Sunteți pe pagina 1din 8

Profesor: Rădulescu Alina

Clasa: a VI-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: GENUL EPIC
SUBIECTUL: FABULA: Bivolul şi coţofana de George Topîrceanu
Tipul lecţiei: transmitere de noi cunoştinţe

1. MOTIVAŢIA:
Elevii au posibilitatea să-şi completeze cunoştinţele prin descoperirea unei specii literare noi,
să descopere asemănări/deosebiri între personaje animaliere şi tipuri umane. Astfel textul literar
poate fi valorizat şi dintr-o perspectivă pragmatică, deoarece propune un mod de a vedea lumea
animalieră în mod analog cu cea umană. Prin folosirea metodelor activ-participative se urmăresc
efecte preponderent formative.

2. OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu


referire specială asupra universului operei epice în versuri.

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.1 să se realizeze înlănţuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral;
1.2 să se sesizeze sensul unităţilor lexicale noi în funcţie de context;
3.1 să facă dovada lecturii textului literar, demonstrând înţelegerea lui;
3.2 să deosebească elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
4.2 să utilizeze un lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele
de îmbogăţire a vocabularului.

4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să definească fabula şi să recunoască trăsăturile specifice acestei specii;
O2 – să identifice părţile componente ale fabulei: întâmplarea narată, respectiv, morala;
O3 – să recunoască personajele şi să realizeze o scurtă caracterizare a lor;
O4 – să evidenţieze modurile de expunere folosite de autor;
O5 – să recunoască procedeele artistice specifice fabulei: alegoria, personificarea, antiteza;
O6 – să înţeleagă morala fabulei şi să o explice.

5. CONŢINUTURI UTILIZATE:
Definiţie, caracteristici, sentimente, conţinut de idei, tipuri umane, realizare artistică.
6. CONDIŢII PREALABILE:
- clasă la nivel bun;
- elevii posedă capacitatea de a aborda un text litarar;
- elevii vor lucra pe 4 grupe compacte şi vor expune rezultatele produselor lor.

7. EVALUAREA:
- elevii completează fişele de muncă independentă, cele două cadrane pentru fiecare echipă.

8. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI

*Resurse materiale:
Limba şi literatura română – manual clasa a VI-a,
George Topîrceanu, Fabule;
Antologia fabulei româneşti, de la începuturi până îin zilele noastre, EdituraTineretului;
fişe de lucru.
*Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 50 minute

9. METODE ŞI PROCEDEE:
*conversaţia, spargerea gheţii (dramatizare), brainstorming – ul, ciorchinele, reflecţia,
gândirea activă, activitatea pe grupe, metoda cadranelor (gândirea critică), munca independentă.

EVOCARE
Printr-un moment de spargere a gheţii, elevii vor interpreta fabulele alese de ei ca sarcină
de lectură suplimentară, având ca scop evidenţierea ironiei, a personajelor animaliere, a
povestirii alegorice şi a moralei.
Profesorul le propune tema lecţiei şi modalitatea de lucru în 4 grupe de 5 elevi. Se trag la
sorţi bileţele pentru aşezarea în grupe şi pentru împărţirea temelor.
Se citeşte pe roluri fabula Bivolul şi coţofana de George Topîrceanu.

CONSTITUIREA SENSULUI
Continuăm discutarea lecţiei prin metoda cadranelor, care este o modalitate activă de
rezumare şi sintetizare a cunoştinţelor.

Grupa I notează în cadranul I: expoziţiunea şi intriga fabulei.

Grupa II notează în cadranul II: desfăşurarea acţiunii.

Grupa III. Notaţi în cadranul III punctul culminant.

Grupa IV. Notaţi în cadranul IV deznodământul.


Se distribuie fişa cu cadranul al II-lea, în care elevii, păstrând echipele, vor respecta
cerinţa dată:

Grupa I notează în cadranul I: trăsăturile de caracter ale bivolului.

Grupa II notează în cadranul II: trăsăturile de caracter ale căţelului şi ale coţofenei.

Grupa III notează în cadranul III: realizarea artistică a fabulei (moduri de expunere şi figuri
de stil).

Grupa IV notează în cadranul IV: învăţătura ce se desprinde din text şi sentimentele /


atitudinea poetului faţă de cele relatate.

Elevii rezolvă sarcinile cerute: anexele

Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă pentru


a se asigura că s-au transmis corect informaţiile.
Cere câte unui elev – expert din fiecare grupă că citească planul rezultat din activitatea pe
grupe. Completează, îndrumă şi corectează, la nevoie, răspunsurile elevilor.
Elevii expun cele constatate.

Ati lucrat bine până aici. Facem o pauză de pizza şi completăm, punându-i ingrediente
după plac:

a) alt titlu pentru poezie


b) trei cuvinte-cheie din text
c) trei sentimente provocate de fabula citită
d) un mesaj pentru autor

Se verifică răpsunsurile fiecărei grupe.


REFLECŢIA

Urmează momentul - Săculeţul cu surprize.


Elevii vor recunoaşte elementele definitorii ale fabulei: autor, narator, tipuri de
personaje, timp, spaţiu, moduri de expunere (naraţiunea şi dialogul), structura fabulei etc.
Prezentarea se realizează oral.
Copiii primesc pentru fiecare răspuns corect câte o faţă zâmbitoare, în caz contrar o faţă
tristă. (Anexa ataşată)

În ce gen literar încadraţi fabula „Bivolul şi coţofana”? Argumentaţi.

Elevii răspund, sub forma unei argumentări orale, că textul aparţine genului epic, deoarece:
- autorul îşi exprimă gândurile şi sentimentele în mod indirect prin intermediul acţiunii şi
personajelor;
- întâmplările sunt povestite de narator, respectându-se ordinea firească a momentelor
subiectului.

Ce defecte umane critică autorul fabulei ?

Elevii răspund, sub forma unei argumentări orale că:


G. Topîrceanu satirizează în această fabulă tendinţa unor oameni de a profita de prostia şi
slăbiciunea semenilor, pe cei care, plasaţi pe o treaptă ierarhic superioară nu-i acceptă decât pe
cei care le sunt de folos.

Explicaţi semnificaţia titlului fabulei.

Elevii răspund, sub forma unei argumentări orale că:


Bivolul este personaj principal, iar coţofana este personaj secundar.Titlul este alcătuit din două
substantive comune articulate, folosite cu sens alegoric: bivolul – simbol al omului puternic şi
brutal; coţofana – simbol al parazitului util.

Fabula clasică este alcătuită din două părţi. Care sunt acestea?

Elevii răspund, sub forma unei argumentări orale că:


Fabula este alcătuită din 2 părţi inegale:
-acţiunea propriu-zisă

- morala nu este distinctă ca în majoritatea fabulelor, ci implicită, adică îi revine cititorului


sarcina de a deduce din text: cei mari şi puternici îi tachinează pe cei inferiori lor atâta vreme cât
pot profita de pe urma acestora, dar nu-i acceptă atunci când aceştia, la rândul lor, vor să profite.

Care sunt personajele fabulei? Arătaţi caracteristicile umane pe care vi le sugerează ele.

Elevii răspund:
Cele trei personaje reprezintă tipuri umane:
- bivolul – omul puternic, ocupă un loc de seamă în societate;
- coţofana – individul lipsit de importanţă şi umil;
- căţelul – omul simplu, naiv şi încrezător în ceea ce vede.

Numiţi şi alţi reprezentanţi ai acestei specii literare din literatura română.

Elevii răspund: Anton Pann, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Tudor Arghezi.

Identificaţi în tabelul de mai jos cele 9 cuvinte pe care le-am întâlnit în lecţia de astăzi.

A T A N A R A T O R

G O L E B Q C C V F

E P E S I W C O B D

P Î G O V E A Ţ C V

I R O P O R T O A Q

C C R Z L T E F C W

M E I J N U L A F Y

R A E M A O B N B G

N N G B I P C Ă M A

E U G D V Ă A D N R
Asigurarea feedbackului: se realizează pe tot parcursul orei. Profesorul va face
aprecieri pentru fiecare sarcină de lucru realizată şi prezentată, oferind sugestii sau reformulând
răspunsurile care nu sunt corect construite sau nu sunt concludente.

Evaluarea
Alcătuirea unui un cvintet în care să surprindă trăsăturile personajelor şi modul lor de
comportare.
Versul 1: precizează printr-un substantiv, subiectul;
Versul 2: utilizează două adjective pentru a descrie subiectul;
Versul 3: scrie trei verbe referitoare la acţiuni proprii subiectului;
Versul 4: notează patru cuvinte care să exprime starea afectivă faţă de subiect;
Versul 5: redă într-un singur cuvânt esenţa subiectului.

Elevii lucrează cvintetele, în echipă. Se verifică fiecare răspuns.

Ca sarcină finală de lucru, elevii primesc un REBUS pe care îl completăm împreună.

Asigurarea retenţiei şi a transferului:

Elevii primesc urmatoarea tema:

Redactează o compunere, de 10-15 rânduri, în care să demonstrezi că fabula Bivolul şi


coţofana de George Topîrceanu aparţine genului epic.
În compunere trebuie:
●să numeşti patru dintre caracteristicile genului epic, pe care să le ilustrezi cu exemple din text;
●să argumentezi finalitatea morală a textului dat;
●să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
●să te înscrii în limita spaţiului indicat.
Fabula
Bivolul şi coţofana
de George Topîrceanu

I. GEN ŞI SPECIE
1. Genul epic
2. Specia fabulă
3. Trăsăturile fabulei:
- este în proză sau în versuri
- are personaje plante sau animale
- figura de stil predominantă este personificarea
- moduri de expunere: naraţiunea, dialogul, scurte pasaje descriptive
- transmite o învăţătură (morala)

II. CONSTRUCŢIA SUBIECTULUI:


1. Expoziţiunea: Prezentarea celor trei personaje.
2. Intriga: Trecând din întâmplare pe lângă bivol, căţelul vede coţofana plimbându-se pe
spinarea acestuia.
3. Desfăşurarea acţiunii: Naiv căţelul sare pe spinarea bivolului; bivolul se supără şi îl
răstoarnă în trifoi.
4. Punctul culminant: Bivolul îl apostrofează într-un limbaj dur.
5. Deznodământul: Căţelul nu i-ar aduce nici un avantaj şi ar stârni uimirea şi nemulţumirea
întregului neam de bovine.

III. PERSONAJELE FABULEI:


Obs. Cele trei personaje reprezintă tipuri umane:
a. bivolul – omul puternic, ocupă un loc de seamă în societate;
b. coţofana – individul lipsit de importanţă şi umil;
c. căţelul – omul simplu, naiv şi încrezător în ceea ce vede.
Alcătuirea unui un cvintet în care să surprindă trăsăturile personajelor şi modul lor
de comportare.
Versul 1: precizează printr-un substantiv, subiectul;
Versul 2: utilizează două adjective pentru a descrie subiectul;
Versul 3: scrie trei verbe referitoare la acţiuni proprii subiectului;
Versul 4: notează patru cuvinte care să exprime starea afectivă faţă de subiect;
Versul 5: redă într-un singur cuvânt esenţa subiectului.

Alcătuirea unui un cvintet în care să surprindă trăsăturile personajelor şi modul lor


de comportare.
Versul 1: precizează printr-un substantiv, subiectul;
Versul 2: utilizează două adjective pentru a descrie subiectul;
Versul 3: scrie trei verbe referitoare la acţiuni proprii subiectului;
Versul 4: notează patru cuvinte care să exprime starea afectivă faţă de subiect;
Versul 5: redă într-un singur cuvânt esenţa subiectului.

Alcătuirea unui un cvintet în care să surprindă trăsăturile personajelor şi modul lor


de comportare.
Versul 1: precizează printr-un substantiv, subiectul;
Versul 2: utilizează două adjective pentru a descrie subiectul;
Versul 3: scrie trei verbe referitoare la acţiuni proprii subiectului;
Versul 4: notează patru cuvinte care să exprime starea afectivă faţă de subiect;
Versul 5: redă într-un singur cuvânt esenţa subiectului.

Alcătuirea unui un cvintet în care să surprindă trăsăturile personajelor şi modul lor


de comportare.
Versul 1: precizează printr-un substantiv, subiectul;
Versul 2: utilizează două adjective pentru a descrie subiectul;
Versul 3: scrie trei verbe referitoare la acţiuni proprii subiectului;
Versul 4: notează patru cuvinte care să exprime starea afectivă faţă de subiect;
Versul 5: redă într-un singur cuvânt esenţa subiectului.