Sunteți pe pagina 1din 14

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

Protecţia infrastructurilor critice în


contextul parteneriatului public-privat
Definiţii

• Infrastructură critică naţională (ICN) - element, sistem sau componentã


esenţială în menţinerea funcţiilor vitale ale societãţii a cărei perturbare sau
distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional, urmare a
incapacităţii de menţinere a respectivelor funcţii.
• Infrastructură critică europeană (ICE) - infrastructură critică naţională, a
cărei perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ asupra a cel
puţin două state membre ale Uniunii Europene, a cărui evaluare se
realizează din perspectiva criteriilor intersectoriale.
• Vulnerabilităţi - stări de fapt, procese sau fenomene ce diminuează
capacitatea de reacţie la riscurile existente ori potenţiale sau care
favorizează apariţia şi dezvoltarea acestora, cu consecinţe în planul
funcţionalităţii şi utilităţii infrastructurilor critice.
• Factori de risc - situaţii, împrejurări, elemente, condiţii sau conjuncturi
interne şi externe, acţiuni ce determină sau favorizează materializarea unor
ameninţări la adresa infrastructurilor critice, generând efecte de
insecuritate.
• Gestionarea riscurilor - identificarea, selectarea, instituirea şi menţinerea
măsurilor adecvate de securitate a infrastructurilor critice, în raport cu un
nivel de risc acceptabil, formalizat la nivelul organizaţiei, respectiv, cu
cerinţele de conformitate legală şi de reglementare.

2
Sectoare IC:
• Energie;
• Transport;
• Tehnologia informaţiei şi comunicaţii;
• Alimentare cu apă;
• Alimentaţie;
• Sănătate;
• Securitate naţională;
• Administraţie;
• Industria chimică şi nucleară;
• Spaţiu şi cercetare.

3
INFRASTRUCTURA
Si CRITICĂ
av ste de e
tim erti m d e m nţi ă
pu zar e ist rve tiv
S te en
rie e in rev
p
Parteneriatul
public - privat
Autorităţi Proprietari/ operatori
responsabile IC:
care au ca • aplicarea măsurilor de
sarcină: Flux de informaţii. protecţie;
•reglementarea Schimb de bune practici • asigurarea
legislativă mentenanţei şi a
•monitorizare/ siguranţei în funcţionare
control • Protecţia IC
AUTORITĂŢI RESPONSABILE
PE LINIA COMBATERII
TERORISMULUI ŞI A
INTERVENŢIEI ÎN SITUAŢII DE
URGENŢĂ
4
PARTENERIATUL
PUBLIC - PRIVAT
o condiţie vitală
pentru o protecţie
eficientă a
infrastructurilor
critice
DIALOG INTENS ÎNTRE AUTORITĂŢI
ŞI ŞI PARTENERII
COOPERARE SOCIALI
ŞI ECONOMICI

Relaţionarea la nivelul actorilor responsabili :

5
Implicarea tuturor actorilor,
statali şi privaţi are rolul de:

• încurajare a participării la implementarea măsurilor


de protecţie a IC;
• identificare a soluţiilor pentru acoperirea lacunelor
legislative şi operaţionale existente în domeniu;
• creare a unui sistem coerent pentru identificarea şi
protecţia infrastructurilor critice naţionale şi europene;
• introducere a unui program integrat de protecţie;
• facilitare a schimbului de informaţii.

6
Protecţia infrastructurilor critice şi parteneriatul public-privat

Parteneriatul public-privat în domeniul


securităţii asociate protecţiei infrastructurilor critice
reprezintă o zonă de interes pentru state şi
organizaţii de securitate, precum Organizaţia
Naţiunilor Unite şi Organizaţia pentru Securitate şi
Cooperare în Europa.

7
Protecţia infrastructurilor critice şi parteneriatul public-privat

Organizaţia Naţiunilor Unite (prin UNICRI – United


Nations Interregional Crime and Justice Research Institute)
consideră că parteneriatul public-privat poate reprezenta
motorul progresului în activitatea părţilor angrenate, prin
asigurarea unui plus de cunoaştere, continuitate şi coerenţă,
reducând probabilitatea de apariţie şi manifestare a riscurilor
şi a ameninţărilor.
La nivel internaţional, implicarea reprezentanţilor
sectorului privat în demersurile de asigurare a securităţii
a devenit o necesitate [1].
[1] Vezi United Nations Interregional Crime and Justice Research Institute (UNICRI), Security Governance/
Counter-Terrorism Laboratory, Handbook to Assist the Establishment of Public Private Partnership to Protect
Vulnerable Targets, 2010, p.13

8
Protecţia infrastructurilor critice şi parteneriatul public-privat

OSCE (Organizaţion for Security and Co-


operation in Europe) susţine clauza parteneriatelor
dintre actorii implicaţi (instituţionali şi civici) în
asigurarea rezilienţei infrastructurilor, pe fondul
prognozei de creştere a riscului de atac terorist, în
special din partea actorilor non-statali.[1]
[1] Protecting Critical Energy Infrastructure from Terrorist Attacks, Policy Brief No. 2/2010, OSCE,
Action against terrorism Unit (ATU), Septembrie 2010

9
Protecţia infrastructurilor critice şi parteneriatul public-privat
România a înregistrat un parcurs pozitiv pe componenta
asigurării protecţiei infrastructurilor critice. Astfel, a fost
adoptat cadrul legislativ aferent protecţiei infrastructurilor
critice şi parteneriatului public-privat în domeniu.
1. OUG nr.98/ 2010 cu privire la identificarea,
desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, cu
intrare în vigoare la data 12 noiembrie 2010.
2. Legea nr.178/ 2010 a parteneriatului public-privat,
are drept scop reglementarea iniţierii şi realizării de
proiecte de PPP, stabilind principiile de bază.
3. Legea nr. 18 din 11 martie 2011 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind
identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor
critice.

Serviciul Român de Informaţii a fost desemnat, alături de


alte instituţii, autoritate în domeniul tehnologiei informaţiei
şi a comunicaţiilor, precum şi în cel al securităţii
naţionale.
10
Protecţia infrastructurilor critice

Serviciul Român de Informaţii:

1. furnizează cunoaştere pentru toţi factorii implicaţi în


asigurarea protecţiei infrastructurilor critice, în virtutea
atribuţiilor în domeniul culegerii, verificării şi
valorificării informaţiilor cu impact în planul securităţii
naţionale;
2. gestionează măsurile de asigurare a protecţiei fizice
antiteroriste a infrastructurilor critice, în calitate de
autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii
terorismului;
3. combate ameninţările cibernetice, în calitate de
autoritate naţională în Cyberintelligence;
4. coordonează activităţile de protecţie fizică, juridică şi
procedurală a informaţiilor clasificate referitoare la
infrastructurile critice, în calitate de autoritate naţională în
supravegherea secretelor de stat.

11
Protecţia infrastructurilor critice şi
parteneriatul public-privat
Serviciul Român de Informaţii a iniţiat, în anul 2009, proiectul de comunicare
publică „Protecţia infrastructurilor critice – direcţie prioritară pentru
realizarea securităţii naţionale”.

Obiectivele principale constau în informarea


publicului cu privire la domeniul infrastructurilor
critice şi la locul şi rolul SRI în asigurarea
protecţiei acestora.
Proiectul a fost lansat cu ocazia dezbaterii
publice cu tema “Protecţia infrastructurilor
critice şi parteneriatul public-privat” (Braşov,
12 mai 2009), organizată în parteneriat cu
Direcţia Judeţeană de Informaţii Braşov.

Evenimentul a reunit reprezentanţi ai:


- autorităţilor publice centrale şi locale;
- instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
- agenţilor economici cu responsabilităţi în domeniul infrastructurilor critice
(transporturi, furnizori de utilităţi, IT&C);
- mediului universitar;
- mass media locale.
12
Concluzii

Formulele parteneriale viabile, în contextul


interconectării subtile dintre infrastructuri şi al
conexiunilor acestora cu securitatea naţională, pot
contribui la:
1. Avertizarea timpurie a autorităţilor şi a
cetăţeanului cu privire la factorii de risc în acest
domeniu de noutate pentru publicul larg;

2. Stabilirea şi implementarea unui complex de


măsuri vizând protejarea obiectivelor
vulnerabile, precum şi identificarea soluţiilor
tehnologice capabile să limiteze şi să
contracareze riscurile.

13
Vă mulţumesc !

Serviciul Român de Informaţii


www.sri.ro
ccs@sri.ro

14