Învăţarea prin problematizare
La baza instruirii problematizate stă
„… Atunci când descoperim şi învăţăm noi
concepte, trebuie, în mod obligatoriu, să
fim puşi mai întâi într-un impas, într-o
confruntare între ceea ce cunoaştem
până la acea dată şi informaţia nouă, o
problemă…” O. Pânişoară.
Definiţia si semnificaţiile
Învăţarea prin problematizare reprezintă
o metodă de învăţămînt care constă în
proiectarea si efectuarea activităţilor de
cautare independentă (individuală sau
colectivă) a raspunsului, solutiei la o
problemă contradictorie.
Un elev învaţă prin problematizare atunci
când sunt reunite urmatoarele condiţii:
 Este confruntat cu o problemă
reală, conflictuală, tensională
 Întâmpină o anumită dificultate-
obstacol de natură intelectuală şi/sau
practică, care il blocheză temporar…
 Poate depăşi dificultatea-obstacol
 Reuşeşte să rezolve problema, găseşte
soluţia corectă prin reactualizarea
selectivă şi restructurarea
cunoştinţelor anterioare, căutări,
experimentări, culegeri de date,
prelucrări, interpretări, analize, sinteze
etc.
Problematizarea reprezintă una dintre
cele mai utile metode, prin potenţialul ei
euristic şi activizator. Este o metoda
modernă, cu caracter activ-participativ,
formativ.
Specificul acestei metode constă în faptul
că profesorul evită transmiterea
cunostintelor “de-a gata“, declanşind la
elevi curiozitatea şi tendinţa de căutare şi
de descoperire.
Cerintele problematizarii.
conflictul intelectual ce apare între:
 ceea ce stie (poate rezolva) si ceea ce
nu stie ( trebuie sa rezolve),
 ceea ce este cunoscut si ceea ce-i
necunoscut într-o anumita problema
de specialitate, datorită experinţei
care este insuficientă (nesatisfăcătoare
calitativ şi cantitativ)
 între două sau mai multe teorii şi
ipoteze
 între cunoştinţele teoretice şi propriile
observaţii asupra realităţii etc.
Tipuri de problematizare
Realizarea unei predari- invatari
problematizate se efectuianză prin:
a) Intrebare-problema. Produce o stare
conflictuala intelectuala relativ restrinsa ca
dificultate si abordeaza, de regula, un
singur aspect. Solicită cel mai frecvent
formularea răspunsului “De ce... ? Ce ?”
exemplul 1 Aveti de sudat pentru un
traseu de apa 2 tevi cu diametrul 50 mm,
grosimea metalului de 3 mm. O ţeava este
din inox, iar alta –din oţel. Ce tip de
electrod si ce regim de sudare veti utiliza?
exemplul 2. Vecinul doreste sa-şi
construiasca o mansarda. Peretii sunt din
11/2 caramidă, fundamentul=30cm.
Ce ii indicati? De ce?
exemplul 3. Un elev cauta un site cu
referate utilizind motorul de cautare Alta
Vista, dar nu reuseste sa-l gaseasca. Ce ii
sugeraţi?
b) Problema. Produce un conflict
intelectual mai complex si are anumite
dificultati de rezolvare. Include date
cunoscute (oferite) si unele elemente
necunoscute, care se cer aflate sau
rezolvate. Solicită calcul şi gasirea unei solutii
noi “Cum...?” pornind de la abilităţi
deja stapânite.
exemplu Calculaţi necesitatea de biogaz
pentru satisfacerea următoarelor cerinţe :
energia termică pentru prepararea hranei,
încălzirea apei menajere şi a locuinţei - a unei
familii din 4 persoane, apartament 3 odăi,
suprafaţa totală 75m2 (pentru o zi-10 ore de
încălzire, clima temperată)
Indicii pentru rezolvare: Plita: 4,5 ore de
ardere la un ochi (1 ochi consumă 200 l
gaz pe oră). Cuptorul: 45 min. (consumă,
în medie, 480 l gaz pe oră);
Folosiţi tabelele cu specificaţia necesarului de
energie termică pentru cazul dat.
c) Situatia problemă Include mai multe
aspecte (teoretice sau practice cu
caracter experimental) ce solicită identificarea
mijloacelor pentru gasirea soluţiilor (care pot fi
multiple, fiecare având asociate
avantaje si dezavantaje),aşa cum ar fi:
obţinerea unui anumit produs într-o
lucrare practică, aplicarea unui procedeu,
unei metode sau a unui proces tehnologic
nou, rezolvarea unei teme de Proiect, etc.
“ Care sunt soluţiile pentru... ?”
Exemplu: O clientă doreste sa-şi
confectioneze un sacou şi apelează la
firma dumneavoastră. La preluarea
măsurilor constataţi că are particularităţi
specifice de conformaţie. Exemplificaţi
prelucrarea tiparului pentru un spate
foarte încovoiat şi explicaţi modificările
necesare.
Deosebim “problema de situaţia problemă”
prin faptul că“situaţia problemă” nu poate
fi soluţionată prin aplicarea unui algoritm
prestabilit ca în cazul rezolvării probl.
Între situaţia – problemă şi problemă
există o relaţie de incluziune: deseori
formularea unei probleme permite
construirea unei situaţii-problemă şi
invers.
Etapele problematizarii
Activitatea elevilor în învăţarea prin
problematizare se desfăşoară în etapele
urmatoare:
1. Perceperea problemei
2. Sistemetizarea informatiei necesare/
Analia problemei
3. Cautarea solutiilor de rezolvare/
Alegerea solutiei optime
4.Verificarea si generalizarea rezultatului
În prima etapă - Momentul declanşator
principala misiune a profesorului este de
a prezenta probleme noi - teoretice sau
practice - în moduri diferite: comunicarea
orală, printr-un material demonstrativ,
audio-vizionare, simularea problemelor cu
echipamente tehnice, prin valorificarea
unui text citit sau a unor observaţii
efectuate de elevi în mediul înconjurător...
A doua etapă- Momentul tensional
constă în studierea aprofundată şi
restructurarea datelor problemei prin
activitatea independentă a elevului. De
multe ori înţelegerea problemei
presupune rezolvarea ei.
A treia etapă reprezintă Căutarea
soluţiilor posibile la problema pusă,
analiza condiţiilor, formularea ipotezelor şi
verificarea lor.
A patra etapă- Momentul rezolutiv
constă în obţinerea rezultatului final şi
evaluarea acestuia pe baza confruntării şi
comparării diferitelor variante. Un registru
vast de idei, soluţii postile permite
alegerea celei mai bune variante.
O activitate didactica bazata pe
problematizare sporeste eficiența invatarii.
In procesul de invățare ea se combină cu
usurință cu alte metode, cum sunt: lucrările
practice, demonstrația, descoperirea…