500 TERAPEUT!CA MED!

CALA

Pentru u~urarea parametrii nutri 1ionali clinici (preferabil scorn!

biochimici (albumina, transferina), riscul de
fiind $i accentuat ~i de anorexia propric BCR.
5 gproteine
caloric
~ 25 g came sau pe~te
.Este
15 g
-60 g paine l 500 cal/zi la femei
40 g paste fainoase G\ucidele vor constitui partea
75g dulciurile concentrate (3 50AOO
- 200 g cartofi ia care se pot asocia cu paste fainoase
cu valoare biologica precum ~i ~i
Tabelul 47.10 fructe de aport excesiv de IC, mai ales 'in cazul celor
desbidratate: stafide
Raportul proteine nu trebuie sa
se recomanda 111 cantitate de 1
scada sub 1. 1.
u~or emulsionabi!e
precoce atunci cand
ceior greu emulsionabile
la care este
de ac1zi
azotate.
de dimi-
trebuie tri-
deteriorarii renale.
mestrial de catre asistenta dieteticiana \'n ceea cc prive~te

APORTUL NUTRITIONAL INDICAT IN BCR- STADIILE 4 9i 5

Sare de bucatarie
Potasiu
Fosfor

Calciu

Vitamine*
Tiamina
Riboflavin a

Acid
Niacin a
Piridoxina
Vitamina B12

1n !unctie de vaiorile PTH

Tahelul 47.11
 BOALA CRONICA DE RINICHI 501

3.2.3. hidric N.B. Hiperkaliemiile peste 7 mEq/l, reprezentand rise

Pentru a suplini deficienta capacitatii de concentrare a
rinichiului se impune realizarea unei diureze cat mai bune.
Lichidele se administreaza fraqionat, in portii mici (inclu-
siv noaptea) pentru a preveni cre~terea suprasolicitarea
cordului ~i greata. In BCR avansata se va evita supraincar-
carea (generatoare de hiponatremie ~i intoxicatie cu apa!).
Calculul se face dupa formula cunoscuta: diureza + 500 ml
(eliminarile prin respiratie, transpiratie ~i fecale) pierderile
extrarenale (varsaturi, diaree etc., in special in faza de
decompensare cu oligurie ).
Controlul hidratarii ~i adaptarca aportului de lichide se
face prin:
- cantarire zilnica;
-- masurarea diurezei;
- controlul edemelor.
aritmic vital, constituie indicatie ferma pentru dializa de
urgenta; 111 cazul imposibilitatii efectuarii acesteia se va
administra tratament medicamentos cu: CALCIUM GLUCONIC,
BICARBONAT DE SODIU, perfuzii cu GLUCOZA -t INSULINA,
FUROSEMID (vezi Tratamentul IRA).
3.2.6. de cakiu
Administrarea CALCIUM CARBONIC ( l O pem1ite mc11-
tinerea unui bilant calcic pozitiv ~i diminuarea fosforemiei
(prin fixarea fosfatilor in tubul digestiv). Contributia
aportului de calciu moderat la gcneza calcificarilor CV este
controversata.

4. CORECTAREA DEZECHU.IBRELOR
3.2.4. de sodiu
ACIDO-BAZICE ~I
Va fi individualizat, fara a-l scadea in general sub 2 g pentru
fiecare 1000 ml de diureza (pierderi renale obligatorii, 4.1. Acidoza
indiferent de aport); cantitati mai mari de sodiu sunt nece-
sare in caz de sindrom de tub distal, cu pierderi mari de Clasic, acidoza metabolica se combate atunci cand RA < 15
sodiu consecutive; invers, restriqia importanta de sodiu mEq/1 ~i pH< 7,3; in prezent exista argumente care susti11 o
(< 2 se va aplica doar in caz de edeme nefrotice, HTA, corectie cat mai prompta a acidozei - de la RA < 20 mEq/l.
insuficienta cardiaca, ~i numai pana la rezolvarea situatiei
( disparitia edemelor, reducerea TA, compensarea cardiaca). Mijloace:
Masurarea natriurezei/24 h in conditii de regim complet
., corectia factorilor cauzali: traumatisme, stari
desodat furnizeaza informatii asupra pierderilor renale obli- hipercatabolice;
gatorii care trebuie compensate printr-un aport echivalent
• dicta hipoproteica;
care se adauga ~i un mic
" CARBONAT DE CALCIU 6-12 g/zi corecteaza 1n plus ~i
N.B. Excesul de sodiu determina supraincarcarea sectorului hipcrfosfatemia implicata 111 geneza acidozei;
cu rise de de aceea trcbuie urmarite greu- " tratament simptomatic cu alcaline: p.o. BICARBONAT DE
tatea ~i in general, cand clearance-ul creatininei scade SODIU I 0-15 (nu se va utiliza citratul de sodiu
< 15 ml/min, consumul de NaCl nu va depa~i 3-5 g/zi. dcoarece cre~te reabsorbtia intestinala de aluminiu); 'in
caz de acidoza severa (pH < 7, IO bicarbonat total
Aten(iel sub 10 mrnol/1) se va face alcalinizare pare11terala i.v. cu
Rcstrictia sodata totala ~i brutala determina deshidra- solutie izotonica BICARBONAT DE SODIU 14%0 pana la
tare extracclulara. valori de 16 mEq/l ale RA, ulterior preferandu-se
Regirnul desodat prelungit este o croare frecvent 'intalnita! alcalinizarea p.o.

Va fi normal cat tirnp diureza cste pestc 1000 ml/24 h ~i

clearance-ul de creatinina l O ml/min. Tendinta la
hiperkaliemie apare in stadiilc avansate cu diureza sub Excm::,lu: un pacient uremic de 70 kg cu RA ~ 6
1000 ml, acidoza ~i hipcrcataLolism. necesar de bicarbonati i.v. = 70 x 0,6 x (16-6) ,. 420 mmol
0

Mtlmri de combatere a uuw.-""'"''""'"' ---> solutie I 4%o = 420/16,8 x 100 = 2500 ml, 420
.. dicta fara alimentc bogate 'in (fructe uscate, cio- ml bicarbonat de sodiu molar.
colata) ~i reducerea alirnentelor cu continut potasic Riscurile tratamentului cu a!caline:
ridicat (fructe ~i legume proaspete ); ., supraincarcare sodica, dar hemodinamice
., evitarea medicamentclor care cre~tc periculos kali- (HTA, edeme, hiperhidratare) sunt mai mici dee at in
emia: medicamente in K
1
fara diu- cazul NaCl;
retice K'-economizatoare, perfuzii acidifiante (ARGININA); " crize de tetanie prin diminuarea
.. administrare de ra~ini schimbatoare de ioni (cheleaza K' ,. hipokaliemie (prin intrarea IC in celule);
intestinal): KAYEXALA TE sau RESONIUM A ( 15-20 x .. alcaloza iatroge11a.