Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Ovidius Constanta

Ingineria Sistemelor cu Surse Energetice Regenerabile-Master ,An1 ,Sem 1.

STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU


PARC PANOURI FOTOVOLTAICE IMPREJMUIRE SI CONECTARE PRIN LES
LA PUNCTUL DE CONEXIUNE LA ENEL
Jud. CONSTANTA

Masterand:Precup Catalin

Page 1 of 20
. PARC PANOURI FOTOVOLTAICE – CONSTANTA

Memoriu general

I. Denumirea „ PARC PANOURI FOTOVOLTAICE,


proiectului:
IMPREJMUIRE SI CONECTARE PRIN LES LA PUNCTUL DE
CONEXIUNE LA ENEL”

II. Zonare-Jud Constanta intravilan com Agigea parcela A 1043/8.

III. Descrierea proiectului:


1. Descrierea proiectului
Centrala fotovoltaica va avea o putere instalata de 1MWp

Cele 4142 de panouri fotovoltaice sunt asezate in 45 blocuri cu module de


245Wp.
Variaţiile multianuale sunt generate de condiţiile climatice la locul de amplasare.
Energia electrică produsă de centrală va fi distribuită în reţeaua de medie tensiune
către staţia de transformare.  Tehnologia de conversie fotovoltaică a energiei solare
în energie electrică constă în module fotovoltaice montate pe structura metalică,
orientate spre sud, la o înclinare faţă de orizontală de 30 o. Modulele sunt alcătuite din
celule – plachete semiconductoare din siliciu mono sau policristalin legate în
serie/paralel pentru a asigura la ieşirea modulului anumite valori pentru tensiune
şi curent. Această tehnologie nu implică piese în mişcare, nu emite zgomote sau
Page 2 of 20
vibraţii. La expunerea la radiaţia solară, celulele  fotovoltaice  produc un curent
electric continuu, proporţional cu intensitatea radiaţiei solare, tensiunea rămânând
aproximativ constantă. Curentul electric continuu este transformat în curent alternativ
cu ajutorul unor dispozitive electrice numite invertoare. İnvertoarele transformă
energia electrică din c.c. în c.a. şi în cazul de faţă tensiunea alternativă este ridicată
de invertoare la 20kV specifică transportului de medie tensiune către staţia de
transformare unde, energia este pusă la dispoziţia reţelei electrice de transport de
110kV. Topologia centralei este modulară fiind compusă din segmente de
aproximativ folosind fie un invertor de 1MW, fie invertoare mai mici pentru grupuri de
module. Amplasamentul centralei fotovoltaice nu este într-o zonă protejată
sau rezervaţie naturală şi ocupă o suprafaţă de 29.750 mp. İmpactul vizual: 40% din
suprafaţă este acoperită de module fotovoltaice de culoare albastră-gri, aşezate într-
o structură regulată de şiruri paralele. 

 Alegerea tehnologiei celulelor solare


O celulă fotovoltaică poate fi asimilată cu o diodă fotosensibilă, funcţionarea ei
bazându-se pe proprietăţile materialelor semiconductoare.
Celula fotovoltaică permite conversia directă a energiei luminoase în energie
electrică. Principiul de funcţionare se bazează pe efectul fotoelectric.
O celulă fotovoltaică este constituită din două straturi subţiri de material
semiconductor. Cele două straturi sunt dopate diferit:

 Pentru stratul N, aport de electroni periferici;


 Pentru stratul P, deficit de electroni.
Între cele două straturi va apare o diferenţă de potenţial electric. Energia
fotonilor luminii, captaţi de electronii periferici (stratul N) le va permite acestora să
depăşească bariera de potenţial şi să creeze astfel un curent electric continuu.
Pentru colectarea acestui curent, se depun, prin serigrafie, electrozi pe cele două
straturi semiconductoare (Figura 2.1.). Electrodul superior este o grilă ce permite
trecerea razelor luminoase. Pe acest electrod se depune apoi un strat
antireflectorizant, pentru creşterea cantităţii de lumină absorbită.

Figura 1. Schema unei celule elementare.

Cel mai utilizat material pentru realizarea fotopilelor sau a celulelor solare este
siliciu, un semiconductor de tip IV. Acesta este tetra-valent, ceea ce înseamnă că un
atom de siliciu se poate asocia cu patru alţi atomi de aceeaşi natură.
Se mai utilizează arseniură de galiu şi straturi subţiri de CdTe (telură de
cadmiu), CIS (cupru-indiu-diseleniu) şi CIGS.
Există mai multe tipuri de celule fotovoltaice:
 Celule monocristaline;
 Celule policristaline;
Page 3 of 20
. PARC PANOURI FOTOVOLTAICE – CONSTANTA

 Celule amorfe;
 Celule CdTe, CIS, CIGS.
În tabelul următor sunt prezentate valorile randamentului tipic şi teoretic ce
poate fi obţinut cu diferitele tehnologii dezvoltate până în prezent:

Tabelul 1. Randamentele energetice ale diferitelor tehnologii.


Randament Randament
Tehnologie energetic tipic energetic
[%] teoretic [%]
Celule
12% ÷16% 24%
monocristaline
Celule
11% ÷ 13% 18,6%
policristaline
Celule amorfe 5% ÷ 10% 12,7%

Pentru proiectul actual, pe baza datelor prezentate, se justifică alegerea


tehnologiei celulelor policristaline pe baza următoarelor fundamente:

 randament energetic optim, în comparaţie cu tehnologiile alternative;


 tehnologie bine dezvoltată bazată pe procesarea materialului semiconductor
obişnuit;
 eficienţă bună obţinută în producţie;
 eficienţă foarte stabilă;
 sursă nelimitată pentru producerea materialului;
 bună compatibilitate ecologică.

 Umbrirea parţială a panourilor fotovoltaice


Modulele fotovoltaice sunt montate secvenţial pe rânduri unele în spatele
celorlalte. În particular, din această configuraţie rezultă automat umbrirea parţială a
fiecărui rând (cu excepţia primului) de rândul din faţa lui, în fiecare dimineaţă şi după-
amiază.
Pentru aşezarea optimă a modulelor fotovoltaice se iau în considerare
următoarele mărimi:
 b lăţimea modulului [m];
 d distanţa dintre rândurile adiacente [m];
 d1distanţa dintre structurile suporţilor [m];
 h înălţimea structurii suporţilor [m];
 β unghiul de înclinare al modulelor [°];
 γ unghiul de umbrire [°].

Page 4 of 20
Figura 2. Amplasarea panourilor fotovoltaice.

Distanţa dintre rânduri d poate fi exprimată ca funcţie de lăţimea modulului b,


de unghiul de înclinare α şi unghiul de umbrire γ după cum urmează:

 sin 180      
d  b  [m];
 sin  

Un compromis între suprafaţa ocupată şi pierderile din producţie datorate


umbririi este găsit prin alegerea distanţei dintre rânduri astfel încât umbrirea parţială
să fie evitată la amiază în solstiţiile de iarnă. Unghiul de umbrire γ corespunde
elevaţiei soarelui.

 Alegerea configuraţiei sistemului


Producerea energiei electrice din sursa regenerabilă solară presupune
instalarea de grupuri generatoare fotovoltaice (GGF) pe suprafeţele disponibile în
cadrul locaţiei.
Alegerea suprafeţelor pentru instalarea grupuri generatoare fotovoltaice
(GGF) a fost realizată având în vedere următoarele limitări:

1. Se adoptă soluţii modulare de grupare a generatoarelor fotovoltaice, soluţii


care trebuie să asigure lungimi minime ale reţelei electrice de utilizare;
2. Se va asigura accesul la toate elementele de construcţii şi instalaţii în
perioada de construire cât şi în perioada de exploatare;
Putere total instalată tensiune alternativă CEF: 1 MW.

Configuraţia sistemului a fost aleasă corespunzător cu obiectivul general al


proiectului. Poziţionarea aleasă asigură funcţionarea optimă a grupurilor generatoare
fotovoltaice, la un randament maxim în condiiile specifice proiectului.
La alegerea poziţionării obiectivelor s-a ţinut cont de următoarele criterii:
 dimensiunile spaţiului disponibil şi configuraţia terenului;
 evitarea umbririi randurilor adiacente şi înclinare lunară optimă a panourilor
fotovoltaice;

 alegerea orientării optime (orientare Sud, unghi de înclinare 30° )


 asigurarea căilor de acces;

Page 5 of 20
. PARC PANOURI FOTOVOLTAICE – CONSTANTA

 asigurarea fiabilităţii şi siguranţei în exploatare pentru elemenetele


componenete;

În cadrul suprafeţei disponibile la obiectivului de investiţii se vor amplasa


următoarele elemente componenete:
 Module fotovoltaice;
 Invertoare de putere;
 Sistem de suport şi fixare module fotovoltaice;
 Trasee de cabluri energie tensiune continuă, tensiune alternativă, joasă
tensiune, medie tensiune, fibră optică;
 Posturi de transformare prefabricate în anvelopă din beton;
 Punct de conexiuni în anvelopă din beton;

Poziţionare modulelor fotovoltaice şi configuraţia sistemului sunt prezentate în


partea desenată.

Descrierea constructiva – sistem stelaje metalice suport pentru panouri


Structura de susţinere a panourilor fotovoltaice va fi amplasata direct pe teren,
după decopertarea stratului de pamânt vegetal. Planşa desenată tratează un
singur tronson de 44m, de structura de susţinere, dar în teren vor fi amplasate
mai multe tronsoane identice, dispuse conform planului de situaţie.

Amenajarea terenului pentru amplasarea structurii de susţinere constă în:

1 Decopertarea stratului vegetal


2 Sistematizare unor unor platforme plane, pentru fiecare tronson, cu pante de
drenaj a apei pluviale astfel încât să nu fie posibilă stagnarea acesteia în
apropierea structurii de susţinere a panourilor
3 Asezarea unui strat de balast de 10cm grosime şi compactarea acestuia până
la înglobarea lui în teren, doar sub talpile stelajelor.
Structura a fost calculată pentru o viteză a vântului de 35 m/s, căreia îi corespunde o
presiune de referinţă mediata pe 10 ani,încărcarea fiind cea corespunzătoarea
amplasamentului conform NP 082-04.
Prin tema de proiectare, furnizată de dezvoltatorul proiectului, caracteristicile
panourilor care vor rezema pe structură nu permit stagnarea zăpezii pe acestea
(suprafaţa lisă, temperaturi peste 0ºC în timpul funcţionării, unghi de înclinare 35º). În
consecinţă structura nu este dimensionată pentru încărcarea din zăpadă.
În amplasamentul specificat mai sus beneficiarul va ridica o structură metalică cu
destinaţia de a susţine panouri fotovoltaice. Elementele principale care formează
structura de rezistenţă vor fi din oţel S235JR zincat la cald, astfel încât sa fie
asigurată o protecţie anticorozivă de min 25ani, în condiţii de expunere directă la
factorii atmosferici .

Infrastructura - Stâlpii de metal ai structurii se vor poziţiona în nişte gropi umplute


cu pietriş, partea de jos a stâlplui fiind la cota -0,20 de la cota terenului amenajat.
După poziţionarea stâlpilor aceştia se vor lesta prin încastrarea într-un bloc de beton
armat de 0,3x0,3x2.
Page 6 of 20
Suprastructura - este alcătuită din cadre metalice, încastrate în lestul de beton şi
legate între ele prin contravântuiri în planul stâlpilor şi prin ţevile rectangulare de
aluminiu de suţinere a panourilor.
Stâlpii si legatura dintre ei, formează un cadru articulat grindă-stâlp, au secţiune din
ţeavă rectangulară 60X60X3.
Contravânturile dintre stâlpi, sunt conformate în X şi constau în corniere zincate
L50x50x3, intersectate la mijloc printr-un cupon de ţeavă şi un şurub M12.
Pe structura metalică se vor monta ţevi rectangulare de aluminiu pentru prinderea
panourilor fotovoltaice.

Descrierea funcţională
Principiul de functionare al unui centrale electrice solare (parc fotovoltaic) este
prezentat in figura de mai jos:

Page 7 of 20
. PARC PANOURI FOTOVOLTAICE – CONSTANTA

Centralele solare fotovoltaice (“generatoarele voltaice”) sunt compuse din:

panouri fotovoltaice,
structuri metalice de sustinere fixe sau cu orientare a panourilor prin unitati de
comanda,
invertoare
accesorii electrice de conectare si comanda
Page 8 of 20
Modulele de celule fotovoltaice transforma energia solara in energie
electrica de curent continuu; pentru aceasta energie putem avea finalitati: de
stocare in baterii de curent continuu (si a fi folosita ca atare pentru alimentare
consumatori de curent continuu) sau de a fi integrata in reteaua electrica;
Pentru integrarea energiei produsa in reteaua electrica aceasta trebuie sa
aiba alti parametri (diferiti de parametrii de generare) si anume se folosesc
echipamente electronice numite invertoare ce convertesc puterea electrica de
curent continuu in putere electrica de curent alternativ trifazat care poate fi
transformata conform cerintelor din reteaua electrica existenta.
Alte instalatii necesare pentru transmiterea energiei produse de modulele
fotovoltaice in retea sunt:

tablouri auxiliare de distributie care fac distributie energiei produsa de invertoare


precum si protectia acestora din urma la diverse defecte (scurtcircuit,
suprasarcina, etc)
tablouri principale de distributie care preiau energie de la un grup de tablouri auxiliare
si care intermediaza racordul la reteaua de distributie.

2. Oportunitatea investiţiei
Beneficiarul, avand ca obiect principal de activitate producerea de energie
electrica, urmareste, in CONSTANTA, Jud. Constanta, parcela A 1043/8 com Agigea
teren intravilan, construirea unui parc fotovoltaic cu o capacitate electrica de 1 Mwp.

Suprafata de teren va fi utilizata doar in scopul edificarii acestei investitii “Parc


Fotovoltaic”.
Propunerea privind construirii parcului fotovoltaic pe aceasta suprafata de
teren, este motivata si de urmatorii factori, care in cele din urma, vor suplimenta
veniturile aduse la bugetul local:
- necesitatea si oportunitatea realizarii de investitii, in realizarea si
atingerea scopului, pentru valorificarea superioara a potentialului energetic;
- atingerea tintelor de dezvoltare si investitii a orasului Constanta;
- atragerea la bugetul Consiliului Local de fonduri suplimentare ;
- crearea unor locuri noi de munca;
- atragerea capitalului privat in actiuni ce vizeaza satisfacerea unor
nevoi ale comunitatilor locale precum si ridicarea gradului de civilizatie, sanatate si
confort al acestora.

Prin realizarea acestui ,,Parc Fotovoltaic”, se urmareste crearea mai multor


facilitati aduse in zona, respectiv asigurarea unei surse de energie electrica
suplimentara, atragerea de venituri la bugetul local, si ridicarea nivelului de trai prin
dotarea cu o infrastructura de calitate, corespunzatoare cerintelor impuse de aceasta
situatie a noii investitii.
Se precizează că proiectul este in conformitate cu tehnologia de producere a
energiei electrice pe baza din Ordinul nr. 860 din 26.09.2002, emis de MAPM pentru
aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a
Acordului de mediu.
Realizarea investiţiei corespunde „Strategiei Energetice a României pentru perioada
2007-2020” care prevede în Cap. 1 – „Obiective strategice” între altele
„Promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile”.

Page 9 of 20
. PARC PANOURI FOTOVOLTAICE – CONSTANTA

3. Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice


suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi
amplasamente);
a) planul de situatie 1:2000
b) planul de incadrare in zona 1:1500

4 Lucrări necesare pentru realizarea investiţiei:


a) Amenajarea terenului care presupune: îndepărtare de vegetaţie, arbusti,
rădăcini; nivelare, acoperire cu pietriş; fundare cu beton pentru suportul
structurii metalice; lucrări de amenajare drene ape pluviale; amenajare căi de
acces;
b) Construcţia unei incinte pentru adăpostirea echipamentelor: invertoare,
module de rezervă, aparatura de comutaţie, achiziţie de date, pentru pază;
Suprafaţa construită: 29.750 mp
c) Construirea unui gard de împrejmuire din plasă de OL galvanizat;
d)  İnstalarea structurii metalice pentru fixarea modulelor (OL galvanizat);
e)  Fixarea modulelor pe structură şi legarea cablurilor de c.c. conform topologiei
proiectului între module şi către invertoare;
f)   Instalarea invertoarelor, grupurilor de protecţie, grupurilor de măsură şi
monitorizare, a cablurilor de forţă (de la transformator la celulele de medie din
staţia de ridicare);
g) Verificare instalare, parametrii, rectificare şi punere în funcţiune;
Centrala fotovoltaică nu implică procese de producţie industriale care să afecteze
mediul şi nu necesită nici un fel de materie primă care poate polua aerul sau solul.
Fazele de construcţie ale cadrelor pentru module, fundaţie şi a incintei pentru
aparatură implică afectarea terenului – curăţarea de vegetaţie specifică unui teren
păşune, nivelare, săpături. Influenţa asupra mediului se poate face prin
folosirea/fabricarea betonului, a depozitării deşeurilor de materiale de construcţie
(lemn, metal, pietriş), ce vor fi evacuate la terminarea construcţiilor.

Utilităţi necesare:
a) alimentare cu apă potabilă – apă îmbuteliatã
b) cabină WC ecologică
c) alimentare cu energie electrică – prin reţeaua electrică locală separată de
instalaţia fotovoltaică.

5. Elementele specifice caracteristice proiectului propus:


Centrala fotovoltaică va avea putere instalată de 1 MWp şi va produce energie
electrică de cel puţin 1000 MWh anual. Tehnologia de conversie fotovoltaică a
energiei solare în energie electrică constă în module fotovoltaice montate pe
structura metalică, orientate spre sud, la o înclinare faţă de orizontală de 30 o.
Modulele sunt alcătuite din celule – plachete semiconductoare din siliciu mono sau
policristalin legate în serie/paralel pentru a asigura la ieşirea modulului anumite valori
pentru tensiune şi curent. Această tehnologie nu implică piese în mişcare, nu emite
zgomote sau vibraţii.

La expunerea la radiaţia solară, celulele fotovoltaice produc un curent electric


continuu, proporţional cu intensitatea radiaţiei solare, tensiunea rămânând
aproximativ constantă. Curentul electric continuu este transformat în curent alternativ
Page 10 of 20
cu ajutorul unor dispozitive electrice numite invertoare. İnvertoarele transformă
energia electrică din c.c. în c.a. şi în cazul de faţă tensiunea alternativă este ridicată
de invertor la 20kV specifică transportului de medie tensiune către staţia de
transformare unde, energia este pusă la dispoziţia reţelei electrice de transport.
Topologia centralei este modulară.

6. Localizarea proiectului:
Deoarece prin funcţionarea acestei centrale fotovoltaice de 1 MWp se va opri emisia
unei cantităţi de circa 528 tone de CO 2 anual - evacuate în atmosferă de centrale
clasice de producere a energiei electrice având putere similară, centrala fotovoltaică
prevăzută a se construi în judetul Constanta constituie un element pozitiv din punct
de vedere a protecţiei mediului. Terenul nu interacţionează cu arealul protejat Natura
2000.

7. Caracteristicile impactului potenţial asupra populatiei, sanatatii umane,


faunei si florei, solului etc.:
Apariţia în zona de amplasament a unei centrale fotovoltaice de 1 MWp şi
funcţionarea acesteia nu reprezintă nici un pericol pentru mediul natural (faună, floră,
sol, apă, aer, factori climatici), pentru sănătatea populaţiei din vecinătate sau zone
mai îndepărtate, nu induce modificări negative asupra aspectului peisajului zonei;
coloristica componentelor centralei completată de suprafaţa gazonată dintre acestea
va crea o imagine plăcută şi integrabilă în peisajul din jurul centralei, de tipul celei
prezentate mai jos. În plus pe durata funcţionarii, centrala nu este o sursă de poluanţi
chimici, nu emite în atmosferă sau în sol nici un fel de substanţe toxice ce ar putea
ajunge în bazinul Dunarii si in Marea Neagra. Apele pluviale dintre şiruri/module se
vor deversa în sol nefiind amestecate cu alte substanţe care nu se găsesc în mod
natural în sol sau ape.

Aspect centrală
fotovoltaică
integrată într-un
peisaj
asemanator
celui din proiect

IV. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu

1. Protecţia calităţii apelor


Centrala fotovoltaică nu reprezintă prin construcţie sau operare o sursă de poluare a
apelor: apele pluviale vor fi direcţionate către sol neavând nici o trecere decât pe
suprafaţa modulelor fotovoltaice ce ar putea fi acoperite de praf.

Ape de suprafata
- Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata, dupa caz: numele,
debite caracteristice (pentru rauri), suprafata, volumul, etc.

Page 11 of 20
. PARC PANOURI FOTOVOLTAICE – CONSTANTA

Cursurile de apa din judetul Constanta, cu scurgere permanenta sau intermitenta


apartin bazinului hidrografic ,,Dunare" ( in vestul judetului) si bazinului hidrografic
,,Litoral" (in estul judetului). Directia Apelor “Dobrogea – Litoral” Constanta,
administreaza pe teritoriul judetului, cursurile de apa cuprinse in cadastrul apelor din
Romania, astfel:
 fluviul Dunarea 138 km, bratul Rau (Bala) 9 km, bratul Macin 22 km, cursuri de
apa
 afluente Dunarii 526 km;
 afluenti din bazinul hidrografic ,,Litoral" 573,2 km cuprinzand cursuri de apa
care se varsa in Marea Neagra direct sau prin limanuri maritime, precum si
cursurile de apa afluente Canalului Dunare – Marea Neagra
 lacuri situate atat in bazinul hidrografic al Dunarii cat si in bazinul hidrografic
Litoral;
In componenta retelei hidrografice dobrogene intra o serie de cursuri de apa cu
scurgere permanenta, cu debite medii multianuale cuprinse intre 0.01 – 0.7 m3/s., cu
lungimi sub 80 km. dar si numeroase vai cu scurgere intermitenta care seaca in
timpul verii.

Ape subterane
- Starea apelor subterane: dinamica, compozitia chimica, tipuri si concentratii
de poluanti; informatii de baza despre apa subterana: orizontul, adancimea,
capacitatea;
Dupa adancimea la care sunt cantonate apele subterane, acestea se impart in doua
grupe mari:
 ape freatice – formate prin infiltrarea apei provenite din precipitatii in rocile
poroase de la suprafata pamantului
 ape subterane de adancime – intalnite in structuri sedimentare situate intre
strate impermeabile, care le tin captive
Constructie
In perioada de constructie, principalele utilizari ale apei pe amplasament vor fi:
 Activitati igenico-sanitare ale angajatilor;
 Alimentarea cu apa necesara pentru procesele tehnologice si consumul
menajer al personalului angajat pentru executia proiectului se realizeaza prin
intermediul cisternelor care transporta apa din retelele existente.
In timpul constructiei, necesarul de apa va fi asigurat de la un rezervor de apa de
1000 l sau de minim 200 l, cu alimentare zilnica sau dupa necesitati. Determinarea
necesarului de apa s-a facut conform SR 1343-1/2006 si STAS 1478/94.

2. Protecţia aerului
Centrala fotovoltaică nu reprezintă prin construcţie sau operare o sursă de poluare a
aerului. Datorita reducerii de CO 2 prin consumul energiei verzi (1300 t/an) se poate
spune că indirect centrala participă la curăţarea aerului.

3. Protecţia împotriva zgomotelor şi vibraţiilor


Zgomote si vibraţii pot apare numai în faza de construcţie – zgomote specifice
construcţiilor: zgomotele şi vibraţiile utilajelor grele de săpat/descărcat, zgomote

Page 12 of 20
legate de manopera, suduri, manipulări de echipamente. În timpul operării centrala
nu reprezintă o sursă de zgomot sau vibraţii importante – nu are piese în mişcare.

4. Protecţia împotriva radiaţiilor


Centrala fotovoltaică nu reprezintă prin construcţie sau operare o sursă de poluare
cu radiaţii.

5. Protecţia solului şi a subsolului


Solul şi subsolul aferente construcţiilor centralei şi a şirurilor de module vor fi nivelate
– se va îndepărta/adăuga pământ în funcţie de necesitate. İnfluenţa se va limita doar
la această intervenţie fizică şi la apa pluvială ce va ajunge în sol. În plus, o mare
suprafaţă va fi acoperită cu pietriş.

6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice


Judetul Constanta, şi-a fixat obiectivul ca întreaga sa activitate economică să se
desfăşoare cu respectarea principiului Declaraţiei de la Stockholm, adică activitatea
sa să nu producă pagube mediului.
Conform principiului comunitar „poluatorul plăteşte” costurile de prevenire şi
eliminare a poluării urmează a fi plătite de către poluator. İnvestiţia se va realiza în
Constanta într-o zonă în care nu există monumente ale naturii şi nici arii protejate,
pe o suprafaţă plana – păşune care nu prezintă cuiburi de păsări sau de animale.

Realizarea proiectului şi funcţionarea centralei fotovoltaice nu produc fenomene,


efecte cu impact negativ în ceea ce priveşte aspectele de mediu definitorii precum
populaţia, flora spontană şi fauna, solul, apa, aerul; deoarece funcţionarea centralei
fotovoltaice nu generează nici un fel de poluanţi gazoşi, lichizi, solizi sau pulverulenţi
prezenţa acestei investiţii în Constanta nu va afecta ecosistemele acvatice şi terestre
din zonă.
.
Amplasarea în zona a centralei fotovoltaice de 1 MWp reprezentată în principal, ca
aspect vizual notabil, semnificativ şi dominat, de cele peste 4142 module
fotovoltaice va produce o modificare a aspectului general uniform de tip păşune
caracteristic în prezent zonei de amplasament a investiţiei. Având în vedere
aranjamentul ordonat al grupurilor de module fotovoltaice, uniformitatea impresiei
vizuale ca urmare a utilizării unui singur tip de module fotovoltaice, prezentarea
întregii centrale ca o zonă bine delimitată prin împrejmuirea cu gard de protecţie,
aspectul peisajului deşi se va modifica faţă de situaţia actuală nu va fi influenţat în
sens negativ.
Prezenţa centralei fotovoltaice în zonă nu va determina modificări ale factorilor
climatici ai zonei, astfel că nu vor fi afectate populaţia, fauna, flora spontană,
ecosistemele prezente. Deoarece sistemele de module fotovoltaice ce se vor utiliza
nu sunt prevăzute cu concentratoare, iar grupurile de module sunt distanţate suficient
ca să nu se umbrească reciproc în nici o perioadă a zilei, creşterea temperaturii
aerului care ar putea fi generată de prezenţa în zonă a celor peste 4142 module
fotovoltaice este contracarată de circulaţia aerului între modulele fotovoltaice,
datorită gradientului de temperatură între faţa superioară expusă la acţiunea Soarelui
şi spatele modului.
Pe perioada construcţiei centralei este posibilă (din cauza prezenţei utilajelor şi
personalului constructorului, a materialelor şi echipamentelor pentru execuţii, a
efectuării lucrărilor de construcţie), perturbarea faunei specifice zonei (păsări,
rozătoare etc.) dar fără a genera schimbări finale majore privind efectivele; influenţa
minoră şi nesemnificativă pe durata construcţiei centralei asupra faunei este motivată
şi de durata relativ mică în care urmează a se executa lucrările de construcţie (circa
6 luni), după care zona revine la fel de liniştită, cu o prezenţă redusă a oamenilor ca
şi înainte de construcţia centralei. Pentru afectarea cât mai redusă, pe durata
construcţiei centralei, a comportamentului obişnuit al animalelor sălbatice din zonă,
Page 13 of 20
. PARC PANOURI FOTOVOLTAICE – CONSTANTA

pe şantier se vor respecta cerinţele de protecţie a mediului specifice tipurilor de


lucrări efectuate (utilizarea echipamentelor şi instalaţiilor conform instrucţiunilor de
folosire, respectarea cerinţelor de mediu privind deşeurile rezultate în timpul
construcţiei), astfel ca arealul faunistic al zonei de amplasament să nu sufere
modificări ireversibile.

Pentru protejarea populaţiei şi a faunei specifice zonei, pe durata construcţiei


obiectivului de investiţie zona în care se vor executa lucrările de construcţie a
centralei va fi bine demarcată prin gard (panouri) şi semnalizată prin marcaje şi
inscripţionări specifice privind pericolul pătrunderii în incinta şantierului a persoanelor
străine, neautorizate. Prezenţa împrejmuirii şantierului va asigura şi oprirea
pătrunderii în incintă a animalelor sălbatice sau a unor animale nesupravegheate.

Având în vedere cele de mai-sus, corespunzător specificului de funcţionare a


centralei fotovoltaice fără generarea de surse de poluanţi, noxe, zgomot, radiaţii,
pentru asigurarea protecţiei ecosistemelor terestre şi acvatice nu sunt necesare,
nici pe durata construcţiei şi nici pe durata funcţionării centralei lucrări, dotări sau
măsuri speciale înafara celor enumerate mai-sus şi care sintetic constau în:
- execuţia fiecărui component al centralei fotovoltaice conform proiectului de
execuţie aferent;
- exploatarea echipamentelor, instalaţiilor, dispozitivelor utilizate la construcţia
centralei fotovoltaice conform instrucţiunilor de utilizare a fiecăruia în parte;
- delimitarea zonei centralei fotovoltaice, atât pe durata construcţiei cât şi ulterior
pe toată durata de funcţionare, prin garduri de împrejmuire, având marcaje şi
semnalizări vizibile, conforme cu prevederile legislaţiei în vigoare de atenţionare
asupra pericolului pătrunderii în incinte (şantier, centrala fotovoltaică) a persoanelor
străine neautorizate; gardurile de împrejmuire constituie şi obstacole de
pătrundere a animalelor sălbatice sau a animalelor nesupravegheate;
- exploatarea centralei fotovoltaice cu respectarea instrucţiunilor de utilizare
pentru fiecare dintre elementele componente;
- gestionarea deşeurilor rezultate pe durata construcţiei centralei şi a
deşeurilor menajere (de la personalul din exploatare) apărute în timpul exploatării
centralei conform cerinţelor de protecţie a mediului specifice fiecărui tip de
deşeuri (colectare selectivă şi predare operatorilor specializaţi).

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public


Distanţa faţă de cea mai apropiată localitate: ≥1km
Terenul nu are în vecinătate obiective de interes public, investiţii, monumente istorice
şi de arhitectură sau zone de interes tradiţional.

8. Gospodărirea deşeurilor legate de amplasament


Deşeuri rezultate din construcţie şi operare:
- resturi materiale de construcţii – pietriş, nisip, ciment, lemn, metale;
- ambalaje echipamente – carton, plastic; cabluri electrice;
- materiale menajere.
Cantităţi de deşeuri: 0,9 tone. Deşeurile vor fi stocate selectiv şi evacuate după
terminarea lucrărilor de către societăţi specializate pe bază de contract de prestări
servicii.
Pentru reducerea cantităţii de deşeuri finale rezultate la terminarea duratei de viaţă a
investiţiei – minim 25 ani - se are în vedere asigurarea unui management sănătos
al acestora prin următoarele măsuri:
- includerea în Caietul de sarcini pentru componente, drept una dintre principalele
cerinţe, o durată de utilizare cât mai mare; realizarea acestei prevederi va conduce la

Page 14 of 20
limitarea şi restrângerea cantităţii şi volumului de deşeuri rezultate la terminarea
duratei de viaţă normate a acestora (25 ani);
- pentru aceste deşeurile rezultate din degradarea în timp a componentelor se
va asigura în cadrul ariei obiectivului o colectare selectivă;
- exploatarea componentelor sistemului solar fotovoltaic conform instrucţiunilor
de utilizare specifice fiecăruia va asigura buna funcţionare a acestora pe duratele de
utilizare normate, determinând astfel reducerea la minimum a deşeurilor, utilizarea
mai eficientă a resurselor pentru fabricaţia componentelor de înlocuire şi deci
generarea unei poluări mai reduse la fabricanţii acestor produse.
Echipamente electrice/module defecte vor fi stocate temporar în incintă până la
trimiterea lor în service. Majoritatea echipamentelor electrice inclusiv modulele
fotovoltaice sunt fabricate din materiale reciclabile astfel încât la sfârşitul duratei de
exploatare (~35 ani) vor fi reintroduse în ciclul tehnologic prin reciclare.

9. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase


După cum s-a precizat anterior nici în timpul construcţiei centralei, nici pe durata
funcţionării sale şi nici la terminarea duratei de utilizare normată a componentelor
sale nu rezultă substanţe din categoria celor definite de legislaţia în vigoare ca
toxice şi periculoase şi care să constituie potenţiale pericole pentru factorii de
mediu şi a sănătatii populaţiei. În consecinţă nu este necesară prevederea în
documentaţia de exploatare a centralei fotovoltaice a unor proceduri pentru definirea
modului de gospodărire a substanţelor toxice şi periculoase.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului


Măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu
Întrucât centrala fotovoltaică nu emite nici un fel de poluant nociv pentru mediu, nu
va fi nevoie instalarea unui echipament de monitorizare a calităţii factorilor de mediu.
Pentru urmărirea funcţionalităţii sistemului în raport cu factorii climatici specifici
(intensitatea radiaţiei solare, temperatură) este prevăzută dotarea investiţie cu
senzori şi sisteme de monitorizare în principal a acestor parametri climatici; în funcţie
de datele şi observaţiile rezultate este posibilă suplimentarea monitorizării pentru alţi
parametri climatici precum umiditate, cantitate de precipitaţii, presiune atmosferică
etc.

Tinand cont de tehnologia folosita pentru producerea energiei electrice nu vor fi


emisii de poluanti in zona. Mai mult aceasta tehnologie ajuta la reducerea emisiilor
de dioxid de carbon cu o cantitate de aproximativ 1520 tone de CO2 anual.

VI. Justificarea încadrării proiectului


Decizia de investire in cadrul proiectului studiat, a fost determinata de avantajele
comparative pe care acesta le detine :
A. Existenta unei Strategii Nationale si Europene solide care impun domeniului
energetic un ritm consistent de crestere pe termen mediu si lung;
B. Risc scazut al plasamentului financiar in conditii de planificare detaliata;

C. Dreptul de utilizare detinut de catre societate, asupra unui teren aflat in cea mai buna
zona dpdv a intensitatii radiatiei solare la nivel national;
D. Existenta retelelor de utilitati necesare in apropierea terenului – drum acces, linie
20kV, linie 110kV, etc;
E. Existenta resurselor financiare;
F. Costurile moderate de exploatare a investitiei.
Studiile tehnice si economice elaborate pana in prezent au determinat conducerea societatii
in a decide favorabil asupra investitiei.

Având in vedere preocuparea tot mai accentuata a factorilor de decizie pentru


realizarea cerinţelor Tratatului de la Kyoto, coroborate cu pachetul UE pentru
schimbarea climei pana in 2020, cunoscut ca programul ţinta 20/20/20 (reducerea cu
20% a emisiilor de gaze fata de nivelul emisiilor din 1990, 20%din consumul de energie
Page 15 of 20
. PARC PANOURI FOTOVOLTAICE – CONSTANTA

al UE sa provină din surse regenerabile si reducerea cu 20% a consumului de energie


primara prin creşterea eficientei energetice) tot mai mulţi investitori au analizat si
oportunitatea promovării unor proiecte in producerea de energie curata (eoliana,
solara etc).
Soarele, cea mai curată şi sigură sursă de energie de care putem dispune, revarsă în
fiecare an pe planeta noastră o cantitate de energie de circa 15.000 de ori mai mare
decât necesarul mondial şi se prevede că va continua să facă acest lucru pentru cel
puţin alte 1,5 miliarde de ani!
Ca atare, după valul propunerilor de proiecte in energie eoliana atenţia investitorilor s-
a îndreptat spre promovarea de proiecte pe energie solara. Energia solara este una
dintre resursele energetice mondiale regenerabile, care prin tehnologia utilizata este
considerata cea mai ecologica.
Se ştie bine că intensitatea iradierii solare este mai mare în apropierea ecuatorului şi
în deşerturi, unde atinge 2.200 kWh pe an pe metru pătrat. Deşi iradierea scade pe
măsură ce ne îndepărtăm de zona ecuatorială şi pe această parte a globului aceasta
atinge valori importante: Italia este expusă la o iradiere solară cuprinsă între 1.200 şi
1.700 kWh pe an pe metru pătrat. Radierea globală anuală pe suprafeţe orizontale,
adică conţinutul energetic al radierii solare însumat în cursul anului, variază în funcţie
de regiuni.
Realizarea proiectului şi funcţionarea centralei fotovoltaice nu produc fenomene,
efecte cu impact negativ în ceea ce priveşte aspectele de mediu definitorii precum
populaţia, flora spontană şi fauna, solul, apa, aerul; deoarece funcţionarea centralei
fotovoltaice nu generează nici un fel de poluanţi gazoşi, lichizi, solizi sau pulverulenţi
prezenţa acestei investiţii în satul Poiana nu va afecta ecosistemele acvatice şi
terestre din zonă.

Pentru protejarea populaţiei şi a animalelor, pentru oprirea accesului în incinta


centralei mai ales în zona de pericol electric a acesteia (tensiune electrică) obiectivul
este prevăzut cu gard de protecţie de minim 2 m înălţime având pe suprafaţă,
fixate ferm şi vizibile, semnalizatoare şi inscripţionări de atenţionare privind
periculozitatea pătrunderii /intrării frauduloase a personalului străin de
exploatarea obiectivului.

VII. Lucrări necesare organizării de şantier:


Lucrări necesare pentru realizarea investiţiei:
1) Amenajarea terenului care presupune: îndepărtare de vegetaţie, arbori,
rădăcini; nivelare, acoperire cu pietriş; fundare cu beton pentru suportul
structurii metalice; lucrări de amenajare drene ape pluviale; amenajare căi de
acces; demolări corpuri de clădiri ce se vor dovedi inutile;
2) Construcţia unui incinte pentru adăpostirea echipamentelor: invertoare,
module de rezervă, aparatură de comutatie, achiziţie de date, pentru pază;
Suprafaţa construită: 29.750 mp
3) Construirea unui gard de împrejmuire din plasă de OL galvanizat;
4)      İnstalarea structurii metalice pentru fixarea modulelor (OL galvanizat);
5)      Fixarea modulelor pe structură şi legarea cablurilor de c.c. conform topologiei
proiectului între module şi către invertoare;
6)      İnstalarea invertoarelor, grupurilor de protectie, grupurilor de măsură şi
monitorizare, a cablurilor de forţă – de la transformator la celulele de medie
din staţia de ridicare;
7) Verificare instalare, parametrii, rectificare şi punere în funcţiune;

VIII. Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului


Posibile lucrări de refacere a amplasamentului: nivelarea solului,
îndepărtarea/umplerea de arii cu pământ/pietriş, realizarea de căi de acces cu pietriş
şi/sau beton.
Page 16 of 20
În baza precizărilor din capitolele anterioare se menţionează următoarele măsuri
pentru reducerea la minim a oricărui risc, inclusiv a celor ce ar putea fi generate
de fenomene naturale necontrolabile, astfel ca sistemul solar fotovoltaic să
furnizeze pe lângă energie electrică şi siguranţă în conservarea unui mediu curat şi
sănătos:
- folosirea la implementarea proiectului numai a echipamentelor, materialelor,
componentelor certificate conform normativelor specifice în vigoare;
- execuţia investiţiei cu respectarea proiectelor aprobate;
- respectarea pe durata de funcţionare a prevederilor specifice şi generale legale
specifice, inclusiv în ceea ce priveşte programele de revizie, mentenanţă,
monitorizarea funcţionării etc.

IX. INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE ( stabilite prin Legea nr.10/1995)


01 – Cerinta ((A)) REZISTENTA SI STABILITATE
Conform prevederilor din memoriu tehnic de structura .
02 – Cerenta (( B )) SIGURANTA LA INCENDIU
Se vor indeplini prevederile Legii nr. 307 din 2006actualizata prin OUG 70/2009 privind
apararea impotriva incendiilor prin utilizare la exterior de materiale greu combustibile sau
care nu intretin arderile ;
03 – Cerenta (( C ))
a – IGIENA si SANATATEA OAMENILOR
Se vor indeplini prevederile prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 331/1999 pentru
aprobarea Normelor de avizare sanitara a proiectelor, obiectivelor si de autorizare sanitara a
obiectivelor cu impact asupra sanatati publice STAS 6472 si STAS 6646 privind puritatea
aerului ; STAS 6221 si STAS 6646 privind iluminarea naturala si artificviala.
Normativ pentru proiectarea st executia sistemelor de iluminat artificial din cladiri, indicativ
NP06102
b- REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI
Se vor indeplini prevederile din Legea 137/1995 ( republicata ) privind protectia mediului ,
Legea 107/1996 a apelor , OG 243/2000 privind protectia atmosferei , HGR 188/2002 , Ord.
MAPPM 125/1996 , Ord. MAPPM 756/1997 ;
- se evita prin amplasarea noii constructii perturbarea vecinatatilor ;
- functiunile prevazute prin proiect nu genereaza noxe sau alti factori de poluare a
mediului ;
- emisia de gaze arse de la centrala termica se inscrie in limitele acceptate conform
Ordinului M.A.P.P.M. nr. 462/1993 ;
- colectarea , depozitarea deseurilor menajere se va face in europubele din PP in spatial
special amenajat la exterior ;
04- Cerinta SIGURANTA IN EXPLOATARE
NP 068-02 „Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de
siguranţă în exploatare",
Se vor indeplini prevederile din STAS 631 privind ’’ inaltim de siguranta si alcatuirea
parapetilor ’’ la scari , podeste si terase , si STAS 2965 privind proiectarea scarilor .
- balustradele si parapetii vor avea o inaltime mai mare de 90 cm fata de suprafata finite a
pardoseli , cele care au o inaltime mai mica vor fi prevazute cu bare de protectie
pozitionate la minim 90 cm fata de la suprafata finite a pardoselii ;
- corelarea naturii pardoselilor cu specificul functional ( pardoseli antiderapante – gresie
ceramica).
05 – Cerenta (( E )) PROTECTIA LA ZGOMOT
Se vor indeplini prevederile Normativului C125- 2005 privind proiectarea si executarea
masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri.
Se va asigura izolarea la zgomot aerian , intre interior si exterior , la zgomot de impact .
06 – Cerenta (( F ))

Page 17 of 20
. PARC PANOURI FOTOVOLTAICE – CONSTANTA

a – IZOLAREA TERMICA SI ECONOMIA DE ENERGIE


Se vor indeplini prevederile din Normativele tehnice C107/2005 si OG29/2000 aprobata
prin Legea 325/2002 privind reabilitarea termica a fondului construit si stimularea
economisirii energiei termice :
- masurile de protectie termica prevazute la constructie respecta conditiile din Normtivul
C107/2005 G ( G1) – coeficientul normat de izolare termica .
b – IZOLAREA HIDROFUGA
Se vor indeplini prevederile Normativului C112-2003 privind proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructie si C 37-1998 privind
alcatuirea si executarea fundatiilor si a acoperisului .

X.DIVERSE

Categoria de importanta : D - Constructie de importanta redusa.


POT propus = 35 %
CUT propus = 0.35

■      Suprafata aferenta obiectivului 29.750,00 mp


■      Suprafata panouri fotovoltaice 8300 mp
■      Suprafata constructii, anexe 80 mp
■      Suprafata construita accese 6900 mp
Amplasarea fata de aliniament:
Amplasarea panouri fotovoltaicelor fata de limita terenului dinspre Drumul de exploatare este
la 3,500 m fata de limita de hotar.
Amplasarea in interiorul parcelei:
- Panourile propuse se vor amplasa orientate spre sud.
Amplasare si retrageri minime obligatorii:
Fata de limitele terenului, aliniamentul si retragerea minima va fi de 3,50m.
Inaltimea constructiilor .
- inaltime maxima: 6,50 m;
Forma si dimensiunile terenului si ale constructiilor .
Terenul studiat e constituit din S O L A 1 1 0 , P A R C E L A A 1 0 4 3 / 8 cu forma regulata.
Terenul studiat are suprafata totala de 2,975 Ha..
Imprejmuire
Vor fi amplasate imprejmuiri alcatuite din garduri metalice din panouri de plasa metalica cu
inaltimea maxima de 3,50m.
Aaccesul si drumuri
Accesul in incinta se va face din drumul judetean prin intermediul drumurilor de exploatare si
a acceselor propuse conform proiectului de specialitate intocmit, drum care are latimea
profilului de 5.00m. Accesul va permite colectarea eventualelor deseuri si accesul
autospecialelor de stingere a incendiilor .
Echiparea tehnico - edilitara .
Se propun solutii de echipare care sa respecte normele sanitare si de protectia mediului:

Canalizarea menajera, pluvial si alimentare cu apa.


Nu este cazul sa fie amplasate instalatii sanitare sau alimentare cu apa. Vor fi amplasate
module sanitare ecologice pentru uzul personalului.
Salubritate
Nu sunt prevazute masuri de salubritate
Racord la reteaua electrica
Page 18 of 20
Parcul fotovoltaic propus se va racorda la statia electrica existenta din zona localitatii, se
racordeaza la reteaua electrica de transport, prin intermediul unui transformator in reteaua
conform studiului de solutie ce se va aproba de catre Enel Dobrogea.

ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII


Constructorul va prelucra in mod special capitolele legate de lucrarile de cofrare,
armare si turnare a betoanelor, de executie a zidariilor, cu accent pe pericolele generate de
lucrul la inaltime, cuprinse in:
Legea 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca ;
Norme metologice de aplicare a Legii 319/2006;
HG 955/08.09.2010 – pentru modificarea si completarea – Normelor metologice de
aplicara a prevederilor Legii securitatii si sanatii in munca 319/2009
Legea 177/2000 – Modifica Legea Protectiei Muncii 90/1996;
Legea 90/1996 – Legea Protectiei Muncii, republicata in M.O.nr.47/29.01.2001;
HG 300/02.03.2006:
Norme de Protectia Muncii in Constructii – Montaj aprobate de M.C. Ind. Cu Ordinul
nr. 717/11.1978;
Norme ale Departamentului de Protectia Muncii in Constructii executate la inaltime;
Norme specifice de protectia a muncii in lucrarile de zidarie, montaj, prefabricate si
finisaje in constructii, indicativ IM 006-96, aprobate cu ordinul M.L.P.A.T. nr.
73/N/15.10.96;
Norme specifice de protectia munci pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si
esafodaje, indicativ IMOO&-96, aprobate cu ordinul M.L.P.A.T. 74/N/15.10.96.
Constructorul are obligatia sa respecte cu strictete pe tot parcursul executiei toate
prevederile continute in proiect cat si toate masurile de protectia munci obligatorii in vederea
inlaturarii oricarui pericol de accidentare.
Asupra continutului acestor norme se va face instructajul tuturor celor care lucreaza in
zona, pana la insusirea deplina a continutului capitolelor respective.
Constructorul are obligatia sa respecte toate ,, Normele de Tehnica Securitatii Muncii
“ in vigoare la data inceperii executiei precum si completarile acestora cu eventuale capitole
noi aparute dupa intocmirea prezentei documentatii, normele privind « sanatatea si siguranta »
precum si normele privind « situatiile de urgenta ».
Beneficiarul are obligatia la punerea in functiune a obiectivului sa respecte toate ,,
Normele de Tehnica Securitatii Muncii“ in vigoare la data inceperii functionarii precum si
completarile acestora cu eventuale capitole noi aparute dupa intocmirea prezentei
documentatii, normele privind « sanatatea si siguranta » precum si normele privind « situatiile
de urgenta » si sa asigure pregatirea personalului angajat de catre specialisti autorizati in
domeniile respective.

In conformitate cu legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si


HGR925/1995 proiectul va fi supus verificarii tehnice pentru exigenta A1( partea de
structura )
Documente de referinţă:
          A - În ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa:
  - Legea no.319 / 2006 pentru sănătate si securitate in munca;
  - HGR1425 / 2006 - Normele de aplicare a Legii nr. 319 / 2006;
  - HGR 115 / 2004 modificat de HGR809 / 2005 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de
siguranţă pentru utilaje, precum şi condiţiile pentru eliberarea lor pe piaţă;
  - HGR119 / 2004 privind stabilirea de utilaje industriale;
  - HGR 300 / 2006 privind condiţiile minime de sănătate şi siguranţă reqirements pentru site-
uri de telefonie mobilă şi temporar;
  - HGR971 / 2006 privind cerinţele minime de sănătate şi / sau de siguranţă de avertizare cu
privire la locul de muncă locatie:
  - HGR 1048 / 2006 privind condiţiile minime de sănătate şi siguranţă reqirements pentru
Page 19 of 20
. PARC PANOURI FOTOVOLTAICE – CONSTANTA

folosirea de către lucrători a utilaje de siguranţă cu privire la activitatea de locaţie;


  - HGR1051 / 2006 privind condiţiile minime de sănătate şi de cerinţele de siguranţă pentru
manipularea manuală a greutăţilor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special dorso-
lombar boli;
  - HGR 1091 / 2006 privind condiţiile minime de sănătate şi de cerinţele de siguranţă pentru
munca locatie:
  HGR-1136/2006 cerinţele minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor care ar
putea fi un obstacol în calea lor de sănătate şi siguranţă, generate de expunerea la electro-
câmpuri magnetice de la 0 la 300 GHz;
  - HGR 1146/2006 privind condiţiile minime de sănătate şi de cerinţele de siguranţă pentru
folosirea de utilaje de siguranţă de către lucrători în timpul procesului de lucru;
  - HGR 457 / 2003 modificată şi compled de Hgr 1514 / 2003 privind asigurarea de LV
utilizatorii de echipamente de siguranţă;
  - Legea 126 / 1995 privind regimul de materiale explozive;
  - Legea 226 / 2006 privind unele rating de munca locaţii ca condiţii speciale;
  - Legea 346 / 2002 privind asigurarea pentru accidente si boli ocupational;
  - Ordinul MMSSF 450 / 825 / 2006 privind Normele de aplicare a Legii 346 / 2002;
  - Hgr 955 / 2010 privind monitorizarea stării de sănătate a lucrătorilor.

             B - În ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă:


  - Legea cu privire la lupta împotriva incendiilor şi de protecţie - 307/2006;
  - Ordinul MAI nr 163 / 2007 de aprobare a normelor generale cu privire la lupta împotriva
incendiilor şi de protecţie;
  - Ordinul MAI nr 1312 / 2006 privind aprobarea normelor de autorizare şi pentru lupta
împotriva incendiilor şi de protecţie;
- Legea nr. 481/2004 privind protectia civila

Organizarea de santier nu va depasi limitele terenului.


Vor fi solicitati specialisti autorizati pentru fiecare categorie de lucrari. Se vor respecta
prevederile proiectului, solicitind intocmitorul pentru clarificarile necesare.

Page 20 of 20