er
Tip de turbina Avantaje Dezavantaje
en
Eficiente Produc zgomot
0 eg
Stadiu de maturitate Sensibile la variatiile vitezei
02 R
tehnologica vantului
-2 gii
Cu ax orizontal Mai putin sensibile la Vibratii
19 er
turbulente
20 En
Gama larga de produse pe Aspect inestetic
e
piata
PM r d
Mai putin sensibile la Nu au atins maturitatea
o
FD el
turbulente tehnologica
m
Functioneaza indifferent de Eficienta mai reduse
ste
Cu ax vertical directia vantului
Si
Instalare si mentenanta Numar limitat de modele si
l
usoara fabricanti
nu
Vibratii reduse
ig
es
D
Calcul de pre‐fezabilitate:
ile
asigurarea necesarului de energie electrica pentru o casa familiala
ab
er
Necesar: 100kWh/luna = 3,3 kWh/zi
en
Disponibil:
0 eg
‐ viteza medie la inatimea de 30m: 6m/s;
02 R
‐ durata medie = 5h/zi Studiu de caz: Turbina Savonius (0,7kW)
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
Ee produsa = 5h x 68,46 W =
o
= 342,3 Wh/zi
FD el
Cu o turbina se acopera 10%
m
din necesar
ste
l Si
nu
Obs. Pentru a fi rentabile sunt necesare:
ig
1. Potential eolian bun si continuu
es
2. Caracteristica de putere cu panta mare
D
la viteze mici ale vantului
Turbine eoliene de mica putere
ile
ab
er
Asigurarea energiei electrice pentru consumul propriu al unei cladiri sau grup mic de cladiri
en
0 eg
Analiza de prefezabilitate
Cost turbina 1 kW
02 R
 turbina + stalp 1000 euro
-2 gii
 controller 1000 euro
19 er
 baterii 1000 eur
20 En
Factor de capacitate (% din P max): 30% (25‐35%)
Producţie anuală la o turbina de 1kW: 2,5 MWh
e
PM r d
Certificate verzi/MWh: 2
o
Venit din certificate verzi:
FD el 2 * 2,5*55 = 275 eur/an
Venit din productia de energie (min) 170 eur/an
m
Venit total anual 445 eur/an
ste
Amortizare: 6,75 ani
Si
Obs. Sistemul de stocare (acumulatori) trebuie schimbat la cca. 3 ani
 durata reala de amortizare 9 ani
l
nu
ig
MASURI DE INCURAJARE A IMPLEMENTARII DE TURBINE EOLIENE DE MICA PUTERE
es
‐ Scheme de sprijin
D
‐ Reducerea nr. de avize
‐ Obligatia transportatorului de a prelua toata Ee produsa
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
2. Turbine eoliene de mare putere (P > 500 kW)
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
ile
OFFSHORE WIND FARM ‐ UK, Merseyside, 32 turbine x 8 MW
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
AUSTRIA ‐ MURAU ‐ FERMA EOLIANA LA CEA MAI MARE INALTIME IN EUROPA
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ECO‐FRIENDLY WIND TURBINES
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
Turbine eoliene de mare putere (P = 500 … 5000 kW)
ile
ab
Turbine de 5MW
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
On shore,
e
Germania
PM r d
o
FD el
Pale/
m
Rotor
ste
lSi
nu
Turn
ig
es
D
Off sore, Marea Nordului
Parcuri eoliene
ile
ab
er
Factori care influenteaza rentabilitatea investitiei:
en
0 eg
1. Potentialul eolian: masuratori in locatia de amplasare pentru cel putin 1 an
 zona litorala,
02 R
 zona de campie,
-2 gii
 zona de creasta (problema: inghetul)
19 er
20 En
2. Necesarul de energie sau productia de energie estimata
e
PM r d
3. Cadrul legislativ  In RO: 2 Certificate Verzi/MWh produs si injectat in retea
o
FD el(1 CV = 55 EUR = 240 Lei)
m
4. Costul instalarii:
ste
 Dimensinea turbinei
Si
 Costul turnului si al infrastructurii asociate (fundatie)
 Costul pentru teren
l
nu
ig
5. Costuri de racordare la retea: aprobare finala ANRE in baza a 91 de avize de racordare
es
D
Cost mediu: 1,3 si 1,5 milioane euro/MW instalat
Perioada de amortizare: 8…12 ani
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
Potential eolian la nivelul Romaniei
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
Parcuri eoliene in Romania
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
1 REACTOR NUCLEAR DE LA CERNAVODA = 706 MW
Parcuri eoliene in Romania ‐ Dificultati
ile
Problema 1: infrastructura de transport
ab
Contracte aprobate de Transelectrica: total 4600 MW
er
Capacitatea infrastructurii pentru transportul energiei electrice: 3000 MW
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
Solutii
‐ Implementatorii sa
e
PM r d
investeasca si in
infrastructura de
o
FD el transport
m
ste
‐ ANRE sa acorde
compensatii la CV
l Si
nu
ig
es
Problema 2: la recomandarea UE
D
1MWh = 2 certificate verzi (CV L220/2011)
1 MWh = 1,5 CV pana in 2017 si 0,75 CV dupa aceea (propunere legislativa)
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
TEMA 8
20 En
e
Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei prin
PM r d
o
Sisteme hibride si in cogenerare
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
Sisteme hibride
ile
ab
Energie 1
er
en
0 eg
Energie 3
02 R
-2 gii
Energie 2
19 er
20 En
e
PM r d
Sisteme in co-generare
o
FD el
m
Energie 2
ste
Si
Energie 1
l
nu
Energie 3
ig
es
D
Sisteme hibride pentru Sisteme hibride pentru
ile
obtinerea energiei electrice obtinerea energiei termice
ab
er
en
Energie solara Energie solara
0 eg
02 R
Sisteme Sisteme
-2 gii
Fotovoltaice solar-termice
19 er
Energie eoliana Sisteme
20 En
Eoliene
e
PM r d
o
FD el
m
Sisteme
Hidroenergie
ste
Micro-hidro
Si
Motoare Sisteme
l
nu
Stirling de ardere
ig
Biomasa Biomasa
es
D
ile
Avantajele sistemelor hibride
ab
fata de sistemele de energii regenerabile cu o singura sursa
er
en
0 eg
02 R
1. “Ansamblul” este mai eficient decat oricare dintre “componente”
-2 gii
19 er
2. Creste gradul de utilizare al sursei de energie regenerabila
20 En
(scad emisiile de gaze cu efect de sera)
e
PM r d
3. Creste siguranta in furnizare, exploatare si distributie
o
FD el
4. Pot combina SER cu sisteme bazate pe combustibili fosili
m
ste
5. Deschide piata energiei si pentru SER mai putin competitive (PV)

l Si
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
I. Sisteme hibride
0 eg
en
er
ab
Pentru producerea energiei electrice
ile
1. Sisteme hibride descentralizate eolian - fotovoltaice
ile
ab
er
Asigura producere continua de energie electrica
en
0 eg
02 R
Necesar: 3…5 kW
-2 gii
Componente:
19 er
1. Turbina eoliana de mica putere
20 En
2..3 kW
e
PM r d
o 1…3 kW
FD el
m
ste
3. Sistem de back-up: 1 kW
generator Diesel
Si
generator cu propan
l
nu
4. Sistem de stocare cu baterii

ig
es
5. Regulator si Invertor CC/AC

D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
1. Sisteme hibride eolian-fotovoltaice
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
ile
Sacele - Brasov
1. Sisteme hibride descentralizate eolian-fotovoltaice (stocare in baterii)
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Sisteme de telecomunicatii
l Si
nu
Aplicatii de mica putere

ig
Alimentare in zone care nu au retea

es
de distributie a energiei electrice

D
Sisteme de iluminat stradal

2. Sisteme hibride solar-termice cu biomasa
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
http://www.pacificheatandpower.com/index.php/solar_thermal
lSi
nu
ig
Sursa: 1. energie solara + 2. biomasa

es
Produs: 1. energie electrica:

D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
II. Sisteme hibride
0 eg
en
er
ab
Pentru producerea energiei termice
ile
1. Sisteme hibride solar-termice cu pompe de caldura
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
Sursa: 1. energie solara + 2. energie geotermala

es
Produs: 1. energie termica:

D
- apa calda menajera

- agent termic pentru incalzire
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
Lienz, Austria
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
2. Sisteme hibride solar-termice cu biomasa
ile
3. Sisteme hibride si de co-generare solar-termice cu biomasa
ile
ab
Marstal, Danemarca
er
en
Surse:
0 eg
15,000 m² colectoare solare
1.5 MWth pompe de caldura
02 R
75,000 m³ biomasa/an
-2 gii
Produse:
19 er
- Putere termica nominala: 3.24 MW
20 En
biomasa (ulei)
- Putere electrica : 750 kW
e
PM r d
Intrare in functiune: 2012
o
FD el
m
ste
http://www.bios-bioenergy.at/en/references/all-projects/marstal.html
l Si
Sursa: 1. energie solara + 2. biomasa

nu
Produs: 1. energie termica:

ig
- apa calda menajera

es
- agent termic pentru incalzire/racire

D
2. energie electrica
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
III. Studiu de caz
19 er
20 En
Centrul de cercetare stiintifica:
e
PM r d
Sisteme de Energii Regenerabile si Reciclare,
o
Colina Universitatii, Corp D, E, G
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
UTBv: Sistem hibrid eolian-fotovoltaic Sistem fotovoltaic: 1kWp
ile
Sistem eolian : 1kW
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
Platforma DPDD –
Vedere de sus
e
PM r d
Casa
Solara
o
FD el
m
Statia Meteorologica
ste
Si
Sistem pilot
l
nu
solar-termic Platforma PV fixa 10kWp

ig
Module PV cu
sisteme de orientare
es
Platforma PV orientabila
Pompa de caldura
D
Colectoare solar-
termice
UTBv: Casa Solara: sistem solar termic cu pompa de caldura cu camp termic
ile
ab
Platforma DPDD –
er
Vedere de sus
en
Casa
Solara
0 eg
02 R
-2 gii
Statia Meteorologica
19 er
20 En
e
PM r d
Sistem pilot
o solar-termic
FD el Platforma PV fixa 10kWp
m
ste
Module PV cu
sisteme de orientare
Platforma PV orientabila
Si
Pompa de caldura
l
Colectoare solar-
nu
termice
ig
es
D
UTBv: Casuta Solara: sistem solar termic cu pompa de caldura cu camp termic
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
Sistem solar termic:

D
6 colectoare plan plate +

Pompa de caldura 10kW 3 colectoare cu tuburi vidate
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
TEMA 9
19 er
-2 gii
02 R
Comunitati durabile
0 eg
en
er
ab
ile
ile
EUROPEAN GREEN DEAL 11.12.2019
ab
URSULA VON DER LEYEN
er
PRESIDENT OF THE EUROPEAN COMMISSION
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
D
es
ig
nu
l Si
ste
m
FD el
o
PM r d
e
20 En
19 er
-2 gii
02 R
0 eg
en
er
ab
EUROPEAN GREEN DEAL - 11.12.2019
ile
EUROPEAN GREEN DEAL
ile
ab
The compulsory transition towards sustainability in UE:
er
Energy saving + Energy efficiency + Renewable energy systems
en
0 eg
02 R
2020 2030 2050
-2 gii
19 er
20 En
e
The 2020 Directive
PM r d
o
20% of the total FD el 27% of the total 41…55% of the total
energy consumption energy consumption energy consumption
m
comes from RES comes from RES comes from RES
ste
20% reduction in GHG 40% reduction in GHG 85…90% reduction in GHG

compared to 1990
Si
compared to 1990 compared to 1990

(2009/28/EC )
l
nu
First Climate Neutral

Continent
ig
es
D
Community  Sustainable Community
SUSTAINABLE COMMUNITIES
ile
Developing efficient, clean and affordable solutions
ab
er
en
Sustainable energy Sustainable built environment
0 eg
production and LEB status and the coverage of at
02 R
consumption – least 50% of the energy need by
-2 gii
Clean energy using renewable sources
(nZEB/nZEC status).
19 er
20 En
Sustainable water use
e
Protecting the
PM r d
Sustainable
natural resources
o communities
FD el
m
ste
Si
Wastes management: household waste
Sustainable transportation
and the wastes resulted from energy
l
that requires minimizing the
nu
production and/or wastewater treatment
emissions and the use of
ig
need to be reprocessed in a large extent
clean fuels.
es
(as for example as energy source)
D
ENERGY AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT
ile
ab
The affordable transition towards sustainability: integrated measures for:
er
Energy saving + Energy efficiency + Renewable energy systems
en
0 eg
02 R
Community
-2 gii
Local Economy: Local
19 er
Built environment
Industry, Agriculture, etc. Transportation
20 En
(40%)
(48…52%) (8…12%)
e
PM r d
o
FD el LOWERING THE COST
m
ste
Bottom up Raising the
Si
Complementary use of Involving the
pressure for a new awareness on
the resources inhabitants
l
legal frame win‐win solutions
nu
ig
es
Community  Sustainable Community
D
ile
Steps in developing a sustainable community
ab
er
en
1. Defining the community and
0 eg
choosing the energy production and
distribution model
02 R
-2 gii
19 er
2. Improving the built environment
20 En
e
PM r d
3 Assessing the energy demand at 4. Assessing the renewable energies
potential at (micro‐) community level
o
(micro‐) community level
FD el
m
ste
5. Designing the sustainable energy mix
l Si
nu
6. Developing the monitoring and
ig
control systems
es
D
ile
choosing the energy production
ab
and distribution model
er
en
0 eg
Community size: very small small average large very large
02 R
-2 gii
Micro‐community City
Apartment
19 er
(Neighborhood)
20 En
Few apartments
Micro‐community
e
PM r d
(District)
o
Thermal
FD el
m
Energy production Fully Decentralized Decentralized at district level Centralized
ste
Electric
Si
Energy production Centralized
l
nu
ig
es
Target:
Implementing renewable energy systems
D
with minimum changes in the current infrastructure
ile
ab
er
en
0 eg
Scenario 1:
From fully centralized system to RES decentralized systems at district level
02 R
-2 gii
Barriers: sharing the main urban
19 er
utilities by people/ families with
20 En
different social background or
income.
e
PM r d
o
FD el
m
Solutions:
‐ Community involvement in the
ste
energy management
Si
‐ Education
‐ Incentives
l
nu
‐ Legal frame
ig
es
D
C1 .. C6 ‐ Centralized Production (CP)
DP1..DP6 ‐ Decentralized Production (DP)
ile
ab
er
en
0 eg
Scenario 2:
From fully decentralized systems to RES decentralized systems at district level
02 R
-2 gii
19 er
20 En
Barriers: higher costs, higher
emissions.
e
PM r d
o
FD el
m
Solutions:
ste
energy management
Si
‐ Education
‐ Incentives
l
nu
‐ Legal frame
ig
es
D
C1 .. C6 ‐ Centralized Production (CP)
DP1..DP6 ‐ Decentralized Production (DP)
ile
ab
er
Scenario 3:
en
Fully decentralized thermal energy systems to be replaced by RES
0 eg
02 R
Centralized electric energy production
-2 gii
19 er
20 En
Barriers: costs
e
PM r d
o
FD el Solutions:
m
ste
energy management
‐ Education
Si
‐ Incentives
l
‐ Legal frame
nu
ig
es
D
There is no universal solution for the feasible transition towards sustainability!
ile
ab
er
en
2.1. Buildings (traditional buildings  LEB)
0 eg
02 R
-2 gii
Nearly Zero Energy Buildings, nZEB
Energy demand:
19 er
NyZEB, ZEB 2 year),
50...125 kWh/(m
20 En
At least 50% covered by renewables
e
Intelligent buildings
PM r d
Passive houses
o
FD el
Low Energy Buildings, LEB
LEB
m
Energy demand:
Energy demand:
ste
50...125 kWh/(m22 year)
50...125 kWh/(m
Si
Traditional buildings
Traditional buildings (more than 90%)
l
nu
Energy demand:
ig
200...600 kWh/(m2 year)
es
D
ile
ab
er
2.2. Energy, water, wastes
en
0 eg
Water management  water re‐use
02 R
Waste management  energy production
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
Water re-use
es
Water discharge
D
ile
3 Assessing the energy demand at
ab
er
en
0 eg
Energy demand data at building and community levels:
02 R
‐ Yearly values
-2 gii
‐ Monthly values
‐ Peak values (highest, lowest)
19 er
20 En
Data should cover: thermal energy (heating, cooling, DHW), electric energy, water
e
PM r d
o
Data sources: FD el
‐ Building codes and regulations based on standardized consumption
m
 possible under‐ or over‐estimation
ste
Si
‐ Predictions based on historical data
l
 possible under‐ or over estimation
nu
ig
‐ Actual consumption, based on local energy consumption records
es
 very difficult, especially for decentralized production
D
4. Assessing the renewable energies
ile
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
er
en
Renewable Energy potential at community level:
0 eg
‐ Yearly values
02 R
‐ Monthly values
-2 gii
‐ Peak values (highest, lowest)
19 er
20 En
Large variability: solar energy, wind energy, hydro‐energy
Low variability: geothermal energy
e
PM r d
Planned variability: biomass
o
FD el
m
ste
Alternatives for assessing the RE potential:
Si
‐ Using prediction and simulation models for the RE potential
l
nu
‐ Predictions based on historical data in databases (e.g. Meteonorm)
ig
 possible under‐ or over estimation
es
‐ Onsite potential, based on local monitoring (at least over one year)
D
5. Designing the sustainable energy
ile
mix
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
(*) To be installed on buildings; (**) To be installed at community level
ile
Sustainable communities: Barriers in implementing renewables
ab
er
Renewable energy
en
Objective constraints Subjective limitations
systems
0 eg
Photovoltaic systems  Variability in the solar energy potential  Landscape distortion
02 R
 Limited efficiency  Possible
-2 gii
 High initial investment electromagnetic
19 er
emissions
 
20 En
Solar‐thermal systems Variability in the solar energy potential Limited architectural
 Risk of overheating acceptance
e
 High initial investment
PM r d
Wind turbines  Variability in the wind energy potential  The NIMBY syndrome
 o
FD elNoise and vibrations
m
 High initial investment
ste
Geothermal systems  Land availability

(ground coupled heat  Ecological balance
Si
pumps)  High initial investment

l
nu
Micro‐hydro systems  Point‐type resource  Highly difficult to


ig
Consistent additional works and systems integrate inside a

es
 Environmental distortion community

D
Biomass systems  Needs additional systems (storage, ash

disposal)
ile
Sustainable communities: Barriers in implementing renewables
ab
Renewable energy systems Objective constraints Subjective limitations
er
Photovoltaic systems
en
Solar‐thermal systems THE COSTS THE COSTS
0 eg
Wind turbines
02 R
Ground coupled heat pumps
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
• Giving value to ALL the renewable potential in the implementation location
FD el
• Optimizing the renewable‐based energy mix at building level
m
• Optimizing the renewable‐based energy mix at community level
ste
l Si
nu
ig
es
• Novel concepts and instruments in designing:
D
Clean, Efficient and Affordable Energy Mixes
ile
INTEGRATED MANAGEMENT IN SUSTAINABLE COMMUNITIES
ab
Community Company for Sustainability – Action Plan
er
en
0 eg
Objectives Activities
02 R
Analyze the resources and the demand
-2 gii
Plan the renewable based energy mix and the integrated
19 er
Plan the Sustainable Community
20 En
plan of the sustainable community
Gain the support and acceptance
e
PM r d
Implement the energy efficiency measures
o
FD el
Implement the Sustainable Community Implement the renewable energy systems
m
Plan Implement the water and waste management systems
ste
Si
Monitoring the demand‐production balance
l
nu
Involve local working force
ig
Operate the Sustainable Community as
Smart use of funds
es
a successful business
D
Get tangible advantages for the community
Gain continuous acceptance
ile
Case study: The R&D Institute of the
ab
Transilvania University of Brasov, ICDT
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
Structural funds project: PRO‐DD, 2009‐2012
ig
es
POS‐CCE, ID 123, SMIS 2637, 60 Mil. Lei ‐ EU, 26 Mil. Lei ‐ co‐financing

D
R&D Potential
ile
Renewable Energy High Tech Products
Systems and Recycling for Automotives
ab
Embedded Systems and
er
Advanced Electrical Systems
Advanced Communications
en
Systems for Process Control
Advanced Technologies and Materials
0 eg
Renewable – Ceramics, Metals, and MMC Composites
Advanced Mecatronic Systems
Energy
02 R
Systems Research and Design for
Virtual Industrial Informatics Constructions and Installations
-2 gii
Technologies and Robotics
Energy Advanced Eco‐Welding
Energy
19 er
Advanced Manufacturing Efficiency Technologies
Saving
20 En
Technologies and Systems
Innovative Technologies and
Mathematic Modelling Advanced Wood Products
Sustainable
e
and Software Products
PM r d
Development Furniture Eco‐Design,
Cultural Innovation and Creativity
Education, Restoration and Certification
o
Theoretic and Culture,
FD el Natural in Wood Industry
Applied Linguistics Communication, Resources
Economic Conservation Sustainable Forestry and
m
Economic Research Development and Use Wildlife Management
ste
Forest Engineering,
Communication and Health and
Si
Forest Management and
Social Innovation Life Quality Terrestrial Measurements
l
Life Quality and Human Performance
nu
Eco‐Biotehnologies and
Equipments in Food and Agriculture
ig
Juridical Research for Sustainable Development

es
Fundamental Research and Applied Medicine and Interventional
Prevention Strategies in Medicine Strategies in Medical Practice
D
Positive Psychology and Education Music Science –
for Sustainable Communities Excellence in Music Perormiance
ile
Case study: The R&D Institute of the
ab
Transilvania University of Brasov, ICDT
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
N
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
Si
l
nu
ig
es
D
ile
The R&D community of
ab
1. Defining the community and the Transilvania University of Brasov
er
en
and distribution model 12 new 3 storeys LEBs (ideal case)
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
1. Defining the community and WS: Water Source
ile
choosing the energy production WWTP: Waste Water Treatment Plant
and distribution model Natural ventilation
ab
VGHX/HGHX: vertical/horizontal geothermal heat exchanger ST‐PVS: Solar Tracking Photovoltaic Systems
er
FP‐STS: Solar Thermal Systems with Flat Plate solar thermal collectors PVT: Photovoltaic/Thermal System
en
ET‐STS: Solar Thermal Systems with Evacuated Tube solar thermal collectors WTS: Wind Turbines Systems
Back up source: Natural gas grid Back‐up source: electric grid
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
er
Overall thermal energy demand: Electric energy demand for lighting and other
en
90030 kWh/year powered appliances (except laboratory equipment):
0 eg
‐ DHW: 4244 kWh/year 13224 kWh/year
02 R
‐ Heating: 78027 kWh/year
-2 gii
‐ Cooling 7759 kWh/year
19 er
Specific energy load: 76.7 kWh/m2/year
20 En
Note: regular energy load in Romania > 300 kWh/m2/year
e
PM r d
o
FD el Laboratory L7: nZEB
Testing building for further optimizations
m
ste
l Si
nu
ig
es
D
ile
ab
 3 levels (basement, ground floor, 1st floor)
er
 450 m2/floor; 1350 m2/building
en
Outskirts of the Brasov City (45.65°N, 25.59°E)
Temperate mountain climatic area (cold winters and hot summers)  Floor and ceiling heating (partitioned)
0 eg
Envelope Basement
02 R
element Exterior opaque walls Exterior glazing Terrace foundation
Triple glazing with Concrete with Concrete
-2 gii
Constructive Light concrete and double Low E extruded cellular and extruded
solution insulating panels metal/ (windows facing N, polystyrene and cellular
19 er
polyurethane foam curtain walls facing S) PVC hydro‐ polystyrene
insulating foil
20 En
Thermal
resistance 4 1.6 7 6.2
[m2K/W]
e
PM r d
o
FD el
m
ste
lSi
nu
ig
es
D
ile
potential
ab
‐ Solar radiation ‐ No water flows nearby
er
‐ Geothermal energy ‐ Average / Low wind potential
en
0 eg
02 R
-2 gii
Total yearly available solar
energy:
19 er
20 En
2015  1310 kWh/m2/year
e
2016  1246 kWh/m2/year
PM r d
o
FD el
m
250
Eb 2015 Eb 2016
ste
Direct solar energy
200
Si
[kWh/m2]
150
l
nu
100
ig
50
es
0
D
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Month
ile
mix
ab
er
en
Key issues in designing the RE mixes
0 eg
02 R
-2 gii
1. The share of energy covered by RES:
19 er
yearly (overall) share
a)
20 En
seasonal share
e
PM r d
2. Minimizing the excess energy
e.g. solar‐thermal system (STS) + heat pump (HP)
o
to meet the DHW, heating and cooling demand of 60
FD el
kWh/(m2 year)
m
ste
3. Choosing the back‐up source
Si
b)
fossil fuel (gas, coal, Diesel, etc.)
l
biomass
nu
ig
4. Energy storage systems on‐site or on‐grid
es
Excess energy provided by STS in:

D
a) 20% STS + 80% HP
b) 50% STS + 50% HP
ile
mix
ab
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
ig
Influence of the building efficiency on the specific implementation

es
costs of a renewable-based energy mix: 20% ST + 80% HP

D
6. Developing the monitoring and
ile
control systems
ab
SISTEM DE MONITORIZARE PARAMETRI EXTERIORI
er
en
0 eg
02 R
-2 gii
19 er
20 En
e
PM r d
o
FD el
m
ste
l Si
nu
SISTEM DE
ig
es
MONITORIZARE
D
PARAMETRI DE
CONFORT TERMIC
Conclusions
ile
ab
 Planning sustainable communities represents a feasible approach of the sustainable
er
development.
en
 This asks for energy efficient buildings and the implementation of renewable energy
0 eg
systems giving use to the existent renewable resources.
02 R
-2 gii
 The R&D Institute of the Transilvania University of Brasov was developed as a sustainable
19 er
community (2012).
20 En
 The results of two years monitoring show that using only solar energy conversion systems
e
PM r d
an overall share of 50% of the energy demand can be covered by renewables.
o
FD el
 The results show that the electrical energy demand can be covered in a very large extent
m
by the installed systems on the buildings (if this was planned in the construction step)
ste
Si
 The thermal energy demand needs solar‐thermal systems covering large available areas as
the facades suitably oriented. However, the available surface is not enough to cover the
l
nu
thermal energy demand over one year.
ig
es
 This confirms the need for designing and implementing energy mixes, also including e.g.
D
efficient geothermal (or biomass systems) and a smart energy management, beyond the
building(s), towards the community.

Limbă

Suport de Curs DSER 2019-2020 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs DSER 2019-2020 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Designul Sistemelor de Energii

1. Energia. Energia regenerabila (surse, sisteme, politici si strategii)

2. Studiu de fezabilitate (obiective, continut, legislatie)

4. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei termice prin Sisteme geotermice

5. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei termice prin Sisteme pe biomasa

6. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei electrice prin Sisteme fotovoltaice

7. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei electrice prin Sisteme eoliene

8. Studiu de fezabilitate pentru producerea energiei prin Sisteme hibride si in cogenerare

James Prescott Joule

O MĂSURĂ A PUTERII TERMICE SAU ELECTRICE

O MĂSURĂ A PUTERII TERMICE SAU ELECTRICE

Energie generată Energie disipată

O MĂSURĂ A PUTERII TERMICE SAU ELECTRICE

Energie generată Energie disipată

ENERGIA NU POATE FI CONSUMATĂ!!!

Încă din 1987 Comisia Brundtland a pus problema dezvoltării durabile

Laureat Nobel 1996

 10% biocombustibili în transporturi

 Până la 31 Decembrie 2018 autoritățile publice trebuie să se asigure că,

clădirile noi pe care le dețin sau le ocupă să fie „Clădiri cu consum

aproape zero de energie din surse neregenerabile

1. Require long term measurements

for estimating the available

2. Able to use the existent 2. High innitial costs

transprt infrastructure 3. Need system equilibration

3. Payback time much lower 4. End‐of‐life disabling – not fully

than lifetime developed

renewable energy sources (Out of which:

(out of which, Electrical Energy) 2010: 33%

Reenwable energy in transportation 10% 10%

Greenhouse gases reduction 20% 20%

Increasing the energy efficiency 20% 20%

wastewater treatment plants

o signed contract infiintare) (Licente)

Olanda 100 ~ 130 controlat prin factorul EPC

Norvegia 150 pentru încălzire

Suedia 110 ~ 150 energie furnizată

Elveția 60 energie primară

Anglia 100 controlat prin emisiile de CO2

 nivel redus de aer infiltrat necontrolat,

pentru micșorarea sarcinii de încălzire și răcire.

 sisteme de recuperare a căldurii din apa

caldă uzată și de reciclare a acesteia.

în condițiile asigurării unui climat interior comfortabil atât

iarna cât și vara

Sunt LEB prevăzute cu sisteme de energii regenerabile dimensionate

care o folosesc pentru alimenatarea unor alți consumatori

(mașină electrica) sau o furnizează altor utilizatori.

9. Standards that should be obeyed

10. Architectural acceptance

8. Environmental impact Pollution, emissions, noise, …

9. Standards that should be obeyed Urbanism, civil engineering standars,…

10. Architectural acceptance E.g. urban integration

- shops +/- +/- + +

- supermarkets +/- +/- + +

- factories, plants +/- +/- + +

Nr. apartamente: 177

Nr. apartamente: 177

Boiler ACM: 4000 L

Boiler ACM: 4000 L

- evitarea supra- sau subdimensionarea acestora,