Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LICENȚĂ
MEDICINA DENTARA 2019
1. Articaina :
a. Contine atat o grupare aminica, cat si una esterica
b. Se comercializeaza atat cu adrenalina, cat si fara adrenalina
c. Doza maxima de articaina/adult este de 500mg/sedinta
d. Nu trece bariera feto-placentara
e. Poate da rezultat fals pozitiv la testele de dopaj
(pg 13)
2. Articaina: *
a. Durata de instalare a anesteziei este lunga (5-10 minute)
b. Metabolizarea articainei se face in rinichi
c. Se recomanda injectarea rapida a solutiei
d. Este contraindicata la pacientii cu tulburari de conducere atrio-
ventriculara usoara
e. Este contraindicate la pacientii cu porfirie acuta recurenta
(pg 13)
3. Lidocaina:
a. Se mai numeste si xilina
b. Contine de cele mai multe ori un conservant – metilparaben
c. Se administreaza enteral
d. Doza maxima care se poate administra la adult, fara adrenalina este
300mg (4,5mg/kg corp)
e. Doza maxima care se poate administra la adult, cu adrenalina este de
500mg (7mg/kg corp)
(pg 8-10)
4. Anestezia topica:
a. Concentratia anestezicului folosit e mai mica ca a celui injectat
b. Nu are indicatii in cazul detartrajului, adaptarii unei coroane la colet
c. Se foloseste pentru anestezierea stratului superficial al mucoasei si a
tesutului submucos (2-3mm)
d. Se foloseste pentru extractia dintilor temporari mobile, cu rizaliza
e. Se poate folosi pentru anestezia nervului lingual
(pg 19-20)
5. Prin anestezie topica nu se anesteziaza:
a. Nervul alveolar inferior
b. Nervul nazopalatin
c. Nervul lingual
d. Nervul infraorbital
e. Nervul palatin mare
(pg 19-20)
6. Anestezia paraapicala supraperiostala:
a.Se mai numeste si anestezie plexala
b.Se aplica la maxilar pe toata intinderea sa, fara exceptii
c.Se aplica la mandibula doar in zona posterioara
d.Este mai eficienta la copii si tineri
e.Se mai numeste anestezie tronculara periferica
(pg 21)
7. Anestezia plexala:
a. Se numeste si anestezie tronculara periferica
b. Se numeste si anestezie tronculara bazala
c. Este indicata la mandibula in zona frontala
d. Este indicata la mandibula in zona laterala
e. Se utilizeaza doar in zonele cu corticala osoasa subtire
(pg 21)
8. Anestezia plexala este contraindicata in/pentru:
a. anestezia a 1-2 dinti, mucoasei vestibulare, osului si periostului
b. extractii dentare/rezectii apicale
c. Extirparea tumorilor gingivale si a chisturilor de mici dimensiuni
d. Tumori sau ulceratii la locul punctiei
e. Supuratii la locul punctiei
(pg 21-22)
1. ACE (13)
2. E (13)
3. ABDE (8-10)
4. CDE (19-20)
5. ADE (19-20)
6. AD (21)
7. CE (21-22)
8. DE (21-22)
9. ACD (22)
10. ABCD (24)
11. CE (24)
12. AE (26-27)
13. ABCDE (30)
14. ACDE (30)
15. AC (30)
16. BC (65)
17. E (65)
18. AD (65)
19. AB (64)
20. E (64)
21. ABC (81)
22. ABC (99)
23. CE (98)
24. ABCDE (99)
25. ABCDE (94)
26. ABC (101)
27. ABC (100)
28. ACDE (141)
29. ACD (142)
30. ABDE (142)
31. ABCD 143
32. ABCDE 144
33. ABCE 151
34. E 151
35. ABCD 214
36. D 245
37. BDE 246
38. AD 246
39. AC 247
40. ABC 247
41. ACDE 247
42. BC 248
43. C 245
44. ABCD 249
45. ACE 270-271
46. AB 270
47. ABD 270
48. CD 271
49. ABCD 271
50. BCE 271
51. AB 271
52. ABCE 272
53. AD 281
54. BCD 281
55. ABE 282
56. C 282
57. ADE 283-284
58. ABE 303
59. BE 304
60. C 322
61. ABD 322
62. ACD 323
63. AE 346
64. ABC 346
65. DE 365-366
66. CDE 364
67. ABDE 365
68. CE 365
69. ACD 363
70. AB 369
71. AD 369
72. CDE 369
73. AD 381-382
74. BD 382
75. DE 381
76. AD 404
77. C 404
78. C 404
79. BDE 403
80. C 403
81. ABE 403
82. DE 177
83. ABCD 177
84. AB 177
85. ADE 177-178
86. ACD 178
87. CDE 179
88. ACE 179
89. ABE 180-181
90. ACE 92
91. ABCD 99
92. AE 100
93. ABC 147
94. BD 32
95. BCD 31
96. AB 177
97. AC 30
98. ABCD 30
99. CD 28
100. ABDE 24
a. limfangioame cervicale
b. lipomul laterocervical
d. carcinomul bazocelular
e. supurații laterocervicale
a. este chirurgical
b. este medico-chirurgical
25. RANULA
a.abcesul laterofaringian
b.chistul dermoid
d. limfangioame laterocervicale
b. expectativă
b. ameloblastomul
a. expectativă
b. este chirurgical
28. PAPILOMUL
21. Papilomul:
a. medicamentos
b. chirurgical
27. Keratochisturile:
a. poate fi unilocular
b. poate fi multilocular
c. rezecția osoasă marginală este indicată atunci când au existat recidive multiple
a. ameloblastomul
b. fibromul ameloblastic
c. tumora odontogenă adenomatoidă
a. chistectomie
a. este radiotransparent
b. este radioopac
b. chistul rezidual
d. chistul Gorlin
e. chistul nazo-palatin
e. este localizat lateral de apexul dintelui provenind dintr un canal radicular accesoriu
b. ameloblastomul
c. chistul Gorlin
32. AMELOBLASTOMUL
41. Ameloblastomul:
c. boala Paget
d. cherubismul
e. chistul folicular
a. chiuretajul tumorii se poate practica într-o primă fază neexistând riscul de recidivă
46. Debutul formațiunilor tumorale maligne ale buzelor poate îmbraca următoarele
forme:
a. ulcerativă
b. desmoplastică
c. superficială
d. morphea
e. nodulară.
47. În perioada de stare formațiunile tumorale maligne ale buzelor pot îmbrăca
urmatoarele forme:
a. forma ulcero-distructivă
b. forma terebrantă care în fapt este expresia clinicî a unei tumori maligne de buză în
stadiu de debut
c. forma ulcero-vegetativă
d. forma schiroasă
e. forma burjonată.
a. ulcerații mecanice
b. arsuri
e. sifilisul terțiar
a. hiv/sida
b. lupusul eritematos
c. lichenul plan
d. șancrul primar
e. ulcerații herpectice.
b. sifilisul terțiar
c. sifilisul secundar
d. tumori benigne
e. boala Bowen.
56. Factorii de risc locali a tumorilor maligne ale mucoasei gingivale sunt:
a. fumatul
b. alcoolul
c. deficiențele nutritive
d. deficiențele imune
e. sepsisul dentar.
57. Despre tumorile maligne ale mucoasei gingivale în perioada de stare se pot afirma
următoarele:
58. Diagnosticul diferențial al tumorilor maligne ale mucoasei gingivale nu se face cu:
a. ulcerații mecanice
b. ulcerații herpetice
c. ulcerații aftoase
d. sarcomul Kaposiform
e. melanomul malign
59. Diagnosticul diferențial al tumorilor maligne ale mucoasei gingivale se face cu:
a.ulcerații specifice
c.ulcerații mecanice
e. melanomul malign
e. cele localizate la nivelul mandibulei au un prognostic mai rezervat decât cele situate
la nivelul maxilarului.
61. Osteosarcomul:
a. sarcomul periostal
b. condrosarcomul
d. limfomul burkitt
e. carcinomul odontogen
c. evolueaza lent
a. displazia fibroasă
b. boala Paget
c. iradierea
d. chimioterapia
a. au debut nespecific
b. paraliziile faciale
c. anchiloza temporomandibulară
d. constricția temporomandibulară
b. spasm muscular
b. poate fi unilaterală
c. poate fi bilaterală
d. orificiul de deschidere al canalului Wharton este mai larg decăt al canalului Stenon
a. colica salivară
b. abcesul salivar
c. tumora salivară
d. congestia
e. diplopia
e. pentru tumorile localizate în lobul superficial dar care se extind subfascial în lobul
profund se practică parotidectomia totală cu conservarea nervului facial.
b. sindromul Frey
c. Osteotomia IV
d. Osteotomia Caldwell-Letterman
a. apertura piriformă
b. osul lacrimal
c. cornetul superior
e. vomerul
b. sutura fronto-zigimatică
d. arcada zigomato-alveolară
a. nevralgia vidiană
b. nevralgia nazolciliară
c. nevralgia occipitală
d. nevralgia cubitală
e. nevralgia brahială
GRILA MASTER
1. cd (406).
2. cde (407)
3. ac (406,407)
4. ace(407)
5. ae(407)
6. abd(412,413)
7. be(413,414)
8. ade (412,413)
9. bc. (414)
10. ade (412,413)
11. ade(418,419)
12. cd(419)
13. ab (420)
14. abe(420)
15. de(420)
16. ade(421)
17. ab (421)
18. abe (421)
19. ade(422)
20. bce(422)
21. ac(425)
22. bc (425)
23. ac(426)
24. ab(426)
25. cd(426)
26. ad(452)
27. ae(452)
28. ab(452)
29. abd(453)
30. de(455,456)
31. ae (456)
32. cd(456)
33. abcd (457)
34. ad(458)
35. abce(456)
36. cde(466)
37. bc(466,467)
38. cde(470)
39. ad(470)
40. ae(469)
41. ae(474)
42. cde(474)
43. abce (475)
44. ab (475)
45. bc(476-478)
46. ace (585)
47. ac (586)
48. abcd(586)
49. bcd(586)
50. de(586)
51. ac (597)
52. ab (597)
53. ade(598)
54. bce(599)
55. ace(600)
56. abe(621)
57. de(622)
58. de(622)
59. abc(622)
60. be(622)
61. abd(628)
62. ce(629)
63. ab (629-631)
64. cde (631)
65. abc(630)
66. bcde(642)
67. abc(642)
68. abcd(643)
69. ce(644)
70. abce (645).
71. De(689)
72. Abe(689)
73. Abce (689)
74. Bcd(691)
75. Bcde(690,691)
76. Bcd(700)
77. Bc(700)
78. Ce(702)
79. Ade(702)
80. Cd(702)
81. Bc(725)
82. Abc(726)
83. Acd(726)
84. Abc(747)
85. Ce(744)
86. ae(748)
87. ae(761)
88. ce(762)
89. bc(764)
90. bcd(793,794)
91. ade(793)
92. abe(793)
93. abd(826)
94. ade(829)
95. abc(830)
96. ad(829)
97. abc (917)
98. abd(917)
99. abc(918)
100. abce(922)
451. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDimensiunea particulelor
pulberii
cimentului fosfat de zinc de tip I este:
a) [ ] de 40μ
b) [ ] mai mare de 30μ
c) [ ] mai mica de 40μ
d) [x] mai mica de 25μ
e) [ ] intre 25-35μ
452. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacul de copal poate reduce
permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana
a) [ ] 30%
b) [ ] 35%
c) [ ] 72%
d) [x] 69%
e) [ ] 40%
453. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din eugenolat de zinc
se
caracterizeaza prin
a) [ ] PH alcalin si efecte de iritatie pulpara
b) [ ] PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
c) [x] PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
d) [ ] PH acid si efecte de iritaţie pulpara
e) [ ] PH cu valori cuprinse intre 6-9.
454. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatiile complexe:
a) [ ] implica doua suprafete ale dintelui
b) [x] implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
c) [ ] implica o suprafata a dintelui
d) [ ] se refera la adancimea cavitaţilor
e) [ ] se refera la ariile anatomice implicate
455. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGravarea acida a dentinei se
face timp
de:
a) [ ] 10 secunde
b) [x] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [ ] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde
456. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGravarea acida a smaltului se
face timp
de:
a) [ ] 10 secunde
b) [ ] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [x] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde
457. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn ce clasa sunt incluse
cavitatile atipice
de genul MOD?
a) [ ] clasa I
b) [ ] clasa a II-a
c) [ ] clasa a V-a
d) [x] clasa a VI-a
e) [ ] clasa a III-a
458. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin demineralizare,
porozitatea plagii
dentinare creste:
a) [x] de la 1% la 13,4%
b) [ ] de la 1% la 1,9%
c) [ ] de la 1% la 28,6%
d) [ ] de la 1% la 6,8%
e) [ ] de la 2% la 13,4%
459. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatile compuse implica
afectarea a:
a) [ ] Trei suprafete dentare
b) [ ] Mai multe suprafete dentare
c) [x] Doua suprafete dentare
d) [ ] O singura suprafata dentara
e) [ ] Patru suprafete dentare
460. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConform datelor actuale care
este
dimensiunea peretelui de dentina care asigura protectia pulpara chimica si termica?
a) [ ] 1.5-2 mm
b) [x] 2 mm
c) [ ] 2-3 mm
d) [ ] 0.5-1 mm
e) [ ] 2.5-3 mm
461. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStabilirea conturului marginal
pentru
cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a) [ ] Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
b) [ ] Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
c) [ ] Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact
d) [ ] Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective
e) [x] Toate de mai sus
462. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul profilactic al
cariei dentare
se refera la:
a) [ ] Remineralizarea leziunilor incipiente
b) [ ] Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
c) [ ] Modificarea dietei
d) [ ] Folosirea fluorurilor
e) [x] Toate de mai sus
463. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPeretii unei cavitati:
a) [ ] peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate
b) [ ] peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD
c) [ ] peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii
d) [ ] peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menţinut decat de catre gingie
e) [x] peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
464. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlanul de tratament in caria
simpla:
a) [ ] nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza
b) [ ] exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist
c) [ ] un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului
d) [ ] secvenţa planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza
de intreţinere
si faza de recuperare
e) [x] tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze
465. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este principiul după care
se
stabileşte conturul marginal al unei cavităţi:
a) [x] Indepărtarea completă a smalţului subminat
b) [ ] Indepărtarea completă a dentinei ramolite
c) [ ] Indepărtarea completă a smalţului cariat
d) [ ] Respectarea regulilor de rezistenţă
e) [ ] Respectarea regulilor de retenţie
466. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConturul marginal al unei
cavităţi
ocluzale la primul premolar superior seamănă cu un:
a) [ ] Patrat
b) [ ] Cerc
c) [x] Fluture
d) [ ] Coadă de rândunică
e) [ ] Romb
467. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din eugenolat de zinc
prezinta
urmatoarele caracteristici:
a) [ ] PH cu valori cuprinse între 6-9.
b) [ ] PH acid şi efecte de iritaţie pulpară
c) [x] PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar
d) [ ] PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpară
e) [ ] PH alcalin şi efecte de iritaţie pulpară
468. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutZonele de minima rezistenta
mecanica
sunt situate:
a) [x] intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid
b) [ ] intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid
c) [ ] intre adeziv si rasina compozita
d) [ ] intre stratul hibrid si canaliculele dentinare
e) [ ] intre rasina compozita si stratul hibrid
469. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProfunzimea impregnarii
dentinei
demineralizate cu monomer adeziv depinde de:
a) [x] afinitatea pentru substratul tisular
b) [ ] gradul de deshidratare dentinara
c) [ ] tipul de monomer adeziv
d) [ ] tipul leziunii carioase
e) [ ] localizarea leziunii carioase
470. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavităţile de clasa a II-a se
pregătesc la
nivelul cariilor care evoluează pe suprafeţele:
a) [x] Proximale ale premolarilor
b) [ ] Proximale ale caninilor
c) [ ] Proximale ale incisivilor laterali
d) [ ] Proximale ale incisivilor centrali
e) [ ] Vestibulare ale molarilor
471. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObtinerea formei de
rezistenta
reprezinta:
a) [ ] ameloplastia
b) [x] o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste
fortelor ocluzale
c) [ ] accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii
d) [ ] rezistenta restauratiei la fortele de dislocare
e) [ ] nici un raspuns corect
472. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor cu
hidroxid de
calciu sunt:
a) [x] efect bacteriostatic
b) [ ] rezistenta la compresiune optima
c) [x] alcalinitate crescuta,pastrata si dupa priza
d) [ ] rezistenta fata de actiunea de solubilizare a lichidelor bucale
e) [x] stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
473. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele lacurilor dentare
sunt:
a) [ ] izoleaza termic
b) [x] incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului
c) [x] rezista in mediul oral
d) [ ] adera fizic si chimic de tesuturile dentare
e) [x] reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
474. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
preparate
comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
a) [ ] Opti Bond
b) [x] One Coat Bond
c) [ ] Clearfil Liner Bond2
d) [x] Syntac Sprint
e) [ ] Tenure
475. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre dezavantajele linerilor
fac parte
urmatoarele
a) [x] izolare termica necorespunzatoare
b) [ ] protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare
c) [x] lipsa rezistentei mecanice semnificative
d) [x] desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor
e) [ ] alcalinitatea crescuta
476. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorul C:
a) [x] are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face
in straturi
succesive cat mai mici
b) [x] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti
c) [ ] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti
d) [ ] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de
suprafete
libere ale obturatiei
e) [x] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de
suprafete
libere ale obturatiei
477. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare (varnish-
urile) contin
rasini naturale de tipul;
a) [ ] benzen
b) [x] sandarac
c) [x] copal
d) [ ] clorbutanol
e) [x] colofoniu
478. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrimerii au rolul de:
a) [ ] inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent
b) [x] umectare intima a fibrelor de colagen
c) [ ] colabare a fibrelor de colagen,blocand permeabilitatea dentinei
d) [x] inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen
e) [ ] amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii
479. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin demineralizare,
porozitatea plagii
dentinare:
a) [ ] nu se modifica decat cu 1-2%
b) [ ] creste la valoarea de 8,2%
c) [x] creste la valoarea de 13,4%
d) [x] se mareste calibrul canaliculelor dentinare
e) [ ] nu sunt demineralizate canaliculele dentinare
480. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRezistenta la compresiune a
cimentului
fosfat de zinc poate fi compromisa prin;
a) [x] incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere
b) [ ] raport marit pulbere/lichid
c) [x] raport scazut pulbere/lichid
d) [ ] incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza
e) [x] contact prematur cu lichidele bucale
481. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor din
cimenturi cu
ionomeri de sticla
a) [x] Biocompatibilitatea
b) [x] Adezivitatea la dentina
c) [ ] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
d) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale
e) [x] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
482. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtapele in prepararea unui
liner din
ciment ionomere de sticla includ:
a) [ ] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei
consistente
vascoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei
consistente
cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
483. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicarea adezivilor
dentinari in
protectia plagii dentinare se datoreaza:
a) [x] Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor
b) [x] Biocompatibilitatii pulpare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [ ] Obligativitatii condiţionarii plagii dentinare
e) [ ] Capacitatii de izolare termica
484. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile hibridizarii plagii
dentinare
sunt urmatoarele:
a) [x] Obturatii coronare adezive cu compozit
b) [x] Obturatii coronare adezive cu amalgam
c) [ ] Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla
d) [x] Sigilarea preventiva a plagii dentinare
e) [x] Sigilarea curativa a plagii dentinare
485. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare au
urmatoarele
indicatii:
a) [ ] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea
dentinei restante
este mai mica de 2 mm
b) [x] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea
dentinei restante
este mai mica de 0,5-1 mm
c) [ ] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt
aplicate peplaga
dentinara
d) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci cand sunt
aplicate pe plaga
dentinara si pe pereţii de smalţ ai cavitaţii
e) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare
486. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProprietatile cimentului
policarboxilic
sunt urmatoarele:
a) [x] Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ½ ora de la spatulare
b) [x] Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic
c) [ ] Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza
d) [x] Adeziune chimica la smalţ si dentina
e) [ ] Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc
487. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRegulile generale ale unei
hibridizari
optime includ
a) [ ] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
b) [x] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
c) [ ] Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa
d) [x] Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte
e) [x] Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit
488. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele prepararilor
multiple sunt:
a) [x] reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog
b) [x] conduce la castigare de timp
c) [x] necesita un numar redus de instrumente
d) [ ] reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
e) [ ] scad pretul de cost al tratamentului
489. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatiile de clasa I rezulta
in urma
tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:
a) [x] in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
b) [x] in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
c) [x] suprafata palatinala a frontalilor maxilari
d) [ ] suprafeţele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
e) [ ] in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor
490. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCoafajul indirect este indicat
in cavitati
cu dentina dura si mici zone de dentina alterata, daca:
a) [x] dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare
b) [ ] dinti ce au si alte restaurari corecte
c) [x] accesibilitate directa
d) [x] pacient tanar, sanatos
e) [ ] dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru
491. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin ce situatii indepartarea
tesutului
cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
a) [ ] in cavitati profunde
b) [x] in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
c) [x] cand se doreste realizarea controlului cariei
d) [ ] la dinţi cu leziune carioasa minima
e) [ ] in cavitati punctiforme
492. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAccesul rasinii adezive in
profunzimea
dentinei este influentata de urmatorii factori:
a) [x] Porozitatea matricei dentare
b) [x] Umiditatea endogena
c) [x] Umiditatea accidentala
d) [x] Umiditatea exogena
e) [ ] Tipul rasinii adezive
493. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor cu
hidroxid de
calciu sunt:
a) [x] Alcalinitate crescuta
b) [ ] Alcalinitate scazuta
c) [x] Efect bacteriostatic
d) [x] Stimuleaza indirect neodentinogeneza
e) [ ] Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente
494. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatile de clasa a VI-a
rezulta in
urma tratamentului leziunilor situate la:
a) [x] Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
b) [x] Varfului cuspizilor dintilor laterali
c) [ ] Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
d) [ ] Nivelul fetelor vestibulare
e) [x] Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
495. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile lacurilor
dentare sunt
urmatoarele:
a) [x] Sub coafajele indirecte
b) [x] Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla
c) [ ] Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
d) [ ] Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare
e) [x] Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite
496. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn conceptia actuala a
tratamentului
cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori:
a) [x] Extinderea cariei
b) [x] Materialul de restaurare folosit
c) [ ] Pozitia dintelui antagonist
d) [x] Forma dintilor
e) [ ] Tipul dietei
497. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParticularitatile hibridizarii
dentinei
uscate sunt urmatoarele:
a) [x] Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
b) [x] Necesita o uscare moderata
c) [x] Nu exista riscul de supraumectare
d) [ ] Marja foarte mica de toleranta tehnica
e) [x] Larga utilizare
498. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutClasificarea cavitatilor in
functie de
numarul suprafetelor implicate
a) [ ] cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
b) [ ] cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala
c) [x] cavitati simple: implica o singura suprafata
d) [x] cavitaţi compuse: implica doua suprafeţe
e) [ ] cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata
499. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHibridizarea dentinei uscate
a) [x] permite verificarea eficientei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smaltului
demineralizat uscat
b) [x] nu exista riscul de supraumectare
c) [ ] necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului
d) [x] dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat in apa
e) [x] refacerea porilor initiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita prin aplicarea primerilor
in solutie
apoasa
500. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare (varnish-
urile)
a) [ ] sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al
agentului adeziv
b) [x] sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
c) [ ] unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s
d) [x] incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare
e) [x] se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros
501. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii
a) [x] in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
b) [x] nu realizeaza o buna izolare termica
c) [ ] dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
d) [ ] sunt un fel de lacuri mai subţiri
e) [ ] contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
502. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObiectivele prepararii
cavitatilor
a) [ ] refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari
b) [ ] refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului
c) [x] indepartarea tuturor tesuturilor alterate
d) [ ] oferirea protecţiei necesare pentru glandele salivare majore
e) [x] crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie
503. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrepararea cavitatilor
a) [ ] cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor
mandibulari
b) [x] cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor
si
premolarilor
c) [x] cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si
premolarilor
d) [x] cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinţilor, pe suprafaţa
vestibulara si orala
e) [ ] cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor
frontali
504. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrincipii in prepararea
cavitatilor:
nomenclatura
a) [x] coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
b) [ ] unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
c) [x] jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina
d) [x] prin marginile cavitaţilor inţelegem joncţiunea pereţilor cu suprafaţa externa a dintelui
e) [ ] prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")
505. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCe instrumentar este indicat
pentru
finisare :
a) [x] Bizotatoare de prag gingival
b) [x] Toporişti de smalţ
c) [x] Freze fisură fără vârf şi tăietură transversală
d) [ ] Freze diamantate
e) [ ] Freze fisură cu tăietură transversală
506. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLa ce materiale de obturaţie
se indică
bizotarea cavităţii :
a) [ ] Porţelan
b) [ ] Acrilat
c) [x] Compozite
d) [ ] Silicat
e) [x] Incrustaţii
507. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUnde converg prismele de
smalţ :
a) [x] In fosete
b) [x] In şanţuri
c) [ ] La cuspizi
d) [ ] La crestele marginale
e) [x] In fisuri
508. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile lacurilor dentare:
a) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare
b) [x] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci când sunt
aplicate pe plaga
dentinara si pe pereţii de smalt ai cavitaţii
c) [ ] Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci când sunt
aplicate pe plaga
dentinară
d) [x] Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea
dentinei restante
este mai mică de 0,5-1 mm
e) [ ] Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea
dentinei restante
este mai mică de 2 mm
509. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din cimenturi cu
ionomeri de
sticlă prezinta urmatoarele avantaje:
a) [x] rezistenţa la compresiune masticatorie superioară celorlalţi lineri
b) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale
c) [ ] Rezistenţa la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite
d) [x] Adezivitatea la dentină
e) [x] Biocompatibilitatea
510. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrepararea unui liner din
ciment
ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
a) [ ] Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei
consistenţe
vâscoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei
consistenţe
cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumătăţi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde
511. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutBazele trebuie sa prezinte
urmatoarele
proprietati fundamentale:
a) [x] Difuzivitatea termică
b) [x] Conductivitatea termică
c) [ ] Biocompatibilitatea
d) [x] Modulul de elasticitate
e) [x] Rezistenţa mecanică
512. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCimentul fosfat de zinc
prezinta
urmatoarele proprietati:
a) [ ] Aderenţă la plaga dentinară prin adeziune chimică
b) [x] Aderenţă la plaga dentinară prin retenţie micromecanică
c) [ ] PH 6 după 48 de ore
d) [ ] Modul de elasticitate crescut
e) [x] Rezistenţă mecanică mare
513. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAdezivii dentinari sunt
indicati în
protecţia plagii dentinare datorita:
a) [ ] Capacităţii de izolare termică
b) [ ] Obligativitatii condiţionării plăgii dentinare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [x] Biocompatibilităţii pulpare
e) [x] Capacităţii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor
514. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicaţiile hibridizării plagii
dentinare
sunt urmatoarele:
a) [x] Sigilarea curativă a plăgii dentinare
b) [x] Sigilarea preventivă a plăgii dentinare
c) [ ] Obturaţii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă
d) [x] Obturaţii coronare adezive cu amalgam
e) [x] Obturaţii coronare adezive cu compozit
515. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru o hibridizare optima
sunt
necesare:
a) [x] Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei coronare cu compozit
b) [x] Indepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte
c) [ ] Indepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă
d) [x] Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
e) [ ] Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
516. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnicile de hibridizare
includ:
a) [ ] Hibridizarea pe smalt
b) [x] Hibridizarea fără păstrarea detritusului dentinar remanent
c) [x] Hibridizarea cu păstrarea detritusului dentinar remanent
d) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi simultan
e) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi succesiv
517. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFenomenele care apar in
deteriorarea
grava a adeziunii sunt generate de:
a) [x] microinfiltratie
b) [ ] percolare
c) [x] nanoinfiltratie
d) [ ] infiltratii marginale extinse
e) [ ] niciunul din raspunsurile de mai sus
518. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavităţile de clasa a VI-a
rezultă în
urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
a) [x] Marginilor incizale
b) [x] Vârfului cuspizilor
c) [x] Suprafeţelor mezio-ocluzo-distale
d) [ ] Suprafeţelor vestibulare
e) [ ] Suprafeţelor orale
519. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStabilirea conturului
marginal
reprezinta:
a) [x] plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia
b) [x] presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate
c) [ ] se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala
d) [ ] se realizeaza cu instrumente de mana
e) [x] marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei
restauratii
520. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetoda ideala pentru
indepartarea
materialului carios presupune:
a) [x] presiune minima
b) [ ] rapiditate
c) [x] caldura frictionala aproape zero
d) [x] control complet al instrumentului folosit
e) [ ] nici un raspuns corect
521. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare au
urmatoarele
contraindicatii:
a) [ ] sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam
b) [x] sub coafajele indirecte
c) [x] sub bazele cu CIS
d) [ ] protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN
e) [x] sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite
522. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutActiunea sistemului
peroxidazic salivar
se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni:
a) [ ] Herpex simplex tipul 1
b) [ ] HIV
c) [ ] Lactobacili
d) [ ] Levuri
e) [x] Toate de mai sus
523. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAportul scazut de calciu
perturba
formarea matricei smaltului prin:
a) [x] Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
b) [ ] Reducerea continutului mineral total
c) [ ] Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
d) [ ] Modificari morfologice
e) [ ] Cresterea continutului mineral
524. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul neionizat din
compozitia
lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
a) [ ] Fosfati si bicarbonati
b) [ ] Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
c) [ ] Legat de proteinele bogate in prolina
d) [ ] Legat de amilaza salivara
e) [x] Toate de mai sus
525. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
urmatoarele:
a) [ ] Regleaza pH-ul bucal
b) [ ] Mentinerea echilibrului ecologic bucal
c) [ ] Digestiva
d) [ ] Excretorie
e) [x] Toate de mai sus
526. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutVolumul zilnic al secretiei
salivare este
de:
a) [ ] 1,5-2 l
b) [x] 0,5-1,5 l
c) [ ] 0,5-1 l
d) [ ] 0,5-2 l
e) [ ] 1-2 l
527. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei
a) [ ] ofensiva (anihilarea florei patogene)
b) [ ] absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
c) [ ] secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
d) [ ] favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
e) [x] digestiva (prin amilaza salivara)
528. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formarii matricei
organice
a smaltului
a) [ ] apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
b) [ ] apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce microchisturi cerebrale care la randul lor,
prin
modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce tulburari pulpare
c) [ ] prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne
aparitia acestor
perturbari
d) [ ] poate fi cauzata alimentaţia saraca in hidroxiapatita
e) [x] dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena, in "fagure de miere"
529. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSaliva
a) [ ] vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
b) [ ] contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
c) [ ] contine lipide: mucina, staterina
d) [ ] conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
e) [x] contine sistemul tampon fosfat anorganic
530. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este concentraţia
fluorului salivar
faţă de nivelul său plasmatic :
a) [ ] 10-20 %
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 30-50%
d) [ ] 50-60%
e) [x] 60-70%
531. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutValoarea normală a
sialometriei la
secreţia de repaos este :
a) [ ] 0,15-0,20 ml/minut
b) [x] 0,25-0,35 ml/minut
c) [ ] 0,35-0,45 ml/minut
d) [ ] 0,45-0,55 ml/minut
e) [ ] 0,55-0,65 ml/minut
532. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formării matricei
organice
a smalţului are printre cauze şi carenţa în vitamina:
a) [x] C
b) [ ] B1
c) [ ] E
d) [ ] D
e) [ ] PP
533. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul neionizat din lichidul
bucal se
gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele proportii:
a) [x] 10-20%
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 25-35%
d) [ ] 30-40%
e) [ ] peste 50%
534. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTriada incriminata in
etiopatogenia
cariei dentare este
a) [x] terenul, flora microbiana, alimentatia
b) [ ] saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure dentare
c) [ ] igiena bucala, alimentatia
d) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
e) [ ] nici un raspuns corect
535. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
afirmatii
legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate:
a) [ ] este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
b) [x] este principalul sistem tampon salivar de repaus
c) [ ] este cel mai puternic sistem tampon salivar
d) [ ] are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
e) [x] are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2
536. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre afirmatiile care
se refera la
pelicula sunt adevarate:
a) [ ] un strat organic ce contine bacterii
b) [x] este formata din proteine si glicoproteine
c) [ ] este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare
d) [x] este primul strat al placii
e) [ ] se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba
537. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
afirmatii
legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate:
a) [ ] calciul neionizat are rolul functional cel mai important
b) [x] concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal
c) [ ] calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva
submandibulara
d) [x] calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati
e) [x] calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva
parotidiana
538. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn categoria indulcitorilor
calorici fac
parte:
a) [ ] aspartamul
b) [x] xilitolul
c) [ ] zaharina
d) [x] sorbitolul
e) [ ] palatinaza
539. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLeucotoxina salivara este:
a) [ ] o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
b) [x] un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
c) [x] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat in saliva
d) [ ] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat in placa
e) [x] un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor
540. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal este alcatuit
din:
a) [ ] numai din saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si santului gingival
c) [x] saliva
d) [x] secretii gastrice si regurgitatoare
e) [x] mucus nasofaringian
541. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar al glucidelor se poate datora:
a) [x] factorilor retentivi bucali
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [ ] consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
d) [x] ritmului scazut al secretiei salivare
e) [ ] consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza
542. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSecretia salivara:
a) [ ] este constanta pe tot parcursul zilei
b) [x] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa
saliva decat
parotida
c) [ ] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva
decat glanda
submandibulara
d) [x] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei parotide
e) [ ] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei submandibulare
543. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStaterina este:
a) [ ] o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
b) [ ] favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor in smalt
c) [x] inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
d) [ ] o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
e) [x] o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu
rol
remineralizant
544. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutVolumul zilnic al secretiei
salivare
globale:
a) [ ] este de 0,3-0,5 l/zi
b) [x] este de 0,5-1,5 l/zi
c) [ ] este de 0,5-0,8 l/zi
d) [x] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii
e) [ ] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale
545. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea tampon a
lichidului
bucal depinde de
a) [x] variatiile ph-ului
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a pH-ului bucal
d) [ ] consumul de alimente acide
e) [ ] vascozitatea salivei
546. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEcosistemul microbian al
placii
bacteriene este format din
a) [x] Streptococi
b) [x] Lactobacili
c) [x] Nocardia
d) [ ] Candida albicans
e) [ ] Treponema pallidum.
547. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
a) [x] reglarea ph-ului bucal
b) [x] clearance
c) [x] lubrefianta
d) [ ] stimularea neodentinogenezei
e) [x] excretorie
548. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal contine
a) [x] saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si gingivale
c) [x] exudat din pungi parodontale
d) [ ] limfa dentinara
e) [x] mucus nazofaringian
549. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formarii
matricei organice
a smaltului este influentata de
a) [x] carenta in vitamina A
b) [x] carenta in vitamina C
c) [x] prezenta oligoelementelor in dieta
d) [x] principiile nutritive
e) [ ] dereglari hormonale
550. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea maturarii
preeruptive a
smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale
a) [x] hipofizectomia experimentala
b) [x] nanismul hipofizar
c) [ ] insuficienta tiroidiana
d) [ ] insuficienta paratiroidiana
e) [x] hormonii sexuali
551. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea mineralizarii
matricei
smaltului este influentata de
a) [x] carenta in calciu si fosfor
b) [x] prezenta fluorului
c) [ ] boli infecto-contagioase
d) [x] carenta in vitamina D
e) [x] dereglari hormonale.
552. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:
a) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [x] factori retentivi bucali
d) [ ] concentratia mica a fluorului salivar
e) [ ] concentratia mica a Ig A salivara
553. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrezenta in dieta a
urmatoarelor
oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa cariei dentare la sobolani
a) [x] fluor
b) [x] bor
c) [x] cupru
d) [ ] seleniu
e) [x] molibden
554. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele alimente reduc
riscul
cariogen al hidrocarbonatelor
a) [x] lapte
b) [x] branzeturi
c) [x] grasimi
d) [ ] ceaiuri
e) [ ] cafea
555. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea de tamponare a
lichidului
bucal depinde de urmatorii factori:
a) [x] Ritmul secretiei salivare
b) [x] Contraceptivele orale
c) [x] Reologia bucala
d) [ ] Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
e) [x] Valoarea initiala a pH-ului bucal
556. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele
substante
reprezinta indulcitori calorici:
a) [ ] Ciclamatul
b) [x] Sorbitolul
c) [ ] Aspartamul
d) [x] Xilitolul
e) [x] Lycasinul
557. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre enzimele ce intra in
compozitia
salivei fac parte:
a) [x] Fosfataza acida
b) [x] Alfa amilaza
c) [ ] Hialuronidaza
d) [ ] Proteinaze
e) [x] Kalicreina
558. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin lichidul bucal se gasesc o
serie de
enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte:
a) [ ] Succindehidrogenaza
b) [ ] Aldolaza
c) [x] Fosfataza alcalina
d) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Fosfataza acida
559. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterializarea semnificatiei
biologice a
fosfatilor salivari se face prin:
a) [x] Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
b) [x] Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
c) [x] Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
d) [ ] Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
e) [ ] Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
560. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariopreventiv al
lichidului bucal
se realizeaza prin:
a) [x] Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
b) [x] Inhibarea adeziunii microbiene
c) [ ] Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
d) [ ] Vascozitatea si adeziunea unor produse
e) [x] Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante
561. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutScurtarea timpului de
clearance al
glucidelor se bazeaza pe:
a) [x] Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
b) [x] Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
c) [ ] Ritmul scazut al secretiei salivare
d) [ ] Vascozitate crescuta a salivei
e) [x] Periajul dentar la sfarsitul mesei
562. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtiopatogenia cariei
a) [x] este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie
b) [ ] actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv
c) [x] alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea
florei
microbiene
d) [x] prin teren inţelegem calitatea smalţului dentar si a lichidului bucal
e) [ ] alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete
dizgratioase in timpul
masticatie dar nu previn caria
563. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtiopatogenia cariei:
calitatea smaltului
dentar
a) [x] displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului
b) [ ] hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea
cristalina
necorespunzatoare
c) [ ] distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
d) [x] gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar
mai precoce
e) [ ] displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece
564. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal
a) [x] pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din
pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
b) [ ] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
c) [x] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei
d) [ ] in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus
e) [x] poate sa contina secretie gastrica regurgitata
565. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProprietati antimicrobiene
ale salivei
a) [ ] lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor
b) [x] peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
c) [x] aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal
d) [ ] opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituţia peretelui celular al
microorganismelor
e) [ ] staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
566. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariogen al
hidrocarbonatelor
a) [ ] la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute
creste
b) [x] consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
c) [x] cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai
putin de tipul
de preparat culinar care contine zahar
d) [x] alimentaţia naturala conţine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul
procesului de rafinare
e) [x] programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii
consumului ridicat
de zahar
567. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariogen al
hidrocarbonatelor
a) [x] amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
b) [ ] amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena
c) [x] combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din
cauza timpului
de clearance prelungit
d) [x] zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene
e) [ ] mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe
suprafata acesteia si
blocheaza colonizarea ei
568. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul laptelui in
etiopatogenia cariei
a) [ ] contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
b) [ ] laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala
c) [x] contine cazeina cu efect carioprotector
d) [x] conţine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
e) [ ] contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui
569. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSaliva
a) [ ] secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
b) [x] in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al
parotidei
c) [x] in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
d) [ ] la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa crescuta a cariilor
e) [ ] faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de
saliva care
ajunge in acea zona
570. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstituenti ai zaharului
a) [ ] siropul de porumbel
b) [x] xilitolul
c) [ ] lactoferina
d) [x] lycasinul
e) [x] aspartamul
571. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare oligoelemente devin
cariofavorizante în condiţiile unui aport exagerat :
a) [ ] Seleniu
b) [x] Molibden
c) [ ] Fluor
d) [x] Bor
e) [ ] Litiu
572. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndulcitorii necalorici sunt:
a) [x] Zaharina
b) [ ] Sorbitolul
c) [ ] Xilitolul
d) [x] Ciclamatul
e) [x] Aspartamul
573. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstanţele cu acţiune
antimicrobiană
din lichidul bucal sunt :
a) [x] Aglutininele
b) [ ] Kalicreina
c) [ ] Anhidraza carbonică
d) [x] Opsoninele
e) [x] Peroxidaza
574. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRemineralizarea smaltului
este
favorizata de:
a) [x] suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
b) [x] PH alcalin salivar
c) [ ] suprasaturarea salivei in minerale
d) [ ] hipersalivatie
e) [x] concentratii salivare mari de fluor
575. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSistemele tampon salivare
include
a) [ ] sistemul fosfat organic
b) [x] sistemul fosfat anorganic
c) [x] sistemul acid carbonic/bicarbonat
d) [x] sistemul macromolecular proetinic
e) [ ] sistemul acid carbonic
576. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea de tamponare a
lichidului
bucal depinde de:
a) [x] variatiile PH-ului atins
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a PH-ului bucal
d) [ ] concentratia de imunoglobuline salivare
e) [ ] vascozitatea salivara
577. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar poate fi cauzata de:
a) [ ] vascozitatea scazuta a salivei
b) [ ] continutul scazut de mucina al salivei
c) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
d) [x] factori retentivi bucali
e) [ ] tipul de hidrocarbonate
578. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlimentele cu rol
cariprotector includ:
a) [x] faina din cerealele nerafinate
b) [ ] faina din cerealele rafinate
c) [x] grasimile
d) [x] cacao
e) [x] branzeturi
579. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHidrocarbonatele cu
cariogenicitate
redusa include
a) [ ] xilitolul
b) [ ] sorbitolul
c) [x] siropul de porumb
d) [x] zaharul de cuplare
e) [ ] aspartamul
580. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlaca este constituita din:
a) [x] proteine
b) [x] glicoproteine anionice
c) [x] glicoproteine cationice
d) [ ] lipide
e) [x] amilaza
581. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii imuni nespecifici
include
a) [x] lizozimul
b) [x] lactoperoxidazele
c) [x] lactoferinele
d) [ ] Ig A salivare
e) [ ] glicoproteine cu greutate moleculara mica
582. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTriada Keyes cuprinde
urmatorii
factori:
a) [x] terenul
b) [x] flora microbiana
c) [x] alimentatia
d) [ ] factori locali
e) [ ] factori morfologici
583. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutApar perturbari in formarea
matricei
organice a smaltului in urmatoarele situatii:
a) [ ] carente in vitamina A in forme usoare
b) [x] carente in vitamina C la copii
c) [ ] carente in seleniu
d) [x] carente in vitamina A in forme grave
e) [ ] carente in vitamina C la adulti
584. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbari in mineralizarea
matricei
smaltului apar in:
a) [x] carente in calciu
b) [x] carente in fosfor
c) [x] raport calciu/fosfat 2/1
d) [ ] raport calciu/fosfat 3/1
e) [x] insuficiente tiroidiene
585. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea mineralizării
matricei
smalţului are drept cauze:
a) [x] Carenţa în calciu şi fosfor
b) [x] Carenţa în fluor
c) [x] Carenţa în vitamina D
d) [ ] Carenţa în vitamina E
e) [x] Dereglările hormonale
586. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCarenta vitaminei A poate
genera
leziuni al incisivilor temporari astfel;
a) [x] Atrofierea organului smaltilui
b) [ ] Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
c) [x] Mineralizare defectuasa a dentinei
d) [ ] Microchisturi in organul smaltului
e) [ ] Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor
587. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFluxul slivar marit poate
contribui la
prevenirea cariilor dentare prin:
a) [x] Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
b) [ ] Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
c) [x] Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
d) [x] Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
e) [ ] Aport sporit de fosfati salivari
588. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutClearence-ul salivar, este un
proces
fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin:
a) [ ] Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
b) [x] Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
c) [x] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [ ] Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
e) [ ] Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor
589. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul salivar prezent sub
forma
ionizata are urmatoarele caracteristici:
a) [ ] Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
b) [ ] Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
c) [ ] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [x] Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
e) [x] La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
590. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConcentratia calciului salivar
poate fi
influentatade:
a) [ ] Regimul alimentar
b) [x] Ponderea secretiei glandelor salivare
c) [x] Ritmul circadian
d) [x] Antagonisti calciului
e) [x] Fibroza chistic a glandelor salivare
591. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEfectele carioprofilactice ale
fluorului
se bazeaza pe urmatoarele:
a) [x] Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
b) [ ] Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
c) [x] Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
d) [x] Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
e) [ ] Administrarea sa topica scade timpul de clearence
592. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutActiunea cariostatica a
xilitolului se
bazeaza pe:
a) [ ] Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5
b) [x] Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
c) [x] Stimularea secretiei salivare
d) [x] Reducerea acumulari de placa
e) [x] Este un substituent al zaharului din unele produse
593. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCaria dentara reprezinta
a) [ ] un proces distructiv cu evolutie ireversibila
b) [x] un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si
distructia acestora
c) [x] proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
d) [x] boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub
actiunea
microorganismelor
e) [ ] toate raspunsurile corecte
594. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
a) [x] functie digestiva
b) [x] reglarea PH-ului bucal
c) [x] mentinerea echilibrului ecologic bucal
d) [x] functie lubrifianta
e) [ ] rapunsuri corecte a si c
595. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cario-preventiv al
lichidului bucal
se realizeaza prin
a) [ ] exacerbarea adeziunii microbiene
b) [x] scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
c) [x] efect bactericid
d) [x] remineralizarea cariilor incipiente
e) [ ] demineralizarea cariilor necavitare
596. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlaca bacteriana reprezinta
a) [x] un sistem ecologic microbian viguros
b) [x] agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
c) [ ] conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
d) [x] este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice
e) [ ] nu este obligatoriu sa aiba aderenta
597. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubiectiv, in hiperemia
preinflamatorie
apar
a) [ ] proces carios, care nu a deschis camera pulpara
b) [x] durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
c) [ ] durere iradiata
d) [ ] probe de vitalitate pozitiva
e) [ ] prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin
598. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
hiperemiei
preinflamatorii:
a) [ ] persistenta durerii 30-40 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald,
existenta unui
proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
b) [x] persistenta durerii cateva minute dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de
rece si dulce,
existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de
vitalitate
pozitive
c) [ ] persistenta durerii 5-10 min dupa incetarea excitantului, nelocalizata, provocata mai ales de dulce,
de
intensitate mare, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in
cauza, teste de
vitalitate intens pozitive
d) [ ] persistenţa durerii 25-30 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald,
existenţa unui
proces carios profund penetrant, percuţie in ax pozitiva
e) [ ] persistenta durerii cat persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta
unui proces
carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
599. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMorfopatologic, in pulpita
cronica
deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt in numar redus si se observa pe
o sectiune
axiala prezenta lor incepand cu:
a) [ ] primul strat
b) [ ] al doilea strat
c) [x] al treilea strat
d) [ ] al patrulea strat
e) [ ] al cincilea strat
600. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTestele de vitalitate sunt
intens pozitive
in urmatoarele situatii:
a) [ ] caria simpla
b) [x] pulpite acute seroase
c) [ ] pulpite acute purulente
d) [ ] pulpite cronice deschise
e) [ ] pulpite cronice inchise
601. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
hiperemiei
preinflamatorii se face cu:
a) [x] Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara
b) [ ] Gangrena
c) [ ] Pulpita cronica ulceroasa
d) [ ] Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
e) [ ] Pulpita polipoasa
602. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare enzima creste in intregul
tesut
pulpar in pulpita acuta seroasa partiala:
a) [ ] Fosfataza alcalina
b) [ ] Lacticdehidrogenaza
c) [ ] Fosfataza acida
d) [x] Succindehidrogenaza
e) [ ] Hialuronidaza
603. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCat dureaza pulpalgia in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [ ] Peste o ora
b) [x] Cateva minute dupa indepartarea excitantului
c) [ ] Este instantanee
d) [ ] Peste un sfert de ora
e) [ ] Cat timp actioneaza excitantul
604. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUna din afecţiunile de mai jos
se
numeşte "turbarea dinţilor":
a) [ ] pulpita seroasă parţială
b) [ ] hiperemia preinflamatorie
c) [ ] pulpita purulentă totală
d) [ ] pulpita purulentă parţială
e) [x] pulpita seroasă totală
605. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutÎn pulpita seroasă totală,
durerea nu
iradiază:
a) [ ] la dinţii vecini
b) [ ] la dinţii antagonişti
c) [ ] în regiunea temporală
d) [ ] în regiunea orbitală
e) [x] la dinţii simetrici
606. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn pulpita acuta seroasa
partiala,
obiectiv se pun in evidenta:
a) [x] dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata
b) [ ] percutia in ax dureroasa
c) [ ] dureri vii, localizate
d) [x] percutie transversala nedureroasa
e) [x] teste de vitalitate intens pozitive
607. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
pulpitei acute
seroase partiale se face cu:
a) [x] hiperemia preinflamatorie
b) [x] pulpita acuta seroasa totala
c) [x] pulpita purulenta partiala
d) [x] pulpita purulenta totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa
608. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
pulpitei acute
seroase totale se pune pe baza:
a) [x] caracterului continuu al durerii
b) [x] hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
c) [ ] calmarii temporare prin lichide reci
d) [x] sensibilitatii la percutia in ax
e) [ ] prezentei cavitatii carioase profunde
609. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
hiperemia
preinflamatorie se pune pe baza:
a) [x] persistentei durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
b) [x] teste de vitalitate pozitive
c) [x] semnalarea, de catre pacienti a unor tratamente efectuate cu putin timp in urma
d) [ ] existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] sensibilitate la percutia in ax
610. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii fizici care pot
determina
aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
a) [x] traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
b) [x] traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
c) [x] excitatii termice transmise prin obturatii metalice
d) [ ] substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
e) [ ] exotoxinele bacteriilor
611. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratasaturile comune ale
pulpitelor
cronice inchise sunt:
a) [x] se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei camere pulpare inchise
b) [x] procesul inflamator se desfasoara lent
c) [ ] prezinta imagini radiologice bine conturate
d) [x] majoritatea au evolutie asimptomatica clinic
e) [x] modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenta tesutului de granulatie
612. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
pulpita
purulenta partiala se face cu:
a) [ ] caria dentara simpla
b) [x] pulpita seroasa coronara
c) [ ] pulpita seroasa totala
d) [x] pulpita purulenta coronoradiculara
e) [ ] parodontita apicala acuta purulenta
613. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDin categoria pulpitelor
cronice
deschise fac parte formele:
a) [x] ulceroasa
b) [x] polipoasa
c) [ ] scleroatrofica
d) [ ] hiperplazica
e) [ ] propriu-zisa
614. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin pulpita seroasa totala la un
dinte
maxilar superior, durerea poate iradia catre:
a) [x] dintii vecini
b) [x] dintii antagonisti
c) [ ] hemimaxilarul opus
d) [x] zona temporala
e) [x] zona orbitala
615. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatii de tratament in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [x] Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
b) [x] Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp
c) [ ] Amputatia devitala
d) [x] Extirparea vitala
e) [ ] Extractia dintelui
616. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatii de tratament in
pulpita acuta
seroasa partiala:
a) [x] coafaj direct in dublu timp
b) [x] Amputatie vitala
c) [ ] Amputatie devitala
d) [x] Extirpare vitala
e) [ ] Extractia dintelui
617. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPulpita acuta seroasa totala -
diagnostic
pozitiv:
a) [x] Durere cu caracter continuu
b) [x] Intensitate mare a durerii
c) [x] Percutie in ax dureroasa
d) [x] Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
e) [ ] Carie profunda cu camera pulpara deschisa
618. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin faza de hiperemie
preinflamatorie,
durerea este provocata de:
a) [ ] Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavitatii
b) [ ] Gustul sarat
c) [ ] Gustul acru
d) [x] Gustul dulce
e) [x] Realizarea unei obturatii metalice fara protejarea dentinei
619. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul in pulpita acuta
purulenta
totala se face cu:
a) [x] Antibiotice endodontal
b) [x] Ozonoterapie
c) [x] Diatermie
d) [ ] Extirpare devitala
e) [ ] Amputatie vitala
620. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [ ] durere spontana
b) [ ] durerea iradiaza
c) [x] la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pulpara
d) [x] usoara hipersensibilitate la testul termic rece
e) [x] sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda.
621. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
pulpita
cronica deschisa granulomatoasa se face cu:
a) [x] Polipul gingival
b) [x] Necroza pulpara
c) [x] Pulpita cronica deschisa ulceroasa
d) [ ] Gangrena pulpara
e) [ ] Pulpitele cronice inchise
622. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutForma anatomo-clinica de
gangrena
complicata se caracterizeaza prin;
a) [ ] intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical
b) [x] procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical
c) [ ] intereseaza numai partial teritoriul pulpar
d) [ ] intereseaza numai teritoriul periapical
e) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
623. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin necroza pulpara se
intelege:
a) [ ] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni
b) [x] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici
c) [ ] mortificarea septica a pulpei
d) [ ] un proces inflamator al pulpei dentare
e) [ ] un proces inflamator al tesuturilor periapicale
624. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrimele elemente ce au de
suferit in
evolutia necrozei pulpare:
a) [x] Celulele
b) [ ] Fibrele conjunctive
c) [ ] Peretii vasculari
d) [ ] Fibrele nervoase
e) [ ] Substanta fundamentala
625. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
gangrena pulpara
se pune pe:
a) [ ] Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
b) [ ] Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare
c) [ ] Teste de vitalitate pozitive
d) [x] Examen bacteriologic pozitiv
e) [ ] Durere la excitanti termici
626. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii generali implicati in
etiopatogenia necrozei pulpare sunt:
a) [ ] Traumatismele dentare
b) [x] Avitaminozele
c) [ ] Factori termici
d) [ ] Factori chimico-toxici bucali
e) [ ] Luxatiile dentare
627. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn gangrena pulpara sondarea
cu ace
Miller este:
a) [ ] Dureroasa
b) [ ] Sangeranda
c) [x] Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa
d) [ ] Usoara, cu accesibilitate facila
e) [ ] Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate
628. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia necrozei
pulpare
cuprinde urmatoarele:
a) [ ] Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini
b) [ ] Durere la excitanti termici
c) [ ] Durere la excitanti chimici
d) [x] Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie
e) [ ] Durere la percutie in axul dintelui
629. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGangrena pulpară simplă:
a) [ ] este o mortificare aseptică
b) [ ] se datorează în special germenilor aerobi
c) [x] se datorează germenilor anaerobi de putrefacţie
d) [ ] interesează parodonţiul apical
e) [ ] are o imagine radiografică caracteristică
630. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIntre formele de cangrenă nu
figurează:
a) [ ] gangrena umedă
b) [ ] gangrena uscată
c) [ ] gangrena parţială
d) [ ] gangrena totală
e) [x] gangrena de colicvaţie
631. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre formele anatomo-
clinice a
gangrenei pulpare se numara:
a) [x] uscata
b) [x] umeda
c) [x] simpla
d) [x] complicata
e) [ ] hiperemica
632. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUn dinte cu necroza pulpara
poate
prezenta:
a) [x] coloratie modificata
b) [ ] hipersensibilitate si hiperestezie
c) [x] o obturatie mai veche
d) [x] lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
e) [ ] testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric
633. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza pulpara poate
evolua spre:
a) [x] ramane pe o perioada in acest stadiu
b) [ ] vindecare spontana
c) [ ] pulpita cronica cu camera pulpara inchisa
d) [x] gangrena pulpara
e) [x] fractura dentara
634. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre complicatiile
gangrenei pulpare
simple amintim:
a) [x] parodontitele apicale acute
b) [x] fracturi corono-radiculare
c) [ ] papilita
d) [x] endocardita
e) [x] glomerulonefrite
635. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele semne clinice
caracterizeaza gangrena pulpara:
a) [x] modificari de culoare a dintelui
b) [x] sondarea canalelor radiculare nedureroase
c) [ ] sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate
d) [x] prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] hipersensibilitate dentinara
636. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
gangrenei
pulpare simple se face cu:
a) [ ] Pulpite acute
b) [x] Pulpite cronice
c) [x] Necroza pulpara
d) [x] Gangrena complicata
e) [ ] Caria dentara
637. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza pulpara:
a) [ ] Se trateaza ca pulpita cronica inchisa
b) [ ] Extirparea devitala este de electie
c) [x] Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta
d) [ ] Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica
e) [x] Se trateaza ca o gangrena pulpara
638. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
gangrenei
pulpare se pune prin:
a) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
b) [x] Fetiditate
c) [ ] Dureri la masticatie
d) [x] Teste de vitalitate negative
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv
639. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
necrozei pulpare
se pune pe seama:
a) [x] Modificarilor de culoare a dintelui
b) [x] Testelor de vitalitate negative
c) [ ] Percutiei in ax negative
d) [ ] Mirosului fetid
e) [x] Insamantarii bacteriene negative
640. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia gangrenei
pulpare
cuprinde:
a) [x] Modificarea de culoare a dintelui
b) [x] Pierderea marcata de substanta dentara
c) [ ] Durere la percutia transversala a dintelui
d) [ ] Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv
641. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza de coligvatie este
produsa prin:
a) [x] Enzime vegetale
b) [x] Enzime animale
c) [x] Solutii antiseptice
d) [ ] Arsenic
e) [ ] Bradichinina
642. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGangrena umedă se
caracterizează
prin:
a) [ ] Ţesut pulpar putrificat ferm
b) [ ] Imagine radiologică cu modificări periapical
c) [x] Ţesut pulpar putrificat foarte moale
d) [ ] Pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei
e) [x] Pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei
643. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv în
gangrena
pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte
a) [x] Examen bacteriologic pozitiv
b) [x] Prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul
explorator
c) [x] Fetiditate (nu este caracteristică)
d) [ ] Fetiditate (este caracteristică numai gangrenei)
e) [ ] Examen bacteriologic negativ
644. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn etiopatogenia necrozei se
incadreaza:
a) [x] Factori generali
b) [x] Factori traumatici
c) [x] Factori termici
d) [x] Factori chimicotoxici
e) [ ] Factori microbieni
645. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMacroscopic necroza pulpara
se
caracterizeaza prin
a) [x] In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure
b) [x] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa
c) [ ] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta
d) [ ] In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa
e) [x] In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta
646. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
gangrena simpla
presupune
a) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor
radiculare
b) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor
radiculare
c) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare
d) [x] Fetiditate
e) [x] Teste de vitalitate negative
647. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre factorii clinico-toxici
care pot
produce necroza pulpară putem enumera:
a) [x] Formolul
b) [x] Arsenul
c) [ ] Clorhexidina
d) [x] Fenolul
e) [ ] Toate răspunsurile de mai sus
648. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEvolutia cea mai frecventa a
unei
parodontite apicale acute purulente este spre
a) [ ] fistulizare
b) [ ] vindecare definitiva
c) [x] cronicizare
d) [ ] osteomielita
e) [ ] supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
649. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutA doua faza in evolutia
inflamatiei
parodontiului:
a) [ ] Este numita 'timpul mut'
b) [x] Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice
c) [ ] Este faza de alteraretisulara primara
d) [ ] Este o hiperemie de tip pasiv
e) [ ] Dureaza intree cateva ore si cateva zile
650. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre parodontitele apicale
cronice cu
imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu exceptia:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Granulom simplu conjunctiv
c) [ ] Granulom epitelial
d) [ ] Granulom chistic
e) [x] Parodontita apicala cronica condensata
651. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrima faza a inflamatiei
parodontiului
apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in care modificarile sunt:
a) [x] biochimice
b) [ ] mecanice
c) [ ] chimice
d) [ ] enzimatice
e) [ ] fizice
652. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRapiditatea fenomenelor de
dinamica
vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre:
a) [x] cateva minute si 3-4 ore
b) [ ] 3 si 4 zile
c) [ ] 2 si 3 ore
d) [ ] 10-20 minute
e) [ ] cateva saptamani
653. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
granulomul
chistic se pune pe:
a) [ ] Teste de vitalitate pozitive
b) [x] Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului
c) [ ] Sangerare la sondarea canalelor radiculare
d) [ ] Adenopatie loco-regionala
e) [ ] Imagine radiologica difuza
654. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGranulomul chistic
reprezinta:
a) [ ] o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz
b) [ ] inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite
c) [x] stadiul final al unui granulom epitelial
d) [ ] stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase
e) [ ] o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.
655. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCu ce afectiune se face
diagnosticul
diferential al granulomului chistic:
a) [ ] Actinomicoza
b) [ ] Adenopatiile supurate
c) [x] Granulomul epitelial
d) [ ] Osteomielita
e) [ ] TOATE cele de mai sus
656. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrecizati parodontita apicala
cronica cu
imagine radiologica neconturata:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
c) [ ] Osteita paradentara
d) [x] Parodontita apicala cronica condensanta
e) [ ] Abcesul cronic apical
657. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPercuţia în ax este pozitivă în
parodontitele apicale cronice:
a) [ ] În 90% din cazuri
b) [x] În 20% din cazuri
c) [ ] În 100% din cazuri
d) [ ] În 70% din cazuri
e) [ ] În 50% din cazuri
658. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAbcesul Phoenix:
a) [ ] Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
b) [ ] Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
c) [ ] Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
d) [x] Este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu
e) [ ] Este o parodontită apicală acută seroasă
659. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTrăsătura esenţială a
parodontitei
apicale cronice condensate este:
a) [ ] Imagine radiologică difuză, cu spaţii trabeculare înguste
b) [ ] Imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă
c) [x] Îngustarea spaţiului periapical
d) [ ] Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
e) [ ] Percuţia în ax este pozitivă
660. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
parodontitei
apicale acute purulente se face cu
a) [ ] pulpita acuta seroasa totala
b) [ ] hiperemia pulpara
c) [x] abcesul paroodntal marginal
d) [x] osteomielita maxilara
e) [x] foliculita dintilor inclusi
661. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFormele clinice de
parodontita apicala
acuta sunt
a) [ ] abcesul parodontal
b) [x] parodontita apicala seroasa
c) [ ] parodontita apicala difuza (Partsch)
d) [x] parodontita apicala purulenta
e) [x] parodontita apicala hiperemica
662. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSemnele subiective ale
parodontitei
apicale acute seroase (difuza) sunt
a) [ ] sensibilitate usoara la atingerea dintelui
b) [x] durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
c) [ ] durerea cedeaza la calmante obisnuite
d) [x] durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
e) [ ] durerea cedeaza la aplicarea de caldura
663. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDespre granulomul simplu
conjunctiv
se pot afirma urmatoarele:
a) [x] Este o osteita apicala cronica
b) [x] Este o parodontita apicala cronica
c) [ ] Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi
d) [x] Prezinta 4 zone
e) [x] Cel mai concludent estee examenul radiologic
664. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
parodontitei
apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acuta a dintilor inclusi
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apicala acuta supurata
e) [x] Nevralgia de trigemen
665. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEdemul din parodontita
apicala acuta
seroasa:
a) [x] Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori
b) [ ] Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv
c) [x] Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori
d) [x] Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori
e) [ ] Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori
666. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAccesul microorganismelor,
ce
constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce
prin:
a) [x] canalul radicular
b) [x] pungi parodontale
c) [x] solutii de continuitate (plaga a mucoasei)
d) [ ] microtraumatisme
e) [ ] lucrari protetice defectoase
667. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCelulele epiteliale din
structura
granulomului epitelial isi pot avea originea in:
a) [x] resturile epiteliale ale lui Mallasez
b) [x] mucoasa sinusala
c) [x] mucoasa bucala in cazul unor fistule
d) [ ] pulpa dintelui
e) [ ] osul alveolar
668. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
granulomul
chistic se face cu:
a) [x] granulomul simplu conjunctiv
b) [x] granulomul epitelial
c) [ ] pulpita cronica granulomatoasa
d) [ ] pulpita seroasa totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa
669. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutExamenul radiologic initial
in
parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra:
a) [x] formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
b) [x] unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor
c) [x] unor fracturi radiculare
d) [x] unor cai false
e) [ ] caracterului durerii
670. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala acuta
hiperemica
(abortiva) poate fi indusa de:
a) [x] microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate
ortodontice,cand
fortele nu sunt bine controlate si dirijate
b) [x] traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice
c) [x] pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase
d) [x] agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba
e) [ ] esecuri ale anesteziei
671. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala acuta
purulenta
cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:
a) [x] stadiul endoosos
b) [x] stadiul subperiostal
c) [x] stadiul submucos
d) [ ] stadiul de fistula
e) [ ] stadiul de granulom periapical
672. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrezenta durerii de mica
intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale cronice imbraca trei
aspecte:
a) [x] durere cu caracter nevralgiform
b) [x] durere cu senzatie de usoara agresiune
c) [x] durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie
d) [ ] durere insuportabila
e) [ ] durere lancinata
673. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSemnele clinice ale
parodontitei apicale
acute purulente sunt variate, in raport cu:
a) [x] stadiul de evolutie a inflamatiei
b) [x] topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
c) [x] tipul de reactivitate individuala
d) [ ] numarul de radacini ale dintelui
e) [ ] varsta pacientului
674. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
parodontita
apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
a) [x] Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui
b) [x] Sensibilitate la percutia in ax
c) [x] Simptomatologie de pulpita totala
d) [x] Congestia mucoasa in dreptul apexului
e) [ ] Prezenta fistulei in dreptul apexului
675. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEvolutia parodontitei apicale
seroase
difuze se face spre:
a) [x] Cronicizare
b) [x] Parodontita apicala acuta purulenta
c) [x] Stoparea procesului inflamator
d) [ ] Sinuzita maxilara
e) [ ] Adenopatie loco-regionala
676. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala
hiperemica iritativmecanica
este produsa de urmatorii corpi straini care au patruns in parodontiul apical:
a) [x] Ace rupte
b) [x] Obturatii de canal cu depasire
c) [x] Resturi de mese de vata
d) [x] Conuri de hartie
e) [ ] Freze rupte
677. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstantele chimice folosite
in
tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la parodontita apicala acuta hiperemica
sunt:
a) [x] Arsenic
b) [x] Formol
c) [x] Tricrezol
d) [x] Acid tricloracetic
e) [ ] Acidul cromic
678. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstantele folosite in
tratarea pungilor
parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt:
a) [x] Compusi fenolici
b) [x] Azotatul de argint
c) [x] Acidul cromic
d) [ ] Arsenicul
e) [ ] Apa oxigenata
679. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin etiologia parodontitei
apicale acute
hiperemice sunt incriminate:
a) [x] bruxismul
b) [ ] lucrari protetice in subocluzie
c) [x] traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic
d) [ ] eugenolul folosit in tratamentul endodontic
e) [x] agenti microbieni.
680. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCu ce afectiuni se face
diagnosticul
diferential al unei parodontite apicale acute purulente:
a) [ ] Parodontita apical acuta seroasa
b) [x] Foliculita dintilor inclusi
c) [ ] Nevralgia esentiala de trigemen
d) [x] Abcesul parodontal marginal
e) [ ] Parodontita apicala cronica recidivanta
681. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferenţial al
parodontitei
apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acută a dinţilor incluşi
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apicală acută supurată
e) [x] Nevralgia de trigemen
682. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala cronica
fibroasa
poate fi determinate de:
a) [x] Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
b) [x] Gangrena pulpara simpla
c) [x] Utilizarea arsenicului
d) [ ] Obturarea corecta a canalului radicular
e) [x] Antisepticele utilizate pe canal
683. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLeziunile osteitice periapicale
in
parodontita apicală cronică cu imagine radiologică conturată pot fi:
a) [x] Granulomul simplu conjunctiv
b) [ ] Parodontită apicală cronică condensată
c) [x] Parodontită apicală cronică cu hipercementoză
d) [x] Osteita paradentară (Merkior)
e) [x] Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoză)
684. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre compusii clorati, in
sterilizarea
canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:
a) [ ] Cloraminele
b) [x] Hipocloritul de sodiu
c) [ ] Clorhexidina
d) [ ] Clorura de sodiu
e) [ ] Solutie de clorura de sodiu 7%
685. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIzolarea dintelui in timpul
tratamentului
mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
b) [ ] Este facultativa pe tot timpul tratamentului
c) [x] Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv
d) [ ] Este obligatorie in a treia sedinţa
e) [ ] Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
686. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutO preparatie mecanica
corecta a
canalului
a) [ ] nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
b) [ ] se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului
c) [ ] se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
d) [x] necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
e) [ ] se realizeaza pana la apexul radiologic
687. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul gangrenei si
necrozei
pulpare se efectueaza in:
a) [ ] 1 etapa
b) [ ] 2 etape
c) [x] 3 etape
d) [ ] 4 etape
e) [ ] 5 etape
688. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul mecanic in
gangrena
pulpara se efectueaza:
a) [ ] Pana la foramenul apical
b) [x] Pana la constrictia apicala
c) [ ] Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
d) [ ] Pana la ½ a canalului
e) [ ] Cu o usoara depasire a constrictiei apicale.
689. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObturarea de canal in aceiasi
sedinta se
realizeaza cand
a) [x] avem un canal uscat
b) [ ] pulpite cronice
c) [ ] pulpite acute purulente, partiale sau totale
d) [ ] cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva
e) [ ] cand nu putem opri hemoragia
690. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre modalitatile de
introducere in
canale a hidroxidului de calciu fac parte:
a) [ ] Introducerea cu acul Lentullo
b) [ ] Introducerea cu instrumentar de mana
c) [ ] Condensarea cu fuloare de canal
d) [ ] Injectarea cu seringa
e) [x] Toate de mai sus
691. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza de colicvatie apare in
urma
influentei unor substante precum:
a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Lizozimul
c) [x] Pepsina
d) [ ] Neurotoxina
e) [ ] Amilaza
692. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNu beneficiaza de tratament
conservator
dintii care prezinta:
a) [ ] Radacini in baioneta
b) [ ] Radacini cu curburi exagerate
c) [ ] Cai false interadiculare
d) [ ] Implantare deficitara
e) [x] Toate de mai sus
693. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProdusul Grinazole indicat in
tratamentul tuturor formelor de gangrena pulpara contine:
a) [ ] Antibiotice
b) [ ] Nistatin
c) [ ] Sulfamide
d) [x] Metronidazol
e) [ ] Corticoizi
694. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este concentratia
maxima
admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia:
a) [ ] 7 %
b) [x] 5 %
c) [ ] 4 %
d) [ ] 3 %
e) [ ] 1 %
695. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare sunt timpii operatori in
tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Crearea accesului la camera pulpara
b) [ ] Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
c) [ ] Stabilirea lungimii canalului
d) [ ] Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
e) [x] Toate de mai sus
696. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetodele folosite in
prepararea
canalelor pot fi:
a) [ ] Manuale
b) [ ] Sonice
c) [ ] Ultrasonice
d) [ ] Cu laser
e) [x] Toate de mai sus
697. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCele trei etape importante ale
tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt
a) [ ] examenul radiologic
b) [x] evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina
sanatoasa
c) [x] sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu
agenti fizici
d) [ ] adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena)
e) [x] sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa
698. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre metodele mecanice de
preparare
a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme
a) [x] sistemul giromatic
b) [x] Canal Master U
c) [ ] Metoda conversiunii
d) [x] Canal Finder
e) [ ] Sistemul treptelor consecutive
699. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHidroxidul de calciu se
utilizeaza ca
antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare pentru urmatoarele calitati
a) [x] puternic bactericid
b) [x] opreste secretiile persistente din canale
c) [x] se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apical
d) [ ] nu dizolva detritusurile organice necrozate
e) [ ] nu are actiune antitoxica
700. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn alegerea substantei
medicamentoase
utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida dupa urmatoarele criterii
a) [x] forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
b) [x] prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
c) [x] tipul de reactivitate al pacientului
d) [ ] concentratia solutiei
e) [ ] lipsa efectului bactericid al substantei
701. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tratamentele endodontice
antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri
a) [x] pansamente endodontale
b) [x] spalaturi endodontice
c) [x] asociate cu agenti fizici
d) [ ] diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
e) [ ] numai la persoane varstnice
702. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetodele de masurare a
lungimii
canalului radicular sunt
a) [ ] metoda telemetrica
b) [ ] metoda teleacustica
c) [x] metoda clinica
d) [x] metoda clinico-radiologica
e) [x] metoda electronica
703. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru efectuarea corecta a
tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de urmatoarele reguli
a) [ ] tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice
b) [ ] nu se utlizeaza metode mecanice
c) [x] se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor
d) [x] in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
e) [x] prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana
la dentina
sanatoasa
704. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru prepararea canalelor
radiculare
sunt descrise urmatoarele metode
a) [x] manuale
b) [x] mecanice
c) [x] ultrasonice
d) [ ] radiologice
e) [ ] compozite
705. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSolutia Walkhoff contine
a) [x] p-monoclorfenol
b) [ ] eugenol
c) [x] camfor
d) [x] mentol
e) [ ] hidroxid de calciu
706. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSolutia Chlumsky contine:
a) [x] fenol 30%
b) [x] camfor 60%
c) [x] alcool 10%
d) [ ] formaldehida
e) [ ] sulfat de bariu 10%
707. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAparatele de masura
electronice
existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
a) [x] aparate analogice
b) [x] aparate audiometrice
c) [x] aparete digitale
d) [x] aparate de inalta frecventa
e) [ ] sonda bimetalica Kuralt
708. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCauzele locale ale hemoragiei
sunt:
a) [x] lezarea parodontiului marginal
b) [x] perforarea podelei camerei pulpare
c) [x] cai false radiculare
d) [ ] extirparea pulpara completa
e) [x] traumatizarea parodontiului apical
709. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLa nivelul caror dinti apar
anomalii
frecvente de canale
a) [x] incisivii inferiori
b) [x] molarul prim superior
c) [x] premolarul 2 inferior
d) [x] primul si al doilea molar inferior
e) [ ] premolarul 1 superior
710. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSistemele de canale sau tipul
de
configuratie dupa Weine sunt
a) [x] canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical
b) [x] canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se
deschid intrun
singur foramen apical
c) [x] 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
d) [x] canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate
e) [ ] 3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separate
711. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPasta cu antibiotice a Clinicii
de
Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei pulpare contine:
a) [ ] Streptomicina
b) [x] Eritromicina
c) [x] Cloramfenicol
d) [x] Hidrocortizon acetat
e) [ ] Hidrocortizon acetat
712. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul Spad
a) [ ] reprezintă o metodă de tratament al pulpitei seroase totale
b) [x] reprezintă o metodă de tratament al gangrenei pulpare
c) [ ] se realizează cu soluţie Walkhoff şi pastă Spad
d) [ ] utilizează pastă Spad
e) [x] utilizează pastă Spad şi un amestec de două lichide
713. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPasta PBSC contine:
a) [x] penicilina
b) [x] streptomicina
c) [ ] conservant
d) [ ] marfanil
e) [ ] benzoat de sodiu
714. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn determinarea lungimii
canalului
radicular, metoda lui Dick:
a) [x] Utilizeaza o singura radiografie
b) [ ] Utilizeaza doua radiografii
c) [x] Se face cu acul introdus pe canal
d) [ ] Se face fara a introduce acul pe canal
e) [ ] Niciuna de mai sus
715. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObturatia de canal cu acul
Lentullo se
face la o turatie de
a) [ ] 200-400 rotatii/minut
b) [ ] 400-600 rotatii/minut
c) [x] 600-800 rotatii/minut
d) [ ] 800-1000 rotatii/minut
e) [ ] 1000-1200 rotatii/minut
716. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHand spreaderele au
lungimea partii
active de circa:
a) [ ] 10 mm
b) [ ] 15 mm
c) [ ] 20 mm
d) [ ] 25 mm
e) [x] 30 mm
717. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlegerea conului de gutaperca
principal
fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru
trebuie sa fie
a) [x] cu 1 numar mai mare
b) [ ] cu 2 numere mai mare
c) [ ] cu 1 numar mai mic
d) [ ] cu 2 numere mai mic
e) [ ] cu 3 numere mai mic
718. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCati mm ai portiunii apicale a
conului se
introduc in cloroform pentru individualizarea formei varfului
a) [x] 2mm
b) [ ] 4 mm
c) [ ] 7 mm
d) [ ] 8 mm
e) [ ] 10 mm
719. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMiscarile reciproce de rotatie
a
spreaderului din canal au o amplitudine in grade:
a) [ ] 80
b) [ ] 70
c) [ ] 60
d) [ ] 50
e) [x] 30-40
720. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnica Endotec permite
obturarea
canalui radicular cu conditia unei largiri minime a calibrului plugger / spreader
a) [ ] Nr.10
b) [ ] Nr.15
c) [ ] Nr.20
d) [ ] Nr.25
e) [x] Nr 30 si 45
721. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile tehnicii de
condensare
termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [ ] Canale scurte
d) [x] Rezorbtii radiculare interne
e) [ ] Rezorbtii radiculare externe
722. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterialul de obturatie de
canal
Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:
a) [ ] 150-200%
b) [x] 250-280%
c) [ ] 300-350%
d) [ ] 240-270%
e) [ ] 230-260%
723. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFinger spreaderele prezinta
urmatoarele
avantaje fata de hand spreadere:
a) [ ] permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei
b) [ ] nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri
c) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
d) [ ] partea activa are forma cilindrica
e) [ ] lungimea partii active este de cca 20 mm.
724. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile Biocalexului
a) [ ] Parodontite apicale cornice
b) [ ] Curburi accentuate ale treimii apicale
c) [ ] Parodontite apicale cronice fistulizate
d) [x] parodontite apicale acute
e) [ ] Gangrena pulpara simpla
725. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetoda ocalexica:
a) [ ] E bazata pe expansiunea oxidului de calciu
b) [ ] Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format
c) [ ] E indicata in tratamentul gangrenelor
d) [ ] E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice
e) [x] Toate de mai sus
726. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAdaugarea de dezinfectatnte
in pastele
de obturatie radiculara nu este benefica deoarece
a) [ ] creste riscul obturatiilor de canal cu depasire
b) [ ] nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale
c) [x] irita parodontiul apical
d) [x] sunt inactivate rapid in umorile tisulare
e) [ ] produc coloratii ale dintilor
727. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvanatajele obturatiei
segmentare cu
amalgam de argint sunt reprezentate de
a) [x] nu necesita canale cu sectiune circulara
b) [ ] poate fi efectuata si in canale curbe, inguste
c) [x] nu se resoarbe
d) [x] asigura o buna sigilare
e) [x] este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri
728. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDispozitivul de condensare
laterala la
cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici
a) [x] este simplu si ergonomic
b) [x] exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
c) [x] incalzirea poate fi calibrata perfect
d) [x] racire rapida
e) [ ] nu poate fi utilizat in canale curbe
729. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFinger-spreaderele prezinta
urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere
a) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
b) [x] permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri
c) [x] permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii
d) [ ] sunt mai subtiri
e) [ ] sunt mai flexibile
730. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tehnica de injectare a
gutapercii
ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii
a) [ ] trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
b) [x] plasarea corecta a varfului canulei
c) [x] injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
d) [x] injectarea gutapercii la consistenta adecvata
e) [x] proba clinica prealabila a pluggerelor
731. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIntroducerea pastelor de
obturat in
canal se poate face prin urmatoarele procede
a) [x] cu ace Lentullo
b) [ ] cu ace Kerr
c) [x] cu ace Neos-Hawes
d) [x] cu conuri de gutaperca
e) [x] cu pluggere prin pistonare
732. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPuseurile acute declansate de
utilizarea
Biocalex-ului se rezolva prin
a) [ ] tratament antiinflamator
b) [ ] tratament antibiotic
c) [x] indepartarea Biocalex-ului din canal
d) [x] aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi
e) [ ] administrarea de analgetice
733. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUtilizarea Biocalex-ului este
indicata in
urmatoarele situatii
a) [x] gangrena pulpara simpla
b) [ ] toate formele de pulpita
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice
e) [x] parodontite apicale cronice fistulizate
734. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConurile apicale
prefabricate, de argint
sau titan (Messing) sunt:
a) [x] Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm
b) [x] De diverse diametre
c) [ ] Corespund unei singure dimensiuni ISO
d) [ ] Sunt netede
e) [x] Sunt prevazute la baza cu un surub
735. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul adoptarii tehnicii de
obturatie
mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii:
a) [x] Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
b) [ ] Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
c) [x] Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
d) [x] Sa nu depaseasca constricţia apicala
e) [ ] Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie
736. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul metodei ocalexice,
Biocalexul
folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul:
a) [ ] Bacteriostatic
b) [x] Bactericid
c) [x] De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale
d) [ ] De stimulare a osteoclastelor
e) [x] De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare
737. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile obturatiei
segmentare cu
rumegus dentinar sunt:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [x] Foramen apical larg
d) [ ] Delta apicala
e) [x] Perforatii ale foramenului apical
738. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterialele utilizate pentru
efectuarea
unei obturatii de canal segmentare pot fi:
a) [x] Amalgamul de argint
b) [x] Gutaperca
c) [x] Conurile metalice de argint
d) [x] Conurile metalice de titan
e) [ ] Amalgamul de cupru
739. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSituatii mai frecvent intalnite
la
probarea conului sunt urmatoarele:
a) [x] neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
b) [x] imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
c) [x] depasirea lungimii de lucru
d) [x] discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
e) [ ] canale cu apex larg deschis
740. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlegerea acului Lentullo
pentru
realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:
a) [x] Topografia dintilor
b) [x] Integritatea fizica a acului Lentullo
c) [x] Volumul canalelor radiculare
d) [ ] Morfologia canalelor radiculare
e) [ ] Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
741. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCompactorul original
McSpadden
prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [x] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf
b) [x] Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa
c) [ ] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza
d) [ ] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa
e) [x] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa
742. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile
Biocalexului sunt
urmatoarele:
a) [ ] Parodontitele apicale cronice
b) [x] Parodontitele apicale acute
c) [x] Persistenta pulpei vii in canal
d) [ ] Gangrena pulpara simpla
e) [ ] Obstacole de material organic pe canale
743. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazututilizarea acului Lentullo
pentru
introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta:
a) [x] sa aiba spirale integre
b) [ ] sa fie usor indoit
c) [ ] sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
d) [x] sa nu fie ruginit
e) [ ] sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in
canal).
744. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile utilizarii
Biocalexului in
obturatia radiculara sunt:
a) [x] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii
respective a canalului
b) [ ] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a
canalului
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice fistulizate
e) [x] gangrena pulpara simpla.
745. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnica obturatiei de canal
cu conuri
calibrate nedeformabile este indicata:
a) [ ] foramen apical larg
b) [ ] perforatii ale foramenului apical
c) [x] canale curbe
d) [x] canale inguste
e) [ ] rezorbtii radiculare interne
746. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele tehnici
de
obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire:
a) [ ] Condensarea verticala la cald
b) [x] Sistemul Ultrafil
c) [ ] Tehnica McSpadden
d) [ ] Sistemul FibreFill
e) [x] Sistemul Obtura
747. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
748. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin parodontita apicala acuta
hiperemica
consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata:
a) [ ] Expectativa
b) [ ] Interventia chirurgicala
c) [x] Dezobturarea canalului radicular
d) [ ] Administrarea de antialgice
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%
749. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDaca secretia se mentine in
canal si dupa
folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
a) [ ] Dontisolon
b) [x] pasta Walkhoff
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol
d) [ ] endometazona
e) [ ] ciment fosfat de zinc
750. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele
materiale
cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat
d) [ ] Araldit
e) [ ] Rasini cu epoxizi
751. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatorii factori
conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase
d) [ ] Tipul de reactivitate individuala
e) [x] Toate de mai sus
752. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitei
apicale acute
exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice
b) [ ] Permeabilizarea apexului
c) [ ] Dintele se lasa deschis
d) [ ] Aplicarea de prisnite
e) [x] Toate de mai sus
753. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitei
apicalarsenicale,
forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
e) [x] Toate de mai sus
754. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele forme de
parodontite
apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic
b) [ ] Abces apical cronic
c) [ ] Osteita paradentara
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva
e) [x] Toate de mai sus
755. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este doza maxima
recomandata de
acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi
756. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAtitudinea terapeutica fata
de
parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice
757. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCauzele iatrogene ale
persisitentei
secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada
e) [ ] varsta bolnavului
758. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutImobilizarea dintelui in
vederea
drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index
b) [ ] palmar
c) [x] monodigital
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu
759. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn parodontita apicala acuta
arsenicala
forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui
b) [x] extractia dintelui
c) [ ] administrarea masiva de analgetice
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
760. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tratamentul general cu
antibiotice al
parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra:
a) [x] Penicilina
b) [x] Ampicilina
c) [ ] Fenilbutazona
d) [ ] Diclofenac
e) [x] Tetraciclina
761. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru prevenirea evolutiei
parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea
unui tratament
medicamentos cu:
a) [x] antibiotice
b) [ ] anticoagulante
c) [x] antiinflamatoare nespecifice
d) [x] antialgice
e) [ ] antiacide
762. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru realizarea
tratamentului
endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la
urmatoarele
tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
c) [x] anestezia
d) [ ] administrarea masiva de analgetice pe cale generala
e) [ ] extractia dintelui
763. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSchema de tratament a
parodontitei
apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
d) [ ] se sutureaza fistula
e) [ ] se obtureaza dintele retrograd
764. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitelor
apicale
acute poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului
b) [ ] sexul pacientului
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual)
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie
e) [x] pozitia dintelui pe arcada
765. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [x] Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
766. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
moderate din
parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos
767. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin parodontitele apicale
cronice
fistulizate:
a) [x] Se face tratament mecanic
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canal
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal
768. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare sunt situatiile clinice in
care nu se
poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal
d) [x] corpi straini in canal
e) [x] radacini curbe
769. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii care conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul
c) [x] calitatea materialului de obturatie
d) [x] topografia loco-regionala
e) [ ] starea tesutului pulpar
770. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn parodontitele apicale
acute
tratamentul medicamentos:
a) [x] este un tratament adjuvant
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala
c) [ ] nu este necesar
d) [ ] este un tratament principal
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala
771. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul inflamatiei
postobturatie
consta in:
a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz
772. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutExtractia dentara in caz de
parodontita
apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet
b) [x] drenaj endodontic inefcient
c) [x] stare generala afectata
d) [x] boala de focar
e) [x] dinte fara valoare functionala
773. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDimensiunea particulelor
pulberii
cimentului fosfat de zinc de tip I este:
a) [ ] de 40μ
b) [ ] mai mare de 30μ
c) [ ] mai mica de 40μ
d) [x] mai mica de 25μ
e) [ ] intre 25-35μ
774. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacul de copal poate reduce
permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana
a) [ ] 30%
b) [ ] 35%
c) [ ] 72%
d) [x] 69%
e) [ ] 40%
775. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din eugenolat de zinc
se
caracterizeaza prin
a) [ ] PH alcalin si efecte de iritatie pulpara
b) [ ] PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
c) [x] PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
d) [ ] PH acid si efecte de iritaţie pulpara
e) [ ] PH cu valori cuprinse intre 6-9.
776. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatiile complexe:
a) [ ] implica doua suprafete ale dintelui
b) [x] implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
c) [ ] implica o suprafata a dintelui
d) [ ] se refera la adancimea cavitaţilor
e) [ ] se refera la ariile anatomice implicate
777. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGravarea acida a dentinei se
face timp
de:
a) [ ] 10 secunde
b) [x] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [ ] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde
778. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGravarea acida a smaltului se
face timp
de:
a) [ ] 10 secunde
b) [ ] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [x] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde
779. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn ce clasa sunt incluse
cavitatile atipice
de genul MOD?
a) [ ] clasa I
b) [ ] clasa a II-a
c) [ ] clasa a V-a
d) [x] clasa a VI-a
e) [ ] clasa a III-a
780. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin demineralizare,
porozitatea plagii
dentinare creste:
a) [x] de la 1% la 13,4%
b) [ ] de la 1% la 1,9%
c) [ ] de la 1% la 28,6%
d) [ ] de la 1% la 6,8%
e) [ ] de la 2% la 13,4%
781. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatile compuse implica
afectarea a:
a) [ ] Trei suprafete dentare
b) [ ] Mai multe suprafete dentare
c) [x] Doua suprafete dentare
d) [ ] O singura suprafata dentara
e) [ ] Patru suprafete dentare
782. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConform datelor actuale care
este
dimensiunea peretelui de dentina care asigura protectia pulpara chimica si termica?
a) [ ] 1.5-2 mm
b) [x] 2 mm
c) [ ] 2-3 mm
d) [ ] 0.5-1 mm
e) [ ] 2.5-3 mm
783. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStabilirea conturului marginal
pentru
cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a) [ ] Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
b) [ ] Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
c) [ ] Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact
d) [ ] Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective
e) [x] Toate de mai sus
784. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul profilactic al
cariei dentare
se refera la:
a) [ ] Remineralizarea leziunilor incipiente
b) [ ] Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
c) [ ] Modificarea dietei
d) [ ] Folosirea fluorurilor
e) [x] Toate de mai sus
785. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPeretii unei cavitati:
a) [ ] peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate
b) [ ] peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD
c) [ ] peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii
d) [ ] peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menţinut decat de catre gingie
e) [x] peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
786. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlanul de tratament in caria
simpla:
a) [ ] nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza
b) [ ] exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist
c) [ ] un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului
d) [ ] secvenţa planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza
de intreţinere
si faza de recuperare
e) [x] tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze
787. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este principiul după care
se
stabileşte conturul marginal al unei cavităţi:
a) [x] Indepărtarea completă a smalţului subminat
b) [ ] Indepărtarea completă a dentinei ramolite
c) [ ] Indepărtarea completă a smalţului cariat
d) [ ] Respectarea regulilor de rezistenţă
e) [ ] Respectarea regulilor de retenţie
788. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConturul marginal al unei
cavităţi
ocluzale la primul premolar superior seamănă cu un:
a) [ ] Patrat
b) [ ] Cerc
c) [x] Fluture
d) [ ] Coadă de rândunică
e) [ ] Romb
789. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din eugenolat de zinc
prezinta
urmatoarele caracteristici:
a) [ ] PH cu valori cuprinse între 6-9.
b) [ ] PH acid şi efecte de iritaţie pulpară
c) [x] PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar
d) [ ] PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpară
e) [ ] PH alcalin şi efecte de iritaţie pulpară
790. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutZonele de minima rezistenta
mecanica
sunt situate:
a) [x] intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid
b) [ ] intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid
c) [ ] intre adeziv si rasina compozita
d) [ ] intre stratul hibrid si canaliculele dentinare
e) [ ] intre rasina compozita si stratul hibrid
791. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProfunzimea impregnarii
dentinei
demineralizate cu monomer adeziv depinde de:
a) [x] afinitatea pentru substratul tisular
b) [ ] gradul de deshidratare dentinara
c) [ ] tipul de monomer adeziv
d) [ ] tipul leziunii carioase
e) [ ] localizarea leziunii carioase
792. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavităţile de clasa a II-a se
pregătesc la
nivelul cariilor care evoluează pe suprafeţele:
a) [x] Proximale ale premolarilor
b) [ ] Proximale ale caninilor
c) [ ] Proximale ale incisivilor laterali
d) [ ] Proximale ale incisivilor centrali
e) [ ] Vestibulare ale molarilor
793. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObtinerea formei de
rezistenta
reprezinta:
a) [ ] ameloplastia
b) [x] o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste
fortelor ocluzale
c) [ ] accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii
d) [ ] rezistenta restauratiei la fortele de dislocare
e) [ ] nici un raspuns corect
794. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor cu
hidroxid de
calciu sunt:
a) [x] efect bacteriostatic
b) [ ] rezistenta la compresiune optima
c) [x] alcalinitate crescuta,pastrata si dupa priza
d) [ ] rezistenta fata de actiunea de solubilizare a lichidelor bucale
e) [x] stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
795. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele lacurilor dentare
sunt:
a) [ ] izoleaza termic
b) [x] incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului
c) [x] rezista in mediul oral
d) [ ] adera fizic si chimic de tesuturile dentare
e) [x] reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
796. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
preparate
comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
a) [ ] Opti Bond
b) [x] One Coat Bond
c) [ ] Clearfil Liner Bond2
d) [x] Syntac Sprint
e) [ ] Tenure
797. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre dezavantajele linerilor
fac parte
urmatoarele
a) [x] izolare termica necorespunzatoare
b) [ ] protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare
c) [x] lipsa rezistentei mecanice semnificative
d) [x] desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor
e) [ ] alcalinitatea crescuta
798. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorul C:
a) [x] are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face
in straturi
succesive cat mai mici
b) [x] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti
c) [ ] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti
d) [ ] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de
suprafete
libere ale obturatiei
e) [x] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de
suprafete
libere ale obturatiei
799. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare (varnish-
urile) contin
rasini naturale de tipul;
a) [ ] benzen
b) [x] sandarac
c) [x] copal
d) [ ] clorbutanol
e) [x] colofoniu
800. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrimerii au rolul de:
a) [ ] inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent
b) [x] umectare intima a fibrelor de colagen
c) [ ] colabare a fibrelor de colagen,blocand permeabilitatea dentinei
d) [x] inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen
e) [ ] amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii
801. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin demineralizare,
porozitatea plagii
dentinare:
a) [ ] nu se modifica decat cu 1-2%
b) [ ] creste la valoarea de 8,2%
c) [x] creste la valoarea de 13,4%
d) [x] se mareste calibrul canaliculelor dentinare
e) [ ] nu sunt demineralizate canaliculele dentinare
802. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRezistenta la compresiune a
cimentului
fosfat de zinc poate fi compromisa prin;
a) [x] incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere
b) [ ] raport marit pulbere/lichid
c) [x] raport scazut pulbere/lichid
d) [ ] incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza
e) [x] contact prematur cu lichidele bucale
803. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor din
cimenturi cu
ionomeri de sticla
a) [x] Biocompatibilitatea
b) [x] Adezivitatea la dentina
c) [ ] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
d) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale
e) [x] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
804. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtapele in prepararea unui
liner din
ciment ionomere de sticla includ:
a) [ ] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei
consistente
vascoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei
consistente
cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
805. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicarea adezivilor
dentinari in
protectia plagii dentinare se datoreaza:
a) [x] Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor
b) [x] Biocompatibilitatii pulpare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [ ] Obligativitatii condiţionarii plagii dentinare
e) [ ] Capacitatii de izolare termica
806. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile hibridizarii plagii
dentinare
sunt urmatoarele:
a) [x] Obturatii coronare adezive cu compozit
b) [x] Obturatii coronare adezive cu amalgam
c) [ ] Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla
d) [x] Sigilarea preventiva a plagii dentinare
e) [x] Sigilarea curativa a plagii dentinare
807. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare au
urmatoarele
indicatii:
a) [ ] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea
dentinei restante
este mai mica de 2 mm
b) [x] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea
dentinei restante
este mai mica de 0,5-1 mm
c) [ ] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt
aplicate peplaga
dentinara
d) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci cand sunt
aplicate pe plaga
dentinara si pe pereţii de smalţ ai cavitaţii
e) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare
808. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProprietatile cimentului
policarboxilic
sunt urmatoarele:
a) [x] Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ½ ora de la spatulare
b) [x] Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic
c) [ ] Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza
d) [x] Adeziune chimica la smalţ si dentina
e) [ ] Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc
809. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRegulile generale ale unei
hibridizari
optime includ
a) [ ] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
b) [x] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
c) [ ] Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa
d) [x] Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte
e) [x] Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit
810. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele prepararilor
multiple sunt:
a) [x] reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog
b) [x] conduce la castigare de timp
c) [x] necesita un numar redus de instrumente
d) [ ] reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
e) [ ] scad pretul de cost al tratamentului
811. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatiile de clasa I rezulta
in urma
tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:
a) [x] in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
b) [x] in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
c) [x] suprafata palatinala a frontalilor maxilari
d) [ ] suprafeţele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
e) [ ] in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor
812. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCoafajul indirect este indicat
in cavitati
cu dentina dura si mici zone de dentina alterata, daca:
a) [x] dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare
b) [ ] dinti ce au si alte restaurari corecte
c) [x] accesibilitate directa
d) [x] pacient tanar, sanatos
e) [ ] dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru
813. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin ce situatii indepartarea
tesutului
cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
a) [ ] in cavitati profunde
b) [x] in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
c) [x] cand se doreste realizarea controlului cariei
d) [ ] la dinţi cu leziune carioasa minima
e) [ ] in cavitati punctiforme
814. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAccesul rasinii adezive in
profunzimea
dentinei este influentata de urmatorii factori:
a) [x] Porozitatea matricei dentare
b) [x] Umiditatea endogena
c) [x] Umiditatea accidentala
d) [x] Umiditatea exogena
e) [ ] Tipul rasinii adezive
815. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor cu
hidroxid de
calciu sunt:
a) [x] Alcalinitate crescuta
b) [ ] Alcalinitate scazuta
c) [x] Efect bacteriostatic
d) [x] Stimuleaza indirect neodentinogeneza
e) [ ] Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente
816. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatile de clasa a VI-a
rezulta in
urma tratamentului leziunilor situate la:
a) [x] Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
b) [x] Varfului cuspizilor dintilor laterali
c) [ ] Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
d) [ ] Nivelul fetelor vestibulare
e) [x] Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
817. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile lacurilor
dentare sunt
urmatoarele:
a) [x] Sub coafajele indirecte
b) [x] Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla
c) [ ] Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
d) [ ] Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare
e) [x] Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite
818. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn conceptia actuala a
tratamentului
cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori:
a) [x] Extinderea cariei
b) [x] Materialul de restaurare folosit
c) [ ] Pozitia dintelui antagonist
d) [x] Forma dintilor
e) [ ] Tipul dietei
819. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParticularitatile hibridizarii
dentinei
uscate sunt urmatoarele:
a) [x] Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
b) [x] Necesita o uscare moderata
c) [x] Nu exista riscul de supraumectare
d) [ ] Marja foarte mica de toleranta tehnica
e) [x] Larga utilizare
820. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutClasificarea cavitatilor in
functie de
numarul suprafetelor implicate
a) [ ] cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
b) [ ] cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala
c) [x] cavitati simple: implica o singura suprafata
d) [x] cavitaţi compuse: implica doua suprafeţe
e) [ ] cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata
821. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHibridizarea dentinei uscate
a) [x] permite verificarea eficientei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smaltului
demineralizat uscat
b) [x] nu exista riscul de supraumectare
c) [ ] necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului
d) [x] dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat in apa
e) [x] refacerea porilor initiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita prin aplicarea primerilor
in solutie
apoasa
822. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare (varnish-
urile)
a) [ ] sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al
agentului adeziv
b) [x] sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
c) [ ] unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s
d) [x] incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare
e) [x] se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros
823. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii
a) [x] in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
b) [x] nu realizeaza o buna izolare termica
c) [ ] dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
d) [ ] sunt un fel de lacuri mai subţiri
e) [ ] contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
824. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObiectivele prepararii
cavitatilor
a) [ ] refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari
b) [ ] refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului
c) [x] indepartarea tuturor tesuturilor alterate
d) [ ] oferirea protecţiei necesare pentru glandele salivare majore
e) [x] crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie
825. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrepararea cavitatilor
a) [ ] cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor
mandibulari
b) [x] cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor
si
premolarilor
c) [x] cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si
premolarilor
d) [x] cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinţilor, pe suprafaţa
vestibulara si orala
e) [ ] cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor
frontali
826. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrincipii in prepararea
cavitatilor:
nomenclatura
a) [x] coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
b) [ ] unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
c) [x] jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina
d) [x] prin marginile cavitaţilor inţelegem joncţiunea pereţilor cu suprafaţa externa a dintelui
e) [ ] prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")
827. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCe instrumentar este indicat
pentru
finisare :
a) [x] Bizotatoare de prag gingival
b) [x] Toporişti de smalţ
c) [x] Freze fisură fără vârf şi tăietură transversală
d) [ ] Freze diamantate
e) [ ] Freze fisură cu tăietură transversală
828. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLa ce materiale de obturaţie
se indică
bizotarea cavităţii :
a) [ ] Porţelan
b) [ ] Acrilat
c) [x] Compozite
d) [ ] Silicat
e) [x] Incrustaţii
829. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUnde converg prismele de
smalţ :
a) [x] In fosete
b) [x] In şanţuri
c) [ ] La cuspizi
d) [ ] La crestele marginale
e) [x] In fisuri
830. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile lacurilor dentare:
a) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare
b) [x] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci când sunt
aplicate pe plaga
dentinara si pe pereţii de smalt ai cavitaţii
c) [ ] Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci când sunt
aplicate pe plaga
dentinară
d) [x] Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea
dentinei restante
este mai mică de 0,5-1 mm
e) [ ] Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea
dentinei restante
este mai mică de 2 mm
831. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din cimenturi cu
ionomeri de
sticlă prezinta urmatoarele avantaje:
a) [x] rezistenţa la compresiune masticatorie superioară celorlalţi lineri
b) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale
c) [ ] Rezistenţa la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite
d) [x] Adezivitatea la dentină
e) [x] Biocompatibilitatea
832. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrepararea unui liner din
ciment
ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
a) [ ] Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei
consistenţe
vâscoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei
consistenţe
cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumătăţi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde
833. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutBazele trebuie sa prezinte
urmatoarele
proprietati fundamentale:
a) [x] Difuzivitatea termică
b) [x] Conductivitatea termică
c) [ ] Biocompatibilitatea
d) [x] Modulul de elasticitate
e) [x] Rezistenţa mecanică
834. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCimentul fosfat de zinc
prezinta
urmatoarele proprietati:
a) [ ] Aderenţă la plaga dentinară prin adeziune chimică
b) [x] Aderenţă la plaga dentinară prin retenţie micromecanică
c) [ ] PH 6 după 48 de ore
d) [ ] Modul de elasticitate crescut
e) [x] Rezistenţă mecanică mare
835. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAdezivii dentinari sunt
indicati în
protecţia plagii dentinare datorita:
a) [ ] Capacităţii de izolare termică
b) [ ] Obligativitatii condiţionării plăgii dentinare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [x] Biocompatibilităţii pulpare
e) [x] Capacităţii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor
836. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicaţiile hibridizării plagii
dentinare
sunt urmatoarele:
a) [x] Sigilarea curativă a plăgii dentinare
b) [x] Sigilarea preventivă a plăgii dentinare
c) [ ] Obturaţii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă
d) [x] Obturaţii coronare adezive cu amalgam
e) [x] Obturaţii coronare adezive cu compozit
837. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru o hibridizare optima
sunt
necesare:
a) [x] Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei coronare cu compozit
b) [x] Indepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte
c) [ ] Indepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă
d) [x] Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
e) [ ] Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
838. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnicile de hibridizare
includ:
a) [ ] Hibridizarea pe smalt
b) [x] Hibridizarea fără păstrarea detritusului dentinar remanent
c) [x] Hibridizarea cu păstrarea detritusului dentinar remanent
d) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi simultan
e) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi succesiv
839. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFenomenele care apar in
deteriorarea
grava a adeziunii sunt generate de:
a) [x] microinfiltratie
b) [ ] percolare
c) [x] nanoinfiltratie
d) [ ] infiltratii marginale extinse
e) [ ] niciunul din raspunsurile de mai sus
840. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavităţile de clasa a VI-a
rezultă în
urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
a) [x] Marginilor incizale
b) [x] Vârfului cuspizilor
c) [x] Suprafeţelor mezio-ocluzo-distale
d) [ ] Suprafeţelor vestibulare
e) [ ] Suprafeţelor orale
841. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStabilirea conturului
marginal
reprezinta:
a) [x] plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia
b) [x] presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate
c) [ ] se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala
d) [ ] se realizeaza cu instrumente de mana
e) [x] marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei
restauratii
842. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetoda ideala pentru
indepartarea
materialului carios presupune:
a) [x] presiune minima
b) [ ] rapiditate
c) [x] caldura frictionala aproape zero
d) [x] control complet al instrumentului folosit
e) [ ] nici un raspuns corect
843. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare au
urmatoarele
contraindicatii:
a) [ ] sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam
b) [x] sub coafajele indirecte
c) [x] sub bazele cu CIS
d) [ ] protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN
e) [x] sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite
844. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutActiunea sistemului
peroxidazic salivar
se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni:
a) [ ] Herpex simplex tipul 1
b) [ ] HIV
c) [ ] Lactobacili
d) [ ] Levuri
e) [x] Toate de mai sus
845. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAportul scazut de calciu
perturba
formarea matricei smaltului prin:
a) [x] Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
b) [ ] Reducerea continutului mineral total
c) [ ] Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
d) [ ] Modificari morfologice
e) [ ] Cresterea continutului mineral
846. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul neionizat din
compozitia
lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
a) [ ] Fosfati si bicarbonati
b) [ ] Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
c) [ ] Legat de proteinele bogate in prolina
d) [ ] Legat de amilaza salivara
e) [x] Toate de mai sus
847. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
urmatoarele:
a) [ ] Regleaza pH-ul bucal
b) [ ] Mentinerea echilibrului ecologic bucal
c) [ ] Digestiva
d) [ ] Excretorie
e) [x] Toate de mai sus
848. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutVolumul zilnic al secretiei
salivare este
de:
a) [ ] 1,5-2 l
b) [x] 0,5-1,5 l
c) [ ] 0,5-1 l
d) [ ] 0,5-2 l
e) [ ] 1-2 l
849. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei
a) [ ] ofensiva (anihilarea florei patogene)
b) [ ] absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
c) [ ] secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
d) [ ] favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
e) [x] digestiva (prin amilaza salivara)
850. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formarii matricei
organice
a smaltului
a) [ ] apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
b) [ ] apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce microchisturi cerebrale care la randul lor,
prin
modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce tulburari pulpare
c) [ ] prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne
aparitia acestor
perturbari
d) [ ] poate fi cauzata alimentaţia saraca in hidroxiapatita
e) [x] dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena, in "fagure de miere"
851. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSaliva
a) [ ] vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
b) [ ] contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
c) [ ] contine lipide: mucina, staterina
d) [ ] conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
e) [x] contine sistemul tampon fosfat anorganic
852. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este concentraţia
fluorului salivar
faţă de nivelul său plasmatic :
a) [ ] 10-20 %
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 30-50%
d) [ ] 50-60%
e) [x] 60-70%
853. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutValoarea normală a
sialometriei la
secreţia de repaos este :
a) [ ] 0,15-0,20 ml/minut
b) [x] 0,25-0,35 ml/minut
c) [ ] 0,35-0,45 ml/minut
d) [ ] 0,45-0,55 ml/minut
e) [ ] 0,55-0,65 ml/minut
854. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formării matricei
organice
a smalţului are printre cauze şi carenţa în vitamina:
a) [x] C
b) [ ] B1
c) [ ] E
d) [ ] D
e) [ ] PP
855. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul neionizat din lichidul
bucal se
gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele proportii:
a) [x] 10-20%
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 25-35%
d) [ ] 30-40%
e) [ ] peste 50%
856. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTriada incriminata in
etiopatogenia
cariei dentare este
a) [x] terenul, flora microbiana, alimentatia
b) [ ] saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure dentare
c) [ ] igiena bucala, alimentatia
d) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
e) [ ] nici un raspuns corect
857. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
afirmatii
legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate:
a) [ ] este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
b) [x] este principalul sistem tampon salivar de repaus
c) [ ] este cel mai puternic sistem tampon salivar
d) [ ] are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
e) [x] are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2
858. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre afirmatiile care
se refera la
pelicula sunt adevarate:
a) [ ] un strat organic ce contine bacterii
b) [x] este formata din proteine si glicoproteine
c) [ ] este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare
d) [x] este primul strat al placii
e) [ ] se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba
859. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
afirmatii
legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate:
a) [ ] calciul neionizat are rolul functional cel mai important
b) [x] concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal
c) [ ] calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva
submandibulara
d) [x] calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati
e) [x] calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva
parotidiana
860. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn categoria indulcitorilor
calorici fac
parte:
a) [ ] aspartamul
b) [x] xilitolul
c) [ ] zaharina
d) [x] sorbitolul
e) [ ] palatinaza
861. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLeucotoxina salivara este:
a) [ ] o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
b) [x] un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
c) [x] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat in saliva
d) [ ] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat in placa
e) [x] un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor
862. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal este alcatuit
din:
a) [ ] numai din saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si santului gingival
c) [x] saliva
d) [x] secretii gastrice si regurgitatoare
e) [x] mucus nasofaringian
863. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar al glucidelor se poate datora:
a) [x] factorilor retentivi bucali
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [ ] consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
d) [x] ritmului scazut al secretiei salivare
e) [ ] consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza
864. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSecretia salivara:
a) [ ] este constanta pe tot parcursul zilei
b) [x] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa
saliva decat
parotida
c) [ ] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva
decat glanda
submandibulara
d) [x] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei parotide
e) [ ] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei submandibulare
865. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStaterina este:
a) [ ] o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
b) [ ] favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor in smalt
c) [x] inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
d) [ ] o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
e) [x] o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu
rol
remineralizant
866. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutVolumul zilnic al secretiei
salivare
globale:
a) [ ] este de 0,3-0,5 l/zi
b) [x] este de 0,5-1,5 l/zi
c) [ ] este de 0,5-0,8 l/zi
d) [x] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii
e) [ ] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale
867. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea tampon a
lichidului
bucal depinde de
a) [x] variatiile ph-ului
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a pH-ului bucal
d) [ ] consumul de alimente acide
e) [ ] vascozitatea salivei
868. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEcosistemul microbian al
placii
bacteriene este format din
a) [x] Streptococi
b) [x] Lactobacili
c) [x] Nocardia
d) [ ] Candida albicans
e) [ ] Treponema pallidum.
869. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
a) [x] reglarea ph-ului bucal
b) [x] clearance
c) [x] lubrefianta
d) [ ] stimularea neodentinogenezei
e) [x] excretorie
870. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal contine
a) [x] saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si gingivale
c) [x] exudat din pungi parodontale
d) [ ] limfa dentinara
e) [x] mucus nazofaringian
871. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formarii
matricei organice
a smaltului este influentata de
a) [x] carenta in vitamina A
b) [x] carenta in vitamina C
c) [x] prezenta oligoelementelor in dieta
d) [x] principiile nutritive
e) [ ] dereglari hormonale
872. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea maturarii
preeruptive a
smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale
a) [x] hipofizectomia experimentala
b) [x] nanismul hipofizar
c) [ ] insuficienta tiroidiana
d) [ ] insuficienta paratiroidiana
e) [x] hormonii sexuali
873. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea mineralizarii
matricei
smaltului este influentata de
a) [x] carenta in calciu si fosfor
b) [x] prezenta fluorului
c) [ ] boli infecto-contagioase
d) [x] carenta in vitamina D
e) [x] dereglari hormonale.
874. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:
a) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [x] factori retentivi bucali
d) [ ] concentratia mica a fluorului salivar
e) [ ] concentratia mica a Ig A salivara
875. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrezenta in dieta a
urmatoarelor
oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa cariei dentare la sobolani
a) [x] fluor
b) [x] bor
c) [x] cupru
d) [ ] seleniu
e) [x] molibden
876. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele alimente reduc
riscul
cariogen al hidrocarbonatelor
a) [x] lapte
b) [x] branzeturi
c) [x] grasimi
d) [ ] ceaiuri
e) [ ] cafea
877. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea de tamponare a
lichidului
bucal depinde de urmatorii factori:
a) [x] Ritmul secretiei salivare
b) [x] Contraceptivele orale
c) [x] Reologia bucala
d) [ ] Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
e) [x] Valoarea initiala a pH-ului bucal
878. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele
substante
reprezinta indulcitori calorici:
a) [ ] Ciclamatul
b) [x] Sorbitolul
c) [ ] Aspartamul
d) [x] Xilitolul
e) [x] Lycasinul
879. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre enzimele ce intra in
compozitia
salivei fac parte:
a) [x] Fosfataza acida
b) [x] Alfa amilaza
c) [ ] Hialuronidaza
d) [ ] Proteinaze
e) [x] Kalicreina
880. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin lichidul bucal se gasesc o
serie de
enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte:
a) [ ] Succindehidrogenaza
b) [ ] Aldolaza
c) [x] Fosfataza alcalina
d) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Fosfataza acida
881. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterializarea semnificatiei
biologice a
fosfatilor salivari se face prin:
a) [x] Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
b) [x] Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
c) [x] Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
d) [ ] Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
e) [ ] Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
882. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariopreventiv al
lichidului bucal
se realizeaza prin:
a) [x] Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
b) [x] Inhibarea adeziunii microbiene
c) [ ] Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
d) [ ] Vascozitatea si adeziunea unor produse
e) [x] Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante
883. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutScurtarea timpului de
clearance al
glucidelor se bazeaza pe:
a) [x] Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
b) [x] Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
c) [ ] Ritmul scazut al secretiei salivare
d) [ ] Vascozitate crescuta a salivei
e) [x] Periajul dentar la sfarsitul mesei
884. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtiopatogenia cariei
a) [x] este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie
b) [ ] actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv
c) [x] alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea
florei
microbiene
d) [x] prin teren inţelegem calitatea smalţului dentar si a lichidului bucal
e) [ ] alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete
dizgratioase in timpul
masticatie dar nu previn caria
885. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtiopatogenia cariei:
calitatea smaltului
dentar
a) [x] displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului
b) [ ] hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea
cristalina
necorespunzatoare
c) [ ] distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
d) [x] gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar
mai precoce
e) [ ] displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece
886. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal
a) [x] pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din
pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
b) [ ] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
c) [x] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei
d) [ ] in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus
e) [x] poate sa contina secretie gastrica regurgitata
887. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProprietati antimicrobiene
ale salivei
a) [ ] lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor
b) [x] peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
c) [x] aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal
d) [ ] opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituţia peretelui celular al
microorganismelor
e) [ ] staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
888. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariogen al
hidrocarbonatelor
a) [ ] la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute
creste
b) [x] consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
c) [x] cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai
putin de tipul
de preparat culinar care contine zahar
d) [x] alimentaţia naturala conţine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul
procesului de rafinare
e) [x] programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii
consumului ridicat
de zahar
889. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariogen al
hidrocarbonatelor
a) [x] amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
b) [ ] amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena
c) [x] combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din
cauza timpului
de clearance prelungit
d) [x] zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene
e) [ ] mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe
suprafata acesteia si
blocheaza colonizarea ei
890. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul laptelui in
etiopatogenia cariei
a) [ ] contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
b) [ ] laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala
c) [x] contine cazeina cu efect carioprotector
d) [x] conţine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
e) [ ] contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui
891. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSaliva
a) [ ] secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
b) [x] in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al
parotidei
c) [x] in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
d) [ ] la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa crescuta a cariilor
e) [ ] faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de
saliva care
ajunge in acea zona
892. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstituenti ai zaharului
a) [ ] siropul de porumbel
b) [x] xilitolul
c) [ ] lactoferina
d) [x] lycasinul
e) [x] aspartamul
893. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare oligoelemente devin
cariofavorizante în condiţiile unui aport exagerat :
a) [ ] Seleniu
b) [x] Molibden
c) [ ] Fluor
d) [x] Bor
e) [ ] Litiu
894. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndulcitorii necalorici sunt:
a) [x] Zaharina
b) [ ] Sorbitolul
c) [ ] Xilitolul
d) [x] Ciclamatul
e) [x] Aspartamul
895. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstanţele cu acţiune
antimicrobiană
din lichidul bucal sunt :
a) [x] Aglutininele
b) [ ] Kalicreina
c) [ ] Anhidraza carbonică
d) [x] Opsoninele
e) [x] Peroxidaza
896. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRemineralizarea smaltului
este
favorizata de:
a) [x] suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
b) [x] PH alcalin salivar
c) [ ] suprasaturarea salivei in minerale
d) [ ] hipersalivatie
e) [x] concentratii salivare mari de fluor
897. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSistemele tampon salivare
include
a) [ ] sistemul fosfat organic
b) [x] sistemul fosfat anorganic
c) [x] sistemul acid carbonic/bicarbonat
d) [x] sistemul macromolecular proetinic
e) [ ] sistemul acid carbonic
898. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea de tamponare a
lichidului
bucal depinde de:
a) [x] variatiile PH-ului atins
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a PH-ului bucal
d) [ ] concentratia de imunoglobuline salivare
e) [ ] vascozitatea salivara
899. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar poate fi cauzata de:
a) [ ] vascozitatea scazuta a salivei
b) [ ] continutul scazut de mucina al salivei
c) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
d) [x] factori retentivi bucali
e) [ ] tipul de hidrocarbonate
900. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlimentele cu rol
cariprotector includ:
a) [x] faina din cerealele nerafinate
b) [ ] faina din cerealele rafinate
c) [x] grasimile
d) [x] cacao
e) [x] branzeturi
901. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHidrocarbonatele cu
cariogenicitate
redusa include
a) [ ] xilitolul
b) [ ] sorbitolul
c) [x] siropul de porumb
d) [x] zaharul de cuplare
e) [ ] aspartamul
902. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlaca este constituita din:
a) [x] proteine
b) [x] glicoproteine anionice
c) [x] glicoproteine cationice
d) [ ] lipide
e) [x] amilaza
903. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii imuni nespecifici
include
a) [x] lizozimul
b) [x] lactoperoxidazele
c) [x] lactoferinele
d) [ ] Ig A salivare
e) [ ] glicoproteine cu greutate moleculara mica
904. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTriada Keyes cuprinde
urmatorii
factori:
a) [x] terenul
b) [x] flora microbiana
c) [x] alimentatia
d) [ ] factori locali
e) [ ] factori morfologici
905. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutApar perturbari in formarea
matricei
organice a smaltului in urmatoarele situatii:
a) [ ] carente in vitamina A in forme usoare
b) [x] carente in vitamina C la copii
c) [ ] carente in seleniu
d) [x] carente in vitamina A in forme grave
e) [ ] carente in vitamina C la adulti
906. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbari in mineralizarea
matricei
smaltului apar in:
a) [x] carente in calciu
b) [x] carente in fosfor
c) [x] raport calciu/fosfat 2/1
d) [ ] raport calciu/fosfat 3/1
e) [x] insuficiente tiroidiene
907. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea mineralizării
matricei
smalţului are drept cauze:
a) [x] Carenţa în calciu şi fosfor
b) [x] Carenţa în fluor
c) [x] Carenţa în vitamina D
d) [ ] Carenţa în vitamina E
e) [x] Dereglările hormonale
908. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCarenta vitaminei A poate
genera
leziuni al incisivilor temporari astfel;
a) [x] Atrofierea organului smaltilui
b) [ ] Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
c) [x] Mineralizare defectuasa a dentinei
d) [ ] Microchisturi in organul smaltului
e) [ ] Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor
909. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFluxul slivar marit poate
contribui la
prevenirea cariilor dentare prin:
a) [x] Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
b) [ ] Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
c) [x] Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
d) [x] Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
e) [ ] Aport sporit de fosfati salivari
910. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutClearence-ul salivar, este un
proces
fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin:
a) [ ] Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
b) [x] Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
c) [x] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [ ] Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
e) [ ] Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor
911. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul salivar prezent sub
forma
ionizata are urmatoarele caracteristici:
a) [ ] Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
b) [ ] Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
c) [ ] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [x] Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
e) [x] La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
912. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConcentratia calciului salivar
poate fi
influentatade:
a) [ ] Regimul alimentar
b) [x] Ponderea secretiei glandelor salivare
c) [x] Ritmul circadian
d) [x] Antagonisti calciului
e) [x] Fibroza chistic a glandelor salivare
913. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEfectele carioprofilactice ale
fluorului
se bazeaza pe urmatoarele:
a) [x] Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
b) [ ] Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
c) [x] Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
d) [x] Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
e) [ ] Administrarea sa topica scade timpul de clearence
914. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutActiunea cariostatica a
xilitolului se
bazeaza pe:
a) [ ] Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5
b) [x] Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
c) [x] Stimularea secretiei salivare
d) [x] Reducerea acumulari de placa
e) [x] Este un substituent al zaharului din unele produse
915. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCaria dentara reprezinta
a) [ ] un proces distructiv cu evolutie ireversibila
b) [x] un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si
distructia acestora
c) [x] proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
d) [x] boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub
actiunea
microorganismelor
e) [ ] toate raspunsurile corecte
916. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
a) [x] functie digestiva
b) [x] reglarea PH-ului bucal
c) [x] mentinerea echilibrului ecologic bucal
d) [x] functie lubrifianta
e) [ ] rapunsuri corecte a si c
917. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cario-preventiv al
lichidului bucal
se realizeaza prin
a) [ ] exacerbarea adeziunii microbiene
b) [x] scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
c) [x] efect bactericid
d) [x] remineralizarea cariilor incipiente
e) [ ] demineralizarea cariilor necavitare
918. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlaca bacteriana reprezinta
a) [x] un sistem ecologic microbian viguros
b) [x] agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
c) [ ] conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
d) [x] este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice
e) [ ] nu este obligatoriu sa aiba aderenta
919. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubiectiv, in hiperemia
preinflamatorie
apar
a) [ ] proces carios, care nu a deschis camera pulpara
b) [x] durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
c) [ ] durere iradiata
d) [ ] probe de vitalitate pozitiva
e) [ ] prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin
920. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
hiperemiei
preinflamatorii:
a) [ ] persistenta durerii 30-40 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald,
existenta unui
proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
b) [x] persistenta durerii cateva minute dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de
rece si dulce,
existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de
vitalitate
pozitive
c) [ ] persistenta durerii 5-10 min dupa incetarea excitantului, nelocalizata, provocata mai ales de dulce,
de
intensitate mare, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in
cauza, teste de
vitalitate intens pozitive
d) [ ] persistenţa durerii 25-30 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald,
existenţa unui
proces carios profund penetrant, percuţie in ax pozitiva
e) [ ] persistenta durerii cat persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta
unui proces
carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
921. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMorfopatologic, in pulpita
cronica
deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt in numar redus si se observa pe
o sectiune
axiala prezenta lor incepand cu:
a) [ ] primul strat
b) [ ] al doilea strat
c) [x] al treilea strat
d) [ ] al patrulea strat
e) [ ] al cincilea strat
922. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTestele de vitalitate sunt
intens pozitive
in urmatoarele situatii:
a) [ ] caria simpla
b) [x] pulpite acute seroase
c) [ ] pulpite acute purulente
d) [ ] pulpite cronice deschise
e) [ ] pulpite cronice inchise
923. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
hiperemiei
preinflamatorii se face cu:
a) [x] Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara
b) [ ] Gangrena
c) [ ] Pulpita cronica ulceroasa
d) [ ] Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
e) [ ] Pulpita polipoasa
924. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare enzima creste in intregul
tesut
pulpar in pulpita acuta seroasa partiala:
a) [ ] Fosfataza alcalina
b) [ ] Lacticdehidrogenaza
c) [ ] Fosfataza acida
d) [x] Succindehidrogenaza
e) [ ] Hialuronidaza
925. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCat dureaza pulpalgia in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [ ] Peste o ora
b) [x] Cateva minute dupa indepartarea excitantului
c) [ ] Este instantanee
d) [ ] Peste un sfert de ora
e) [ ] Cat timp actioneaza excitantul
926. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUna din afecţiunile de mai jos
se
numeşte "turbarea dinţilor":
a) [ ] pulpita seroasă parţială
b) [ ] hiperemia preinflamatorie
c) [ ] pulpita purulentă totală
d) [ ] pulpita purulentă parţială
e) [x] pulpita seroasă totală
927. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutÎn pulpita seroasă totală,
durerea nu
iradiază:
a) [ ] la dinţii vecini
b) [ ] la dinţii antagonişti
c) [ ] în regiunea temporală
d) [ ] în regiunea orbitală
e) [x] la dinţii simetrici
928. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn pulpita acuta seroasa
partiala,
obiectiv se pun in evidenta:
a) [x] dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata
b) [ ] percutia in ax dureroasa
c) [ ] dureri vii, localizate
d) [x] percutie transversala nedureroasa
e) [x] teste de vitalitate intens pozitive
929. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
pulpitei acute
seroase partiale se face cu:
a) [x] hiperemia preinflamatorie
b) [x] pulpita acuta seroasa totala
c) [x] pulpita purulenta partiala
d) [x] pulpita purulenta totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa
930. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
pulpitei acute
seroase totale se pune pe baza:
a) [x] caracterului continuu al durerii
b) [x] hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
c) [ ] calmarii temporare prin lichide reci
d) [x] sensibilitatii la percutia in ax
e) [ ] prezentei cavitatii carioase profunde
931. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
hiperemia
preinflamatorie se pune pe baza:
a) [x] persistentei durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
b) [x] teste de vitalitate pozitive
c) [x] semnalarea, de catre pacienti a unor tratamente efectuate cu putin timp in urma
d) [ ] existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] sensibilitate la percutia in ax
932. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii fizici care pot
determina
aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
a) [x] traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
b) [x] traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
c) [x] excitatii termice transmise prin obturatii metalice
d) [ ] substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
e) [ ] exotoxinele bacteriilor
933. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratasaturile comune ale
pulpitelor
cronice inchise sunt:
a) [x] se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei camere pulpare inchise
b) [x] procesul inflamator se desfasoara lent
c) [ ] prezinta imagini radiologice bine conturate
d) [x] majoritatea au evolutie asimptomatica clinic
e) [x] modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenta tesutului de granulatie
934. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
pulpita
purulenta partiala se face cu:
a) [ ] caria dentara simpla
b) [x] pulpita seroasa coronara
c) [ ] pulpita seroasa totala
d) [x] pulpita purulenta coronoradiculara
e) [ ] parodontita apicala acuta purulenta
935. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDin categoria pulpitelor
cronice
deschise fac parte formele:
a) [x] ulceroasa
b) [x] polipoasa
c) [ ] scleroatrofica
d) [ ] hiperplazica
e) [ ] propriu-zisa
936. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin pulpita seroasa totala la un
dinte
maxilar superior, durerea poate iradia catre:
a) [x] dintii vecini
b) [x] dintii antagonisti
c) [ ] hemimaxilarul opus
d) [x] zona temporala
e) [x] zona orbitala
937. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatii de tratament in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [x] Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
b) [x] Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp
c) [ ] Amputatia devitala
d) [x] Extirparea vitala
e) [ ] Extractia dintelui
938. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatii de tratament in
pulpita acuta
seroasa partiala:
a) [x] coafaj direct in dublu timp
b) [x] Amputatie vitala
c) [ ] Amputatie devitala
d) [x] Extirpare vitala
e) [ ] Extractia dintelui
939. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPulpita acuta seroasa totala -
diagnostic
pozitiv:
a) [x] Durere cu caracter continuu
b) [x] Intensitate mare a durerii
c) [x] Percutie in ax dureroasa
d) [x] Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
e) [ ] Carie profunda cu camera pulpara deschisa
940. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin faza de hiperemie
preinflamatorie,
durerea este provocata de:
a) [ ] Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavitatii
b) [ ] Gustul sarat
c) [ ] Gustul acru
d) [x] Gustul dulce
e) [x] Realizarea unei obturatii metalice fara protejarea dentinei
941. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul in pulpita acuta
purulenta
totala se face cu:
a) [x] Antibiotice endodontal
b) [x] Ozonoterapie
c) [x] Diatermie
d) [ ] Extirpare devitala
e) [ ] Amputatie vitala
942. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [ ] durere spontana
b) [ ] durerea iradiaza
c) [x] la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pulpara
d) [x] usoara hipersensibilitate la testul termic rece
e) [x] sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda.
943. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
pulpita
cronica deschisa granulomatoasa se face cu:
a) [x] Polipul gingival
b) [x] Necroza pulpara
c) [x] Pulpita cronica deschisa ulceroasa
d) [ ] Gangrena pulpara
e) [ ] Pulpitele cronice inchise
944. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutForma anatomo-clinica de
gangrena
complicata se caracterizeaza prin;
a) [ ] intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical
b) [x] procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical
c) [ ] intereseaza numai partial teritoriul pulpar
d) [ ] intereseaza numai teritoriul periapical
e) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
945. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin necroza pulpara se
intelege:
a) [ ] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni
b) [x] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici
c) [ ] mortificarea septica a pulpei
d) [ ] un proces inflamator al pulpei dentare
e) [ ] un proces inflamator al tesuturilor periapicale
946. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrimele elemente ce au de
suferit in
evolutia necrozei pulpare:
a) [x] Celulele
b) [ ] Fibrele conjunctive
c) [ ] Peretii vasculari
d) [ ] Fibrele nervoase
e) [ ] Substanta fundamentala
947. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
gangrena pulpara
se pune pe:
a) [ ] Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
b) [ ] Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare
c) [ ] Teste de vitalitate pozitive
d) [x] Examen bacteriologic pozitiv
e) [ ] Durere la excitanti termici
948. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii generali implicati in
etiopatogenia necrozei pulpare sunt:
a) [ ] Traumatismele dentare
b) [x] Avitaminozele
c) [ ] Factori termici
d) [ ] Factori chimico-toxici bucali
e) [ ] Luxatiile dentare
949. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn gangrena pulpara sondarea
cu ace
Miller este:
a) [ ] Dureroasa
b) [ ] Sangeranda
c) [x] Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa
d) [ ] Usoara, cu accesibilitate facila
e) [ ] Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate
950. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia necrozei
pulpare
cuprinde urmatoarele:
a) [ ] Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini
b) [ ] Durere la excitanti termici
c) [ ] Durere la excitanti chimici
d) [x] Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie
e) [ ] Durere la percutie in axul dintelui
951. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGangrena pulpară simplă:
a) [ ] este o mortificare aseptică
b) [ ] se datorează în special germenilor aerobi
c) [x] se datorează germenilor anaerobi de putrefacţie
d) [ ] interesează parodonţiul apical
e) [ ] are o imagine radiografică caracteristică
952. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIntre formele de cangrenă nu
figurează:
a) [ ] gangrena umedă
b) [ ] gangrena uscată
c) [ ] gangrena parţială
d) [ ] gangrena totală
e) [x] gangrena de colicvaţie
953. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre formele anatomo-
clinice a
gangrenei pulpare se numara:
a) [x] uscata
b) [x] umeda
c) [x] simpla
d) [x] complicata
e) [ ] hiperemica
954. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUn dinte cu necroza pulpara
poate
prezenta:
a) [x] coloratie modificata
b) [ ] hipersensibilitate si hiperestezie
c) [x] o obturatie mai veche
d) [x] lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
e) [ ] testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric
955. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza pulpara poate
evolua spre:
a) [x] ramane pe o perioada in acest stadiu
b) [ ] vindecare spontana
c) [ ] pulpita cronica cu camera pulpara inchisa
d) [x] gangrena pulpara
e) [x] fractura dentara
956. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre complicatiile
gangrenei pulpare
simple amintim:
a) [x] parodontitele apicale acute
b) [x] fracturi corono-radiculare
c) [ ] papilita
d) [x] endocardita
e) [x] glomerulonefrite
957. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele semne clinice
caracterizeaza gangrena pulpara:
a) [x] modificari de culoare a dintelui
b) [x] sondarea canalelor radiculare nedureroase
c) [ ] sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate
d) [x] prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] hipersensibilitate dentinara
958. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
gangrenei
pulpare simple se face cu:
a) [ ] Pulpite acute
b) [x] Pulpite cronice
c) [x] Necroza pulpara
d) [x] Gangrena complicata
e) [ ] Caria dentara
959. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza pulpara:
a) [ ] Se trateaza ca pulpita cronica inchisa
b) [ ] Extirparea devitala este de electie
c) [x] Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta
d) [ ] Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica
e) [x] Se trateaza ca o gangrena pulpara
960. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
gangrenei
pulpare se pune prin:
a) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
b) [x] Fetiditate
c) [ ] Dureri la masticatie
d) [x] Teste de vitalitate negative
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv
961. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
necrozei pulpare
se pune pe seama:
a) [x] Modificarilor de culoare a dintelui
b) [x] Testelor de vitalitate negative
c) [ ] Percutiei in ax negative
d) [ ] Mirosului fetid
e) [x] Insamantarii bacteriene negative
962. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia gangrenei
pulpare
cuprinde:
a) [x] Modificarea de culoare a dintelui
b) [x] Pierderea marcata de substanta dentara
c) [ ] Durere la percutia transversala a dintelui
d) [ ] Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv
963. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza de coligvatie este
produsa prin:
a) [x] Enzime vegetale
b) [x] Enzime animale
c) [x] Solutii antiseptice
d) [ ] Arsenic
e) [ ] Bradichinina
964. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGangrena umedă se
caracterizează
prin:
a) [ ] Ţesut pulpar putrificat ferm
b) [ ] Imagine radiologică cu modificări periapical
c) [x] Ţesut pulpar putrificat foarte moale
d) [ ] Pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei
e) [x] Pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei
965. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv în
gangrena
pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte
a) [x] Examen bacteriologic pozitiv
b) [x] Prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul
explorator
c) [x] Fetiditate (nu este caracteristică)
d) [ ] Fetiditate (este caracteristică numai gangrenei)
e) [ ] Examen bacteriologic negativ
966. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn etiopatogenia necrozei se
incadreaza:
a) [x] Factori generali
b) [x] Factori traumatici
c) [x] Factori termici
d) [x] Factori chimicotoxici
e) [ ] Factori microbieni
967. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMacroscopic necroza pulpara
se
caracterizeaza prin
a) [x] In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure
b) [x] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa
c) [ ] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta
d) [ ] In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa
e) [x] In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta
968. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
gangrena simpla
presupune
a) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor
radiculare
b) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor
radiculare
c) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare
d) [x] Fetiditate
e) [x] Teste de vitalitate negative
969. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre factorii clinico-toxici
care pot
produce necroza pulpară putem enumera:
a) [x] Formolul
b) [x] Arsenul
c) [ ] Clorhexidina
d) [x] Fenolul
e) [ ] Toate răspunsurile de mai sus
970. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEvolutia cea mai frecventa a
unei
parodontite apicale acute purulente este spre
a) [ ] fistulizare
b) [ ] vindecare definitiva
c) [x] cronicizare
d) [ ] osteomielita
e) [ ] supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
971. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutA doua faza in evolutia
inflamatiei
parodontiului:
a) [ ] Este numita 'timpul mut'
b) [x] Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice
c) [ ] Este faza de alteraretisulara primara
d) [ ] Este o hiperemie de tip pasiv
e) [ ] Dureaza intree cateva ore si cateva zile
972. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre parodontitele apicale
cronice cu
imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu exceptia:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Granulom simplu conjunctiv
c) [ ] Granulom epitelial
d) [ ] Granulom chistic
e) [x] Parodontita apicala cronica condensata
973. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrima faza a inflamatiei
parodontiului
apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in care modificarile sunt:
a) [x] biochimice
b) [ ] mecanice
c) [ ] chimice
d) [ ] enzimatice
e) [ ] fizice
974. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRapiditatea fenomenelor de
dinamica
vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre:
a) [x] cateva minute si 3-4 ore
b) [ ] 3 si 4 zile
c) [ ] 2 si 3 ore
d) [ ] 10-20 minute
e) [ ] cateva saptamani
975. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
granulomul
chistic se pune pe:
a) [ ] Teste de vitalitate pozitive
b) [x] Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului
c) [ ] Sangerare la sondarea canalelor radiculare
d) [ ] Adenopatie loco-regionala
e) [ ] Imagine radiologica difuza
976. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGranulomul chistic
reprezinta:
a) [ ] o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz
b) [ ] inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite
c) [x] stadiul final al unui granulom epitelial
d) [ ] stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase
e) [ ] o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.
977. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCu ce afectiune se face
diagnosticul
diferential al granulomului chistic:
a) [ ] Actinomicoza
b) [ ] Adenopatiile supurate
c) [x] Granulomul epitelial
d) [ ] Osteomielita
e) [ ] TOATE cele de mai sus
978. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrecizati parodontita apicala
cronica cu
imagine radiologica neconturata:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
c) [ ] Osteita paradentara
d) [x] Parodontita apicala cronica condensanta
e) [ ] Abcesul cronic apical
979. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPercuţia în ax este pozitivă în
parodontitele apicale cronice:
a) [ ] În 90% din cazuri
b) [x] În 20% din cazuri
c) [ ] În 100% din cazuri
d) [ ] În 70% din cazuri
e) [ ] În 50% din cazuri
980. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAbcesul Phoenix:
a) [ ] Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
b) [ ] Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
c) [ ] Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
d) [x] Este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu
e) [ ] Este o parodontită apicală acută seroasă
981. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTrăsătura esenţială a
parodontitei
apicale cronice condensate este:
a) [ ] Imagine radiologică difuză, cu spaţii trabeculare înguste
b) [ ] Imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă
c) [x] Îngustarea spaţiului periapical
d) [ ] Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
e) [ ] Percuţia în ax este pozitivă
982. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
parodontitei
apicale acute purulente se face cu
a) [ ] pulpita acuta seroasa totala
b) [ ] hiperemia pulpara
c) [x] abcesul paroodntal marginal
d) [x] osteomielita maxilara
e) [x] foliculita dintilor inclusi
983. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFormele clinice de
parodontita apicala
acuta sunt
a) [ ] abcesul parodontal
b) [x] parodontita apicala seroasa
c) [ ] parodontita apicala difuza (Partsch)
d) [x] parodontita apicala purulenta
e) [x] parodontita apicala hiperemica
984. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSemnele subiective ale
parodontitei
apicale acute seroase (difuza) sunt
a) [ ] sensibilitate usoara la atingerea dintelui
b) [x] durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
c) [ ] durerea cedeaza la calmante obisnuite
d) [x] durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
e) [ ] durerea cedeaza la aplicarea de caldura
985. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDespre granulomul simplu
conjunctiv
se pot afirma urmatoarele:
a) [x] Este o osteita apicala cronica
b) [x] Este o parodontita apicala cronica
c) [ ] Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi
d) [x] Prezinta 4 zone
e) [x] Cel mai concludent estee examenul radiologic
986. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
parodontitei
apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acuta a dintilor inclusi
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apicala acuta supurata
e) [x] Nevralgia de trigemen
987. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEdemul din parodontita
apicala acuta
seroasa:
a) [x] Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori
b) [ ] Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv
c) [x] Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori
d) [x] Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori
e) [ ] Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori
988. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAccesul microorganismelor,
ce
constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce
prin:
a) [x] canalul radicular
b) [x] pungi parodontale
c) [x] solutii de continuitate (plaga a mucoasei)
d) [ ] microtraumatisme
e) [ ] lucrari protetice defectoase
989. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCelulele epiteliale din
structura
granulomului epitelial isi pot avea originea in:
a) [x] resturile epiteliale ale lui Mallasez
b) [x] mucoasa sinusala
c) [x] mucoasa bucala in cazul unor fistule
d) [ ] pulpa dintelui
e) [ ] osul alveolar
990. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
granulomul
chistic se face cu:
a) [x] granulomul simplu conjunctiv
b) [x] granulomul epitelial
c) [ ] pulpita cronica granulomatoasa
d) [ ] pulpita seroasa totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa
991. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutExamenul radiologic initial
in
parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra:
a) [x] formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
b) [x] unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor
c) [x] unor fracturi radiculare
d) [x] unor cai false
e) [ ] caracterului durerii
992. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala acuta
hiperemica
(abortiva) poate fi indusa de:
a) [x] microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate
ortodontice,cand
fortele nu sunt bine controlate si dirijate
b) [x] traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice
c) [x] pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase
d) [x] agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba
e) [ ] esecuri ale anesteziei
993. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala acuta
purulenta
cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:
a) [x] stadiul endoosos
b) [x] stadiul subperiostal
c) [x] stadiul submucos
d) [ ] stadiul de fistula
e) [ ] stadiul de granulom periapical
994. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrezenta durerii de mica
intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale cronice imbraca trei
aspecte:
a) [x] durere cu caracter nevralgiform
b) [x] durere cu senzatie de usoara agresiune
c) [x] durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie
d) [ ] durere insuportabila
e) [ ] durere lancinata
995. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSemnele clinice ale
parodontitei apicale
acute purulente sunt variate, in raport cu:
a) [x] stadiul de evolutie a inflamatiei
b) [x] topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
c) [x] tipul de reactivitate individuala
d) [ ] numarul de radacini ale dintelui
e) [ ] varsta pacientului
996. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
parodontita
apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
a) [x] Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui
b) [x] Sensibilitate la percutia in ax
c) [x] Simptomatologie de pulpita totala
d) [x] Congestia mucoasa in dreptul apexului
e) [ ] Prezenta fistulei in dreptul apexului
997. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEvolutia parodontitei apicale
seroase
difuze se face spre:
a) [x] Cronicizare
b) [x] Parodontita apicala acuta purulenta
c) [x] Stoparea procesului inflamator
d) [ ] Sinuzita maxilara
e) [ ] Adenopatie loco-regionala
998. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala
hiperemica iritativmecanica
este produsa de urmatorii corpi straini care au patruns in parodontiul apical:
a) [x] Ace rupte
b) [x] Obturatii de canal cu depasire
c) [x] Resturi de mese de vata
d) [x] Conuri de hartie
e) [ ] Freze rupte
999. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstantele chimice folosite
in
tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la parodontita apicala acuta hiperemica
sunt:
a) [x] Arsenic
b) [x] Formol
c) [x] Tricrezol
d) [x] Acid tricloracetic
e) [ ] Acidul cromic
1000. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstantele folosite in
tratarea
pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt:
a) [x] Compusi fenolici
b) [x] Azotatul de argint
c) [x] Acidul cromic
d) [ ] Arsenicul
e) [ ] Apa oxigenata
1001. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin etiologia parodontitei
apicale acute
hiperemice sunt incriminate:
a) [x] bruxismul
b) [ ] lucrari protetice in subocluzie
c) [x] traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic
d) [ ] eugenolul folosit in tratamentul endodontic
e) [x] agenti microbieni.
1002. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCu ce afectiuni se face
diagnosticul
diferential al unei parodontite apicale acute purulente:
a) [ ] Parodontita apical acuta seroasa
b) [x] Foliculita dintilor inclusi
c) [ ] Nevralgia esentiala de trigemen
d) [x] Abcesul parodontal marginal
e) [ ] Parodontita apicala cronica recidivanta
1003. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferenţial al
parodontitei
apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acută a dinţilor incluşi
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apicală acută supurată
e) [x] Nevralgia de trigemen
1004. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala cronica
fibroasa
poate fi determinate de:
a) [x] Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
b) [x] Gangrena pulpara simpla
c) [x] Utilizarea arsenicului
d) [ ] Obturarea corecta a canalului radicular
e) [x] Antisepticele utilizate pe canal
1005. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLeziunile osteitice
periapicale in
parodontita apicală cronică cu imagine radiologică conturată pot fi:
a) [x] Granulomul simplu conjunctiv
b) [ ] Parodontită apicală cronică condensată
c) [x] Parodontită apicală cronică cu hipercementoză
d) [x] Osteita paradentară (Merkior)
e) [x] Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoză)
1006. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre compusii clorati, in
sterilizarea
canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:
a) [ ] Cloraminele
b) [x] Hipocloritul de sodiu
c) [ ] Clorhexidina
d) [ ] Clorura de sodiu
e) [ ] Solutie de clorura de sodiu 7%
1007. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIzolarea dintelui in timpul
tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
b) [ ] Este facultativa pe tot timpul tratamentului
c) [x] Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv
d) [ ] Este obligatorie in a treia sedinţa
e) [ ] Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
1008. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutO preparatie mecanica
corecta a
canalului
a) [ ] nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
b) [ ] se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului
c) [ ] se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
d) [x] necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
e) [ ] se realizeaza pana la apexul radiologic
1009. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul gangrenei si
necrozei
pulpare se efectueaza in:
a) [ ] 1 etapa
b) [ ] 2 etape
c) [x] 3 etape
d) [ ] 4 etape
e) [ ] 5 etape
1010. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul mecanic in
gangrena
pulpara se efectueaza:
a) [ ] Pana la foramenul apical
b) [x] Pana la constrictia apicala
c) [ ] Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
d) [ ] Pana la ½ a canalului
e) [ ] Cu o usoara depasire a constrictiei apicale.
1011. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObturarea de canal in aceiasi
sedinta se
realizeaza cand
a) [x] avem un canal uscat
b) [ ] pulpite cronice
c) [ ] pulpite acute purulente, partiale sau totale
d) [ ] cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva
e) [ ] cand nu putem opri hemoragia
1012. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre modalitatile de
introducere in
canale a hidroxidului de calciu fac parte:
a) [ ] Introducerea cu acul Lentullo
b) [ ] Introducerea cu instrumentar de mana
c) [ ] Condensarea cu fuloare de canal
d) [ ] Injectarea cu seringa
e) [x] Toate de mai sus
1013. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza de colicvatie apare
in urma
influentei unor substante precum:
a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Lizozimul
c) [x] Pepsina
d) [ ] Neurotoxina
e) [ ] Amilaza
1014. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNu beneficiaza de tratament
conservator dintii care prezinta:
a) [ ] Radacini in baioneta
b) [ ] Radacini cu curburi exagerate
c) [ ] Cai false interadiculare
d) [ ] Implantare deficitara
e) [x] Toate de mai sus
1015. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProdusul Grinazole indicat
in
tratamentul tuturor formelor de gangrena pulpara contine:
a) [ ] Antibiotice
b) [ ] Nistatin
c) [ ] Sulfamide
d) [x] Metronidazol
e) [ ] Corticoizi
1016. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este concentratia
maxima
admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia:
a) [ ] 7 %
b) [x] 5 %
c) [ ] 4 %
d) [ ] 3 %
e) [ ] 1 %
1017. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare sunt timpii operatori in
tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Crearea accesului la camera pulpara
b) [ ] Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
c) [ ] Stabilirea lungimii canalului
d) [ ] Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
e) [x] Toate de mai sus
1018. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetodele folosite in
prepararea
canalelor pot fi:
a) [ ] Manuale
b) [ ] Sonice
c) [ ] Ultrasonice
d) [ ] Cu laser
e) [x] Toate de mai sus
1019. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCele trei etape importante
ale
tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt
a) [ ] examenul radiologic
b) [x] evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina
sanatoasa
c) [x] sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu
agenti fizici
d) [ ] adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena)
e) [x] sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa
1020. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre metodele mecanice
de
preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme
a) [x] sistemul giromatic
b) [x] Canal Master U
c) [ ] Metoda conversiunii
d) [x] Canal Finder
e) [ ] Sistemul treptelor consecutive
1021. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHidroxidul de calciu se
utilizeaza ca
antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare pentru urmatoarele calitati
a) [x] puternic bactericid
b) [x] opreste secretiile persistente din canale
c) [x] se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apical
d) [ ] nu dizolva detritusurile organice necrozate
e) [ ] nu are actiune antitoxica
1022. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn alegerea substantei
medicamentoase
utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida dupa urmatoarele criterii
a) [x] forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
b) [x] prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
c) [x] tipul de reactivitate al pacientului
d) [ ] concentratia solutiei
e) [ ] lipsa efectului bactericid al substantei
1023. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tratamentele endodontice
antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri
a) [x] pansamente endodontale
b) [x] spalaturi endodontice
c) [x] asociate cu agenti fizici
d) [ ] diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
e) [ ] numai la persoane varstnice
1024. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetodele de masurare a
lungimii
canalului radicular sunt
a) [ ] metoda telemetrica
b) [ ] metoda teleacustica
c) [x] metoda clinica
d) [x] metoda clinico-radiologica
e) [x] metoda electronica
1025. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru efectuarea corecta a
tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de urmatoarele reguli
a) [ ] tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice
b) [ ] nu se utlizeaza metode mecanice
c) [x] se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor
d) [x] in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
e) [x] prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana
la dentina
sanatoasa
1026. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru prepararea
canalelor
radiculare sunt descrise urmatoarele metode
a) [x] manuale
b) [x] mecanice
c) [x] ultrasonice
d) [ ] radiologice
e) [ ] compozite
1027. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSolutia Walkhoff contine
a) [x] p-monoclorfenol
b) [ ] eugenol
c) [x] camfor
d) [x] mentol
e) [ ] hidroxid de calciu
1028. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSolutia Chlumsky contine:
a) [x] fenol 30%
b) [x] camfor 60%
c) [x] alcool 10%
d) [ ] formaldehida
e) [ ] sulfat de bariu 10%
1029. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAparatele de masura
electronice
existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
a) [x] aparate analogice
b) [x] aparate audiometrice
c) [x] aparete digitale
d) [x] aparate de inalta frecventa
e) [ ] sonda bimetalica Kuralt
1030. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCauzele locale ale
hemoragiei sunt:
a) [x] lezarea parodontiului marginal
b) [x] perforarea podelei camerei pulpare
c) [x] cai false radiculare
d) [ ] extirparea pulpara completa
e) [x] traumatizarea parodontiului apical
1031. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLa nivelul caror dinti apar
anomalii
frecvente de canale
a) [x] incisivii inferiori
b) [x] molarul prim superior
c) [x] premolarul 2 inferior
d) [x] primul si al doilea molar inferior
e) [ ] premolarul 1 superior
1032. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSistemele de canale sau tipul
de
configuratie dupa Weine sunt
a) [x] canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical
b) [x] canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se
deschid intrun
singur foramen apical
c) [x] 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
d) [x] canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate
e) [ ] 3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separate
1033. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPasta cu antibiotice a
Clinicii de
Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei pulpare contine:
a) [ ] Streptomicina
b) [x] Eritromicina
c) [x] Cloramfenicol
d) [x] Hidrocortizon acetat
e) [ ] Hidrocortizon acetat
1034. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul Spad
a) [ ] reprezintă o metodă de tratament al pulpitei seroase totale
b) [x] reprezintă o metodă de tratament al gangrenei pulpare
c) [ ] se realizează cu soluţie Walkhoff şi pastă Spad
d) [ ] utilizează pastă Spad
e) [x] utilizează pastă Spad şi un amestec de două lichide
1035. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPasta PBSC contine:
a) [x] penicilina
b) [x] streptomicina
c) [ ] conservant
d) [ ] marfanil
e) [ ] benzoat de sodiu
1036. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn determinarea lungimii
canalului
radicular, metoda lui Dick:
a) [x] Utilizeaza o singura radiografie
b) [ ] Utilizeaza doua radiografii
c) [x] Se face cu acul introdus pe canal
d) [ ] Se face fara a introduce acul pe canal
e) [ ] Niciuna de mai sus
1037. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObturatia de canal cu acul
Lentullo se
face la o turatie de
a) [ ] 200-400 rotatii/minut
b) [ ] 400-600 rotatii/minut
c) [x] 600-800 rotatii/minut
d) [ ] 800-1000 rotatii/minut
e) [ ] 1000-1200 rotatii/minut
1038. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHand spreaderele au
lungimea partii
active de circa:
a) [ ] 10 mm
b) [ ] 15 mm
c) [ ] 20 mm
d) [ ] 25 mm
e) [x] 30 mm
1039. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlegerea conului de
gutaperca
principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de
lucru trebuie
sa fie
a) [x] cu 1 numar mai mare
b) [ ] cu 2 numere mai mare
c) [ ] cu 1 numar mai mic
d) [ ] cu 2 numere mai mic
e) [ ] cu 3 numere mai mic
1040. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCati mm ai portiunii apicale
a conului
se introduc in cloroform pentru individualizarea formei varfului
a) [x] 2mm
b) [ ] 4 mm
c) [ ] 7 mm
d) [ ] 8 mm
e) [ ] 10 mm
1041. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMiscarile reciproce de
rotatie a
spreaderului din canal au o amplitudine in grade:
a) [ ] 80
b) [ ] 70
c) [ ] 60
d) [ ] 50
e) [x] 30-40
1042. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnica Endotec permite
obturarea
canalui radicular cu conditia unei largiri minime a calibrului plugger / spreader
a) [ ] Nr.10
b) [ ] Nr.15
c) [ ] Nr.20
d) [ ] Nr.25
e) [x] Nr 30 si 45
1043. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile tehnicii de
condensare
termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [ ] Canale scurte
d) [x] Rezorbtii radiculare interne
e) [ ] Rezorbtii radiculare externe
1044. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterialul de obturatie de
canal
Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:
a) [ ] 150-200%
b) [x] 250-280%
c) [ ] 300-350%
d) [ ] 240-270%
e) [ ] 230-260%
1045. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFinger spreaderele prezinta
urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:
a) [ ] permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei
b) [ ] nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri
c) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
d) [ ] partea activa are forma cilindrica
e) [ ] lungimea partii active este de cca 20 mm.
1046. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile
Biocalexului
a) [ ] Parodontite apicale cornice
b) [ ] Curburi accentuate ale treimii apicale
c) [ ] Parodontite apicale cronice fistulizate
d) [x] parodontite apicale acute
e) [ ] Gangrena pulpara simpla
1047. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetoda ocalexica:
a) [ ] E bazata pe expansiunea oxidului de calciu
b) [ ] Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format
c) [ ] E indicata in tratamentul gangrenelor
d) [ ] E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice
e) [x] Toate de mai sus
1048. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAdaugarea de
dezinfectatnte in pastele
de obturatie radiculara nu este benefica deoarece
a) [ ] creste riscul obturatiilor de canal cu depasire
b) [ ] nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale
c) [x] irita parodontiul apical
d) [x] sunt inactivate rapid in umorile tisulare
e) [ ] produc coloratii ale dintilor
1049. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvanatajele obturatiei
segmentare cu
amalgam de argint sunt reprezentate de
a) [x] nu necesita canale cu sectiune circulara
b) [ ] poate fi efectuata si in canale curbe, inguste
c) [x] nu se resoarbe
d) [x] asigura o buna sigilare
e) [x] este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri
1050. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDispozitivul de condensare
laterala la
cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici
a) [x] este simplu si ergonomic
b) [x] exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
c) [x] incalzirea poate fi calibrata perfect
d) [x] racire rapida
e) [ ] nu poate fi utilizat in canale curbe
1051. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFinger-spreaderele prezinta
urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere
a) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
b) [x] permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri
c) [x] permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii
d) [ ] sunt mai subtiri
e) [ ] sunt mai flexibile
1052. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tehnica de injectare a
gutapercii
ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii
a) [ ] trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
b) [x] plasarea corecta a varfului canulei
c) [x] injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
d) [x] injectarea gutapercii la consistenta adecvata
e) [x] proba clinica prealabila a pluggerelor
1053. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIntroducerea pastelor de
obturat in
canal se poate face prin urmatoarele procede
a) [x] cu ace Lentullo
b) [ ] cu ace Kerr
c) [x] cu ace Neos-Hawes
d) [x] cu conuri de gutaperca
e) [x] cu pluggere prin pistonare
1054. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPuseurile acute declansate
de
utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin
a) [ ] tratament antiinflamator
b) [ ] tratament antibiotic
c) [x] indepartarea Biocalex-ului din canal
d) [x] aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi
e) [ ] administrarea de analgetice
1055. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUtilizarea Biocalex-ului este
indicata
in urmatoarele situatii
a) [x] gangrena pulpara simpla
b) [ ] toate formele de pulpita
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice
e) [x] parodontite apicale cronice fistulizate
1056. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConurile apicale
prefabricate, de
argint sau titan (Messing) sunt:
a) [x] Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm
b) [x] De diverse diametre
c) [ ] Corespund unei singure dimensiuni ISO
d) [ ] Sunt netede
e) [x] Sunt prevazute la baza cu un surub
1057. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul adoptarii tehnicii de
obturatie
mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii:
a) [x] Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
b) [ ] Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
c) [x] Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
d) [x] Sa nu depaseasca constricţia apicala
e) [ ] Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie
1058. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul metodei ocalexice,
Biocalexul
folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul:
a) [ ] Bacteriostatic
b) [x] Bactericid
c) [x] De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale
d) [ ] De stimulare a osteoclastelor
e) [x] De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare
1059. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile obturatiei
segmentare cu
rumegus dentinar sunt:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [x] Foramen apical larg
d) [ ] Delta apicala
e) [x] Perforatii ale foramenului apical
1060. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterialele utilizate pentru
efectuarea
unei obturatii de canal segmentare pot fi:
a) [x] Amalgamul de argint
b) [x] Gutaperca
c) [x] Conurile metalice de argint
d) [x] Conurile metalice de titan
e) [ ] Amalgamul de cupru
1061. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSituatii mai frecvent
intalnite la
probarea conului sunt urmatoarele:
a) [x] neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
b) [x] imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
c) [x] depasirea lungimii de lucru
d) [x] discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
e) [ ] canale cu apex larg deschis
1062. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlegerea acului Lentullo
pentru
realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:
a) [x] Topografia dintilor
b) [x] Integritatea fizica a acului Lentullo
c) [x] Volumul canalelor radiculare
d) [ ] Morfologia canalelor radiculare
e) [ ] Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
1063. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCompactorul original
McSpadden
prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [x] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf
b) [x] Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa
c) [ ] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza
d) [ ] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa
e) [x] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa
1064. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile
Biocalexului sunt
urmatoarele:
a) [ ] Parodontitele apicale cronice
b) [x] Parodontitele apicale acute
c) [x] Persistenta pulpei vii in canal
d) [ ] Gangrena pulpara simpla
e) [ ] Obstacole de material organic pe canale
1065. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazututilizarea acului Lentullo
pentru
introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta:
a) [x] sa aiba spirale integre
b) [ ] sa fie usor indoit
c) [ ] sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
d) [x] sa nu fie ruginit
e) [ ] sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in
canal).
1066. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile utilizarii
Biocalexului in
obturatia radiculara sunt:
a) [x] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii
respective a canalului
b) [ ] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a
canalului
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice fistulizate
e) [x] gangrena pulpara simpla.
1067. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnica obturatiei de canal
cu conuri
calibrate nedeformabile este indicata:
a) [ ] foramen apical larg
b) [ ] perforatii ale foramenului apical
c) [x] canale curbe
d) [x] canale inguste
e) [ ] rezorbtii radiculare interne
1068. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele
tehnici de
obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire:
a) [ ] Condensarea verticala la cald
b) [x] Sistemul Ultrafil
c) [ ] Tehnica McSpadden
d) [ ] Sistemul FibreFill
e) [x] Sistemul Obtura
1069. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
1070. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin parodontita apicala acuta
hiperemica
consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata:
a) [ ] Expectativa
b) [ ] Interventia chirurgicala
c) [x] Dezobturarea canalului radicular
d) [ ] Administrarea de antialgice
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%
1071. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDaca secretia se mentine in
canal si
dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a
canalului cu:
a) [ ] Dontisolon
b) [x] pasta Walkhoff
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol
d) [ ] endometazona
e) [ ] ciment fosfat de zinc
1072. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele
materiale
cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat
d) [ ] Araldit
e) [ ] Rasini cu epoxizi
1073. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatorii factori
conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase
d) [ ] Tipul de reactivitate individuala
e) [x] Toate de mai sus
1074. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitei
apicale acute
exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice
b) [ ] Permeabilizarea apexului
c) [ ] Dintele se lasa deschis
d) [ ] Aplicarea de prisnite
e) [x] Toate de mai sus
1075. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitei
apicalarsenicale,
forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
e) [x] Toate de mai sus
1076. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele forme de
parodontite
apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic
b) [ ] Abces apical cronic
c) [ ] Osteita paradentara
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva
e) [x] Toate de mai sus
1077. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este doza maxima
recomandata de
acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi
1078. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAtitudinea terapeutica fata
de
parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice
1079. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCauzele iatrogene ale
persisitentei
secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada
e) [ ] varsta bolnavului
1080. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutImobilizarea dintelui in
vederea
drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index
b) [ ] palmar
c) [x] monodigital
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu
1081. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn parodontita apicala acuta
arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui
b) [x] extractia dintelui
c) [ ] administrarea masiva de analgetice
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
1082. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tratamentul general cu
antibiotice
al parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra:
a) [x] Penicilina
b) [x] Ampicilina
c) [ ] Fenilbutazona
d) [ ] Diclofenac
e) [x] Tetraciclina
1083. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru prevenirea evolutiei
parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea
unui tratament
medicamentos cu:
a) [x] antibiotice
b) [ ] anticoagulante
c) [x] antiinflamatoare nespecifice
d) [x] antialgice
e) [ ] antiacide
1084. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru realizarea
tratamentului
endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la
urmatoarele
tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
c) [x] anestezia
d) [ ] administrarea masiva de analgetice pe cale generala
e) [ ] extractia dintelui
1085. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSchema de tratament a
parodontitei
apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
d) [ ] se sutureaza fistula
e) [ ] se obtureaza dintele retrograd
1086. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitelor
apicale
acute poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului
b) [ ] sexul pacientului
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual)
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie
e) [x] pozitia dintelui pe arcada
1087. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [x] Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
1088. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
moderate din
parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos
1089. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin parodontitele apicale
cronice
fistulizate:
a) [x] Se face tratament mecanic
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canal
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal
1090. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare sunt situatiile clinice in
care nu se
poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal
d) [x] corpi straini in canal
e) [x] radacini curbe
1091. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii care conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul
c) [x] calitatea materialului de obturatie
d) [x] topografia loco-regionala
e) [ ] starea tesutului pulpar
1092. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn parodontitele apicale
acute
tratamentul medicamentos:
a) [x] este un tratament adjuvant
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala
c) [ ] nu este necesar
d) [ ] este un tratament principal
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala
1093. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul inflamatiei
postobturatie
consta in:
a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz
1094. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutExtractia dentara in caz de
parodontita apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet
b) [x] drenaj endodontic inefcient
c) [x] stare generala afectata
d) [x] boala de focar
e) [x] dinte fara valoare functionala
1095. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazut S1315002. In cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal;
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.
1096. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315004. In parodontita apicala acuta
hiperemica
consecutiva depasirii apexului cu material de
obturatie, este contraindicata:
a) [ ] Expectativa;
b) [ ] Interventia chirurgicala;
c) [x] Dezobturarea canalului radicular;
d) [ ] Administrarea de antialgice;
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%.
1097. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415006. Daca secretia se mentine in
canal si dupa
folosirea pansamentelor medicamentoase se
poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
a) [ ] Dontisolon;
b) [x] pasta Walkhoff;
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol;
d) [ ] endometazona;
e) [ ] ciment fosfat de zinc.
1098. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515008. Care din urmatoarele
materiale cauzeaza
cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii
apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica;
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina;
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat;
d) [ ] Araldit;
e) [ ] Rasini cu epoxizi.
1099. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515009. Care din urmatorii factori
conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul;
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie;
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
d) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
e) [x] Toate de mai sus.
1100. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515010. Tratamentul parodontitei
apicale acute
exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice;
b) [ ] Permeabilizarea apexului;
c) [ ] Dintele se lasa deschis;
d) [ ] Aplicarea de prisnite;
e) [x] Toate de mai sus.
1101. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515011. Tratamentul parodontitei
apicalearsenicale, forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui;
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice;
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial;
e) [x] Toate de mai sus.
1102. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515012. Urmatoarele forme de
parodontite apicale
cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic;
b) [ ] Abces apical cronic;
c) [ ] Osteita paradentara;
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva;
e) [x] Toate de mai sus.
1103. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2115013. Care este doza maxima
recomandata de
acetat de prednison in tratamentul unei parodontite
apicale acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi;
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi;
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi;
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi;
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi;
1104. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215028. Atitudinea terapeutica fata de
parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie;
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical;
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol;
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal;
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice.
1105. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215029. Cauzele iatrogene ale
persistentei
secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex;
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente;
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici;
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada;
e) [ ] varsta bolnavului.
1106. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215031. Imobilizarea dintelui in
vederea
drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigital, dintele fiind imobilizat intre police si index;
b) [ ] palmar;
c) [x] monodigital;
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz;
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu.
1107. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215032. In parodontita apicala acuta
arsenicala
forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui;
b) [x] extractia dintelui;
c) [ ] administrarea masiva de analgetice;
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice.
1108. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215035. In tratamentul general cu
antibiotice al
parodontitelor apicale exudative seroase se poate
administra:
a) [x] Penicilina;
b) [x] Ampicilina;
c) [ ] Fenilbutazona;
d) [ ] Diclofenac;
e) [x] Tetraciclina.
1109. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215037. Pentru prevenirea evolutiei
parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme
purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
a) [x] antibiotice;
b) [ ] anticoagulante;
c) [x] antiinflamatoare nespecifice;
d) [x] antialgice;
e) [ ] antiacide.
1110. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215038. Pentru realizarea
tratamentului
endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale
acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui;
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia;
c) [x] anestezia;
d) [ ] administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala;
e) [ ] extractia dintelui.
1111. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215039. Schema de tratament a
parodontitei
apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena;
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului;
d) [ ] se sutureaza fistula;
e) [ ] se obtureaza dintele retrograd.
1112. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215041. Tratamentul parodontitelor
apicale acute
poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului;
b) [ ] sexul pacientului;
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual);
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie;
e) [x] pozitia dintelui pe arcada.
1113. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315043. In cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal;
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [x] Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.
1114. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315044. In cazul secretiei seroase
moderate din
parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice;
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice;
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica;
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos.
1115. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315048. In parodontitele apicale
cronice
fistulizate:
a) [x] Se face tratament mecanic;
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice;
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canal;
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal.
1116. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415052. Care sunt situatiile clinice in
care nu se
poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane;
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal;
d) [x] corpi straini in canal;
e) [x] radacini curbe.
1117. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415055. Factorii care conditioneaza
intensitatea
manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei;
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul;
c) [x] calitatea materialului de obturatie;
d) [x] topografia loco-regionala;
e) [ ] starea tesutului pulpar.
1118. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415056. In parodontitele apicale acute
tratamentul medicamentos:
a) [x] este un tratament adjuvant;
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala;
c) [ ] nu este necesar;
d) [ ] este un tratament principal;
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala.
1119. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515070. Tratamentul inflamatiei
postobturatie
consta in:
a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic;
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii;
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte;
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml;
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz.
1120. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2315087. Extractia dentara in caz de
parodontita
apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet;
b) [x] drenaj endodontic inefcient;
c) [x] stare generala afectata;
d) [x] boala de focar;
e) [x] dinte fara valoare functionala.
1121. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216001. Baza santului gingival o
constituie
a) [ ] epiteliul sulcular;
b) [x] conturul coronar al epiteliului jonctional;
c) [ ] epiteliul adamantin redus;
d) [ ] insertia epiteliala;
e) [ ] jonctiunea amelo-dentinara.
1122. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216002. Celulele periferice situate pe
suprafata
convexa a mugurelui dentar formeaza
a) [x] stratul adamantin extern;
b) [ ] stratul adamantin intern;
c) [ ] lamina dentara primara;
d) [ ] teaca Hertwig;
e) [ ] stratul epitelial.
1123. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216003. Primul stadiu al eruptiei
dentare pasive se
caracterizeaza prin
a) [ ] aparitia fenomenului de atritie;
b) [ ] epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt;
d) [ ] epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului;
e) [ ] baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement.
1124. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416004. Adancimea santului gingival
este in
medie:
a) [ ] 2 mm;
b) [ ] 1,5 mm;
c) [ ] 1 mm;
d) [x] 1,8 mm;
e) [ ] 2,2 mm.
1125. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416005. Gingia fixa are o inaltime
verticala de:
a) [ ] 3-5 mm;
b) [x] 1-9 mm;
c) [ ] 5-9 mm;
d) [ ] 1-5 mm;
e) [ ] 3-9 mm.
1126. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516007. Coroana clinica este:
a) [ ] portiunea dintelui acoperita de smalt;
b) [ ] portiunea dintelui acoperita de cement;
c) [x] portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;
d) [ ] mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale;
e) [ ] mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale.
1127. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2116012. Mucoasa gingivala este:
a) [ ] Senzoriala;
b) [ ] Jugala;
c) [ ] Alveolara;
d) [ ] De captusire;
e) [x] Masticatorie.
1128. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816024. Cresteri ale volumului de lichid
gingival
se constata:
a) [ ] dimineata;
b) [ ] prin masaj gingival;
c) [ ] in sarcina;
d) [ ] in urma folosirii contraceptivelor;
e) [x] toate de mai sus.
1129. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216027. Care din urmatoare functii
sunt
caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
a) [x] functia senzitiva;
b) [x] functia colageno-formatoare;
c) [ ] mezializarea fiziologica;
d) [ ] functia de implantare;
e) [x] functia de nutritie.
1130. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216031. Care sunt componentele
gingiei
a) [x] papila interdentara;
b) [x] marginea gingivala libera;
c) [ ] mucoasa alveolara;
d) [ ] frenul labial;
e) [x] gingia fixa.
1131. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216032. Eruptia dentara activa se
caracterizeaza
prin
a) [x] coroana anatomica este egala cu coroana clinica;
b) [x] radacina anatomica este egala cu radacina clinica
c) [x] apozitie de os alveolar;
d) [ ] coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica;
e) [x] deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional.
1132. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216033. Gingia fixa se caracterizeaza
prin
a) [ ] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm;
b) [x] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;
c) [ ] este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori;
d) [x] adera ferm de dinte;
e) [x] adera de osul alveolar.
1133. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316039. Osul alveolar propriu-zis se
mai numeste
si:
a) [ ] os alveolar sustinator;
b) [x] lamina dura;
c) [x] lamina cribriforma;
d) [ ] os medular;
e) [ ] corticala externa.
1134. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316042. Principalele tipuri de celule
din
desmodontiu sunt:
a) [x] fibroblasti;
b) [x] osteoblasti;
c) [ ] odontoblasti;
d) [x] cementoblasti;
e) [x] celule nediferentiate.
1135. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416047. Epiteliul oral este format din
urmatoarele straturi:
a) [x] granulos;
b) [x] cornos;
c) [x] bazal;
d) [x] spinos;
e) [ ] lamelar.
1136. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416050. Raportul topografic intre
cement si smalt
poate fi:
a) [x] cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri;
b) [ ] cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri;
c) [x] cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri;
d) [ ] cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri;
e) [x] cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri.
1137. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516053. Formele de uzura pe care le
sufera dintii
in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar
sunt:
a) [x] atritia;
b) [ ] egresiunea;
c) [ ] extruzia;
d) [x] abfractia;
e) [x] eroziunea..
1138. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316071. Epiteliul joncţional poate fi
localizat:
a) [x] numai pe smalt;
b) [x] pe smalt si pe cement;
c) [x] numai pe cement;
d) [ ] pe smalt si pe dentina;
e) [ ] numai pe dentina.
1139. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316076. Zonele cele mai bogate in os
medular
sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l
a) [ ] la nivelul molarilor inferiori;
b) [ ] la nivelul premolarilor inferiori;
c) [x] la nivelul premolarilor superiori;
d) [ ] la nivelul tuberozitatii maxilare;
e) [x] la nivelul molarilor superiori.
1140. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este
reprezentat de:
a) [ ] epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement;
b) [ ] baza santului gingival se proiecteaza pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement;
d) [x] baza santului gingival se proiecteaza pe smalt;
e) [ ] epiteliul jonctional este localizat pe smalt.
1141. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816097. Gingia fixa are o inaltime
verticala de:
a) [x] 2 mm;
b) [x] 5 mm;
c) [x] 7 mm;
d) [x] 1 mm;
e) [ ] 10 mm.
1142. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816098. Pozitia gingiei fata de dinte
depinde de:
a) [ ] sex;
b) [x] varsta;
c) [x] tipul constitutional;
d) [x] traumatisme directe;
e) [x] traumatisme indirecte.
1143. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816100. Zonele cele mai bogate in os
medular
sunt:
a) [ ] caninii superiori;
b) [ ] caninii inferiori;
c) [x] tuberozitatea maxilara;
d) [x] premolarii inferiori;
e) [x] molarii inferiori.
1144. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816101. Mobilitatea dentara fiziologica
are valori
de:
a) [ ] 0,15 mm la pluriradiculari;
b) [ ] 0,10 mm la monoradiculari;
c) [x] 0,15 mm la monoradiculari;
d) [x] 0,10 mm la pluriradiculari;
e) [ ] 0,18 mm la pluriradiculari.
1145. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2916104. Cresteri ale lichidului gingival
se
constata:
a) [x] dimineata;
b) [x] prin periaj;
c) [ ] la pubertate;
d) [x] in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical;
e) [x] in cursul folosirii contraceptivelor.
1146. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1217001. Informatia antigenica preluata
de
limfocitul B determina
a) [ ] declansarea raspunsului imun celular;
b) [x] declansarea raspunsului imun umoral;
c) [ ] reactia antigen-anticorp;
d) [ ] imunitate nespecifica;
e) [ ] elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular.
1147. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1217002. Leucotoxina este o exotoxina
sintetizata
de
a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
c) [ ] Prevotella;
d) [ ] Treponema denticola;
e) [ ] Capnocytophaga.
1148. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317003. Cele mai importante
parafunctii cu rol in
producerea bolii parodontale sunt:
a) [x] bruxismul;
b) [ ] respiratia orala si deglutitia infantila;
c) [ ] onicofagia;
d) [ ] sugerea degetului;
e) [ ] periajul dentar traumatic.
1149. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1417004. In cadrul maturarii placii
bacteriene,
substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
a) [ ] Mg;
b) [ ] Al;
c) [x] Ca;
d) [ ] Fe;
e) [ ] Li.
1150. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517007. Actinobacillus
actinomycetemcomitans
este implicat in producerea:
a) [ ] gingivitei descuamative;
b) [x] parodontopatiei juvenile;
c) [ ] gingivostomatitei ulceronecrotice;
d) [ ] parodontopatiei adultului;
e) [ ] parodontitei marginala cronica.
1151. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517010. Formarea placii bacteriene
incepe dupa
periaj la:
a) [ ] doua ore;
b) [ ] 30 minute;
c) [ ] 10 minute;
d) [x] 60 minute;
e) [ ] 3 ore.
1152. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517011. Nivelul maxim de acumulare a
tartrului
se obtine la:
a) [ ] 1-2 luni de la initierea depunerii;
b) [ ] 2-4 luni de la initierea depunerii;
c) [ ] 3-4 luni de la initierea depunerii;
d) [x] 4-6 luni de la initierea depunerii;
e) [ ] 6-8 luni de la initierea depunerii.
1153. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317019. Edentatia isi exercita rolul de
factor
favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale
cronice:
a) [ ] in plan vertical;
b) [ ] in plan orizontal;
c) [ ] in plan sagital;
d) [ ] in plan oblic;
e) [x] in plan orizontal si vertical.
1154. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317021. Cele mai multe din conditiile de
patogen
parodontal le indeplineste:
a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [ ] Veilonella;
c) [ ] Prevotella intermedia;
d) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
e) [ ] Bacteroides gracillis.
1155. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2517022. Compoziţia plăcii dentare
procentual în
bacterii este de:
a) [ ] 20%;
b) [ ] 30%;
c) [ ] 60%;
d) [x] 70%;
e) [ ] 100%.
1156. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317037. Aderenta bacteriilor la
pelicula
dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
a) [x] aderenta prin mecanism electrostatic;
b) [ ] aderenta prin mecanism chimic;
c) [ ] aderenta prin mecanisme hidrofile;
d) [x] aderenţa prin structuri bacteriene specializate;
e) [x] aderenta prin receptori de suprafata specifici.
1157. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317045. Tartrul supragingival se
caracterizeaza
prin:
a) [ ] culoare maroniu inchis spre negru;
b) [ ] este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera;
c) [x] localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori;
d) [x] se depune pe suprafaţa ocluzala a dinţilor lipsiţi de antagonistiş
e) [x] are consistenta friabila moale.
1158. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1417052. Placa supragingivala este
alcatuita in
prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
a) [x] glicoproteine;
b) [x] carbohidrati;
c) [x] factori de inhibitie ai hemaglutinarii;
d) [ ] celule fagocitare;
e) [ ] celule epiteliale descuamate.
1159. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517055. Bruxismul este:
a) [x] diurn;
b) [ ] intotdeauna nocturn;
c) [x] caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
d) [x] un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
e) [ ] miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.
1160. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517058. Saliva contine numerosi
factori
antibacterieni ca:
a) [x] lizozimul;
b) [ ] indolul;
c) [x] lactoferina;
d) [ ] amoniac;
e) [x] sistemul peroxidaza.
1161. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517059. Tartrul dentar:
a) [x] se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia;
b) [x] se depune de la varste tinere;
c) [x] care apare primul este cel supragingival;
d) [x] incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene;
e) [ ] se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare
ca in
saliva.
1162. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1617061. Celula bacteriana prezinta
urmatorii
factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
a) [x] peretele celular bacterian;
b) [ ] enzime;
c) [ ] exotoxine;
d) [ ] metaboliti;
e) [x] lipopolizaharidul.
1163. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1617062. Factorii favorizanti in
etiologia
parodontitei marginale cronice sunt:
a) [ ] placa bacteriana;
b) [x] tartru dentar,
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] cariile dentare;
e) [x] edentatia.
1164. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317076. Fumatul actioneaza local prin:
a) [ ] iritatii indirecte;
b) [x] iritatii directe;
c) [x] depuneri de nicotina;
d) [ ] vasoconstrictie periferica;
e) [ ] ischemie.
1165. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317077. Anomaliile dento-maxilare
care
favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice
sunt:
a) [x] incongruenta dento-alveolara cu inghesuire;
b) [ ] ocluzia cap la cap;
c) [x] ocluzia deschisa;
d) [x] ocluzia adanca;
e) [x] incongruenta dento-alveolara cu spatiere.
1166. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi
de ordin:
a) [ ] psihiatric;
b) [x] neurologic;
c) [x] psihologic;
d) [x] ocluzal;
e) [x] professional.
1167. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2817099. Hiperfunctia hipofizei
produce:
a) [x] spatieri dentare;
b) [x] cresterea in volum a maxilarelor;
c) [x] impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale;
d) [ ] aspect palid al gingiei;
e) [ ] cresterea usoara a mobilitatii dintilor.
1168. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2917101. Factorii locali favorizanti ai
bolii
parodontale sunt:
a) [x] factorii iatrogeni;
b) [x] obiceiurile vicioase;
c) [ ] placa bacteriana;
d) [x] trauma ocluzala;
e) [x] tartrul dentar.
1169. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219001. Examenul radiologic efectuat
in
gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni
indica aproape intotdeauna
a) [x] Demineralizarea septurilor alveolare;
b) [ ] Hiperestezie dentinara;
c) [ ] Traumatism ocluzal;
d) [ ] Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical;
e) [ ] Adenite.
1170. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219002. Formele cele mai numeroase de
imbolnavire ale parodontontiului marginal
a) [x] Prezinta o inflamatie manifesta;
b) [ ] Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare;
c) [ ] Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului;
d) [ ] Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive ;
e) [ ] Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina.
1171. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219003. Gingivita cronica (simpla,
mecomplicata)
a) [x] Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana);
b) [ ] Este de cauza micotica;
c) [ ] Este de natura virala;
d) [ ] Apare in cadrul unor boli sistemice;
e) [ ] Apare in lichenul plan sau alte dermatoze.
1172. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219004. Parodontita juvenila este
a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.
1173. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219005. Parodontita prepubertala este
a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.
1174. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1419011. Cate categorii de parodontite
cuprinde
clasificarea lui F.Carranza?
a) [ ] 3;
b) [ ] 4;
c) [x] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.
1175. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1519013. Dupa gradul de afectare a
structurilor
parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica
in:
a) [ ] gingivite, parodontite si parodontoze;
b) [ ] gingivite, parodontite si parodontome;
c) [ ] stomatite si parodontite;
d) [ ] parodontite, parodontoze si parodontome;
e) [x] gingivite si parodontite.
1176. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619014. Urmatoarele medicamente au
ca efect
secundar gingivite hiperplazice:
a) [x] hidantoina;
b) [ ] betablocantele;
c) [ ] metronidazolu;
d) [ ] cefalosporinele;
e) [ ] prednisonul.
1177. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia
internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in
anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
a) [x] Parodontite;
b) [x] Parodontoze;
c) [x] Parodontome;
d) [ ] Parodontita prepuberala;
e) [ ] Parodontita rapid progresiva.
1178. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219030. Din punct de vedere al
afectarii structurii
parodontiului marginal, in gingivite este afectat
a) [ ] Parodontiul de sustinere;
b) [x] Parodontiul marginal de invelis;
c) [x] Epiteliul si corionul gingival;
d) [x] Sistemul ligamentar supraalveolar;
e) [ ] Sinusul maxilar.
1179. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319032. Gingivitele din cursul unei
stari
fiziologice se clasifica in:
a) [x] gingivite de pubertate;
b) [x] gingivite de sarcina;
c) [x] gingivite de menopauza;
d) [ ] gingivite hiperplazice idiopatice;
e) [ ] gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana.
1180. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319034. Gingivo-stomatitele acute se
clasifica in:
a) [x] gingivo-stomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivo-stomatita herpetica;
c) [x] aftele recidivante;
d) [ ] gingivite din SIDA;
e) [ ] stomatite din SIDA.
1181. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319036. In gingivite este afectat:
a) [x] parodontiul marginal de invelis;
b) [x] sistemul ligamentar supraalveolar;
c) [ ] ligamentele orizontale;
d) [ ] ligamentele oblice;
e) [ ] nici una din acestea.
1182. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319039. Parodontita rapid progresiva
precoce
prezinta urmatoarele forme:
a) [ ] parodontita rapid progresiva a adultului;
b) [x] parodontita prepubertara;
c) [x] parodontita juvenila;
d) [ ] parodontita din SIDA;
e) [ ] parodontita ulcero-necrotica.
1183. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619048. Gingivite si gingivo-stomatite
acute si
subacute sunt:
a) [x] gingivostomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivostomatita herpetica;
c) [ ] gingivita alergica;
d) [x] gingivostomatita aftoasa recidivanta;
e) [ ] gingivostomatita de menopauza.
1184. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619050. Gingivitele descuamative
reprezinta
manifestari bucale ale:
a) [x] pemfigusului ;
b) [ ] diabetului ;
c) [x] lichenului plan ;
d) [ ] administrarii de antagonisti de Ca;
e) [x] sclerodermiei.
1185. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319060. Parodontiul marginal prezinta
semne de
suferinta in situatii ca
a) [ ] infectie virala;
b) [ ] infectie fungica;
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] lipsa de contact dentar ocluzal;
e) [ ] edentatii unidentare.
1186. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319063. La adulti inflamatia are:
a) [x] intensitate redusa;
b) [x] evolutie lenta;
c) [x] pusee inflamatorii subacute;
d) [ ] evolutie rapid progresiva;
e) [ ] caracter recidivant.
1187. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319064. Urmatoarele denumiri sunt
necorespunzatoare:
a) [x] gingivita tartrica;
b) [x] gingivita iritativa;
c) [x] gingivita de cauza iritativa;
d) [ ] gingivita cronica (simpla, necomplicata);
e) [ ] gingivita cronica de cauza microbiana.
1188. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319065. Gingivitele descuamative apar
in
urmatoarele afectiuni:
a) [x] lichen plan;
b) [x] sclerodermie;
c) [x] pemfigus;
d) [ ] sindrom Behcet;
e) [ ] lupus eritematos diseminat.
1189. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2819077. Gingivitele descuamative se
intalnesc in
unele boli sistemice ca:
a) [ ] diabet;
b) [x] lichen plan;
c) [x] sclerodermie;
d) [ ] carenta vitaminei C;
e) [x] pemfigus.
1190. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2919081. Dupa clasificarea Catedrei de
Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
a) [x] diabet;
b) [x] boli de sange;
c) [ ] menopauza;
d) [x] carenta vitaminei C;
e) [x] stari immune.
1191. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320004. Gingivita cronica de cauza
microbiana
poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant
actioneaza:
a) [ ] 2-3 ani;
b) [x] 2-3 luni;
c) [ ] 2-4 luni;
d) [ ] 2-4 zile;
e) [ ] 2-3 saptamani.
1192. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420005. Care din urmatoarele
simptome nu le
intalnim la pacientii cu gingivita cronica:
a) [ ] usor prurit gingival;
b) [x] dureri severe;
c) [ ] senzatie de usturime;
d) [ ] sangerari gingivale la periaj;
e) [ ] sangerari gingivale la masticatie.
1193. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420006. Cate zone distincte afectate se
descriu
histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
a) [ ] 3;
b) [x] 4;
c) [ ] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.
1194. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420008. Principalul semn clinic obiectiv
in
gingivitele cronice il reprezinta:
a) [ ] culoarea rosie deschisa a gingiei;
b) [ ] tumefactia;
c) [x] sangerarea gingivala;
d) [ ] modificarile aspectului suprafetei gingivale;
e) [ ] consistenta variabila a gingiei.
1195. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520009. Gingivita acuta ulcero-
necrotica:
a) [ ] apare in special la batrani;
b) [ ] s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
c) [x] are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
d) [ ] este favorizata de deficienta vitaminei PP;
e) [ ] prezinta hipersalivatie seroasa.
1196. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520014. Perioada de incubatie a
virusului herpetic
implicat in producerea gingivo-stomatitei
herpetice este:
a) [x] 48-72 ore;
b) [ ] 36-48 ore;
c) [ ] 18 ore;
d) [ ] 24 ore;
e) [ ] 24-48 ore.
1197. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1620015. Gingivita acuta ulcero-
necrotica este
caracterizata prin:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] alterarea starii generale;
c) [ ] absenta sangerarii la palpare cu sonda;
d) [ ] consistenta ferma a papilelor;
e) [ ] mobilitate dentara.
1198. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2920033. Semnul patognomonic din
gingivostomatita ulcero-necrotica este:
a) [ ] culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate;
b) [x] papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat);
c) [ ] gingivoragii la cele mai mici atingeri;
d) [ ] adenopatie regionala;
e) [ ] limitarea deschiderii gurii prin trismus.
1199. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220038. In candidoza acuta, subiectiv
pot aparea:
a) [x] senzatii dureroase la atingere, masticatie;
b) [x] dificultatea de a purta protezele mobile;
c) [x] fisuri dureroase ale comisurilor orale;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [ ] prurit gingival.
1200. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220039. In gingivita din cursul ciclului
menstrual
apar urmatoarele manifestari:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale;
c) [x] usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [x] senzatie de tensiune.
1201. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220042. In pericoronaritele acute pot
aparea
urmatoarele complicatii:
a) [ ] trismus;
b) [ ] febra;
c) [x] abcese de vecinatate;
d) [x] edem laringian;
e) [x] meningita acuta.
1202. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220043. Pacientii cu gingivita cronica
semnaleaza:
a) [x] usor prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale la periaj si masticatie;
c) [x] senzatie de usturime;
d) [ ] tumefactie;
e) [ ] halena.
1203. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320053. Producerea gingivostomatitei
ulceronecrotice
este data de:
a) [x] boli generale cronice casectizante;
b) [ ] menopauza si postmenopauza;
c) [ ] deficitul de vitamina A, D, E;
d) [x] prezenţa bacililor fuziformi si spirochetelor;
e) [ ] hiposalivatia din colagenoze.
1204. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320055. Sindromul PLUMMER-
VINSON din
anemia hipocroma consta in:
a) [x] glosita;
b) [x] ulceratii orale si faringiene;
c) [ ] mucoasa gingivala este palida;
d) [x] disfagie;
e) [ ] toate de mai sus.
1205. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420059. Simptomatologia gingivitei
acute ulceronecrotice
cuprinde:
a) [ ] fisuri dureroase la comisuri;
b) [x] halena fetida intensa;
c) [x] limitarea deschiderii gurii prin trismus;
d) [ ] stare generala de regula nealterata;
e) [x] dureri spontane iradiante in oasele maxilare.
1206. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520061. Conditiile favorizante de
aparitie a
gingivostomatitelor micotice sunt:
a) [x] consumul excesiv de antibiotice;
b) [x] sarcina;
c) [ ] varsta si sexul;
d) [x] SIDA;
e) [x] diabetul.
1207. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520065. Gingivita la pubertate este
caracterizata
prin:
a) [x] aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
b) [ ] este mai frecventa intre 10-12 ani;
c) [x] implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;
d) [ ] aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;
e) [x] inflamatie gingivala rosu-violacee.
1208. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520066. Gingivita ulcero-necrotica este
caracterizata prin:
a) [x] dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
b) [x] senzatie de gust metalic si alterat;
c) [x] halena fetida;
d) [x] aspect decapitat al papilelor;
e) [ ] mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.
1209. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2120076. Factori favorizanti in
producerea
gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt:
a) [x] fumatul excesiv;
b) [ ] deficitul vitaminelor E si PP;
c) [x] alcoolismul;
d) [x] pericoronaritele;
e) [x] stresul.
1210. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2320086. În gingivita acuta ulcero-
necrotica sunt
prezente urmatoarele simptome obiective:
a) [ ] senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale;
b) [x] rigiditatea fetei si adenopatie regionala;
c) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
d) [x] papile interdentare cu "aspect decapitat";
e) [ ] accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.
1211. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2820106. Tumora de sarcina
a) [ ] prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri;
b) [ ] prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri;
c) [ ] apare dupa luna a 5-a de sarcina;
d) [x] din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom;
e) [x] apare dupa luna a 3-a de sarcina.
1212. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2920115. Gingivitele hiperplazice
medicamentoase
pot sa apara in urma administrarii de:
a) [x] antagonisti de calciu;
b) [ ] stamicin;
c) [x] hidantoina;
d) [ ] cefalosporine;
e) [x] ciclosporine.
1213. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221001. Parodontita marginala rapid
progresiva
apare cel mai frecvent
a) [ ] dupa 40 ani;
b) [ ] la varstnici;
c) [ ] la copii;
d) [x] dupa 20 ani;
e) [ ] la menopauza.
1214. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221002. Semnul patognomonic al
PMCS este:
a) [ ] durere localizata;
b) [ ] sangerari gingivale la succiune;
c) [x] senzatie de egresiune;
d) [ ] halistereza;
e) [ ] prezenta pungilor parodontale.
1215. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321004. Incidenta parodontitei
marginale rapid
progresive este de:
a) [ ] 2-6%;
b) [x] 4-8%;
c) [ ] 48%;
d) [ ] 33%;
e) [ ] 0,5%.
1216. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421006. In parodontita juvenila, in
forma
localizata se produc migrari patologice ale:
a) [ ] molarilor secunzi si incisivilor;
b) [ ] molarilor primi si caninilor;
c) [x] molarilor primi si incisivilor;
d) [ ] molarilor secunzi si caninilor;
e) [ ] premolarilor.
1217. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1521014. Radiologic, in parodontita
juvenila:
a) [x] resorbtia osoasa este verticala;
b) [ ] resorbtia osoasa este orizontala;
c) [ ] apare halistereza;
d) [ ] demineralizarea are aspect de canal septal;
e) [ ] demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.
1218. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621015. in parodontita juvenila la
examenul
radiologic se remarca:
a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] resorbtia osoasa orizontala;
c) [ ] halistereza;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.
1219. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621016. In parodontita marginala
cronica
profunda la examenul radiologic se remarca:
a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] halistereza;
c) [ ] resorbtie osoasa orizontala;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.
1220. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321021. Elementul esenţial de
diferenţiere şi
transformare a gingivitei în parodontită marginală
cronică este:
a) [ ] apariţia sângerării gingivale spontane;
b) [ ] apariţia fisurilor Stillman;
c) [ ] apariţia tartrului;
d) [x] afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie;
e) [ ] mobilitatea dinţilor.
1221. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2921030. Incidenta maxima a
episoadelor agresive
este in jurul varstei de:
a) [ ] 20 ani;
b) [ ] 25-30 ani;
c) [x] 30-35 ani;
d) [ ] 35-40 ani;
e) [ ] 45 ani.
1222. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221034. In parodontita marginala
cronica
profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele
zone:
a) [ ] zona mentoniera;
b) [x] liniile oblice externa si interna;
c) [ ] gaura palatina mare;
d) [x] cresta zigomato-molara;
e) [x] zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori.
1223. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221037. Subiectiva in paroodntita
marginala
cronica superficiala apar:
a) [ ] migrari dentare patologice;
b) [x] prurit gingival;
c) [x] jena dureroasa la nivelul gingiei;
d) [x] usturimi gingivale;
e) [x] sangerari gingivale.
1224. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321042. In parodontita marginala
profunda
rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele
microorganisme:
a) [x] Bacillus forsytus - 25%;
b) [ ] Bacillus forsytus - 52%;
c) [ ] Bacillus forsytus - 40%;
d) [ ] Porphyromonas gingivalis -50%;
e) [x] Porphyromonas gingivalis - 15 %.
1225. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321043. Parodontita juvenila se
caracterizeaza
prin:
a) [x] lipsa unei inflamatii evidenta clinic;
b) [ ] pungi parodontale false;
c) [ ] radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi;
d) [x] mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi;
e) [x] resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi.
1226. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321049. Uneori pungile parodontale au
perete
extern partial osos la nivelul:
a) [ ] apofizelor genii;
b) [ ] spinei nazale;
c) [x] liniilor oblice: interna si externa;
d) [x] crestei zigomato-malare;
e) [x] zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori.
1227. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421051. In parodontita marginala
cronica mixta
semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a) [x] fisuri Stillman;
b) [x] feston McCall;
c) [ ] atrofie osoasa predominant verticala;
d) [ ] retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate;
e) [x] hiperestezie.
1228. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421052. In parodontita marginala
cronica
profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
a) [x] gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular;
b) [ ] gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa;
c) [x] gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm;
d) [ ] gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus;
e) [x] gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular.
1229. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421054. Parodontita prepubertala este
asociata
unor boli generale ca:
a) [x] sindromul Down;
b) [x] sindromul Papillon-Lefevre;
c) [ ] hiperfosfatazia;
d) [ ] anemia;
e) [x] sindromul Chediak-Higashi.
1230. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1521057. In parodontita marginala
cronica
profunda la adult, subiectiv:
a) [x] apar tulburari de masticatie;
b) [x] tulburari de fonatie;
c) [ ] retractie gingivala;
d) [ ] pungi adevarate;
e) [x] manifestari psihice anxios-obsesive.
1231. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621068. Parodontita marginala cronica
superficiala se caracterizeaza prin:
a) [x] prurit gingival;
b) [ ] dureri intense la atingerea gingiei;
c) [x] jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie;
d) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
e) [ ] dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.
1232. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321078. Ce tip de exsudat se poate
întâlni în
pungile parodontale adevărate din parodontita
marginală cronică profundă a adultului?
a) [x] exsudat seros;
b) [ ] exsudat fibrinos;
c) [x] exsudat sero-fibrinos;
d) [ ] exsudat sangvinolent;
e) [x] exsudat purulent.
1233. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321084. Care dintre următoarele
caractere
definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în
parodontita marginală cronică superficială:
a) [x] papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform "prelins" interdentar spre marginea incizala
sau
suprafaţa ocluzală;
b) [x] uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte;
c) [x] papila gingivală are uneori aspect lobulat, cu un şanţ discret la bază, care o delimitează de gingia
fixă;
d) [ ] relieful papilei este şters, pâna aproape de dipariţie;
e) [ ] papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări.
1234. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321085. Care dintre următoarele
afirmaţii în
legătură cu parodontita prepubertară, sunt adevărate:
a) [x] apare la dentiţia temporară şi mixtă;
b) [x] este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre;
c) [x] este asociată cu sindromul Down;
d) [ ] nu se asociază cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia;
e) [x] este asociată cu sindromul Chediak-Higashi.
1235. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2821103. In parodontita marginala
cronica
superficiala:
a) [ ] scade fosfataza alcalina;
b) [ ] scade ARN;
c) [x] scade Succindehidrogenaza;
d) [x] creste fosfataza alcalina;
e) [x] creste ARN.
1236. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222001. Factorul cauzal in AIDS este
reprezentat
de
a) [x] un virus - HIV;
b) [ ] specii de stafilococ;
c) [ ] specii de streptococ;
d) [ ] spirochete;
e) [ ] endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans.
1237. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222002. Sindromul imunodeficientei
dobandite
este
a) [ ] congenital;
b) [x] consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare;
c) [ ] ereditar;
d) [ ] de etiologie microbiana;
e) [ ] de etiologie micotica.
1238. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322006. Riscul de contaminare cu
virusul HIV
prin manopere stomatologice este:
a) [x] posibil;
b) [ ] probabil;
c) [ ] exclus;
d) [ ] crescut;
e) [ ] scazut.
1239. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322007. SIDA este consecinta unei
infectii
a) [ ] Bacilare;
b) [ ] Cu candida;
c) [ ] Parazitare;
d) [x] Virale;
e) [ ] Polimicrobiene.
1240. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale
ganglionilor:
a) [x] subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior;
b) [ ] retroauriculari;
c) [ ] occipitali;
d) [ ] pretragieni;
e) [ ] submentonieri.
1241. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul
Kaposi este
localizat:
a) [ ] preferenţial pe gingie;
b) [ ] preferenţial pe mucoasa bolţii palatine;
c) [ ] preferenţial pe mucoasa jugală;
d) [ ] preferenţial pe mucoasa planşeului bucal;
e) [x] preferenţial pe gingie şi mucoasa bolţii palatine.
1242. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222028. Infectia cu HIV se transmite in
special
a) [ ] prin atingerea persoanei infectate;
b) [x] prin contact sexual;
c) [x] prin contaminare cu sange infectat;
d) [ ] aerian;
e) [ ] nu se transmite.
1243. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222029. Manifestarile extraorale si
generale
frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate de:
a) [ ] leucoplazia viloasa ;
b) [ ] sarcomul Kaposi;
c) [ ] hiperpigmentarea mucoasei orale;
d) [x] histoplasmoza;
e) [x] toxoplasmoza cerebrala.
1244. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222031. Parodontita marginala ulcero-
necrotica
rapid progresiva din AIDS
a) [ ] nu apare decat in stadiile terminale ale bolii;
b) [x] apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate;
c) [ ] se prezinta exclusiv localizat;
d) [x] se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar;
e) [x] poate fi localizata sau generalizata.
1245. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222033. Sarcomul Kaposi este
a) [x] o tumora maligna;
b) [ ] o tumora benigna;
c) [ ] specifica infectie HIV;
d) [x] nespecifica infectiei HIV;
e) [x] apare mai frecvent la bolnavii SIDA.
1246. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222034. Virusul HIV este prezent in
cantitatea
cea mai mare in:
a) [ ] lichidul santului gingival;
b) [ ] saliva;
c) [x] sange;
d) [x] lichid cefalo-rahidian;
e) [x] sperma.
1247. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322036. Diagnosticul diferential al
hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu:
a) [ ] eritroplazia;
b) [x] hiperpigmentatiile medicamentoase;
c) [x] coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana;
d) [ ] sarcomul Kaposi;
e) [ ] candidoza eritematoasa.
1248. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322037. Eritemul gingival liniar:
a) [x] se mai numeste gingivita HIV;
b) [x] frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri
usoare;
c) [x] este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere;
d) [ ] se insoţeste de mobilitate dentara;
e) [ ] creste incidenta cariilor de colet.
1249. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1422042. In cursul infectiei HIV
propriu-zise,
starea generala a bolnavului se poate altera prin:
a) [x] febra;
b) [x] inapetenta;
c) [ ] aritmie cardiaca;
d) [x] astenie;
e) [x] diaree.
1250. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2322057. Ce populaţie celulară este
afectată de
virusul HIV ?
a) [ ] limfocitele T-kiler;
b) [x] limfocitele T-helper;
c) [x] macrofagele;
d) [x] celule Langerhans;
e) [x] unii neuroni şi celulele gliale ale creierului.
1251. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1323002. Frecventa localizarii abcesului
parodontal
marginal in ordine este:
a) [ ] lingual, palatinal, vestibular;
b) [ ] palatinal, vestibular, lingual;
c) [ ] vestibular, palatinal, lingual;
d) [x] vestibular, lingual, palatinal;
e) [ ] lingual, vestibular, palatinal.
1252. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423004. Abcesul parodontal marginal
se
localizeaza cel mai frecvent:
a) [ ] palatinal;
b) [ ] lingual;
c) [x] vestibular;
d) [ ] mezial;
e) [ ] distal.
1253. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423005. Abcesul parodontal marginal
se produce
prin:
a) [ ] insistenta la periaj;
b) [x] exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul
natural al
acestuia este redus sau blocat;
c) [ ] scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale;
d) [ ] scaderea rezistentei imune a organismului;
e) [ ] microtraume repetate ale gingiei.
1254. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523008. Abcesul parodontal poate fi:
a) [x] simplu;
b) [ ] complicat;
c) [ ] mixt;
d) [ ] diferentiat;
e) [ ] simetric.
1255. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523009. Abcesul parodontal situat intre
cei 2
incisivi superiori se poate insoti de:
a) [ ] aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
b) [x] celulita a buzei superioare;
c) [ ] tulburari de ocluzie frontala;
d) [ ] cefalee si stare de curbatura;
e) [ ] sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.
1256. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523012. Hiperestezia dentinara se poate
instala
dupa:
a) [ ] periaj;
b) [x] detartraj;
c) [ ] badijonaj cu ZnCl2;
d) [ ] traumatisme dento-alveolare;
e) [ ] indepartarea obturatiilor in exces.
1257. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1623013. Lacunele cuneiforme:
a) [ ] apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare;
b) [ ] apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrine;
c) [ ] apar mai frecvent ocluzal;
d) [x] au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui;
e) [ ] nu reprezinta o lipsa de substanta.
1258. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1223029. Abcesul parodontal marginal
a) [x] este o complicatie a parodontitei marginale cronice;
b) [ ] este localizat cel mai frecvent palatinal;
c) [ ] nu poate fi intalnit niciodata lingual;
d) [x] se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale;
e) [ ] tratamentul consta in drenaj prin punctionare.
1259. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1223032. Hiperestezia dentinara devine
manifesta
in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu instrumente metalice;
b) [x] contact cu alimente;
c) [x] amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi;
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.
1260. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1323049. Hiperestezia dentinara se
instaleaza
dupa:
a) [x] retractii gingivale;
b) [x] interventii chirurgicale parodontale;
c) [ ] periaj profesional;
d) [ ] aplicarea acidului in vederea realizarii obturaţiilor fizionomice;
e) [x] planarea radiculara.
1261. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423053. Complicatiile la distanta si
generale ale
bolilor parodontiului marginal sunt:
a) [ ] gastrita cronica;
b) [ ] pancreatita;
c) [ ] rectocolita ulcero-hemoragica;
d) [x] colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica;
e) [x] septicopioemii si septicemie.
1262. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523061. Dintii limitrofi ai abcesului
parodontal:
a) [x] sunt, in general, indemni de carie;
b) [ ] prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea
abcesului;
c) [x] au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
d) [ ] prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
e) [x] au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
1263. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523067. Tumefactia din abcesul
parodontal:
a) [x] este rotunda;
b) [x] este ovalara;
c) [x] are dimensiuni variabile;
d) [x] este circumscrisa;
e) [ ] nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.
1264. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2123073. Complicatiile la distanta si
generale ale
parodontitelor marginale pot fi :
a) [x] Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica;
b) [ ] Diabet;
c) [ ] Leucemie;
d) [x] Septicopioemii;
e) [x] Septicemie.
1265. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2323083. Hiperestezia dentinara devine
manifesta
in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu alimente acre sau dulci;
b) [x] contact cu alimente solide sau lichide;
c) [ ] contact cu alimente calde(cel mai frecvent);
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.
1266. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324001. Aparatul de detartraj cu
ultrasunete
foloseste vibratii cuprinse intre:
a) [x] 20 000 - 45 000 cicli pe secunda;
b) [ ] 45 000 - 60 000 cicli pe secunda;
c) [ ] 20 000 - 60 000 cicli pe secunda;
d) [ ] 20 000 - 70 000 cicli pe secunda;
e) [ ] 20 000 - 80 000 cicli pe secunda.
1267. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324003. Profilaxia primara a
inflamatiilor
microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:
a) [x] totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale;
b) [ ] formele incipiente de imbolnavire;
c) [ ] prevenirea recidivelor;
d) [ ] tratamentul abcesului parodontal;
e) [ ] slefuiri ocluzale preventive.
1268. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324004. Substantele abrazive din
pastele de dinti
sunt:
a) [ ] azotat de potasiu;
b) [x] carbonat de calciu si magneziu;
c) [ ] monofluorfosfat de sodiu;
d) [ ] carboximetilceluloza;
e) [ ] sulfat de sodiu.
1269. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324005. Timpul unui periaj dentar
corespunzator
este de
a) [x] 3-5 minute;
b) [ ] 5-10 minute;
c) [ ] 5-7 minute;
d) [ ] 1-3 minute;
e) [ ] 5-8 minute.
1270. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424006. Actiunea amoxicilinei asupra
stafilococilor este redusa datorita:
a) [x] beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestia;
b) [ ] alfa-lactamazei secretata de acestia;
c) [ ] grosimii peretelui celular al stafilococilor;
d) [ ] lipsei beta-lactamazei;
e) [ ] virulentei deosebite a stafilococilor.
1271. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424007. Care dintre urmatoarele
antibiotice
actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?
a) [ ] Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina;
b) [ ] Nistatina, Polimixina;
c) [ ] Tetraciclina, Streptomicina;
d) [ ] Eritromicina, Cloramfenicolul;
e) [x] Fluorochinolonele.
1272. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524010. Chiuretele speciale sunt:
a) [x] chiurete Gracey;
b) [ ] chiurete Langer;
c) [ ] chiuretele Columbia-McCall;
d) [ ] chiuretele Goldman-Fox;
e) [ ] chiuretele Orban.
1273. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1224034. Matricele pentru obturatii de
colet au
urmatoarele caracteristici:
a) [x] realizeaza o suprafata neteda a obturatiei;
b) [x] permit fotopolimerizarea prin transparenta;
c) [ ] necesita obligatoriu izolarea dintelui cu diga;
d) [x] favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilor;
e) [ ] necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corecta.
1274. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1224035. Mijloace secundare de
indepartare a
placii microbiene sunt:
a) [x] matasea interdentara;
b) [x] scobitori din lemn;
c) [ ] periajul electric;
d) [x] periute interdentare;
e) [ ] periute din par natural.
1275. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324041. Aparatul de detartraj cu
ultrasunete este
format din:
a) [x] generatorul electric;
b) [ ] sistemul de incalzire a apei;
c) [x] sistemul de racire cu apa;
d) [x] piesa de mana si partea terminala activa;
e) [x] dispozitivul de pornire-oprire.
1276. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324043. Dezavantajele periilor de dinti
cu peri
naturali sunt:
a) [x] oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea;
b) [ ] se incarca bine si retin pasta de dinti;
c) [ ] nu produc traumatisme gingivale;
d) [x] degradare mecanica intr-un timp relativ scurt;
e) [ ] suplete prea mare.
1277. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324045. Efectele secundare ale folosirii
indelungate ale clorhexidinei sunt:
a) [ ] recesiuni parodontale;
b) [x] modificari tranzitorii ale senzatiei gustative;
c) [x] coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice;
d) [x] depuneri crescute de tartru supragingival;
e) [x] iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale.
1278. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424051. Ampicilina este:
a) [x] un antibiotic obtinut prin semisinteza;
b) [ ] o fluoximetilpenicilina;
c) [ ] o benzilpenicilina;
d) [x] similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg;
e) [ ] un antibiotic aminoglicozidic.
1279. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424054. Nistatina are urmatoarele
indicatii:
a) [x] stomatita micotica a nou-nascutilor;
b) [x] stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti;
c) [x] stomatita micotica sub placa protetica;
d) [x] profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti;
e) [ ] gingivo-stomatita ulcero-necrotica.
1280. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524059. Detartrajul:
a) [x] este o manopera sangeranda;
b) [x] subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;
c) [ ] este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;
d) [x] este supra- si subgingival;
e) [x] se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.
1281. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524063. Periile de dinti cu par natural
sunt
confectionate mai frecvent din:
a) [x] par de camila;
b) [ ] par de vitel;
c) [ ] par de cal;
d) [x] par de porc;
e) [ ] par de oaie.
1282. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2124073. Stimulatorul gingival
actioneaza:
a) [ ] in primele saptamani dupa interventiile chirurgicale;
b) [ ] pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartraj;
c) [x] pentru indepartarea placii microbiene;
d) [x] pentru masaj gingival;
e) [x] pentru indepartarea detritusurilor moi.
1283. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324077. Care dintre următoarele sunt
mijloace
secundare, ajutătoare de îndepărtare a plăcii
microbiene şi a resturilor organice?
a) [x] Duşurile şi irigaţia bucală;
b) [x] Scobitorile din lemn;
c) [x] Firul de mătase;
d) [x] Stimulatorul gingival;
e) [ ] Detartrorul ultrasonic.
1284. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324078. Clătirea gurii după un periaj
dentar
corect
a) [ ] nu este necesară;
b) [x] se face cu apă curentă;
c) [x] se face cu clorhexidină;
d) [x] se face cu sanguinarină;
e) [x] se face cu hipermanganat de potasiu.
1285. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324079. Care dintre următoarele
afirmaţii în
legătură cu detartrajul, sunt adevărate:
a) [x] reprezintă una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale;
b) [ ] necesită dexteritate din partea practicianului;
c) [x] este o manoperă sângerândă;
d) [x] necesită protecţie de antibiotice la pacienţii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc);
e) [ ] tehnicile moderne prevăd în exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic.
1286. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324082. Administrarea Augmentinului
ca
tratament medicamentos al parodontitelor marginale
cronice profunde, este contraindicată
a) [x] in herpes;
b) [x] in mononucleoză infecţioasă;
c) [x] in leucemie limfoidă;
d) [ ] in anemie;
e) [x] in tratamentul cu alopurinol.
1287. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2924091. Clorhexidina se indica in:
a) [x] abcese parodontale marginale;
b) [ ] hiperestezie dentinara;
c) [x] gingivite acute;
d) [x] gingivite cronice si parodontite marginale cronice;
e) [x] prevenirea depunerii placii microbiene.
1288. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazut S1315002. In cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal;
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.
1289. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315004. In parodontita apicala acuta
hiperemica
consecutiva depasirii apexului cu material de
obturatie, este contraindicata:
a) [ ] Expectativa;
b) [ ] Interventia chirurgicala;
c) [x] Dezobturarea canalului radicular;
d) [ ] Administrarea de antialgice;
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%.
1290. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415006. Daca secretia se mentine in
canal si dupa
folosirea pansamentelor medicamentoase se
poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
a) [ ] Dontisolon;
b) [x] pasta Walkhoff;
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol;
d) [ ] endometazona;
e) [ ] ciment fosfat de zinc.
1291. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515008. Care din urmatoarele
materiale cauzeaza
cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii
apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica;
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina;
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat;
d) [ ] Araldit;
e) [ ] Rasini cu epoxizi.
1292. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515009. Care din urmatorii factori
conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul;
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie;
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
d) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
e) [x] Toate de mai sus.
1293. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515010. Tratamentul parodontitei
apicale acute
exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice;
b) [ ] Permeabilizarea apexului;
c) [ ] Dintele se lasa deschis;
d) [ ] Aplicarea de prisnite;
e) [x] Toate de mai sus.
1294. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515011. Tratamentul parodontitei
apicalearsenicale, forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui;
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice;
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial;
e) [x] Toate de mai sus.
1295. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515012. Urmatoarele forme de
parodontite apicale
cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic;
b) [ ] Abces apical cronic;
c) [ ] Osteita paradentara;
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva;
e) [x] Toate de mai sus.
1296. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2115013. Care este doza maxima
recomandata de
acetat de prednison in tratamentul unei parodontite
apicale acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi;
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi;
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi;
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi;
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi;
1297. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215028. Atitudinea terapeutica fata de
parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie;
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical;
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol;
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal;
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice.
1298. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215029. Cauzele iatrogene ale
persistentei
secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex;
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente;
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici;
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada;
e) [ ] varsta bolnavului.
1299. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215031. Imobilizarea dintelui in
vederea
drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigital, dintele fiind imobilizat intre police si index;
b) [ ] palmar;
c) [x] monodigital;
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz;
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu.
1300. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215032. In parodontita apicala acuta
arsenicala
forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui;
b) [x] extractia dintelui;
c) [ ] administrarea masiva de analgetice;
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice.
1301. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215035. In tratamentul general cu
antibiotice al
parodontitelor apicale exudative seroase se poate
administra:
a) [x] Penicilina;
b) [x] Ampicilina;
c) [ ] Fenilbutazona;
d) [ ] Diclofenac;
e) [x] Tetraciclina.
1302. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215037. Pentru prevenirea evolutiei
parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme
purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
a) [x] antibiotice;
b) [ ] anticoagulante;
c) [x] antiinflamatoare nespecifice;
d) [x] antialgice;
e) [ ] antiacide.
1303. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215038. Pentru realizarea
tratamentului
endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale
acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui;
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia;
c) [x] anestezia;
d) [ ] administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala;
e) [ ] extractia dintelui.
1304. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215039. Schema de tratament a
parodontitei
apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena;
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului;
d) [ ] se sutureaza fistula;
e) [ ] se obtureaza dintele retrograd.
1305. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215041. Tratamentul parodontitelor
apicale acute
poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului;
b) [ ] sexul pacientului;
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual);
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie;
e) [x] pozitia dintelui pe arcada.
1306. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315043. In cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal;
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [x] Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.
1307. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315044. In cazul secretiei seroase
moderate din
parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice;
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice;
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica;
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos.
1308. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315048. In parodontitele apicale
cronice
fistulizate:
a) [x] Se face tratament mecanic;
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice;
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canal;
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal.
1309. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415052. Care sunt situatiile clinice in
care nu se
poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane;
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal;
d) [x] corpi straini in canal;
e) [x] radacini curbe.
1310. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415055. Factorii care conditioneaza
intensitatea
manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei;
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul;
c) [x] calitatea materialului de obturatie;
d) [x] topografia loco-regionala;
e) [ ] starea tesutului pulpar.
1311. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415056. In parodontitele apicale acute
tratamentul medicamentos:
a) [x] este un tratament adjuvant;
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala;
c) [ ] nu este necesar;
d) [ ] este un tratament principal;
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala.
1312. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515070. Tratamentul inflamatiei
postobturatie
consta in:
a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic;
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii;
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte;
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml;
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz.
1313. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2315087. Extractia dentara in caz de
parodontita
apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet;
b) [x] drenaj endodontic inefcient;
c) [x] stare generala afectata;
d) [x] boala de focar;
e) [x] dinte fara valoare functionala.
1314. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216001. Baza santului gingival o
constituie
a) [ ] epiteliul sulcular;
b) [x] conturul coronar al epiteliului jonctional;
c) [ ] epiteliul adamantin redus;
d) [ ] insertia epiteliala;
e) [ ] jonctiunea amelo-dentinara.
1315. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216002. Celulele periferice situate pe
suprafata
convexa a mugurelui dentar formeaza
a) [x] stratul adamantin extern;
b) [ ] stratul adamantin intern;
c) [ ] lamina dentara primara;
d) [ ] teaca Hertwig;
e) [ ] stratul epitelial.
1316. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216003. Primul stadiu al eruptiei
dentare pasive se
caracterizeaza prin
a) [ ] aparitia fenomenului de atritie;
b) [ ] epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt;
d) [ ] epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului;
e) [ ] baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement.
1317. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416004. Adancimea santului gingival
este in
medie:
a) [ ] 2 mm;
b) [ ] 1,5 mm;
c) [ ] 1 mm;
d) [x] 1,8 mm;
e) [ ] 2,2 mm.
1318. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416005. Gingia fixa are o inaltime
verticala de:
a) [ ] 3-5 mm;
b) [x] 1-9 mm;
c) [ ] 5-9 mm;
d) [ ] 1-5 mm;
e) [ ] 3-9 mm.
1319. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516007. Coroana clinica este:
a) [ ] portiunea dintelui acoperita de smalt;
b) [ ] portiunea dintelui acoperita de cement;
c) [x] portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;
d) [ ] mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale;
e) [ ] mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale.
1320. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2116012. Mucoasa gingivala este:
a) [ ] Senzoriala;
b) [ ] Jugala;
c) [ ] Alveolara;
d) [ ] De captusire;
e) [x] Masticatorie.
1321. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816024. Cresteri ale volumului de lichid
gingival
se constata:
a) [ ] dimineata;
b) [ ] prin masaj gingival;
c) [ ] in sarcina;
d) [ ] in urma folosirii contraceptivelor;
e) [x] toate de mai sus.
1322. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216027. Care din urmatoare functii
sunt
caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
a) [x] functia senzitiva;
b) [x] functia colageno-formatoare;
c) [ ] mezializarea fiziologica;
d) [ ] functia de implantare;
e) [x] functia de nutritie.
1323. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216031. Care sunt componentele
gingiei
a) [x] papila interdentara;
b) [x] marginea gingivala libera;
c) [ ] mucoasa alveolara;
d) [ ] frenul labial;
e) [x] gingia fixa.
1324. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216032. Eruptia dentara activa se
caracterizeaza
prin
a) [x] coroana anatomica este egala cu coroana clinica;
b) [x] radacina anatomica este egala cu radacina clinica
c) [x] apozitie de os alveolar;
d) [ ] coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica;
e) [x] deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional.
1325. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216033. Gingia fixa se caracterizeaza
prin
a) [ ] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm;
b) [x] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;
c) [ ] este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori;
d) [x] adera ferm de dinte;
e) [x] adera de osul alveolar.
1326. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316039. Osul alveolar propriu-zis se
mai numeste
si:
a) [ ] os alveolar sustinator;
b) [x] lamina dura;
c) [x] lamina cribriforma;
d) [ ] os medular;
e) [ ] corticala externa.
1327. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316042. Principalele tipuri de celule
din
desmodontiu sunt:
a) [x] fibroblasti;
b) [x] osteoblasti;
c) [ ] odontoblasti;
d) [x] cementoblasti;
e) [x] celule nediferentiate.
1328. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416047. Epiteliul oral este format din
urmatoarele straturi:
a) [x] granulos;
b) [x] cornos;
c) [x] bazal;
d) [x] spinos;
e) [ ] lamelar.
1329. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416050. Raportul topografic intre
cement si smalt
poate fi:
a) [x] cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri;
b) [ ] cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri;
c) [x] cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri;
d) [ ] cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri;
e) [x] cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri.
1330. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516053. Formele de uzura pe care le
sufera dintii
in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar
sunt:
a) [x] atritia;
b) [ ] egresiunea;
c) [ ] extruzia;
d) [x] abfractia;
e) [x] eroziunea..
1331. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316071. Epiteliul joncţional poate fi
localizat:
a) [x] numai pe smalt;
b) [x] pe smalt si pe cement;
c) [x] numai pe cement;
d) [ ] pe smalt si pe dentina;
e) [ ] numai pe dentina.
1332. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316076. Zonele cele mai bogate in os
medular
sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l
a) [ ] la nivelul molarilor inferiori;
b) [ ] la nivelul premolarilor inferiori;
c) [x] la nivelul premolarilor superiori;
d) [ ] la nivelul tuberozitatii maxilare;
e) [x] la nivelul molarilor superiori.
1333. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este
reprezentat de:
a) [ ] epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement;
b) [ ] baza santului gingival se proiecteaza pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement;
d) [x] baza santului gingival se proiecteaza pe smalt;
e) [ ] epiteliul jonctional este localizat pe smalt.
1334. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816097. Gingia fixa are o inaltime
verticala de:
a) [x] 2 mm;
b) [x] 5 mm;
c) [x] 7 mm;
d) [x] 1 mm;
e) [ ] 10 mm.
1335. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816098. Pozitia gingiei fata de dinte
depinde de:
a) [ ] sex;
b) [x] varsta;
c) [x] tipul constitutional;
d) [x] traumatisme directe;
e) [x] traumatisme indirecte.
1336. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816100. Zonele cele mai bogate in os
medular
sunt:
a) [ ] caninii superiori;
b) [ ] caninii inferiori;
c) [x] tuberozitatea maxilara;
d) [x] premolarii inferiori;
e) [x] molarii inferiori.
1337. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816101. Mobilitatea dentara fiziologica
are valori
de:
a) [ ] 0,15 mm la pluriradiculari;
b) [ ] 0,10 mm la monoradiculari;
c) [x] 0,15 mm la monoradiculari;
d) [x] 0,10 mm la pluriradiculari;
e) [ ] 0,18 mm la pluriradiculari.
1338. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2916104. Cresteri ale lichidului gingival
se
constata:
a) [x] dimineata;
b) [x] prin periaj;
c) [ ] la pubertate;
d) [x] in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical;
e) [x] in cursul folosirii contraceptivelor.
1339. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1217001. Informatia antigenica preluata
de
limfocitul B determina
a) [ ] declansarea raspunsului imun celular;
b) [x] declansarea raspunsului imun umoral;
c) [ ] reactia antigen-anticorp;
d) [ ] imunitate nespecifica;
e) [ ] elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular.
1340. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1217002. Leucotoxina este o exotoxina
sintetizata
de
a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
c) [ ] Prevotella;
d) [ ] Treponema denticola;
e) [ ] Capnocytophaga.
1341. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317003. Cele mai importante
parafunctii cu rol in
producerea bolii parodontale sunt:
a) [x] bruxismul;
b) [ ] respiratia orala si deglutitia infantila;
c) [ ] onicofagia;
d) [ ] sugerea degetului;
e) [ ] periajul dentar traumatic.
1342. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1417004. In cadrul maturarii placii
bacteriene,
substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
a) [ ] Mg;
b) [ ] Al;
c) [x] Ca;
d) [ ] Fe;
e) [ ] Li.
1343. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517007. Actinobacillus
actinomycetemcomitans
este implicat in producerea:
a) [ ] gingivitei descuamative;
b) [x] parodontopatiei juvenile;
c) [ ] gingivostomatitei ulceronecrotice;
d) [ ] parodontopatiei adultului;
e) [ ] parodontitei marginala cronica.
1344. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517010. Formarea placii bacteriene
incepe dupa
periaj la:
a) [ ] doua ore;
b) [ ] 30 minute;
c) [ ] 10 minute;
d) [x] 60 minute;
e) [ ] 3 ore.
1345. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517011. Nivelul maxim de acumulare a
tartrului
se obtine la:
a) [ ] 1-2 luni de la initierea depunerii;
b) [ ] 2-4 luni de la initierea depunerii;
c) [ ] 3-4 luni de la initierea depunerii;
d) [x] 4-6 luni de la initierea depunerii;
e) [ ] 6-8 luni de la initierea depunerii.
1346. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317019. Edentatia isi exercita rolul de
factor
favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale
cronice:
a) [ ] in plan vertical;
b) [ ] in plan orizontal;
c) [ ] in plan sagital;
d) [ ] in plan oblic;
e) [x] in plan orizontal si vertical.
1347. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317021. Cele mai multe din conditiile de
patogen
parodontal le indeplineste:
a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [ ] Veilonella;
c) [ ] Prevotella intermedia;
d) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
e) [ ] Bacteroides gracillis.
1348. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2517022. Compoziţia plăcii dentare
procentual în
bacterii este de:
a) [ ] 20%;
b) [ ] 30%;
c) [ ] 60%;
d) [x] 70%;
e) [ ] 100%.
1349. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317037. Aderenta bacteriilor la
pelicula
dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
a) [x] aderenta prin mecanism electrostatic;
b) [ ] aderenta prin mecanism chimic;
c) [ ] aderenta prin mecanisme hidrofile;
d) [x] aderenţa prin structuri bacteriene specializate;
e) [x] aderenta prin receptori de suprafata specifici.
1350. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317045. Tartrul supragingival se
caracterizeaza
prin:
a) [ ] culoare maroniu inchis spre negru;
b) [ ] este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera;
c) [x] localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori;
d) [x] se depune pe suprafaţa ocluzala a dinţilor lipsiţi de antagonistiş
e) [x] are consistenta friabila moale.
1351. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1417052. Placa supragingivala este
alcatuita in
prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
a) [x] glicoproteine;
b) [x] carbohidrati;
c) [x] factori de inhibitie ai hemaglutinarii;
d) [ ] celule fagocitare;
e) [ ] celule epiteliale descuamate.
1352. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517055. Bruxismul este:
a) [x] diurn;
b) [ ] intotdeauna nocturn;
c) [x] caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
d) [x] un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
e) [ ] miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.
1353. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517058. Saliva contine numerosi
factori
antibacterieni ca:
a) [x] lizozimul;
b) [ ] indolul;
c) [x] lactoferina;
d) [ ] amoniac;
e) [x] sistemul peroxidaza.
1354. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517059. Tartrul dentar:
a) [x] se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia;
b) [x] se depune de la varste tinere;
c) [x] care apare primul este cel supragingival;
d) [x] incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene;
e) [ ] se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare
ca in
saliva.
1355. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1617061. Celula bacteriana prezinta
urmatorii
factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
a) [x] peretele celular bacterian;
b) [ ] enzime;
c) [ ] exotoxine;
d) [ ] metaboliti;
e) [x] lipopolizaharidul.
1356. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1617062. Factorii favorizanti in
etiologia
parodontitei marginale cronice sunt:
a) [ ] placa bacteriana;
b) [x] tartru dentar,
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] cariile dentare;
e) [x] edentatia.
1357. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317076. Fumatul actioneaza local prin:
a) [ ] iritatii indirecte;
b) [x] iritatii directe;
c) [x] depuneri de nicotina;
d) [ ] vasoconstrictie periferica;
e) [ ] ischemie.
1358. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317077. Anomaliile dento-maxilare
care
favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice
sunt:
a) [x] incongruenta dento-alveolara cu inghesuire;
b) [ ] ocluzia cap la cap;
c) [x] ocluzia deschisa;
d) [x] ocluzia adanca;
e) [x] incongruenta dento-alveolara cu spatiere.
1359. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi
de ordin:
a) [ ] psihiatric;
b) [x] neurologic;
c) [x] psihologic;
d) [x] ocluzal;
e) [x] professional.
1360. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2817099. Hiperfunctia hipofizei
produce:
a) [x] spatieri dentare;
b) [x] cresterea in volum a maxilarelor;
c) [x] impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale;
d) [ ] aspect palid al gingiei;
e) [ ] cresterea usoara a mobilitatii dintilor.
1361. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2917101. Factorii locali favorizanti ai
bolii
parodontale sunt:
a) [x] factorii iatrogeni;
b) [x] obiceiurile vicioase;
c) [ ] placa bacteriana;
d) [x] trauma ocluzala;
e) [x] tartrul dentar.
1362. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219001. Examenul radiologic efectuat
in
gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni
indica aproape intotdeauna
a) [x] Demineralizarea septurilor alveolare;
b) [ ] Hiperestezie dentinara;
c) [ ] Traumatism ocluzal;
d) [ ] Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical;
e) [ ] Adenite.
1363. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219002. Formele cele mai numeroase de
imbolnavire ale parodontontiului marginal
a) [x] Prezinta o inflamatie manifesta;
b) [ ] Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare;
c) [ ] Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului;
d) [ ] Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive ;
e) [ ] Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina.
1364. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219003. Gingivita cronica (simpla,
mecomplicata)
a) [x] Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana);
b) [ ] Este de cauza micotica;
c) [ ] Este de natura virala;
d) [ ] Apare in cadrul unor boli sistemice;
e) [ ] Apare in lichenul plan sau alte dermatoze.
1365. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219004. Parodontita juvenila este
a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.
1366. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219005. Parodontita prepubertala este
a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.
1367. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1419011. Cate categorii de parodontite
cuprinde
clasificarea lui F.Carranza?
a) [ ] 3;
b) [ ] 4;
c) [x] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.
1368. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1519013. Dupa gradul de afectare a
structurilor
parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica
in:
a) [ ] gingivite, parodontite si parodontoze;
b) [ ] gingivite, parodontite si parodontome;
c) [ ] stomatite si parodontite;
d) [ ] parodontite, parodontoze si parodontome;
e) [x] gingivite si parodontite.
1369. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619014. Urmatoarele medicamente au
ca efect
secundar gingivite hiperplazice:
a) [x] hidantoina;
b) [ ] betablocantele;
c) [ ] metronidazolu;
d) [ ] cefalosporinele;
e) [ ] prednisonul.
1370. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia
internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in
anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
a) [x] Parodontite;
b) [x] Parodontoze;
c) [x] Parodontome;
d) [ ] Parodontita prepuberala;
e) [ ] Parodontita rapid progresiva.
1371. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219030. Din punct de vedere al
afectarii structurii
parodontiului marginal, in gingivite este afectat
a) [ ] Parodontiul de sustinere;
b) [x] Parodontiul marginal de invelis;
c) [x] Epiteliul si corionul gingival;
d) [x] Sistemul ligamentar supraalveolar;
e) [ ] Sinusul maxilar.
1372. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319032. Gingivitele din cursul unei
stari
fiziologice se clasifica in:
a) [x] gingivite de pubertate;
b) [x] gingivite de sarcina;
c) [x] gingivite de menopauza;
d) [ ] gingivite hiperplazice idiopatice;
e) [ ] gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana.
1373. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319034. Gingivo-stomatitele acute se
clasifica in:
a) [x] gingivo-stomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivo-stomatita herpetica;
c) [x] aftele recidivante;
d) [ ] gingivite din SIDA;
e) [ ] stomatite din SIDA.
1374. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319036. In gingivite este afectat:
a) [x] parodontiul marginal de invelis;
b) [x] sistemul ligamentar supraalveolar;
c) [ ] ligamentele orizontale;
d) [ ] ligamentele oblice;
e) [ ] nici una din acestea.
1375. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319039. Parodontita rapid progresiva
precoce
prezinta urmatoarele forme:
a) [ ] parodontita rapid progresiva a adultului;
b) [x] parodontita prepubertara;
c) [x] parodontita juvenila;
d) [ ] parodontita din SIDA;
e) [ ] parodontita ulcero-necrotica.
1376. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619048. Gingivite si gingivo-stomatite
acute si
subacute sunt:
a) [x] gingivostomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivostomatita herpetica;
c) [ ] gingivita alergica;
d) [x] gingivostomatita aftoasa recidivanta;
e) [ ] gingivostomatita de menopauza.
1377. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619050. Gingivitele descuamative
reprezinta
manifestari bucale ale:
a) [x] pemfigusului ;
b) [ ] diabetului ;
c) [x] lichenului plan ;
d) [ ] administrarii de antagonisti de Ca;
e) [x] sclerodermiei.
1378. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319060. Parodontiul marginal prezinta
semne de
suferinta in situatii ca
a) [ ] infectie virala;
b) [ ] infectie fungica;
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] lipsa de contact dentar ocluzal;
e) [ ] edentatii unidentare.
1379. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319063. La adulti inflamatia are:
a) [x] intensitate redusa;
b) [x] evolutie lenta;
c) [x] pusee inflamatorii subacute;
d) [ ] evolutie rapid progresiva;
e) [ ] caracter recidivant.
1380. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319064. Urmatoarele denumiri sunt
necorespunzatoare:
a) [x] gingivita tartrica;
b) [x] gingivita iritativa;
c) [x] gingivita de cauza iritativa;
d) [ ] gingivita cronica (simpla, necomplicata);
e) [ ] gingivita cronica de cauza microbiana.
1381. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319065. Gingivitele descuamative apar
in
urmatoarele afectiuni:
a) [x] lichen plan;
b) [x] sclerodermie;
c) [x] pemfigus;
d) [ ] sindrom Behcet;
e) [ ] lupus eritematos diseminat.
1382. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2819077. Gingivitele descuamative se
intalnesc in
unele boli sistemice ca:
a) [ ] diabet;
b) [x] lichen plan;
c) [x] sclerodermie;
d) [ ] carenta vitaminei C;
e) [x] pemfigus.
1383. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2919081. Dupa clasificarea Catedrei de
Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
a) [x] diabet;
b) [x] boli de sange;
c) [ ] menopauza;
d) [x] carenta vitaminei C;
e) [x] stari immune.
1384. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320004. Gingivita cronica de cauza
microbiana
poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant
actioneaza:
a) [ ] 2-3 ani;
b) [x] 2-3 luni;
c) [ ] 2-4 luni;
d) [ ] 2-4 zile;
e) [ ] 2-3 saptamani.
1385. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420005. Care din urmatoarele
simptome nu le
intalnim la pacientii cu gingivita cronica:
a) [ ] usor prurit gingival;
b) [x] dureri severe;
c) [ ] senzatie de usturime;
d) [ ] sangerari gingivale la periaj;
e) [ ] sangerari gingivale la masticatie.
1386. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420006. Cate zone distincte afectate se
descriu
histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
a) [ ] 3;
b) [x] 4;
c) [ ] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.
1387. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420008. Principalul semn clinic obiectiv
in
gingivitele cronice il reprezinta:
a) [ ] culoarea rosie deschisa a gingiei;
b) [ ] tumefactia;
c) [x] sangerarea gingivala;
d) [ ] modificarile aspectului suprafetei gingivale;
e) [ ] consistenta variabila a gingiei.
1388. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520009. Gingivita acuta ulcero-
necrotica:
a) [ ] apare in special la batrani;
b) [ ] s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
c) [x] are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
d) [ ] este favorizata de deficienta vitaminei PP;
e) [ ] prezinta hipersalivatie seroasa.
1389. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520014. Perioada de incubatie a
virusului herpetic
implicat in producerea gingivo-stomatitei
herpetice este:
a) [x] 48-72 ore;
b) [ ] 36-48 ore;
c) [ ] 18 ore;
d) [ ] 24 ore;
e) [ ] 24-48 ore.
1390. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1620015. Gingivita acuta ulcero-
necrotica este
caracterizata prin:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] alterarea starii generale;
c) [ ] absenta sangerarii la palpare cu sonda;
d) [ ] consistenta ferma a papilelor;
e) [ ] mobilitate dentara.
1391. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2920033. Semnul patognomonic din
gingivostomatita ulcero-necrotica este:
a) [ ] culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate;
b) [x] papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat);
c) [ ] gingivoragii la cele mai mici atingeri;
d) [ ] adenopatie regionala;
e) [ ] limitarea deschiderii gurii prin trismus.
1392. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220038. In candidoza acuta, subiectiv
pot aparea:
a) [x] senzatii dureroase la atingere, masticatie;
b) [x] dificultatea de a purta protezele mobile;
c) [x] fisuri dureroase ale comisurilor orale;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [ ] prurit gingival.
1393. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220039. In gingivita din cursul ciclului
menstrual
apar urmatoarele manifestari:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale;
c) [x] usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [x] senzatie de tensiune.
1394. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220042. In pericoronaritele acute pot
aparea
urmatoarele complicatii:
a) [ ] trismus;
b) [ ] febra;
c) [x] abcese de vecinatate;
d) [x] edem laringian;
e) [x] meningita acuta.
1395. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220043. Pacientii cu gingivita cronica
semnaleaza:
a) [x] usor prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale la periaj si masticatie;
c) [x] senzatie de usturime;
d) [ ] tumefactie;
e) [ ] halena.
1396. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320053. Producerea gingivostomatitei
ulceronecrotice
este data de:
a) [x] boli generale cronice casectizante;
b) [ ] menopauza si postmenopauza;
c) [ ] deficitul de vitamina A, D, E;
d) [x] prezenţa bacililor fuziformi si spirochetelor;
e) [ ] hiposalivatia din colagenoze.
1397. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320055. Sindromul PLUMMER-
VINSON din
anemia hipocroma consta in:
a) [x] glosita;
b) [x] ulceratii orale si faringiene;
c) [ ] mucoasa gingivala este palida;
d) [x] disfagie;
e) [ ] toate de mai sus.
1398. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420059. Simptomatologia gingivitei
acute ulceronecrotice
cuprinde:
a) [ ] fisuri dureroase la comisuri;
b) [x] halena fetida intensa;
c) [x] limitarea deschiderii gurii prin trismus;
d) [ ] stare generala de regula nealterata;
e) [x] dureri spontane iradiante in oasele maxilare.
1399. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520061. Conditiile favorizante de
aparitie a
gingivostomatitelor micotice sunt:
a) [x] consumul excesiv de antibiotice;
b) [x] sarcina;
c) [ ] varsta si sexul;
d) [x] SIDA;
e) [x] diabetul.
1400. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520065. Gingivita la pubertate este
caracterizata
prin:
a) [x] aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
b) [ ] este mai frecventa intre 10-12 ani;
c) [x] implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;
d) [ ] aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;
e) [x] inflamatie gingivala rosu-violacee.
1401. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520066. Gingivita ulcero-necrotica este
caracterizata prin:
a) [x] dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
b) [x] senzatie de gust metalic si alterat;
c) [x] halena fetida;
d) [x] aspect decapitat al papilelor;
e) [ ] mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.
1402. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2120076. Factori favorizanti in
producerea
gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt:
a) [x] fumatul excesiv;
b) [ ] deficitul vitaminelor E si PP;
c) [x] alcoolismul;
d) [x] pericoronaritele;
e) [x] stresul.
1403. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2320086. În gingivita acuta ulcero-
necrotica sunt
prezente urmatoarele simptome obiective:
a) [ ] senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale;
b) [x] rigiditatea fetei si adenopatie regionala;
c) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
d) [x] papile interdentare cu "aspect decapitat";
e) [ ] accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.
1404. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2820106. Tumora de sarcina
a) [ ] prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri;
b) [ ] prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri;
c) [ ] apare dupa luna a 5-a de sarcina;
d) [x] din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom;
e) [x] apare dupa luna a 3-a de sarcina.
1405. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2920115. Gingivitele hiperplazice
medicamentoase
pot sa apara in urma administrarii de:
a) [x] antagonisti de calciu;
b) [ ] stamicin;
c) [x] hidantoina;
d) [ ] cefalosporine;
e) [x] ciclosporine.
1406. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221001. Parodontita marginala rapid
progresiva
apare cel mai frecvent
a) [ ] dupa 40 ani;
b) [ ] la varstnici;
c) [ ] la copii;
d) [x] dupa 20 ani;
e) [ ] la menopauza.
1407. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221002. Semnul patognomonic al
PMCS este:
a) [ ] durere localizata;
b) [ ] sangerari gingivale la succiune;
c) [x] senzatie de egresiune;
d) [ ] halistereza;
e) [ ] prezenta pungilor parodontale.
1408. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321004. Incidenta parodontitei
marginale rapid
progresive este de:
a) [ ] 2-6%;
b) [x] 4-8%;
c) [ ] 48%;
d) [ ] 33%;
e) [ ] 0,5%.
1409. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421006. In parodontita juvenila, in
forma
localizata se produc migrari patologice ale:
a) [ ] molarilor secunzi si incisivilor;
b) [ ] molarilor primi si caninilor;
c) [x] molarilor primi si incisivilor;
d) [ ] molarilor secunzi si caninilor;
e) [ ] premolarilor.
1410. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1521014. Radiologic, in parodontita
juvenila:
a) [x] resorbtia osoasa este verticala;
b) [ ] resorbtia osoasa este orizontala;
c) [ ] apare halistereza;
d) [ ] demineralizarea are aspect de canal septal;
e) [ ] demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.
1411. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621015. in parodontita juvenila la
examenul
radiologic se remarca:
a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] resorbtia osoasa orizontala;
c) [ ] halistereza;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.
1412. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621016. In parodontita marginala
cronica
profunda la examenul radiologic se remarca:
a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] halistereza;
c) [ ] resorbtie osoasa orizontala;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.
1413. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321021. Elementul esenţial de
diferenţiere şi
transformare a gingivitei în parodontită marginală
cronică este:
a) [ ] apariţia sângerării gingivale spontane;
b) [ ] apariţia fisurilor Stillman;
c) [ ] apariţia tartrului;
d) [x] afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie;
e) [ ] mobilitatea dinţilor.
1414. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2921030. Incidenta maxima a
episoadelor agresive
este in jurul varstei de:
a) [ ] 20 ani;
b) [ ] 25-30 ani;
c) [x] 30-35 ani;
d) [ ] 35-40 ani;
e) [ ] 45 ani.
1415. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221034. In parodontita marginala
cronica
profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele
zone:
a) [ ] zona mentoniera;
b) [x] liniile oblice externa si interna;
c) [ ] gaura palatina mare;
d) [x] cresta zigomato-molara;
e) [x] zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori.
1416. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221037. Subiectiva in paroodntita
marginala
cronica superficiala apar:
a) [ ] migrari dentare patologice;
b) [x] prurit gingival;
c) [x] jena dureroasa la nivelul gingiei;
d) [x] usturimi gingivale;
e) [x] sangerari gingivale.
1417. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321042. In parodontita marginala
profunda
rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele
microorganisme:
a) [x] Bacillus forsytus - 25%;
b) [ ] Bacillus forsytus - 52%;
c) [ ] Bacillus forsytus - 40%;
d) [ ] Porphyromonas gingivalis -50%;
e) [x] Porphyromonas gingivalis - 15 %.
1418. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321043. Parodontita juvenila se
caracterizeaza
prin:
a) [x] lipsa unei inflamatii evidenta clinic;
b) [ ] pungi parodontale false;
c) [ ] radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi;
d) [x] mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi;
e) [x] resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi.
1419. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321049. Uneori pungile parodontale au
perete
extern partial osos la nivelul:
a) [ ] apofizelor genii;
b) [ ] spinei nazale;
c) [x] liniilor oblice: interna si externa;
d) [x] crestei zigomato-malare;
e) [x] zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori.
1420. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421051. In parodontita marginala
cronica mixta
semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a) [x] fisuri Stillman;
b) [x] feston McCall;
c) [ ] atrofie osoasa predominant verticala;
d) [ ] retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate;
e) [x] hiperestezie.
1421. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421052. In parodontita marginala
cronica
profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
a) [x] gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular;
b) [ ] gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa;
c) [x] gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm;
d) [ ] gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus;
e) [x] gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular.
1422. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421054. Parodontita prepubertala este
asociata
unor boli generale ca:
a) [x] sindromul Down;
b) [x] sindromul Papillon-Lefevre;
c) [ ] hiperfosfatazia;
d) [ ] anemia;
e) [x] sindromul Chediak-Higashi.
1423. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1521057. In parodontita marginala
cronica
profunda la adult, subiectiv:
a) [x] apar tulburari de masticatie;
b) [x] tulburari de fonatie;
c) [ ] retractie gingivala;
d) [ ] pungi adevarate;
e) [x] manifestari psihice anxios-obsesive.
1424. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621068. Parodontita marginala cronica
superficiala se caracterizeaza prin:
a) [x] prurit gingival;
b) [ ] dureri intense la atingerea gingiei;
c) [x] jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie;
d) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
e) [ ] dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.
1425. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321078. Ce tip de exsudat se poate
întâlni în
pungile parodontale adevărate din parodontita
marginală cronică profundă a adultului?
a) [x] exsudat seros;
b) [ ] exsudat fibrinos;
c) [x] exsudat sero-fibrinos;
d) [ ] exsudat sangvinolent;
e) [x] exsudat purulent.
1426. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321084. Care dintre următoarele
caractere
definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în
parodontita marginală cronică superficială:
a) [x] papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform "prelins" interdentar spre marginea incizala
sau
suprafaţa ocluzală;
b) [x] uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte;
c) [x] papila gingivală are uneori aspect lobulat, cu un şanţ discret la bază, care o delimitează de gingia
fixă;
d) [ ] relieful papilei este şters, pâna aproape de dipariţie;
e) [ ] papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări.
1427. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321085. Care dintre următoarele
afirmaţii în
legătură cu parodontita prepubertară, sunt adevărate:
a) [x] apare la dentiţia temporară şi mixtă;
b) [x] este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre;
c) [x] este asociată cu sindromul Down;
d) [ ] nu se asociază cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia;
e) [x] este asociată cu sindromul Chediak-Higashi.
1428. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2821103. In parodontita marginala
cronica
superficiala:
a) [ ] scade fosfataza alcalina;
b) [ ] scade ARN;
c) [x] scade Succindehidrogenaza;
d) [x] creste fosfataza alcalina;
e) [x] creste ARN.
1429. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222001. Factorul cauzal in AIDS este
reprezentat
de
a) [x] un virus - HIV;
b) [ ] specii de stafilococ;
c) [ ] specii de streptococ;
d) [ ] spirochete;
e) [ ] endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans.
1430. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222002. Sindromul imunodeficientei
dobandite
este
a) [ ] congenital;
b) [x] consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare;
c) [ ] ereditar;
d) [ ] de etiologie microbiana;
e) [ ] de etiologie micotica.
1431. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322006. Riscul de contaminare cu
virusul HIV
prin manopere stomatologice este:
a) [x] posibil;
b) [ ] probabil;
c) [ ] exclus;
d) [ ] crescut;
e) [ ] scazut.
1432. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322007. SIDA este consecinta unei
infectii
a) [ ] Bacilare;
b) [ ] Cu candida;
c) [ ] Parazitare;
d) [x] Virale;
e) [ ] Polimicrobiene.
1433. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale
ganglionilor:
a) [x] subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior;
b) [ ] retroauriculari;
c) [ ] occipitali;
d) [ ] pretragieni;
e) [ ] submentonieri.
1434. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul
Kaposi este
localizat:
a) [ ] preferenţial pe gingie;
b) [ ] preferenţial pe mucoasa bolţii palatine;
c) [ ] preferenţial pe mucoasa jugală;
d) [ ] preferenţial pe mucoasa planşeului bucal;
e) [x] preferenţial pe gingie şi mucoasa bolţii palatine.
1435. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222028. Infectia cu HIV se transmite in
special
a) [ ] prin atingerea persoanei infectate;
b) [x] prin contact sexual;
c) [x] prin contaminare cu sange infectat;
d) [ ] aerian;
e) [ ] nu se transmite.
1436. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222029. Manifestarile extraorale si
generale
frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate de:
a) [ ] leucoplazia viloasa ;
b) [ ] sarcomul Kaposi;
c) [ ] hiperpigmentarea mucoasei orale;
d) [x] histoplasmoza;
e) [x] toxoplasmoza cerebrala.
1437. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222031. Parodontita marginala ulcero-
necrotica
rapid progresiva din AIDS
a) [ ] nu apare decat in stadiile terminale ale bolii;
b) [x] apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate;
c) [ ] se prezinta exclusiv localizat;
d) [x] se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar;
e) [x] poate fi localizata sau generalizata.
1438. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222033. Sarcomul Kaposi este
a) [x] o tumora maligna;
b) [ ] o tumora benigna;
c) [ ] specifica infectie HIV;
d) [x] nespecifica infectiei HIV;
e) [x] apare mai frecvent la bolnavii SIDA.
1439. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222034. Virusul HIV este prezent in
cantitatea
cea mai mare in:
a) [ ] lichidul santului gingival;
b) [ ] saliva;
c) [x] sange;
d) [x] lichid cefalo-rahidian;
e) [x] sperma.
1440. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322036. Diagnosticul diferential al
hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu:
a) [ ] eritroplazia;
b) [x] hiperpigmentatiile medicamentoase;
c) [x] coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana;
d) [ ] sarcomul Kaposi;
e) [ ] candidoza eritematoasa.
1441. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322037. Eritemul gingival liniar:
a) [x] se mai numeste gingivita HIV;
b) [x] frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri
usoare;
c) [x] este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere;
d) [ ] se insoţeste de mobilitate dentara;
e) [ ] creste incidenta cariilor de colet.
1442. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1422042. In cursul infectiei HIV
propriu-zise,
starea generala a bolnavului se poate altera prin:
a) [x] febra;
b) [x] inapetenta;
c) [ ] aritmie cardiaca;
d) [x] astenie;
e) [x] diaree.
1443. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2322057. Ce populaţie celulară este
afectată de
virusul HIV ?
a) [ ] limfocitele T-kiler;
b) [x] limfocitele T-helper;
c) [x] macrofagele;
d) [x] celule Langerhans;
e) [x] unii neuroni şi celulele gliale ale creierului.
1444. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1323002. Frecventa localizarii abcesului
parodontal
marginal in ordine este:
a) [ ] lingual, palatinal, vestibular;
b) [ ] palatinal, vestibular, lingual;
c) [ ] vestibular, palatinal, lingual;
d) [x] vestibular, lingual, palatinal;
e) [ ] lingual, vestibular, palatinal.
1445. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423004. Abcesul parodontal marginal
se
localizeaza cel mai frecvent:
a) [ ] palatinal;
b) [ ] lingual;
c) [x] vestibular;
d) [ ] mezial;
e) [ ] distal.
1446. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423005. Abcesul parodontal marginal
se produce
prin:
a) [ ] insistenta la periaj;
b) [x] exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul
natural al
acestuia este redus sau blocat;
c) [ ] scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale;
d) [ ] scaderea rezistentei imune a organismului;
e) [ ] microtraume repetate ale gingiei.
1447. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523008. Abcesul parodontal poate fi:
a) [x] simplu;
b) [ ] complicat;
c) [ ] mixt;
d) [ ] diferentiat;
e) [ ] simetric.
1448. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523009. Abcesul parodontal situat intre
cei 2
incisivi superiori se poate insoti de:
a) [ ] aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
b) [x] celulita a buzei superioare;
c) [ ] tulburari de ocluzie frontala;
d) [ ] cefalee si stare de curbatura;
e) [ ] sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.
1449. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523012. Hiperestezia dentinara se poate
instala
dupa:
a) [ ] periaj;
b) [x] detartraj;
c) [ ] badijonaj cu ZnCl2;
d) [ ] traumatisme dento-alveolare;
e) [ ] indepartarea obturatiilor in exces.
1450. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1623013. Lacunele cuneiforme:
a) [ ] apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare;
b) [ ] apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrine;
c) [ ] apar mai frecvent ocluzal;
d) [x] au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui;
e) [ ] nu reprezinta o lipsa de substanta.
1451. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1223029. Abcesul parodontal marginal
a) [x] este o complicatie a parodontitei marginale cronice;
b) [ ] este localizat cel mai frecvent palatinal;
c) [ ] nu poate fi intalnit niciodata lingual;
d) [x] se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale;
e) [ ] tratamentul consta in drenaj prin punctionare.
1452. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1223032. Hiperestezia dentinara devine
manifesta
in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu instrumente metalice;
b) [x] contact cu alimente;
c) [x] amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi;
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.
1453. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1323049. Hiperestezia dentinara se
instaleaza
dupa:
a) [x] retractii gingivale;
b) [x] interventii chirurgicale parodontale;
c) [ ] periaj profesional;
d) [ ] aplicarea acidului in vederea realizarii obturaţiilor fizionomice;
e) [x] planarea radiculara.
1454. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423053. Complicatiile la distanta si
generale ale
bolilor parodontiului marginal sunt:
a) [ ] gastrita cronica;
b) [ ] pancreatita;
c) [ ] rectocolita ulcero-hemoragica;
d) [x] colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica;
e) [x] septicopioemii si septicemie.
1455. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523061. Dintii limitrofi ai abcesului
parodontal:
a) [x] sunt, in general, indemni de carie;
b) [ ] prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea
abcesului;
c) [x] au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
d) [ ] prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
e) [x] au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
1456. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523067. Tumefactia din abcesul
parodontal:
a) [x] este rotunda;
b) [x] este ovalara;
c) [x] are dimensiuni variabile;
d) [x] este circumscrisa;
e) [ ] nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.
1457. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2123073. Complicatiile la distanta si
generale ale
parodontitelor marginale pot fi :
a) [x] Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica;
b) [ ] Diabet;
c) [ ] Leucemie;
d) [x] Septicopioemii;
e) [x] Septicemie.
1458. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2323083. Hiperestezia dentinara devine
manifesta
in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu alimente acre sau dulci;
b) [x] contact cu alimente solide sau lichide;
c) [ ] contact cu alimente calde(cel mai frecvent);
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.
1459. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324001. Aparatul de detartraj cu
ultrasunete
foloseste vibratii cuprinse intre:
a) [x] 20 000 - 45 000 cicli pe secunda;
b) [ ] 45 000 - 60 000 cicli pe secunda;
c) [ ] 20 000 - 60 000 cicli pe secunda;
d) [ ] 20 000 - 70 000 cicli pe secunda;
e) [ ] 20 000 - 80 000 cicli pe secunda.
1460. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324003. Profilaxia primara a
inflamatiilor
microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:
a) [x] totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale;
b) [ ] formele incipiente de imbolnavire;
c) [ ] prevenirea recidivelor;
d) [ ] tratamentul abcesului parodontal;
e) [ ] slefuiri ocluzale preventive.
1461. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324004. Substantele abrazive din
pastele de dinti
sunt:
a) [ ] azotat de potasiu;
b) [x] carbonat de calciu si magneziu;
c) [ ] monofluorfosfat de sodiu;
d) [ ] carboximetilceluloza;
e) [ ] sulfat de sodiu.
1462. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324005. Timpul unui periaj dentar
corespunzator
este de
a) [x] 3-5 minute;
b) [ ] 5-10 minute;
c) [ ] 5-7 minute;
d) [ ] 1-3 minute;
e) [ ] 5-8 minute.
1463. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424006. Actiunea amoxicilinei asupra
stafilococilor este redusa datorita:
a) [x] beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestia;
b) [ ] alfa-lactamazei secretata de acestia;
c) [ ] grosimii peretelui celular al stafilococilor;
d) [ ] lipsei beta-lactamazei;
e) [ ] virulentei deosebite a stafilococilor.
1464. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424007. Care dintre urmatoarele
antibiotice
actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?
a) [ ] Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina;
b) [ ] Nistatina, Polimixina;
c) [ ] Tetraciclina, Streptomicina;
d) [ ] Eritromicina, Cloramfenicolul;
e) [x] Fluorochinolonele.
1465. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524010. Chiuretele speciale sunt:
a) [x] chiurete Gracey;
b) [ ] chiurete Langer;
c) [ ] chiuretele Columbia-McCall;
d) [ ] chiuretele Goldman-Fox;
e) [ ] chiuretele Orban.
1466. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1224034. Matricele pentru obturatii de
colet au
urmatoarele caracteristici:
a) [x] realizeaza o suprafata neteda a obturatiei;
b) [x] permit fotopolimerizarea prin transparenta;
c) [ ] necesita obligatoriu izolarea dintelui cu diga;
d) [x] favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilor;
e) [ ] necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corecta.
1467. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1224035. Mijloace secundare de
indepartare a
placii microbiene sunt:
a) [x] matasea interdentara;
b) [x] scobitori din lemn;
c) [ ] periajul electric;
d) [x] periute interdentare;
e) [ ] periute din par natural.
1468. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324041. Aparatul de detartraj cu
ultrasunete este
format din:
a) [x] generatorul electric;
b) [ ] sistemul de incalzire a apei;
c) [x] sistemul de racire cu apa;
d) [x] piesa de mana si partea terminala activa;
e) [x] dispozitivul de pornire-oprire.
1469. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324043. Dezavantajele periilor de dinti
cu peri
naturali sunt:
a) [x] oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea;
b) [ ] se incarca bine si retin pasta de dinti;
c) [ ] nu produc traumatisme gingivale;
d) [x] degradare mecanica intr-un timp relativ scurt;
e) [ ] suplete prea mare.
1470. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324045. Efectele secundare ale folosirii
indelungate ale clorhexidinei sunt:
a) [ ] recesiuni parodontale;
b) [x] modificari tranzitorii ale senzatiei gustative;
c) [x] coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice;
d) [x] depuneri crescute de tartru supragingival;
e) [x] iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale.
1471. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424051. Ampicilina este:
a) [x] un antibiotic obtinut prin semisinteza;
b) [ ] o fluoximetilpenicilina;
c) [ ] o benzilpenicilina;
d) [x] similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg;
e) [ ] un antibiotic aminoglicozidic.
1472. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424054. Nistatina are urmatoarele
indicatii:
a) [x] stomatita micotica a nou-nascutilor;
b) [x] stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti;
c) [x] stomatita micotica sub placa protetica;
d) [x] profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti;
e) [ ] gingivo-stomatita ulcero-necrotica.
1473. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524059. Detartrajul:
a) [x] este o manopera sangeranda;
b) [x] subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;
c) [ ] este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;
d) [x] este supra- si subgingival;
e) [x] se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.
1474. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524063. Periile de dinti cu par natural
sunt
confectionate mai frecvent din:
a) [x] par de camila;
b) [ ] par de vitel;
c) [ ] par de cal;
d) [x] par de porc;
e) [ ] par de oaie.
1475. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2124073. Stimulatorul gingival
actioneaza:
a) [ ] in primele saptamani dupa interventiile chirurgicale;
b) [ ] pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartraj;
c) [x] pentru indepartarea placii microbiene;
d) [x] pentru masaj gingival;
e) [x] pentru indepartarea detritusurilor moi.
1476. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324077. Care dintre următoarele sunt
mijloace
secundare, ajutătoare de îndepărtare a plăcii
microbiene şi a resturilor organice?
a) [x] Duşurile şi irigaţia bucală;
b) [x] Scobitorile din lemn;
c) [x] Firul de mătase;
d) [x] Stimulatorul gingival;
e) [ ] Detartrorul ultrasonic.
1477. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324078. Clătirea gurii după un periaj
dentar
corect
a) [ ] nu este necesară;
b) [x] se face cu apă curentă;
c) [x] se face cu clorhexidină;
d) [x] se face cu sanguinarină;
e) [x] se face cu hipermanganat de potasiu.
1478. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324079. Care dintre următoarele
afirmaţii în
legătură cu detartrajul, sunt adevărate:
a) [x] reprezintă una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale;
b) [ ] necesită dexteritate din partea practicianului;
c) [x] este o manoperă sângerândă;
d) [x] necesită protecţie de antibiotice la pacienţii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc);
e) [ ] tehnicile moderne prevăd în exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic.
1479. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324082. Administrarea Augmentinului
ca
tratament medicamentos al parodontitelor marginale
cronice profunde, este contraindicată
a) [x] in herpes;
b) [x] in mononucleoză infecţioasă;
c) [x] in leucemie limfoidă;
d) [ ] in anemie;
e) [x] in tratamentul cu alopurinol.
1480. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2924091. Clorhexidina se indica in:
a) [x] abcese parodontale marginale;
b) [ ] hiperestezie dentinara;
c) [x] gingivite acute;
d) [x] gingivite cronice si parodontite marginale cronice;
e) [x] prevenirea depunerii placii microbiene.
11. Mecanismele prin care respirația orală intervine asupra dezvoltării aparatului
dentomaxilar sunt:
a. Impactul direct al aerului inspirat pe gură cu bolta palatină
b. Creșterea presiunii din sinusurile maxilare, cu producerea unui efect de tiraj asupra
aerului din cavitatea nazală
c. Incapacitatea buzei superioare de a neutraliza forțele laterale de îngustare a arcadei
superioare
d. Hipertonicitatea buzei superioare
e. Aplicarea presiunii limbii pe peretele anterior al bolții palatine
12. După Boboc, au fost incriminate ca și cauze aerodinamice fizice, cauze mecanice
de influență a respirației orale asupra dezvoltării aparatului dentomaxilar:
a. Acțiunea directă a aerului inspirat pe gură asupra boltei, cu producerea palatului
înalt
b. Hipertonia mușchilor orbiculari determină incongruență dentoalveolară
c. Presiunea din sinusul maxilar se reduce și nu mai este contrabalansată presiunea
atmosferică ce se exercită pe pereții laterali ai maxilarului superior, îngustându-i
d. Presiunea din sinusul maxilar crește, prin lipsa evacuării aerului la acest nivel,
determinând coborârea palatului dur
e. Mandibula fiind coborâtă, limba nu-și mai poate exercita apăsarea pe pereții laterali
ai bolții
13. Cauzele mecanice prin care respirația orală intervine asupra dezvoltării aparatului
dento-maxilar sunt:
a. Prezența vegetațiilor limfoepiteliale
b. Perturbarea jocului antagonist al suprafețelor masticatorii ale molarilor
c. Presiunea din sinusul maxilar crește și, astfel nu mai este contrabalansată presiunea
atmosferică
d. Modificarea comportamentului complexului hioidian, ce favorizează o retropoziție
a mandibulei și limbii, cu tulburări în dezvoltarea sagitală
e. Limba nu-și mai poate excrcita acțiunea sa de apăsare pe pereții laterali ai bolții
palatine
14. Respirația orală (după Boboc) intervine asupra dezvoltării aparatului dento-
maxilar și feței în general prin cauze aerodinamice fizice, cauze mecanice, precum:
a. Presiunea din sinusul maxilar crește pe seama inhibării creșterii maxilare
b. Modificări în comportamentul complexului hioidian, ce favorizează o retropoziție a
mandibulei și limbii, cu tulburări în dezvoltarea sagitală
c. Hipotensiunea expirației bucale
d. Prezența vegetațiilor limfoepiteliale ce împiedică funcția respiratorie, poate
determina o deplasare înapoi și inferior a mandibulei
e. Lipsa oscilațiilor presorii respiratorii, ce se găsesc la vase și prin care se poate
ajunge la o inhibare a creșterii osoase
15. Prezența vegetațiilor limfoepiteliale:
a. Împiedică funcția respiratorie
b. Stimulează funcția respiratorie
c. Când obstacolul este înalt se produce o ușoară extensie a capului
d. Când obstacolul este înalt se produce o ușoară flexie a capului
e. Poate determina o deplasare înainte a mandibulei pentru a lărgi lumenul faringian
16. Anomalii dentomaxilare ce pot prejudicia condițiile respiratorii:
a. Ocluzia deschisă
b. Retropoziția mandibulei
c. Îngustarea maxilarului superior
d. Diastema patologică
e. Incluzia dentară
71. Care dintre următoarele sindroame morfologice poate fi atașat etiopategeniei unei
anomalii dentomaxilare corelate unei tulburări a deglutiției după Cauhepe: (194)
a. Imaturitatea neuromusculară
b. Înclinarea vestibulară a incisivilor superiori produsă de propulsia limbii
c. Producerea unei endalveolii superioare simetrice datorită faptului că părțile laterale
ale limbii nu mai apasă asupra arcadelor dentare
d. Producerea unei ocluzii adânci prin interpunerea limbii în zonele laterale sau
anterioare ale arcadelor
e. Laterodeviatia mandibulara
72. După Boboc, în compresiunea de maxilar cu prodenție și ocluzie distalizată (clasa
II Angle subdiviziunea 1) deglutiția are următoarele particularități: (196)
a. Vârful limbii este plasat retroincisiv inferior
b. Limba este lățită și exercită presiuni pe fața orală a arcadelor
c. Limba se proiectează mult peste incisivii inferiori
d. Limba ocupă o poziție posterioară în palat, contribuind la crearea unui palat adânc
e. Deplasarea limbii înainte pare pasivă și este legată de gradul de separație a buzelor
în poziție de repaus
73. Procesul de deglutiție se desfășoară normal atunci când: (197)
a. Buzele rămân în repaos sau prezintă o contracție foarte ușoară
b. Dinții posteriori sunt în contact sau la distanță
c. Limba rămâne în interiorul limitelor cavității orale
d. Buzele se deschid ușor, compensând acțiunea limbii
e. Buzele rămân în contact printr-o contracție fermă
74. În activitatea clinico-terapeutică se poate considera că o deglutiție se desfășoară
normal atunci când: (197)
a. buzele rămân în repaus sau prezintă o contracție foarte ușoară
b. dinții posteriori sunt în contact sau aproape în contact
c. limba rămâne în interiorul limitelor cavității orale
d. limba se interpune ușor între marginile incizale
e. buzele rămân întredeschise
75. Persistența deglutiției de tip infantil se poate datora ( după Boboc): (198)
a. Unei maturizări premature neuromusculare
b. Unui tic de imitare conjucturală
c. Pierderii precoce a dinților din zona de sprijin
d. Unor cauze generale care determină apariția macroglosiei
e. Imaturității neuromusculare
76. După Boboc, reeducarea deglutiției prin exerciții: (198-199)
a. Se începe după 12 ani, pentru că dentiția permanentă să stabilizeze funcțional
rezultatele dinamice obținute
b. Are ca obiectiv gravarea în sistemul nervos a unor imagini reflexe noi, pentru o
coordonare a mișcărilor
c. Nu necesită corectarea anomaliilor morfologice, acestea eliminându-se treptat pe
măsura reeducării funcționale
d. Se poate face cu ajutorul unui aparat simplu, compus dintr-un arc palatinal, care în
regiunea retroincisivă are aplicată o bilă mică, mobilă
e. Presupune așezarea unei bomboane lipicioase pe cerul gurii, pentru că sugând-o,
pacientul să își aplice limba pe boltă, în timpul deglutiției
77. Scutul lingual utilizat pentru decondiționarea deglutiției infantile are următoarele
caracteristici: (199)
a. Este sub formă unui grilaj de sârmă
b. Se realizează în cadrul aparatelor fixe
c. Se realizează în cadrul aparatelor mobile
d. Este sub forma unei pelote acrilice
e. Se mai numește speculum labial
78. Clasificarea obicelurilor vicioase se poate realiza astfel: (200)
a. Atitudini de postură ale capului și corpului în timpul somnului sau în starea de
veghe
b. Obiceiuri vicioase prin interpunerea la nivelul arcadelor dentare a unor elemente
neaparținând aparatului dento-maxilar (interpoziții autotrope)
c. Obiceiuri de interpunere vicioasă a unor părți dure ale aparatului dento-maxilar
între alte elemente ale aceluiași aparat (interpoziții heterotrope)
d. Obiceiuri vicioase de purtare necorespunzătoare a dispozitivelor ortodontice
funcționale
e. Obiceiuri vicioase prin raporturi sau declanșarea de forțe potențial nocive în timpul
desfășurării normale a unor funcții
79. Dormitul în decubit dorsal cu o pernă înaltă determină: (201)
a. Hiperflexie a extremității cefalice față de corp
b. Deplasarea înainte a mandibulei
c. Relație retrognată a mandibulei
d. Relație prognată a mandibulei
e. Prognatism maxilar
80. Dormitul într-un singur decubitus lateral poate influența nociv dezvoltarea
copilului:
a. La nivelul coloanei vertebrale (curburi în plan transversal scoliotice)
b. Prin introducerea unei sau a ambelor mâini sub față - asimetrii faciale
c. Prin introducerea unei sau a ambelor mâini sub față — poziție deviată lateral a
mandibulei
d. Asimetrii faciale prin dezvoltarea insuficientă sau deformarea unei hemifețe
e. Accentuarea retrognației de relație
81. Dormitul în decubit dorsal (pernă mare sub cap) poate provoca: (201)
a. Retrognatism mandibular
b. Prognatism mandibular
c. Asimetrie facială
d. Laterodeviere mandibulară
e. Retroalveolodentie superioară
82. Dormitul în decubitus lateral, cu una sau ambele mâini sub față, poate determina
la copil (după Boboc): (201)
a. Lordoză cervicală
b. Cifoză toracică superioară
c. Retrognatism mandibular
d. Scolioză cervicală
e. Asimetrii faciale
83. Zonele faciale de sprijin mai des interesate în cadrul atitudinii anormale de postură
ale capului și corpului cu implicații în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
(202)
a. mentonul
b. regiunea bilabială
c. zona osului frontal
d. zona occipitală
e. zona malară
84. Sugerea degetului, interpoziție cu efect de pârghie, se însoțește de următoarele
modificări: (204)
a. Prodenția incisivilor superiori
b. Incompetența labială
c. Instalarea respirației orale
d. Tip anormal de deglutiție
e. Prodenția incisivilor inferiori
85. La examenul clinic al pacientului care practică obiceiul vicios de interpoziție cu
succiune heterotropă intensă se observă: (204)
a. Unghia degetului supt este denivelată
b. Îngroșarea pielii degetului
c. Contracții ritmice ale musculaturii în jurul elementului interpus, cu excepția unor
depresiuni jugale
d. Atenuarea șanțurilor juxta/comisurale
e. Scăderea tonusului labial
86. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate? (204)
a. sugerea policelui cu fața palmară în jos are efect de pârghie mai redus asupra
arcadei superioare
b. sugerea policelui cu fața palmară în sus determină prodenția incisivilor superiori
c. sugerea policelui cu față palmară în jos determină suprapoziția incisivilor inferiori
d. sugerea policelui este o parafuncție heterotropă
e. sugerea policelui este un reflex necondiționat
87. Sugerea policelui ca obicei vicios prin interpunerea la nivelul arcadelor dentare
poate determina următoarele: (204-205)
a. Efect accentuat de pârghie asupra arcadei superioare când sugerea policelui are loc
cu față palmară în sus
b. Efect de pârghie asupra ambelor grupe incisive, deformându-l când sugerea
policelui este făcută simultan
c. Prodenție, când degetul este ținut în gură cu față palmară în sus, presând prin prima
falangă pe fața palatinală a incisivilor superiori
d. Retrodentie și frânarea creșterii mandibulei. presând prin cea de a 2-a falanga pe
muchia și pe față vestibulara a incisivilor inferiori
e. Raporturi de ocluzie inversă frontală (prin modificarea axelor incisive) când are loc
o presiune exercitată prin fața dorsală a degetului, pe fața vestibulară a dinților
superiori
88. Care din următoarele afirmații referitoare la interpoziție (inclusiv cele autotrope)
sunt adevărate? (205)
a. Reprezintă un obicei vicios dobândit la o vârstă mai mare a copilului
b. Pot fi reduse la o alterație a reflexului de sugere
c. Sugerea policelui este frecvent practicată în poziție mediană
d. Sugerea altor degete, în afară de police, poate avea o așezare paramediană
e. Acest reflex există chiar prenatal
89. Între cauzele instalării sugerii degetului, teoria reflexă presupune următoarele
afirmații : (205)
a. Sugerea degetului este un reflex, condiționat, care pe parcurs se transformă în
obicei vicios
b. Sugerea degetului este un reflex necondiționat, care pe parcurs devine unul
condiționat
c. Degetul este un înlocuitor al mamelonului
d. Nu este legat de dezvoltarea psihică și de vârsta mentală
e. Limita de vârstă, până la care acest obicei vicios este normal este de 5-6 ani
90. Una dintre teoriile privind condițiile instalării obiceiului vicios de sugere a degetului
(interpoziții heterotrope) este: (205)
a. Teoria autotropă
b. Teoria atavică
c. Teoria reflexă
d. Teoria heterotropă
e. Teoria succiunii
91. Factorii implicați în instalarea unui obicei vicios sunt: (206)
a. Surmenajul
b. O stare conflictuală cu alți copii
c. Bolile infecto-contagioase
d. Mimetismul
e. Bolile endocrine
92. Persistența unui obicei și transformarea acestuia în obicei vicios are la bază: (206)
a. Dezvoltarea psihică
b. Capacitatea psihointelectuală a copilului trebuie investigată
c. Prima etapă o reprezintă decondiționarea obiceiului vicios
d. Prima etapă este evaluarea capacității psihointelectuale
e. Are la bază teoriile psihologice
93. Interpozițiile autotrope se referă la: (206)
a. Buze
b. Creion
c. Tetină
d. Limbă
e. Obraji
94. Alte momente sau cauze ce au favorizat instalarea obiceiurilor vicioase în
comportamentul copilului ar putea fi: (206)
a. Atmosfera de familie nesănătoasă
b. Mimetismul
c. O boală infecto-contagioasă
d. Dismorfoze congenitale
e. Preocupări pentru folosirea rațională a timpului
95. Următoarele afirmații, cu privire la obiceiurile vicioase de sugere sunt adevărate: (206)
a. Expresia unei stări de insatisfacție
b. O predispoziție la oboseală
c. La copiii frustrați frecvența practicării acestor obiceiuri nu scade cu vârsta
d. La copiii frustrați frecvența practicării acestor obiceiuri scade cu vârsta
e. O manifestare a unor știri conflictuale cu alți copii
96. După Boboc, se consideră interpoziții autotrope: (206-207)
a. Interpoziția obrajilor în părțile laterale
b. Interpoziția limbii în somn sau deglutiție
c. Interpoziția policelui cu presiune anteroposterioară pe mandibulă
d. Sugerea codițelor la fetițe
e. Mușcarea buzelor
97. Efecte ale interpoziției obrajilor între părțile laterale ale arcadelor dentare sunt (după
Boboc): (207)
a. Vestibularizarea dinților în dreptul regiunii în care se realizează interpoziția
b. Laterognație mandibulară anatomică de partea practicării interpoziției
c. Ocluzie deschisă unilaterală
d. Ocluzie adâncă și ocluzie inversă laterală (Cauhepe)
e. Îngroșarea lineară a mucoasei jugale în dreptul planului de ocluzie
98. În cadrul obiceiurilor de interpunere vicioasă a părților moi ale aparatului dento-maxilar,
interpunerile de buză se pot însoți de: (207)
a. Interpoziția buzei superioare cu prodenție inferioară și retrodenție superioară
b. Interpunerea buzei superioare cu retrodenție inferioară și prodenție superioară
c. Interpunerea buzei inferioare cu prodenție inferioară și retrodenție superioară
d. Interpunerea buzei inferioare cu retrodenție superioară și inferioară
e. Interpunerea buzei superioare cu prodenția superioară și inferioară
99. Interpoziția buzei inferioare între arcadele dentare determină: (207)
a. Retrodenție inferioară
b. Prodenție inferioară
c. Prodenție superioară
d. Atenuarea șanțului labio-mentonier
e. Îngustarea arcadei inferioare
100. După Boboc, interpoziția buzei superioare între arcadele dentare se poate însoți de:
a. Prodenție superioară
b. Prodenție inferioară
c. Retrodenție superioară
d. Retrodenție inferioară
e. Oprire în evoluție verticală a incisivilor
101. Referitor la obiceiurile vicioase, următoarele afirmații sunt adevărate:
a. Interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor determină ocluzie deschisă frontală
b. Interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor determină supraocluzie incisivă
accentuată
c. Interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor determină oprirea în dezvoltarea
verticală a arcadelor în zona laterală
d. Interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor determină ocluzie inversă frontală
e. Interpoziția buzelor determină oprirea în evoluție verticală a incisivilor
102. Sindromul Cauhepe, determinat de interpoziția obrajilor între parțile laterale ale
arcadelor dentare, presupune: (după Boboc):
a. Ocluzie adâncă
b. Inocluzie sagitală
c. Ocluzie încrucișată
d. Ocluzie inversă laterală
e. Inocluzie verticală frontală
103. Următoarele afirmații legate de sindromul Cauhépé sunt adevărate:
a. Se caracterizează prin interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor
b. Este însoțit de ocluzie adâncă
c. Este însoțit de ocluzie deschisă
d. Se caracterizează prin aspirarea buzei superioare
e. Este însoțit de ocluzie inversă laterală
104. Interpozițiile limbii:
a. Au loc în timpul somnului
b. Au loc compensator
c. Determină desfășurarea paranormală a deglutiției și fonației
d. Acțiunea limbii este una simplă
e. Trebuie analizată în context cu grupa externă a musculaturii
105. Sindromul descris de Cauhepe se caracterizează prin:
a. Interpoziția obrajilor
b. Ocluzie deschisă
c. Ocluzie adâncă
d. Ocluzie inversă frontală
e. Ocluzie inversă laterală
106. Obiceiurile vicioase prin contacte anormale sau declanșarea unor forțe potențial
nocive timpul desfășurării paranormale a unor funcții se referă la:
a. Masticația bilaterală
b. Respirația orală
c. Masticația ineficientă
d. Masticația unilaterală
e. Sugerea policelui
107. Relația dintre obiceiul vicios și consecințele asupra aparatulul dento-maxilar se
referă la:
a. Intensitatea cu care se exercită obiceiul vicios
b. Durata: anii de exercitare a obiceiului vicios
c. Durata: durata fiecărei ședințe
d. Frecvența
e. Presiunea
108. Dintre obiceiurile vicioase care declanșează forțe potențial nocive în timpul
desfășurării paranormale a unor funcții fac parte (după Boboc):
a. Sugerea degetului
b. Masticația unilaterală
c. Dormitul cu capul în hiperextensie
d. Fonația cu interpoziții
e. Sprijinitul diurn al mentonului pe pumn
RASPUNSURI
1. AE 43. AC
2. C 44. BCD
3. ABC 45. BC
4. A 46. ABD
5. A 47. BD
6. ABC 48. C
7. ACD 49. ACD
8. BC 50. ACE
9. ACE 51. CDE
10. BCE 52. ABDE
11. AC 53. CDE
12. ACE 54. B
13. ABDE 55. ABCD
14. BE 56. BCD
15. ACE 57. BCD
16. ABC 58. A
17. CE 59. AB
18. AC 60. CE
19. BC 61. D
20. ABC 62. BCE
21. CDE 63. DE
22. ACDE 64. ABD
23. BCD 65. BE
24. ABC 66. AE
25. BCE 67. ABC
26. ABD 68. ACE
27. DE 69. BCE
28. BDE 70. AB
29. E 71. C
30. BC 72. CE
31. ACE 73. AC
32. ADE 74. ABC
33. ACD 75. DE
34. AB 76. BDE
35. C 77. ABC
36. ABD 78. A
37. ABCE 79. ABD
38. D 80. ABCD
39. E 81. B
40. C 82. DE
41. B 83. AB
42. ABD 84. ABCD
85. BC 97. DE
86. AB 98. A
87. BCDE 99. AC
88. BCDE 100. BDE
89. A 101. BCE
90. C 102. AD
91. ABCD 103. ABE
92. ABDE 104. ABCE
93. ADE 105. ACE
94. ABC 106. BCD
95. ABCE 107. ABCD
96. ABE 108. BD
ANODONȚIA
3. Unul dintre factorii generali, care acționând în timpul organogenezei poate conduce
la anodonții, este reprezentat de:
a. Osteomielita acută
b. Insuficiența potențialului formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene
c. Despicături labio-maxilo-palatine
d. Bolile infecto-contagioase ale mamei
e. Epuizarea distală a gradientului de molarizare
9. Dupa E. Ionescu, în anodonția de premolar doi, molarul doi temporal poate persista
până la 45-50 de ani datorită:
a. Compensării fenomenelor de rizaliză prin incluzie parțială
b. Anchilozei osteo-radiculare
c. Faptului că, rămânând la nivelul planului de ocluzie, suportă influența favorabilă a
stimulului funcțional, în special masticator
d. Fenomenelor adaptative complexe compensatorii la nivelul zonelor de sprijin
temporare
e. Faptului că, de obicei, anodonția este simetrică și se realizează o adaptare
funcțională în economia arcadei dentare
11. Anodonția subtotală și totală este un semn în cadrul următoarelor boli sistemice:
a. Rahitism
b. Displazia ectodermală
c. Sindromul Langdom-Down
d. Hipertiroidism
e. Avitaminoza D
13. Anodonția molarului trei poate fi considerata un factor agravant atunci cand:
a. Devine lipsa stimului tardiv de crestere sau mezializare
b. Cand pierderea molarului de 12 ani stigmatizeaza pacientul în edentat terminal
c. în terapia incongruentelor laterale
d. în intarzierile de dezvoltare verticala a fetei
e. Cand produce a 3-a inaltare de ocluzie
14. Urmatorul termen NU se foloseste pentru a desemna Anodonția:
a. Pleiodontia
b. Atelectodontia
c. Aplazia dentara
d. Oligodontia
e. Agenezia dentara
22. Precizați care dintre următoarele afirmații despre anodonția de incisiv lateral sunt
corecte:
a. predecesorul temporar poate persista până la vârste înaintate (45-50 de ani)
b. în forma asimetrică, omologul poate fi normal sau nanic
c. poate sta la baza unor modificări faciale de tipul treptei labiale inversate și
proeminenței mentonului
d. poate genera o breșă mare similară celei din edentație
e. poate reprezenta un factor favorizant în terapia incongruențelor posterioare
RASPUNSURI
1. C 11. BC
2. C 12. ABD
3. D 13. AB
4. B 14. A
5. ACDE 15. ABD
6. CDE 16. CDE
7. C 17. ABE
8. ABCD 18. CE
9. BC 19. BE
10. E 20. E
21. ACD 33. C
22. BC 34. C
23. ABCD 35. ABCD
24. ACD 36. BDE
25. BCDE 37. CDE
26. BC 38. B
27. ADE 39. C
28. ABD 40. CD
29. ABD 41. ABCD
30. E 42. C
31. BCE 43. B
32. ACDE
DINȚII SUPRANUMERARI
16. Meziodensul:
a. Apare la maxilarul superior și la cel inferior
b. Erupe sau rămâne inclus în poziție normală sau inversată
c. Poate provoca malpoziții ale incisivilor centrali permanenti
d. Este unicuspidat uniradicular , coroana având de obicei formă tronconică
e. De regulă este unic, mai rar dublu foarte rar triplu sau cvadruplu
RASPUNSURI
6. Privit prin prisma ortodontică, fenomenul incluziei dentare se întâlnește cel mai
frecvent la următorii dinți:
a. canini
b. premolarul unu superior
c. premolarul doi inferior
d. incisivul lateral inferior
e. incisivul central superior
10. Deficitul de spațiu responsabil de producerea incluziei dentare este determinat de:
a. dezvoltarea insuficientă a maxilarelor cu precădere în plan transversal
b. migrarea mezială în grup a dinților din zonele laterale cunoscută ca meziopoziție
generalizată
c. macrodonția relativă sau absolută
d. existența unor formațiuni tumorale de tipul chistului pericoronar
e. prezența odontoamelor
13. Deficitul de spațiu care favorizează incluzia dentară poate fi produs prin:
a. dezvoltarea insuficientă a maxilarelor în plan vertical
b. neconcordanța între dimensiunea mare a suportului osos și mica a dinților de pe
arcadă
c. macrodonție relativă
d. microdonție
e. incisivi laterali nanici
14. În etiopatogenia incluziei, micșorarea spațiului necesar de erupție se poate
produce prin :
a. macrodonție relativă sau absolută
b. microdonție relativă sau absolută
c. persistența caninului temporar
d. formarea mugurelui mult prea profund osos
e. pierderea potențialului eruptiv al dintelui
22. Din punct de vedere ortodontic, caracteristicile particulare ale unui dinte, care pot
determina rămânerea lui in incluzie sunt :
a. formarea mugurelui dentar mult prea profund
b. angulația corono-radiculară
c. chistul folicular
d. potențialul său eruptiv
e. meziopoziția generalizată
25. Obstacolele în calea erupției dinților care pot determina incluzia acestora pot fi:
a. persistența dinților supranumerari sau incluși
b. persistența dinților supranumerari(erupți sau incluși)
c. fibromucoasa acoperitoare densă și dură
d. poziția intraosoasă profundă
e. osteoscleroza procesului alveolar după traumatisme
26. După gradul de severitate apreciat prin unghiul pe care axul caninului îl face cu
linia mediană, incluzia poate fi:
a. gradul 1: 0-16 grade
b. gradul 1: 0-115 grade
c. gradul 2: 16-30 grade
d. gradul 3: mai mult de 30 de grade
e. gradul 4: mai mult de 45 de grade
30. Gradul de severitate al incluziei dentare dupa Vermette( citat de Ionescu) poate fi
apreciat radiologic astfel:
a. despicăturile labio-maxilor-palatine
b. reducerea filogenetică a dimensiunii oaselor maxilare
c. macrodontia absolută
d. boala paget
e. tulburări neuropsihice
36. După Stivaros și Mandall, gradul de severitate al incluziei de canin, apreciat prin
înălțimea verticală a coroanei acestuia în raport cu incisivul adiacent este :
a. Gradul 1- sub nivelul joncțiunii smalț-cement
b. Gradul 2- deasupra nivelului joncțiunii smalț-cement la mai puțin de 1/3 din
înălțimea rădăcinii
c. Gradul 3- deasupra nivelului joncțiunii smalț-cement la mai mult de 1/2 din
înălțimea rădăcinii, neajungând însă la apex
d. Gradul 3- deasupra nivelului joncțiunii smalț-cement la mai mult de 2/3 din
înălțimea rădăcinii, neajungând însă la apex
e. Gradul 4- deasupra apexului
41. Următoarele tulburări clinice pot sugera prezența unui dinte inclus:
a. aspect de creastă edentată, cu atrofie marcată transversală și verticală
b. dureri cu caracter nevralgiform, fără cauză precizată
c. torsionări și mortificări ale dinților vecini
d. prezența unor fistule cronice, fără răspuns terapeutic
e. dureri cronice localizate, de intensitate moderată
43. În funcție de direcția axului dintelui inclus, Winter (citat de E. Ionescu) clasifică
incluziile dentare în incluzii:
a. gradul 1: 0-15 grade
b. gradul 2: suprapunere peste dintele adiacent
c. gradul3: mai mult de 30 de grade
d. deasupra apexului dintelui adiacent
e. vestibulară/ vestibulo-palatinală cu coaroana situată spre vestibulat și rădăcina
orientată spre palatinal, poziție denumită și ”a cheval”
44. În funcție de direcția axului dintelui inclus, Winter (citat de Ionescu) clasifică
incluziile în:
a. verticală- nefavorabilă tratamentului conservator
b. cu coroana orientată invers sensului de erupție, dinți anasatrofici
c. verticală- favorabilă tratamentului conservator
d. oblică- mezială cu coroana orientată spre distal
e. orizontală- mai puțin favorabilă cu coroana situată între rădăcinile dinților erupți,
iar rădăcina situată spre distal
46. Tulburările decelabile la examenul clinic, care pot sugera prezența unui dinte
inclus sunt:
a. mobilitatea dintelui temporar corespondent
b. reducerea spațiului de pe arcadă sau chiar includerea completă a acestuia
c. dureri cu caracter nevralgiform, fără o cauză precizată
d. uneori existența unui spațiu de edentație
e. bascularea incisivului lateral cu vârful rădăcinii spre distal și coroana spre mezial
47. În funcție de direcția axului dintelui inclus, Winter clasifică incluziile în:
a. verticală
b. orizontală-oblică
c. orizontală
d. vertical-mezială
e. dinți anastofici
48. La examenul clinic, următoarele tulburări pot sugera prezența unui dinte inclus:
a. deplasări, prin înclinarea spre breșă, a dinților vecini
b. reducerea spațiului pe arcadă sau chiar închiderea completă a acestuia
c. prezența unor depresiuni vestibulare sau orale de consistență moale, care ar putea fi
sediul dintelui inclus
d. prezența unor fistule cronice, cu răspun bun terapeutic
e. torsionări și mortificări ale dinților vecini
49. Următoarele semne clinice pot sugera prezența unui dinte inclus:
a. persistența îndelungată a dintelui temporar, pe arcadă
b. deplasări prin înclinare spre breșa a dinților vecini
c. procesele inflamtorii ale mucoasei
d. prezența unei bombări vestibulare și/sau orale de conistență dură
e. prezența unei afte în vestibul
50. Următoarele semne clinice pot sugera prezența unui dinte inclus :
a. lipsa de pe arcadă a unui dinte permanent deși termenul lui de erupție este mult
depășit
b. dureri cu caracter nevralgiform fără o cauză precizată
c. prezența unor fistule cronice fără răspuns terapeutic
d. exfolierea precoce a dinților temporari
e. dureri acute declanșate de agenți fizici
54. Semnul lui Quintero (citat de E. Ionescu), patognomonic pentru incluzia caninului
superior, prespune :
a. poziție palatinizată a coroanei incisivului lateral superior
b. poziție mezio-înclinată a incisivului lateral-superior
c. vestibularizarea coroanei și mezio-vestibulo-rotația incisivului lateral superior
d. mezio-palato-rotația incisivului central superior, cu păstrarea poziției verticale
e. rotația disto-vestibulară a inisvului lateral superior
55. Pentru precizarea poziției vestibulare sau orale a unui dinte inclus se utilizează:
a. radiografia retroalveolară
b. radiografia excentrică
c. radiografia cu film mușcat
d. OPT
e. teleradiografia de profil
57. În cazul particular al caninului superior inclus, semnul lui Quintero- semn
patognomonic al incluziei se traduce prin:
a. poziție vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior
b. rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior
c. poziție palatinizată a coroanei incisivului lateral superior
d. poziție palatinizată a coroanei incisivului lateral inferior
e. rotația disto-vestibulară a incisivului lateral superior.
58. Semnul lui Quintero este citat de E. Ionescu în diagnosticul pozitiv al incluziei
dentare și se traduce printr-o :
a. poziție vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior și rotația sa mezio-
vestibulară
b. poziția vestibularizată a coroanei incisvului lateral superior și rotația sa disto-
vestibulară
c. mezio-înclinarea incisivului lateral superior și rotația sa mezio-vestibulară
d. disto-înclinarea incisivului lateral superior și rotația sa mezio-vestibulară
e. disto-înclinarea incisvului lateral superior și rotația sa disto-vestibulară
60. Semnul lui Quintero este citat de E. Ionescu în diagnosticul pozitiv al incluziei
dentare și se traduce printr-o :
a. poziție vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior și rotația sa mezio-
vestibulară
b. poziția vestibularizată a coroanei incisvului lateral superior și rotația sa disto-
vestibulară
c. mezio-înclinarea incisivului lateral superior și rotația sa mezio-vestibulară
d. disto-înclinarea incisivului lateral superior și rotația sa mezio-vestibulară
e. disto-înclinarea incisvului lateral superior și rotația sa disto-vestibulară
62. Examenul radiologic care stabilește cu precizie sediul vestibular sau oral al
dinților este :
a. radiografia retro-alveolară
b. ortopantomografia
c. teleradiografia de profil
d. radiografiaexcentrica
e. radiografia cu film mușcat
63. Semnele clinice patognomonice care sugerează o incluzie de canin superior sunt:
a. poziția vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior
b. rotația mezio-vestibulară a coroanei incisivului lateral superior
c. poziția palatinizată a coroanei incisivului central superior
d. rotația disto-vestibulară a coroanei incisivului lateral superior
e. MPG ( meziopoziție generalizată)
66. După Nance (citat de E. Ionescu), extracția dentară se impune cand ”necesarul de
spațiu” pe arcadă în vederea caninului inclus este mai mare de :
a. 2mm
b. 4mm
c. 5mm
d. 6mm
e. 8mm
RASPUNSURI
1. C 27. ACD
2. ACD 28. BCD
3. B 29. ABD
4. D 30. D
5. E 31. ADE
6. ACE 32. ACD
7. ACE 33. ABE
8. BCDE 34. ABCD
9. ACD 35. BDE
10. ABC 36. ACE
11. B 37. BCE
2. D 38. BDE
13. C 39. E
14. A 40. ABCD
15. ACD 41. BCD
16. AD 42. E
17. AB 43. E
18. ABCD 44. BCE
19. CDE 45. D
20. CD 46. BCD
21. ADE 47. ACE
22. ABD 48. ABE
23. ABDE 49. ABCD
24. ABC 50. ABC
25. ABCE 51. ABCD
26. BCD 52. ABD
53. B 60. A
54. C 61. AC
55. BC 62. DE
56. B 63. AB
57. AB 64. AC
58. A 65. CDE
59. A 66. C
REINCLUZIA DENTARĂ
1. Reincluzia:
a. Este rezultatul unui proces progresiv și lent
b. Este considerată o anomalie de erupție
c. Este încadrată de școala franceză în grupa anomaliilor dentare izolate
d. Se regăsește predominant în dentația temporară
e. În dentația permanentă se întâlnește frecvent la incisivul lateral superior
20. Anchiloza, în cazul reincluziei dentare, ar putea avea următoarele cauze posibile:
a. Anodonția dintelui subjacent
b. Chist folicular al dintelui subjacent
c. O soluție de continuitate genetică sau congenitală la nivelul membranei parodontale
d. Presiunea masticatorie excesivă sau trauma ocluzală
e. Dinte temporar nanic
2. Obiectivul terapeutic al ectopiei dentare în cazul în care există spațiu pe arcadă, dar
persistă obstacolul, este:
a. expansiunea transversală a arcadei dentare
b. expansiunea sagitală a arcadei dentare
c. combinarea expansiunii transversale cu cea sagitală a arcadei dentare
d. îndepărtarea obstacolului și alinierea dintelui ectopic
e. corectarea abraziei patologice
1. CD 13. ABE
2. D 14. A
3. ABCD 15. BC
4. ABCE 16. ACE
5. ABDE 17. C
6. BCE 18. ABDE
7. ABC 19. ACD
8. D 20. C
9. ABD 21. AB
10. D 22. ABDE
11. ABDE 23. AE
12. BCDE 24. ABE
DIASTEMA
RASPUNSURI
10. DE
1. C 11. A
2. AB 12. BC
3. C 13. CE
4. ACDE 14. CD
5. BC 15. BCD
6. ACDE 16. BC
7. BD 17. D
8. A 18. C
9. CDE
TRANSPOZIȚIA DENTARĂ
RĂSPUNSURI
1. E 4. ACE
2. D 5. CD
3. B 6. ABC
7. D 22. ABD
8. ABD 23. DE
9. E 24. AC
10. C 25. ABD
11. BCE 26. BCD
12. C 27. CE
13. E 28. ABC
14. C 29. AE
15. E 30. AB
16. BD 31. BCD
17. BDE 32. AB
18. BDE 33. BC
19. B 34. C
20. CDE 35. ABCD
21. ABD 36. CE
CARIA LA DINȚII TEMPORARI
RASPUNSURI
1. A 22. BCD
2. ACE 23. BD
3. AD 24. BDE
4. BCE 25. CD
6. CDE 27. DE
7. ACD 28. BC
8. BC 29. BD
9. AC 30. BD
11. CE 32. AD
15. C 36. AD
16. D 37. C
19. A 40. CD
20. BD
21. B
1.
65.Ocluzia dentară
1. Forțele care determină alinierea dinţilor și care NU derivă din activitatea musculară:
(108)
A. Apar în deglutiția infantilă
B. Sunt asociate unor obiceiuri orale
C. Sunt determinate de sugerea degetului
D. Sunt determinate de instrumente muzicale
E. Nici unul din răspunsuri nu este corect
2. Curba transversală de ocluzie sau curba lui Wilson: (110)
A. Este determinată de înclinarea mezială a dinților mandibulari
B. Este determinată de înclinarea distală a molarilor maxilari
C. Este convexă la maxilar şi concavă la mandibulă
D. Este concavă la maxilar şi convexă la mandibulă
E. Este determinată de înclinarea linguală a dinților posteriori mandibulari
3. Observând arcadele dentare din norma frontala, se remarca: (109-110)
A Curba sagitala de ocluzie a lui Spee
B Planul de ocluzie
C Planul de la Frankfurt
D Curba transversala de ocluzie
E Planul lui Camper
4. Care dintre următoarele planuri de referinţa este utilizat de către articulator?
(110)
A planul de la Frankfurt
B planul lui Camper
C planul bazal mandibular
D planul lui Simon
E planul bispinal
5. Curba de ocluzie sagitala in protezarea fixa (după Forna): (110)
A rezulta din unirea vârfurilor cuspizilor orali ai dinţilor laterali
B este concava la maxilar
C este convexa la mandibula
D are centrul la nivelul caninilor
E este numita si curba Spee
6. Curba transversala de ocluzie este: (110)
A Concava atat la maxilar cat si la mandibula
B Concava la maxilar si convexa la mandibula
C Convexa la maxilar si concava la mandibula
D Convexa atat la mandibula cat si la maxilar
E Constituita de inclinarea orala a dinţilor maxilari si vestibulara a dinţilor mandibulari
7. Planul de ocluzie (N.Forna) se situează intr-o poziţie bine precizata fata de
următoarele planuri de referinţa: (110)
A planul de la Frankfurt
B planul lui Fish
C planul lui Camper
D planul lui Rich
E planul bazal mandibular
8. Un plan de ocluzie funcţional si in acelaşi timp estetic: (110-111)
A Are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anterior un punct uşor inferior fantei labiale
B Are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anterior un punct uşor superior fantei
labiale
C Trebuie sa se situeze in relaţii bine precizate cu asa numita axa de masticaţie
D Trebuie sa se situeze in relaţii bine precizate cu planul lui Camper si planul bazal
mandibular
E Trebuie sa se situeze in relaţii bine precizate cu planul de la Frankfurt si planul bazal
mandibular
9. Conceptul de stabilitate ocluzală implică (111):
A. Un determinant articular
B. Un determinant anterior
C. Un determinant funcţional
D. Un determinant vestibular
E. Un determinant posterior
10. Cuspizii de sprijin (primari, porincipali, activi) au următoarele roluri?: (111)
A. Mențin dimensiunea verticală de ocluzie
B. Mențin dimensiunea verticală posturală
C. Permit migrările dinților
D. Nu permit migrarea dinților
E. Concentrează solicitările asupra dinților în axul lung al acestora
11. Care din următoarele afirmaţii privind tabla ocluzala sunt corecte: (111)
A Reprezintă aria dentara cuprinsa intre vârfurile cuspizilor vestibulari si orali ale dinţilor
posteriori
B Reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea V-O a dinţilor posteriori
C Reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea M-D a dinţilor posteriori
D Suprafaţa ocluzala situata in afara tablei ocluzale este data de versantii externi cuspidieni
E Suprafaţa ocluzala situata in afara tablei ocluzale este data de versantii interni cuspidieni
12. Conform criteriilor ocluzale funcţionale, tabla ocluzala: (111)
A Este reprezentata de aria dentara cuprinsa intre vârfurile cuspizilor vestibulari si orali ai dinţilor
posteriori
B Reprezintă in totalitate dimensiunea vestibulo-orala a dinţilor posteriori
C Suporta majoritatea forţelor de masticaţie
D Este data de versantii externi cuspidieni
E Este delimitată de liniile de tranziţie axiale
13. Conceptul de stabilitate ocluzala in cadrul relaţiilor dento-dentare interarcadice
implica intricarea următorilor factori: (111)
A determinantul anterior (dentar)
B determinantul mediu (radicular)
C determinantul posterior (articular temporo-mandibular)
D determinantul mezial (kinetic)
E determinantul distal (prognat)
14. Cuspizii de sprijin: (111)
A sunt cei linguali ai premolarilor si molarilor inferiori
B menţin dimensiunea verticala de ocluzie
C sunt cei vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
D se numesc si cuspizi de echilibru
E prin versantii de ghidaj, conduc mandibula in mişcări de lateralitate
15. Cuspizii de sprijin se impart in următoarele grupe: (112)
A Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari
B Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
C Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
D Marginile incizale ale incisivilor si caninilor maxilari
E Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
16. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei, sistematizate de
către Abjean si Korbendeau sunt: (112)
A cuspizii linguali ai premolarilor inferiori
B marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
C cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori
D cuspizii vestibulari ai molarilor superiori
E cuspizii linguali ai molarilor inferiori
17. Cuspizii de sprijin esenţiali in stabilirea ocluziei si a dimensiunii verticale se impart
in: (112)
A cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari
B cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
C cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
D cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor mandibulari
E marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
18. In cadrul rapoartelor normale de ocluzie, corespondenta de angrenare a
elementelor morfologice dentare pentru stopurile ocluzale de clasa a I-aeste: (112)
A Cuspizii palatinali si premolarilor si molarilor contactează fosetele distale ale dinţilor omologi
inferiori
B Cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori contactează fosetele distale antagoniste
C Cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta distala
antagonista
DCuspizii premolarilor si cei meziali ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta
marginala meziala a omologului si cea distala a dintelui situat mezial de acesta
E Cuspizii premolarilor si cei meziali ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta
marginala distala a omologului si cea meziala a dintelui situat mezial de aceasta
19. In cadrul rapoartelor normale de ocluzie, care dintre afirmaţiile privind
corespondentele de angrenare ale elementelor morfologice dentare pentru stopurile de clasa
a II-a sunt corecte: (112)
A Marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal superior,
infracingular
B Gradul de supraacoperire incisiva in plan vertical poarta denumirea de overjet
C Gradul de supraacoperire incisiva in plan vertical poarta denumirea de overbite
D Rapoartele variate ale grupului frontal in intercuspidare recunosc mai multe situaţii
clinice (ocluzia psalidodonta, labiodontia, protruzia bimaxilara fiziologica)
E Reprezintă un raport esenţial pentru stabilitatea ocluziei
20. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate de
către Abjean si Korbendeau in următoarele clase: (112)
ACuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori
B Marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
CCuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
D Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor superiori
E Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor inferiori
21. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate de
către Abjean si Korbendeau citat de Forna in: (112)
A cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori
B marginile libere ale caninilor superiori
C marginile libere ale incisivilor superiori
D cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor inferiori
E cuspizii vestibulari si premolarilor si molarilor superiori
22. Pentru stopurile de clasa a III-a există mai multe situații clinice: (113)
A. Ocluzia psalidodontă
B. Labiodonția
C. Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosele distale ale omologilor
inferiori
D. Protruzia bimaxilară fiziologică
E. Openbite-ul
23. Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor: (113)
A. realizează stopuri de clasa a II-a
B. realizează stopuri de clasa a III-a
C. sunt cuspizi de echilibru
D. contactează fosetele meziale ale dinţilor omologi inferior
E. asigura conducerea mandibulei in mişcările de lateralitate
24. Concepţia ocluzala “freedom in centric” presupune: (113-114)
A Deglutitie efectuata in IM
B Necesita o cotactare interarcadica prin tripodarea contactelor ocluzale
C Permite o mai buna adaptare a musculaturii masticatorii la iregularităţile ocluzale
D Lipsa contactelor pe partea de balans in lateralitate
E Necesita contacte de tip cuspid-suprafata
25. Schema ocluzală ”freedom in centric” pentru realizarea unei proteze dentare fixe
presupune: (113-114)
A. O contactare de tip cuspid-suprafață, din punct de vedere mecanic
B. Realizarea deglutiției în poziția de intercuspidare maximă
C. Inocluzia dinților anteriori pentru protecția mutuală în propulsie
D. Protecția canină în mișcarea de lateralitate
E. Lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
26. Concepţia gnatologică (organică) presupune: (114)
A. RC = IM
B. Existența freedom in centric
C. Contact cuspid-foseta
D. Contact cuspid-ambrazură
E. Deglutiție în RC
27. În ceea ce privește concepția gnatologică sunt adevărate următoarele: (114)
A. Deglutiția se efectuează în intercuspidare maximă
B. Intercuspidarea maximă coincide cu relația centrică (point centric)
C. Raportul ocluzal este de tip cuspid/creastă marginală
D. Se mai numește ocluzie restrictivă (după Lauritzen)
E. Raportul ocluzal este tripodic cuspid/fosetă
28. Concepţia “freedom in centric” se caracterizează prin: (114)
A protecţie canina in lateralitate
B deglutitia se efectuează in IM
C contacte la dinţii posteriori, dar la cei anteriori inocluzie pentru protecţia mutuala in
propulsie
D deglutitia se efectuează in RC
E raport ocluzal cuspid/creasta marginala
29. Concepţia ocluzala " freedom in centric" se caracterizează prin: (114)
A. deglutitia se efectuează în IM
B. raport tripodic cuspid/foseta
C. raport ocluzal cuspid/creasta marginala
D. in lateralitate protetictie canina
E. deglutitia se efectuează in RC
30. In concepţia “freedom in centric”: (114)
A deglutitia se efectuează in relaţie centrica
B deglutitia se efectuează in intercuspidare maxima
C in lateralitate protecţia este canina
D raportul ocluzal este tripodic
E ocluzia este restrictiva
31. Concepţia ocluzologica gnatologica (organica) prezintă următoarele particularitati:
(114)
A Relaţia centrica nu corespunde cu intercuspidarea maxima
B Relaţia centrica coincide cu intercuspidarea maxima
C Deglutitia se efectuează in relaţie centrica
DDeglutitia se desfasoara in intercuspidare maxima
E Raport tripodic cuspid/foseta
32. Care din următoarele afirmaţii privind concepţia “freedom in centric” Pankey-
Mann- Schuyler (Florida) sunt corecte: (114)
A Relaţia centrica nu coincide cu intercuspidarea maxima
B Deglutitia se desfasoara in intercuspidare maxima
C Deglutitia se efectuează in relaţie centrica
DIn lateralitate exista protecţie canina
E Raportul ocluzal este de tip cuspid/creasta marginala
33. In cadrul conceptului ocluzal neuromuscular (N. Forna) medicina dentara
neuromusculara apeleaza la următoarele mijloace specifice: (115)
A ultrasonografia
B posturometria
C electromiografia - BioEMG
D electroencefalografia
E coronarografia
34. Dintre mijloacele specifice medicinii dentare neuromusculare pentru evaluarea
rapoartelor ocluzale putem enumera: (115)
A. Electromiografia
B. Hârtia de articulaţie
C. Dispozitivul T-Scan
D. Articulatorul Gysi Simplex
E. Ultrasonografia
35. Criteriile ocluziei funcţionale (după Korber) se caracterizează prin: (116)
A. Factorul timp = contacte dentare simultane
B. Factorul forță = repartizare neuniformă a forțelor
C. Factorul cantitativ = contacte multipoziționale
D. Factorul continuităţii = edentaţii reduse sunt acceptate
E. Factorul mişcare = alunecare dento-dentară cu obstacole
39. Ocluzia funcţionala după Korber (după Forna) este caracterizata de existenta a 6
factori. Printre aceştia se afla: (116)
A factorul timp
B factorul forta
C factorul cantitativ
D factorul de mişcare
E factorul emoţional
40. După Korber, citat de Forna, ocluzia funcţionala este caracterizata de existenta
următorilor factori, cu EXCEPŢIA: (116)
AFactorul cantitativ
BFactorul de mişcare
C Factorul calitativ
DFactorul formă
E Factorul forţa
41. Care din următoarele afirmaţii legate de determinantul posterior (articular) sunt
adevarate: (116-117)
A prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior cu valori cuprinse
intre 140-160 grade
B posterior meniscul articular este locul de inserție al capsulei articulare si al fascicolului
superior al muşchiului pterigoidian lateral
C meniscul articular separa cavitatea articulara in doua compartimente
D articulaţia temporo-mandibulara este de tip ginglimo-artoidal
E panta tuberculului articular are o inclinatie de 5-55 grade
42. Condilul mandibular are un diametru antero-posterior de: (117)
A. 6-8 mm
B. 8-10 mm
C. 10-12 mm
D. 16-18 mm
E. 18-20 mm
52. Factorii generali care pot influența dimensiunea verticală de repaus sunt: (123)
A. afecțiuni ale ATM
B. hipocalcemie
C. spasme musculare
D. poziția capului și a gâtului
E. intoxicații medicamentoase
85. Conform diagramei lui Ulf Posselt, următoarele sunt adevărate: (134)
A. are ca reper deplasarea punctului interincisiv superior
B. primii 12-25 mm de deschidere a gurii din RC (IM) presupun rotația și translația
condililor mandibulari la nivelul ATM
C. următorii 20-25 mm de deschidere a gurii presupun la nivel articular o rotație pură
D. de la poziția de relație centrică la cea cap-la-cap distanța parcursă este de 4 mm
E. de la poziția de relație centrică la cea de propulsie maximă distanța parcursă este de 10
mm
21 A 46 ACDE 71 ACD
22 C 47 AD 72 ACDE
23 B 48 A 73 ABCD
25 ACE 50 D 75 BCDE
66.Restaurări unidentare intracoronare
1. După Forna, inlay-urile din aliaje metalice au următoarele avantaje: (149)
A Refac corect punctul de contact
B Au un anumit grad de periclitare a dintelui mai ales la premolarii cu pereţi restanţi subţiri
C Sunt exigente privind execuţia clinica si tehnica
DRefac corect morfologia ocluzala
E Sunt neutre chimic si biologic
2. Inlay-urile flzionomice se realizează din: (149)
A. mase ceramice
B. răşini compozite din noua generaţie
C. polisticle
D. ceromeri
E. acrilate autopolimerizabile
3. La dinţii frontali, obturaţiile cu răşini compozite, comparativ cu inlay-urile din
ceamică și acrilat: (149)
A. sunt mai estetice
B. au film de ciment joncţional
C. au aderență superioară inlay-urilor cimentate
D. se fixează cu paste adezive
E. protejează smalţul cu acoperirea zonelor bizotate cavo-superficiale
4. Inlay-urile din aliaje metalice au următoarele avantaje: (149)
A sunt rezistente
B sunt fiabile
C sunt exigente privind execuţia clinica si tehnica
D refac corect morfologia ocluzala
E refac corect morfologia radiculara
5. AVANTAJELE inlay-urilor din aliaje metalice (după Forna) sunt: (149)
A Refac corect morfologia ocluzala
B Sunt rezistente, fiabile
C Sunt exigente privind execuţia clinica si tehnica
DRefac corect punctul de contact
E Sunt neutre chimic si biologic
6. Avantajele inlay-urilor metalice sunt: (149)
A. Exigența privind execuţia clinică
B. Exigența privind execuţia tehnică
C. Refac corect morfologia ocluzală
D. Pot fi utilizate în procese carioase extinse sau profunde
E. Pot fi utilizate și la dinţii temporari
7. Inlay-urile se clasifică în funcţie de materialul din care se confecţionează astfel
(150):
A. Metalice
B. Metalo-ceramice
C. Metalo-compozite
D. Ceramice
E. Polisticle (din sticla polimerică)
8. După complexitate inlay-unle se pot clasifica în: (150)
A. Inlay cu crampoane
B. Inlay onlay de substituție
C. Inlay cu glisieră
D. Inlay cu pivot radicular
E. Inlay multifațetat
9. Sunt indicaţii ale inlay-urilor (după Forna): (150)
A Reconstituire morfo-functionala a dinţilor cu procese carioase prea extinse sau profunde
B Retentori pentru punţi de intindere mare
C Prevenirea disfunctiilor ocluzale prin oprirea abraziei
D Retentori pentru punţi de intindere mica
E Refacerea ocluziei funcţionale
10. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă CONTRAINDICAŢII relative ale
inlay-urilor? (150)
A Predispoziţie marcata la carii
BPacienţi cu igiena dentara deficitara
C Dinţi vitali
DOcluzii nefavorabile
E Retentori pe stâlpi terminali sau intermediari in edentaţii intercalate intinse
11. Indicaţiile terapiei protetice prin inlay sunt: (150)
A retentorii pentru punţi de intindere mica
B dinţi cu distrofii, displazii, discromii
C ocluzii adanci, ocluzii inverse
D pe dinţi triunghiulari sau globulosi
E pe dinţi lungi, cu margine incizala lata, cu fata vestibulara relativ dreptunghiulara
12. Inlay-ul este indicat: (150)
A ca retentor pe stâlpi terminali in edentaţii intercalate intinse
B ca retentor pe stâlpi intermediari in edentaţii intercalate intinse
C pe dinii depulpati
D la tineri sub 18 ani
E in reconstituirea morfo-functionala a dinţilor afectaţi de carii mai puţin extinse sau puţin
profunde
13. Contraindicatiile terapiei de reconstituire coronara prin inlay sunt: (150)
A retentori pe stâlpii terminali sau intermediari in edentatiile intercalate intinse
B retentori pentru punţi de intindere mica
C procese carioase prea extinse sau profunde
D sprijin pentru protezele scheletate
E imobilizarea dinţilor parodontotici
14. Inlay-urile din aliaje metalice au ca dezavantaj faptul ca: (150)
A sunt exigente privind execuţia clinica si telurica
B sunt rezistente
C refac corect morfologia olcuzala
D sunt fiabile
E sunt neutre chimic si biologic
15. Care din următoarele afirmaţii reprezintă dezavantaje ale inlay-uror din aliaje
metalice: (150)
A. Sunt exigente privind execuţia clinica si tehnica
B. Nu refac corect morfologia ocluzala
C. Nu refac corect puncutul de contact proximal
D. Nu protejează smalţul, neacoperind zonele bizotate cavo-superficiale
E. Nu sunt estetice
16. Contraindicatiile relative ale terapiei de reconstituire coronara prin incrustatie
(inlay) sunt următoarele: (150)
A In cazul proceselor carioase prea extinse sau profunde
B Utilizarea ca retentori pentru punţi de intindere mica
CUtilizarea ca retentori pe stâlpi terminali sau intermediari in edentaţii intercalate intinse
DUtilizarea ca element de sprijin pentru protezele scheletate
E In cazul ocluziei nefavorabile
17. Inlay-urile compuse sunt: (150)
A. Cu crampoane
B. Cu glisiera
C. Cu claveta
D. Cu conectori
E. Cu bara sagitala
18. Se pot trata prin inlay: (151)
A. Cariile din clasele A,B,C Hess
B. Cariile din clasele D,E Hess
C. Cariile din clasa F
D. Doar cariile din clasa B
E. Doar cariile din clasa C
19. După clasificarea lui Hess, cariile din următoarele clase se pot trata prin inlay-uri:
(151)
A. A, B, C
B. D, E
C. F
D. O
E. MOD
20. Obiectivele urmărite in prepararea cavităţilor pantru inlay se obţin prin: (152)
A excizia intregii dentine afectate
B realizarea cavitatii retentive in axul de inserţie
C realizarea unui planseu al cavitatii plan, orizontal si perpendicular pe axul de inserţie
Drealizarea pereţilor verticali foarte puţin convergenţi spre ocluzal
E scurtarea pereţilor prea subţiri si refacerea lor prin inlay pentru protecţie
21. Dintre obiectivele preparării cavităţilor pentru inlay enumerăm: (152)
A Realizarea unei cavitati care sa permită inserţia si dezinsertia piesei intr-un singur ax
B Oprirea evoluţiei afecţiunii
C Sa nu pericliteze dintele (pereţii, cuspizii)
D Realizarea unei cavitati care sa permită multiple axe de inserţie
E Asigurarea stabilitatii si rezistentei la presiunile masticatorii
22. Printre obiectivele preparării cavităţilor pentru inlay se numără: (152)
A Oprirea evoluţiei afecţiunii
B Sa nu pericliteze dintele (pereţii, cuspizii)
C Realizarea unei cavitati care sa permită inserarea si dezinseria piesei intr-un singur ax
D Sa asigure incercuirea coronara
E Asigurarea stabilitatii si rezistentei restaurării la presiunile masticatorii
25. În prepararea unei cavități ocluzale de clasa A I Hess pentru inlay, definitivarea
conturului se referă la: (154)
A. Lărgirea orificiului de deschidere din smalţ a cavităţii carioase dentinare
B. Înglobarea în preparaţie a "zonelor de risc" din vecinătatea preparaţiei
C. Prepararea pereţilor verticali aproape paraleli
D. Păstrarea unor pereţi cât mai groși posibil
E. Plasarea marginilor cavităţii în zonele de autocurăţire
26. Bizotarea marginilor cavitatii se face la inlay-ul metalic ocluzal: (155)
A Cu o înclinare de 45 de grade fata de axul de inserţie
B Pe 1/3 – 1/2 din grosimea smalţului
C La 30 de grade, căci marginile subţiri s-ar fractura
D Pe toata inaltimea smalţului la cavitatile mici, dar cu o înclinare de 45 de grade, după
Mouren
E Cu freze cilindrice din oteluri extradure
27. Care din următoarele afirmaţii privind bizotarea marginilor cavitatii in terapia
protetica prin inlay sunt corecte: (155)
A La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face cu o inclinare de 45 de grade fata de axul de
inserţie
B La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face pe 1/3-1/2 din grosimea smalţului
C La inlay-urile fizionomice, fixate prin tehnici adezive se recomanda o bizotare concava a
smalţului (cu excepţia zonei cervicale)
D Bizotarea ocluzala si gradul ei de inclinare nu depinde de direcţia prismelor de smalţ cu
dispoziţie perpendiculara pe suprafaţa dintelui
E La cavitatile ocluzale mici, bizotarea pentru inlay nu se face pe toata inaltimea smalţului
28. Stabilitatea inlay-ului: (155)
A Este invers proporţionala cu valoarea rezistentei
B Depinde de forma bazei cavitatii
C Nu depinde de forma bazei cavitatii
D Este imbunatatita de forma concava a bazei cavitatii
E Este periclitata de un perete pulpar plan, orizontal, perpendicular pe axul de inserţie
29. Bizotarea marginilor cavității pentru inlay clasa I Black: (155)
A. Se face la nivelul unghiurilor externe ale smalţului în unghi de 45 de grade pentru inlay
metalic
B. Se face bizotare și pentru inlay-ul ceramic sau compozit
C. Se face la nivelul unghiurilor externe ale smalţului în unghi de 15 grade, în funcţie de
extinderea cavității
D. Nu se face bizotare pentru inlay-ul ceramic
E. Nici un răspuns corect
30. Bizotarea marginilor cavității la inlay-uri: (155)
A. se realizează pe ¼ din grosimea smalțului la inlay-ul metalic
B. se realizează cu o înclinație de 450
C. este obligatorie la inlay-ul metalic ocluzal
D. se face cu freze diamantate, care produc suprafețe mai netede decât cele din oțeluri
extradure
E. la cavitățile ocluzale mici nu se face pe toată înălțimea smalțului (Mouren)
31. În cazul unei leziuni situate pe fața mezială lângă un spațiu edentat, ce tip de
preparație se poate efectua pentru inlay? (157)
A. Casetă simplă verticală cu 4 pereți
B. Casetă dublu compusă dintr-o casetă proximală și una ocluzală
C. Casetă simplă mezială cu 5 pereți
D. Casetă simplă distală cu 5 pereți
E. Casetă dublă cu 6 pereți
32. Prepararea cavităţilor de clasa a II-a pentru inlay presupune: (157)
A. Pereţii vestibulari și orali să fie convergenţi către ocluzal
B. În cavitățile mai mari se foloseşte tehnica Ward
C. Pereții vestibular și oral să fie divergenţi spre dintele adiacent
D. Dimensiunile cavității ocluzale sunt dictate în special de procesul carios
E. Dimensiunile cavității proximale sunt dictate de procesul carios și de profilaxie
33. Diferenţele în timpii de preparare pentru o cavitate clasa a II-a pentru inlay
metalic faţă de o cavitate clasa a II-a se referă la: (158)
A. Peretele gingival nu se bizotează
B. Treapta centrală este ascuţită
C. Marginile cavităţii verticale se bizotează mai puţin decât cele ale cavităţii ocluzale
D. Peretele gingival se bizotează fin deoarece smalţul se subţiază spre colet
E. Treapta centrală este rotunjită fin
34. În prepararea unei cavităţi de clasa a II-a Black pentru inlay sub formă de casetă
dublă se indică: (158)
A. Marginile cavităţii verticale se bizotează mai mult decât cele ale cavităţii ocluzale
B. Lăţimea istmului să fie de 1/3 din diametrul ocluzal
C. Forma casetei ocluzale poate fi de ”coadă de rândunică”
D. Pereţii verticali vestibulari şi orali ai cavităţii proximale vor fi convergenţi spre ocluzal
E. Pentru inlay-ul metalic adâncimea cavităţii ocluzale poate fi mai mică decât la obturaţia de
amalgam
35. Care afirmaţii sunt adevarate in privinţa tehnicii slice-lock utilizata in preparări
atipice ale cavităţilor ocluzo-proximale pentru inlay? (159)
A. Consta in realizarea unei retentii verticale in T in peretele vertical
B. Se recomanda exclusiv la cavitati simple
C. Se recomanda exclusiv la cavitati duble
D. Se recomanda atat la cavitati simple, cat si duble
E. Este recomandata ca metoda de bizotare a marginilor cavitatii
F.
36. Preparările atipice ale cavităţilor ocluzo-proximale pentru inlay (după Le Huche)
prezintă: (159)
A Pereţii pulpar si gingival înclinaţi puţin spre interior, pentru a mari stabilitatea
B Sant de blocaj in peretele gingival
C Treapta negativa in peretele pulpar
D Caseta simpla proximala deschisa ocluzal
E Caseta dubla
37. Prepararea atipica de cavitati ocluzoproximale pentru inlay prin tehnica “slice-lock”:
(159)
A consta in realizarea unei retentii verticale in T, in peretele axial
B se indica la premolari
C consta in realizarea a cate unui sant la nivelul unghiurilor vestibulo-axial si linguo-axial
D poarta denumirea si de “secţiune in felie”
E este recomandata ca o metoda de bizotare
38. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte cu privire la inlay-urile MOD:
(160)
A. În urma preparării dintelui, rămân pereţii vestibular şi oral
B. Prezintă caracteristici de inlay şi onlay
C. Mai poartă denumirea de onlay-uri 3/5
D. Convergenţa spre ocluzal a pereţilor cavităţilor MOD este mai mare de 10°
E. Nu există risc de fractură a pereţilor restanţi
45. Caria secundară, survenită după aplicarea inlay-urilor, este cauzată de: (164)
A. Indicaţia greşită (cariopredispozitie, igienă deficitară)
B. Lipsa extensiei preventive
C. Contracţii ale machetei
D. Şlefuiri fără răcire
E. Coafaje pulpare
14. La prepararea unui incisiv central maxilar pentru o coroana ceramica, obiectivul
final consta in obţinerea unui bont care: (167)
A Are ¾ din lungimea coroanei dentare naturale
B Are 2/3 din lungimea coroanei dentare naturale
C Are muchii rotunjite
D Are muchiile desfiinţate
E Nu are prag
15. Care dintre afirmaţiile următoare reprezintă o caracteristica a bontului preparat
pentru o coroana de invelis ceramica: (168)
A Un plan incizal in unghi de 45 de grade
B Toate suprafeţele axiale uşor divergente spre axul preparării
C Treimea gingivala a fetei palatinale uşor divergenta spre incizal
DPrag gingival circular care formează cu pereţii axiali un unghi de 60 de grade
E Suprafaţa vestibulara concava gingivo-incizal si mezio-distal
16. În ceea ce privește prepararea dinților pentru coroane de înveliș, este adevărat că:
(168-169)
A. marginea incizală se prepară oblic 450, spre oral la incisivii superiori și spre vestibular
la cei inferiori
B. marginea incizală se prepară oblic 450, spre vestibular la incisivii superiori și spre oral
la cei inferiori
C. dinții triunghiulari necesită preparări mai accentuate ale fețelor proximale, deoarece au
indicele mezio-distal mai mare
D. convergența fețelor proximale va fi cu atât mai mare, cu cât dinții sunt mai scurți
E. fața vestibulară se prepară ușor convex mezio-distal și gingivo-incizal
18. Pentru prepararea feţei vestibulare a unui incisiv central maxilar pentru o
coroană ceramică, Lennon recomandă: (169)
A. Un şanţ vertical adânc de 1 mm în două planuri
B. Trei şanţuri orizontale
C. Trei şanţuri în zona vestibulo-cervicală şi două şanţuri în zona vestibulo-incizală
D. Trei şanţuri de la colet până la şanţurile incizale
E. Trei şanţuri verticale ce urmăresc curbura feţei vestibulare
19. Prin prepararea dintelui (ICMaxilar), fața vestibulară trebuie sa fie: (169)
A. convexă în sens mezio-distal
B. convexă în sens gingivo-incizal
C. convexă atât în sens mezio-distal, cât și gingivo-incizal
D. compusă dintr-o zonă plană cingulo-gingival
E. în acord cu dinţii adiacenţi prin modul de preparare
20. Care dintre următoarele elemente ce susțin influența negativă a anomaliilor
dentomaxilare asupra respirației este fals? (169-170)
A. Legătura strânsă dintre scheletul nazal și maxilar
B. Predispoziție la inflamații favorizată de lărgirea pasajului nazal
C. Variațiile de poziție ale limbii, în special căderea ei înapoi
D. Lipsa de închidere a fantei labiale în repaus
E. Retrognația mandibulară însoțită de poziția posterioară a dorsumului limbii
21. Prepararea feţelor vestibulară și orală a unui incisiv central maxilar pentru o
coroană ceramică începe (după Armand) cu un șanț de ghidaj cervical plasat: (170)
A. Subgingival vestibular
B. Juxtagingival vestibular
C. Supragingival vestibular
D. Supragingival pe faţa orală
E. Juxtagingival pe faţa orală
22. În cadrul preparării dintelui (IC Maxilar) pentru coroană ceramică, muchiile rotunjite:
(170)
A. constituie o zonă de concetrare de stress
B. pot duce la fisurarea coroanei
C. periclitează stabilitatea coroanei
D. nu împiedica aplicarea corecta a foliei de platina pe bontul mobil
E. favorizează realizarea pragului
23. Referitor la realizarea pragului, in cadrul preparării dintelui pentru coroana
ceramica, se recomanda ca: (171)
A. trecerea de la zona de prag subgingival vestibular la cel supragingival de pe fata orala
sa fie lunga nedefinita
B. marginile pragului sa fie bizotate
C. sa nu se utilizeze bizotatoare manuale de smalţ
D. sa se realizeze adancimea necesara de la început
E. sa se utilizeze freze diamantate cu granulatie mare
24. Pentru coroana ceramica Jacket, pragul trebuie: (171)
A înfundat subgingival in zona vestibulara, din motive estetice (0,3-0,5 mm)
B Preparat juxtagingival
C Preparat supragingival la 1 mm de joncţiunea smalţ cement
D înfundat 1-1,5 mm
E Sa aiba o lăţime de 1.5 mm sub un unghi de 45 de grade
25. Contraindicațiile coroanelor mixte sunt: (172)
A. dinţi scurţi cu retenția redusă
B. dinţi cu distrucții mari până la realizarea unui DCR
C. ocluzie cap la cap
D. abrazie avansată
E. persoane vârstnice
26. Indicaţiile coroanei mixte: (172)
A. pe dinţi cu afecţiuni coronare care nu beneficiază de metoda reconstituirii sau fațetării
B. ca retentori pentru punţi, chiar și pe dinţi integri
C. exclusiv pe dinţi frontali și premolari
D. numai pe molari
E. necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenției și rezistenței
27. Coroanele mixte sunt contraindicate: (172)
A ca element de agregare pentru punţi chiar si pe dinţi integri
B in ocluzii adanci
C ca element component al unor atele de imobilizare a dinţilor parodontotici
D pe dinţi in oropozitie
E pe dinţi scurţi cu retentie redusa
28. Coroanele mixte sunt indicate in următoarele situaţii: (172)
A Dinţi cu afecţiuni coronare care nu beneficiază de alte metode
BDinţi scurţi, cu retentie redusa
C In ocluzii adanci, unde coroanele fizionomice nu rezista
D Pentru ancorarea unor proteze mobilizabile
E Pe dinţi in oropozitie, pentru alinierea lor estetica
29. Terapia protetica prin coroane mixte este indicata in următoarele situaţii: (172)
A pe dinţi scurţi cu retentie scăzută
B pe dinţi in oropozitie pentru alinierea lor estetica
C la tineri sub 20 de ani
D ca element de agregare pentru punţi (retentori) chiar si pe dinţii integri
E in ocluzii adanci unde coroanele fizionomice nu rezista
30. Coroanele mixte sunt indicate: (172)
A. pentru ancorarea unor proteze mobilizabile
B. pe dinți scurți
C. pe dinți cu camera pulpară mare
D. pe dinți cu afecțiuni coronare care pot beneficia de metoda fațetării
E. pe dinți în oropoziție
31. Dezavantajele coroanelor mixte sunt: (173)
A. Pretind preparări accentuate ale feţei vestibulare
B. Sunt unele dintre cele mai frecvente soluţii protetice
C. Deseori sunt subconturate
D. Deteriorări frecvente ale componentei fizionomice la cele metalo-acrilice
E. Îmbină rezistenţa scheletului metalic cu estetica componentei fizionomice
32. Una din contraindicatiile coroanelor mixte se refera la: (173)
A Element de agregare pentru punţi
B Dinţi cu afecţiuni coronare
C Dinţi in oropozitie, pentru alinierea estetica
D Element component al unor atele de imobilizare a unor dinţi parodontotici
E Dinţi scurţi, cu retentie redusa
34. La prepararea dinților pentru coroana mixtă, fața ocluzală se reduce cu: (176)
A. 2-2.5 mm când va fi aplicat material fizionomic pe FO
B. 1.5 mm din cuspizii principali când ocluzal va fi metal
C. 2.5 mm din cuspizii principal când ocluzal va fi numai metal
D. 1 mm din cuspizii secundari când ocluzal va fi numai metal
E. 2 mm din cuspizii secundari, când ocluzal va fi numai metal
35. La coroanele mixte metalo-ceramice se recomandă: (176, 180)
A. trecerea de la metal la materialul ceramic să se facă prin unghiuri rotunjite
B. capa metalică să fie rigidă, dar cât mai subțire
C. scheletul metalic să conțină macroretenții
D. prepararea feței vestibulare 0,35-0,5 mm pentru componenta metalică și 1,5-2 mm
pentru componenta fizionomică (după Bratu)
E. prepararea feței vestibulare plat pentru a nu periclita vitalitatea pulpei dentare
36. Prepararea dinţilor pentru coroane mixte metalo-ceramice din zona frontală se
realizează astfel: (177)
A. Reducerea suprafeţei vestibulare cu cel puţin 3 mm
B. Marginea incizală se reduce minim 1 mm
C. Suprafeţele proximale se reduc minim 2 mm
D. Când suprafaţa palatinală va fi metalică se recomandă o reducere de 0.7 mm a feţei
palatinale a dintelui
E. Când suprafaţa palatinală va fi metalo-ceramică se şlefuieşte cel puţin 2 mm din faţa
palalinală a dintelui
38. În realizarea unei preparaţii pentru o coroană mixtă, pragul semilunar: (178)
A. Se poate realiza numai pentru coroanele metalo-ceramice
B. Se poate realiza numai pentru coroanele metalo-acrilice
C. Presupune o preparare tangenţială circumferenţială
D. Presupune o preparare tangenţială subgingivală pe faţa orală
E. Este un prag vestibular care se pierde treptat pe feţele proximale
15. Intermediarii vor fi mai înguști în sens V-O decât dinţii naturali (185)
A. Pentru a asigura cât uşor accesul mijloacelor de igienă
B. Pentru reducerea lăţimii restauraţiei dinspre lingual
C. Pentru a-i putea încadra uşor într-o linie dreaptă
D. Pentru a evita mişcarea de torsiune a dinţilor limitrofi
E. Pentru a realiza un aspect cât mai natural
16. Igienizarea protezelor parțiale fixe se realizează: (185)
A. doar cu ocazia prezentării pacientului la cabinetul stomatologic
B. cu periuțe interproximale
C. cel puțin o dată seara pentru a preveni inflamația țesuturilor din jur
D. cu mătase dentară
E. de la un stâlp la celălalt
17. După raportul intermediarilor cu creasta, protezele parţiale fixe sunt: (185)
A suspendate
Btangenţiale
C interalveolare
Dintermucoase
E punctiforme
18. Îngustarea intermediarilor punţilor dentare fata de diametrul vestibulo-oral al
dinţilor naturali: (185)
A. trebuie realizata obligatoriu
B. se practica indiferent de tipul de contacte care realizează stopurile oduzale
C. se practica pentru a putea încadra mai uşor intermediarii în linie dreapta intre cei doi
dinţi stâlpi
D. este motivata de facilitarea accesului la igienizarea fetei orale
E. se practica prin reducerea lăţimii restaurării dinspre vestibular
25. In terapia prin punţi dentare intermediarii in semisa au ca si caracteristica faptul ca:
(187)
A fata de intermediarii in sa retentioneaza masiv resturi alimentare
B se utilizează frecvent in zone de vizibilitate maxima la maxilar si mandibula
C priviţi dinspre vestibular conferă iluzia unor dinţi naturali
D in general prezintă dimensiuni mai reduse decât intermediarii in sa
E prezintă contururi orale mai reduse
33. Spaţiul intre baza intermediarilor suspendaţi si coama crestei trebuie sa fie:
(189)
A De cel puţin 1 mm
B De cel puţin 2 cm
C De cel puţin 3 mm
D De minim 5 mm
E De maxim 2 mm
34. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au următoarele
caracteristici: (189)
A Suprafaţa linguala in sens C-O se modelează uşor convex
B Îngustarea lor V-O se face doar când spaţiul protetic este mic
C Totdeauna se ingusteaza in sens V-O
D Nu se deosebesc de cele de la maxilar
E Reducerea suprafeţelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
35. Corpul de punte cu tangenta liniara la mandibula are următoarele particularitate:
(189)
A. îngustarea vestibulo-orala se face doar când spaţiul protetic este mare
B. in sens cervico-ocluzal, suprafaţa linguala se modelează uşor convex
C. suprafaţa linguala trebuie sa fie neteda
D. suprafaţa linguala trebuie sa aiba şanţuri, cu individualizarea intermediarilor
E. reducerea suprafeţelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
36. Intermediarii cu contacte punctiforme: (189)
A Mai sunt cunoscuţi si sub numele de “corpuri de punte conice”
B Mai sunt cunoscuţi sub numele de punte igienica
C Sunt indicaţi in zonele estetice cu creste late
D Au indicaţii limitate la zone cu vizibilitate redusa si la creste inguste
E Imita aproape perfect aspectul dinţilor naturali
37. Intermediarii cu contacte punctiforme: (189)
A sunt utilizaţi frecvent unde estetica este principalul obiectiv
B indicaţiile lor sunt limitate la zone cu vizibilitate redusa la creste inguste
C sunt preferaţi in zona frontala maxilara
D sunt uneori preferaţi in zonele de sprijin mandibulare
E se adapteaza bine la creste late
38. Corpurile de punte cu tengenta liniara la mandibula au următoarele
particularitati: (189)
A îngustarea lor vestibulo-orala se face când spaţiul protetic este mic
B îngustarea lor vestibulo-orala se face când spaţiul protetic este mare
C suprafaţa linguala trebuie sa fie neteda
D suprafaţa linguala trebuie sa fie fara individualizarea intermediarilor
E ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai deschise
39. Intermediarii cu contact punctiform ai punţii dentare: (189)
A. Realizează contact punctiform cu versantul vestibular al crestei
B. Se numesc si corpuri de puncte conice
C. Se indica la creste inguste
D. Favorizează retentia alimentelor
E. Sunt foarte accesibile autocuratirii
40. Care din următoarele afirmaţii privind corpurile de punte cu tangenta lineara
la mandibula sunt corecte: (189)
A Ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai deschise
B îngustarea lor V-O se face doar când spaţiul protetic este mare
C In sens C-O suprafaţa linguala se modelează concav
DReducerea suprafeţelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
E Suprafaţa linguala se realizează cu individualizarea intermediarilor
41. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula prezintă următoarele
caracteristici (după Forna): (189)
A Marirea suprafeţelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
B In sens cervico-ocluzal, suprafaţa linguala se modelează uşor convex
C Ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai deschise
Dîngustarea lor e direct proporţionala cu dimensiunea spaţiului protetic
E Ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai inchise
42. Intermediarii la distanta de creasta (suspendaţi): (190)
A se indica in zonele unde estetica este principalul obiectiv
B necesita un spaţiu protetic de minim 6 mm
C necesita in sens mezio-distal un spaţiu suficient de 5 mm
D are indicaţie majora in zona frontala mandibulara
E are indicaţie majora in zona laterala maxilara
43. Pentru realizarea intermediarilor suspendaţi ai punţii dentare trebuie să
dispunem de un spaţiu protetic în sens vertical de minimum: (190)
A. 0,5-1 mm
B. 3 mm
C. 5 mm
D. 6 mm
E. 10 mm
44. Protezele parţiale fixe suspendate: (190)
A. Au elemente de agregare solicitate axial
B. Puntea este curbata spre zona de acţiune a forţei
C. Indicate mandibular
D. Au suprafeţe convexe pe fața mucozală
E. Au suprafeţe plate cu muchii ascuţite pe fata mucozală
45. Intermediarii suspendați: (190)
A. au rolul de a restaura stopurile ocluzale
B. sunt utilizați în zonele cu importanță fizionomică
C. au suprafețe concave în sens vestibulo-lingual și mezio-distal
D. se realizează atunci când în sens M-D există un spațiu de cel puțin 10 mm
E. permit o utilizare mai eficientă a mătăsii dentare
46. Intermediarii ovoidali (situati intramucos) ai corpurilor de punte au
următoarele caracteristici (după Forna): (191)
A au un design rotunjit al fetei mucozale
B sunt utilizaţi in zonele unde masticaţia este principalul obiectiv
C porţiunea care face contact cu ţesuturile moi este rotunjită
D porţiunea care face contact cu ţesuturile moi este inclavata intr-o concavitate a crestei
E sunt utilizaţi in zonele unde estetica este principalul obiectiv
47. Intermediarii ovoidali ai punţii dentare: (191)
A se utilizează in zonele unde estetica este principalul ociectiv
B se igienizeaza cu greutate
C se adapteaza bine la creste inguste
Dse adapteaza bine la creste late
E imita aproape perfect aspectul dinţilor naturali
48. Intermediarii ovoidali ai punţii dentare: (191)
A. au suprafaţa mucazală în contact lejer cu creasta
B. se utilizează mai frecvent în zona molarilor
C. se ingienizează greu cu matasea dentară
D. au rotunjită porţiunea în contact cu ţesuturile moi
E. se adaptează mai bine la crestele late
49. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate, referitor la intermediarii
ovoidali? (191)
A. se pot igieniza ușor cu mătasea dentară
B. se adaptează bine la crestele înguste
C. se adaptează bine la crestele late
D. concavitatea de la nivelul crestei se poate obține imediat postextracțional
E. concavitatea de la nivelul crestei se poate realiza chirurgical după vindecarea plăgii
postextracționale
50. Intermediarii ovoidali ai unei punţi dentare: (191)
A. Au un design rotunjit al feţei mucozale
B. Au un design concav al feţei mucozale
C. Se inclavează într-o concavitate a crestei
D. Se inclavează într-o convexitate a crestei
E. Se adaptează bine la crestele înguste
5. Conectorul principal metalic sub forma de bara al protezei parţial scheletate are
următoarele caracteristici: (192)
A Are latimea de 6-7 mm
B Are grosimea de 3 mm
C Pe secţiune are forma ovalara, rotunda sau semiovala
D Este intotdeauna in contact cu parodontiul marginal
E Are un grad de elasticitate mare si nu modifica deloc relieful boltii palatine
6. La proteza parţiala scheletata, conectorul principal metalic sub forma de bara are
următoarele forme pe secţiune: (192)
A ovalara
B rotunda
C semiovalara
D dreptunghiulara
E trapezoidala
7. Conectorul principal sub forma de bara: (192)
A se aplica la limita de reflexie a vălului palatin
B nu se aplica la limita de reflexie a valului palatin
C este posibil sa prezinte curburi pentru ocolirea torusului palatin
D nu poate prezenta curburi pe traseul sau
E se ingusteaza la unirea cu elementele pe care le conectează
8. Conectorul principal metalic sub forma de bara al protezei parţiale scheletate are
următoarele caracteristici: (192)
A restrânge designul protezei scheletate la o suprfata redusa
B are o grosime redusa, ceea ce o face confortabila
C are intotdeauna o secţiune ovalara
D are contact exclusiv dento-mucozal cu suprafaţa de sprijin
E are o latime mai mare de 10 mm
9. Conectorii principali ai protezelor scheletate: (192)
A au grosime minima
B au grosime de minim 2 mm
C se plaseaza cat mai simetric
D se plaseaza asimetric
E se plaseaza simetric sau asimetric, in funcţie de aspectul fizionomic
10. Referitor la conectorul principal tip bara palatina transversala, putem afirma:
(192-193)
A. bara mijlocie este la niv. Molarului 1
B. se aplica la limita de reflexie a valului palatin
C. bara anterioara urmăreşte curbura arcadei
D. bara anterioara este situata in zona de frecare
E. bara anterioara sa fie mai lata si groasa
11. Barele palatinale sagitale: (193)
A. Sunt cele mai biologice
B. Urmează curbura arcadei la 2mm distanță de parodonțiul marginal
C. Combinația dintre două bare transversale și una sagitală dispusă anterior dă naștere
conectorului palatinal în formă de ”U”
D. Combinația dintre două bare transversale și două sagitale formează conectorul inelar
E. Regula simetriei nu este obligatorie în cazul aplicării barelor transversale
12. Referitor la bara linguală (proteza parțială scheletată) este adevărat: (194)
A. când versantul lingual este vertical, bara se plasează la 0,5 mm de acesta
B. distanța de la parodonțiul marginal la bară este de cel puțin 3 mm
C. are lățimea de 4-5 mm și grosimea de 2 mm
D. versantul lingual al crestei alveolare trebuie să depășească 9-10 mm
E. interferează cu planșeul bucal
13. Bara linguală are următoarele caracteristici: (194)
A. Este situată la cel puţin 3 mm de parodonţiul marginal
B. Lăţimea este de 4-5 mm
C. Grosimea este de 4 mm
D. Se aplică atunci când înălţimea versantului lingual al crestei alveolare are minim 9-10
mm
E. Distanţa faţă de versantul lingual al crestei alveolare unde se aplică este întotdeauna 1-
1.5 mm
14. Pe secţiune, conectorii principali mandibulari sub forma de bara ai protezei
scheletate au unele din următoarele forme: (194)
A ovalara, rotunda
B semieliptica
C semipara (semipiriforma)
D dreptunghiulara
E triunghiulara
15. Conectorul principal mandibular – bara linguala – se situează: (194)
A. La 0.2-1 mm de parodontiul marginal
B. In contact cu planseul bucal
C. La cel puţin 3 mm de planseul bucal
D. La distanta de 1 -1.5 mm de versantul lingual când acesta este vertical
E. La distanta de 1 -1.5 mm de versantul lingual când acesta este oblic
19. Bara linguala ca element structural al protezei parţiale mobilizabile scheletate are
următoarele caracteristici: (194)
A lăţime de 9-10 mm
B lăţime de 4-5 mm
C grosime de cel puţin 3 mm
Dse plaseaza la 1-1,5 mm de versantul lingual când acesta este oblic
E va fi la cel puţin 3 mm distanta de parodontiul margial
20. Bara linguala a unei proteze scbeletate mandibulare are, după Forna, următoarele
caracteristici: (194-195)
A Distanta de la parodontiu marginal la bara de minim 6 mm
BLatimea barei de 3 mm
C Grosimea barei de 4 mm
D Poate fi aplicata indiferent de inclinarea linguala a procesului alveolar
E Poate fi insotita de un croşet continuu cu rol antibasculant
21. Raportul conectorului principal mandibular sub forma de plăcută cu elementele
câmpului protetic este doar: (195)
A mucozal
B dento-mucozal
C dentar
D supracingular
E supraecuatorial
24. Conectorul principal bara linguala poate fi insotit de croşet continuu cu rol: (195)
A. Antibasculant
B. Cu distribuţie a forţelor ocluzale
C. De contentie
D. De încercuire
E. De pasivitate
37. Care din următoarele afirmaţii privind axa de inserie a unei proteze parţiale
scheletate sunt corecte? (199)
A Axa de inserţie trebuie aleasa astfel incat designul protezei sa asigure un unghi ascutit
intre planul ocluzie si acesta
B Axa de inserţie trebuie aleasa astfel incat design-ul protezei sa asigure un unghi otuz intre
planul de ocluzie si acesta
C După Ackermann, axa de inserie este reprezentata de bisectoarea unghiului format de
axele dinţilor limitrofi edentatiei
D După Şcoala Franceza, axa de inserţie este intotdeauna verticala, in timp ce planul ocluzal
se orientează cu o inclinare antero-posterioara de 30 de grade fata de orizontala
E După concepţia americana, poate fi aleasa in funcţie de zonele de retentie ale modelului
38. Concepţia americana referitoare la axa de inserţie a protezei parţiale mobilizabile
scheletate recomanda ca: (199)
A axa de insertie sa fie întotdeauna verticala
B planul ocluzal al modelului sa se orienteze cu o inclinare antero-posterioara de 30 de
grade fata de orizontala
C axa de inserţie sa fie aleasa in funcţie de zonele retentive ale modelului si de posibilităţile
de realizare practica a protezei
D modelul sa fie inclinat in orice direcţie care sa favorizeze raportul retentie-sprijin, in
conformitate cu priceperea specialistului
E tija inscriitoare a paralelografului sa ramana verticala
39. Retentiometrele, ca elemente componente ale paralelografului, prezintă
următoarele mărimi: (199)
A 0.25 mm
B 0.50 mm
C 0,75 mm
D 1 mm
E 1,5 mm
40. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la elementele componente ale
paralelografului sunt adevarate? (199-200)
A Mina de grafit permite masurarea retentivitatilor dentare
B Razusele de ceara se utilizează când se doreşte sa se indeparteze retentivitati nedorite de
pe modelul de studiu
C Retentiometrul permite masurarea retentivitatilor detare
D Mina de grafit marcheaza linia ecuatorului protetic
E Retentiometrul prezintă următoarele mărimi: 1,1.5 si 2 mm
47. Care din următoarele afirmaţii privind funcţia de stabilizare a unui croşet care
intra in alcătuirea unei proteze parţiale mobilizabile scheletate sunt corecte: (203)
A Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale
B Este funcţia prin care se neutralizează efectul presiunii flexibile a braţului retentiv
C Prelungirea braţelor opozante rigide pe mai mulţi dinţi măreşte stabilizarea
D Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale in direcţie mucozala
E Este funcţia prin care croşetul împiedica desprinderea involuntara a protezei
49. Care sunt afirmaţiile valabile pentru pintenii croşetelor dentare turnate? (203)
A este elementul principal care se opune deplasării orizontale a protezei scheletate
B este elementul principal care asigura sprijinul parodontal al protezei parţiale scheletate
C trebuie intariti cu un conector secundar
D pintenii externi se plaseaza pe dinţi acoperiţi cu microproteze
E pentru plasarea pintenilor externi pe dinţi neacoperiti trebuie create prin frezare lacase de
mici dimensiuni
50. Care din următoarele afirmaţii privind funcţia de reciprocitate a croşetelor unei
proteze parţiale scheletate sunt corecte: (203)
A este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale in direcţie mucozala
B este funcţia prin care se neutralizează efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv al unui
croşet
C este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale ale protezei
D in cazul aplicării pe dinţii stâlpi a unor microproteze, pereţii orali ai acestora sunt paraleli
cu axa de insertie a protezei
E in cazul renunţării la braţul opozant al croşetului, rolul de contracroset revine unui pinten
intern
51. Referitor la sprijin, ca funcţie a croşetelor turnate, se poate afirma ca: (203)
A este funcţia prin care croşetul impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe câmpul
protetic
B este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale
C este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale in direcţie mucozala
D este funcţia prin care croşetul neutralizează efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv
E se asigura prin porţiunile terminale flexibile ale braţelor retentive
52. Funcţia de sprijin a unui croşet al protezei parţiale mobilizabile scheletate
reprezintă funcţia prin care croşetul: (203)
A Se opune deplasării orizontale a protezei
B Se opune deplasării verticale ale protezei in direcţie mucozala
C Trebuie sa cuprindă mai mult de 180 de grade din circumferinţa dintelui
D Neutralizarea efectului porţiunii flexibile a braţului retentiv
E Împiedica desprinderea involuntara a protezei de pe câmpul protetic
53. Menţinerea indirecta, ca funcţie a croşetelor turnate: (203)
A Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale .
B Este asigurata in principal de pintenul ocluzal
C Este asigurata de porţiunile terminale flexibile ale braţelor retentive ale croşetelor
circulare orientate către edentatie
D Este asigurata prin braţele opozante
E Este asigurata prin jumatatea meziala a croşetului divizat in “T”
54. Funcţiile croşetelor dentare turnate sunt: (203)
A menţinere – orice pinten trebuie intarit cu un conector secundar
B stabilizare – prin porţiunile cuprinderea a mai mult de a80 de grade din circumferinţa
dintelui
C pasivitate – prin porţiunile terminale flexibile ale braţelor retentive ale crosetolor circulare
orientate spe edentatie
D sprijin – elementul principal care asigura sprijinul parodontal este pintenul
E reciprocitate – se neutralizează efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv
55. După Forna, funcţia de stabilizare a croşetelor turnate din structura protezei
scheletate: (203)
A Este funcţia prin care croşetul trebuie sa cuprindă mai mult de 180 de grade din
circumferinţa dintelui
B Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale
C Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale
DSe datoreaza braţului retentiv al croşetului
E Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp
56. Croşetele dentare turnate trebuie sa indeplineasca o serie de funcţii. Una dintre
acestea este pasivitatea, care inseamna: (203)
A Funcţia prin care croşetul impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe câmpul
protetic
B Funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale
C Funcţia croşetului prin care se neutralizează efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv
care solicita orizontal dintele stâlp in timpul insetiei si dezinsertiei
D Funcţia croşetului prin care acesta, după ce este aplicat corect pe dintele stâlp, nu trebuie
sa mai exercite forte active
E Funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale in direcţie mucozala, asigurând
sprijinul parodontal
57. Funcția de menținere a croșetelor turnate reprezintă: (203)
A. Funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
B. Funcția prin care acesta nu trebuie să exercite forțe active pe dintele stâlp
C. Funcția asigurată de pinten
D. Funcția prin care croșetul împiedică desprinderea involuntară a protezei de pe câmpul
protetic
E. Se datorează brațului retentiv al croșetului
58. Referitor la funcția de sprijin a croșetelor, este adevărat: (203)
A. este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
B. depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp
C. orice pinten trebuie întărit cu un conector secundar
D. se datorează brațului retentiv al croșetului
E. elementul principal care asigură sprijinul parodontal este pintenul
59. Sprijinul este funcția croșetului dentar: (203)
A. Prin care se opune deplasărilor orizontale
B. Prin care se opune înfundării protezei
C. Asigurată de pinteni externi aplicați pe dinți neacoperiți
D. Care permite neutralizarea efectului porțiunii flexibile a brațului retentive
E. Prin care trebuie să cuprindă mai mult de 180° din circumferința dintelui
F.
60. Care din elementele unui croşet asigura menţinerea indirecta a unei proteze
parţiale mobilizabile scheletate? (203-204)
A Porţiunea terminala flexibila ale braţelor retentive ale croşetelor circulare orientate către
edentatie
B Jumatatea distala, subecuatoriala, orientata către edentatie a porţiunii orizontale a croşetului
divizat in T
C Conectorul principal de tipul barei linguale
D Braţele opozante, mai ales cele plasate pe microproteze prevăzute cu prag supragingival
ESeile protetice metalo-acrilice
65. Adaugarea de rasina compozita pentru marirea retentivitatii unui dinte stâlp care
va susţine un croşet se face daca: (206)
A Retentivitatea este mai mica de 0,75 mm
B Retentivitatea este mai mica de 0.5 mm
C Retentivitatea este mai mica de 1 mm
D Retentivitatea este mai mica de 0,25 mm
E Retentivitatea este mai mica de 1,25 mm
66. Dacă retentivitatea unui dinte destinat susţinerii unui croşet turnat este mai mică
de 0.25 mm, este necesară: (206)
A. Ameloplastia
B. Aplicarea unei coroane cu contur adecvat
C. Adăugare de rășină compozită
D. Utilizarea unui croşet de sârmă
E. Utilizarea unui croşet special RPI
60. Pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul total se pot folosi următoarele
metode simple: (226-227)
A. Homotropismul linguo-mandibular
B. Manevra condilială
C. Memoria ocluzală (Lejoyeaux)
D. Metoda stimulării bilaterale (Jenkelson)
E. Metoda deglutiţiei
79. Care sunt principalele repere, necesare alegerii si montării dinţilor artificiali ai
protezelor totale: (230)
A Linia caninilor
BLinia surasului
C Linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale in ceara bordurilor de ocluzie
DLinia mediana
E Practicarea unor lacase in cele doua valuri de ocluzie la nivelul primilor premolari
80. Care din următoarele afirmaţii privind stabilirea reperelor pentru alegerea si
montarea dinţilor artificiali in protezarea edentatiei totale sunt corecte: (230)
A linia mediana reprezintă planul medio-sagital al fetei
B linia mediana si linia caninului reprezintă latimea celor patru dinţi frontali superiori
C linia caninilor materializează fata distala a caninilor
D linia surâsului reprezintă limita de minima vizibilitate a grupului frontal superior
E linia surâsului reprezintă nivelul la care se plaseaza linia coletelor dentare
81. Principalele repere necesare alegerii dinţilor artificiali sunt următoarele: (230)
A linia mediana
B linia caninilor
C proiecţia orificiilor infraorbitale
D linia surâsului
E linia subnazale-porion
82. Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de: (230)
A. Linia mediană
B. Planul lui Camper
C. Linia caninilor
D. Planul bazal mandibular
E. Linia surâsului
RĂSPUNSURI CORECTE LA SUBIECTUL 74
1 B 26 ACE 51 A 76 E
2 AD 27 ABE 52 BD 77 BCDE
3 ACD 28 AC 53 CDE 78 ABDE
4 AB 29 BD 54 ABC 79 ABD
5 E 30 E 55 ABC 80 ACE
6 AD 31 ACD 56 AB 81 ABD
7 BE 32 C 57 C 82 ACE
8 ABDE 33 A 58 BC
9 ABE 34 E 59 ACD
10 E 35 BD 60 ABE
11 BCE 36 CE 61 CD
12 AB 37 A 62 ABC
13 AB 38 A 63 DE
14 AE 39 ABC 64 E
15 D 40 ABD 65 B
16 BC 41 AE 66 B
17 B 42 CDE 67 C
18 ABE 43 C 68 C
19 C 44 ACE 69 E
20 BCD 45 ABD 70 AD
21 B 46 D 71 CDE
22 E 47 AB 72 ABC
23 AB 48 A 73 E
24 DE 49 D 74 CDE
25 C 50 C 75 AC