Sunteți pe pagina 1din 397

GRILE ORIENTATIVE PENTRU EXAMENUL DE

LICENȚĂ
MEDICINA DENTARA 2019

1. Articaina :
a. Contine atat o grupare aminica, cat si una esterica
b. Se comercializeaza atat cu adrenalina, cat si fara adrenalina
c. Doza maxima de articaina/adult este de 500mg/sedinta
d. Nu trece bariera feto-placentara
e. Poate da rezultat fals pozitiv la testele de dopaj
(pg 13)
2. Articaina: *
a. Durata de instalare a anesteziei este lunga (5-10 minute)
b. Metabolizarea articainei se face in rinichi
c. Se recomanda injectarea rapida a solutiei
d. Este contraindicata la pacientii cu tulburari de conducere atrio-
ventriculara usoara
e. Este contraindicate la pacientii cu porfirie acuta recurenta
(pg 13)

3. Lidocaina:
a. Se mai numeste si xilina
b. Contine de cele mai multe ori un conservant – metilparaben
c. Se administreaza enteral
d. Doza maxima care se poate administra la adult, fara adrenalina este
300mg (4,5mg/kg corp)
e. Doza maxima care se poate administra la adult, cu adrenalina este de
500mg (7mg/kg corp)
(pg 8-10)
4. Anestezia topica:
a. Concentratia anestezicului folosit e mai mica ca a celui injectat
b. Nu are indicatii in cazul detartrajului, adaptarii unei coroane la colet
c. Se foloseste pentru anestezierea stratului superficial al mucoasei si a
tesutului submucos (2-3mm)
d. Se foloseste pentru extractia dintilor temporari mobile, cu rizaliza
e. Se poate folosi pentru anestezia nervului lingual
(pg 19-20)
5. Prin anestezie topica nu se anesteziaza:
a. Nervul alveolar inferior
b. Nervul nazopalatin
c. Nervul lingual
d. Nervul infraorbital
e. Nervul palatin mare
(pg 19-20)
6. Anestezia paraapicala supraperiostala:
a.Se mai numeste si anestezie plexala
b.Se aplica la maxilar pe toata intinderea sa, fara exceptii
c.Se aplica la mandibula doar in zona posterioara
d.Este mai eficienta la copii si tineri
e.Se mai numeste anestezie tronculara periferica
(pg 21)
7. Anestezia plexala:
a. Se numeste si anestezie tronculara periferica
b. Se numeste si anestezie tronculara bazala
c. Este indicata la mandibula in zona frontala
d. Este indicata la mandibula in zona laterala
e. Se utilizeaza doar in zonele cu corticala osoasa subtire
(pg 21)
8. Anestezia plexala este contraindicata in/pentru:
a. anestezia a 1-2 dinti, mucoasei vestibulare, osului si periostului
b. extractii dentare/rezectii apicale
c. Extirparea tumorilor gingivale si a chisturilor de mici dimensiuni
d. Tumori sau ulceratii la locul punctiei
e. Supuratii la locul punctiei
(pg 21-22)

9. Avantajele anesteziei intraligamentare:


a. Posibilitatea localizarii anesteziei la nivelul unui singur dinte
b. Durerea locala postanestezica este mai rara decat in alte procedee
anestezice
c. Durata scurta de instalare a anesteziei
d. Lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
e. Necesita seringi speciale
(pg 22)

10. Anestezia nervilor alveolari supero-posteriori:


a. Mai poarta numele de anestezia “la tuberozitate”
b. Inconstant nu se anesteziaza radacina mezio-vestibulara a M1
c. Contraindicata la pacientii cu risc hemoragic
d. Teritoriul anesteziat cuprinde si peretele posterior al sinusului maxilar
e. Teritoriul anesteziat cuprinde molarii superiori, osul alveolar, mucoasa
vestibulara si palatinala
(pg 24)
11. Reperele anesteziei la tuberozitate pe cale orala sunt:
a. Radacina meziala a molarului de 6 ani
b. Radacina distala a molarului de 12 ani
c. Creasta zigomato-alveolara
d. Marginea anterioara a muschiului maseter
e. Mucoasa mobila
(pg 24)
12. Anestezia nervului palatin anterior:
a. Induce anestezia fibromucoasei palatine in cele 2/3 posterioare
b. Induce anestezia fibromucoasei palatine in 1/3 anterioara
c. Se asociaza cu completarea unei anestezii tronculare periferice la
nervii alveolari supero-anteriori
d. Punctia anestezica se face la nivelul papilei interincisive
e. Punctia anestezica se face in dreptul molarului 2 superior, in santul
palatin
(pg 26-27)
13. Anestezia la spina Spix - repere:
a. Creasta temporala
b. Plica pterigomandibulara
c. 1 cm deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori
d. 1.5 cm fata de creasta inferioara edentata
e. la 1 cm in profunzime se anesteziaza nervul lingual
(pg 29)
14. Accidente ale anesteziei la spina Spix:
a. Ruperea acului
b. Anestezia nervului facial
c. Producerea unei hemoragii/hematom
d. Nevrita tranzitorie
e. Tahicardie
(pg 30)
15. Anestezia tronculara periferica la mandibula:
a. Tehnica Veisbrem anesteziaza nervul alveolar inferior, bucal si lingual
b. Tehnica la spina Spix anesteziaza nervul alveolar inferior, bucal si
lingual
c. Tehnica Gaw-Gates anesteziaza nervul alveolar inferior, bucal si
lingual si auriculo-temporal
d. Tehnica Gaw Gates nu anesteziaza nervul lingual
e. Tehnica Veisbrem anesteziaza si nervul auriculo-temporal
f. (pg 30)
16. Contraindicatiile relative ale extractiei dentare:
a. infarct miocardic recent
b. herpes sau alte leziuni locale
c. pacienti cu radio-chimioterapie
d. leucemia acuta
e. purtatori de proteze valvulare
(pg 65)
17. Clasa de risc major la pacientii cu afectiuni cardiovasculare nu cuprinde:
a. valvulopatii necorectate
b. canal arterial
c. prolaps de valva mitrala cu regurgitatie
d. coarctatie de aorta
e. sunturi sistemo-pulmonare chirurgicale
(pg 65)
18. Contraindicatiile absolute ale extractiei dentare sunt:
a. leucemia acuta
b. chimioterapie
c. tratamentul cu bisfosfonati
d. infarct miocardic recent
e. tratament anticoagulant
(pg 65)
19. Indicatiile de extractie ale dintilor permanenti in scop preprotetic:
a. dinti mult extruzati, egresati sau inclinati care defavorizeaza
tratamentul protetic
b. edentatia subtotala maxilara
c. edentatia subtotala mandibulara
d. dinti care au dus la leziuni hiperplazice si reactive
e. dinti cu indicatie de extractie in scop ortodontic
(pg 64)
20. Din indicatiile de extractie a dintilor permanenti legate de patologia
traumatica oro-maxilo-faciala nu fac parte: *
a. dinti cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale
b. dinti fracturati sau luxati complet
c. dinti din focarul de fractura care pot genera sau intretine supuratii in
focar
d. dinti din focarul de fractura care impiedica reducerea corecta a
fracturii
e. dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate gr III
(pg 64)
21. Extractia dentara cu separatie interradiculara:
a. se indica in cazul unor radacini divergente
b. se indica in cazul producerii unor fracturi coronare/corono-radiculare
in timpul manoperelor de extractie cu elevatorul/clestele
c. se indica in cazul molarilor temporari fara rizaliza semnificativa
d. in cazul molarilor superiori se va practica o separatie vestibulo-
palatinala
e. in cazul molarilor inferiori se va practica o separatie antero-
posterioara
(pg 81)
22. Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale sunt:
a. vasodilatatia secundara anesteziilor plexale cu vasoconstrictor
b. fractura peretelui alveolar
c. nerespectarea de catre pacient a instructiunilor privind indgrijirile
postextractionale
d. perioada menstruatiei
e. tratamente citostatice
(pg 99)

23. Hemoragia postextractionala:


a. hemoragia imediat-prelungita – cand sangerarea continua mai mult
de 10 minute de la momentul extractiei
b. hemoragia precoce – sangerarea apare a 2-a zi postextraxtional
c. hemoragia tardiva – sangerarea apare la cateva zile postextractional
d. hemoragia tardiva – sangerarea la 6-12 ore postextractional
e. hemoragia precoce – reapare la 2-3 ore dupa extractie
(98)
24. Hemostaza este influentata de urmatoarele substante:
a. aspirina
b. anticoagulante
c. antibiotice
d. alcool
e. antitumorale
(pg 99)
25. Fractura corticalei alveolare apare mai frecvent:
a. la nivelul corticalei vestibulare de la nivelul caninului superior si
molarior superiori
b. corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior
c. corticala linguala la nivelul molarilor inferiori
d. podeaua sinusului maxilar
e. tuberozitatea maxilara
(94)
26. Factorii care influenteaza vindecarea intarziata a plagilor postextractionale
sunt:
a. Dehiscenta plagii
b. Malnutritia
c. Radioterapia
d. Vitamina A
e. Varsta tanara
(pg 101)
27. Alveolita este favorizata de:
a. extractii laborioase, cu traumatizari de pereti ososi si mucoase
b. persistenta unor eschile osoase in alveola
c. infectii preexistente
d. pansament supraalveolar
e. utilizarea instrumentarului rotativ ,cu racire
(pg 100)
28. Factorii care usureaza odontectomia molarilor de minte inferiori sunt:
a. Pozitia medio-angulara
b. Pozitia disto-angulara
c. Radacini fuzionate
d. Radacini formate pe 1/3 sau 2/3
e. Clasa I dupa Pell si Gregory
(pg 141)
29. Factorii care ingreuneaza odontectomia M3 inferior:
a. os dens/rigid
b. os elastic
c. radacini curbe
d. radacini divergente
e. radacini fuzionate
(pg 141)
30. In pericoronarita congestiva sunt prezente:
a. trismus discret
b. adenita submandibulara
c. stare generala febrila (38 grade C)
d. mucoasa hiperemica, congestiva, tumefiata in regiunea retromolara
e. secretie sero-sanghinolenta
(142)
31. Printre complicatiile septice ale pericoronaritei se numara:
a. Osteita/osteomielita mandibulara
b. Adenite acute
c. Tromboflebita sinusului cavernos
d. Septicemii
e. Nevralgia trigeminala
(143)
32. Pericoronarita poate induce:
a. Otalgii
b. Sialoree
c. Asialie
d. Trismus
e. Paralizii faciale
(144)
33. Complicatiile dupa odontectomia molarului de minte inferior sunt:
a. durerea, edemul, trismusul
b. hemoragia postextractionala
c. complicatii infectioase
d. luxatia/fractura molarului de 12 ani
e. dehiscenta plagii
(151)
34. Accidente intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte inferior nu
sunt: *
a. fractura radacinilor molarului de minte inferior
b. impingerea molarului in planseul oral
c. fractura mandibulei
d. luxatia mandibulei
e. dehiscenta plagii
(151)
35. Alveoloplastia crestelor edentate alveolare:
a. Indicata in cazul unui proces alveolar neregulat
b. Indicata in cazul unui proces alveolar ascutit
c. Are ca dezavantaj reducerea inaltimii crestei alveolare
d. Are ca dezavantaj reducerea latimii crestei alveolare
e. Are ca avantaj reducerea latimii crestei alveolare
(214)
36. In ceea ce priveste principiile generale de tratament in supuratiile oro-
maxilo-faciale, urmatoarele afirmatii nu sunt false: *
a. tratamentul consta in antibioterapie si reechilibrare hidro-electrolitica
b. incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei
c. disectia pentru drenaj este ascutita
d. spalaturile sunt unidirectionale
e. tratamentul cauzal este radical si nu conservativ
(245)
37. Din spatiile fasciale primare mandibulare nu fac parte spatiile:
a. bucal
b. canin
c. submandibular
d. maseterin
e. infratemporal
(246)
38. Supuratii difuze oro-maxilo-faciale sunt:
a. flegmonul planseului oral
b. fasciita necrozanta
c. abcesul migrator
d. flegmonul hemifacial
e. flegmonul amigdalian
(246)
39. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:
a. chistul de maxilar in faza de exteriorizare
b. chistul maxilar in faza endoosoasa
c. chistul de maxilar suprainfectat
d. abcesul palatinal
e. abcesul parodontal
(247)
40. Erodarea corticalei osoase in supuratiile spatiului vestibular se face:
a. deasupra insertiei m buccinator, la mandibula, posterior
b. deasupra insertiei m mental la mandibula, anterior
c. sub insertia m buccinator la maxilar, posterior
d. deasupra insertiei m buccinator la maxilar, posterior
e. sub insertia m buccinator la mandibula
(247)
41. Tratamentul abcesului vestibular consta in:
a. incizie si drenaj pe cale orala
b. incizie si drenaj pe cale exoorala
c. analgezice
d. antiinflamatoare
e. antibiotice doar in cazul in care starea generala a pacientului o
impune
f. (247)
42. Abcesul palatinal are ca etiologie:
a. incisivul central maxilar
b. incisivul lateral maxilar
c. radacinile palatinale ale premolarilor si molarilor maxilari
d. premolarii 2 maxilari
e. caninul maxilar
(248)
43. Diagnosticul diferential al abcesului palatinal nu se face cu:
a. chistul maxilar suprainfectat
b. formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale
c. papila interincisiva
d. formatiuni tumorale ale osului maxilar
e. goma luetica
(245)
44. Abcesul spatiului corpului mandibular:
a. Se mai numeste abces peribazilar
b. Se mai numeste abces perimandibular extern
c. Se mai numeste abces semilunar
d. Au ca punct etiologic dentar molarii si premolarii mandibulari
e. Se incizeaza in vestibulul inferior
(249)
45. Angina Ludwig:
a. se mai numeste flegmonul planseului bucal
b. se mai numeste flegmon amigdalian
c. debuteaza cel mai frecvent sub forma unei supuratii a spatiului
sublingual
d. formula Arneth e deviata spre dreapta
e. este prezent trismusul, disfonia si disfagia
(270-271)
46. Flegmonul de planseu bucal poate determina:
a. tromboze septice ale sinusurilor craniene
b. meningite
c. sinuzite
d. astm bronsic
e. cc. spinocelular
(271)
47. In supuratiile difuze germenii produc:
a. neurotoxine
b. miotoxine
c. toxina botulinica
d. neurolizine
e. aflatoxine
(270)
48. Urmatoarele afirmatii privind flegmonul de planseu bucal sunt false:
a. apare discordanta intre puls si temperatura
b. apare insuficienta de organ
c. formula Arneth e deviata spre dreapta
d. tumefactia prezinta la palpare zone de fluctuenta
e. in planseul anterior este prezenta “creasta de cocos”
(271)
49. Urmatoarele afirmatii privind edemul in pelerina sunt adevarate:
a. este un edem difuz de insotire
b. se extinde genian
c. se extinde supraclavicular
d. se extinde presternal
e. apare in flegmonul hemifacial
(271)
50. In supuratiile difuze, agravarea starii toxico-septice e marcata de:
a. febra mare (38-39 grade C)
b. subfebrilitati
c. tahicardie
d. tahipnee
e. dispnee
(271)
51. In flegmonul de planseu bucal, la examenul endooral, apar:
a. amprente dentare pe limba ca urmare a macroglosiei
b. depozite fibrino-leucocitare pe mucoasa sublinguala
c. este absenta “creasta de cocos”
d. tegumente marmorate
e. tumefactie masiva intinsa de la un gonion la celalalt
(271)
52. Flegmonul hemifacial intereseaza urmatoarele spatii:
a. maseterin
b. bucal
c. temporal
d. canin
e. submandibular
(272)
53. Alveolita:
a. este forma de osteita localizata
b. apare la 2 zile postextractional
c. cedeaza la antialgicele uzuale
d. poate fi umeda sau uscata
e. apare o mobilitate dentara insotita de durere pulsatila
(281)
54. Diagnosticul diferential al osteoperiostitei se face cu:
a. parodontita apicala
b. osteomielita
c. osteita
d. supuratii periosoase
e. ameloblastomul
(281)
55. Factorii favorizanti ai osteomielitei sunt:
a. malnutritia
b. diabetul
c. obezitatea
d. varsta inaintata
e. etilismul cronic
(282)
56. Din flora microbiana responsabila de aparitia osteomielitei nu face parte:*
a. E. coli
b. Streptococul beta hemolitic
c. Streptococul alfa hemolitic
d. Stafilococul auriu
e. Stafilococul alb
(282)
57. Osteomielita Garre:
a. apare mai ales la tineri
b. este o osteomielita cronica supurata
c. tratamentul consta in antibioterapie si indepartarea sechestrului osos
d. radiologic apare deformarea corticalelor osoase cu disparitia spatiilor
medulare
e. tratamentul consta in antibioterapie, indepartarea focarului etiologic
dentar si monitorizare
(283-284)
58. In comunicarea oro-sinuzala imediata apar urmatoarele semne:
a. sangerare mai abundenta din alveola
b. proba Valsalva pozitiva
c. traiect fistulos tapetat de epiteliu
d. este prezenta simptomatologie asociata sinuzitei maxilare cronice
e. explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat releva o “cadere in
gol”
(303)
59. Tratamentul comunicarilor oro-antrale:
a. in deschiderile de peste 7mm se recomanda aplicarea unei mese
iodoformate sau a uneu placi palatinale supraalveolar
b. deschiderile sub 2 mm nu necesita tratament chirurgical
c. deschiderile de 2-6mm se pot inchide spontan
d. in deschiderile sub 2mm este necesara antibioterapia
e. in deschiderile peste 7mm se practica plastia comunicarii cu lambou
(304)
60. Dintre tulburarile functionale ale fracturilor de mandibula nu fac parte:
a. jena in deglutitie
b. jena in fonatie
c. creptitatii osoase
d. durere spontana la miscarile mandibulei
e. masticatie imposibila
(322)
61. Semnele clinice de intrerupere a continuitatii osoase in fracturile de
mandibula sunt:
a. Mobilitatea anormala a fragmentelor osoase
b. Modificari ale raporturilor de ocluzie
c. Diminuarea/absenta transmiterii miscarilor in ATM, de partea
sanatoasa
d. Deformari osoase ale etajului inferior al fetei
e. Durere spontana sau provocata la miscarile mandibulei
(322)
62. Manevrele Lebourg:
a. la presiune bilaterala transversala spre medial pe unghiurile
mandibulare, apare durere la nivelul focarului de fractura in cazul
fracturilor corpului mandibular
b. la presiune vericala pe unghiurile mandibulare, apare durere la nivelul
focarului de fractura in cazul fracturilor de corp mandibular
c. la presiune vericala pe unghiurile mandibulare, apare durere la nivelul
focarului de fractura in cazul fracturilor de ram sau condil mandibular
d. la presiune sagitala pe menton apare durere la nivelul focarului de
fractura in cazul fracturilor unghiului, ramului sau condilului
mandibular
e. la presiune sagitala pe menton apare durere la nivelul focarului de
fractura in cazul fracturilor corpului mandibular
(323)
63. Dintii din focarul de fractura nu se extrag in momentul imobilizarii in
urmatoarele situatii:
a. dinti semiinclusi situati la nivelul focarului de fractura
b. dinti ce preinta fracturi corono-radiculare si care sunt irecuperabili din
punct de vedere stomatologic
c. dinti luxati in urma traumatismului, cu mobilitate gr II/III
d. dinti care impiedica reducerea fragmentelor osoase in pozitie corecta
e. dinti din focar care prezinta fracturi coronare ce pot fi restaurate
(346)
64. Dintii din focarul de fractura se extrag la 12-15 zile de la imobilizarea
intermaxilara in urmatoarele situatii:
a. dinti semiinclusi situati la nivelul focarului de fractura
b. dinti din focarul de fractura care contribuie la stabilizarea
fragmentelor osoase, dar prezinta distrucii corono-radiculare
c. dinti din focarul de fractura care contribuie la stabilizarea
fragmentelor osoase, dar prezinta focare cronice periapicale
d. dinti luxati in urma traumatismului , cu mobilitate excesiva (gr II/III)
e. dinti ce prezinta fracturi corono-radiculare, irecuperabili din punct de
vedere stomatologic
(346)
65. Dintre fracturile orizontale ale maxilarului nu face parte:
a. fractura LeFort I
b. fractura Le Fort II
c. fractura LeFort III
d. disjunctia intermaxilara
e. fractura laterala de maxilar (paramediana)
(365-366)
66. Fractura LeFort II:
a. se mai numeste disjunctie crano-maxilara inalta
b. traiectul de fractura intereseaza podeaua orbitei
c. traiectul fracturii intereseaza 1/3 mijlocie a apofizelor pterigoide
d. se defineste prin traiectul subzigomatic
e. pacientul prezinta aspect de “facies in butoi”
(364)
67. Fractura Le Fort III:
a. se mai numeste disjunctie crano-maxilara inalta
b. traiectul de fractura intereseaza podeaua orbitei
c. traiectul fracturii intereseaza 1/3 mijlocie a apofizelor pterigoide
d. poate apare rino-/otolicvoree
e. pacientul prezinta aspect de “facies in butoi”
(365)
68. Din tabloul clinic al fracturilor Lefort II fac parte:
a. enoftalmie si diplopie
b. rinolicvoree
c. ocluzie inversa la nivelul grupului frontal, datorata unui fals
retrognatism maxilar
d. mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei, in raport cu
baza craniului
e. tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului palatin
(365)
69. Fractura LeFort I:
a. se mai numeste fractura transversala joasa
b. se mai numeste disjunctie cranio-maxilara joasa
c. linia de fractura intereseaza 1/3 inferioara a apofizelor pterigoide
d. linia de fractura intereseaza apertura piriforma
e. linia de fractura intereseaza marginea infraorbitala
(363)
70. Din semnele clinice orale comune fracturilor de maxilar fac parte:
a. echimoze si plagi ale fibromucoasei orale
b. leziuni dentare
c. hematoame, plagi ale tegumentelor cervico-faciale
d. infundarea etajului mijlociu al fetei
e. accentuarea diametrelor transversale si/sau verticale ale fetei
(369)
71. Din tulburarile morfologice comune fracturilor de maxilar nu fac parte:
a. leziuni dentare
b. hematoame, plagi ale tegumentelor cervico-faciale
c. infundarea etajului mijlociu al fetei
d. echimoze si plagi ale fibromucoasei orale
e. accentuarea diametrelor transversale si/sau verticale ale fetei
(369)
72. Tulburari ocluzale comune fracturilor de maxilar:
a. in plan sagital – ocluzie deschisa frontala si contacte premature la
nivelul molarilor, bilateral
b. in plan vertical – ocluzie inversa la nivelul grupului frontal, datorata
unui dals retrognatism maxilar
c. in plan transversal – ocluzie incrucisata, cand exista si deplasari
laterale
d. in plan vertical - ocluzie deschisa frontala si contacte premature la
nivelul molarilor, bilateral
e. in plan sagital - ocluzie inversa la nivelul grupului frontal, datorata
unui dals retrognatism maxilar
(369)
73. Din tulburarile functionale intalnite in fracturile complexului zigomatic fac
parte:
a. diplopia
b. hipoestezia/anestezia in teritoriul n infraorbital de partea lezata
c. denivelare “in treapta” la nivelul rebordului orbital inferior
d. limitarea mobilitatii mandibulei prin blocarea apofizei coronoide de
catre fragmentul fracturat
e. creptiatii gazoase datorita emfizemului subcutanat
(381-382)
74. Pentru stabilirea diagnosticului unei facturi de malar se indica:
a. OPT
b. CT
c. RMN
d. Rgr semiaxiala Hirtz
e. PET-CT
(382)
75. Din tabloul clinic al fracturilor de malar anterioare fara deplasare nu fac
parte:
a. echimoza palpebrala in “monoclu”
b. uneori epistaxis unilateral
c. deschiderea gurii in limite normale
d. diplopie
e. crepitatii gazoase datorate emfizemului subcutanat
(381)
76. Tratamentul chistului dermoid se face:
a. chirurgical
b. medicamentos
c. consta in expectativa, chistul involuand in timp
d. recidivele sunt rare
e. recidivele sunt frecvente
(404)
77. Diagnosticul diferential al chistului dermoid cu localizare in planseul bucal se
face cu: *
a. ranula suprahioidiana
b. chistul canalului tireoglos
c. chistul teratoid
d. abcesul lojei submentoniere
e. adenopatie metastatica submentoniera
(404)
78. Diagnosticul diferential al chistului dermoid situat sub planul muschiului
milohioidian se face cu:
a. ranula sublinguala
b. limfangiomul chistic al planseului bucal
c. ranula suprahioidiana
d. supuratiile lojei sublinguale
e. tumorile glandelor sublinguale
(404)
79. Chistul dermoid:
a. creste lent, provocand durere
b. este un chist de dezvoltare
c. este situat paramedian
d. poate apare in planseul oral sau sub planul muschiului milohioidian
e. are consistenta ferm elastica
(403)
80. Urmatoarele afirmatii privind chistul dermoid sunt false:
a. apare pe linia mediana
b. are evolutie lenta, asimptomatica
c. este fixat de planurile adiacente
d. la presiune lasa godeu
e. are un continut pastos, cenusiu-galbui
81. Urmatoarele afirmatii privind chistul dermoid sunt adevarate:
a. apare mai ales la tineri
b. apare pe linia mediana
c. are continut lichidian
d. creste rapid in dimensiuni
e. se poate suprainfecta
(403)
82. Dezavantajele lamboului semilunar:
a. necesita anestezie locala extinsa
b. nu se intervine asupra marginii gingivale libere
c. pacientul nu poate mentine o igiena orala buna
d. insertiile musculare si ale frenurilor reprezinta obstacole anatomice
care implica modificarea traseului inciziei
e. nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lamboului,
putandu-se forma un pliu de mucoasa la un pol al plagii
(177)
83. Avantajele lamboului semilunar:
a. pacientul poate mentine o igiena orala buna
b. insertia gingivala nu este modificata, evitandu-se astfel dehiscentele
non-patologice
c. nu necesita o anestezie locala extinsa
d. incizie si decolare facile
e. are dimensiuni limitate
(177)
84. Lamboul Ochsenbein-Luebke:
a. este un lambou in L
b. este un lambou trapezoidal
c. este un lambou semilunar
d. incizia orizontala se practica in marginea gingivala libera
e. baza lamboului este mai mica decat marginea libera
(177)
85. Lamboul Ochsenbein-Luebke:
a. este usor de realizat si decolat
b. festonul gingival este interesat, ceea ce poate produce retractie
gingivala
c. repozitionarea lamboului ridica probleme, deoarece nu exista puncte
de referinta
d. colturile lamboului se pot necroza
e. sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subtire
(177-178)
86. Lamboul in L (intrasulcular triunghiular):
a. incizia orizontala se practica in santul gingival, interesand festonul
gingival si papilele interdentare
b. decolarea lamboului este facila
c. igiena orala este mai dificil de mentinut
d. pot apare pungi parodontale daca apare o dehiscenta non-patologica
e. incizia verticala se face la nivelul unghiului disto-vestibular al dintelui
de tratat
(178)
87. Lamboul intrasulcular trapezoidal:
a. vascularizatia lamboului este maxima
b. nu exista risc de aparitie a unei pungi parodontale
c. tensiunea in lambou este minima
d. sunt facilitate chiuretajul parodontal si alveoloplastia
e. este indicat atat pentru radacini scurte, cat si pentru radacini lungi
(179)
88. Lamboul gingival “in plic”:
a. permite modificarea insertiei gingivale
b. permite deplasarea laterala a lamboului
c. permite practicarea concomitenta a gingivectomiei
d. accesul si vizibilitatea radacinilor sunt maxime
e. cu cat radacina dintelui interesat este mai lunga, cu atat lamboul este
mai extins, ridicand uneori probleme de anestezie loco-regionala
(179)
89. Principii generale privind crearea lambourilor in rezectia apicala:
a. incizia nu trebuie sa intersecteze o cavitate osoasa deja existenta sau
care urmeaza a fi creata intraoperator
b. inciziile verticale trebuie practicate in concavitatile dintre eminentele
radiculare
c. capatul cervical al incizie de descarcare nu se va plasa in dreptul
unghiului diedru dintre suprafetele dentare
d. baza lamboului nu trebuie sa fie mai larga decat marginea libera
e. lamboul va fi adaptat la situatia clinica data de edentatiile protezate
conjunct
(180-181)
90. Fractura radiculara a dintelui extras are ca factori de risc:
a. Sept interradicular gros
b. Sept interradicular subtire
c. Os alveolar dens
d. Os alveolar elastic
e. Anchiloza dento-alveolara
(92)
91. Factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei sunt:
a. carente vitaminice
b. stari alergice
c. perioada menstruatiei
d. insuficienta hepatica
e. vasodilatatia secundara, in cazul anesteziilor plexale in care se
foloseste vasoconstrictor
(99)
92. Alveolita uscata:
a. apare la pacientii cu reactivitate imunitara redusa
b. fenomenele dureroase intense apar la 4-5 zile dupa extractie
c. la examenul clinic se constata intraalveolar un cheag murdar, fetid
d. la palpare, peretii ososi sunt moi, osteitici
e. peretii ososi sunt uscati, fara tendinta de sangerare
(100)
93. Ca timpi operatori, odontectomia molarului de minte inferior presupune:
a. Luxatia si extractia molarului
b. Indepartarea tesuturilor restante ale sacului folicular
c. Regularizarea planului osos
d. Sectionarea si indepartarea gingiei pentru a vizualiza coroana
molarului de minte
e. Degajarea coroanei si radacinii de tesut osos
(147)
94. Urmatoarele afirmatii despre anestezia n mentonier sunt adevarate:
a. n mentonier reprezinta portiunea terminala a n alveolar inferior
b. acul va avea o directie oblica in jos, inauntru si inainte
c. acul va avea o directie oblica in jos, inauntru si inapoi
d. teritoriul de anestezie este reprezentat si de dintii frontali inferiori de
partea anesteziata
e. teritoriul de anestezie cuprinde mucoasa vestibulara a intregii
hemiarcade, de partea interesata
(32)
95. Anestezia nervului lingual:
a. Se practica la nivelul incizurii sigmoide, sub arcada zigomatica, imediat
inaintea tuberculului zigomatic anterior
b. Se practica in santul mandibulo-lingual, in dreptul ultimului molar
c. Nervul lingual se anesteziaza odata cu anestezia n alveolar-inferior la
spina Spix
d. Teritoriul anesteziat cuprinde versantul lingual al crestei alveolare de
la ultimul molar la linia mediana
e. Teritoriul anesteziat cuprinde intreaga hemilimba, de partea
interesata
(31)
96. Urmatoarele afirmatii privind lamboul semilunar sunt adevarate:
a. Nu se intervine asupra marginii gingivale libere
b. Incizia intersecteaza eminentele radiculare, unde tesuturile sunt cele
mai destinse, ceea ce poate duce la formarea unor cicatrici patologice
c. Necesita anestezie locala extinsa
d. Mentinerea igienei orale este dificila
e. Lamboul ofera un acces maxim
(177)
97. Greselile de tehnica in anestezia la spina Spix:
a. punctia efectuata mai sus va determina anestezia n auriculotemporal
b. punctia efectuata prea medial va determina paralizia m maseter
c. punctia efectuata prea profund va produce pareza tranzitorie a n
facial
d. punctia efectuata prea lateral va determina anestezia n
auriculotemporal
e. punctia efectuata prea profund va produce anestezia la nivelul
laterofaringelui insotita de tulburari de deglutitie
(30)
98. Accidente ale punctiei anestezice la spina Spix sunt:
a. ruperea acului
b. producerea unei nevrite tranzitorii
c. producerea unei hemoragii/hematom
d. tahicardie, lipotimie, paloare
e. paralizia muschiului maseter
(30)
99. Gaura infraorbitala este situata:
a. la 1cm sub rebordul orbitar inferior
b. la unirea celor 2/3 interne cu 1/3 externa a marginii infraorbitale
c. pe aceeasi verticala care uneste gaura mentoniera cu gaura
supraorbitara
d. la 5 mm inauntrul liniei verticale mediopupilare
e. la 5 mm lateral de aripioara nazala
(28)
100. Contraindicatiile anesteziei “la tuberozitate” sunt:
a. Pacienti cu hemofilie
b. Procese inflamatorii in treimea distala a vestibuluui superior sau
retrotuberozitar
c. Trismus
d. Procese tumorale in treimea distala a vestibulului superior sau
retrotuberozitar
e. Pacienti care urmeaza tratament anticoagulant
(24)

1. ACE (13)
2. E (13)
3. ABDE (8-10)
4. CDE (19-20)
5. ADE (19-20)
6. AD (21)
7. CE (21-22)
8. DE (21-22)
9. ACD (22)
10. ABCD (24)
11. CE (24)
12. AE (26-27)
13. ABCDE (30)
14. ACDE (30)
15. AC (30)
16. BC (65)
17. E (65)
18. AD (65)
19. AB (64)
20. E (64)
21. ABC (81)
22. ABC (99)
23. CE (98)
24. ABCDE (99)
25. ABCDE (94)
26. ABC (101)
27. ABC (100)
28. ACDE (141)
29. ACD (142)
30. ABDE (142)
31. ABCD 143
32. ABCDE 144
33. ABCE 151
34. E 151
35. ABCD 214
36. D 245
37. BDE 246
38. AD 246
39. AC 247
40. ABC 247
41. ACDE 247
42. BC 248
43. C 245
44. ABCD 249
45. ACE 270-271
46. AB 270
47. ABD 270
48. CD 271
49. ABCD 271
50. BCE 271
51. AB 271
52. ABCE 272
53. AD 281
54. BCD 281
55. ABE 282
56. C 282
57. ADE 283-284
58. ABE 303
59. BE 304
60. C 322
61. ABD 322
62. ACD 323
63. AE 346
64. ABC 346
65. DE 365-366
66. CDE 364
67. ABDE 365
68. CE 365
69. ACD 363
70. AB 369
71. AD 369
72. CDE 369
73. AD 381-382
74. BD 382
75. DE 381
76. AD 404
77. C 404
78. C 404
79. BDE 403
80. C 403
81. ABE 403
82. DE 177
83. ABCD 177
84. AB 177
85. ADE 177-178
86. ACD 178
87. CDE 179
88. ACE 179
89. ABE 180-181
90. ACE 92
91. ABCD 99
92. AE 100
93. ABC 147
94. BD 32
95. BCD 31
96. AB 177
97. AC 30
98. ABCD 30
99. CD 28
100. ABDE 24

GRILE FMF ORADEA

CATEDRA DE CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILOFACIALĂ

24. CHISTUL BRANHIAL

1. Despre chistul branhial nu sunt adevărate următoarele afirmații:

a. apare mai frecvent la adolescenți sau adulți tineri

b. apare mai frecvent la sexul feminin

c. apare mai frecvent la sexul masculin

d. două treimi sunt situate pe partea dreaptă

e. două treimi sunt situate pe partea stângă

2. Diagnosticul diferențial al chistului branhial nu se face cu:

a. limfangioame cervicale

b. lipomul laterocervical

c. abcesul spațiului submandibular

d. carcinomul bazocelular

e. supurații laterocervicale

3. Despre chistul branhial următoarele afirmații sunt adevărate:

a. sunt localizate de-a lungul mușchiului sternocleidomastoidian

b. derivă din incluzia cartilaginoasă restantă a unui pliu endodermic

c. poate fi localizat și periangulomandibular

d. poate fi localizat și suprasternal (rar)

e. conținutul chistului este un lichid clar, incolor

4. Despre chistul branhial nu sunt adevărate următoarele afirmații:


a. are dimensiuni de 11-12 cm

b. are dimensiuni de 8-10 cm

c. are dimensiuni de 6-8 cm

d. are raport intim cu artera carotida internă și externă

e. are raport intim cu artera linguală și facială.

5. Tratamentul chistului branhial:

a. este chirurgical

b. este medico-chirurgical

c. actualmente incizia de elecție are traiect vertical

d. chisturile suprainfectate se excizează mai puțin dificil

e. excizat în totalitate nu recidivează.

25. RANULA

6. Următoarele afirmații despre ranulă nu sunt adevărate:

a. este localizată strict sublingual

b. este localizată strict submandibular

c. rezultă prin transformarea chistică a epiteliului unuia dintre canalale de excreție


ale glandei sublinguale

d. rezultă prin transformarea chistică a epiteliului unuia dintre canalale de excreție


ale glandei submandibulare

e. poate avea forma unei clepsidre în unele cazuri.

7. Diagnosticul diferențial al ranulei se face cu următoarele:

a.abcesul laterofaringian

b.chistul dermoid

c.hemangioame ale regiunii orbitare

d. limfangioame laterocervicale

e. chistul gastrointestinal heterotopic.

8. Despre ranulă următoarele afirmații sunt adevărate:


a.se prezintă clinic ca o formațiune chistică

b.la palpare are o consistență renintentă fiind nedureroasă

c.la palpare are o consistență fluctuentă și este extrem de dureroasă

d.foarte rar ranula se dezvoltă numai sub mușchiul milohioidian

e. ranula se poate suprainfecta

9. Despre tratamentul ranulei următoarele afirmații nu sunt adevărate:

a.uneori abordul chirurgical este mixt (oral și exo-oral)

b.abordul este endo-oral în toate cazurile de ranulă

c.ranula în bisac necesită strict abord endo-oral

d.ranula suprahioidiană necesită abord chirurgical cervical

e. o variantă terapeutică mai puțin folosită este marsupializarea ranulei

10. Despre ranulă se pot afirma următoarele:

a. pe masură ce crește în volum ridică mucoasa planșeului bucal

b. poate ajunge la dimensiuni importante infiltrând corticala internă a mandibulei

c. nu depășeste niciodată linia mediană

d. se poate perfora spontan

e. în cazul în care se perforează se elimină un lichid vâscos caracteristic, similar cu


saliva.

26. GRANULOMUL PIOGEN

11. Următoarele afirmații despre granulomul piogen sunt adevărate:

a. este o hiperplazie reactivă

b. este o masă pseudotumorală pediculată

c. este o masă pseudotumorală sesilă

d. este o masă pseudotumorală pediculată sau sesilă

e.evoluția granulomului piogen este la început rapidă, după care staționează

12. Granulomul piogen gingival:

a. este cea mai rară formă de granulom piogen oral


b. apare în spațiul interdentar cel mai frecvent pe versantul palatinal

c. este în legătură cu un dinte ce prezintă o carie subgingivală

d. este în legătură cu o lucrare protetică fixă adaptată deficitar

e. se asociază frecvent cu pacienții seropozitivi HIV

13. Diagnosticul diferențial al granulomului piogen gingival se face cu următoarele


entități:

a. fibromul osifiant periferic

b. granulomul periferic cu celule gigante

c. granulomul central cu celule gigante

d. fibromul mucoasei orale

e. papilomul mucoasei orale

14. Diagnosticul diferențial al granulomului piogen cu alte localizări orale


(botriomiconul) se face cu:

a. papilomul mucoasei orale

b. fibromul mucoasei orale

c. granulomul central cu celule gigante

d. granulomul periferic cu celule gigante

e. forme de debut ale tumorilor maligne ale mucoasei orale

15. Tratamentul granulomului piogen gingival constă în:

a. tratament antibiotic și antialgic

b. expectativă

c. extirpare chirurgicală cu 1 cm margini de siguranță

d. extirpare chirurgicală cu 2mm margini de siguranță

e. se practică chiuretajul osos pînă în țesut sănătos dacă intraoperator se constată că


osul subiacent este moale, osteitic.

27. GRANULOMUL PERIFERIC CU CELULE GIGANTE

16. Granulomul periferic cu celule gigante :

a. este o leziune hiperplazică cu aspect pseudotumoral


b. este o leziune tumorală de natură malignă

c. este asociat întotdeaună cu hiperparatiroidismul

d. derivă din periost

e. derivă din ligamentul parodontal

17. Granulomul periferic cu celule gigante:

a. se prezintă ca o leziune nodulară

b. are dimensiuni de aproximativ 2 cm

c. poate ajunge și la dimensiuni de 10-12 cm

d. are culoarea albăstruie

e. are consistență fluctuentă

18. Despre granulomul periferic cu celule gigante nu sunt adevărate următoarele


afirmații:

a. apare la orice vârstă, ceva mai frecvent la persoanele peste 60 ani

b. se localizeaza exclusiv la nivelul palatului dur

c. se localizează exclusiv la nivelul crestei alveolare

d. este exclusiv în legătură cu un dinte cauzal

e. se malignizează netratat în proporție de 75%

19. Diagnosticul diferențial al granulomului periferic cu celule gigante se face cu:

a. granulomul piogen gigival

b. ameloblastomul

c. tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de stare

d. fibromul osifiant periferic

e. tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în faza de debut

20. Tratamentul granulomului periferic cu celule gigante presupune:

a. expectativă

b. este chirurgical

c. extirparea în totalitate a leziunii cu margini libere de aproximativ 2mm


d. chiuretajul osos nu este obligatoriu

e. chiuretajul osos este obligatoriu

28. PAPILOMUL

21. Papilomul:

a. este proliferare tumorală beningnă a stratului spinos al epiteliului

b. este proliferare tumorală beningnă a stratului cornos al epiteliului

c. având cauză probabilă infecția cu virusul HPV

d. având cauză probabila infecția cu citomegalovirus

e. este mai frecvent în sexul feminin (90%)

22. Papilomul nu are următoarele caracteristici:

a. este o formațiune tumorală cu creștere exofitică

b. este întotdeauna pediculat

c. este întotdeauna sesil

d. are consistență moale

e. are consistență fermă.

23. Papilomul sino-nazal:

a. este localizat la nivelul mucoasei cavității nazale

b. nu este localizat la nivel mucoasei sinusului maxilar

c. este de cele mai multe ori asimptomatic

d. prezintă 5 variante histopatologice

e. papilomul inversat nu se malignizează niciodată.

24. Diagnosticul diferențial al papilomului se face cu următoarele entități clinice:

a. granulomul piogen (botriomiconul)

b. fibromul mucoasei orale

c. leziunea periferică cu celule gigante

d. forme în perioada de stare ale tumorilor maligne de tip carcinom verucos

e. forme de debut ale tumorilor maligne de tip melanom


25. Papilomul sino-nazal necesita un tratament:

a. medicamentos

b. chirurgical

c. nu necesită nici un tratament deoarece se resoarbe spontan la 5 luni de la apariție

d. uneori este necesară cura radicală a sinusului maxilar pe cale rinologică

e. uneori este necesară hemirezecția de maxilar.

29. KERATOCHISTUL ODONTOGEN

26. Keratochistul odontogen:

a. poate fi primordial sau dentiger

b. keratochistul primordial se dezvoltă întotdeauna în legătură cu un dinte

c. keratochistul dentiger se dezvoltă întotdeauna în locul unui dinte

d. forma primordială are un caracter recidivant marcat

e. forma dentigeră are un caracter recidivant marcat.

27. Keratochisturile:

a. reprezintă 5-10% din totalul chisturilor odontogene

b. apar mai ales la batrîni

c. sunt mai frecvente la sexul feminin

d. pot fi prezente la copii în cadrul sindromului Crouzon

e. cel mai frecvent sunt localizate în 1/3 posterioară a mandibulei.

28. Clinic, keratochistul odontogen are următoarele caractere:

a. poate fi unilocular

b. poate fi multilocular

c.este extrem de dureros spontan

d. se însoțesc de adenopatii laterocervicale si mandibulare în formele avansate

e. induc tulburări senzitive în teritoriul nervului alveolar inferior.

29. Radiologic, keratochistul odontogen are următoarele caracteristici:

a. apare sub forma unor leziuni radiotransparente


b. are limite nete

c. nu are limite nete neputându-se preciza extensia în țesutul osos a acestuia

d. uneori se evidențiază un dinte neerupt situat intralezional

e. nu se evidențiază niciodată resorbția patologică a rădăcinilor dinților vecini.

30. Referitor la tratamentul keratochisturilor ondontogene nu sunt adevărate


următoarele afirmații:

a. chistectomia se va practica ca primă intenție curativă, pentru un keratochist de


dimensiuni relativ mici

b. marsupializarea se poate practica în cazul keratochisturilor odontogene dentigere

c. rezecția osoasă marginală este indicată atunci când au existat recidive multiple

d. chistectomia nu impune îndepărtarea în totalitate a membranei epiteliale chistice

e. keratochisturile nu prezintă un risc de recidivă.

30. CHISTUL FOLICULAR

31. Chistul folicular :

a. apare prin transformarea chistică sacului folicular al unui dinte neerupt

b. apare prin transformarea chistică a resturilor Mallasez

c. apare prin transformarea chistică a resturilor Serres

d. apare prin transformarea chistică a epiteliului adamantin redus

e. reprezintă aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare.

32. Chistul folicular:

a. apare cel mai frecvent la maxilar

b. apare cel mai frecvent la mandibulă în zona anterioară

c. apare mai frecvent la pacienții tineri

d. apare mai frecvent la sexul masculin

e. este dureros spontan în special noaptea.

33. Diagnosticul diferențial al chistului folicular se face :

a. ameloblastomul

b. fibromul ameloblastic
c. tumora odontogenă adenomatoidă

d. keratochistul odontogen dentiger

e. leziunea centrală cu celule gigante.

34. Tratamentul chistului folicular constă în:

a. chistectomie

b. marsupializare în cazul chisturilor foliculare de mici dimensiuni

c. rezecția apicală a dintelui semiinclus

d. odontectomia dintelui semiinclus

e. rezecția osoasă marginală ca și primă intenție datorită riscului mare de transformare


malignă.

35. Radiologic chistul folicular are următoarele caracteristici:

a. este radiotransparent

b. este radioopac

c. în cazul suprainfectărilor repetate limitele apar mai puțin nete

d. varianta circumferențială apare ca o radiotransparență care se extinde spre coronar

e. poate deplasa în evoluție dinții adiacenți cu care vine în contact.

31. CHISTURI INFLAMATORII

36. Următoarele chisturi nu sunt de natură inflamatorie

a. chistul radicular periapical

b. chistul rezidual

c. chistul median mandibular

d. chistul Gorlin

e. chistul nazo-palatin

37. Chistul periapical:

a. este întotdeauna asimptomatic

b. este prezentă sensibulitatea la percuția în ax a dintelui cauzal

c. poate fi prezentă o jenă dureroasa la palparea vestibului bucal în dreptul apexului


dintelui cauzal
d. testele de vitalitate sunt pozitive

e. este localizat lateral de apexul dintelui provenind dintr un canal radicular accesoriu

38. Următoarele afirmații despre chistul rezidual nu sunt adevărate:

a. este un chist restant după extracția dentară fără chiuretarea alveolei

b. este un chist care persistă după tratamentul endodontic

c. tratamentul chistului rezidual după extracția dentară constă în rezecția apicală a


dintelui cauzal

d. tratamentul chistului rezidual după tratament endodontic constă întotdeauna în


extracția dintelui cauzal

c. se poate maligniza netratat

39. Diagnosticul diferențial al chistului radicular lateral se face cu:

a. chistul parodontal lateral

b. ameloblastomul

c. chistul Gorlin

d. parodontopatia marginală cronică profundă

e. tumora brună din hiperparatiroidism

40. Despre tratamentul chistului periapical se pot afirma următoarele:

a. este influențat de dimensiunea chistului

b. vizează doar îndepărtarea chistului

c. vizează doar tratamentul factorului cauzal

d. de cele mai multe ori necesită rezecție osoasă marginală

e. dinții cauzali pot fi tratați radical sau conservator.

32. AMELOBLASTOMUL

41. Ameloblastomul:

a. este cea mai rară tumoră odontogenă

b. poate avea originea în resturile laminei dentare

c. poate avea originea în epiteliul unui chist odontogen

d. poate avea originea în resturile organului adamantin


e. prezintă o singură formă clinică

42. Despre ameloblastomul intraosos solid sau multichistic nu sunt adevărate


următoarele afirmații:

a. poate să apară la orice vârstă

b. inițial este asimptomatic

c. apare mai frecvent la copii cu vârsta sub 10 ani

d. sunt frecvente durerea și paresteziile

e. are tendința de a invada părțile moi

43. Radiologic ameloblastomul are următoarele caracteristici:

a. radiotrasnparență multioculară cu margini neregulate

b. imagine de -fagure de miere-

c. imagine cu aspect de -baloane de săpun-

d. imagine de -pernă cu ace-

e. poate avea și asepect radiotransparent unilocular.

44. Diagnosticul diferențial al ameloblastomului solid sau multichistic cu aspect


multilocular se face cu:

a. chistul osos anevrismal

b. malformații vasculare endoosoase

c. boala Paget

d. cherubismul

e. chistul folicular

45. Referitor la metodele de tratament ale ameloblastomului solid sau multichistic


putem afirma următoarele:

a. chiuretajul tumorii se poate practica într-o primă fază neexistând riscul de recidivă

b. rezecția marginală osoasă este tratamentul de elecție

c. când marginile de siguranță nu se pot asigura secundar rezecției marginale este


necesară rezecția segmentară

d. marginile de siguranță vor fi 3 cm în țesut sănătos

e. radioterapia este obligatorie pre și post-operator.


33. TUMORI MALIGNE ALE BUZELOR

46. Debutul formațiunilor tumorale maligne ale buzelor poate îmbraca următoarele
forme:

a. ulcerativă

b. desmoplastică

c. superficială

d. morphea

e. nodulară.

47. În perioada de stare formațiunile tumorale maligne ale buzelor pot îmbrăca
urmatoarele forme:

a. forma ulcero-distructivă

b. forma terebrantă care în fapt este expresia clinicî a unei tumori maligne de buză în
stadiu de debut

c. forma ulcero-vegetativă

d. forma schiroasă

e. forma burjonată.

48. Diagnosticul diferențial al formațiunilor tumorale maligne a buzelor se face cu:

a. ulcerații mecanice

b. arsuri

c. tumori benigne ale buzelor

d. cheilite microbiene sau chimice

e. sifilisul terțiar

49. Tumorile maligne ale buzelor:

a. au o evoluție în general foarte rapidă

b. pot infiltra în forme avansate vestibulul bucal și părțile moi labio-geniene

c. afectarea metastatică ganglionară loco-regională este relativ tardivă

d. pot infiltra arcul mentonier prin mecanism direct

e. nu pot infiltra arcul mentonier prin mecanism indirect.


50. Diagnosticul diferențial al formațiunilor tumorale maligne a buzelor se face cu:

a. hiv/sida

b. lupusul eritematos

c. lichenul plan

d. șancrul primar

e. ulcerații herpectice.

34. TUMORILE MALIGNE ALE LIMBII ȘI A PLANȘEULUI BUCAL

51. Tumorile maligne ale limbii și a planșeului bucal:

a. sunt cele mai frecvente ca localizare dintre tumorile maligne orale

b. incidența este mai crescută la sexul feminim

c. sunt cauzate probabil expunerii la factori de risc locali

d. sunt cauzate datorita expunerii exclusiv la factori de risc generali

e. apar secundar unor fracturi de mandibulă netratate.

52. Formele de debut a tumorilor maligne ale limbii și a planșeului bucal:

a. se pot prezenta sub forma unor leziuni ulcerative

b. se prezintă pe fond leucoplazic

c. nu se prezintă niciodată în legatură cu leucoplazia

d. forma nodulară este caracteristică planșeului bucal

e. cel mai rar se localizează pe marginile și pe fața ventrală a limbii.

53. Forma infiltrativă schiroasă a tumorilor maligne linguale:

a. este intraparenchimatoasă profundă

b. este superficială situată la nivelul mucoasei linguale

c. are prognostic favorabil

d. are prognostic rezervat

e. are un caracter pregnant limfofil.

54. Diagnosticul diferențial al tumorilor maligne ale limbii și planșeului bucal nu se


face cu:
a. aftele bucale

b. sifilisul terțiar

c. sifilisul secundar

d. tumori benigne

e. boala Bowen.

55. Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal au următoarele caracteristici:

a. în evoluție pot infiltra nervul lingual producând durere

b. în evoluție pot infiltra nervul lingual producând hemipareza linguală

c. în evoluție pot produce anchiloză pelvilinguală

d. se însoțesc de adenopatii loco-regionale precoce

e. adenopatiile loco-regionale apar tardiv odată cu metastazele la distanță.

35. TUMORILE MALIGNE ALE MUCOASEI GINGIVALE

56. Factorii de risc locali a tumorilor maligne ale mucoasei gingivale sunt:

a. fumatul

b. alcoolul

c. deficiențele nutritive

d. deficiențele imune

e. sepsisul dentar.

57. Despre tumorile maligne ale mucoasei gingivale în perioada de stare se pot afirma
următoarele:

a. în forma ulcero-distructivă evoluția este lentă

b. în forma ulcero-vegetantă evoluția este fulminantă

c. apare mobilitatea dentară la dinții antagoniști

d. osteoliza secundară are aspect crateriform

e. forma ulcero-vegetantă are aspect exofitic, conopidiform.

58. Diagnosticul diferențial al tumorilor maligne ale mucoasei gingivale nu se face cu:

a. ulcerații mecanice
b. ulcerații herpetice

c. ulcerații aftoase

d. sarcomul Kaposiform

e. melanomul malign

59. Diagnosticul diferențial al tumorilor maligne ale mucoasei gingivale se face cu:

a.ulcerații specifice

b.tumori de granulație nespecifice

c.ulcerații mecanice

d. nevul Spitz cu localizare endoorală

e. melanomul malign

60. Tumorile maligne ale mucoasei gingivale:

a. rareori infiltrează osul subiacent

b. înfiltrează frecvent și precoce osul subiacent

c. cele localizate la nivelul mandibulei sunt puțin limfofile

d. cele localizate la nivelul maxilarului sunt foarte limfofile

e. cele localizate la nivelul mandibulei au un prognostic mai rezervat decât cele situate
la nivelul maxilarului.

36. TUMORILE MALIGNE ALE MANDIBULEI

61. Osteosarcomul:

a. este cel mai frecvent tip de sarcom

b. are caracter agresiv

c. cel mai frecvent este situat la nivelul oaselor maxilare.

d. apare mai frecvent la bărbați

e. este o tumoră non-agresivă.

62. Sarcomul Ewing:

a. infiltrează frecvent oasele maxilare

b. se localizează rar la nivelul oaselor pelvisului


c. se manifestă prin deformare osoasă asociată adesea cu durere

d. imaginea radiologică caracteristică este cu aspect de raze de soare

e. poate metastaza la distanța în special în plămâni sau la nivelul vertebrelor.

63. Tumori maligne primare de origine mezenchimală sunt următoarele

a. sarcomul periostal

b. condrosarcomul

c. limfomul osos non-hodgkinian

d. limfomul burkitt

e. carcinomul odontogen

64. Limfomul Burkitt nu are următoarele caracteristici:

a. prezintă deformații osoase

b. prezintă mase tumorale abdominale

c. evolueaza lent

d. este asociat cu virusul HPV

e. este localizat mai frecvent la nivelul crestei iliace.

65. Carcinoamele odontogene se pot dezvolta prin:

a. transformarea malignă a unui ameloblastom

b. direct din resturile epiteliului odontogen după dezvoltarea structurilor dentare

c. din membrana epitelială a chisturilor odotogene

d. trasformarea carcinomatoasă a osteosarcomului

e. transformarea carcinomatoasă a angiosarcomului.

37. TUMORILE MALIGNE ALE MAXILARULUI

66. Tumorile maligne ale maxilarului:

a. formele primare sunt frecvente

b. formele secundare provin din invazia oaselor maxilare a tumorilor maligne de


vecinătate

c. formele metastatice sunt rare


d. formele metastatice au punctul de plecare mai frecvent în sân sau tiroidă

e. formele primare sunt rare.

67. Factorii de risc implicați în apariția tumorilor maligne maxilare primare


endoosoase sunt:

a. displazia fibroasă

b. boala Paget

c. iradierea

d. chimioterapia

e. expunerea la azbest sau alte noxe.

68. Tumorile maligne de mezostructură au următoarele caracteristici:

a. au debut nespecific

b. pacienții pot prezenta secreții serosanghinolente sau seropurulente pe una din


narine

c. pacienții pot prezenta mobilitate dentară

d. în perioada de stare pot prezenta hipoestezie în teritoriul nervului infraorbitar

e. în formele de debut pacienții pot prezenta diplopie precoce

69. Clasificarea TNM pe carcinoamele de mezostructură este următoarea:

a. T0 – tumora primară nu poate fi evaluată

b. Tx – nu există dovezi despre prezența unei tumori primare

c. T4 – Tumoră care invadează structuri dincolo de podeaua sau peretele medial al


sinului maxilar (rinofaringe, sinus sfenoidal etc.).

d. T3 – Tumoră limitată la mucoasa sinusului maxilar, fară infiltrarea structurilor


osoase

e. T2 – Tumoră limitată la mucoasa sinusului maxilar, fară infiltrarea structurilor


osoase.

70. Tumorile maligne maxilare de suprastructură de tip carcinom au următoarele


caracteristici

a. pot fi însoțite de diplopie

b. pot fi însoțite de tulburări ale acuității vizuale


c. pot fi însoțite de amauroză

d. se însoțesc de instabilitatea protezelor totale la persoanele vârstnice

e. se pot exterioriza la nivelul unghiului intern al ochiului.

38. LUXAȚIA TEMPORO-MANDIBULARĂ

71. În luxația mandibulară anterioară unilaterală

a. gura este larg deschisă

b. contactul între molari lipsește bilateral

c. contactul între molari lipsește doar pe partea neafectată

d. linia interincisivă este deplasată contralateral

e. obrazul este turtit și alungit pe partea afectată

72. Diagnosticul diferențial al luxațiilor mandibulare unilaterale se face cu:

a. fractura subcondiliană unilaterală

b. paraliziile faciale

c. anchiloza temporomandibulară

d. constricția temporomandibulară

e. contractura spastică a mușchilor ridicători ai mandibulei.

73. Principii de tratament în luxația temporo-mandibulară

a. se efectueaza radiografii înainte de reducere pentru a elimina diagnosticul de


fractură

b. reducerea imediată a luxației prin tehnica Nelaton

c. redecurea imediată a luxației prin tehnica Valerian-Popescu

d. se efectueaza radiografii doar postoperator

e. reducerea poate fi realizată fără anestezie.

74. Luxațía anterioar recidivantă cronică are următoarele cauze:

a. turbercul articular bine reprezentat

b. spasm muscular

c. tubercul articular cu relief șters


d. laxitate mandibulară produsă de dezechilibre ocluzo-articulare

e. edentația unidentară de partea afectată.

75. Luxația anterioară recidivantă cronică

a. este des întâlnită

b. poate fi unilaterală

c. poate fi bilaterală

d. producerea acesteia este dureroasă

e. apare un cracment caracteristic.

39. ANCHILOZA TEMPORO-MANDIBULARĂ

76. Anchiloza temporo-mandibulară :

a. este reversibilă prin mecanoterapie

b. este ireversibilă cu limitarea permanentă a mișcărilor mandibulare

c. apare mai frecvent în copilarie

d. este mai frecvent unilaterală

e. este mai frecvent bilaterală

77. Factorii traumatici ai anchilozei temporomandibulare sunt:

a. fractura de unghi mandibular

b. fractura cavității glenoide

c. fractura intraarticulară a condilului

d. fractura subcondiliană joasă

e. plăgi transfixiante ale glandei parotide.â

78. Anchiloza temporomandibulară extracapsulară are următoarele semne clinice:

a. limitarea parțială reversibilă a deschiderii gurii

b. linia mediană interincisivă nu se deplasează la deschiderea gurii

c. mișcările de protruzie și lateralitate sunt posibile dar reduse ca și amplitudine

d. mișcările de protruzie și lateralitate sunt imposibile

e.devierea mandibulei de partea afectată.


79. Anchiloza temporomandibulară intracapsulară are următoarele semne clinice:

a. imposibilitatea permanentă a deschiderii gurii

b. în anchiloza intracapsulară bilaterală mentonul este proeminent

c. în anchiloza intracapsulară unilaterală mentonul este proeminent

d. în anchiloza intracapsulară bilaterală relieful mentonier este șters

e. în anchiloza intracapsulară unilaterală mentonul este retrudat.

80. Principii de tratament a anchilozei temporomandibulare:

a. tratamentul anchilozei intracapsulare vizează îndepărtarea cauzei asociată cu


mecanoterapia

b. tratamentul anchilozei extracapsulare este unic și presupune artroplastia

c. artroplastia este de elecție în anchiloza intracapsulară

d. artroplastia presupune crearea unei noi articulații

e. indiferent de tipul anchilozei mecanoterapia se indică pe termen scurt.

40. LITIAZA GLANDEI SUBMANDIBULARE

81. Interesarea litiazică a glandei submandibulare se datorează următoarelor


particularități:

a. secreția salivară nu este bogată în mucus

b. poziția anatomică declivă a canalului Wharton predispune la fenomene de stază


salivară

c. canalul Wharton prezintă pe traiectul său 2 curburi anatomice

d. orificiul de deschidere al canalului Wharton este mai larg decăt al canalului Stenon

e. din considerente idiopatice

82. Triada salivară descrisă de către Dan Theodorescu presupune:

a. colica salivară

b. abcesul salivar

c. tumora salivară

d. congestia

e. hipoestezia tegumentului submandibular.


83. Colica salivară submandibulară:

a. apare blocarea de moment , totală, a fluxului salivar

b. durerea apare brusc, în legătura cu orarul meselor, fiind localizată preauricular

c. durerea poate iradia în ATM și regiunea latero-cervicală

d. concomitent și rapid se produce tumefacția regiunii submandibulare.

e. regiunea submandibulară nu prezintă modificări morfologice.

41. TUMORI BENIGNE ALE GLANDELOR SALIVARE

84. Semnele clinice de malignizare a unei tumori mixte parotidiene sunt:

a. alterarea stării generale

b. accelerarea bruscă a creșterii tumorale

c. paralizia unor ramuri sau a întregului nerv facial

d. apariția fenomenlor celsiene

e. diplopia

85. Adenomul pleomorf parotidian:

a. ¾ din cazuri debutează în lobul profund glandular

b. are consistență dură

c. are consistență ferm-elastică

d. este imobil și nedureros

e. are o evoluție de creștere lentă

86. Despre chistadenolimfomul papilar nu sunt adevărate următoarele afirmații:

a. mai poartă numele de adenom pleomorf

b. afectează glanda parotidă într-o proporție de 5-10%

c. are caracter multifocal

d. poate apărea și în glanda parotidă contralaterală

e. are risc mare de malignizare.

42. TRATAMENTUL TUMORILOR BENIGNE PAROTIDIENE


87. Privitor la tratamentul tumorilor benigne parotidiene sunt adevărate următoarele
enunțuri:

a. pentru extirparea completă principial se impune îndepărtarea în întregime a lobului


parotidian afectat

b. este obligarie parotidectomia totală

c. se sacrifică nervul facial dacă este infiltrat în tumoră (80%)

d. sunt permise intervenții incomplete pentru a menaja nervul facial

e. abordul chirurgical este de tip Redon

88. Intervențiile chirurgicale de elecție în tratamentul tumorilor benigne parotidiene


sunt după cum urmează:

a. pentru tumorile localizate strict în lobul superficial se practică parotidectomia


parțială superficială cu sacrificarea nervului facial

b. pentru tumorile localizate strict în lobul profund se practică parotidectomia parțială


profundă cu sacrificarea nervului facial

c. pentru tumorile localizat estrict în lobul superficial se practică parotidectomia


parțială superficială cu conservarea nervului facial

d. pentru tumorile localizate strict în lobul profund se practică parotidectomia parțială


superficială cu conservarea nervului facial

e. pentru tumorile localizate în lobul superficial dar care se extind subfascial în lobul
profund se practică parotidectomia totală cu conservarea nervului facial.

89.Complicațiile post-operatorii ale parotidectomiilor sunt următoarele:

a. hipoestezia lobului urechii prin lezarea nervului Occipital mic

b. sindromul Frey

c. hipoestezia lobului urechii prin lezarea nervului Auricular mare

d. pierderea acuității auditive

e. surditate de transmisie datorită disecției ascuțite

43. TEHNICI CHIRURGICALE DE OSTEOTOMIE A MAXILARULUI

90. Următoarele tehnici chirurgicale nu reprezintă tehnici de osteotomie a


maxilarului:

a. Osteotomia tip Le Fort I


b. Osteotomia Obwegeser dal Pont

c. Osteotomia IV

d. Osteotomia Caldwell-Letterman

e. Osteotomia tip Le Fort III

91. Osteotomia Le Fort I interesează următoarele elemente anatomice:

a. apertura piriformă

b. osul lacrimal

c. cornetul superior

d. septul nazal cartilaginos

e. vomerul

92. Osteotomia Le Fort I nu interesează următoarele elemente anatomice:

a. oasele proprii nazale

b. sutura fronto-zigimatică

c. peretele anterior al sinului maxilar

d. arcada zigomato-alveolară

e. podeaua orbitei în 1/3 medie

44. CLASIFICAREA DESPICĂTURILOR DE BUZĂ

93. Despicătura labială unilaterală simplă după Veau presupune:

a. apare ca o dehiscență ce cuprinde roșul de buză

b. procesul alveolar este integru

c. procesul alveolar nu este integru

d. orificiul narinar de partea afectată este ușor lărgit

e. orificiul narinar de partea afectată este ușor micșorat

94. Despicătura labială centrală după Veau:

a. este un caz de complexitate majoră

b. este un caz de rutină neridicând probleme de management chirurgical

c. structurile medio-faciale sunt hiperplazice


d. prezintă concomitent malformații cerebrale incompatibile cu cupraviețuirea

e. structurile medio-faciale sunt hipoplazice.

95. Despicăturile anterioare incomplete după Valerian Popescu:

a. poartă numele și de cheiloschizis

b. se diferențiază în 2 grade de clasificare

c. echivalența minoră reprezintă gradul 1

d. echivalența minoră reprezintă gradul 2

e. poartă numele de cheilo-gnato-schisis

96. Despicătura labială bilaterală totală după Veau:

a. se asociază aproape întotdeauna cu despicătura palatină bilaterală totală

b. se asociază aproape întotdeauna cu despicătura palatină unilaterală totală

c. regiunea labială este divizată în 4 părți

d. porțiunea centrală a buzei despicate poartă numele de prolabium

e. prolabiumul este bogat în fibre musculare

45. ENTITĂȚI CLINICE ASOCIATE CU DUREREA ÎN TERITORIUL ORO-


MAXILO-FACIAL

97. Nevralgia trigeminală clasică prezintă următoarele criterii de diagnostic

a. atacurile sunt stereotipice la fiecare individ

b. nu sunt atribuite altor afecțiuni

c. nu există deficit neurologic evident clinice

d. se evidențiază paraclinic o leziune vasculară ce comprimă nervul trigemen

e. există deficit neurologic major clinic

98. Nevralgia trigeminală clasică

a. apare rareori pe traiectul oftalmic

b. este tipic unilaterală

c. apare între 20-30 de ani

d. are caracter lancinant de șoc electric


e. poate fi și bilaterală în 30% din cazuri

99. Diagnosticul diferențial al nevralgiei de trigemen se face cu :

a. nevralgia vidiană

b. nevralgia nazolciliară

c. nevralgia occipitală

d. nevralgia cubitală

e. nevralgia brahială

100. Durerea facială atipică are următoarele caractere:

a. majoritatea pacienților sunt de sex feminin

b.este constantă și extrem de severă

c. poate fi pusă în legătură cu factori emoționali și psihogeni

d. are caracter de șoc electric

e. raspunde favorabil la inhibitori de monoaminooxidază.

GRILA MASTER

1. cd (406).
2. cde (407)
3. ac (406,407)
4. ace(407)
5. ae(407)
6. abd(412,413)
7. be(413,414)
8. ade (412,413)
9. bc. (414)
10. ade (412,413)
11. ade(418,419)
12. cd(419)
13. ab (420)
14. abe(420)
15. de(420)
16. ade(421)
17. ab (421)
18. abe (421)
19. ade(422)
20. bce(422)
21. ac(425)
22. bc (425)
23. ac(426)
24. ab(426)
25. cd(426)
26. ad(452)
27. ae(452)
28. ab(452)
29. abd(453)
30. de(455,456)
31. ae (456)
32. cd(456)
33. abcd (457)
34. ad(458)
35. abce(456)
36. cde(466)
37. bc(466,467)
38. cde(470)
39. ad(470)
40. ae(469)
41. ae(474)
42. cde(474)
43. abce (475)
44. ab (475)
45. bc(476-478)
46. ace (585)
47. ac (586)
48. abcd(586)
49. bcd(586)
50. de(586)
51. ac (597)
52. ab (597)
53. ade(598)
54. bce(599)
55. ace(600)
56. abe(621)
57. de(622)
58. de(622)
59. abc(622)
60. be(622)
61. abd(628)
62. ce(629)
63. ab (629-631)
64. cde (631)
65. abc(630)
66. bcde(642)
67. abc(642)
68. abcd(643)
69. ce(644)
70. abce (645).
71. De(689)
72. Abe(689)
73. Abce (689)
74. Bcd(691)
75. Bcde(690,691)
76. Bcd(700)
77. Bc(700)
78. Ce(702)
79. Ade(702)
80. Cd(702)
81. Bc(725)
82. Abc(726)
83. Acd(726)
84. Abc(747)
85. Ce(744)
86. ae(748)
87. ae(761)
88. ce(762)
89. bc(764)
90. bcd(793,794)
91. ade(793)
92. abe(793)
93. abd(826)
94. ade(829)
95. abc(830)
96. ad(829)
97. abc (917)
98. abd(917)
99. abc(918)
100. abce(922)
451. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDimensiunea particulelor
pulberii
cimentului fosfat de zinc de tip I este:
a) [ ] de 40μ
b) [ ] mai mare de 30μ
c) [ ] mai mica de 40μ
d) [x] mai mica de 25μ
e) [ ] intre 25-35μ
452. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacul de copal poate reduce
permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana
a) [ ] 30%
b) [ ] 35%
c) [ ] 72%
d) [x] 69%
e) [ ] 40%
453. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din eugenolat de zinc
se
caracterizeaza prin
a) [ ] PH alcalin si efecte de iritatie pulpara
b) [ ] PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
c) [x] PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
d) [ ] PH acid si efecte de iritaţie pulpara
e) [ ] PH cu valori cuprinse intre 6-9.
454. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatiile complexe:
a) [ ] implica doua suprafete ale dintelui
b) [x] implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
c) [ ] implica o suprafata a dintelui
d) [ ] se refera la adancimea cavitaţilor
e) [ ] se refera la ariile anatomice implicate
455. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGravarea acida a dentinei se
face timp
de:
a) [ ] 10 secunde
b) [x] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [ ] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde
456. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGravarea acida a smaltului se
face timp
de:
a) [ ] 10 secunde
b) [ ] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [x] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde
457. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn ce clasa sunt incluse
cavitatile atipice
de genul MOD?
a) [ ] clasa I
b) [ ] clasa a II-a
c) [ ] clasa a V-a
d) [x] clasa a VI-a
e) [ ] clasa a III-a
458. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin demineralizare,
porozitatea plagii
dentinare creste:
a) [x] de la 1% la 13,4%
b) [ ] de la 1% la 1,9%
c) [ ] de la 1% la 28,6%
d) [ ] de la 1% la 6,8%
e) [ ] de la 2% la 13,4%
459. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatile compuse implica
afectarea a:
a) [ ] Trei suprafete dentare
b) [ ] Mai multe suprafete dentare
c) [x] Doua suprafete dentare
d) [ ] O singura suprafata dentara
e) [ ] Patru suprafete dentare
460. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConform datelor actuale care
este
dimensiunea peretelui de dentina care asigura protectia pulpara chimica si termica?
a) [ ] 1.5-2 mm
b) [x] 2 mm
c) [ ] 2-3 mm
d) [ ] 0.5-1 mm
e) [ ] 2.5-3 mm
461. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStabilirea conturului marginal
pentru
cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a) [ ] Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
b) [ ] Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
c) [ ] Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact
d) [ ] Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective
e) [x] Toate de mai sus
462. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul profilactic al
cariei dentare
se refera la:
a) [ ] Remineralizarea leziunilor incipiente
b) [ ] Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
c) [ ] Modificarea dietei
d) [ ] Folosirea fluorurilor
e) [x] Toate de mai sus
463. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPeretii unei cavitati:
a) [ ] peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate
b) [ ] peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD
c) [ ] peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii
d) [ ] peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menţinut decat de catre gingie
e) [x] peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
464. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlanul de tratament in caria
simpla:
a) [ ] nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza
b) [ ] exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist
c) [ ] un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului
d) [ ] secvenţa planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza
de intreţinere
si faza de recuperare
e) [x] tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze
465. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este principiul după care
se
stabileşte conturul marginal al unei cavităţi:
a) [x] Indepărtarea completă a smalţului subminat
b) [ ] Indepărtarea completă a dentinei ramolite
c) [ ] Indepărtarea completă a smalţului cariat
d) [ ] Respectarea regulilor de rezistenţă
e) [ ] Respectarea regulilor de retenţie
466. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConturul marginal al unei
cavităţi
ocluzale la primul premolar superior seamănă cu un:
a) [ ] Patrat
b) [ ] Cerc
c) [x] Fluture
d) [ ] Coadă de rândunică
e) [ ] Romb
467. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din eugenolat de zinc
prezinta
urmatoarele caracteristici:
a) [ ] PH cu valori cuprinse între 6-9.
b) [ ] PH acid şi efecte de iritaţie pulpară
c) [x] PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar
d) [ ] PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpară
e) [ ] PH alcalin şi efecte de iritaţie pulpară
468. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutZonele de minima rezistenta
mecanica
sunt situate:
a) [x] intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid
b) [ ] intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid
c) [ ] intre adeziv si rasina compozita
d) [ ] intre stratul hibrid si canaliculele dentinare
e) [ ] intre rasina compozita si stratul hibrid
469. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProfunzimea impregnarii
dentinei
demineralizate cu monomer adeziv depinde de:
a) [x] afinitatea pentru substratul tisular
b) [ ] gradul de deshidratare dentinara
c) [ ] tipul de monomer adeziv
d) [ ] tipul leziunii carioase
e) [ ] localizarea leziunii carioase
470. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavităţile de clasa a II-a se
pregătesc la
nivelul cariilor care evoluează pe suprafeţele:
a) [x] Proximale ale premolarilor
b) [ ] Proximale ale caninilor
c) [ ] Proximale ale incisivilor laterali
d) [ ] Proximale ale incisivilor centrali
e) [ ] Vestibulare ale molarilor
471. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObtinerea formei de
rezistenta
reprezinta:
a) [ ] ameloplastia
b) [x] o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste
fortelor ocluzale
c) [ ] accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii
d) [ ] rezistenta restauratiei la fortele de dislocare
e) [ ] nici un raspuns corect
472. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor cu
hidroxid de
calciu sunt:
a) [x] efect bacteriostatic
b) [ ] rezistenta la compresiune optima
c) [x] alcalinitate crescuta,pastrata si dupa priza
d) [ ] rezistenta fata de actiunea de solubilizare a lichidelor bucale
e) [x] stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
473. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele lacurilor dentare
sunt:
a) [ ] izoleaza termic
b) [x] incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului
c) [x] rezista in mediul oral
d) [ ] adera fizic si chimic de tesuturile dentare
e) [x] reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
474. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
preparate
comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
a) [ ] Opti Bond
b) [x] One Coat Bond
c) [ ] Clearfil Liner Bond2
d) [x] Syntac Sprint
e) [ ] Tenure
475. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre dezavantajele linerilor
fac parte
urmatoarele
a) [x] izolare termica necorespunzatoare
b) [ ] protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare
c) [x] lipsa rezistentei mecanice semnificative
d) [x] desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor
e) [ ] alcalinitatea crescuta
476. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorul C:
a) [x] are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face
in straturi
succesive cat mai mici
b) [x] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti
c) [ ] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti
d) [ ] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de
suprafete
libere ale obturatiei
e) [x] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de
suprafete
libere ale obturatiei
477. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare (varnish-
urile) contin
rasini naturale de tipul;
a) [ ] benzen
b) [x] sandarac
c) [x] copal
d) [ ] clorbutanol
e) [x] colofoniu
478. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrimerii au rolul de:
a) [ ] inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent
b) [x] umectare intima a fibrelor de colagen
c) [ ] colabare a fibrelor de colagen,blocand permeabilitatea dentinei
d) [x] inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen
e) [ ] amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii
479. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin demineralizare,
porozitatea plagii
dentinare:
a) [ ] nu se modifica decat cu 1-2%
b) [ ] creste la valoarea de 8,2%
c) [x] creste la valoarea de 13,4%
d) [x] se mareste calibrul canaliculelor dentinare
e) [ ] nu sunt demineralizate canaliculele dentinare
480. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRezistenta la compresiune a
cimentului
fosfat de zinc poate fi compromisa prin;
a) [x] incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere
b) [ ] raport marit pulbere/lichid
c) [x] raport scazut pulbere/lichid
d) [ ] incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza
e) [x] contact prematur cu lichidele bucale
481. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor din
cimenturi cu
ionomeri de sticla
a) [x] Biocompatibilitatea
b) [x] Adezivitatea la dentina
c) [ ] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
d) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale
e) [x] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
482. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtapele in prepararea unui
liner din
ciment ionomere de sticla includ:
a) [ ] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei
consistente
vascoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei
consistente
cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
483. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicarea adezivilor
dentinari in
protectia plagii dentinare se datoreaza:
a) [x] Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor
b) [x] Biocompatibilitatii pulpare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [ ] Obligativitatii condiţionarii plagii dentinare
e) [ ] Capacitatii de izolare termica
484. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile hibridizarii plagii
dentinare
sunt urmatoarele:
a) [x] Obturatii coronare adezive cu compozit
b) [x] Obturatii coronare adezive cu amalgam
c) [ ] Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla
d) [x] Sigilarea preventiva a plagii dentinare
e) [x] Sigilarea curativa a plagii dentinare
485. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare au
urmatoarele
indicatii:
a) [ ] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea
dentinei restante
este mai mica de 2 mm
b) [x] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea
dentinei restante
este mai mica de 0,5-1 mm
c) [ ] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt
aplicate peplaga
dentinara
d) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci cand sunt
aplicate pe plaga
dentinara si pe pereţii de smalţ ai cavitaţii
e) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare
486. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProprietatile cimentului
policarboxilic
sunt urmatoarele:
a) [x] Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ½ ora de la spatulare
b) [x] Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic
c) [ ] Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza
d) [x] Adeziune chimica la smalţ si dentina
e) [ ] Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc
487. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRegulile generale ale unei
hibridizari
optime includ
a) [ ] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
b) [x] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
c) [ ] Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa
d) [x] Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte
e) [x] Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit
488. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele prepararilor
multiple sunt:
a) [x] reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog
b) [x] conduce la castigare de timp
c) [x] necesita un numar redus de instrumente
d) [ ] reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
e) [ ] scad pretul de cost al tratamentului
489. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatiile de clasa I rezulta
in urma
tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:
a) [x] in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
b) [x] in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
c) [x] suprafata palatinala a frontalilor maxilari
d) [ ] suprafeţele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
e) [ ] in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor
490. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCoafajul indirect este indicat
in cavitati
cu dentina dura si mici zone de dentina alterata, daca:
a) [x] dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare
b) [ ] dinti ce au si alte restaurari corecte
c) [x] accesibilitate directa
d) [x] pacient tanar, sanatos
e) [ ] dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru
491. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin ce situatii indepartarea
tesutului
cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
a) [ ] in cavitati profunde
b) [x] in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
c) [x] cand se doreste realizarea controlului cariei
d) [ ] la dinţi cu leziune carioasa minima
e) [ ] in cavitati punctiforme
492. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAccesul rasinii adezive in
profunzimea
dentinei este influentata de urmatorii factori:
a) [x] Porozitatea matricei dentare
b) [x] Umiditatea endogena
c) [x] Umiditatea accidentala
d) [x] Umiditatea exogena
e) [ ] Tipul rasinii adezive
493. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor cu
hidroxid de
calciu sunt:
a) [x] Alcalinitate crescuta
b) [ ] Alcalinitate scazuta
c) [x] Efect bacteriostatic
d) [x] Stimuleaza indirect neodentinogeneza
e) [ ] Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente
494. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatile de clasa a VI-a
rezulta in
urma tratamentului leziunilor situate la:
a) [x] Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
b) [x] Varfului cuspizilor dintilor laterali
c) [ ] Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
d) [ ] Nivelul fetelor vestibulare
e) [x] Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
495. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile lacurilor
dentare sunt
urmatoarele:
a) [x] Sub coafajele indirecte
b) [x] Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla
c) [ ] Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
d) [ ] Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare
e) [x] Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite
496. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn conceptia actuala a
tratamentului
cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori:
a) [x] Extinderea cariei
b) [x] Materialul de restaurare folosit
c) [ ] Pozitia dintelui antagonist
d) [x] Forma dintilor
e) [ ] Tipul dietei
497. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParticularitatile hibridizarii
dentinei
uscate sunt urmatoarele:
a) [x] Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
b) [x] Necesita o uscare moderata
c) [x] Nu exista riscul de supraumectare
d) [ ] Marja foarte mica de toleranta tehnica
e) [x] Larga utilizare
498. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutClasificarea cavitatilor in
functie de
numarul suprafetelor implicate
a) [ ] cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
b) [ ] cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala
c) [x] cavitati simple: implica o singura suprafata
d) [x] cavitaţi compuse: implica doua suprafeţe
e) [ ] cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata
499. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHibridizarea dentinei uscate
a) [x] permite verificarea eficientei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smaltului
demineralizat uscat
b) [x] nu exista riscul de supraumectare
c) [ ] necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului
d) [x] dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat in apa
e) [x] refacerea porilor initiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita prin aplicarea primerilor
in solutie
apoasa
500. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare (varnish-
urile)
a) [ ] sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al
agentului adeziv
b) [x] sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
c) [ ] unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s
d) [x] incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare
e) [x] se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros
501. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii
a) [x] in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
b) [x] nu realizeaza o buna izolare termica
c) [ ] dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
d) [ ] sunt un fel de lacuri mai subţiri
e) [ ] contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
502. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObiectivele prepararii
cavitatilor
a) [ ] refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari
b) [ ] refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului
c) [x] indepartarea tuturor tesuturilor alterate
d) [ ] oferirea protecţiei necesare pentru glandele salivare majore
e) [x] crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie
503. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrepararea cavitatilor
a) [ ] cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor
mandibulari
b) [x] cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor
si
premolarilor
c) [x] cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si
premolarilor
d) [x] cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinţilor, pe suprafaţa
vestibulara si orala
e) [ ] cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor
frontali
504. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrincipii in prepararea
cavitatilor:
nomenclatura
a) [x] coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
b) [ ] unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
c) [x] jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina
d) [x] prin marginile cavitaţilor inţelegem joncţiunea pereţilor cu suprafaţa externa a dintelui
e) [ ] prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")
505. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCe instrumentar este indicat
pentru
finisare :
a) [x] Bizotatoare de prag gingival
b) [x] Toporişti de smalţ
c) [x] Freze fisură fără vârf şi tăietură transversală
d) [ ] Freze diamantate
e) [ ] Freze fisură cu tăietură transversală
506. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLa ce materiale de obturaţie
se indică
bizotarea cavităţii :
a) [ ] Porţelan
b) [ ] Acrilat
c) [x] Compozite
d) [ ] Silicat
e) [x] Incrustaţii
507. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUnde converg prismele de
smalţ :
a) [x] In fosete
b) [x] In şanţuri
c) [ ] La cuspizi
d) [ ] La crestele marginale
e) [x] In fisuri
508. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile lacurilor dentare:
a) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare
b) [x] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci când sunt
aplicate pe plaga
dentinara si pe pereţii de smalt ai cavitaţii
c) [ ] Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci când sunt
aplicate pe plaga
dentinară
d) [x] Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea
dentinei restante
este mai mică de 0,5-1 mm
e) [ ] Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea
dentinei restante
este mai mică de 2 mm
509. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din cimenturi cu
ionomeri de
sticlă prezinta urmatoarele avantaje:
a) [x] rezistenţa la compresiune masticatorie superioară celorlalţi lineri
b) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale
c) [ ] Rezistenţa la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite
d) [x] Adezivitatea la dentină
e) [x] Biocompatibilitatea
510. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrepararea unui liner din
ciment
ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
a) [ ] Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei
consistenţe
vâscoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei
consistenţe
cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumătăţi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde
511. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutBazele trebuie sa prezinte
urmatoarele
proprietati fundamentale:
a) [x] Difuzivitatea termică
b) [x] Conductivitatea termică
c) [ ] Biocompatibilitatea
d) [x] Modulul de elasticitate
e) [x] Rezistenţa mecanică
512. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCimentul fosfat de zinc
prezinta
urmatoarele proprietati:
a) [ ] Aderenţă la plaga dentinară prin adeziune chimică
b) [x] Aderenţă la plaga dentinară prin retenţie micromecanică
c) [ ] PH 6 după 48 de ore
d) [ ] Modul de elasticitate crescut
e) [x] Rezistenţă mecanică mare
513. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAdezivii dentinari sunt
indicati în
protecţia plagii dentinare datorita:
a) [ ] Capacităţii de izolare termică
b) [ ] Obligativitatii condiţionării plăgii dentinare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [x] Biocompatibilităţii pulpare
e) [x] Capacităţii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor
514. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicaţiile hibridizării plagii
dentinare
sunt urmatoarele:
a) [x] Sigilarea curativă a plăgii dentinare
b) [x] Sigilarea preventivă a plăgii dentinare
c) [ ] Obturaţii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă
d) [x] Obturaţii coronare adezive cu amalgam
e) [x] Obturaţii coronare adezive cu compozit
515. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru o hibridizare optima
sunt
necesare:
a) [x] Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei coronare cu compozit
b) [x] Indepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte
c) [ ] Indepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă
d) [x] Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
e) [ ] Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
516. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnicile de hibridizare
includ:
a) [ ] Hibridizarea pe smalt
b) [x] Hibridizarea fără păstrarea detritusului dentinar remanent
c) [x] Hibridizarea cu păstrarea detritusului dentinar remanent
d) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi simultan
e) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi succesiv
517. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFenomenele care apar in
deteriorarea
grava a adeziunii sunt generate de:
a) [x] microinfiltratie
b) [ ] percolare
c) [x] nanoinfiltratie
d) [ ] infiltratii marginale extinse
e) [ ] niciunul din raspunsurile de mai sus
518. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavităţile de clasa a VI-a
rezultă în
urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
a) [x] Marginilor incizale
b) [x] Vârfului cuspizilor
c) [x] Suprafeţelor mezio-ocluzo-distale
d) [ ] Suprafeţelor vestibulare
e) [ ] Suprafeţelor orale
519. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStabilirea conturului
marginal
reprezinta:
a) [x] plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia
b) [x] presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate
c) [ ] se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala
d) [ ] se realizeaza cu instrumente de mana
e) [x] marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei
restauratii
520. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetoda ideala pentru
indepartarea
materialului carios presupune:
a) [x] presiune minima
b) [ ] rapiditate
c) [x] caldura frictionala aproape zero
d) [x] control complet al instrumentului folosit
e) [ ] nici un raspuns corect
521. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare au
urmatoarele
contraindicatii:
a) [ ] sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam
b) [x] sub coafajele indirecte
c) [x] sub bazele cu CIS
d) [ ] protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN
e) [x] sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite
522. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutActiunea sistemului
peroxidazic salivar
se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni:
a) [ ] Herpex simplex tipul 1
b) [ ] HIV
c) [ ] Lactobacili
d) [ ] Levuri
e) [x] Toate de mai sus
523. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAportul scazut de calciu
perturba
formarea matricei smaltului prin:
a) [x] Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
b) [ ] Reducerea continutului mineral total
c) [ ] Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
d) [ ] Modificari morfologice
e) [ ] Cresterea continutului mineral
524. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul neionizat din
compozitia
lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
a) [ ] Fosfati si bicarbonati
b) [ ] Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
c) [ ] Legat de proteinele bogate in prolina
d) [ ] Legat de amilaza salivara
e) [x] Toate de mai sus
525. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
urmatoarele:
a) [ ] Regleaza pH-ul bucal
b) [ ] Mentinerea echilibrului ecologic bucal
c) [ ] Digestiva
d) [ ] Excretorie
e) [x] Toate de mai sus
526. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutVolumul zilnic al secretiei
salivare este
de:
a) [ ] 1,5-2 l
b) [x] 0,5-1,5 l
c) [ ] 0,5-1 l
d) [ ] 0,5-2 l
e) [ ] 1-2 l
527. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei
a) [ ] ofensiva (anihilarea florei patogene)
b) [ ] absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
c) [ ] secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
d) [ ] favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
e) [x] digestiva (prin amilaza salivara)
528. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formarii matricei
organice
a smaltului
a) [ ] apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
b) [ ] apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce microchisturi cerebrale care la randul lor,
prin
modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce tulburari pulpare
c) [ ] prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne
aparitia acestor
perturbari
d) [ ] poate fi cauzata alimentaţia saraca in hidroxiapatita
e) [x] dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena, in "fagure de miere"
529. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSaliva
a) [ ] vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
b) [ ] contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
c) [ ] contine lipide: mucina, staterina
d) [ ] conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
e) [x] contine sistemul tampon fosfat anorganic
530. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este concentraţia
fluorului salivar
faţă de nivelul său plasmatic :
a) [ ] 10-20 %
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 30-50%
d) [ ] 50-60%
e) [x] 60-70%
531. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutValoarea normală a
sialometriei la
secreţia de repaos este :
a) [ ] 0,15-0,20 ml/minut
b) [x] 0,25-0,35 ml/minut
c) [ ] 0,35-0,45 ml/minut
d) [ ] 0,45-0,55 ml/minut
e) [ ] 0,55-0,65 ml/minut
532. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formării matricei
organice
a smalţului are printre cauze şi carenţa în vitamina:
a) [x] C
b) [ ] B1
c) [ ] E
d) [ ] D
e) [ ] PP
533. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul neionizat din lichidul
bucal se
gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele proportii:
a) [x] 10-20%
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 25-35%
d) [ ] 30-40%
e) [ ] peste 50%
534. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTriada incriminata in
etiopatogenia
cariei dentare este
a) [x] terenul, flora microbiana, alimentatia
b) [ ] saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure dentare
c) [ ] igiena bucala, alimentatia
d) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
e) [ ] nici un raspuns corect
535. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
afirmatii
legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate:
a) [ ] este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
b) [x] este principalul sistem tampon salivar de repaus
c) [ ] este cel mai puternic sistem tampon salivar
d) [ ] are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
e) [x] are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2
536. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre afirmatiile care
se refera la
pelicula sunt adevarate:
a) [ ] un strat organic ce contine bacterii
b) [x] este formata din proteine si glicoproteine
c) [ ] este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare
d) [x] este primul strat al placii
e) [ ] se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba
537. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
afirmatii
legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate:
a) [ ] calciul neionizat are rolul functional cel mai important
b) [x] concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal
c) [ ] calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva
submandibulara
d) [x] calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati
e) [x] calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva
parotidiana
538. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn categoria indulcitorilor
calorici fac
parte:
a) [ ] aspartamul
b) [x] xilitolul
c) [ ] zaharina
d) [x] sorbitolul
e) [ ] palatinaza
539. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLeucotoxina salivara este:
a) [ ] o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
b) [x] un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
c) [x] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat in saliva
d) [ ] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat in placa
e) [x] un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor
540. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal este alcatuit
din:
a) [ ] numai din saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si santului gingival
c) [x] saliva
d) [x] secretii gastrice si regurgitatoare
e) [x] mucus nasofaringian
541. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar al glucidelor se poate datora:
a) [x] factorilor retentivi bucali
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [ ] consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
d) [x] ritmului scazut al secretiei salivare
e) [ ] consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza
542. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSecretia salivara:
a) [ ] este constanta pe tot parcursul zilei
b) [x] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa
saliva decat
parotida
c) [ ] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva
decat glanda
submandibulara
d) [x] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei parotide
e) [ ] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei submandibulare
543. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStaterina este:
a) [ ] o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
b) [ ] favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor in smalt
c) [x] inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
d) [ ] o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
e) [x] o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu
rol
remineralizant
544. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutVolumul zilnic al secretiei
salivare
globale:
a) [ ] este de 0,3-0,5 l/zi
b) [x] este de 0,5-1,5 l/zi
c) [ ] este de 0,5-0,8 l/zi
d) [x] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii
e) [ ] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale
545. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea tampon a
lichidului
bucal depinde de
a) [x] variatiile ph-ului
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a pH-ului bucal
d) [ ] consumul de alimente acide
e) [ ] vascozitatea salivei
546. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEcosistemul microbian al
placii
bacteriene este format din
a) [x] Streptococi
b) [x] Lactobacili
c) [x] Nocardia
d) [ ] Candida albicans
e) [ ] Treponema pallidum.
547. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
a) [x] reglarea ph-ului bucal
b) [x] clearance
c) [x] lubrefianta
d) [ ] stimularea neodentinogenezei
e) [x] excretorie
548. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal contine
a) [x] saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si gingivale
c) [x] exudat din pungi parodontale
d) [ ] limfa dentinara
e) [x] mucus nazofaringian
549. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formarii
matricei organice
a smaltului este influentata de
a) [x] carenta in vitamina A
b) [x] carenta in vitamina C
c) [x] prezenta oligoelementelor in dieta
d) [x] principiile nutritive
e) [ ] dereglari hormonale
550. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea maturarii
preeruptive a
smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale
a) [x] hipofizectomia experimentala
b) [x] nanismul hipofizar
c) [ ] insuficienta tiroidiana
d) [ ] insuficienta paratiroidiana
e) [x] hormonii sexuali
551. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea mineralizarii
matricei
smaltului este influentata de
a) [x] carenta in calciu si fosfor
b) [x] prezenta fluorului
c) [ ] boli infecto-contagioase
d) [x] carenta in vitamina D
e) [x] dereglari hormonale.
552. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:
a) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [x] factori retentivi bucali
d) [ ] concentratia mica a fluorului salivar
e) [ ] concentratia mica a Ig A salivara
553. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrezenta in dieta a
urmatoarelor
oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa cariei dentare la sobolani
a) [x] fluor
b) [x] bor
c) [x] cupru
d) [ ] seleniu
e) [x] molibden
554. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele alimente reduc
riscul
cariogen al hidrocarbonatelor
a) [x] lapte
b) [x] branzeturi
c) [x] grasimi
d) [ ] ceaiuri
e) [ ] cafea
555. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea de tamponare a
lichidului
bucal depinde de urmatorii factori:
a) [x] Ritmul secretiei salivare
b) [x] Contraceptivele orale
c) [x] Reologia bucala
d) [ ] Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
e) [x] Valoarea initiala a pH-ului bucal
556. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele
substante
reprezinta indulcitori calorici:
a) [ ] Ciclamatul
b) [x] Sorbitolul
c) [ ] Aspartamul
d) [x] Xilitolul
e) [x] Lycasinul
557. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre enzimele ce intra in
compozitia
salivei fac parte:
a) [x] Fosfataza acida
b) [x] Alfa amilaza
c) [ ] Hialuronidaza
d) [ ] Proteinaze
e) [x] Kalicreina
558. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin lichidul bucal se gasesc o
serie de
enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte:
a) [ ] Succindehidrogenaza
b) [ ] Aldolaza
c) [x] Fosfataza alcalina
d) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Fosfataza acida
559. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterializarea semnificatiei
biologice a
fosfatilor salivari se face prin:
a) [x] Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
b) [x] Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
c) [x] Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
d) [ ] Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
e) [ ] Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
560. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariopreventiv al
lichidului bucal
se realizeaza prin:
a) [x] Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
b) [x] Inhibarea adeziunii microbiene
c) [ ] Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
d) [ ] Vascozitatea si adeziunea unor produse
e) [x] Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante
561. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutScurtarea timpului de
clearance al
glucidelor se bazeaza pe:
a) [x] Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
b) [x] Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
c) [ ] Ritmul scazut al secretiei salivare
d) [ ] Vascozitate crescuta a salivei
e) [x] Periajul dentar la sfarsitul mesei
562. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtiopatogenia cariei
a) [x] este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie
b) [ ] actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv
c) [x] alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea
florei
microbiene
d) [x] prin teren inţelegem calitatea smalţului dentar si a lichidului bucal
e) [ ] alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete
dizgratioase in timpul
masticatie dar nu previn caria
563. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtiopatogenia cariei:
calitatea smaltului
dentar
a) [x] displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului
b) [ ] hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea
cristalina
necorespunzatoare
c) [ ] distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
d) [x] gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar
mai precoce
e) [ ] displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece
564. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal
a) [x] pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din
pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
b) [ ] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
c) [x] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei
d) [ ] in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus
e) [x] poate sa contina secretie gastrica regurgitata
565. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProprietati antimicrobiene
ale salivei
a) [ ] lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor
b) [x] peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
c) [x] aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal
d) [ ] opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituţia peretelui celular al
microorganismelor
e) [ ] staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
566. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariogen al
hidrocarbonatelor
a) [ ] la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute
creste
b) [x] consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
c) [x] cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai
putin de tipul
de preparat culinar care contine zahar
d) [x] alimentaţia naturala conţine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul
procesului de rafinare
e) [x] programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii
consumului ridicat
de zahar
567. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariogen al
hidrocarbonatelor
a) [x] amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
b) [ ] amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena
c) [x] combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din
cauza timpului
de clearance prelungit
d) [x] zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene
e) [ ] mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe
suprafata acesteia si
blocheaza colonizarea ei
568. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul laptelui in
etiopatogenia cariei
a) [ ] contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
b) [ ] laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala
c) [x] contine cazeina cu efect carioprotector
d) [x] conţine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
e) [ ] contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui
569. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSaliva
a) [ ] secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
b) [x] in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al
parotidei
c) [x] in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
d) [ ] la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa crescuta a cariilor
e) [ ] faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de
saliva care
ajunge in acea zona
570. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstituenti ai zaharului
a) [ ] siropul de porumbel
b) [x] xilitolul
c) [ ] lactoferina
d) [x] lycasinul
e) [x] aspartamul
571. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare oligoelemente devin
cariofavorizante în condiţiile unui aport exagerat :
a) [ ] Seleniu
b) [x] Molibden
c) [ ] Fluor
d) [x] Bor
e) [ ] Litiu
572. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndulcitorii necalorici sunt:
a) [x] Zaharina
b) [ ] Sorbitolul
c) [ ] Xilitolul
d) [x] Ciclamatul
e) [x] Aspartamul
573. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstanţele cu acţiune
antimicrobiană
din lichidul bucal sunt :
a) [x] Aglutininele
b) [ ] Kalicreina
c) [ ] Anhidraza carbonică
d) [x] Opsoninele
e) [x] Peroxidaza
574. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRemineralizarea smaltului
este
favorizata de:
a) [x] suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
b) [x] PH alcalin salivar
c) [ ] suprasaturarea salivei in minerale
d) [ ] hipersalivatie
e) [x] concentratii salivare mari de fluor
575. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSistemele tampon salivare
include
a) [ ] sistemul fosfat organic
b) [x] sistemul fosfat anorganic
c) [x] sistemul acid carbonic/bicarbonat
d) [x] sistemul macromolecular proetinic
e) [ ] sistemul acid carbonic
576. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea de tamponare a
lichidului
bucal depinde de:
a) [x] variatiile PH-ului atins
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a PH-ului bucal
d) [ ] concentratia de imunoglobuline salivare
e) [ ] vascozitatea salivara
577. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar poate fi cauzata de:
a) [ ] vascozitatea scazuta a salivei
b) [ ] continutul scazut de mucina al salivei
c) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
d) [x] factori retentivi bucali
e) [ ] tipul de hidrocarbonate
578. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlimentele cu rol
cariprotector includ:
a) [x] faina din cerealele nerafinate
b) [ ] faina din cerealele rafinate
c) [x] grasimile
d) [x] cacao
e) [x] branzeturi
579. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHidrocarbonatele cu
cariogenicitate
redusa include
a) [ ] xilitolul
b) [ ] sorbitolul
c) [x] siropul de porumb
d) [x] zaharul de cuplare
e) [ ] aspartamul
580. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlaca este constituita din:
a) [x] proteine
b) [x] glicoproteine anionice
c) [x] glicoproteine cationice
d) [ ] lipide
e) [x] amilaza
581. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii imuni nespecifici
include
a) [x] lizozimul
b) [x] lactoperoxidazele
c) [x] lactoferinele
d) [ ] Ig A salivare
e) [ ] glicoproteine cu greutate moleculara mica
582. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTriada Keyes cuprinde
urmatorii
factori:
a) [x] terenul
b) [x] flora microbiana
c) [x] alimentatia
d) [ ] factori locali
e) [ ] factori morfologici
583. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutApar perturbari in formarea
matricei
organice a smaltului in urmatoarele situatii:
a) [ ] carente in vitamina A in forme usoare
b) [x] carente in vitamina C la copii
c) [ ] carente in seleniu
d) [x] carente in vitamina A in forme grave
e) [ ] carente in vitamina C la adulti
584. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbari in mineralizarea
matricei
smaltului apar in:
a) [x] carente in calciu
b) [x] carente in fosfor
c) [x] raport calciu/fosfat 2/1
d) [ ] raport calciu/fosfat 3/1
e) [x] insuficiente tiroidiene
585. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea mineralizării
matricei
smalţului are drept cauze:
a) [x] Carenţa în calciu şi fosfor
b) [x] Carenţa în fluor
c) [x] Carenţa în vitamina D
d) [ ] Carenţa în vitamina E
e) [x] Dereglările hormonale
586. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCarenta vitaminei A poate
genera
leziuni al incisivilor temporari astfel;
a) [x] Atrofierea organului smaltilui
b) [ ] Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
c) [x] Mineralizare defectuasa a dentinei
d) [ ] Microchisturi in organul smaltului
e) [ ] Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor
587. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFluxul slivar marit poate
contribui la
prevenirea cariilor dentare prin:
a) [x] Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
b) [ ] Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
c) [x] Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
d) [x] Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
e) [ ] Aport sporit de fosfati salivari
588. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutClearence-ul salivar, este un
proces
fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin:
a) [ ] Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
b) [x] Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
c) [x] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [ ] Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
e) [ ] Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor
589. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul salivar prezent sub
forma
ionizata are urmatoarele caracteristici:
a) [ ] Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
b) [ ] Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
c) [ ] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [x] Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
e) [x] La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
590. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConcentratia calciului salivar
poate fi
influentatade:
a) [ ] Regimul alimentar
b) [x] Ponderea secretiei glandelor salivare
c) [x] Ritmul circadian
d) [x] Antagonisti calciului
e) [x] Fibroza chistic a glandelor salivare
591. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEfectele carioprofilactice ale
fluorului
se bazeaza pe urmatoarele:
a) [x] Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
b) [ ] Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
c) [x] Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
d) [x] Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
e) [ ] Administrarea sa topica scade timpul de clearence
592. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutActiunea cariostatica a
xilitolului se
bazeaza pe:
a) [ ] Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5
b) [x] Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
c) [x] Stimularea secretiei salivare
d) [x] Reducerea acumulari de placa
e) [x] Este un substituent al zaharului din unele produse
593. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCaria dentara reprezinta
a) [ ] un proces distructiv cu evolutie ireversibila
b) [x] un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si
distructia acestora
c) [x] proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
d) [x] boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub
actiunea
microorganismelor
e) [ ] toate raspunsurile corecte
594. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
a) [x] functie digestiva
b) [x] reglarea PH-ului bucal
c) [x] mentinerea echilibrului ecologic bucal
d) [x] functie lubrifianta
e) [ ] rapunsuri corecte a si c
595. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cario-preventiv al
lichidului bucal
se realizeaza prin
a) [ ] exacerbarea adeziunii microbiene
b) [x] scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
c) [x] efect bactericid
d) [x] remineralizarea cariilor incipiente
e) [ ] demineralizarea cariilor necavitare
596. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlaca bacteriana reprezinta
a) [x] un sistem ecologic microbian viguros
b) [x] agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
c) [ ] conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
d) [x] este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice
e) [ ] nu este obligatoriu sa aiba aderenta
597. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubiectiv, in hiperemia
preinflamatorie
apar
a) [ ] proces carios, care nu a deschis camera pulpara
b) [x] durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
c) [ ] durere iradiata
d) [ ] probe de vitalitate pozitiva
e) [ ] prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin
598. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
hiperemiei
preinflamatorii:
a) [ ] persistenta durerii 30-40 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald,
existenta unui
proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
b) [x] persistenta durerii cateva minute dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de
rece si dulce,
existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de
vitalitate
pozitive
c) [ ] persistenta durerii 5-10 min dupa incetarea excitantului, nelocalizata, provocata mai ales de dulce,
de
intensitate mare, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in
cauza, teste de
vitalitate intens pozitive
d) [ ] persistenţa durerii 25-30 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald,
existenţa unui
proces carios profund penetrant, percuţie in ax pozitiva
e) [ ] persistenta durerii cat persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta
unui proces
carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
599. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMorfopatologic, in pulpita
cronica
deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt in numar redus si se observa pe
o sectiune
axiala prezenta lor incepand cu:
a) [ ] primul strat
b) [ ] al doilea strat
c) [x] al treilea strat
d) [ ] al patrulea strat
e) [ ] al cincilea strat
600. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTestele de vitalitate sunt
intens pozitive
in urmatoarele situatii:
a) [ ] caria simpla
b) [x] pulpite acute seroase
c) [ ] pulpite acute purulente
d) [ ] pulpite cronice deschise
e) [ ] pulpite cronice inchise
601. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
hiperemiei
preinflamatorii se face cu:
a) [x] Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara
b) [ ] Gangrena
c) [ ] Pulpita cronica ulceroasa
d) [ ] Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
e) [ ] Pulpita polipoasa
602. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare enzima creste in intregul
tesut
pulpar in pulpita acuta seroasa partiala:
a) [ ] Fosfataza alcalina
b) [ ] Lacticdehidrogenaza
c) [ ] Fosfataza acida
d) [x] Succindehidrogenaza
e) [ ] Hialuronidaza
603. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCat dureaza pulpalgia in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [ ] Peste o ora
b) [x] Cateva minute dupa indepartarea excitantului
c) [ ] Este instantanee
d) [ ] Peste un sfert de ora
e) [ ] Cat timp actioneaza excitantul
604. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUna din afecţiunile de mai jos
se
numeşte "turbarea dinţilor":
a) [ ] pulpita seroasă parţială
b) [ ] hiperemia preinflamatorie
c) [ ] pulpita purulentă totală
d) [ ] pulpita purulentă parţială
e) [x] pulpita seroasă totală
605. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutÎn pulpita seroasă totală,
durerea nu
iradiază:
a) [ ] la dinţii vecini
b) [ ] la dinţii antagonişti
c) [ ] în regiunea temporală
d) [ ] în regiunea orbitală
e) [x] la dinţii simetrici
606. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn pulpita acuta seroasa
partiala,
obiectiv se pun in evidenta:
a) [x] dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata
b) [ ] percutia in ax dureroasa
c) [ ] dureri vii, localizate
d) [x] percutie transversala nedureroasa
e) [x] teste de vitalitate intens pozitive
607. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
pulpitei acute
seroase partiale se face cu:
a) [x] hiperemia preinflamatorie
b) [x] pulpita acuta seroasa totala
c) [x] pulpita purulenta partiala
d) [x] pulpita purulenta totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa
608. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
pulpitei acute
seroase totale se pune pe baza:
a) [x] caracterului continuu al durerii
b) [x] hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
c) [ ] calmarii temporare prin lichide reci
d) [x] sensibilitatii la percutia in ax
e) [ ] prezentei cavitatii carioase profunde
609. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
hiperemia
preinflamatorie se pune pe baza:
a) [x] persistentei durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
b) [x] teste de vitalitate pozitive
c) [x] semnalarea, de catre pacienti a unor tratamente efectuate cu putin timp in urma
d) [ ] existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] sensibilitate la percutia in ax
610. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii fizici care pot
determina
aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
a) [x] traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
b) [x] traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
c) [x] excitatii termice transmise prin obturatii metalice
d) [ ] substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
e) [ ] exotoxinele bacteriilor
611. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratasaturile comune ale
pulpitelor
cronice inchise sunt:
a) [x] se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei camere pulpare inchise
b) [x] procesul inflamator se desfasoara lent
c) [ ] prezinta imagini radiologice bine conturate
d) [x] majoritatea au evolutie asimptomatica clinic
e) [x] modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenta tesutului de granulatie
612. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
pulpita
purulenta partiala se face cu:
a) [ ] caria dentara simpla
b) [x] pulpita seroasa coronara
c) [ ] pulpita seroasa totala
d) [x] pulpita purulenta coronoradiculara
e) [ ] parodontita apicala acuta purulenta
613. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDin categoria pulpitelor
cronice
deschise fac parte formele:
a) [x] ulceroasa
b) [x] polipoasa
c) [ ] scleroatrofica
d) [ ] hiperplazica
e) [ ] propriu-zisa
614. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin pulpita seroasa totala la un
dinte
maxilar superior, durerea poate iradia catre:
a) [x] dintii vecini
b) [x] dintii antagonisti
c) [ ] hemimaxilarul opus
d) [x] zona temporala
e) [x] zona orbitala
615. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatii de tratament in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [x] Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
b) [x] Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp
c) [ ] Amputatia devitala
d) [x] Extirparea vitala
e) [ ] Extractia dintelui
616. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatii de tratament in
pulpita acuta
seroasa partiala:
a) [x] coafaj direct in dublu timp
b) [x] Amputatie vitala
c) [ ] Amputatie devitala
d) [x] Extirpare vitala
e) [ ] Extractia dintelui
617. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPulpita acuta seroasa totala -
diagnostic
pozitiv:
a) [x] Durere cu caracter continuu
b) [x] Intensitate mare a durerii
c) [x] Percutie in ax dureroasa
d) [x] Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
e) [ ] Carie profunda cu camera pulpara deschisa
618. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin faza de hiperemie
preinflamatorie,
durerea este provocata de:
a) [ ] Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavitatii
b) [ ] Gustul sarat
c) [ ] Gustul acru
d) [x] Gustul dulce
e) [x] Realizarea unei obturatii metalice fara protejarea dentinei
619. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul in pulpita acuta
purulenta
totala se face cu:
a) [x] Antibiotice endodontal
b) [x] Ozonoterapie
c) [x] Diatermie
d) [ ] Extirpare devitala
e) [ ] Amputatie vitala
620. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [ ] durere spontana
b) [ ] durerea iradiaza
c) [x] la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pulpara
d) [x] usoara hipersensibilitate la testul termic rece
e) [x] sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda.
621. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
pulpita
cronica deschisa granulomatoasa se face cu:
a) [x] Polipul gingival
b) [x] Necroza pulpara
c) [x] Pulpita cronica deschisa ulceroasa
d) [ ] Gangrena pulpara
e) [ ] Pulpitele cronice inchise
622. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutForma anatomo-clinica de
gangrena
complicata se caracterizeaza prin;
a) [ ] intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical
b) [x] procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical
c) [ ] intereseaza numai partial teritoriul pulpar
d) [ ] intereseaza numai teritoriul periapical
e) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
623. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin necroza pulpara se
intelege:
a) [ ] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni
b) [x] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici
c) [ ] mortificarea septica a pulpei
d) [ ] un proces inflamator al pulpei dentare
e) [ ] un proces inflamator al tesuturilor periapicale
624. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrimele elemente ce au de
suferit in
evolutia necrozei pulpare:
a) [x] Celulele
b) [ ] Fibrele conjunctive
c) [ ] Peretii vasculari
d) [ ] Fibrele nervoase
e) [ ] Substanta fundamentala
625. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
gangrena pulpara
se pune pe:
a) [ ] Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
b) [ ] Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare
c) [ ] Teste de vitalitate pozitive
d) [x] Examen bacteriologic pozitiv
e) [ ] Durere la excitanti termici
626. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii generali implicati in
etiopatogenia necrozei pulpare sunt:
a) [ ] Traumatismele dentare
b) [x] Avitaminozele
c) [ ] Factori termici
d) [ ] Factori chimico-toxici bucali
e) [ ] Luxatiile dentare
627. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn gangrena pulpara sondarea
cu ace
Miller este:
a) [ ] Dureroasa
b) [ ] Sangeranda
c) [x] Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa
d) [ ] Usoara, cu accesibilitate facila
e) [ ] Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate
628. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia necrozei
pulpare
cuprinde urmatoarele:
a) [ ] Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini
b) [ ] Durere la excitanti termici
c) [ ] Durere la excitanti chimici
d) [x] Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie
e) [ ] Durere la percutie in axul dintelui
629. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGangrena pulpară simplă:
a) [ ] este o mortificare aseptică
b) [ ] se datorează în special germenilor aerobi
c) [x] se datorează germenilor anaerobi de putrefacţie
d) [ ] interesează parodonţiul apical
e) [ ] are o imagine radiografică caracteristică
630. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIntre formele de cangrenă nu
figurează:
a) [ ] gangrena umedă
b) [ ] gangrena uscată
c) [ ] gangrena parţială
d) [ ] gangrena totală
e) [x] gangrena de colicvaţie
631. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre formele anatomo-
clinice a
gangrenei pulpare se numara:
a) [x] uscata
b) [x] umeda
c) [x] simpla
d) [x] complicata
e) [ ] hiperemica
632. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUn dinte cu necroza pulpara
poate
prezenta:
a) [x] coloratie modificata
b) [ ] hipersensibilitate si hiperestezie
c) [x] o obturatie mai veche
d) [x] lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
e) [ ] testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric
633. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza pulpara poate
evolua spre:
a) [x] ramane pe o perioada in acest stadiu
b) [ ] vindecare spontana
c) [ ] pulpita cronica cu camera pulpara inchisa
d) [x] gangrena pulpara
e) [x] fractura dentara
634. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre complicatiile
gangrenei pulpare
simple amintim:
a) [x] parodontitele apicale acute
b) [x] fracturi corono-radiculare
c) [ ] papilita
d) [x] endocardita
e) [x] glomerulonefrite
635. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele semne clinice
caracterizeaza gangrena pulpara:
a) [x] modificari de culoare a dintelui
b) [x] sondarea canalelor radiculare nedureroase
c) [ ] sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate
d) [x] prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] hipersensibilitate dentinara
636. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
gangrenei
pulpare simple se face cu:
a) [ ] Pulpite acute
b) [x] Pulpite cronice
c) [x] Necroza pulpara
d) [x] Gangrena complicata
e) [ ] Caria dentara
637. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza pulpara:
a) [ ] Se trateaza ca pulpita cronica inchisa
b) [ ] Extirparea devitala este de electie
c) [x] Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta
d) [ ] Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica
e) [x] Se trateaza ca o gangrena pulpara
638. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
gangrenei
pulpare se pune prin:
a) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
b) [x] Fetiditate
c) [ ] Dureri la masticatie
d) [x] Teste de vitalitate negative
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv
639. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
necrozei pulpare
se pune pe seama:
a) [x] Modificarilor de culoare a dintelui
b) [x] Testelor de vitalitate negative
c) [ ] Percutiei in ax negative
d) [ ] Mirosului fetid
e) [x] Insamantarii bacteriene negative
640. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia gangrenei
pulpare
cuprinde:
a) [x] Modificarea de culoare a dintelui
b) [x] Pierderea marcata de substanta dentara
c) [ ] Durere la percutia transversala a dintelui
d) [ ] Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv
641. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza de coligvatie este
produsa prin:
a) [x] Enzime vegetale
b) [x] Enzime animale
c) [x] Solutii antiseptice
d) [ ] Arsenic
e) [ ] Bradichinina
642. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGangrena umedă se
caracterizează
prin:
a) [ ] Ţesut pulpar putrificat ferm
b) [ ] Imagine radiologică cu modificări periapical
c) [x] Ţesut pulpar putrificat foarte moale
d) [ ] Pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei
e) [x] Pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei
643. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv în
gangrena
pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte
a) [x] Examen bacteriologic pozitiv
b) [x] Prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul
explorator
c) [x] Fetiditate (nu este caracteristică)
d) [ ] Fetiditate (este caracteristică numai gangrenei)
e) [ ] Examen bacteriologic negativ
644. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn etiopatogenia necrozei se
incadreaza:
a) [x] Factori generali
b) [x] Factori traumatici
c) [x] Factori termici
d) [x] Factori chimicotoxici
e) [ ] Factori microbieni
645. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMacroscopic necroza pulpara
se
caracterizeaza prin
a) [x] In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure
b) [x] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa
c) [ ] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta
d) [ ] In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa
e) [x] In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta
646. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
gangrena simpla
presupune
a) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor
radiculare
b) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor
radiculare
c) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare
d) [x] Fetiditate
e) [x] Teste de vitalitate negative
647. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre factorii clinico-toxici
care pot
produce necroza pulpară putem enumera:
a) [x] Formolul
b) [x] Arsenul
c) [ ] Clorhexidina
d) [x] Fenolul
e) [ ] Toate răspunsurile de mai sus
648. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEvolutia cea mai frecventa a
unei
parodontite apicale acute purulente este spre
a) [ ] fistulizare
b) [ ] vindecare definitiva
c) [x] cronicizare
d) [ ] osteomielita
e) [ ] supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
649. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutA doua faza in evolutia
inflamatiei
parodontiului:
a) [ ] Este numita 'timpul mut'
b) [x] Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice
c) [ ] Este faza de alteraretisulara primara
d) [ ] Este o hiperemie de tip pasiv
e) [ ] Dureaza intree cateva ore si cateva zile
650. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre parodontitele apicale
cronice cu
imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu exceptia:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Granulom simplu conjunctiv
c) [ ] Granulom epitelial
d) [ ] Granulom chistic
e) [x] Parodontita apicala cronica condensata
651. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrima faza a inflamatiei
parodontiului
apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in care modificarile sunt:
a) [x] biochimice
b) [ ] mecanice
c) [ ] chimice
d) [ ] enzimatice
e) [ ] fizice
652. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRapiditatea fenomenelor de
dinamica
vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre:
a) [x] cateva minute si 3-4 ore
b) [ ] 3 si 4 zile
c) [ ] 2 si 3 ore
d) [ ] 10-20 minute
e) [ ] cateva saptamani
653. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
granulomul
chistic se pune pe:
a) [ ] Teste de vitalitate pozitive
b) [x] Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului
c) [ ] Sangerare la sondarea canalelor radiculare
d) [ ] Adenopatie loco-regionala
e) [ ] Imagine radiologica difuza
654. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGranulomul chistic
reprezinta:
a) [ ] o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz
b) [ ] inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite
c) [x] stadiul final al unui granulom epitelial
d) [ ] stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase
e) [ ] o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.
655. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCu ce afectiune se face
diagnosticul
diferential al granulomului chistic:
a) [ ] Actinomicoza
b) [ ] Adenopatiile supurate
c) [x] Granulomul epitelial
d) [ ] Osteomielita
e) [ ] TOATE cele de mai sus
656. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrecizati parodontita apicala
cronica cu
imagine radiologica neconturata:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
c) [ ] Osteita paradentara
d) [x] Parodontita apicala cronica condensanta
e) [ ] Abcesul cronic apical
657. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPercuţia în ax este pozitivă în
parodontitele apicale cronice:
a) [ ] În 90% din cazuri
b) [x] În 20% din cazuri
c) [ ] În 100% din cazuri
d) [ ] În 70% din cazuri
e) [ ] În 50% din cazuri
658. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAbcesul Phoenix:
a) [ ] Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
b) [ ] Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
c) [ ] Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
d) [x] Este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu
e) [ ] Este o parodontită apicală acută seroasă
659. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTrăsătura esenţială a
parodontitei
apicale cronice condensate este:
a) [ ] Imagine radiologică difuză, cu spaţii trabeculare înguste
b) [ ] Imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă
c) [x] Îngustarea spaţiului periapical
d) [ ] Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
e) [ ] Percuţia în ax este pozitivă
660. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
parodontitei
apicale acute purulente se face cu
a) [ ] pulpita acuta seroasa totala
b) [ ] hiperemia pulpara
c) [x] abcesul paroodntal marginal
d) [x] osteomielita maxilara
e) [x] foliculita dintilor inclusi
661. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFormele clinice de
parodontita apicala
acuta sunt
a) [ ] abcesul parodontal
b) [x] parodontita apicala seroasa
c) [ ] parodontita apicala difuza (Partsch)
d) [x] parodontita apicala purulenta
e) [x] parodontita apicala hiperemica
662. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSemnele subiective ale
parodontitei
apicale acute seroase (difuza) sunt
a) [ ] sensibilitate usoara la atingerea dintelui
b) [x] durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
c) [ ] durerea cedeaza la calmante obisnuite
d) [x] durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
e) [ ] durerea cedeaza la aplicarea de caldura
663. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDespre granulomul simplu
conjunctiv
se pot afirma urmatoarele:
a) [x] Este o osteita apicala cronica
b) [x] Este o parodontita apicala cronica
c) [ ] Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi
d) [x] Prezinta 4 zone
e) [x] Cel mai concludent estee examenul radiologic
664. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
parodontitei
apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acuta a dintilor inclusi
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apicala acuta supurata
e) [x] Nevralgia de trigemen
665. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEdemul din parodontita
apicala acuta
seroasa:
a) [x] Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori
b) [ ] Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv
c) [x] Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori
d) [x] Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori
e) [ ] Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori
666. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAccesul microorganismelor,
ce
constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce
prin:
a) [x] canalul radicular
b) [x] pungi parodontale
c) [x] solutii de continuitate (plaga a mucoasei)
d) [ ] microtraumatisme
e) [ ] lucrari protetice defectoase
667. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCelulele epiteliale din
structura
granulomului epitelial isi pot avea originea in:
a) [x] resturile epiteliale ale lui Mallasez
b) [x] mucoasa sinusala
c) [x] mucoasa bucala in cazul unor fistule
d) [ ] pulpa dintelui
e) [ ] osul alveolar
668. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
granulomul
chistic se face cu:
a) [x] granulomul simplu conjunctiv
b) [x] granulomul epitelial
c) [ ] pulpita cronica granulomatoasa
d) [ ] pulpita seroasa totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa
669. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutExamenul radiologic initial
in
parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra:
a) [x] formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
b) [x] unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor
c) [x] unor fracturi radiculare
d) [x] unor cai false
e) [ ] caracterului durerii
670. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala acuta
hiperemica
(abortiva) poate fi indusa de:
a) [x] microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate
ortodontice,cand
fortele nu sunt bine controlate si dirijate
b) [x] traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice
c) [x] pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase
d) [x] agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba
e) [ ] esecuri ale anesteziei
671. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala acuta
purulenta
cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:
a) [x] stadiul endoosos
b) [x] stadiul subperiostal
c) [x] stadiul submucos
d) [ ] stadiul de fistula
e) [ ] stadiul de granulom periapical
672. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrezenta durerii de mica
intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale cronice imbraca trei
aspecte:
a) [x] durere cu caracter nevralgiform
b) [x] durere cu senzatie de usoara agresiune
c) [x] durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie
d) [ ] durere insuportabila
e) [ ] durere lancinata
673. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSemnele clinice ale
parodontitei apicale
acute purulente sunt variate, in raport cu:
a) [x] stadiul de evolutie a inflamatiei
b) [x] topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
c) [x] tipul de reactivitate individuala
d) [ ] numarul de radacini ale dintelui
e) [ ] varsta pacientului
674. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
parodontita
apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
a) [x] Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui
b) [x] Sensibilitate la percutia in ax
c) [x] Simptomatologie de pulpita totala
d) [x] Congestia mucoasa in dreptul apexului
e) [ ] Prezenta fistulei in dreptul apexului
675. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEvolutia parodontitei apicale
seroase
difuze se face spre:
a) [x] Cronicizare
b) [x] Parodontita apicala acuta purulenta
c) [x] Stoparea procesului inflamator
d) [ ] Sinuzita maxilara
e) [ ] Adenopatie loco-regionala
676. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala
hiperemica iritativmecanica
este produsa de urmatorii corpi straini care au patruns in parodontiul apical:
a) [x] Ace rupte
b) [x] Obturatii de canal cu depasire
c) [x] Resturi de mese de vata
d) [x] Conuri de hartie
e) [ ] Freze rupte
677. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstantele chimice folosite
in
tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la parodontita apicala acuta hiperemica
sunt:
a) [x] Arsenic
b) [x] Formol
c) [x] Tricrezol
d) [x] Acid tricloracetic
e) [ ] Acidul cromic
678. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstantele folosite in
tratarea pungilor
parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt:
a) [x] Compusi fenolici
b) [x] Azotatul de argint
c) [x] Acidul cromic
d) [ ] Arsenicul
e) [ ] Apa oxigenata
679. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin etiologia parodontitei
apicale acute
hiperemice sunt incriminate:
a) [x] bruxismul
b) [ ] lucrari protetice in subocluzie
c) [x] traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic
d) [ ] eugenolul folosit in tratamentul endodontic
e) [x] agenti microbieni.
680. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCu ce afectiuni se face
diagnosticul
diferential al unei parodontite apicale acute purulente:
a) [ ] Parodontita apical acuta seroasa
b) [x] Foliculita dintilor inclusi
c) [ ] Nevralgia esentiala de trigemen
d) [x] Abcesul parodontal marginal
e) [ ] Parodontita apicala cronica recidivanta
681. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferenţial al
parodontitei
apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acută a dinţilor incluşi
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apicală acută supurată
e) [x] Nevralgia de trigemen
682. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala cronica
fibroasa
poate fi determinate de:
a) [x] Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
b) [x] Gangrena pulpara simpla
c) [x] Utilizarea arsenicului
d) [ ] Obturarea corecta a canalului radicular
e) [x] Antisepticele utilizate pe canal
683. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLeziunile osteitice periapicale
in
parodontita apicală cronică cu imagine radiologică conturată pot fi:
a) [x] Granulomul simplu conjunctiv
b) [ ] Parodontită apicală cronică condensată
c) [x] Parodontită apicală cronică cu hipercementoză
d) [x] Osteita paradentară (Merkior)
e) [x] Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoză)
684. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre compusii clorati, in
sterilizarea
canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:
a) [ ] Cloraminele
b) [x] Hipocloritul de sodiu
c) [ ] Clorhexidina
d) [ ] Clorura de sodiu
e) [ ] Solutie de clorura de sodiu 7%
685. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIzolarea dintelui in timpul
tratamentului
mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
b) [ ] Este facultativa pe tot timpul tratamentului
c) [x] Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv
d) [ ] Este obligatorie in a treia sedinţa
e) [ ] Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
686. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutO preparatie mecanica
corecta a
canalului
a) [ ] nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
b) [ ] se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului
c) [ ] se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
d) [x] necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
e) [ ] se realizeaza pana la apexul radiologic
687. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul gangrenei si
necrozei
pulpare se efectueaza in:
a) [ ] 1 etapa
b) [ ] 2 etape
c) [x] 3 etape
d) [ ] 4 etape
e) [ ] 5 etape
688. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul mecanic in
gangrena
pulpara se efectueaza:
a) [ ] Pana la foramenul apical
b) [x] Pana la constrictia apicala
c) [ ] Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
d) [ ] Pana la ½ a canalului
e) [ ] Cu o usoara depasire a constrictiei apicale.
689. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObturarea de canal in aceiasi
sedinta se
realizeaza cand
a) [x] avem un canal uscat
b) [ ] pulpite cronice
c) [ ] pulpite acute purulente, partiale sau totale
d) [ ] cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva
e) [ ] cand nu putem opri hemoragia
690. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre modalitatile de
introducere in
canale a hidroxidului de calciu fac parte:
a) [ ] Introducerea cu acul Lentullo
b) [ ] Introducerea cu instrumentar de mana
c) [ ] Condensarea cu fuloare de canal
d) [ ] Injectarea cu seringa
e) [x] Toate de mai sus
691. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza de colicvatie apare in
urma
influentei unor substante precum:
a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Lizozimul
c) [x] Pepsina
d) [ ] Neurotoxina
e) [ ] Amilaza
692. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNu beneficiaza de tratament
conservator
dintii care prezinta:
a) [ ] Radacini in baioneta
b) [ ] Radacini cu curburi exagerate
c) [ ] Cai false interadiculare
d) [ ] Implantare deficitara
e) [x] Toate de mai sus
693. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProdusul Grinazole indicat in
tratamentul tuturor formelor de gangrena pulpara contine:
a) [ ] Antibiotice
b) [ ] Nistatin
c) [ ] Sulfamide
d) [x] Metronidazol
e) [ ] Corticoizi
694. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este concentratia
maxima
admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia:
a) [ ] 7 %
b) [x] 5 %
c) [ ] 4 %
d) [ ] 3 %
e) [ ] 1 %
695. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare sunt timpii operatori in
tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Crearea accesului la camera pulpara
b) [ ] Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
c) [ ] Stabilirea lungimii canalului
d) [ ] Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
e) [x] Toate de mai sus
696. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetodele folosite in
prepararea
canalelor pot fi:
a) [ ] Manuale
b) [ ] Sonice
c) [ ] Ultrasonice
d) [ ] Cu laser
e) [x] Toate de mai sus
697. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCele trei etape importante ale
tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt
a) [ ] examenul radiologic
b) [x] evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina
sanatoasa
c) [x] sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu
agenti fizici
d) [ ] adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena)
e) [x] sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa
698. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre metodele mecanice de
preparare
a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme
a) [x] sistemul giromatic
b) [x] Canal Master U
c) [ ] Metoda conversiunii
d) [x] Canal Finder
e) [ ] Sistemul treptelor consecutive
699. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHidroxidul de calciu se
utilizeaza ca
antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare pentru urmatoarele calitati
a) [x] puternic bactericid
b) [x] opreste secretiile persistente din canale
c) [x] se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apical
d) [ ] nu dizolva detritusurile organice necrozate
e) [ ] nu are actiune antitoxica
700. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn alegerea substantei
medicamentoase
utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida dupa urmatoarele criterii
a) [x] forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
b) [x] prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
c) [x] tipul de reactivitate al pacientului
d) [ ] concentratia solutiei
e) [ ] lipsa efectului bactericid al substantei
701. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tratamentele endodontice
antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri
a) [x] pansamente endodontale
b) [x] spalaturi endodontice
c) [x] asociate cu agenti fizici
d) [ ] diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
e) [ ] numai la persoane varstnice
702. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetodele de masurare a
lungimii
canalului radicular sunt
a) [ ] metoda telemetrica
b) [ ] metoda teleacustica
c) [x] metoda clinica
d) [x] metoda clinico-radiologica
e) [x] metoda electronica
703. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru efectuarea corecta a
tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de urmatoarele reguli
a) [ ] tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice
b) [ ] nu se utlizeaza metode mecanice
c) [x] se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor
d) [x] in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
e) [x] prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana
la dentina
sanatoasa
704. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru prepararea canalelor
radiculare
sunt descrise urmatoarele metode
a) [x] manuale
b) [x] mecanice
c) [x] ultrasonice
d) [ ] radiologice
e) [ ] compozite
705. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSolutia Walkhoff contine
a) [x] p-monoclorfenol
b) [ ] eugenol
c) [x] camfor
d) [x] mentol
e) [ ] hidroxid de calciu
706. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSolutia Chlumsky contine:
a) [x] fenol 30%
b) [x] camfor 60%
c) [x] alcool 10%
d) [ ] formaldehida
e) [ ] sulfat de bariu 10%
707. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAparatele de masura
electronice
existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
a) [x] aparate analogice
b) [x] aparate audiometrice
c) [x] aparete digitale
d) [x] aparate de inalta frecventa
e) [ ] sonda bimetalica Kuralt
708. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCauzele locale ale hemoragiei
sunt:
a) [x] lezarea parodontiului marginal
b) [x] perforarea podelei camerei pulpare
c) [x] cai false radiculare
d) [ ] extirparea pulpara completa
e) [x] traumatizarea parodontiului apical
709. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLa nivelul caror dinti apar
anomalii
frecvente de canale
a) [x] incisivii inferiori
b) [x] molarul prim superior
c) [x] premolarul 2 inferior
d) [x] primul si al doilea molar inferior
e) [ ] premolarul 1 superior
710. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSistemele de canale sau tipul
de
configuratie dupa Weine sunt
a) [x] canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical
b) [x] canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se
deschid intrun
singur foramen apical
c) [x] 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
d) [x] canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate
e) [ ] 3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separate
711. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPasta cu antibiotice a Clinicii
de
Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei pulpare contine:
a) [ ] Streptomicina
b) [x] Eritromicina
c) [x] Cloramfenicol
d) [x] Hidrocortizon acetat
e) [ ] Hidrocortizon acetat
712. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul Spad
a) [ ] reprezintă o metodă de tratament al pulpitei seroase totale
b) [x] reprezintă o metodă de tratament al gangrenei pulpare
c) [ ] se realizează cu soluţie Walkhoff şi pastă Spad
d) [ ] utilizează pastă Spad
e) [x] utilizează pastă Spad şi un amestec de două lichide
713. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPasta PBSC contine:
a) [x] penicilina
b) [x] streptomicina
c) [ ] conservant
d) [ ] marfanil
e) [ ] benzoat de sodiu
714. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn determinarea lungimii
canalului
radicular, metoda lui Dick:
a) [x] Utilizeaza o singura radiografie
b) [ ] Utilizeaza doua radiografii
c) [x] Se face cu acul introdus pe canal
d) [ ] Se face fara a introduce acul pe canal
e) [ ] Niciuna de mai sus
715. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObturatia de canal cu acul
Lentullo se
face la o turatie de
a) [ ] 200-400 rotatii/minut
b) [ ] 400-600 rotatii/minut
c) [x] 600-800 rotatii/minut
d) [ ] 800-1000 rotatii/minut
e) [ ] 1000-1200 rotatii/minut
716. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHand spreaderele au
lungimea partii
active de circa:
a) [ ] 10 mm
b) [ ] 15 mm
c) [ ] 20 mm
d) [ ] 25 mm
e) [x] 30 mm
717. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlegerea conului de gutaperca
principal
fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru
trebuie sa fie
a) [x] cu 1 numar mai mare
b) [ ] cu 2 numere mai mare
c) [ ] cu 1 numar mai mic
d) [ ] cu 2 numere mai mic
e) [ ] cu 3 numere mai mic
718. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCati mm ai portiunii apicale a
conului se
introduc in cloroform pentru individualizarea formei varfului
a) [x] 2mm
b) [ ] 4 mm
c) [ ] 7 mm
d) [ ] 8 mm
e) [ ] 10 mm
719. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMiscarile reciproce de rotatie
a
spreaderului din canal au o amplitudine in grade:
a) [ ] 80
b) [ ] 70
c) [ ] 60
d) [ ] 50
e) [x] 30-40
720. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnica Endotec permite
obturarea
canalui radicular cu conditia unei largiri minime a calibrului plugger / spreader
a) [ ] Nr.10
b) [ ] Nr.15
c) [ ] Nr.20
d) [ ] Nr.25
e) [x] Nr 30 si 45
721. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile tehnicii de
condensare
termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [ ] Canale scurte
d) [x] Rezorbtii radiculare interne
e) [ ] Rezorbtii radiculare externe
722. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterialul de obturatie de
canal
Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:
a) [ ] 150-200%
b) [x] 250-280%
c) [ ] 300-350%
d) [ ] 240-270%
e) [ ] 230-260%
723. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFinger spreaderele prezinta
urmatoarele
avantaje fata de hand spreadere:
a) [ ] permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei
b) [ ] nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri
c) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
d) [ ] partea activa are forma cilindrica
e) [ ] lungimea partii active este de cca 20 mm.
724. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile Biocalexului
a) [ ] Parodontite apicale cornice
b) [ ] Curburi accentuate ale treimii apicale
c) [ ] Parodontite apicale cronice fistulizate
d) [x] parodontite apicale acute
e) [ ] Gangrena pulpara simpla
725. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetoda ocalexica:
a) [ ] E bazata pe expansiunea oxidului de calciu
b) [ ] Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format
c) [ ] E indicata in tratamentul gangrenelor
d) [ ] E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice
e) [x] Toate de mai sus
726. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAdaugarea de dezinfectatnte
in pastele
de obturatie radiculara nu este benefica deoarece
a) [ ] creste riscul obturatiilor de canal cu depasire
b) [ ] nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale
c) [x] irita parodontiul apical
d) [x] sunt inactivate rapid in umorile tisulare
e) [ ] produc coloratii ale dintilor
727. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvanatajele obturatiei
segmentare cu
amalgam de argint sunt reprezentate de
a) [x] nu necesita canale cu sectiune circulara
b) [ ] poate fi efectuata si in canale curbe, inguste
c) [x] nu se resoarbe
d) [x] asigura o buna sigilare
e) [x] este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri
728. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDispozitivul de condensare
laterala la
cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici
a) [x] este simplu si ergonomic
b) [x] exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
c) [x] incalzirea poate fi calibrata perfect
d) [x] racire rapida
e) [ ] nu poate fi utilizat in canale curbe
729. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFinger-spreaderele prezinta
urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere
a) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
b) [x] permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri
c) [x] permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii
d) [ ] sunt mai subtiri
e) [ ] sunt mai flexibile
730. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tehnica de injectare a
gutapercii
ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii
a) [ ] trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
b) [x] plasarea corecta a varfului canulei
c) [x] injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
d) [x] injectarea gutapercii la consistenta adecvata
e) [x] proba clinica prealabila a pluggerelor
731. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIntroducerea pastelor de
obturat in
canal se poate face prin urmatoarele procede
a) [x] cu ace Lentullo
b) [ ] cu ace Kerr
c) [x] cu ace Neos-Hawes
d) [x] cu conuri de gutaperca
e) [x] cu pluggere prin pistonare
732. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPuseurile acute declansate de
utilizarea
Biocalex-ului se rezolva prin
a) [ ] tratament antiinflamator
b) [ ] tratament antibiotic
c) [x] indepartarea Biocalex-ului din canal
d) [x] aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi
e) [ ] administrarea de analgetice
733. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUtilizarea Biocalex-ului este
indicata in
urmatoarele situatii
a) [x] gangrena pulpara simpla
b) [ ] toate formele de pulpita
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice
e) [x] parodontite apicale cronice fistulizate
734. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConurile apicale
prefabricate, de argint
sau titan (Messing) sunt:
a) [x] Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm
b) [x] De diverse diametre
c) [ ] Corespund unei singure dimensiuni ISO
d) [ ] Sunt netede
e) [x] Sunt prevazute la baza cu un surub
735. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul adoptarii tehnicii de
obturatie
mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii:
a) [x] Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
b) [ ] Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
c) [x] Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
d) [x] Sa nu depaseasca constricţia apicala
e) [ ] Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie
736. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul metodei ocalexice,
Biocalexul
folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul:
a) [ ] Bacteriostatic
b) [x] Bactericid
c) [x] De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale
d) [ ] De stimulare a osteoclastelor
e) [x] De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare
737. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile obturatiei
segmentare cu
rumegus dentinar sunt:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [x] Foramen apical larg
d) [ ] Delta apicala
e) [x] Perforatii ale foramenului apical
738. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterialele utilizate pentru
efectuarea
unei obturatii de canal segmentare pot fi:
a) [x] Amalgamul de argint
b) [x] Gutaperca
c) [x] Conurile metalice de argint
d) [x] Conurile metalice de titan
e) [ ] Amalgamul de cupru
739. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSituatii mai frecvent intalnite
la
probarea conului sunt urmatoarele:
a) [x] neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
b) [x] imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
c) [x] depasirea lungimii de lucru
d) [x] discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
e) [ ] canale cu apex larg deschis
740. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlegerea acului Lentullo
pentru
realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:
a) [x] Topografia dintilor
b) [x] Integritatea fizica a acului Lentullo
c) [x] Volumul canalelor radiculare
d) [ ] Morfologia canalelor radiculare
e) [ ] Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
741. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCompactorul original
McSpadden
prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [x] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf
b) [x] Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa
c) [ ] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza
d) [ ] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa
e) [x] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa
742. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile
Biocalexului sunt
urmatoarele:
a) [ ] Parodontitele apicale cronice
b) [x] Parodontitele apicale acute
c) [x] Persistenta pulpei vii in canal
d) [ ] Gangrena pulpara simpla
e) [ ] Obstacole de material organic pe canale
743. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazututilizarea acului Lentullo
pentru
introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta:
a) [x] sa aiba spirale integre
b) [ ] sa fie usor indoit
c) [ ] sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
d) [x] sa nu fie ruginit
e) [ ] sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in
canal).
744. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile utilizarii
Biocalexului in
obturatia radiculara sunt:
a) [x] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii
respective a canalului
b) [ ] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a
canalului
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice fistulizate
e) [x] gangrena pulpara simpla.
745. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnica obturatiei de canal
cu conuri
calibrate nedeformabile este indicata:
a) [ ] foramen apical larg
b) [ ] perforatii ale foramenului apical
c) [x] canale curbe
d) [x] canale inguste
e) [ ] rezorbtii radiculare interne
746. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele tehnici
de
obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire:
a) [ ] Condensarea verticala la cald
b) [x] Sistemul Ultrafil
c) [ ] Tehnica McSpadden
d) [ ] Sistemul FibreFill
e) [x] Sistemul Obtura
747. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
748. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin parodontita apicala acuta
hiperemica
consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata:
a) [ ] Expectativa
b) [ ] Interventia chirurgicala
c) [x] Dezobturarea canalului radicular
d) [ ] Administrarea de antialgice
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%
749. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDaca secretia se mentine in
canal si dupa
folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
a) [ ] Dontisolon
b) [x] pasta Walkhoff
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol
d) [ ] endometazona
e) [ ] ciment fosfat de zinc
750. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele
materiale
cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat
d) [ ] Araldit
e) [ ] Rasini cu epoxizi
751. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatorii factori
conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase
d) [ ] Tipul de reactivitate individuala
e) [x] Toate de mai sus
752. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitei
apicale acute
exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice
b) [ ] Permeabilizarea apexului
c) [ ] Dintele se lasa deschis
d) [ ] Aplicarea de prisnite
e) [x] Toate de mai sus
753. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitei
apicalarsenicale,
forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
e) [x] Toate de mai sus
754. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele forme de
parodontite
apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic
b) [ ] Abces apical cronic
c) [ ] Osteita paradentara
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva
e) [x] Toate de mai sus
755. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este doza maxima
recomandata de
acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi
756. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAtitudinea terapeutica fata
de
parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice
757. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCauzele iatrogene ale
persisitentei
secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada
e) [ ] varsta bolnavului
758. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutImobilizarea dintelui in
vederea
drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index
b) [ ] palmar
c) [x] monodigital
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu
759. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn parodontita apicala acuta
arsenicala
forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui
b) [x] extractia dintelui
c) [ ] administrarea masiva de analgetice
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
760. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tratamentul general cu
antibiotice al
parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra:
a) [x] Penicilina
b) [x] Ampicilina
c) [ ] Fenilbutazona
d) [ ] Diclofenac
e) [x] Tetraciclina
761. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru prevenirea evolutiei
parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea
unui tratament
medicamentos cu:
a) [x] antibiotice
b) [ ] anticoagulante
c) [x] antiinflamatoare nespecifice
d) [x] antialgice
e) [ ] antiacide
762. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru realizarea
tratamentului
endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la
urmatoarele
tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
c) [x] anestezia
d) [ ] administrarea masiva de analgetice pe cale generala
e) [ ] extractia dintelui
763. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSchema de tratament a
parodontitei
apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
d) [ ] se sutureaza fistula
e) [ ] se obtureaza dintele retrograd
764. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitelor
apicale
acute poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului
b) [ ] sexul pacientului
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual)
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie
e) [x] pozitia dintelui pe arcada
765. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [x] Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
766. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
moderate din
parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos
767. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin parodontitele apicale
cronice
fistulizate:
a) [x] Se face tratament mecanic
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canal
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal
768. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare sunt situatiile clinice in
care nu se
poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal
d) [x] corpi straini in canal
e) [x] radacini curbe
769. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii care conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul
c) [x] calitatea materialului de obturatie
d) [x] topografia loco-regionala
e) [ ] starea tesutului pulpar
770. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn parodontitele apicale
acute
tratamentul medicamentos:
a) [x] este un tratament adjuvant
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala
c) [ ] nu este necesar
d) [ ] este un tratament principal
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala
771. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul inflamatiei
postobturatie
consta in:
a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz
772. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutExtractia dentara in caz de
parodontita
apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet
b) [x] drenaj endodontic inefcient
c) [x] stare generala afectata
d) [x] boala de focar
e) [x] dinte fara valoare functionala
773. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDimensiunea particulelor
pulberii
cimentului fosfat de zinc de tip I este:
a) [ ] de 40μ
b) [ ] mai mare de 30μ
c) [ ] mai mica de 40μ
d) [x] mai mica de 25μ
e) [ ] intre 25-35μ
774. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacul de copal poate reduce
permeabilitatea canaliculelor dentinare cu pana
a) [ ] 30%
b) [ ] 35%
c) [ ] 72%
d) [x] 69%
e) [ ] 40%
775. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din eugenolat de zinc
se
caracterizeaza prin
a) [ ] PH alcalin si efecte de iritatie pulpara
b) [ ] PH aproape neutru si efecte de stimulare pulpara
c) [x] PH aproape neutru si efect sedativ pulpar
d) [ ] PH acid si efecte de iritaţie pulpara
e) [ ] PH cu valori cuprinse intre 6-9.
776. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatiile complexe:
a) [ ] implica doua suprafete ale dintelui
b) [x] implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
c) [ ] implica o suprafata a dintelui
d) [ ] se refera la adancimea cavitaţilor
e) [ ] se refera la ariile anatomice implicate
777. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGravarea acida a dentinei se
face timp
de:
a) [ ] 10 secunde
b) [x] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [ ] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde
778. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGravarea acida a smaltului se
face timp
de:
a) [ ] 10 secunde
b) [ ] 15 secunde
c) [ ] 20 secunde
d) [x] 30 secunde
e) [ ] 60 secunde
779. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn ce clasa sunt incluse
cavitatile atipice
de genul MOD?
a) [ ] clasa I
b) [ ] clasa a II-a
c) [ ] clasa a V-a
d) [x] clasa a VI-a
e) [ ] clasa a III-a
780. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin demineralizare,
porozitatea plagii
dentinare creste:
a) [x] de la 1% la 13,4%
b) [ ] de la 1% la 1,9%
c) [ ] de la 1% la 28,6%
d) [ ] de la 1% la 6,8%
e) [ ] de la 2% la 13,4%
781. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatile compuse implica
afectarea a:
a) [ ] Trei suprafete dentare
b) [ ] Mai multe suprafete dentare
c) [x] Doua suprafete dentare
d) [ ] O singura suprafata dentara
e) [ ] Patru suprafete dentare
782. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConform datelor actuale care
este
dimensiunea peretelui de dentina care asigura protectia pulpara chimica si termica?
a) [ ] 1.5-2 mm
b) [x] 2 mm
c) [ ] 2-3 mm
d) [ ] 0.5-1 mm
e) [ ] 2.5-3 mm
783. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStabilirea conturului marginal
pentru
cavitatile preparate pe fetele proximale trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a) [ ] Plasarea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
b) [ ] Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice
c) [ ] Extinderea marginii gingivale apical fata de punctul de contact
d) [ ] Extinderea marginilor vestibulare si orale in interiorul ambrazurilor respective
e) [x] Toate de mai sus
784. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul profilactic al
cariei dentare
se refera la:
a) [ ] Remineralizarea leziunilor incipiente
b) [ ] Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor
c) [ ] Modificarea dietei
d) [ ] Folosirea fluorurilor
e) [x] Toate de mai sus
785. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPeretii unei cavitati:
a) [ ] peretele despartitor este situat intre pulpa si cavitate
b) [ ] peretele dublu se intalneste in cazul cavitatilor MOD
c) [ ] peretele de rezistenta asigura rezistenta cavitatii
d) [ ] peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menţinut decat de catre gingie
e) [x] peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui
786. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlanul de tratament in caria
simpla:
a) [ ] nu este nevoie de un plan de tratament, pur si simplu se prepara cavitatile si se obtureaza
b) [ ] exista doua tipuri de planuri de tratament: idealist si realist
c) [ ] un plan solid de tratament depinde de parerea apartinatorilor pacientului
d) [ ] secvenţa planului de tratament: faza de cunoastere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza
de intreţinere
si faza de recuperare
e) [x] tratamentele complexe vor fi esalonate pe faze
787. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este principiul după care
se
stabileşte conturul marginal al unei cavităţi:
a) [x] Indepărtarea completă a smalţului subminat
b) [ ] Indepărtarea completă a dentinei ramolite
c) [ ] Indepărtarea completă a smalţului cariat
d) [ ] Respectarea regulilor de rezistenţă
e) [ ] Respectarea regulilor de retenţie
788. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConturul marginal al unei
cavităţi
ocluzale la primul premolar superior seamănă cu un:
a) [ ] Patrat
b) [ ] Cerc
c) [x] Fluture
d) [ ] Coadă de rândunică
e) [ ] Romb
789. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din eugenolat de zinc
prezinta
urmatoarele caracteristici:
a) [ ] PH cu valori cuprinse între 6-9.
b) [ ] PH acid şi efecte de iritaţie pulpară
c) [x] PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar
d) [ ] PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpară
e) [ ] PH alcalin şi efecte de iritaţie pulpară
790. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutZonele de minima rezistenta
mecanica
sunt situate:
a) [x] intre adeziv si limita superficiala a stratului hibrid
b) [ ] intre adeziv si limita profunda a stratului hibrid
c) [ ] intre adeziv si rasina compozita
d) [ ] intre stratul hibrid si canaliculele dentinare
e) [ ] intre rasina compozita si stratul hibrid
791. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProfunzimea impregnarii
dentinei
demineralizate cu monomer adeziv depinde de:
a) [x] afinitatea pentru substratul tisular
b) [ ] gradul de deshidratare dentinara
c) [ ] tipul de monomer adeziv
d) [ ] tipul leziunii carioase
e) [ ] localizarea leziunii carioase
792. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavităţile de clasa a II-a se
pregătesc la
nivelul cariilor care evoluează pe suprafeţele:
a) [x] Proximale ale premolarilor
b) [ ] Proximale ale caninilor
c) [ ] Proximale ale incisivilor laterali
d) [ ] Proximale ale incisivilor centrali
e) [ ] Vestibulare ale molarilor
793. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObtinerea formei de
rezistenta
reprezinta:
a) [ ] ameloplastia
b) [x] o sculptare si plasare a peretilor cavitatii care sa permita ca restauratia si dintele sa reziste
fortelor ocluzale
c) [ ] accesibilitate si operare usoara in prepararea si restaurarea cavitatii
d) [ ] rezistenta restauratiei la fortele de dislocare
e) [ ] nici un raspuns corect
794. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor cu
hidroxid de
calciu sunt:
a) [x] efect bacteriostatic
b) [ ] rezistenta la compresiune optima
c) [x] alcalinitate crescuta,pastrata si dupa priza
d) [ ] rezistenta fata de actiunea de solubilizare a lichidelor bucale
e) [x] stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara
795. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele lacurilor dentare
sunt:
a) [ ] izoleaza termic
b) [x] incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare ai produsilor de coroziune ai amalgamului
c) [x] rezista in mediul oral
d) [ ] adera fizic si chimic de tesuturile dentare
e) [x] reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara
796. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
preparate
comerciale sunt sisteme adezive monocomponente:
a) [ ] Opti Bond
b) [x] One Coat Bond
c) [ ] Clearfil Liner Bond2
d) [x] Syntac Sprint
e) [ ] Tenure
797. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre dezavantajele linerilor
fac parte
urmatoarele
a) [x] izolare termica necorespunzatoare
b) [ ] protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare
c) [x] lipsa rezistentei mecanice semnificative
d) [x] desprinderea de pe suprafata plagii dentinare in timpul contractiei de priza a compozitelor
e) [ ] alcalinitatea crescuta
798. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorul C:
a) [x] are o valoare cat mai aproape de 1, pentru cavitatea de clasa a I-a, unde fotopolimerizarea se face
in straturi
succesive cat mai mici
b) [x] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai multi pereti
c) [ ] este cu atat mai mare cu cat o cavitate are mai putini pereti
d) [ ] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de
suprafete
libere ale obturatiei
e) [x] exprima raportul intre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de
suprafete
libere ale obturatiei
799. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare (varnish-
urile) contin
rasini naturale de tipul;
a) [ ] benzen
b) [x] sandarac
c) [x] copal
d) [ ] clorbutanol
e) [x] colofoniu
800. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrimerii au rolul de:
a) [ ] inlaturare a stratului de detritus dentinar remanent
b) [x] umectare intima a fibrelor de colagen
c) [ ] colabare a fibrelor de colagen,blocand permeabilitatea dentinei
d) [x] inlocuirea mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen
e) [ ] amortizare a solicitarilor ocluzale masticatorii
801. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin demineralizare,
porozitatea plagii
dentinare:
a) [ ] nu se modifica decat cu 1-2%
b) [ ] creste la valoarea de 8,2%
c) [x] creste la valoarea de 13,4%
d) [x] se mareste calibrul canaliculelor dentinare
e) [ ] nu sunt demineralizate canaliculele dentinare
802. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRezistenta la compresiune a
cimentului
fosfat de zinc poate fi compromisa prin;
a) [x] incorporarea initiala a unei cantitati prea mari de pulbere
b) [ ] raport marit pulbere/lichid
c) [x] raport scazut pulbere/lichid
d) [ ] incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza
e) [x] contact prematur cu lichidele bucale
803. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor din
cimenturi cu
ionomeri de sticla
a) [x] Biocompatibilitatea
b) [x] Adezivitatea la dentina
c) [ ] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
d) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale
e) [x] Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
804. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtapele in prepararea unui
liner din
ciment ionomere de sticla includ:
a) [ ] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei
consistente
vascoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumatati din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde pana la obtinerea unei
consistente
cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumatati de pulbere si spatularea timp de inca 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea dureaza doar 15 secunde
805. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicarea adezivilor
dentinari in
protectia plagii dentinare se datoreaza:
a) [x] Capacitatii de sigilare a canaliculelor dentinare superioara lacurilor
b) [x] Biocompatibilitatii pulpare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [ ] Obligativitatii condiţionarii plagii dentinare
e) [ ] Capacitatii de izolare termica
806. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile hibridizarii plagii
dentinare
sunt urmatoarele:
a) [x] Obturatii coronare adezive cu compozit
b) [x] Obturatii coronare adezive cu amalgam
c) [ ] Obturatii cu cimenturi cu ionomeri de sticla
d) [x] Sigilarea preventiva a plagii dentinare
e) [x] Sigilarea curativa a plagii dentinare
807. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare au
urmatoarele
indicatii:
a) [ ] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea
dentinei restante
este mai mica de 2 mm
b) [x] Protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat, necesara daca grosimea
dentinei restante
este mai mica de 0,5-1 mm
c) [ ] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci cand sunt
aplicate peplaga
dentinara
d) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci cand sunt
aplicate pe plaga
dentinara si pe pereţii de smalţ ai cavitaţii
e) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare
808. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProprietatile cimentului
policarboxilic
sunt urmatoarele:
a) [x] Biocompatibil prin cresterea PH-ului la 5 dupa ½ ora de la spatulare
b) [x] Biocompatibil prin disocierea redusa a acidului poliacrilic
c) [ ] Rezistenta mecanica cea mai mare dintre materialele utilizate ca obturatie de baza
d) [x] Adeziune chimica la smalţ si dentina
e) [ ] Activitate antibacteriana similara eugenatului de zinc
809. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRegulile generale ale unei
hibridizari
optime includ
a) [ ] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
b) [x] Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
c) [ ] Indepartarea detritusului remanent dentinar intr-o singura etapa
d) [x] Indepartarea detritusului remanent dentinar in 3 etape distincte
e) [x] Polimerizarea separata a rasinii adezive inaintea obturatiei coronare cu compozit
810. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele prepararilor
multiple sunt:
a) [x] reduce numarul vizitelor pacientului la stomatolog
b) [x] conduce la castigare de timp
c) [x] necesita un numar redus de instrumente
d) [ ] reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
e) [ ] scad pretul de cost al tratamentului
811. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatiile de clasa I rezulta
in urma
tratamentului leziunilor carioase care evolueaza:
a) [x] in toate fosele si fisurile de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor
b) [x] in 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
c) [x] suprafata palatinala a frontalilor maxilari
d) [ ] suprafeţele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastarea unghiului incizal
e) [ ] in 1/3incizala a fetelor vestibulare si orale ale dintilor
812. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCoafajul indirect este indicat
in cavitati
cu dentina dura si mici zone de dentina alterata, daca:
a) [x] dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma plasata strict in dreptul coarnelor pulpare
b) [ ] dinti ce au si alte restaurari corecte
c) [x] accesibilitate directa
d) [x] pacient tanar, sanatos
e) [ ] dentina alterata ocupa o suprafata de pana la 2mm diametru
813. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin ce situatii indepartarea
tesutului
cariat este indicata prima in prepararea cavitatii?
a) [ ] in cavitati profunde
b) [x] in cavitati orale cu numeroase si extinse procese carioase
c) [x] cand se doreste realizarea controlului cariei
d) [ ] la dinţi cu leziune carioasa minima
e) [ ] in cavitati punctiforme
814. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAccesul rasinii adezive in
profunzimea
dentinei este influentata de urmatorii factori:
a) [x] Porozitatea matricei dentare
b) [x] Umiditatea endogena
c) [x] Umiditatea accidentala
d) [x] Umiditatea exogena
e) [ ] Tipul rasinii adezive
815. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvantajele linerilor cu
hidroxid de
calciu sunt:
a) [x] Alcalinitate crescuta
b) [ ] Alcalinitate scazuta
c) [x] Efect bacteriostatic
d) [x] Stimuleaza indirect neodentinogeneza
e) [ ] Reduce hipersensibilitatea dentinara dupa obturatii coronare recente
816. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavitatile de clasa a VI-a
rezulta in
urma tratamentului leziunilor situate la:
a) [x] Nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori
b) [x] Varfului cuspizilor dintilor laterali
c) [ ] Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori
d) [ ] Nivelul fetelor vestibulare
e) [x] Nivelul suprafetelor mezio-ocluzo-distale
817. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile lacurilor
dentare sunt
urmatoarele:
a) [x] Sub coafajele indirecte
b) [x] Sub bazele de ciment cu ionemer de sticla
c) [ ] Sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
d) [ ] Protectia temporara a uzurii masticatorii a obturatiilor coronare
e) [x] Sub obturatii de rasini acrilice sau compozite
818. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn conceptia actuala a
tratamentului
cariei dentare simple extensia preventiva se utilizeaza in functie de urmatorii factori:
a) [x] Extinderea cariei
b) [x] Materialul de restaurare folosit
c) [ ] Pozitia dintelui antagonist
d) [x] Forma dintilor
e) [ ] Tipul dietei
819. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParticularitatile hibridizarii
dentinei
uscate sunt urmatoarele:
a) [x] Permite verificarea eficientei prin aspectul alb-cretos al smaltului demineralizat uscat
b) [x] Necesita o uscare moderata
c) [x] Nu exista riscul de supraumectare
d) [ ] Marja foarte mica de toleranta tehnica
e) [x] Larga utilizare
820. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutClasificarea cavitatilor in
functie de
numarul suprafetelor implicate
a) [ ] cavitati multiple: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui
b) [ ] cavitati imbricate: implica trei sau mai multe suprafete ale dintelui, mai putin suprafata ocluzala
c) [x] cavitati simple: implica o singura suprafata
d) [x] cavitaţi compuse: implica doua suprafeţe
e) [ ] cavitati complicate: implica suprafete care au suferit atacuri de carie complicata
821. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHibridizarea dentinei uscate
a) [x] permite verificarea eficientei gravarii acide prin aspectul tipic alb-cretos al smaltului
demineralizat uscat
b) [x] nu exista riscul de supraumectare
c) [ ] necesita o uscare intensa de circa 30 secunde dupa lavajul acidului
d) [x] dentina uscata este rehidratata cu un primer dizolvat in apa
e) [x] refacerea porilor initiali ai matricei dentinare demineralizate este grabita prin aplicarea primerilor
in solutie
apoasa
822. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare (varnish-
urile)
a) [ ] sunt indicate in special sub obturatii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al
agentului adeziv
b) [x] sunt indicate sub obturatii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinare
c) [ ] unghiul de contact al lacului cu placa dentara microbiana este de 53-106s
d) [x] incetinesc patrunderea produsilor de coroziune ai amalgamului in canaliculele dentinare
e) [x] se prefera aplicarea a 2-3 straturi subtiri decat a unui strat gros
823. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii
a) [x] in cazul in care contin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct si indirect
b) [x] nu realizeaza o buna izolare termica
c) [ ] dupa cum le spune si numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavitatilor
d) [ ] sunt un fel de lacuri mai subţiri
e) [ ] contin rasini naturale sau sintetice dizolvate in solventi organici
824. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObiectivele prepararii
cavitatilor
a) [ ] refacerea starii de sanatate a odontoblastilor si neuronilor pulpari
b) [ ] refacerea increderii in sine si a confortului psihologic al pacientului
c) [x] indepartarea tuturor tesuturilor alterate
d) [ ] oferirea protecţiei necesare pentru glandele salivare majore
e) [x] crearea conditiilor pentru aplicarea estetica si functionala a materialului de obturatie
825. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrepararea cavitatilor
a) [ ] cavitatea de clasa III C rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele palatinale ale frontalilor
mandibulari
b) [x] cavitatea de clasa a II-a rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafetele proximale ale molarilor
si
premolarilor
c) [x] cavitatea de clasa I A rezulta din tratarea cariilor situate pe suprafata ocluzala a molarilor si
premolarilor
d) [x] cavitatea de clasa a V-a rezulta din tratarea cariilor situate la coletul dinţilor, pe suprafaţa
vestibulara si orala
e) [ ] cavitatea de clasa a VI-a rezulta din tratarea cariilor care afecteaza unghiul incizal al dintilor
frontali
826. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrincipii in prepararea
cavitatilor:
nomenclatura
a) [x] coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr un punct
b) [ ] unghiul format de peretele lingual cu fundul cavitatii se va numi linguo-fund
c) [x] jonctiunea smalt-dentina este linia de a lungul careia se intalneste smaltul cu dentina
d) [x] prin marginile cavitaţilor inţelegem joncţiunea pereţilor cu suprafaţa externa a dintelui
e) [ ] prin colt se intelege un canin, in special la caini (vezi "Colt-Alb")
827. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCe instrumentar este indicat
pentru
finisare :
a) [x] Bizotatoare de prag gingival
b) [x] Toporişti de smalţ
c) [x] Freze fisură fără vârf şi tăietură transversală
d) [ ] Freze diamantate
e) [ ] Freze fisură cu tăietură transversală
828. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLa ce materiale de obturaţie
se indică
bizotarea cavităţii :
a) [ ] Porţelan
b) [ ] Acrilat
c) [x] Compozite
d) [ ] Silicat
e) [x] Incrustaţii
829. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUnde converg prismele de
smalţ :
a) [x] In fosete
b) [x] In şanţuri
c) [ ] La cuspizi
d) [ ] La crestele marginale
e) [x] In fisuri
830. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile lacurilor dentare:
a) [x] Reducerea hipersensibilitatii dentinare
b) [x] Reducerea microinfiltratiei marginale la obturatiile din amalgam de argint, atunci când sunt
aplicate pe plaga
dentinara si pe pereţii de smalt ai cavitaţii
c) [ ] Reducerea microinfiltraţiei marginale la obturaţiile din amalgam de argint, atunci când sunt
aplicate pe plaga
dentinară
d) [x] Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea
dentinei restante
este mai mică de 0,5-1 mm
e) [ ] Protecţia chimică a plăgii dentinare faţă de bazele de ciment fosfat, necesară dacă grosimea
dentinei restante
este mai mică de 2 mm
831. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLinerii din cimenturi cu
ionomeri de
sticlă prezinta urmatoarele avantaje:
a) [x] rezistenţa la compresiune masticatorie superioară celorlalţi lineri
b) [x] Reducerea microinfiltraţiei marginale
c) [ ] Rezistenţa la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite
d) [x] Adezivitatea la dentină
e) [x] Biocompatibilitatea
832. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrepararea unui liner din
ciment
ionomer de sticla prezinta urmatoarele etape:
a) [ ] Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei
consistenţe
vâscoase omogene
b) [x] Spatularea unei jumătăţi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obţinerea unei
consistenţe
cremoase omogene
c) [x] Incorporarea celeilalte jumătăţi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde
d) [ ] La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde
e) [x] La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde
833. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutBazele trebuie sa prezinte
urmatoarele
proprietati fundamentale:
a) [x] Difuzivitatea termică
b) [x] Conductivitatea termică
c) [ ] Biocompatibilitatea
d) [x] Modulul de elasticitate
e) [x] Rezistenţa mecanică
834. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCimentul fosfat de zinc
prezinta
urmatoarele proprietati:
a) [ ] Aderenţă la plaga dentinară prin adeziune chimică
b) [x] Aderenţă la plaga dentinară prin retenţie micromecanică
c) [ ] PH 6 după 48 de ore
d) [ ] Modul de elasticitate crescut
e) [x] Rezistenţă mecanică mare
835. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAdezivii dentinari sunt
indicati în
protecţia plagii dentinare datorita:
a) [ ] Capacităţii de izolare termică
b) [ ] Obligativitatii condiţionării plăgii dentinare
c) [ ] Efectului antibacterian
d) [x] Biocompatibilităţii pulpare
e) [x] Capacităţii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor
836. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicaţiile hibridizării plagii
dentinare
sunt urmatoarele:
a) [x] Sigilarea curativă a plăgii dentinare
b) [x] Sigilarea preventivă a plăgii dentinare
c) [ ] Obturaţii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă
d) [x] Obturaţii coronare adezive cu amalgam
e) [x] Obturaţii coronare adezive cu compozit
837. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru o hibridizare optima
sunt
necesare:
a) [x] Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaţiei coronare cu compozit
b) [x] Indepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte
c) [ ] Indepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă
d) [x] Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde
e) [ ] Gravarea dentinară cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde
838. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnicile de hibridizare
includ:
a) [ ] Hibridizarea pe smalt
b) [x] Hibridizarea fără păstrarea detritusului dentinar remanent
c) [x] Hibridizarea cu păstrarea detritusului dentinar remanent
d) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi simultan
e) [x] Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaţi succesiv
839. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFenomenele care apar in
deteriorarea
grava a adeziunii sunt generate de:
a) [x] microinfiltratie
b) [ ] percolare
c) [x] nanoinfiltratie
d) [ ] infiltratii marginale extinse
e) [ ] niciunul din raspunsurile de mai sus
840. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCavităţile de clasa a VI-a
rezultă în
urma tratamentului leziunilor carioase de la nivelul:
a) [x] Marginilor incizale
b) [x] Vârfului cuspizilor
c) [x] Suprafeţelor mezio-ocluzo-distale
d) [ ] Suprafeţelor vestibulare
e) [ ] Suprafeţelor orale
841. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStabilirea conturului
marginal
reprezinta:
a) [x] plasarea marginilor cavitatii intr-o pozitie ce va ocupa in final reparatia
b) [x] presupune inlaturarea smaltului subminat in totalitate
c) [ ] se realizeaza cu freze cilindrice la turatie conventionala
d) [ ] se realizeaza cu instrumente de mana
e) [x] marginile cavitatii vor fi plasate astfel incat sa permita o buna finisare a marginilor viitoarei
restauratii
842. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetoda ideala pentru
indepartarea
materialului carios presupune:
a) [x] presiune minima
b) [ ] rapiditate
c) [x] caldura frictionala aproape zero
d) [x] control complet al instrumentului folosit
e) [ ] nici un raspuns corect
843. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLacurile dentare au
urmatoarele
contraindicatii:
a) [ ] sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturarii cu amalgam
b) [x] sub coafajele indirecte
c) [x] sub bazele cu CIS
d) [ ] protectia bonturilor coronare la dinti vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de ZN
e) [x] sub obturatiile din rasini acrilice sau compozite
844. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutActiunea sistemului
peroxidazic salivar
se desfasoara in vitro asupra urmatoarelor categorii de agenti odontopatogeni:
a) [ ] Herpex simplex tipul 1
b) [ ] HIV
c) [ ] Lactobacili
d) [ ] Levuri
e) [x] Toate de mai sus
845. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAportul scazut de calciu
perturba
formarea matricei smaltului prin:
a) [x] Reducerea cantitativa a tesuturilor dure in formare
b) [ ] Reducerea continutului mineral total
c) [ ] Reducerea calitativa a tesuturilor dentare
d) [ ] Modificari morfologice
e) [ ] Cresterea continutului mineral
846. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul neionizat din
compozitia
lichidului bucal se gaseste sub urmatoarele forme:
a) [ ] Fosfati si bicarbonati
b) [ ] Legat de compusi organici cu masa moleculara mica
c) [ ] Legat de proteinele bogate in prolina
d) [ ] Legat de amilaza salivara
e) [x] Toate de mai sus
847. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
urmatoarele:
a) [ ] Regleaza pH-ul bucal
b) [ ] Mentinerea echilibrului ecologic bucal
c) [ ] Digestiva
d) [ ] Excretorie
e) [x] Toate de mai sus
848. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutVolumul zilnic al secretiei
salivare este
de:
a) [ ] 1,5-2 l
b) [x] 0,5-1,5 l
c) [ ] 0,5-1 l
d) [ ] 0,5-2 l
e) [ ] 1-2 l
849. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei
a) [ ] ofensiva (anihilarea florei patogene)
b) [ ] absorbtiva (absorbtia catorva substante sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)
c) [ ] secretorie (diverse substante organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)
d) [ ] favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limba
e) [x] digestiva (prin amilaza salivara)
850. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formarii matricei
organice
a smaltului
a) [ ] apare in carenta grava de vitamina PP la adulti
b) [ ] apare in carenta de vitamina C, dar numai cand produce microchisturi cerebrale care la randul lor,
prin
modificarea metabolismului neurotransmitatorilor va produce tulburari pulpare
c) [ ] prezenta in dieta a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului si aluminiului previne
aparitia acestor
perturbari
d) [ ] poate fi cauzata alimentaţia saraca in hidroxiapatita
e) [x] dietele bogate in zahar produc o matrice a smaltului neomogena, in "fagure de miere"
851. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSaliva
a) [ ] vascozitatea salivei este data de continutul de vasc
b) [ ] contine calciu atomizat, ionizat si liofilizat
c) [ ] contine lipide: mucina, staterina
d) [ ] conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice si peroxidaza
e) [x] contine sistemul tampon fosfat anorganic
852. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este concentraţia
fluorului salivar
faţă de nivelul său plasmatic :
a) [ ] 10-20 %
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 30-50%
d) [ ] 50-60%
e) [x] 60-70%
853. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutValoarea normală a
sialometriei la
secreţia de repaos este :
a) [ ] 0,15-0,20 ml/minut
b) [x] 0,25-0,35 ml/minut
c) [ ] 0,35-0,45 ml/minut
d) [ ] 0,45-0,55 ml/minut
e) [ ] 0,55-0,65 ml/minut
854. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formării matricei
organice
a smalţului are printre cauze şi carenţa în vitamina:
a) [x] C
b) [ ] B1
c) [ ] E
d) [ ] D
e) [ ] PP
855. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul neionizat din lichidul
bucal se
gaseste sub forma de fosfati si bicarbonati in urmatoarele proportii:
a) [x] 10-20%
b) [ ] 20-30%
c) [ ] 25-35%
d) [ ] 30-40%
e) [ ] peste 50%
856. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTriada incriminata in
etiopatogenia
cariei dentare este
a) [x] terenul, flora microbiana, alimentatia
b) [ ] saliva, raportul substante organice/anorganice din tesuturile dure dentare
c) [ ] igiena bucala, alimentatia
d) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
e) [ ] nici un raspuns corect
857. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
afirmatii
legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevarate:
a) [ ] este principalul sistem tampon salivar in saliva stimulata
b) [x] este principalul sistem tampon salivar de repaus
c) [ ] este cel mai puternic sistem tampon salivar
d) [ ] are o eficienta maxima la un pH de 5,5-6,8
e) [x] are o eficienta maxima la un pH 6,8-7,2
858. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre afirmatiile care
se refera la
pelicula sunt adevarate:
a) [ ] un strat organic ce contine bacterii
b) [x] este formata din proteine si glicoproteine
c) [ ] este formata din aglomerari ale primelor bacterii colonizatoare
d) [x] este primul strat al placii
e) [ ] se suprapune ca si notiune peste cea de materia alba
859. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare dintre urmatoarele
afirmatii
legate de calciul care intra in compozitia salivei sunt adevarate:
a) [ ] calciul neionizat are rolul functional cel mai important
b) [x] concentratia calciului ionizat creste odata cu scaderea pH-ului bucal
c) [ ] calciul din saliva parotidiana este in concentratie de 3 ori mai mare decat in saliva
submandibulara
d) [x] calciul neionizat se gaseste in proportie de 10-20% in fosfati si bicarbonati
e) [x] calciul din saliva submandibulara este in concentratie de 2 ori mai mare decat in saliva
parotidiana
860. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn categoria indulcitorilor
calorici fac
parte:
a) [ ] aspartamul
b) [x] xilitolul
c) [ ] zaharina
d) [x] sorbitolul
e) [ ] palatinaza
861. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLeucotoxina salivara este:
a) [ ] o glicoproteina salivara ce se gaseste si in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
b) [x] un polipeptid ce creste diapedeza polimorfonuclearelor neutrofile
c) [x] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in placa decat in saliva
d) [ ] un polipeptid ce se gaseste in concentratie mai mare in saliva decat in placa
e) [x] un polipeptid ce creste permeabilitatea capilarelor
862. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal este alcatuit
din:
a) [ ] numai din saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si santului gingival
c) [x] saliva
d) [x] secretii gastrice si regurgitatoare
e) [x] mucus nasofaringian
863. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar al glucidelor se poate datora:
a) [x] factorilor retentivi bucali
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [ ] consumului de alune si branzeturi la sfarsitul mesei
d) [x] ritmului scazut al secretiei salivare
e) [ ] consumului asociat de zaharoza, fructoza si lactoza
864. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSecretia salivara:
a) [ ] este constanta pe tot parcursul zilei
b) [x] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei submandibulare care secreta de 3 ori mai multa
saliva decat
parotida
c) [ ] in repaus reprezinta aportul majoritar al glandei parotide care secreta de 3 ori mai multa saliva
decat glanda
submandibulara
d) [x] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei parotide
e) [ ] in timpul masticatiei se intensifica pe seama secretiei glandei submandibulare
865. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutStaterina este:
a) [ ] o forma specifica de cristalizare a fosfatului de calciu
b) [ ] favorizeaza precipitarea sarurilor de calciu din saliva si recaptarea lor in smalt
c) [x] inhiba precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva
d) [ ] o proteina prezenta numai in saliva parotidiana
e) [x] o proteina ce favorizeaza formarea in jurul dintilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu
rol
remineralizant
866. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutVolumul zilnic al secretiei
salivare
globale:
a) [ ] este de 0,3-0,5 l/zi
b) [x] este de 0,5-1,5 l/zi
c) [ ] este de 0,5-0,8 l/zi
d) [x] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor salivare accesorii
e) [ ] este reprezentat in proportie de 10% din secretia glandelor sublinguale
867. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea tampon a
lichidului
bucal depinde de
a) [x] variatiile ph-ului
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a pH-ului bucal
d) [ ] consumul de alimente acide
e) [ ] vascozitatea salivei
868. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEcosistemul microbian al
placii
bacteriene este format din
a) [x] Streptococi
b) [x] Lactobacili
c) [x] Nocardia
d) [ ] Candida albicans
e) [ ] Treponema pallidum.
869. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
a) [x] reglarea ph-ului bucal
b) [x] clearance
c) [x] lubrefianta
d) [ ] stimularea neodentinogenezei
e) [x] excretorie
870. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal contine
a) [x] saliva
b) [x] transudat al mucoasei bucale si gingivale
c) [x] exudat din pungi parodontale
d) [ ] limfa dentinara
e) [x] mucus nazofaringian
871. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea formarii
matricei organice
a smaltului este influentata de
a) [x] carenta in vitamina A
b) [x] carenta in vitamina C
c) [x] prezenta oligoelementelor in dieta
d) [x] principiile nutritive
e) [ ] dereglari hormonale
872. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea maturarii
preeruptive a
smaltului este influentata de urmatoarele dereglari hormonale
a) [x] hipofizectomia experimentala
b) [x] nanismul hipofizar
c) [ ] insuficienta tiroidiana
d) [ ] insuficienta paratiroidiana
e) [x] hormonii sexuali
873. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea mineralizarii
matricei
smaltului este influentata de
a) [x] carenta in calciu si fosfor
b) [x] prezenta fluorului
c) [ ] boli infecto-contagioase
d) [x] carenta in vitamina D
e) [x] dereglari hormonale.
874. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzata de:
a) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
b) [x] vascozitatea crescuta a salivei
c) [x] factori retentivi bucali
d) [ ] concentratia mica a fluorului salivar
e) [ ] concentratia mica a Ig A salivara
875. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrezenta in dieta a
urmatoarelor
oligoelemente in perioada de formare a dintilor reduc frecventa cariei dentare la sobolani
a) [x] fluor
b) [x] bor
c) [x] cupru
d) [ ] seleniu
e) [x] molibden
876. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele alimente reduc
riscul
cariogen al hidrocarbonatelor
a) [x] lapte
b) [x] branzeturi
c) [x] grasimi
d) [ ] ceaiuri
e) [ ] cafea
877. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea de tamponare a
lichidului
bucal depinde de urmatorii factori:
a) [x] Ritmul secretiei salivare
b) [x] Contraceptivele orale
c) [x] Reologia bucala
d) [ ] Asigurarea mediului nutritiv pentru desfasurarea bacteriolozei bacteriene
e) [x] Valoarea initiala a pH-ului bucal
878. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele
substante
reprezinta indulcitori calorici:
a) [ ] Ciclamatul
b) [x] Sorbitolul
c) [ ] Aspartamul
d) [x] Xilitolul
e) [x] Lycasinul
879. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre enzimele ce intra in
compozitia
salivei fac parte:
a) [x] Fosfataza acida
b) [x] Alfa amilaza
c) [ ] Hialuronidaza
d) [ ] Proteinaze
e) [x] Kalicreina
880. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin lichidul bucal se gasesc o
serie de
enzime produse de microflora sau tesuturile moi ale cavitatii bucale din care fac parte:
a) [ ] Succindehidrogenaza
b) [ ] Aldolaza
c) [x] Fosfataza alcalina
d) [x] Hialuronidaza
e) [ ] Fosfataza acida
881. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterializarea semnificatiei
biologice a
fosfatilor salivari se face prin:
a) [x] Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliza bacteriana
b) [x] Participarea in componenta sistemelor tampon salivare
c) [x] Pastrarea stabilitatii continutului mineral al dintilor
d) [ ] Blocheaza ionii bivalenti de calciu si magneziu
e) [ ] Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
882. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariopreventiv al
lichidului bucal
se realizeaza prin:
a) [x] Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
b) [x] Inhibarea adeziunii microbiene
c) [ ] Pastrarea contactului direct al zaharozei cu placa bacteriana
d) [ ] Vascozitatea si adeziunea unor produse
e) [x] Saturarea placii bacteriene in substante remineralizante
883. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutScurtarea timpului de
clearance al
glucidelor se bazeaza pe:
a) [x] Inducerea unei secretii salivare rapide si masive
b) [x] Utilizarea unor alimente de tipul fructelor si legumelor
c) [ ] Ritmul scazut al secretiei salivare
d) [ ] Vascozitate crescuta a salivei
e) [x] Periajul dentar la sfarsitul mesei
884. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtiopatogenia cariei
a) [x] este acceptata triada etiologica teren, flora microbiana si alimentatie
b) [ ] actiunea alimentelor se manifesta atat prezumtiv cat si postprocesiv
c) [x] alimentele moi si lipicioase favorizeaza hipofunctia, diminuarea debitului salivar si exacerbarea
florei
microbiene
d) [x] prin teren inţelegem calitatea smalţului dentar si a lichidului bucal
e) [ ] alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide si favorizeaza producerea unor sunete
dizgratioase in timpul
masticatie dar nu previn caria
885. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEtiopatogenia cariei:
calitatea smaltului
dentar
a) [x] displaziile constituie modificari ale arhitecturii normale a smaltului
b) [ ] hipoplaziile constituie cresteri ale continutului mineral care insa este organizat intr o retea
cristalina
necorespunzatoare
c) [ ] distrofiile dentare se incadreaza in categoria milolizelor
d) [x] gravitatea distrofiilor este cu atat mai mare cu cat tulburarile metabolice care le cauzeaza apar
mai precoce
e) [ ] displaziile si hipoplaziile nu favorizeaza aparitia procesului carios decat in sezonul rece
886. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLichidul bucal
a) [x] pe langa saliva mai contine transudat al mucoasei bucale si santurilor gingival, exudat din
pungile
parodontale, mucus nazofaringian etc
b) [ ] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu starea de stres
c) [x] exudatul pungilor parodontale creste proportional cu intensitatea inflamatiei
d) [ ] in hiposialii, exudatul parodontal poate sa ajunga la 2% din volumul salivei de repaus
e) [x] poate sa contina secretie gastrica regurgitata
887. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProprietati antimicrobiene
ale salivei
a) [ ] lizozimul este o lactoferina aglutinizata care ataca peretele celular al microorganismelor
b) [x] peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian
c) [x] aglutininele salivare faciliteaza indepartarea bacteriilor din lichidul bucal
d) [ ] opsoninele sunt muramidaze care scindeaza peptidoglicanii din constituţia peretelui celular al
microorganismelor
e) [ ] staterina este o glicoproteina cu activitate antibacteriana
888. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariogen al
hidrocarbonatelor
a) [ ] la populatiile unde alimentatia traditionala contine putin zahar incidenta cariei circulare acute
creste
b) [x] consumul de dulciuri intre mese creste frecventa cariei
c) [x] cariogenicitatea alimentelor depinde mai degraba de durata si frecventa expunerii la zahar si mai
putin de tipul
de preparat culinar care contine zahar
d) [x] alimentaţia naturala conţine un factor protector impotriva cariei care se pierde in cursul
procesului de rafinare
e) [x] programe riguroase de profilaxie pot reduce frecventa cariei chiar si in conditiile pastrarii
consumului ridicat
de zahar
889. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cariogen al
hidrocarbonatelor
a) [x] amidonul crud nu coboara prea mult pH-ul placii
b) [ ] amidonul prelucrat termic isi pierde capacitatea acidogena si cariogena
c) [x] combinatia de amidon si zahar are un efect cariogen mult mai puternic decat al zaharului din
cauza timpului
de clearance prelungit
d) [x] zaharoza favorizeaza colonizarea microorganismelor odonotopatogene
e) [ ] mono si oligozaharidele difuzeaza greu in placa bacteriana, de aceea raman depozitate pe
suprafata acesteia si
blocheaza colonizarea ei
890. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul laptelui in
etiopatogenia cariei
a) [ ] contine fluor provenit din plantele situate in zone poluate
b) [ ] laptele de pasare este cariogen datorita faptului ca nu este lasat in forma naturala
c) [x] contine cazeina cu efect carioprotector
d) [x] conţine lactoza care este fermentata in placa bacteriana
e) [ ] contine lactaza care ajuta la degradarea enzimatica a laptelui
891. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSaliva
a) [ ] secretia de saliva creste in noptile cu presiune atmosferica crescuta
b) [x] in repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de saliva este mai mare decat al
parotidei
c) [x] in timpul masticatiei glanda parotida produce mai multa saliva decat glanda submandibulara
d) [ ] la gravide secreţia de saliva scade, asa se explica incidenţa crescuta a cariilor
e) [ ] faptul ca molarii de minte superiori se cariaza atat de usor, se explica prin cantitatea redusa de
saliva care
ajunge in acea zona
892. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstituenti ai zaharului
a) [ ] siropul de porumbel
b) [x] xilitolul
c) [ ] lactoferina
d) [x] lycasinul
e) [x] aspartamul
893. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare oligoelemente devin
cariofavorizante în condiţiile unui aport exagerat :
a) [ ] Seleniu
b) [x] Molibden
c) [ ] Fluor
d) [x] Bor
e) [ ] Litiu
894. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndulcitorii necalorici sunt:
a) [x] Zaharina
b) [ ] Sorbitolul
c) [ ] Xilitolul
d) [x] Ciclamatul
e) [x] Aspartamul
895. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstanţele cu acţiune
antimicrobiană
din lichidul bucal sunt :
a) [x] Aglutininele
b) [ ] Kalicreina
c) [ ] Anhidraza carbonică
d) [x] Opsoninele
e) [x] Peroxidaza
896. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRemineralizarea smaltului
este
favorizata de:
a) [x] suprasaturarea salivei in fosfati de calciu
b) [x] PH alcalin salivar
c) [ ] suprasaturarea salivei in minerale
d) [ ] hipersalivatie
e) [x] concentratii salivare mari de fluor
897. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSistemele tampon salivare
include
a) [ ] sistemul fosfat organic
b) [x] sistemul fosfat anorganic
c) [x] sistemul acid carbonic/bicarbonat
d) [x] sistemul macromolecular proetinic
e) [ ] sistemul acid carbonic
898. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCapacitatea de tamponare a
lichidului
bucal depinde de:
a) [x] variatiile PH-ului atins
b) [x] ritmul secretiei salivare
c) [x] valoarea initiala a PH-ului bucal
d) [ ] concentratia de imunoglobuline salivare
e) [ ] vascozitatea salivara
899. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrelungirea timpului de
clearance
salivar poate fi cauzata de:
a) [ ] vascozitatea scazuta a salivei
b) [ ] continutul scazut de mucina al salivei
c) [x] ritmul scazut al secretiei salivare
d) [x] factori retentivi bucali
e) [ ] tipul de hidrocarbonate
900. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlimentele cu rol
cariprotector includ:
a) [x] faina din cerealele nerafinate
b) [ ] faina din cerealele rafinate
c) [x] grasimile
d) [x] cacao
e) [x] branzeturi
901. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHidrocarbonatele cu
cariogenicitate
redusa include
a) [ ] xilitolul
b) [ ] sorbitolul
c) [x] siropul de porumb
d) [x] zaharul de cuplare
e) [ ] aspartamul
902. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlaca este constituita din:
a) [x] proteine
b) [x] glicoproteine anionice
c) [x] glicoproteine cationice
d) [ ] lipide
e) [x] amilaza
903. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii imuni nespecifici
include
a) [x] lizozimul
b) [x] lactoperoxidazele
c) [x] lactoferinele
d) [ ] Ig A salivare
e) [ ] glicoproteine cu greutate moleculara mica
904. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTriada Keyes cuprinde
urmatorii
factori:
a) [x] terenul
b) [x] flora microbiana
c) [x] alimentatia
d) [ ] factori locali
e) [ ] factori morfologici
905. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutApar perturbari in formarea
matricei
organice a smaltului in urmatoarele situatii:
a) [ ] carente in vitamina A in forme usoare
b) [x] carente in vitamina C la copii
c) [ ] carente in seleniu
d) [x] carente in vitamina A in forme grave
e) [ ] carente in vitamina C la adulti
906. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbari in mineralizarea
matricei
smaltului apar in:
a) [x] carente in calciu
b) [x] carente in fosfor
c) [x] raport calciu/fosfat 2/1
d) [ ] raport calciu/fosfat 3/1
e) [x] insuficiente tiroidiene
907. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPerturbarea mineralizării
matricei
smalţului are drept cauze:
a) [x] Carenţa în calciu şi fosfor
b) [x] Carenţa în fluor
c) [x] Carenţa în vitamina D
d) [ ] Carenţa în vitamina E
e) [x] Dereglările hormonale
908. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCarenta vitaminei A poate
genera
leziuni al incisivilor temporari astfel;
a) [x] Atrofierea organului smaltilui
b) [ ] Displazii in smalt sub forma unor pete albicioase
c) [x] Mineralizare defectuasa a dentinei
d) [ ] Microchisturi in organul smaltului
e) [ ] Modificari ale coroanei dentare constand in rotunjirea varfurilor cuspizilor
909. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFluxul slivar marit poate
contribui la
prevenirea cariilor dentare prin:
a) [x] Spalarea de pe suprafetele dentare a resturilor alimentare aderente
b) [ ] Aport sporit de IgG si IgM cu rol protector
c) [x] Impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone
d) [x] Disperseaza activitatea enzimatica in toata cavitatea orala
e) [ ] Aport sporit de fosfati salivari
910. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutClearence-ul salivar, este un
proces
fiziologic de diluare a substantelur introduse in cavitatea bucala, se caracterizeaza prin:
a) [ ] Are o valoare scazuta in cazul unui risc scazut la carii
b) [x] Este invers proprtional cu ritmul proportiei salivare
c) [x] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [ ] Are rolul de a indeparta bacteriile de pe suprafetele dentare
e) [ ] Are rolul de a indeparta resturile alimentare aderente de suprafetele dintilor
911. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCalciul salivar prezent sub
forma
ionizata are urmatoarele caracteristici:
a) [ ] Concentratia sa scade odata cu cresterea secretiei salivare
b) [ ] Concentratia sa creste odata cu cresterea secretiei salivare
c) [ ] Are valoare constanta atata timp cat glandele salivare functioneaza normal
d) [x] Concentratia sa creste odata cu scaderea ph-ului salivar
e) [x] La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezinta 50% din calciul total salivar
912. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConcentratia calciului salivar
poate fi
influentatade:
a) [ ] Regimul alimentar
b) [x] Ponderea secretiei glandelor salivare
c) [x] Ritmul circadian
d) [x] Antagonisti calciului
e) [x] Fibroza chistic a glandelor salivare
913. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEfectele carioprofilactice ale
fluorului
se bazeaza pe urmatoarele:
a) [x] Fluorura de calciu este insolubila la un ph neutral
b) [ ] Fluorura de magneziu inhiba agregarea bacteriana
c) [x] Fluorura de magneziu inhiba enolaza microbiana
d) [x] Administrarea sa topica prelungeste timpul de clearence
e) [ ] Administrarea sa topica scade timpul de clearence
914. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutActiunea cariostatica a
xilitolului se
bazeaza pe:
a) [ ] Proprietatea sa de a fi metabolizat la un ph sub 5
b) [x] Capacitatea foarte redusa de a fi metabolizat
c) [x] Stimularea secretiei salivare
d) [x] Reducerea acumulari de placa
e) [x] Este un substituent al zaharului din unele produse
915. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCaria dentara reprezinta
a) [ ] un proces distructiv cu evolutie ireversibila
b) [x] un proces cronic al tesuturilor dure dentare fara caracter inflamator producand necroza si
distructia acestora
c) [x] proces dinamic desfasurat la interfata dinte-placa bacteriana si dinte
d) [x] boala multifactoriala caracterizata printr-o distructie localizata a tesuturilor dure dentare sub
actiunea
microorganismelor
e) [ ] toate raspunsurile corecte
916. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFunctiile salivei sunt
a) [x] functie digestiva
b) [x] reglarea PH-ului bucal
c) [x] mentinerea echilibrului ecologic bucal
d) [x] functie lubrifianta
e) [ ] rapunsuri corecte a si c
917. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRolul cario-preventiv al
lichidului bucal
se realizeaza prin
a) [ ] exacerbarea adeziunii microbiene
b) [x] scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile
c) [x] efect bactericid
d) [x] remineralizarea cariilor incipiente
e) [ ] demineralizarea cariilor necavitare
918. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPlaca bacteriana reprezinta
a) [x] un sistem ecologic microbian viguros
b) [x] agregat de microorganisme unite intre ele si de suprafata a dintelui
c) [ ] conglomerat de microorganisme pe o anumita suprafata a dintelui
d) [x] este aderenta si de alte structuri din cavitatea bucala prin intermediul unei matrici organice
e) [ ] nu este obligatoriu sa aiba aderenta
919. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubiectiv, in hiperemia
preinflamatorie
apar
a) [ ] proces carios, care nu a deschis camera pulpara
b) [x] durere provocata de excitatii termice sau agenti chimici
c) [ ] durere iradiata
d) [ ] probe de vitalitate pozitiva
e) [ ] prezenta unei obturatii metalice realizate cu putin
920. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
hiperemiei
preinflamatorii:
a) [ ] persistenta durerii 30-40 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald,
existenta unui
proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
b) [x] persistenta durerii cateva minute dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de
rece si dulce,
existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de
vitalitate
pozitive
c) [ ] persistenta durerii 5-10 min dupa incetarea excitantului, nelocalizata, provocata mai ales de dulce,
de
intensitate mare, existenta unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in
cauza, teste de
vitalitate intens pozitive
d) [ ] persistenţa durerii 25-30 min dupa incetarea excitantului, localizata, provocata mai ales de cald,
existenţa unui
proces carios profund penetrant, percuţie in ax pozitiva
e) [ ] persistenta durerii cat persista excitantul, localizata, provocata mai ales de rece si dulce, existenta
unui proces
carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele in cauza, teste de vitalitate pozitive
921. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMorfopatologic, in pulpita
cronica
deschisa ulceroasa fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt in numar redus si se observa pe
o sectiune
axiala prezenta lor incepand cu:
a) [ ] primul strat
b) [ ] al doilea strat
c) [x] al treilea strat
d) [ ] al patrulea strat
e) [ ] al cincilea strat
922. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTestele de vitalitate sunt
intens pozitive
in urmatoarele situatii:
a) [ ] caria simpla
b) [x] pulpite acute seroase
c) [ ] pulpite acute purulente
d) [ ] pulpite cronice deschise
e) [ ] pulpite cronice inchise
923. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
hiperemiei
preinflamatorii se face cu:
a) [x] Hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara
b) [ ] Gangrena
c) [ ] Pulpita cronica ulceroasa
d) [ ] Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
e) [ ] Pulpita polipoasa
924. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare enzima creste in intregul
tesut
pulpar in pulpita acuta seroasa partiala:
a) [ ] Fosfataza alcalina
b) [ ] Lacticdehidrogenaza
c) [ ] Fosfataza acida
d) [x] Succindehidrogenaza
e) [ ] Hialuronidaza
925. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCat dureaza pulpalgia in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [ ] Peste o ora
b) [x] Cateva minute dupa indepartarea excitantului
c) [ ] Este instantanee
d) [ ] Peste un sfert de ora
e) [ ] Cat timp actioneaza excitantul
926. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUna din afecţiunile de mai jos
se
numeşte "turbarea dinţilor":
a) [ ] pulpita seroasă parţială
b) [ ] hiperemia preinflamatorie
c) [ ] pulpita purulentă totală
d) [ ] pulpita purulentă parţială
e) [x] pulpita seroasă totală
927. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutÎn pulpita seroasă totală,
durerea nu
iradiază:
a) [ ] la dinţii vecini
b) [ ] la dinţii antagonişti
c) [ ] în regiunea temporală
d) [ ] în regiunea orbitală
e) [x] la dinţii simetrici
928. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn pulpita acuta seroasa
partiala,
obiectiv se pun in evidenta:
a) [x] dinte cu carie profunda, cu depozite bogate de dentina alterata
b) [ ] percutia in ax dureroasa
c) [ ] dureri vii, localizate
d) [x] percutie transversala nedureroasa
e) [x] teste de vitalitate intens pozitive
929. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
pulpitei acute
seroase partiale se face cu:
a) [x] hiperemia preinflamatorie
b) [x] pulpita acuta seroasa totala
c) [x] pulpita purulenta partiala
d) [x] pulpita purulenta totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa
930. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
pulpitei acute
seroase totale se pune pe baza:
a) [x] caracterului continuu al durerii
b) [x] hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice
c) [ ] calmarii temporare prin lichide reci
d) [x] sensibilitatii la percutia in ax
e) [ ] prezentei cavitatii carioase profunde
931. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
hiperemia
preinflamatorie se pune pe baza:
a) [x] persistentei durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
b) [x] teste de vitalitate pozitive
c) [x] semnalarea, de catre pacienti a unor tratamente efectuate cu putin timp in urma
d) [ ] existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] sensibilitate la percutia in ax
932. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii fizici care pot
determina
aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentati de:
a) [x] traumatisme din timpul pregatirii cavitatilor
b) [x] traumatisme din timpul slefuirii bonturilor
c) [x] excitatii termice transmise prin obturatii metalice
d) [ ] substante medicamentoase utilizate in terapia cariei simple
e) [ ] exotoxinele bacteriilor
933. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratasaturile comune ale
pulpitelor
cronice inchise sunt:
a) [x] se organizeaza si se dezvolta in conditiile unei camere pulpare inchise
b) [x] procesul inflamator se desfasoara lent
c) [ ] prezinta imagini radiologice bine conturate
d) [x] majoritatea au evolutie asimptomatica clinic
e) [x] modificarile pulpare sunt caracterizate de prezenta tesutului de granulatie
934. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
pulpita
purulenta partiala se face cu:
a) [ ] caria dentara simpla
b) [x] pulpita seroasa coronara
c) [ ] pulpita seroasa totala
d) [x] pulpita purulenta coronoradiculara
e) [ ] parodontita apicala acuta purulenta
935. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDin categoria pulpitelor
cronice
deschise fac parte formele:
a) [x] ulceroasa
b) [x] polipoasa
c) [ ] scleroatrofica
d) [ ] hiperplazica
e) [ ] propriu-zisa
936. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin pulpita seroasa totala la un
dinte
maxilar superior, durerea poate iradia catre:
a) [x] dintii vecini
b) [x] dintii antagonisti
c) [ ] hemimaxilarul opus
d) [x] zona temporala
e) [x] zona orbitala
937. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatii de tratament in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [x] Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
b) [x] Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp
c) [ ] Amputatia devitala
d) [x] Extirparea vitala
e) [ ] Extractia dintelui
938. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatii de tratament in
pulpita acuta
seroasa partiala:
a) [x] coafaj direct in dublu timp
b) [x] Amputatie vitala
c) [ ] Amputatie devitala
d) [x] Extirpare vitala
e) [ ] Extractia dintelui
939. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPulpita acuta seroasa totala -
diagnostic
pozitiv:
a) [x] Durere cu caracter continuu
b) [x] Intensitate mare a durerii
c) [x] Percutie in ax dureroasa
d) [x] Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
e) [ ] Carie profunda cu camera pulpara deschisa
940. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin faza de hiperemie
preinflamatorie,
durerea este provocata de:
a) [ ] Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavitatii
b) [ ] Gustul sarat
c) [ ] Gustul acru
d) [x] Gustul dulce
e) [x] Realizarea unei obturatii metalice fara protejarea dentinei
941. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul in pulpita acuta
purulenta
totala se face cu:
a) [x] Antibiotice endodontal
b) [x] Ozonoterapie
c) [x] Diatermie
d) [ ] Extirpare devitala
e) [ ] Amputatie vitala
942. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia in
hiperemia
preinflamatorie:
a) [ ] durere spontana
b) [ ] durerea iradiaza
c) [x] la examenul obiectiv se constata un proces carios care nu a deschis camera pulpara
d) [x] usoara hipersensibilitate la testul termic rece
e) [x] sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda.
943. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
pulpita
cronica deschisa granulomatoasa se face cu:
a) [x] Polipul gingival
b) [x] Necroza pulpara
c) [x] Pulpita cronica deschisa ulceroasa
d) [ ] Gangrena pulpara
e) [ ] Pulpitele cronice inchise
944. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutForma anatomo-clinica de
gangrena
complicata se caracterizeaza prin;
a) [ ] intereseaza strict pulpa fara raspuns din partea parodontiului apical
b) [x] procesul septic depaseste teritoriul pulpar si intereseaza parodontiul apical
c) [ ] intereseaza numai partial teritoriul pulpar
d) [ ] intereseaza numai teritoriul periapical
e) [ ] toate raspunsurile sunt corecte
945. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrin necroza pulpara se
intelege:
a) [ ] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti microbieni
b) [x] mortificarea aspetica a pulpei sub actiunea unor agenti fizico-chimici
c) [ ] mortificarea septica a pulpei
d) [ ] un proces inflamator al pulpei dentare
e) [ ] un proces inflamator al tesuturilor periapicale
946. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrimele elemente ce au de
suferit in
evolutia necrozei pulpare:
a) [x] Celulele
b) [ ] Fibrele conjunctive
c) [ ] Peretii vasculari
d) [ ] Fibrele nervoase
e) [ ] Substanta fundamentala
947. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
gangrena pulpara
se pune pe:
a) [ ] Carie profunda fara deschiderea camerei pulpare
b) [ ] Hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare
c) [ ] Teste de vitalitate pozitive
d) [x] Examen bacteriologic pozitiv
e) [ ] Durere la excitanti termici
948. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii generali implicati in
etiopatogenia necrozei pulpare sunt:
a) [ ] Traumatismele dentare
b) [x] Avitaminozele
c) [ ] Factori termici
d) [ ] Factori chimico-toxici bucali
e) [ ] Luxatiile dentare
949. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn gangrena pulpara sondarea
cu ace
Miller este:
a) [ ] Dureroasa
b) [ ] Sangeranda
c) [x] Dificila datorita unor obstacole de natura conjunctiva fibroasa
d) [ ] Usoara, cu accesibilitate facila
e) [ ] Fara sa puna in evidenta prezenta resturilor pulpare dezagregate
950. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia necrozei
pulpare
cuprinde urmatoarele:
a) [ ] Dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor vecini
b) [ ] Durere la excitanti termici
c) [ ] Durere la excitanti chimici
d) [x] Dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusie
e) [ ] Durere la percutie in axul dintelui
951. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGangrena pulpară simplă:
a) [ ] este o mortificare aseptică
b) [ ] se datorează în special germenilor aerobi
c) [x] se datorează germenilor anaerobi de putrefacţie
d) [ ] interesează parodonţiul apical
e) [ ] are o imagine radiografică caracteristică
952. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIntre formele de cangrenă nu
figurează:
a) [ ] gangrena umedă
b) [ ] gangrena uscată
c) [ ] gangrena parţială
d) [ ] gangrena totală
e) [x] gangrena de colicvaţie
953. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre formele anatomo-
clinice a
gangrenei pulpare se numara:
a) [x] uscata
b) [x] umeda
c) [x] simpla
d) [x] complicata
e) [ ] hiperemica
954. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUn dinte cu necroza pulpara
poate
prezenta:
a) [x] coloratie modificata
b) [ ] hipersensibilitate si hiperestezie
c) [x] o obturatie mai veche
d) [x] lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare
e) [ ] testele de vitalitate pozitive la intensitati crescute ale curentului electric
955. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza pulpara poate
evolua spre:
a) [x] ramane pe o perioada in acest stadiu
b) [ ] vindecare spontana
c) [ ] pulpita cronica cu camera pulpara inchisa
d) [x] gangrena pulpara
e) [x] fractura dentara
956. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre complicatiile
gangrenei pulpare
simple amintim:
a) [x] parodontitele apicale acute
b) [x] fracturi corono-radiculare
c) [ ] papilita
d) [x] endocardita
e) [x] glomerulonefrite
957. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele semne clinice
caracterizeaza gangrena pulpara:
a) [x] modificari de culoare a dintelui
b) [x] sondarea canalelor radiculare nedureroase
c) [ ] sondarea canalelor poate prezenta usoara sensibilitate
d) [x] prezenta unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare
e) [ ] hipersensibilitate dentinara
958. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
gangrenei
pulpare simple se face cu:
a) [ ] Pulpite acute
b) [x] Pulpite cronice
c) [x] Necroza pulpara
d) [x] Gangrena complicata
e) [ ] Caria dentara
959. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza pulpara:
a) [ ] Se trateaza ca pulpita cronica inchisa
b) [ ] Extirparea devitala este de electie
c) [x] Respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta
d) [ ] Nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica
e) [x] Se trateaza ca o gangrena pulpara
960. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
gangrenei
pulpare se pune prin:
a) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
b) [x] Fetiditate
c) [ ] Dureri la masticatie
d) [x] Teste de vitalitate negative
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv
961. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv al
necrozei pulpare
se pune pe seama:
a) [x] Modificarilor de culoare a dintelui
b) [x] Testelor de vitalitate negative
c) [ ] Percutiei in ax negative
d) [ ] Mirosului fetid
e) [x] Insamantarii bacteriene negative
962. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSimptomatologia gangrenei
pulpare
cuprinde:
a) [x] Modificarea de culoare a dintelui
b) [x] Pierderea marcata de substanta dentara
c) [ ] Durere la percutia transversala a dintelui
d) [ ] Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare
e) [x] Examen bacteriologic pozitiv
963. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza de coligvatie este
produsa prin:
a) [x] Enzime vegetale
b) [x] Enzime animale
c) [x] Solutii antiseptice
d) [ ] Arsenic
e) [ ] Bradichinina
964. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGangrena umedă se
caracterizează
prin:
a) [ ] Ţesut pulpar putrificat ferm
b) [ ] Imagine radiologică cu modificări periapical
c) [x] Ţesut pulpar putrificat foarte moale
d) [ ] Pierdere parţială a configuraţiei structurale a pulpei
e) [x] Pierdere totală a configuraţiei structurale a pulpei
965. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv în
gangrena
pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte
a) [x] Examen bacteriologic pozitiv
b) [x] Prezenţa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul
explorator
c) [x] Fetiditate (nu este caracteristică)
d) [ ] Fetiditate (este caracteristică numai gangrenei)
e) [ ] Examen bacteriologic negativ
966. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn etiopatogenia necrozei se
incadreaza:
a) [x] Factori generali
b) [x] Factori traumatici
c) [x] Factori termici
d) [x] Factori chimicotoxici
e) [ ] Factori microbieni
967. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMacroscopic necroza pulpara
se
caracterizeaza prin
a) [x] In necroza de colicvatie pulpa dentara este o masa semilichida, tulbure
b) [x] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusa
c) [ ] In necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescuta
d) [ ] In necroza de coagulare pulpa are consistenta redusa
e) [x] In necroza de coagulare pulpa are consistenta crescuta
968. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
gangrena simpla
presupune
a) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sensibilitate crescuta la sondajul canalelor
radiculare
b) [ ] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si sangerare abundenta la sondajul canalelor
radiculare
c) [x] Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare si insensibilitate la sondajul canalelor radiculare
d) [x] Fetiditate
e) [x] Teste de vitalitate negative
969. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre factorii clinico-toxici
care pot
produce necroza pulpară putem enumera:
a) [x] Formolul
b) [x] Arsenul
c) [ ] Clorhexidina
d) [x] Fenolul
e) [ ] Toate răspunsurile de mai sus
970. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEvolutia cea mai frecventa a
unei
parodontite apicale acute purulente este spre
a) [ ] fistulizare
b) [ ] vindecare definitiva
c) [x] cronicizare
d) [ ] osteomielita
e) [ ] supuratia lojilor si spatiilor cervico-faciale
971. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutA doua faza in evolutia
inflamatiei
parodontiului:
a) [ ] Este numita 'timpul mut'
b) [x] Este caracteristica prin manifestarile vasculare si clinice
c) [ ] Este faza de alteraretisulara primara
d) [ ] Este o hiperemie de tip pasiv
e) [ ] Dureaza intree cateva ore si cateva zile
972. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrintre parodontitele apicale
cronice cu
imagine conturata pot fi enumerate urmatoarele, cu exceptia:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Granulom simplu conjunctiv
c) [ ] Granulom epitelial
d) [ ] Granulom chistic
e) [x] Parodontita apicala cronica condensata
973. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrima faza a inflamatiei
parodontiului
apical cuprinde"timpul mut", fara rasunet clinic, in care modificarile sunt:
a) [x] biochimice
b) [ ] mecanice
c) [ ] chimice
d) [ ] enzimatice
e) [ ] fizice
974. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutRapiditatea fenomenelor de
dinamica
vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre:
a) [x] cateva minute si 3-4 ore
b) [ ] 3 si 4 zile
c) [ ] 2 si 3 ore
d) [ ] 10-20 minute
e) [ ] cateva saptamani
975. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
granulomul
chistic se pune pe:
a) [ ] Teste de vitalitate pozitive
b) [x] Crepitatie si depresibilitate in dreptul apexului
c) [ ] Sangerare la sondarea canalelor radiculare
d) [ ] Adenopatie loco-regionala
e) [ ] Imagine radiologica difuza
976. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutGranulomul chistic
reprezinta:
a) [ ] o osteita apicala cronica si distructia osoasa cu contur difuz
b) [ ] inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulatie cu numerosi fibroblasti si histiocite
c) [x] stadiul final al unui granulom epitelial
d) [ ] stadiul initial al unei parodontite apicale cronice fibroase
e) [ ] o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie.
977. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCu ce afectiune se face
diagnosticul
diferential al granulomului chistic:
a) [ ] Actinomicoza
b) [ ] Adenopatiile supurate
c) [x] Granulomul epitelial
d) [ ] Osteomielita
e) [ ] TOATE cele de mai sus
978. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrecizati parodontita apicala
cronica cu
imagine radiologica neconturata:
a) [ ] Parodontita apicala cronica fibroasa
b) [ ] Parodontita apicala cronica cu hipercementoza
c) [ ] Osteita paradentara
d) [x] Parodontita apicala cronica condensanta
e) [ ] Abcesul cronic apical
979. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPercuţia în ax este pozitivă în
parodontitele apicale cronice:
a) [ ] În 90% din cazuri
b) [x] În 20% din cazuri
c) [ ] În 100% din cazuri
d) [ ] În 70% din cazuri
e) [ ] În 50% din cazuri
980. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAbcesul Phoenix:
a) [ ] Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente
b) [ ] Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente
c) [ ] Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente
d) [x] Este cauzat de reacutizări repetate ale granulomului simplu
e) [ ] Este o parodontită apicală acută seroasă
981. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTrăsătura esenţială a
parodontitei
apicale cronice condensate este:
a) [ ] Imagine radiologică difuză, cu spaţii trabeculare înguste
b) [ ] Imagine radiologică de osteită circumscrisă, radiotransparentă
c) [x] Îngustarea spaţiului periapical
d) [ ] Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate
e) [ ] Percuţia în ax este pozitivă
982. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
parodontitei
apicale acute purulente se face cu
a) [ ] pulpita acuta seroasa totala
b) [ ] hiperemia pulpara
c) [x] abcesul paroodntal marginal
d) [x] osteomielita maxilara
e) [x] foliculita dintilor inclusi
983. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFormele clinice de
parodontita apicala
acuta sunt
a) [ ] abcesul parodontal
b) [x] parodontita apicala seroasa
c) [ ] parodontita apicala difuza (Partsch)
d) [x] parodontita apicala purulenta
e) [x] parodontita apicala hiperemica
984. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSemnele subiective ale
parodontitei
apicale acute seroase (difuza) sunt
a) [ ] sensibilitate usoara la atingerea dintelui
b) [x] durere intensa care iradiaza in regiunile dentare invecinate
c) [ ] durerea cedeaza la calmante obisnuite
d) [x] durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in egiunea cefalica
e) [ ] durerea cedeaza la aplicarea de caldura
985. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDespre granulomul simplu
conjunctiv
se pot afirma urmatoarele:
a) [x] Este o osteita apicala cronica
b) [x] Este o parodontita apicala cronica
c) [ ] Se mai numeste granulom intern a lui Palazzi
d) [x] Prezinta 4 zone
e) [x] Cel mai concludent estee examenul radiologic
986. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential al
parodontitei
apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acuta a dintilor inclusi
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apicala acuta supurata
e) [x] Nevralgia de trigemen
987. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEdemul din parodontita
apicala acuta
seroasa:
a) [x] Intereseaza buza superioara pentru dintii incisivi superiori
b) [ ] Intereseaza aripa nasului pentru grupul incisiv
c) [x] Intereseaza regiunea palpebrala pentru caninii superiori
d) [x] Intereseaza regiunea mentoniera pentru incisivii inferiori
e) [ ] Intereseaza regiunea geniana pentru molarii inferiori
988. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAccesul microorganismelor,
ce
constituie agenti microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce
prin:
a) [x] canalul radicular
b) [x] pungi parodontale
c) [x] solutii de continuitate (plaga a mucoasei)
d) [ ] microtraumatisme
e) [ ] lucrari protetice defectoase
989. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCelulele epiteliale din
structura
granulomului epitelial isi pot avea originea in:
a) [x] resturile epiteliale ale lui Mallasez
b) [x] mucoasa sinusala
c) [x] mucoasa bucala in cazul unor fistule
d) [ ] pulpa dintelui
e) [ ] osul alveolar
990. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferential in
granulomul
chistic se face cu:
a) [x] granulomul simplu conjunctiv
b) [x] granulomul epitelial
c) [ ] pulpita cronica granulomatoasa
d) [ ] pulpita seroasa totala
e) [ ] parodontita apicala acuta seroasa
991. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutExamenul radiologic initial
in
parodontitele apicale cronice ne da relatii asupra:
a) [x] formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale
b) [x] unor tratamente endodontice si aprecierea calitatii lor
c) [x] unor fracturi radiculare
d) [x] unor cai false
e) [ ] caracterului durerii
992. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala acuta
hiperemica
(abortiva) poate fi indusa de:
a) [x] microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate
ortodontice,cand
fortele nu sunt bine controlate si dirijate
b) [x] traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice
c) [x] pungi parodontale adanci in cursul tratarii lor cu mese imbibate in substante medicamentoase
d) [x] agenti microbieni,cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba
e) [ ] esecuri ale anesteziei
993. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala acuta
purulenta
cuprinde in evolutia sa urmatoarele trei stadii:
a) [x] stadiul endoosos
b) [x] stadiul subperiostal
c) [x] stadiul submucos
d) [ ] stadiul de fistula
e) [ ] stadiul de granulom periapical
994. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPrezenta durerii de mica
intensitate,estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale cronice imbraca trei
aspecte:
a) [x] durere cu caracter nevralgiform
b) [x] durere cu senzatie de usoara agresiune
c) [x] durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie
d) [ ] durere insuportabila
e) [ ] durere lancinata
995. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSemnele clinice ale
parodontitei apicale
acute purulente sunt variate, in raport cu:
a) [x] stadiul de evolutie a inflamatiei
b) [x] topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva
c) [x] tipul de reactivitate individuala
d) [ ] numarul de radacini ale dintelui
e) [ ] varsta pacientului
996. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul pozitiv in
parodontita
apicala acuta hiperemica propriu-zisa se pune pe:
a) [x] Senzatia de prezenta adintelui pe arcada dupa atingerea lui
b) [x] Sensibilitate la percutia in ax
c) [x] Simptomatologie de pulpita totala
d) [x] Congestia mucoasa in dreptul apexului
e) [ ] Prezenta fistulei in dreptul apexului
997. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutEvolutia parodontitei apicale
seroase
difuze se face spre:
a) [x] Cronicizare
b) [x] Parodontita apicala acuta purulenta
c) [x] Stoparea procesului inflamator
d) [ ] Sinuzita maxilara
e) [ ] Adenopatie loco-regionala
998. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala
hiperemica iritativmecanica
este produsa de urmatorii corpi straini care au patruns in parodontiul apical:
a) [x] Ace rupte
b) [x] Obturatii de canal cu depasire
c) [x] Resturi de mese de vata
d) [x] Conuri de hartie
e) [ ] Freze rupte
999. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstantele chimice folosite
in
tratamentul endodontic a caror aplicare incorecta duce la parodontita apicala acuta hiperemica
sunt:
a) [x] Arsenic
b) [x] Formol
c) [x] Tricrezol
d) [x] Acid tricloracetic
e) [ ] Acidul cromic
1000. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSubstantele folosite in
tratarea
pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt:
a) [x] Compusi fenolici
b) [x] Azotatul de argint
c) [x] Acidul cromic
d) [ ] Arsenicul
e) [ ] Apa oxigenata
1001. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin etiologia parodontitei
apicale acute
hiperemice sunt incriminate:
a) [x] bruxismul
b) [ ] lucrari protetice in subocluzie
c) [x] traumatisme directe in cursul tratamentului endodontic
d) [ ] eugenolul folosit in tratamentul endodontic
e) [x] agenti microbieni.
1002. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCu ce afectiuni se face
diagnosticul
diferential al unei parodontite apicale acute purulente:
a) [ ] Parodontita apical acuta seroasa
b) [x] Foliculita dintilor inclusi
c) [ ] Nevralgia esentiala de trigemen
d) [x] Abcesul parodontal marginal
e) [ ] Parodontita apicala cronica recidivanta
1003. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDiagnosticul diferenţial al
parodontitei
apicale acute seroase se face cu:
a) [x] Foliculita acută a dinţilor incluşi
b) [ ] Parodontite apicale cronice
c) [x] Pulpite acute
d) [x] Parodontita apicală acută supurată
e) [x] Nevralgia de trigemen
1004. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutParodontita apicala cronica
fibroasa
poate fi determinate de:
a) [x] Traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
b) [x] Gangrena pulpara simpla
c) [x] Utilizarea arsenicului
d) [ ] Obturarea corecta a canalului radicular
e) [x] Antisepticele utilizate pe canal
1005. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLeziunile osteitice
periapicale in
parodontita apicală cronică cu imagine radiologică conturată pot fi:
a) [x] Granulomul simplu conjunctiv
b) [ ] Parodontită apicală cronică condensată
c) [x] Parodontită apicală cronică cu hipercementoză
d) [x] Osteita paradentară (Merkior)
e) [x] Parodontite apicale cronice specifice (TBC, actinomicoză)
1006. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre compusii clorati, in
sterilizarea
canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:
a) [ ] Cloraminele
b) [x] Hipocloritul de sodiu
c) [ ] Clorhexidina
d) [ ] Clorura de sodiu
e) [ ] Solutie de clorura de sodiu 7%
1007. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIzolarea dintelui in timpul
tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Este obligatorie pe tot timpul tratamentului
b) [ ] Este facultativa pe tot timpul tratamentului
c) [x] Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusiv
d) [ ] Este obligatorie in a treia sedinţa
e) [ ] Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive
1008. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutO preparatie mecanica
corecta a
canalului
a) [ ] nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante
b) [ ] se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canalului
c) [ ] se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
d) [x] necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici
e) [ ] se realizeaza pana la apexul radiologic
1009. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul gangrenei si
necrozei
pulpare se efectueaza in:
a) [ ] 1 etapa
b) [ ] 2 etape
c) [x] 3 etape
d) [ ] 4 etape
e) [ ] 5 etape
1010. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul mecanic in
gangrena
pulpara se efectueaza:
a) [ ] Pana la foramenul apical
b) [x] Pana la constrictia apicala
c) [ ] Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
d) [ ] Pana la ½ a canalului
e) [ ] Cu o usoara depasire a constrictiei apicale.
1011. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObturarea de canal in aceiasi
sedinta se
realizeaza cand
a) [x] avem un canal uscat
b) [ ] pulpite cronice
c) [ ] pulpite acute purulente, partiale sau totale
d) [ ] cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de saliva
e) [ ] cand nu putem opri hemoragia
1012. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre modalitatile de
introducere in
canale a hidroxidului de calciu fac parte:
a) [ ] Introducerea cu acul Lentullo
b) [ ] Introducerea cu instrumentar de mana
c) [ ] Condensarea cu fuloare de canal
d) [ ] Injectarea cu seringa
e) [x] Toate de mai sus
1013. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNecroza de colicvatie apare
in urma
influentei unor substante precum:
a) [ ] Acetilcolina
b) [ ] Lizozimul
c) [x] Pepsina
d) [ ] Neurotoxina
e) [ ] Amilaza
1014. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutNu beneficiaza de tratament
conservator dintii care prezinta:
a) [ ] Radacini in baioneta
b) [ ] Radacini cu curburi exagerate
c) [ ] Cai false interadiculare
d) [ ] Implantare deficitara
e) [x] Toate de mai sus
1015. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutProdusul Grinazole indicat
in
tratamentul tuturor formelor de gangrena pulpara contine:
a) [ ] Antibiotice
b) [ ] Nistatin
c) [ ] Sulfamide
d) [x] Metronidazol
e) [ ] Corticoizi
1016. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este concentratia
maxima
admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia:
a) [ ] 7 %
b) [x] 5 %
c) [ ] 4 %
d) [ ] 3 %
e) [ ] 1 %
1017. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare sunt timpii operatori in
tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:
a) [ ] Crearea accesului la camera pulpara
b) [ ] Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
c) [ ] Stabilirea lungimii canalului
d) [ ] Razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului
e) [x] Toate de mai sus
1018. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetodele folosite in
prepararea
canalelor pot fi:
a) [ ] Manuale
b) [ ] Sonice
c) [ ] Ultrasonice
d) [ ] Cu laser
e) [x] Toate de mai sus
1019. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCele trei etape importante
ale
tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt
a) [ ] examenul radiologic
b) [x] evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina
sanatoasa
c) [x] sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu
agenti fizici
d) [ ] adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena)
e) [x] sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansa
1020. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDintre metodele mecanice
de
preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme
a) [x] sistemul giromatic
b) [x] Canal Master U
c) [ ] Metoda conversiunii
d) [x] Canal Finder
e) [ ] Sistemul treptelor consecutive
1021. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHidroxidul de calciu se
utilizeaza ca
antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare pentru urmatoarele calitati
a) [x] puternic bactericid
b) [x] opreste secretiile persistente din canale
c) [x] se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apical
d) [ ] nu dizolva detritusurile organice necrozate
e) [ ] nu are actiune antitoxica
1022. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn alegerea substantei
medicamentoase
utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida dupa urmatoarele criterii
a) [x] forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
b) [x] prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
c) [x] tipul de reactivitate al pacientului
d) [ ] concentratia solutiei
e) [ ] lipsa efectului bactericid al substantei
1023. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tratamentele endodontice
antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri
a) [x] pansamente endodontale
b) [x] spalaturi endodontice
c) [x] asociate cu agenti fizici
d) [ ] diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
e) [ ] numai la persoane varstnice
1024. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetodele de masurare a
lungimii
canalului radicular sunt
a) [ ] metoda telemetrica
b) [ ] metoda teleacustica
c) [x] metoda clinica
d) [x] metoda clinico-radiologica
e) [x] metoda electronica
1025. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru efectuarea corecta a
tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de urmatoarele reguli
a) [ ] tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antiseptice
b) [ ] nu se utlizeaza metode mecanice
c) [x] se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelor
d) [x] in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dintele
e) [x] prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana
la dentina
sanatoasa
1026. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru prepararea
canalelor
radiculare sunt descrise urmatoarele metode
a) [x] manuale
b) [x] mecanice
c) [x] ultrasonice
d) [ ] radiologice
e) [ ] compozite
1027. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSolutia Walkhoff contine
a) [x] p-monoclorfenol
b) [ ] eugenol
c) [x] camfor
d) [x] mentol
e) [ ] hidroxid de calciu
1028. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSolutia Chlumsky contine:
a) [x] fenol 30%
b) [x] camfor 60%
c) [x] alcool 10%
d) [ ] formaldehida
e) [ ] sulfat de bariu 10%
1029. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAparatele de masura
electronice
existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
a) [x] aparate analogice
b) [x] aparate audiometrice
c) [x] aparete digitale
d) [x] aparate de inalta frecventa
e) [ ] sonda bimetalica Kuralt
1030. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCauzele locale ale
hemoragiei sunt:
a) [x] lezarea parodontiului marginal
b) [x] perforarea podelei camerei pulpare
c) [x] cai false radiculare
d) [ ] extirparea pulpara completa
e) [x] traumatizarea parodontiului apical
1031. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutLa nivelul caror dinti apar
anomalii
frecvente de canale
a) [x] incisivii inferiori
b) [x] molarul prim superior
c) [x] premolarul 2 inferior
d) [x] primul si al doilea molar inferior
e) [ ] premolarul 1 superior
1032. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSistemele de canale sau tipul
de
configuratie dupa Weine sunt
a) [x] canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical
b) [x] canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se
deschid intrun
singur foramen apical
c) [x] 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate
d) [x] canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate
e) [ ] 3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separate
1033. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPasta cu antibiotice a
Clinicii de
Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei pulpare contine:
a) [ ] Streptomicina
b) [x] Eritromicina
c) [x] Cloramfenicol
d) [x] Hidrocortizon acetat
e) [ ] Hidrocortizon acetat
1034. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul Spad
a) [ ] reprezintă o metodă de tratament al pulpitei seroase totale
b) [x] reprezintă o metodă de tratament al gangrenei pulpare
c) [ ] se realizează cu soluţie Walkhoff şi pastă Spad
d) [ ] utilizează pastă Spad
e) [x] utilizează pastă Spad şi un amestec de două lichide
1035. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPasta PBSC contine:
a) [x] penicilina
b) [x] streptomicina
c) [ ] conservant
d) [ ] marfanil
e) [ ] benzoat de sodiu
1036. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn determinarea lungimii
canalului
radicular, metoda lui Dick:
a) [x] Utilizeaza o singura radiografie
b) [ ] Utilizeaza doua radiografii
c) [x] Se face cu acul introdus pe canal
d) [ ] Se face fara a introduce acul pe canal
e) [ ] Niciuna de mai sus
1037. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutObturatia de canal cu acul
Lentullo se
face la o turatie de
a) [ ] 200-400 rotatii/minut
b) [ ] 400-600 rotatii/minut
c) [x] 600-800 rotatii/minut
d) [ ] 800-1000 rotatii/minut
e) [ ] 1000-1200 rotatii/minut
1038. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutHand spreaderele au
lungimea partii
active de circa:
a) [ ] 10 mm
b) [ ] 15 mm
c) [ ] 20 mm
d) [ ] 25 mm
e) [x] 30 mm
1039. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlegerea conului de
gutaperca
principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de
lucru trebuie
sa fie
a) [x] cu 1 numar mai mare
b) [ ] cu 2 numere mai mare
c) [ ] cu 1 numar mai mic
d) [ ] cu 2 numere mai mic
e) [ ] cu 3 numere mai mic
1040. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCati mm ai portiunii apicale
a conului
se introduc in cloroform pentru individualizarea formei varfului
a) [x] 2mm
b) [ ] 4 mm
c) [ ] 7 mm
d) [ ] 8 mm
e) [ ] 10 mm
1041. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMiscarile reciproce de
rotatie a
spreaderului din canal au o amplitudine in grade:
a) [ ] 80
b) [ ] 70
c) [ ] 60
d) [ ] 50
e) [x] 30-40
1042. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnica Endotec permite
obturarea
canalui radicular cu conditia unei largiri minime a calibrului plugger / spreader
a) [ ] Nr.10
b) [ ] Nr.15
c) [ ] Nr.20
d) [ ] Nr.25
e) [x] Nr 30 si 45
1043. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile tehnicii de
condensare
termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [ ] Canale scurte
d) [x] Rezorbtii radiculare interne
e) [ ] Rezorbtii radiculare externe
1044. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterialul de obturatie de
canal
Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:
a) [ ] 150-200%
b) [x] 250-280%
c) [ ] 300-350%
d) [ ] 240-270%
e) [ ] 230-260%
1045. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFinger spreaderele prezinta
urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:
a) [ ] permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutapercei
b) [ ] nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuri
c) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
d) [ ] partea activa are forma cilindrica
e) [ ] lungimea partii active este de cca 20 mm.
1046. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile
Biocalexului
a) [ ] Parodontite apicale cornice
b) [ ] Curburi accentuate ale treimii apicale
c) [ ] Parodontite apicale cronice fistulizate
d) [x] parodontite apicale acute
e) [ ] Gangrena pulpara simpla
1047. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMetoda ocalexica:
a) [ ] E bazata pe expansiunea oxidului de calciu
b) [ ] Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format
c) [ ] E indicata in tratamentul gangrenelor
d) [ ] E indicata in tratamentul parodontilelor apicale cronice
e) [x] Toate de mai sus
1048. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAdaugarea de
dezinfectatnte in pastele
de obturatie radiculara nu este benefica deoarece
a) [ ] creste riscul obturatiilor de canal cu depasire
b) [ ] nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale
c) [x] irita parodontiul apical
d) [x] sunt inactivate rapid in umorile tisulare
e) [ ] produc coloratii ale dintilor
1049. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAvanatajele obturatiei
segmentare cu
amalgam de argint sunt reprezentate de
a) [x] nu necesita canale cu sectiune circulara
b) [ ] poate fi efectuata si in canale curbe, inguste
c) [x] nu se resoarbe
d) [x] asigura o buna sigilare
e) [x] este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiri
1050. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDispozitivul de condensare
laterala la
cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristici
a) [x] este simplu si ergonomic
b) [x] exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon
c) [x] incalzirea poate fi calibrata perfect
d) [x] racire rapida
e) [ ] nu poate fi utilizat in canale curbe
1051. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFinger-spreaderele prezinta
urmatoarele avantaje fata de hard-spreadere
a) [x] confera operatorului o mare sensibilitate tactila
b) [x] permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuri
c) [x] permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutapercii
d) [ ] sunt mai subtiri
e) [ ] sunt mai flexibile
1052. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tehnica de injectare a
gutapercii
ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii
a) [ ] trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
b) [x] plasarea corecta a varfului canulei
c) [x] injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
d) [x] injectarea gutapercii la consistenta adecvata
e) [x] proba clinica prealabila a pluggerelor
1053. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIntroducerea pastelor de
obturat in
canal se poate face prin urmatoarele procede
a) [x] cu ace Lentullo
b) [ ] cu ace Kerr
c) [x] cu ace Neos-Hawes
d) [x] cu conuri de gutaperca
e) [x] cu pluggere prin pistonare
1054. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPuseurile acute declansate
de
utilizarea Biocalex-ului se rezolva prin
a) [ ] tratament antiinflamator
b) [ ] tratament antibiotic
c) [x] indepartarea Biocalex-ului din canal
d) [x] aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroizi
e) [ ] administrarea de analgetice
1055. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUtilizarea Biocalex-ului este
indicata
in urmatoarele situatii
a) [x] gangrena pulpara simpla
b) [ ] toate formele de pulpita
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice
e) [x] parodontite apicale cronice fistulizate
1056. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutConurile apicale
prefabricate, de
argint sau titan (Messing) sunt:
a) [x] Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm
b) [x] De diverse diametre
c) [ ] Corespund unei singure dimensiuni ISO
d) [ ] Sunt netede
e) [x] Sunt prevazute la baza cu un surub
1057. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul adoptarii tehnicii de
obturatie
mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii:
a) [x] Cat mai gros in raport cu volumul canaluluii
b) [ ] Cat mai subtire in rapaort cu volumul canalului
c) [x] Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
d) [x] Sa nu depaseasca constricţia apicala
e) [ ] Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie
1058. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul metodei ocalexice,
Biocalexul
folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul:
a) [ ] Bacteriostatic
b) [x] Bactericid
c) [x] De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicale
d) [ ] De stimulare a osteoclastelor
e) [x] De patrundere in ramificatiile canalelor radiculare
1059. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile obturatiei
segmentare cu
rumegus dentinar sunt:
a) [ ] Canale inguste
b) [ ] Canale curbe
c) [x] Foramen apical larg
d) [ ] Delta apicala
e) [x] Perforatii ale foramenului apical
1060. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutMaterialele utilizate pentru
efectuarea
unei obturatii de canal segmentare pot fi:
a) [x] Amalgamul de argint
b) [x] Gutaperca
c) [x] Conurile metalice de argint
d) [x] Conurile metalice de titan
e) [ ] Amalgamul de cupru
1061. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSituatii mai frecvent
intalnite la
probarea conului sunt urmatoarele:
a) [x] neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
b) [x] imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
c) [x] depasirea lungimii de lucru
d) [x] discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular
e) [ ] canale cu apex larg deschis
1062. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAlegerea acului Lentullo
pentru
realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:
a) [x] Topografia dintilor
b) [x] Integritatea fizica a acului Lentullo
c) [x] Volumul canalelor radiculare
d) [ ] Morfologia canalelor radiculare
e) [ ] Materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
1063. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCompactorul original
McSpadden
prezinta urmatoarele caracteristici:
a) [x] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varf
b) [x] Actioneaza ca un surub cu rasucire inversa
c) [ ] Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre baza
d) [ ] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija sa
e) [x] Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija sa
1064. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutContraindicatiile
Biocalexului sunt
urmatoarele:
a) [ ] Parodontitele apicale cronice
b) [x] Parodontitele apicale acute
c) [x] Persistenta pulpei vii in canal
d) [ ] Gangrena pulpara simpla
e) [ ] Obstacole de material organic pe canale
1065. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazututilizarea acului Lentullo
pentru
introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta:
a) [x] sa aiba spirale integre
b) [ ] sa fie usor indoit
c) [ ] sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
d) [x] sa nu fie ruginit
e) [ ] sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in
canal).
1066. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIndicatiile utilizarii
Biocalexului in
obturatia radiculara sunt:
a) [x] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii
respective a canalului
b) [ ] curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a
canalului
c) [ ] parodontite apicale acute
d) [x] parodontite apicale cronice fistulizate
e) [x] gangrena pulpara simpla.
1067. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTehnica obturatiei de canal
cu conuri
calibrate nedeformabile este indicata:
a) [ ] foramen apical larg
b) [ ] perforatii ale foramenului apical
c) [x] canale curbe
d) [x] canale inguste
e) [ ] rezorbtii radiculare interne
1068. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele
tehnici de
obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire:
a) [ ] Condensarea verticala la cald
b) [x] Sistemul Ultrafil
c) [ ] Tehnica McSpadden
d) [ ] Sistemul FibreFill
e) [x] Sistemul Obtura
1069. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
1070. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin parodontita apicala acuta
hiperemica
consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata:
a) [ ] Expectativa
b) [ ] Interventia chirurgicala
c) [x] Dezobturarea canalului radicular
d) [ ] Administrarea de antialgice
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%
1071. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutDaca secretia se mentine in
canal si
dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a
canalului cu:
a) [ ] Dontisolon
b) [x] pasta Walkhoff
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol
d) [ ] endometazona
e) [ ] ciment fosfat de zinc
1072. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatoarele
materiale
cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat
d) [ ] Araldit
e) [ ] Rasini cu epoxizi
1073. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare din urmatorii factori
conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase
d) [ ] Tipul de reactivitate individuala
e) [x] Toate de mai sus
1074. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitei
apicale acute
exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice
b) [ ] Permeabilizarea apexului
c) [ ] Dintele se lasa deschis
d) [ ] Aplicarea de prisnite
e) [x] Toate de mai sus
1075. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitei
apicalarsenicale,
forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial
e) [x] Toate de mai sus
1076. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutUrmatoarele forme de
parodontite
apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic
b) [ ] Abces apical cronic
c) [ ] Osteita paradentara
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva
e) [x] Toate de mai sus
1077. [S] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare este doza maxima
recomandata de
acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi
1078. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutAtitudinea terapeutica fata
de
parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice
1079. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCauzele iatrogene ale
persisitentei
secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada
e) [ ] varsta bolnavului
1080. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutImobilizarea dintelui in
vederea
drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si index
b) [ ] palmar
c) [x] monodigital
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu
1081. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn parodontita apicala acuta
arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui
b) [x] extractia dintelui
c) [ ] administrarea masiva de analgetice
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice
1082. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn tratamentul general cu
antibiotice
al parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra:
a) [x] Penicilina
b) [x] Ampicilina
c) [ ] Fenilbutazona
d) [ ] Diclofenac
e) [x] Tetraciclina
1083. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru prevenirea evolutiei
parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea
unui tratament
medicamentos cu:
a) [x] antibiotice
b) [ ] anticoagulante
c) [x] antiinflamatoare nespecifice
d) [x] antialgice
e) [ ] antiacide
1084. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutPentru realizarea
tratamentului
endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la
urmatoarele
tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia
c) [x] anestezia
d) [ ] administrarea masiva de analgetice pe cale generala
e) [ ] extractia dintelui
1085. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutSchema de tratament a
parodontitei
apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
d) [ ] se sutureaza fistula
e) [ ] se obtureaza dintele retrograd
1086. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul parodontitelor
apicale
acute poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului
b) [ ] sexul pacientului
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual)
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie
e) [x] pozitia dintelui pe arcada
1087. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase
d) [x] Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
1088. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin cazul secretiei seroase
moderate din
parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos
1089. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutin parodontitele apicale
cronice
fistulizate:
a) [x] Se face tratament mecanic
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canal
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal
1090. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutCare sunt situatiile clinice in
care nu se
poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal
d) [x] corpi straini in canal
e) [x] radacini curbe
1091. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutFactorii care conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul
c) [x] calitatea materialului de obturatie
d) [x] topografia loco-regionala
e) [ ] starea tesutului pulpar
1092. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutIn parodontitele apicale
acute
tratamentul medicamentos:
a) [x] este un tratament adjuvant
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala
c) [ ] nu este necesar
d) [ ] este un tratament principal
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala
1093. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutTratamentul inflamatiei
postobturatie
consta in:
a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz
1094. [M] Capitol: Odontologie Rezidentiat Grad de dificultate: scazutExtractia dentara in caz de
parodontita apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet
b) [x] drenaj endodontic inefcient
c) [x] stare generala afectata
d) [x] boala de focar
e) [x] dinte fara valoare functionala
1095. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazut S1315002. In cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal;
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.
1096. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315004. In parodontita apicala acuta
hiperemica
consecutiva depasirii apexului cu material de
obturatie, este contraindicata:
a) [ ] Expectativa;
b) [ ] Interventia chirurgicala;
c) [x] Dezobturarea canalului radicular;
d) [ ] Administrarea de antialgice;
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%.
1097. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415006. Daca secretia se mentine in
canal si dupa
folosirea pansamentelor medicamentoase se
poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
a) [ ] Dontisolon;
b) [x] pasta Walkhoff;
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol;
d) [ ] endometazona;
e) [ ] ciment fosfat de zinc.
1098. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515008. Care din urmatoarele
materiale cauzeaza
cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii
apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica;
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina;
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat;
d) [ ] Araldit;
e) [ ] Rasini cu epoxizi.
1099. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515009. Care din urmatorii factori
conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul;
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie;
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
d) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
e) [x] Toate de mai sus.
1100. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515010. Tratamentul parodontitei
apicale acute
exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice;
b) [ ] Permeabilizarea apexului;
c) [ ] Dintele se lasa deschis;
d) [ ] Aplicarea de prisnite;
e) [x] Toate de mai sus.
1101. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515011. Tratamentul parodontitei
apicalearsenicale, forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui;
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice;
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial;
e) [x] Toate de mai sus.
1102. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515012. Urmatoarele forme de
parodontite apicale
cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic;
b) [ ] Abces apical cronic;
c) [ ] Osteita paradentara;
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva;
e) [x] Toate de mai sus.
1103. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2115013. Care este doza maxima
recomandata de
acetat de prednison in tratamentul unei parodontite
apicale acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi;
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi;
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi;
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi;
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi;
1104. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215028. Atitudinea terapeutica fata de
parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie;
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical;
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol;
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal;
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice.
1105. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215029. Cauzele iatrogene ale
persistentei
secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex;
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente;
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici;
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada;
e) [ ] varsta bolnavului.
1106. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215031. Imobilizarea dintelui in
vederea
drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigital, dintele fiind imobilizat intre police si index;
b) [ ] palmar;
c) [x] monodigital;
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz;
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu.
1107. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215032. In parodontita apicala acuta
arsenicala
forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui;
b) [x] extractia dintelui;
c) [ ] administrarea masiva de analgetice;
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice.
1108. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215035. In tratamentul general cu
antibiotice al
parodontitelor apicale exudative seroase se poate
administra:
a) [x] Penicilina;
b) [x] Ampicilina;
c) [ ] Fenilbutazona;
d) [ ] Diclofenac;
e) [x] Tetraciclina.
1109. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215037. Pentru prevenirea evolutiei
parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme
purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
a) [x] antibiotice;
b) [ ] anticoagulante;
c) [x] antiinflamatoare nespecifice;
d) [x] antialgice;
e) [ ] antiacide.
1110. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215038. Pentru realizarea
tratamentului
endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale
acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui;
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia;
c) [x] anestezia;
d) [ ] administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala;
e) [ ] extractia dintelui.
1111. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215039. Schema de tratament a
parodontitei
apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena;
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului;
d) [ ] se sutureaza fistula;
e) [ ] se obtureaza dintele retrograd.
1112. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215041. Tratamentul parodontitelor
apicale acute
poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului;
b) [ ] sexul pacientului;
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual);
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie;
e) [x] pozitia dintelui pe arcada.
1113. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315043. In cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal;
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [x] Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.
1114. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315044. In cazul secretiei seroase
moderate din
parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice;
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice;
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica;
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos.
1115. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315048. In parodontitele apicale
cronice
fistulizate:
a) [x] Se face tratament mecanic;
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice;
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canal;
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal.
1116. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415052. Care sunt situatiile clinice in
care nu se
poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane;
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal;
d) [x] corpi straini in canal;
e) [x] radacini curbe.
1117. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415055. Factorii care conditioneaza
intensitatea
manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei;
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul;
c) [x] calitatea materialului de obturatie;
d) [x] topografia loco-regionala;
e) [ ] starea tesutului pulpar.
1118. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415056. In parodontitele apicale acute
tratamentul medicamentos:
a) [x] este un tratament adjuvant;
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala;
c) [ ] nu este necesar;
d) [ ] este un tratament principal;
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala.
1119. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515070. Tratamentul inflamatiei
postobturatie
consta in:
a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic;
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii;
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte;
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml;
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz.
1120. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2315087. Extractia dentara in caz de
parodontita
apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet;
b) [x] drenaj endodontic inefcient;
c) [x] stare generala afectata;
d) [x] boala de focar;
e) [x] dinte fara valoare functionala.
1121. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216001. Baza santului gingival o
constituie
a) [ ] epiteliul sulcular;
b) [x] conturul coronar al epiteliului jonctional;
c) [ ] epiteliul adamantin redus;
d) [ ] insertia epiteliala;
e) [ ] jonctiunea amelo-dentinara.
1122. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216002. Celulele periferice situate pe
suprafata
convexa a mugurelui dentar formeaza
a) [x] stratul adamantin extern;
b) [ ] stratul adamantin intern;
c) [ ] lamina dentara primara;
d) [ ] teaca Hertwig;
e) [ ] stratul epitelial.
1123. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216003. Primul stadiu al eruptiei
dentare pasive se
caracterizeaza prin
a) [ ] aparitia fenomenului de atritie;
b) [ ] epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt;
d) [ ] epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului;
e) [ ] baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement.
1124. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416004. Adancimea santului gingival
este in
medie:
a) [ ] 2 mm;
b) [ ] 1,5 mm;
c) [ ] 1 mm;
d) [x] 1,8 mm;
e) [ ] 2,2 mm.
1125. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416005. Gingia fixa are o inaltime
verticala de:
a) [ ] 3-5 mm;
b) [x] 1-9 mm;
c) [ ] 5-9 mm;
d) [ ] 1-5 mm;
e) [ ] 3-9 mm.
1126. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516007. Coroana clinica este:
a) [ ] portiunea dintelui acoperita de smalt;
b) [ ] portiunea dintelui acoperita de cement;
c) [x] portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;
d) [ ] mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale;
e) [ ] mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale.
1127. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2116012. Mucoasa gingivala este:
a) [ ] Senzoriala;
b) [ ] Jugala;
c) [ ] Alveolara;
d) [ ] De captusire;
e) [x] Masticatorie.
1128. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816024. Cresteri ale volumului de lichid
gingival
se constata:
a) [ ] dimineata;
b) [ ] prin masaj gingival;
c) [ ] in sarcina;
d) [ ] in urma folosirii contraceptivelor;
e) [x] toate de mai sus.
1129. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216027. Care din urmatoare functii
sunt
caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
a) [x] functia senzitiva;
b) [x] functia colageno-formatoare;
c) [ ] mezializarea fiziologica;
d) [ ] functia de implantare;
e) [x] functia de nutritie.
1130. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216031. Care sunt componentele
gingiei
a) [x] papila interdentara;
b) [x] marginea gingivala libera;
c) [ ] mucoasa alveolara;
d) [ ] frenul labial;
e) [x] gingia fixa.
1131. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216032. Eruptia dentara activa se
caracterizeaza
prin
a) [x] coroana anatomica este egala cu coroana clinica;
b) [x] radacina anatomica este egala cu radacina clinica
c) [x] apozitie de os alveolar;
d) [ ] coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica;
e) [x] deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional.
1132. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216033. Gingia fixa se caracterizeaza
prin
a) [ ] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm;
b) [x] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;
c) [ ] este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori;
d) [x] adera ferm de dinte;
e) [x] adera de osul alveolar.
1133. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316039. Osul alveolar propriu-zis se
mai numeste
si:
a) [ ] os alveolar sustinator;
b) [x] lamina dura;
c) [x] lamina cribriforma;
d) [ ] os medular;
e) [ ] corticala externa.
1134. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316042. Principalele tipuri de celule
din
desmodontiu sunt:
a) [x] fibroblasti;
b) [x] osteoblasti;
c) [ ] odontoblasti;
d) [x] cementoblasti;
e) [x] celule nediferentiate.
1135. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416047. Epiteliul oral este format din
urmatoarele straturi:
a) [x] granulos;
b) [x] cornos;
c) [x] bazal;
d) [x] spinos;
e) [ ] lamelar.
1136. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416050. Raportul topografic intre
cement si smalt
poate fi:
a) [x] cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri;
b) [ ] cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri;
c) [x] cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri;
d) [ ] cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri;
e) [x] cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri.
1137. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516053. Formele de uzura pe care le
sufera dintii
in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar
sunt:
a) [x] atritia;
b) [ ] egresiunea;
c) [ ] extruzia;
d) [x] abfractia;
e) [x] eroziunea..
1138. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316071. Epiteliul joncţional poate fi
localizat:
a) [x] numai pe smalt;
b) [x] pe smalt si pe cement;
c) [x] numai pe cement;
d) [ ] pe smalt si pe dentina;
e) [ ] numai pe dentina.
1139. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316076. Zonele cele mai bogate in os
medular
sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l
a) [ ] la nivelul molarilor inferiori;
b) [ ] la nivelul premolarilor inferiori;
c) [x] la nivelul premolarilor superiori;
d) [ ] la nivelul tuberozitatii maxilare;
e) [x] la nivelul molarilor superiori.
1140. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este
reprezentat de:
a) [ ] epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement;
b) [ ] baza santului gingival se proiecteaza pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement;
d) [x] baza santului gingival se proiecteaza pe smalt;
e) [ ] epiteliul jonctional este localizat pe smalt.
1141. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816097. Gingia fixa are o inaltime
verticala de:
a) [x] 2 mm;
b) [x] 5 mm;
c) [x] 7 mm;
d) [x] 1 mm;
e) [ ] 10 mm.
1142. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816098. Pozitia gingiei fata de dinte
depinde de:
a) [ ] sex;
b) [x] varsta;
c) [x] tipul constitutional;
d) [x] traumatisme directe;
e) [x] traumatisme indirecte.
1143. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816100. Zonele cele mai bogate in os
medular
sunt:
a) [ ] caninii superiori;
b) [ ] caninii inferiori;
c) [x] tuberozitatea maxilara;
d) [x] premolarii inferiori;
e) [x] molarii inferiori.
1144. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816101. Mobilitatea dentara fiziologica
are valori
de:
a) [ ] 0,15 mm la pluriradiculari;
b) [ ] 0,10 mm la monoradiculari;
c) [x] 0,15 mm la monoradiculari;
d) [x] 0,10 mm la pluriradiculari;
e) [ ] 0,18 mm la pluriradiculari.
1145. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2916104. Cresteri ale lichidului gingival
se
constata:
a) [x] dimineata;
b) [x] prin periaj;
c) [ ] la pubertate;
d) [x] in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical;
e) [x] in cursul folosirii contraceptivelor.
1146. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1217001. Informatia antigenica preluata
de
limfocitul B determina
a) [ ] declansarea raspunsului imun celular;
b) [x] declansarea raspunsului imun umoral;
c) [ ] reactia antigen-anticorp;
d) [ ] imunitate nespecifica;
e) [ ] elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular.
1147. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1217002. Leucotoxina este o exotoxina
sintetizata
de
a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
c) [ ] Prevotella;
d) [ ] Treponema denticola;
e) [ ] Capnocytophaga.
1148. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317003. Cele mai importante
parafunctii cu rol in
producerea bolii parodontale sunt:
a) [x] bruxismul;
b) [ ] respiratia orala si deglutitia infantila;
c) [ ] onicofagia;
d) [ ] sugerea degetului;
e) [ ] periajul dentar traumatic.
1149. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1417004. In cadrul maturarii placii
bacteriene,
substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
a) [ ] Mg;
b) [ ] Al;
c) [x] Ca;
d) [ ] Fe;
e) [ ] Li.
1150. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517007. Actinobacillus
actinomycetemcomitans
este implicat in producerea:
a) [ ] gingivitei descuamative;
b) [x] parodontopatiei juvenile;
c) [ ] gingivostomatitei ulceronecrotice;
d) [ ] parodontopatiei adultului;
e) [ ] parodontitei marginala cronica.
1151. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517010. Formarea placii bacteriene
incepe dupa
periaj la:
a) [ ] doua ore;
b) [ ] 30 minute;
c) [ ] 10 minute;
d) [x] 60 minute;
e) [ ] 3 ore.
1152. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517011. Nivelul maxim de acumulare a
tartrului
se obtine la:
a) [ ] 1-2 luni de la initierea depunerii;
b) [ ] 2-4 luni de la initierea depunerii;
c) [ ] 3-4 luni de la initierea depunerii;
d) [x] 4-6 luni de la initierea depunerii;
e) [ ] 6-8 luni de la initierea depunerii.
1153. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317019. Edentatia isi exercita rolul de
factor
favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale
cronice:
a) [ ] in plan vertical;
b) [ ] in plan orizontal;
c) [ ] in plan sagital;
d) [ ] in plan oblic;
e) [x] in plan orizontal si vertical.
1154. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317021. Cele mai multe din conditiile de
patogen
parodontal le indeplineste:
a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [ ] Veilonella;
c) [ ] Prevotella intermedia;
d) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
e) [ ] Bacteroides gracillis.
1155. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2517022. Compoziţia plăcii dentare
procentual în
bacterii este de:
a) [ ] 20%;
b) [ ] 30%;
c) [ ] 60%;
d) [x] 70%;
e) [ ] 100%.
1156. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317037. Aderenta bacteriilor la
pelicula
dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
a) [x] aderenta prin mecanism electrostatic;
b) [ ] aderenta prin mecanism chimic;
c) [ ] aderenta prin mecanisme hidrofile;
d) [x] aderenţa prin structuri bacteriene specializate;
e) [x] aderenta prin receptori de suprafata specifici.
1157. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317045. Tartrul supragingival se
caracterizeaza
prin:
a) [ ] culoare maroniu inchis spre negru;
b) [ ] este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera;
c) [x] localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori;
d) [x] se depune pe suprafaţa ocluzala a dinţilor lipsiţi de antagonistiş
e) [x] are consistenta friabila moale.
1158. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1417052. Placa supragingivala este
alcatuita in
prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
a) [x] glicoproteine;
b) [x] carbohidrati;
c) [x] factori de inhibitie ai hemaglutinarii;
d) [ ] celule fagocitare;
e) [ ] celule epiteliale descuamate.
1159. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517055. Bruxismul este:
a) [x] diurn;
b) [ ] intotdeauna nocturn;
c) [x] caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
d) [x] un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
e) [ ] miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.
1160. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517058. Saliva contine numerosi
factori
antibacterieni ca:
a) [x] lizozimul;
b) [ ] indolul;
c) [x] lactoferina;
d) [ ] amoniac;
e) [x] sistemul peroxidaza.
1161. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517059. Tartrul dentar:
a) [x] se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia;
b) [x] se depune de la varste tinere;
c) [x] care apare primul este cel supragingival;
d) [x] incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene;
e) [ ] se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare
ca in
saliva.
1162. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1617061. Celula bacteriana prezinta
urmatorii
factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
a) [x] peretele celular bacterian;
b) [ ] enzime;
c) [ ] exotoxine;
d) [ ] metaboliti;
e) [x] lipopolizaharidul.
1163. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1617062. Factorii favorizanti in
etiologia
parodontitei marginale cronice sunt:
a) [ ] placa bacteriana;
b) [x] tartru dentar,
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] cariile dentare;
e) [x] edentatia.
1164. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317076. Fumatul actioneaza local prin:
a) [ ] iritatii indirecte;
b) [x] iritatii directe;
c) [x] depuneri de nicotina;
d) [ ] vasoconstrictie periferica;
e) [ ] ischemie.
1165. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317077. Anomaliile dento-maxilare
care
favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice
sunt:
a) [x] incongruenta dento-alveolara cu inghesuire;
b) [ ] ocluzia cap la cap;
c) [x] ocluzia deschisa;
d) [x] ocluzia adanca;
e) [x] incongruenta dento-alveolara cu spatiere.
1166. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi
de ordin:
a) [ ] psihiatric;
b) [x] neurologic;
c) [x] psihologic;
d) [x] ocluzal;
e) [x] professional.
1167. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2817099. Hiperfunctia hipofizei
produce:
a) [x] spatieri dentare;
b) [x] cresterea in volum a maxilarelor;
c) [x] impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale;
d) [ ] aspect palid al gingiei;
e) [ ] cresterea usoara a mobilitatii dintilor.
1168. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2917101. Factorii locali favorizanti ai
bolii
parodontale sunt:
a) [x] factorii iatrogeni;
b) [x] obiceiurile vicioase;
c) [ ] placa bacteriana;
d) [x] trauma ocluzala;
e) [x] tartrul dentar.
1169. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219001. Examenul radiologic efectuat
in
gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni
indica aproape intotdeauna
a) [x] Demineralizarea septurilor alveolare;
b) [ ] Hiperestezie dentinara;
c) [ ] Traumatism ocluzal;
d) [ ] Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical;
e) [ ] Adenite.
1170. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219002. Formele cele mai numeroase de
imbolnavire ale parodontontiului marginal
a) [x] Prezinta o inflamatie manifesta;
b) [ ] Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare;
c) [ ] Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului;
d) [ ] Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive ;
e) [ ] Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina.
1171. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219003. Gingivita cronica (simpla,
mecomplicata)
a) [x] Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana);
b) [ ] Este de cauza micotica;
c) [ ] Este de natura virala;
d) [ ] Apare in cadrul unor boli sistemice;
e) [ ] Apare in lichenul plan sau alte dermatoze.
1172. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219004. Parodontita juvenila este
a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.
1173. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219005. Parodontita prepubertala este
a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.
1174. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1419011. Cate categorii de parodontite
cuprinde
clasificarea lui F.Carranza?
a) [ ] 3;
b) [ ] 4;
c) [x] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.
1175. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1519013. Dupa gradul de afectare a
structurilor
parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica
in:
a) [ ] gingivite, parodontite si parodontoze;
b) [ ] gingivite, parodontite si parodontome;
c) [ ] stomatite si parodontite;
d) [ ] parodontite, parodontoze si parodontome;
e) [x] gingivite si parodontite.
1176. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619014. Urmatoarele medicamente au
ca efect
secundar gingivite hiperplazice:
a) [x] hidantoina;
b) [ ] betablocantele;
c) [ ] metronidazolu;
d) [ ] cefalosporinele;
e) [ ] prednisonul.
1177. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia
internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in
anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
a) [x] Parodontite;
b) [x] Parodontoze;
c) [x] Parodontome;
d) [ ] Parodontita prepuberala;
e) [ ] Parodontita rapid progresiva.
1178. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219030. Din punct de vedere al
afectarii structurii
parodontiului marginal, in gingivite este afectat
a) [ ] Parodontiul de sustinere;
b) [x] Parodontiul marginal de invelis;
c) [x] Epiteliul si corionul gingival;
d) [x] Sistemul ligamentar supraalveolar;
e) [ ] Sinusul maxilar.
1179. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319032. Gingivitele din cursul unei
stari
fiziologice se clasifica in:
a) [x] gingivite de pubertate;
b) [x] gingivite de sarcina;
c) [x] gingivite de menopauza;
d) [ ] gingivite hiperplazice idiopatice;
e) [ ] gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana.
1180. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319034. Gingivo-stomatitele acute se
clasifica in:
a) [x] gingivo-stomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivo-stomatita herpetica;
c) [x] aftele recidivante;
d) [ ] gingivite din SIDA;
e) [ ] stomatite din SIDA.
1181. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319036. In gingivite este afectat:
a) [x] parodontiul marginal de invelis;
b) [x] sistemul ligamentar supraalveolar;
c) [ ] ligamentele orizontale;
d) [ ] ligamentele oblice;
e) [ ] nici una din acestea.
1182. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319039. Parodontita rapid progresiva
precoce
prezinta urmatoarele forme:
a) [ ] parodontita rapid progresiva a adultului;
b) [x] parodontita prepubertara;
c) [x] parodontita juvenila;
d) [ ] parodontita din SIDA;
e) [ ] parodontita ulcero-necrotica.
1183. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619048. Gingivite si gingivo-stomatite
acute si
subacute sunt:
a) [x] gingivostomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivostomatita herpetica;
c) [ ] gingivita alergica;
d) [x] gingivostomatita aftoasa recidivanta;
e) [ ] gingivostomatita de menopauza.
1184. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619050. Gingivitele descuamative
reprezinta
manifestari bucale ale:
a) [x] pemfigusului ;
b) [ ] diabetului ;
c) [x] lichenului plan ;
d) [ ] administrarii de antagonisti de Ca;
e) [x] sclerodermiei.
1185. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319060. Parodontiul marginal prezinta
semne de
suferinta in situatii ca
a) [ ] infectie virala;
b) [ ] infectie fungica;
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] lipsa de contact dentar ocluzal;
e) [ ] edentatii unidentare.
1186. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319063. La adulti inflamatia are:
a) [x] intensitate redusa;
b) [x] evolutie lenta;
c) [x] pusee inflamatorii subacute;
d) [ ] evolutie rapid progresiva;
e) [ ] caracter recidivant.
1187. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319064. Urmatoarele denumiri sunt
necorespunzatoare:
a) [x] gingivita tartrica;
b) [x] gingivita iritativa;
c) [x] gingivita de cauza iritativa;
d) [ ] gingivita cronica (simpla, necomplicata);
e) [ ] gingivita cronica de cauza microbiana.
1188. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319065. Gingivitele descuamative apar
in
urmatoarele afectiuni:
a) [x] lichen plan;
b) [x] sclerodermie;
c) [x] pemfigus;
d) [ ] sindrom Behcet;
e) [ ] lupus eritematos diseminat.
1189. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2819077. Gingivitele descuamative se
intalnesc in
unele boli sistemice ca:
a) [ ] diabet;
b) [x] lichen plan;
c) [x] sclerodermie;
d) [ ] carenta vitaminei C;
e) [x] pemfigus.
1190. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2919081. Dupa clasificarea Catedrei de
Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
a) [x] diabet;
b) [x] boli de sange;
c) [ ] menopauza;
d) [x] carenta vitaminei C;
e) [x] stari immune.
1191. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320004. Gingivita cronica de cauza
microbiana
poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant
actioneaza:
a) [ ] 2-3 ani;
b) [x] 2-3 luni;
c) [ ] 2-4 luni;
d) [ ] 2-4 zile;
e) [ ] 2-3 saptamani.
1192. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420005. Care din urmatoarele
simptome nu le
intalnim la pacientii cu gingivita cronica:
a) [ ] usor prurit gingival;
b) [x] dureri severe;
c) [ ] senzatie de usturime;
d) [ ] sangerari gingivale la periaj;
e) [ ] sangerari gingivale la masticatie.
1193. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420006. Cate zone distincte afectate se
descriu
histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
a) [ ] 3;
b) [x] 4;
c) [ ] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.
1194. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420008. Principalul semn clinic obiectiv
in
gingivitele cronice il reprezinta:
a) [ ] culoarea rosie deschisa a gingiei;
b) [ ] tumefactia;
c) [x] sangerarea gingivala;
d) [ ] modificarile aspectului suprafetei gingivale;
e) [ ] consistenta variabila a gingiei.
1195. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520009. Gingivita acuta ulcero-
necrotica:
a) [ ] apare in special la batrani;
b) [ ] s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
c) [x] are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
d) [ ] este favorizata de deficienta vitaminei PP;
e) [ ] prezinta hipersalivatie seroasa.
1196. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520014. Perioada de incubatie a
virusului herpetic
implicat in producerea gingivo-stomatitei
herpetice este:
a) [x] 48-72 ore;
b) [ ] 36-48 ore;
c) [ ] 18 ore;
d) [ ] 24 ore;
e) [ ] 24-48 ore.
1197. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1620015. Gingivita acuta ulcero-
necrotica este
caracterizata prin:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] alterarea starii generale;
c) [ ] absenta sangerarii la palpare cu sonda;
d) [ ] consistenta ferma a papilelor;
e) [ ] mobilitate dentara.
1198. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2920033. Semnul patognomonic din
gingivostomatita ulcero-necrotica este:
a) [ ] culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate;
b) [x] papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat);
c) [ ] gingivoragii la cele mai mici atingeri;
d) [ ] adenopatie regionala;
e) [ ] limitarea deschiderii gurii prin trismus.
1199. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220038. In candidoza acuta, subiectiv
pot aparea:
a) [x] senzatii dureroase la atingere, masticatie;
b) [x] dificultatea de a purta protezele mobile;
c) [x] fisuri dureroase ale comisurilor orale;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [ ] prurit gingival.
1200. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220039. In gingivita din cursul ciclului
menstrual
apar urmatoarele manifestari:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale;
c) [x] usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [x] senzatie de tensiune.
1201. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220042. In pericoronaritele acute pot
aparea
urmatoarele complicatii:
a) [ ] trismus;
b) [ ] febra;
c) [x] abcese de vecinatate;
d) [x] edem laringian;
e) [x] meningita acuta.
1202. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220043. Pacientii cu gingivita cronica
semnaleaza:
a) [x] usor prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale la periaj si masticatie;
c) [x] senzatie de usturime;
d) [ ] tumefactie;
e) [ ] halena.
1203. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320053. Producerea gingivostomatitei
ulceronecrotice
este data de:
a) [x] boli generale cronice casectizante;
b) [ ] menopauza si postmenopauza;
c) [ ] deficitul de vitamina A, D, E;
d) [x] prezenţa bacililor fuziformi si spirochetelor;
e) [ ] hiposalivatia din colagenoze.
1204. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320055. Sindromul PLUMMER-
VINSON din
anemia hipocroma consta in:
a) [x] glosita;
b) [x] ulceratii orale si faringiene;
c) [ ] mucoasa gingivala este palida;
d) [x] disfagie;
e) [ ] toate de mai sus.
1205. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420059. Simptomatologia gingivitei
acute ulceronecrotice
cuprinde:
a) [ ] fisuri dureroase la comisuri;
b) [x] halena fetida intensa;
c) [x] limitarea deschiderii gurii prin trismus;
d) [ ] stare generala de regula nealterata;
e) [x] dureri spontane iradiante in oasele maxilare.
1206. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520061. Conditiile favorizante de
aparitie a
gingivostomatitelor micotice sunt:
a) [x] consumul excesiv de antibiotice;
b) [x] sarcina;
c) [ ] varsta si sexul;
d) [x] SIDA;
e) [x] diabetul.
1207. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520065. Gingivita la pubertate este
caracterizata
prin:
a) [x] aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
b) [ ] este mai frecventa intre 10-12 ani;
c) [x] implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;
d) [ ] aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;
e) [x] inflamatie gingivala rosu-violacee.
1208. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520066. Gingivita ulcero-necrotica este
caracterizata prin:
a) [x] dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
b) [x] senzatie de gust metalic si alterat;
c) [x] halena fetida;
d) [x] aspect decapitat al papilelor;
e) [ ] mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.
1209. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2120076. Factori favorizanti in
producerea
gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt:
a) [x] fumatul excesiv;
b) [ ] deficitul vitaminelor E si PP;
c) [x] alcoolismul;
d) [x] pericoronaritele;
e) [x] stresul.
1210. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2320086. În gingivita acuta ulcero-
necrotica sunt
prezente urmatoarele simptome obiective:
a) [ ] senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale;
b) [x] rigiditatea fetei si adenopatie regionala;
c) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
d) [x] papile interdentare cu "aspect decapitat";
e) [ ] accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.
1211. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2820106. Tumora de sarcina
a) [ ] prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri;
b) [ ] prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri;
c) [ ] apare dupa luna a 5-a de sarcina;
d) [x] din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom;
e) [x] apare dupa luna a 3-a de sarcina.
1212. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2920115. Gingivitele hiperplazice
medicamentoase
pot sa apara in urma administrarii de:
a) [x] antagonisti de calciu;
b) [ ] stamicin;
c) [x] hidantoina;
d) [ ] cefalosporine;
e) [x] ciclosporine.
1213. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221001. Parodontita marginala rapid
progresiva
apare cel mai frecvent
a) [ ] dupa 40 ani;
b) [ ] la varstnici;
c) [ ] la copii;
d) [x] dupa 20 ani;
e) [ ] la menopauza.
1214. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221002. Semnul patognomonic al
PMCS este:
a) [ ] durere localizata;
b) [ ] sangerari gingivale la succiune;
c) [x] senzatie de egresiune;
d) [ ] halistereza;
e) [ ] prezenta pungilor parodontale.
1215. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321004. Incidenta parodontitei
marginale rapid
progresive este de:
a) [ ] 2-6%;
b) [x] 4-8%;
c) [ ] 48%;
d) [ ] 33%;
e) [ ] 0,5%.
1216. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421006. In parodontita juvenila, in
forma
localizata se produc migrari patologice ale:
a) [ ] molarilor secunzi si incisivilor;
b) [ ] molarilor primi si caninilor;
c) [x] molarilor primi si incisivilor;
d) [ ] molarilor secunzi si caninilor;
e) [ ] premolarilor.
1217. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1521014. Radiologic, in parodontita
juvenila:
a) [x] resorbtia osoasa este verticala;
b) [ ] resorbtia osoasa este orizontala;
c) [ ] apare halistereza;
d) [ ] demineralizarea are aspect de canal septal;
e) [ ] demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.
1218. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621015. in parodontita juvenila la
examenul
radiologic se remarca:
a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] resorbtia osoasa orizontala;
c) [ ] halistereza;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.
1219. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621016. In parodontita marginala
cronica
profunda la examenul radiologic se remarca:
a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] halistereza;
c) [ ] resorbtie osoasa orizontala;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.
1220. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321021. Elementul esenţial de
diferenţiere şi
transformare a gingivitei în parodontită marginală
cronică este:
a) [ ] apariţia sângerării gingivale spontane;
b) [ ] apariţia fisurilor Stillman;
c) [ ] apariţia tartrului;
d) [x] afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie;
e) [ ] mobilitatea dinţilor.
1221. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2921030. Incidenta maxima a
episoadelor agresive
este in jurul varstei de:
a) [ ] 20 ani;
b) [ ] 25-30 ani;
c) [x] 30-35 ani;
d) [ ] 35-40 ani;
e) [ ] 45 ani.
1222. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221034. In parodontita marginala
cronica
profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele
zone:
a) [ ] zona mentoniera;
b) [x] liniile oblice externa si interna;
c) [ ] gaura palatina mare;
d) [x] cresta zigomato-molara;
e) [x] zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori.
1223. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221037. Subiectiva in paroodntita
marginala
cronica superficiala apar:
a) [ ] migrari dentare patologice;
b) [x] prurit gingival;
c) [x] jena dureroasa la nivelul gingiei;
d) [x] usturimi gingivale;
e) [x] sangerari gingivale.
1224. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321042. In parodontita marginala
profunda
rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele
microorganisme:
a) [x] Bacillus forsytus - 25%;
b) [ ] Bacillus forsytus - 52%;
c) [ ] Bacillus forsytus - 40%;
d) [ ] Porphyromonas gingivalis -50%;
e) [x] Porphyromonas gingivalis - 15 %.
1225. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321043. Parodontita juvenila se
caracterizeaza
prin:
a) [x] lipsa unei inflamatii evidenta clinic;
b) [ ] pungi parodontale false;
c) [ ] radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi;
d) [x] mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi;
e) [x] resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi.
1226. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321049. Uneori pungile parodontale au
perete
extern partial osos la nivelul:
a) [ ] apofizelor genii;
b) [ ] spinei nazale;
c) [x] liniilor oblice: interna si externa;
d) [x] crestei zigomato-malare;
e) [x] zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori.
1227. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421051. In parodontita marginala
cronica mixta
semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a) [x] fisuri Stillman;
b) [x] feston McCall;
c) [ ] atrofie osoasa predominant verticala;
d) [ ] retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate;
e) [x] hiperestezie.
1228. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421052. In parodontita marginala
cronica
profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
a) [x] gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular;
b) [ ] gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa;
c) [x] gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm;
d) [ ] gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus;
e) [x] gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular.
1229. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421054. Parodontita prepubertala este
asociata
unor boli generale ca:
a) [x] sindromul Down;
b) [x] sindromul Papillon-Lefevre;
c) [ ] hiperfosfatazia;
d) [ ] anemia;
e) [x] sindromul Chediak-Higashi.
1230. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1521057. In parodontita marginala
cronica
profunda la adult, subiectiv:
a) [x] apar tulburari de masticatie;
b) [x] tulburari de fonatie;
c) [ ] retractie gingivala;
d) [ ] pungi adevarate;
e) [x] manifestari psihice anxios-obsesive.
1231. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621068. Parodontita marginala cronica
superficiala se caracterizeaza prin:
a) [x] prurit gingival;
b) [ ] dureri intense la atingerea gingiei;
c) [x] jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie;
d) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
e) [ ] dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.
1232. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321078. Ce tip de exsudat se poate
întâlni în
pungile parodontale adevărate din parodontita
marginală cronică profundă a adultului?
a) [x] exsudat seros;
b) [ ] exsudat fibrinos;
c) [x] exsudat sero-fibrinos;
d) [ ] exsudat sangvinolent;
e) [x] exsudat purulent.
1233. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321084. Care dintre următoarele
caractere
definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în
parodontita marginală cronică superficială:
a) [x] papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform "prelins" interdentar spre marginea incizala
sau
suprafaţa ocluzală;
b) [x] uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte;
c) [x] papila gingivală are uneori aspect lobulat, cu un şanţ discret la bază, care o delimitează de gingia
fixă;
d) [ ] relieful papilei este şters, pâna aproape de dipariţie;
e) [ ] papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări.
1234. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321085. Care dintre următoarele
afirmaţii în
legătură cu parodontita prepubertară, sunt adevărate:
a) [x] apare la dentiţia temporară şi mixtă;
b) [x] este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre;
c) [x] este asociată cu sindromul Down;
d) [ ] nu se asociază cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia;
e) [x] este asociată cu sindromul Chediak-Higashi.
1235. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2821103. In parodontita marginala
cronica
superficiala:
a) [ ] scade fosfataza alcalina;
b) [ ] scade ARN;
c) [x] scade Succindehidrogenaza;
d) [x] creste fosfataza alcalina;
e) [x] creste ARN.
1236. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222001. Factorul cauzal in AIDS este
reprezentat
de
a) [x] un virus - HIV;
b) [ ] specii de stafilococ;
c) [ ] specii de streptococ;
d) [ ] spirochete;
e) [ ] endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans.
1237. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222002. Sindromul imunodeficientei
dobandite
este
a) [ ] congenital;
b) [x] consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare;
c) [ ] ereditar;
d) [ ] de etiologie microbiana;
e) [ ] de etiologie micotica.
1238. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322006. Riscul de contaminare cu
virusul HIV
prin manopere stomatologice este:
a) [x] posibil;
b) [ ] probabil;
c) [ ] exclus;
d) [ ] crescut;
e) [ ] scazut.
1239. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322007. SIDA este consecinta unei
infectii
a) [ ] Bacilare;
b) [ ] Cu candida;
c) [ ] Parazitare;
d) [x] Virale;
e) [ ] Polimicrobiene.
1240. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale
ganglionilor:
a) [x] subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior;
b) [ ] retroauriculari;
c) [ ] occipitali;
d) [ ] pretragieni;
e) [ ] submentonieri.
1241. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul
Kaposi este
localizat:
a) [ ] preferenţial pe gingie;
b) [ ] preferenţial pe mucoasa bolţii palatine;
c) [ ] preferenţial pe mucoasa jugală;
d) [ ] preferenţial pe mucoasa planşeului bucal;
e) [x] preferenţial pe gingie şi mucoasa bolţii palatine.
1242. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222028. Infectia cu HIV se transmite in
special
a) [ ] prin atingerea persoanei infectate;
b) [x] prin contact sexual;
c) [x] prin contaminare cu sange infectat;
d) [ ] aerian;
e) [ ] nu se transmite.
1243. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222029. Manifestarile extraorale si
generale
frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate de:
a) [ ] leucoplazia viloasa ;
b) [ ] sarcomul Kaposi;
c) [ ] hiperpigmentarea mucoasei orale;
d) [x] histoplasmoza;
e) [x] toxoplasmoza cerebrala.
1244. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222031. Parodontita marginala ulcero-
necrotica
rapid progresiva din AIDS
a) [ ] nu apare decat in stadiile terminale ale bolii;
b) [x] apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate;
c) [ ] se prezinta exclusiv localizat;
d) [x] se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar;
e) [x] poate fi localizata sau generalizata.
1245. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222033. Sarcomul Kaposi este
a) [x] o tumora maligna;
b) [ ] o tumora benigna;
c) [ ] specifica infectie HIV;
d) [x] nespecifica infectiei HIV;
e) [x] apare mai frecvent la bolnavii SIDA.
1246. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222034. Virusul HIV este prezent in
cantitatea
cea mai mare in:
a) [ ] lichidul santului gingival;
b) [ ] saliva;
c) [x] sange;
d) [x] lichid cefalo-rahidian;
e) [x] sperma.
1247. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322036. Diagnosticul diferential al
hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu:
a) [ ] eritroplazia;
b) [x] hiperpigmentatiile medicamentoase;
c) [x] coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana;
d) [ ] sarcomul Kaposi;
e) [ ] candidoza eritematoasa.
1248. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322037. Eritemul gingival liniar:
a) [x] se mai numeste gingivita HIV;
b) [x] frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri
usoare;
c) [x] este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere;
d) [ ] se insoţeste de mobilitate dentara;
e) [ ] creste incidenta cariilor de colet.
1249. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1422042. In cursul infectiei HIV
propriu-zise,
starea generala a bolnavului se poate altera prin:
a) [x] febra;
b) [x] inapetenta;
c) [ ] aritmie cardiaca;
d) [x] astenie;
e) [x] diaree.
1250. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2322057. Ce populaţie celulară este
afectată de
virusul HIV ?
a) [ ] limfocitele T-kiler;
b) [x] limfocitele T-helper;
c) [x] macrofagele;
d) [x] celule Langerhans;
e) [x] unii neuroni şi celulele gliale ale creierului.
1251. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1323002. Frecventa localizarii abcesului
parodontal
marginal in ordine este:
a) [ ] lingual, palatinal, vestibular;
b) [ ] palatinal, vestibular, lingual;
c) [ ] vestibular, palatinal, lingual;
d) [x] vestibular, lingual, palatinal;
e) [ ] lingual, vestibular, palatinal.
1252. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423004. Abcesul parodontal marginal
se
localizeaza cel mai frecvent:
a) [ ] palatinal;
b) [ ] lingual;
c) [x] vestibular;
d) [ ] mezial;
e) [ ] distal.
1253. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423005. Abcesul parodontal marginal
se produce
prin:
a) [ ] insistenta la periaj;
b) [x] exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul
natural al
acestuia este redus sau blocat;
c) [ ] scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale;
d) [ ] scaderea rezistentei imune a organismului;
e) [ ] microtraume repetate ale gingiei.
1254. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523008. Abcesul parodontal poate fi:
a) [x] simplu;
b) [ ] complicat;
c) [ ] mixt;
d) [ ] diferentiat;
e) [ ] simetric.
1255. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523009. Abcesul parodontal situat intre
cei 2
incisivi superiori se poate insoti de:
a) [ ] aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
b) [x] celulita a buzei superioare;
c) [ ] tulburari de ocluzie frontala;
d) [ ] cefalee si stare de curbatura;
e) [ ] sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.
1256. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523012. Hiperestezia dentinara se poate
instala
dupa:
a) [ ] periaj;
b) [x] detartraj;
c) [ ] badijonaj cu ZnCl2;
d) [ ] traumatisme dento-alveolare;
e) [ ] indepartarea obturatiilor in exces.
1257. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1623013. Lacunele cuneiforme:
a) [ ] apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare;
b) [ ] apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrine;
c) [ ] apar mai frecvent ocluzal;
d) [x] au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui;
e) [ ] nu reprezinta o lipsa de substanta.
1258. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1223029. Abcesul parodontal marginal
a) [x] este o complicatie a parodontitei marginale cronice;
b) [ ] este localizat cel mai frecvent palatinal;
c) [ ] nu poate fi intalnit niciodata lingual;
d) [x] se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale;
e) [ ] tratamentul consta in drenaj prin punctionare.
1259. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1223032. Hiperestezia dentinara devine
manifesta
in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu instrumente metalice;
b) [x] contact cu alimente;
c) [x] amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi;
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.
1260. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1323049. Hiperestezia dentinara se
instaleaza
dupa:
a) [x] retractii gingivale;
b) [x] interventii chirurgicale parodontale;
c) [ ] periaj profesional;
d) [ ] aplicarea acidului in vederea realizarii obturaţiilor fizionomice;
e) [x] planarea radiculara.
1261. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423053. Complicatiile la distanta si
generale ale
bolilor parodontiului marginal sunt:
a) [ ] gastrita cronica;
b) [ ] pancreatita;
c) [ ] rectocolita ulcero-hemoragica;
d) [x] colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica;
e) [x] septicopioemii si septicemie.
1262. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523061. Dintii limitrofi ai abcesului
parodontal:
a) [x] sunt, in general, indemni de carie;
b) [ ] prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea
abcesului;
c) [x] au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
d) [ ] prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
e) [x] au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
1263. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523067. Tumefactia din abcesul
parodontal:
a) [x] este rotunda;
b) [x] este ovalara;
c) [x] are dimensiuni variabile;
d) [x] este circumscrisa;
e) [ ] nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.
1264. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2123073. Complicatiile la distanta si
generale ale
parodontitelor marginale pot fi :
a) [x] Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica;
b) [ ] Diabet;
c) [ ] Leucemie;
d) [x] Septicopioemii;
e) [x] Septicemie.
1265. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2323083. Hiperestezia dentinara devine
manifesta
in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu alimente acre sau dulci;
b) [x] contact cu alimente solide sau lichide;
c) [ ] contact cu alimente calde(cel mai frecvent);
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.
1266. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324001. Aparatul de detartraj cu
ultrasunete
foloseste vibratii cuprinse intre:
a) [x] 20 000 - 45 000 cicli pe secunda;
b) [ ] 45 000 - 60 000 cicli pe secunda;
c) [ ] 20 000 - 60 000 cicli pe secunda;
d) [ ] 20 000 - 70 000 cicli pe secunda;
e) [ ] 20 000 - 80 000 cicli pe secunda.
1267. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324003. Profilaxia primara a
inflamatiilor
microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:
a) [x] totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale;
b) [ ] formele incipiente de imbolnavire;
c) [ ] prevenirea recidivelor;
d) [ ] tratamentul abcesului parodontal;
e) [ ] slefuiri ocluzale preventive.
1268. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324004. Substantele abrazive din
pastele de dinti
sunt:
a) [ ] azotat de potasiu;
b) [x] carbonat de calciu si magneziu;
c) [ ] monofluorfosfat de sodiu;
d) [ ] carboximetilceluloza;
e) [ ] sulfat de sodiu.
1269. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324005. Timpul unui periaj dentar
corespunzator
este de
a) [x] 3-5 minute;
b) [ ] 5-10 minute;
c) [ ] 5-7 minute;
d) [ ] 1-3 minute;
e) [ ] 5-8 minute.
1270. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424006. Actiunea amoxicilinei asupra
stafilococilor este redusa datorita:
a) [x] beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestia;
b) [ ] alfa-lactamazei secretata de acestia;
c) [ ] grosimii peretelui celular al stafilococilor;
d) [ ] lipsei beta-lactamazei;
e) [ ] virulentei deosebite a stafilococilor.
1271. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424007. Care dintre urmatoarele
antibiotice
actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?
a) [ ] Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina;
b) [ ] Nistatina, Polimixina;
c) [ ] Tetraciclina, Streptomicina;
d) [ ] Eritromicina, Cloramfenicolul;
e) [x] Fluorochinolonele.
1272. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524010. Chiuretele speciale sunt:
a) [x] chiurete Gracey;
b) [ ] chiurete Langer;
c) [ ] chiuretele Columbia-McCall;
d) [ ] chiuretele Goldman-Fox;
e) [ ] chiuretele Orban.
1273. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1224034. Matricele pentru obturatii de
colet au
urmatoarele caracteristici:
a) [x] realizeaza o suprafata neteda a obturatiei;
b) [x] permit fotopolimerizarea prin transparenta;
c) [ ] necesita obligatoriu izolarea dintelui cu diga;
d) [x] favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilor;
e) [ ] necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corecta.
1274. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1224035. Mijloace secundare de
indepartare a
placii microbiene sunt:
a) [x] matasea interdentara;
b) [x] scobitori din lemn;
c) [ ] periajul electric;
d) [x] periute interdentare;
e) [ ] periute din par natural.
1275. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324041. Aparatul de detartraj cu
ultrasunete este
format din:
a) [x] generatorul electric;
b) [ ] sistemul de incalzire a apei;
c) [x] sistemul de racire cu apa;
d) [x] piesa de mana si partea terminala activa;
e) [x] dispozitivul de pornire-oprire.
1276. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324043. Dezavantajele periilor de dinti
cu peri
naturali sunt:
a) [x] oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea;
b) [ ] se incarca bine si retin pasta de dinti;
c) [ ] nu produc traumatisme gingivale;
d) [x] degradare mecanica intr-un timp relativ scurt;
e) [ ] suplete prea mare.
1277. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324045. Efectele secundare ale folosirii
indelungate ale clorhexidinei sunt:
a) [ ] recesiuni parodontale;
b) [x] modificari tranzitorii ale senzatiei gustative;
c) [x] coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice;
d) [x] depuneri crescute de tartru supragingival;
e) [x] iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale.
1278. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424051. Ampicilina este:
a) [x] un antibiotic obtinut prin semisinteza;
b) [ ] o fluoximetilpenicilina;
c) [ ] o benzilpenicilina;
d) [x] similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg;
e) [ ] un antibiotic aminoglicozidic.
1279. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424054. Nistatina are urmatoarele
indicatii:
a) [x] stomatita micotica a nou-nascutilor;
b) [x] stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti;
c) [x] stomatita micotica sub placa protetica;
d) [x] profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti;
e) [ ] gingivo-stomatita ulcero-necrotica.
1280. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524059. Detartrajul:
a) [x] este o manopera sangeranda;
b) [x] subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;
c) [ ] este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;
d) [x] este supra- si subgingival;
e) [x] se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.
1281. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524063. Periile de dinti cu par natural
sunt
confectionate mai frecvent din:
a) [x] par de camila;
b) [ ] par de vitel;
c) [ ] par de cal;
d) [x] par de porc;
e) [ ] par de oaie.
1282. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2124073. Stimulatorul gingival
actioneaza:
a) [ ] in primele saptamani dupa interventiile chirurgicale;
b) [ ] pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartraj;
c) [x] pentru indepartarea placii microbiene;
d) [x] pentru masaj gingival;
e) [x] pentru indepartarea detritusurilor moi.
1283. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324077. Care dintre următoarele sunt
mijloace
secundare, ajutătoare de îndepărtare a plăcii
microbiene şi a resturilor organice?
a) [x] Duşurile şi irigaţia bucală;
b) [x] Scobitorile din lemn;
c) [x] Firul de mătase;
d) [x] Stimulatorul gingival;
e) [ ] Detartrorul ultrasonic.
1284. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324078. Clătirea gurii după un periaj
dentar
corect
a) [ ] nu este necesară;
b) [x] se face cu apă curentă;
c) [x] se face cu clorhexidină;
d) [x] se face cu sanguinarină;
e) [x] se face cu hipermanganat de potasiu.
1285. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324079. Care dintre următoarele
afirmaţii în
legătură cu detartrajul, sunt adevărate:
a) [x] reprezintă una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale;
b) [ ] necesită dexteritate din partea practicianului;
c) [x] este o manoperă sângerândă;
d) [x] necesită protecţie de antibiotice la pacienţii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc);
e) [ ] tehnicile moderne prevăd în exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic.
1286. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324082. Administrarea Augmentinului
ca
tratament medicamentos al parodontitelor marginale
cronice profunde, este contraindicată
a) [x] in herpes;
b) [x] in mononucleoză infecţioasă;
c) [x] in leucemie limfoidă;
d) [ ] in anemie;
e) [x] in tratamentul cu alopurinol.
1287. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2924091. Clorhexidina se indica in:
a) [x] abcese parodontale marginale;
b) [ ] hiperestezie dentinara;
c) [x] gingivite acute;
d) [x] gingivite cronice si parodontite marginale cronice;
e) [x] prevenirea depunerii placii microbiene.
1288. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazut S1315002. In cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:
a) [ ] Drenaj endodontal;
b) [ ] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [ ] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [ ] Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [x] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.
1289. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315004. In parodontita apicala acuta
hiperemica
consecutiva depasirii apexului cu material de
obturatie, este contraindicata:
a) [ ] Expectativa;
b) [ ] Interventia chirurgicala;
c) [x] Dezobturarea canalului radicular;
d) [ ] Administrarea de antialgice;
e) [ ] Infiltratia plexala cu novocaina 1%.
1290. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415006. Daca secretia se mentine in
canal si dupa
folosirea pansamentelor medicamentoase se
poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
a) [ ] Dontisolon;
b) [x] pasta Walkhoff;
c) [ ] ciment zinc oxid eugenol;
d) [ ] endometazona;
e) [ ] ciment fosfat de zinc.
1291. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515008. Care din urmatoarele
materiale cauzeaza
cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii
apexului:
a) [ ] Produsele care contin aldehida formica;
b) [ ] Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina;
c) [x] Eugenatul de zinc iodoformat;
d) [ ] Araldit;
e) [ ] Rasini cu epoxizi.
1292. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515009. Care din urmatorii factori
conditioneaza
intensitatea manifestarilor clinice in depasirile
apicale:
a) [ ] Volumul de substanta care a depasit apexul;
b) [ ] Calitatea materialului de obturatie;
c) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
d) [ ] Vecinatatea unor formatiuni nervoase;
e) [x] Toate de mai sus.
1293. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515010. Tratamentul parodontitei
apicale acute
exudative seroase necesita:
a) [ ] Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice;
b) [ ] Permeabilizarea apexului;
c) [ ] Dintele se lasa deschis;
d) [ ] Aplicarea de prisnite;
e) [x] Toate de mai sus.
1294. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515011. Tratamentul parodontitei
apicalearsenicale, forma grava, consta in:
a) [ ] Extractia dintelui;
b) [ ] Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
c) [ ] Aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice;
d) [ ] Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial;
e) [x] Toate de mai sus.
1295. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515012. Urmatoarele forme de
parodontite apicale
cronice nu beneficiaza de tratament conservator:
a) [ ] Granulom chistic;
b) [ ] Abces apical cronic;
c) [ ] Osteita paradentara;
d) [ ] Parodontita apicala cronica difuza progresiva;
e) [x] Toate de mai sus.
1296. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2115013. Care este doza maxima
recomandata de
acetat de prednison in tratamentul unei parodontite
apicale acute exsudative seroase:
a) [ ] 1 tb. de 5 mg / o data pe zi;
b) [ ] 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe zi;
c) [ ] 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe zi;
d) [x] 1 tb. de 5 mg / 4 ori pe zi;
e) [ ] 1 tb. de 5 mg / 5 ori pe zi;
1297. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215028. Atitudinea terapeutica fata de
parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:
a) [ ] tratament cu diatermie;
b) [x] indepartarea pansamentului arsenical;
c) [x] aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol;
d) [ ] introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal;
e) [ ] se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice.
1298. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215029. Cauzele iatrogene ale
persistentei
secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:
a) [x] mese impinse dincolo de apex;
b) [x] iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente;
c) [x] utilizarea incorecta a agentilor fizici;
d) [ ] pozitia dintelui pe arcada;
e) [ ] varsta bolnavului.
1299. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215031. Imobilizarea dintelui in
vederea
drenajului endodontic se poate realiza:
a) [x] bidigital, dintele fiind imobilizat intre police si index;
b) [ ] palmar;
c) [x] monodigital;
d) [x] prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz;
e) [ ] prin blocaj cu fir continuu.
1300. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215032. In parodontita apicala acuta
arsenicala
forma grava se recomanda urmatoarea atitudine
terapeutica:
a) [ ] obturarea imediata coronara a dintelui;
b) [x] extractia dintelui;
c) [ ] administrarea masiva de analgetice;
d) [x] chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos;
e) [x] aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice.
1301. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215035. In tratamentul general cu
antibiotice al
parodontitelor apicale exudative seroase se poate
administra:
a) [x] Penicilina;
b) [x] Ampicilina;
c) [ ] Fenilbutazona;
d) [ ] Diclofenac;
e) [x] Tetraciclina.
1302. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215037. Pentru prevenirea evolutiei
parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme
purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
a) [x] antibiotice;
b) [ ] anticoagulante;
c) [x] antiinflamatoare nespecifice;
d) [x] antialgice;
e) [ ] antiacide.
1303. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215038. Pentru realizarea
tratamentului
endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale
acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:
a) [x] imobilizarea dintelui;
b) [x] folosirea turbinei pentru a micsora vibratia;
c) [x] anestezia;
d) [ ] administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala;
e) [ ] extractia dintelui.
1304. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215039. Schema de tratament a
parodontitei
apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:
a) [x] tratament de gangrena;
b) [x] se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului;
d) [ ] se sutureaza fistula;
e) [ ] se obtureaza dintele retrograd.
1305. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1215041. Tratamentul parodontitelor
apicale acute
poate fi dictat de:
a) [ ] profesia pacientului;
b) [ ] sexul pacientului;
c) [x] reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual);
d) [x] forma anatomo-clinica de inflamatie;
e) [x] pozitia dintelui pe arcada.
1306. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315043. In cazul secretiei seroase
abundente pe
canal din parodontitele apicale cronice se indica:
a) [x] Drenajul endodontal;
b) [x] Lasarea deschisa a dintelui;
c) [x] Crearea unei fistule artificiale medicamentoase;
d) [x] Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu;
e) [ ] Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic.
1307. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315044. In cazul secretiei seroase
moderate din
parodontita apicala cronica se practica:
a) [x] Tratament medicamentos cu antiseptice;
b) [x] Tratament medicamentos cu antibiotice;
c) [x] Cauterizarea chimica
d) [x] Cauterizarea electrica;
e) [ ] Realizarea unui abces medicamentos.
1308. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1315048. In parodontitele apicale
cronice
fistulizate:
a) [x] Se face tratament mecanic;
b) [x] Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistula;
c) [x] Se aplica pansament cu antiseptice;
d) [ ] Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canal;
e) [x] Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canal.
1309. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415052. Care sunt situatiile clinice in
care nu se
poate realiza drenajul endodontic:
a) [ ] obturatii coronare de amalgam
b) [ ] dinti acoperiti de coroane;
c) [x] lucrari protetice cu ancoraj in canal;
d) [x] corpi straini in canal;
e) [x] radacini curbe.
1310. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415055. Factorii care conditioneaza
intensitatea
manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:
a) [x] starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei;
b) [x] volumul de substanta care a depasit apexul;
c) [x] calitatea materialului de obturatie;
d) [x] topografia loco-regionala;
e) [ ] starea tesutului pulpar.
1311. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1415056. In parodontitele apicale acute
tratamentul medicamentos:
a) [x] este un tratament adjuvant;
b) [x] poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala;
c) [ ] nu este necesar;
d) [ ] este un tratament principal;
e) [ ] poate fi administrat doar pe cale orala.
1312. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1515070. Tratamentul inflamatiei
postobturatie
consta in:
a) [x] Tratament antiinflamator, antialgic;
b) [x] Iradieri locale cu radiatii infrarosii;
c) [x] Iradieri locale cu radiatii ultrascurte;
d) [ ] Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 ml;
e) [ ] Prisnite cu ghiata, aplicate pe obraz.
1313. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2315087. Extractia dentara in caz de
parodontita
apicala purulenta se indica
a) [ ] in diabet;
b) [x] drenaj endodontic inefcient;
c) [x] stare generala afectata;
d) [x] boala de focar;
e) [x] dinte fara valoare functionala.
1314. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216001. Baza santului gingival o
constituie
a) [ ] epiteliul sulcular;
b) [x] conturul coronar al epiteliului jonctional;
c) [ ] epiteliul adamantin redus;
d) [ ] insertia epiteliala;
e) [ ] jonctiunea amelo-dentinara.
1315. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216002. Celulele periferice situate pe
suprafata
convexa a mugurelui dentar formeaza
a) [x] stratul adamantin extern;
b) [ ] stratul adamantin intern;
c) [ ] lamina dentara primara;
d) [ ] teaca Hertwig;
e) [ ] stratul epitelial.
1316. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216003. Primul stadiu al eruptiei
dentare pasive se
caracterizeaza prin
a) [ ] aparitia fenomenului de atritie;
b) [ ] epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smalt;
d) [ ] epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementului;
e) [ ] baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement.
1317. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416004. Adancimea santului gingival
este in
medie:
a) [ ] 2 mm;
b) [ ] 1,5 mm;
c) [ ] 1 mm;
d) [x] 1,8 mm;
e) [ ] 2,2 mm.
1318. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416005. Gingia fixa are o inaltime
verticala de:
a) [ ] 3-5 mm;
b) [x] 1-9 mm;
c) [ ] 5-9 mm;
d) [ ] 1-5 mm;
e) [ ] 3-9 mm.
1319. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516007. Coroana clinica este:
a) [ ] portiunea dintelui acoperita de smalt;
b) [ ] portiunea dintelui acoperita de cement;
c) [x] portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;
d) [ ] mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale;
e) [ ] mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale.
1320. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2116012. Mucoasa gingivala este:
a) [ ] Senzoriala;
b) [ ] Jugala;
c) [ ] Alveolara;
d) [ ] De captusire;
e) [x] Masticatorie.
1321. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816024. Cresteri ale volumului de lichid
gingival
se constata:
a) [ ] dimineata;
b) [ ] prin masaj gingival;
c) [ ] in sarcina;
d) [ ] in urma folosirii contraceptivelor;
e) [x] toate de mai sus.
1322. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216027. Care din urmatoare functii
sunt
caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontal
a) [x] functia senzitiva;
b) [x] functia colageno-formatoare;
c) [ ] mezializarea fiziologica;
d) [ ] functia de implantare;
e) [x] functia de nutritie.
1323. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216031. Care sunt componentele
gingiei
a) [x] papila interdentara;
b) [x] marginea gingivala libera;
c) [ ] mucoasa alveolara;
d) [ ] frenul labial;
e) [x] gingia fixa.
1324. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216032. Eruptia dentara activa se
caracterizeaza
prin
a) [x] coroana anatomica este egala cu coroana clinica;
b) [x] radacina anatomica este egala cu radacina clinica
c) [x] apozitie de os alveolar;
d) [ ] coroana clinica este mai mare decit coroana anatomica;
e) [x] deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional.
1325. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1216033. Gingia fixa se caracterizeaza
prin
a) [ ] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mm;
b) [x] prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;
c) [ ] este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferiori;
d) [x] adera ferm de dinte;
e) [x] adera de osul alveolar.
1326. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316039. Osul alveolar propriu-zis se
mai numeste
si:
a) [ ] os alveolar sustinator;
b) [x] lamina dura;
c) [x] lamina cribriforma;
d) [ ] os medular;
e) [ ] corticala externa.
1327. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1316042. Principalele tipuri de celule
din
desmodontiu sunt:
a) [x] fibroblasti;
b) [x] osteoblasti;
c) [ ] odontoblasti;
d) [x] cementoblasti;
e) [x] celule nediferentiate.
1328. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416047. Epiteliul oral este format din
urmatoarele straturi:
a) [x] granulos;
b) [x] cornos;
c) [x] bazal;
d) [x] spinos;
e) [ ] lamelar.
1329. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1416050. Raportul topografic intre
cement si smalt
poate fi:
a) [x] cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuri;
b) [ ] cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuri;
c) [x] cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuri;
d) [ ] cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuri;
e) [x] cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuri.
1330. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1516053. Formele de uzura pe care le
sufera dintii
in timpul derularii functiilor aparatului dentomaxilar
sunt:
a) [x] atritia;
b) [ ] egresiunea;
c) [ ] extruzia;
d) [x] abfractia;
e) [x] eroziunea..
1331. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316071. Epiteliul joncţional poate fi
localizat:
a) [x] numai pe smalt;
b) [x] pe smalt si pe cement;
c) [x] numai pe cement;
d) [ ] pe smalt si pe dentina;
e) [ ] numai pe dentina.
1332. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2316076. Zonele cele mai bogate in os
medular
sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:l
a) [ ] la nivelul molarilor inferiori;
b) [ ] la nivelul premolarilor inferiori;
c) [x] la nivelul premolarilor superiori;
d) [ ] la nivelul tuberozitatii maxilare;
e) [x] la nivelul molarilor superiori.
1333. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este
reprezentat de:
a) [ ] epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cement;
b) [ ] baza santului gingival se proiecteaza pe cement;
c) [x] epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cement;
d) [x] baza santului gingival se proiecteaza pe smalt;
e) [ ] epiteliul jonctional este localizat pe smalt.
1334. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816097. Gingia fixa are o inaltime
verticala de:
a) [x] 2 mm;
b) [x] 5 mm;
c) [x] 7 mm;
d) [x] 1 mm;
e) [ ] 10 mm.
1335. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816098. Pozitia gingiei fata de dinte
depinde de:
a) [ ] sex;
b) [x] varsta;
c) [x] tipul constitutional;
d) [x] traumatisme directe;
e) [x] traumatisme indirecte.
1336. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816100. Zonele cele mai bogate in os
medular
sunt:
a) [ ] caninii superiori;
b) [ ] caninii inferiori;
c) [x] tuberozitatea maxilara;
d) [x] premolarii inferiori;
e) [x] molarii inferiori.
1337. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2816101. Mobilitatea dentara fiziologica
are valori
de:
a) [ ] 0,15 mm la pluriradiculari;
b) [ ] 0,10 mm la monoradiculari;
c) [x] 0,15 mm la monoradiculari;
d) [x] 0,10 mm la pluriradiculari;
e) [ ] 0,18 mm la pluriradiculari.
1338. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2916104. Cresteri ale lichidului gingival
se
constata:
a) [x] dimineata;
b) [x] prin periaj;
c) [ ] la pubertate;
d) [x] in perioada de vindecare dupa tratament chirurgical;
e) [x] in cursul folosirii contraceptivelor.
1339. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1217001. Informatia antigenica preluata
de
limfocitul B determina
a) [ ] declansarea raspunsului imun celular;
b) [x] declansarea raspunsului imun umoral;
c) [ ] reactia antigen-anticorp;
d) [ ] imunitate nespecifica;
e) [ ] elaborarea enzimelor cu rol distructiv celular.
1340. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1217002. Leucotoxina este o exotoxina
sintetizata
de
a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
c) [ ] Prevotella;
d) [ ] Treponema denticola;
e) [ ] Capnocytophaga.
1341. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317003. Cele mai importante
parafunctii cu rol in
producerea bolii parodontale sunt:
a) [x] bruxismul;
b) [ ] respiratia orala si deglutitia infantila;
c) [ ] onicofagia;
d) [ ] sugerea degetului;
e) [ ] periajul dentar traumatic.
1342. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1417004. In cadrul maturarii placii
bacteriene,
substantele anorganice sunt compuse din saruri de:
a) [ ] Mg;
b) [ ] Al;
c) [x] Ca;
d) [ ] Fe;
e) [ ] Li.
1343. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517007. Actinobacillus
actinomycetemcomitans
este implicat in producerea:
a) [ ] gingivitei descuamative;
b) [x] parodontopatiei juvenile;
c) [ ] gingivostomatitei ulceronecrotice;
d) [ ] parodontopatiei adultului;
e) [ ] parodontitei marginala cronica.
1344. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517010. Formarea placii bacteriene
incepe dupa
periaj la:
a) [ ] doua ore;
b) [ ] 30 minute;
c) [ ] 10 minute;
d) [x] 60 minute;
e) [ ] 3 ore.
1345. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517011. Nivelul maxim de acumulare a
tartrului
se obtine la:
a) [ ] 1-2 luni de la initierea depunerii;
b) [ ] 2-4 luni de la initierea depunerii;
c) [ ] 3-4 luni de la initierea depunerii;
d) [x] 4-6 luni de la initierea depunerii;
e) [ ] 6-8 luni de la initierea depunerii.
1346. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317019. Edentatia isi exercita rolul de
factor
favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale
cronice:
a) [ ] in plan vertical;
b) [ ] in plan orizontal;
c) [ ] in plan sagital;
d) [ ] in plan oblic;
e) [x] in plan orizontal si vertical.
1347. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317021. Cele mai multe din conditiile de
patogen
parodontal le indeplineste:
a) [ ] Porphyromonas gingivalis;
b) [ ] Veilonella;
c) [ ] Prevotella intermedia;
d) [x] Actinobacillus actinomycetemcomitans;
e) [ ] Bacteroides gracillis.
1348. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2517022. Compoziţia plăcii dentare
procentual în
bacterii este de:
a) [ ] 20%;
b) [ ] 30%;
c) [ ] 60%;
d) [x] 70%;
e) [ ] 100%.
1349. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317037. Aderenta bacteriilor la
pelicula
dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:
a) [x] aderenta prin mecanism electrostatic;
b) [ ] aderenta prin mecanism chimic;
c) [ ] aderenta prin mecanisme hidrofile;
d) [x] aderenţa prin structuri bacteriene specializate;
e) [x] aderenta prin receptori de suprafata specifici.
1350. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1317045. Tartrul supragingival se
caracterizeaza
prin:
a) [ ] culoare maroniu inchis spre negru;
b) [ ] este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera;
c) [x] localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori;
d) [x] se depune pe suprafaţa ocluzala a dinţilor lipsiţi de antagonistiş
e) [x] are consistenta friabila moale.
1351. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1417052. Placa supragingivala este
alcatuita in
prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:
a) [x] glicoproteine;
b) [x] carbohidrati;
c) [x] factori de inhibitie ai hemaglutinarii;
d) [ ] celule fagocitare;
e) [ ] celule epiteliale descuamate.
1352. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517055. Bruxismul este:
a) [x] diurn;
b) [ ] intotdeauna nocturn;
c) [x] caracterizat de aparitia de fatete de atritie;
d) [x] un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;
e) [ ] miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.
1353. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517058. Saliva contine numerosi
factori
antibacterieni ca:
a) [x] lizozimul;
b) [ ] indolul;
c) [x] lactoferina;
d) [ ] amoniac;
e) [x] sistemul peroxidaza.
1354. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1517059. Tartrul dentar:
a) [x] se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia;
b) [x] se depune de la varste tinere;
c) [x] care apare primul este cel supragingival;
d) [x] incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene;
e) [ ] se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare
ca in
saliva.
1355. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1617061. Celula bacteriana prezinta
urmatorii
factori de structura cu actiune nociva asupra
parodontiului:
a) [x] peretele celular bacterian;
b) [ ] enzime;
c) [ ] exotoxine;
d) [ ] metaboliti;
e) [x] lipopolizaharidul.
1356. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1617062. Factorii favorizanti in
etiologia
parodontitei marginale cronice sunt:
a) [ ] placa bacteriana;
b) [x] tartru dentar,
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] cariile dentare;
e) [x] edentatia.
1357. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317076. Fumatul actioneaza local prin:
a) [ ] iritatii indirecte;
b) [x] iritatii directe;
c) [x] depuneri de nicotina;
d) [ ] vasoconstrictie periferica;
e) [ ] ischemie.
1358. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317077. Anomaliile dento-maxilare
care
favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice
sunt:
a) [x] incongruenta dento-alveolara cu inghesuire;
b) [ ] ocluzia cap la cap;
c) [x] ocluzia deschisa;
d) [x] ocluzia adanca;
e) [x] incongruenta dento-alveolara cu spatiere.
1359. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi
de ordin:
a) [ ] psihiatric;
b) [x] neurologic;
c) [x] psihologic;
d) [x] ocluzal;
e) [x] professional.
1360. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2817099. Hiperfunctia hipofizei
produce:
a) [x] spatieri dentare;
b) [x] cresterea in volum a maxilarelor;
c) [x] impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale;
d) [ ] aspect palid al gingiei;
e) [ ] cresterea usoara a mobilitatii dintilor.
1361. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2917101. Factorii locali favorizanti ai
bolii
parodontale sunt:
a) [x] factorii iatrogeni;
b) [x] obiceiurile vicioase;
c) [ ] placa bacteriana;
d) [x] trauma ocluzala;
e) [x] tartrul dentar.
1362. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219001. Examenul radiologic efectuat
in
gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni
indica aproape intotdeauna
a) [x] Demineralizarea septurilor alveolare;
b) [ ] Hiperestezie dentinara;
c) [ ] Traumatism ocluzal;
d) [ ] Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapical;
e) [ ] Adenite.
1363. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219002. Formele cele mai numeroase de
imbolnavire ale parodontontiului marginal
a) [x] Prezinta o inflamatie manifesta;
b) [ ] Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare;
c) [ ] Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului;
d) [ ] Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive ;
e) [ ] Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina.
1364. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219003. Gingivita cronica (simpla,
mecomplicata)
a) [x] Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana);
b) [ ] Este de cauza micotica;
c) [ ] Este de natura virala;
d) [ ] Apare in cadrul unor boli sistemice;
e) [ ] Apare in lichenul plan sau alte dermatoze.
1365. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219004. Parodontita juvenila este
a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.
1366. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219005. Parodontita prepubertala este
a) [ ] Este o parodontita rapid progresiva;
b) [ ] Este o parodontita ulcero-necrotica;
c) [x] Este o parodontita rapid progresiva precoce;
d) [ ] Este o atrofie parodontala;
e) [ ] Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente.
1367. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1419011. Cate categorii de parodontite
cuprinde
clasificarea lui F.Carranza?
a) [ ] 3;
b) [ ] 4;
c) [x] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.
1368. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1519013. Dupa gradul de afectare a
structurilor
parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica
in:
a) [ ] gingivite, parodontite si parodontoze;
b) [ ] gingivite, parodontite si parodontome;
c) [ ] stomatite si parodontite;
d) [ ] parodontite, parodontoze si parodontome;
e) [x] gingivite si parodontite.
1369. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619014. Urmatoarele medicamente au
ca efect
secundar gingivite hiperplazice:
a) [x] hidantoina;
b) [ ] betablocantele;
c) [ ] metronidazolu;
d) [ ] cefalosporinele;
e) [ ] prednisonul.
1370. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia
internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in
anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal
a) [x] Parodontite;
b) [x] Parodontoze;
c) [x] Parodontome;
d) [ ] Parodontita prepuberala;
e) [ ] Parodontita rapid progresiva.
1371. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1219030. Din punct de vedere al
afectarii structurii
parodontiului marginal, in gingivite este afectat
a) [ ] Parodontiul de sustinere;
b) [x] Parodontiul marginal de invelis;
c) [x] Epiteliul si corionul gingival;
d) [x] Sistemul ligamentar supraalveolar;
e) [ ] Sinusul maxilar.
1372. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319032. Gingivitele din cursul unei
stari
fiziologice se clasifica in:
a) [x] gingivite de pubertate;
b) [x] gingivite de sarcina;
c) [x] gingivite de menopauza;
d) [ ] gingivite hiperplazice idiopatice;
e) [ ] gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana.
1373. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319034. Gingivo-stomatitele acute se
clasifica in:
a) [x] gingivo-stomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivo-stomatita herpetica;
c) [x] aftele recidivante;
d) [ ] gingivite din SIDA;
e) [ ] stomatite din SIDA.
1374. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319036. In gingivite este afectat:
a) [x] parodontiul marginal de invelis;
b) [x] sistemul ligamentar supraalveolar;
c) [ ] ligamentele orizontale;
d) [ ] ligamentele oblice;
e) [ ] nici una din acestea.
1375. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1319039. Parodontita rapid progresiva
precoce
prezinta urmatoarele forme:
a) [ ] parodontita rapid progresiva a adultului;
b) [x] parodontita prepubertara;
c) [x] parodontita juvenila;
d) [ ] parodontita din SIDA;
e) [ ] parodontita ulcero-necrotica.
1376. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619048. Gingivite si gingivo-stomatite
acute si
subacute sunt:
a) [x] gingivostomatita ulcero-necrotica;
b) [x] gingivostomatita herpetica;
c) [ ] gingivita alergica;
d) [x] gingivostomatita aftoasa recidivanta;
e) [ ] gingivostomatita de menopauza.
1377. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1619050. Gingivitele descuamative
reprezinta
manifestari bucale ale:
a) [x] pemfigusului ;
b) [ ] diabetului ;
c) [x] lichenului plan ;
d) [ ] administrarii de antagonisti de Ca;
e) [x] sclerodermiei.
1378. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319060. Parodontiul marginal prezinta
semne de
suferinta in situatii ca
a) [ ] infectie virala;
b) [ ] infectie fungica;
c) [x] trauma ocluzala;
d) [x] lipsa de contact dentar ocluzal;
e) [ ] edentatii unidentare.
1379. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319063. La adulti inflamatia are:
a) [x] intensitate redusa;
b) [x] evolutie lenta;
c) [x] pusee inflamatorii subacute;
d) [ ] evolutie rapid progresiva;
e) [ ] caracter recidivant.
1380. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319064. Urmatoarele denumiri sunt
necorespunzatoare:
a) [x] gingivita tartrica;
b) [x] gingivita iritativa;
c) [x] gingivita de cauza iritativa;
d) [ ] gingivita cronica (simpla, necomplicata);
e) [ ] gingivita cronica de cauza microbiana.
1381. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2319065. Gingivitele descuamative apar
in
urmatoarele afectiuni:
a) [x] lichen plan;
b) [x] sclerodermie;
c) [x] pemfigus;
d) [ ] sindrom Behcet;
e) [ ] lupus eritematos diseminat.
1382. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2819077. Gingivitele descuamative se
intalnesc in
unele boli sistemice ca:
a) [ ] diabet;
b) [x] lichen plan;
c) [x] sclerodermie;
d) [ ] carenta vitaminei C;
e) [x] pemfigus.
1383. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2919081. Dupa clasificarea Catedrei de
Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in
cursul unor boli sistemice ca:
a) [x] diabet;
b) [x] boli de sange;
c) [ ] menopauza;
d) [x] carenta vitaminei C;
e) [x] stari immune.
1384. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320004. Gingivita cronica de cauza
microbiana
poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant
actioneaza:
a) [ ] 2-3 ani;
b) [x] 2-3 luni;
c) [ ] 2-4 luni;
d) [ ] 2-4 zile;
e) [ ] 2-3 saptamani.
1385. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420005. Care din urmatoarele
simptome nu le
intalnim la pacientii cu gingivita cronica:
a) [ ] usor prurit gingival;
b) [x] dureri severe;
c) [ ] senzatie de usturime;
d) [ ] sangerari gingivale la periaj;
e) [ ] sangerari gingivale la masticatie.
1386. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420006. Cate zone distincte afectate se
descriu
histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?
a) [ ] 3;
b) [x] 4;
c) [ ] 5;
d) [ ] 6;
e) [ ] 7.
1387. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420008. Principalul semn clinic obiectiv
in
gingivitele cronice il reprezinta:
a) [ ] culoarea rosie deschisa a gingiei;
b) [ ] tumefactia;
c) [x] sangerarea gingivala;
d) [ ] modificarile aspectului suprafetei gingivale;
e) [ ] consistenta variabila a gingiei.
1388. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520009. Gingivita acuta ulcero-
necrotica:
a) [ ] apare in special la batrani;
b) [ ] s-a dovedit a fi o boala contagioasa;
c) [x] are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;
d) [ ] este favorizata de deficienta vitaminei PP;
e) [ ] prezinta hipersalivatie seroasa.
1389. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520014. Perioada de incubatie a
virusului herpetic
implicat in producerea gingivo-stomatitei
herpetice este:
a) [x] 48-72 ore;
b) [ ] 36-48 ore;
c) [ ] 18 ore;
d) [ ] 24 ore;
e) [ ] 24-48 ore.
1390. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1620015. Gingivita acuta ulcero-
necrotica este
caracterizata prin:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] alterarea starii generale;
c) [ ] absenta sangerarii la palpare cu sonda;
d) [ ] consistenta ferma a papilelor;
e) [ ] mobilitate dentara.
1391. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2920033. Semnul patognomonic din
gingivostomatita ulcero-necrotica este:
a) [ ] culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerate;
b) [x] papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat);
c) [ ] gingivoragii la cele mai mici atingeri;
d) [ ] adenopatie regionala;
e) [ ] limitarea deschiderii gurii prin trismus.
1392. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220038. In candidoza acuta, subiectiv
pot aparea:
a) [x] senzatii dureroase la atingere, masticatie;
b) [x] dificultatea de a purta protezele mobile;
c) [x] fisuri dureroase ale comisurilor orale;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [ ] prurit gingival.
1393. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220039. In gingivita din cursul ciclului
menstrual
apar urmatoarele manifestari:
a) [ ] prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale;
c) [x] usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice;
d) [ ] hipersalivatie;
e) [x] senzatie de tensiune.
1394. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220042. In pericoronaritele acute pot
aparea
urmatoarele complicatii:
a) [ ] trismus;
b) [ ] febra;
c) [x] abcese de vecinatate;
d) [x] edem laringian;
e) [x] meningita acuta.
1395. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1220043. Pacientii cu gingivita cronica
semnaleaza:
a) [x] usor prurit gingival;
b) [x] sangerari gingivale la periaj si masticatie;
c) [x] senzatie de usturime;
d) [ ] tumefactie;
e) [ ] halena.
1396. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320053. Producerea gingivostomatitei
ulceronecrotice
este data de:
a) [x] boli generale cronice casectizante;
b) [ ] menopauza si postmenopauza;
c) [ ] deficitul de vitamina A, D, E;
d) [x] prezenţa bacililor fuziformi si spirochetelor;
e) [ ] hiposalivatia din colagenoze.
1397. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1320055. Sindromul PLUMMER-
VINSON din
anemia hipocroma consta in:
a) [x] glosita;
b) [x] ulceratii orale si faringiene;
c) [ ] mucoasa gingivala este palida;
d) [x] disfagie;
e) [ ] toate de mai sus.
1398. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1420059. Simptomatologia gingivitei
acute ulceronecrotice
cuprinde:
a) [ ] fisuri dureroase la comisuri;
b) [x] halena fetida intensa;
c) [x] limitarea deschiderii gurii prin trismus;
d) [ ] stare generala de regula nealterata;
e) [x] dureri spontane iradiante in oasele maxilare.
1399. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520061. Conditiile favorizante de
aparitie a
gingivostomatitelor micotice sunt:
a) [x] consumul excesiv de antibiotice;
b) [x] sarcina;
c) [ ] varsta si sexul;
d) [x] SIDA;
e) [x] diabetul.
1400. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520065. Gingivita la pubertate este
caracterizata
prin:
a) [x] aparitia ei atat la fete cat si la baieti;
b) [ ] este mai frecventa intre 10-12 ani;
c) [x] implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;
d) [ ] aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;
e) [x] inflamatie gingivala rosu-violacee.
1401. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1520066. Gingivita ulcero-necrotica este
caracterizata prin:
a) [x] dureri spontane iradiate in oasele maxilare;
b) [x] senzatie de gust metalic si alterat;
c) [x] halena fetida;
d) [x] aspect decapitat al papilelor;
e) [ ] mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.
1402. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2120076. Factori favorizanti in
producerea
gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt:
a) [x] fumatul excesiv;
b) [ ] deficitul vitaminelor E si PP;
c) [x] alcoolismul;
d) [x] pericoronaritele;
e) [x] stresul.
1403. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2320086. În gingivita acuta ulcero-
necrotica sunt
prezente urmatoarele simptome obiective:
a) [ ] senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale;
b) [x] rigiditatea fetei si adenopatie regionala;
c) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
d) [x] papile interdentare cu "aspect decapitat";
e) [ ] accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.
1404. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2820106. Tumora de sarcina
a) [ ] prezinta o incidenta de 3-6 % cazuri;
b) [ ] prezinta o incidenta de 5-10 % cazuri;
c) [ ] apare dupa luna a 5-a de sarcina;
d) [x] din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom;
e) [x] apare dupa luna a 3-a de sarcina.
1405. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2920115. Gingivitele hiperplazice
medicamentoase
pot sa apara in urma administrarii de:
a) [x] antagonisti de calciu;
b) [ ] stamicin;
c) [x] hidantoina;
d) [ ] cefalosporine;
e) [x] ciclosporine.
1406. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221001. Parodontita marginala rapid
progresiva
apare cel mai frecvent
a) [ ] dupa 40 ani;
b) [ ] la varstnici;
c) [ ] la copii;
d) [x] dupa 20 ani;
e) [ ] la menopauza.
1407. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221002. Semnul patognomonic al
PMCS este:
a) [ ] durere localizata;
b) [ ] sangerari gingivale la succiune;
c) [x] senzatie de egresiune;
d) [ ] halistereza;
e) [ ] prezenta pungilor parodontale.
1408. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321004. Incidenta parodontitei
marginale rapid
progresive este de:
a) [ ] 2-6%;
b) [x] 4-8%;
c) [ ] 48%;
d) [ ] 33%;
e) [ ] 0,5%.
1409. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421006. In parodontita juvenila, in
forma
localizata se produc migrari patologice ale:
a) [ ] molarilor secunzi si incisivilor;
b) [ ] molarilor primi si caninilor;
c) [x] molarilor primi si incisivilor;
d) [ ] molarilor secunzi si caninilor;
e) [ ] premolarilor.
1410. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1521014. Radiologic, in parodontita
juvenila:
a) [x] resorbtia osoasa este verticala;
b) [ ] resorbtia osoasa este orizontala;
c) [ ] apare halistereza;
d) [ ] demineralizarea are aspect de canal septal;
e) [ ] demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.
1411. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621015. in parodontita juvenila la
examenul
radiologic se remarca:
a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] resorbtia osoasa orizontala;
c) [ ] halistereza;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.
1412. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621016. In parodontita marginala
cronica
profunda la examenul radiologic se remarca:
a) [ ] integritatea osului alveolar;
b) [ ] halistereza;
c) [ ] resorbtie osoasa orizontala;
d) [x] resorbtie osoasa verticala;
e) [ ] resorbtie osoasa mixta.
1413. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321021. Elementul esenţial de
diferenţiere şi
transformare a gingivitei în parodontită marginală
cronică este:
a) [ ] apariţia sângerării gingivale spontane;
b) [ ] apariţia fisurilor Stillman;
c) [ ] apariţia tartrului;
d) [x] afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie;
e) [ ] mobilitatea dinţilor.
1414. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2921030. Incidenta maxima a
episoadelor agresive
este in jurul varstei de:
a) [ ] 20 ani;
b) [ ] 25-30 ani;
c) [x] 30-35 ani;
d) [ ] 35-40 ani;
e) [ ] 45 ani.
1415. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221034. In parodontita marginala
cronica
profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele
zone:
a) [ ] zona mentoniera;
b) [x] liniile oblice externa si interna;
c) [ ] gaura palatina mare;
d) [x] cresta zigomato-molara;
e) [x] zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori.
1416. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1221037. Subiectiva in paroodntita
marginala
cronica superficiala apar:
a) [ ] migrari dentare patologice;
b) [x] prurit gingival;
c) [x] jena dureroasa la nivelul gingiei;
d) [x] usturimi gingivale;
e) [x] sangerari gingivale.
1417. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321042. In parodontita marginala
profunda
rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele
microorganisme:
a) [x] Bacillus forsytus - 25%;
b) [ ] Bacillus forsytus - 52%;
c) [ ] Bacillus forsytus - 40%;
d) [ ] Porphyromonas gingivalis -50%;
e) [x] Porphyromonas gingivalis - 15 %.
1418. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321043. Parodontita juvenila se
caracterizeaza
prin:
a) [x] lipsa unei inflamatii evidenta clinic;
b) [ ] pungi parodontale false;
c) [ ] radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi;
d) [x] mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi;
e) [x] resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi.
1419. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1321049. Uneori pungile parodontale au
perete
extern partial osos la nivelul:
a) [ ] apofizelor genii;
b) [ ] spinei nazale;
c) [x] liniilor oblice: interna si externa;
d) [x] crestei zigomato-malare;
e) [x] zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori.
1420. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421051. In parodontita marginala
cronica mixta
semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a) [x] fisuri Stillman;
b) [x] feston McCall;
c) [ ] atrofie osoasa predominant verticala;
d) [ ] retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate;
e) [x] hiperestezie.
1421. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421052. In parodontita marginala
cronica
profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare
gingivo-osoasa a furcatiilor:
a) [x] gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular;
b) [ ] gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa;
c) [x] gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm;
d) [ ] gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus;
e) [x] gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular.
1422. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1421054. Parodontita prepubertala este
asociata
unor boli generale ca:
a) [x] sindromul Down;
b) [x] sindromul Papillon-Lefevre;
c) [ ] hiperfosfatazia;
d) [ ] anemia;
e) [x] sindromul Chediak-Higashi.
1423. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1521057. In parodontita marginala
cronica
profunda la adult, subiectiv:
a) [x] apar tulburari de masticatie;
b) [x] tulburari de fonatie;
c) [ ] retractie gingivala;
d) [ ] pungi adevarate;
e) [x] manifestari psihice anxios-obsesive.
1424. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1621068. Parodontita marginala cronica
superficiala se caracterizeaza prin:
a) [x] prurit gingival;
b) [ ] dureri intense la atingerea gingiei;
c) [x] jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie;
d) [ ] senzatie de gust metalic si alterat;
e) [ ] dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.
1425. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321078. Ce tip de exsudat se poate
întâlni în
pungile parodontale adevărate din parodontita
marginală cronică profundă a adultului?
a) [x] exsudat seros;
b) [ ] exsudat fibrinos;
c) [x] exsudat sero-fibrinos;
d) [ ] exsudat sangvinolent;
e) [x] exsudat purulent.
1426. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321084. Care dintre următoarele
caractere
definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în
parodontita marginală cronică superficială:
a) [x] papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform "prelins" interdentar spre marginea incizala
sau
suprafaţa ocluzală;
b) [x] uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte;
c) [x] papila gingivală are uneori aspect lobulat, cu un şanţ discret la bază, care o delimitează de gingia
fixă;
d) [ ] relieful papilei este şters, pâna aproape de dipariţie;
e) [ ] papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări.
1427. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2321085. Care dintre următoarele
afirmaţii în
legătură cu parodontita prepubertară, sunt adevărate:
a) [x] apare la dentiţia temporară şi mixtă;
b) [x] este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre;
c) [x] este asociată cu sindromul Down;
d) [ ] nu se asociază cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia;
e) [x] este asociată cu sindromul Chediak-Higashi.
1428. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2821103. In parodontita marginala
cronica
superficiala:
a) [ ] scade fosfataza alcalina;
b) [ ] scade ARN;
c) [x] scade Succindehidrogenaza;
d) [x] creste fosfataza alcalina;
e) [x] creste ARN.
1429. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222001. Factorul cauzal in AIDS este
reprezentat
de
a) [x] un virus - HIV;
b) [ ] specii de stafilococ;
c) [ ] specii de streptococ;
d) [ ] spirochete;
e) [ ] endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans.
1430. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222002. Sindromul imunodeficientei
dobandite
este
a) [ ] congenital;
b) [x] consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare;
c) [ ] ereditar;
d) [ ] de etiologie microbiana;
e) [ ] de etiologie micotica.
1431. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322006. Riscul de contaminare cu
virusul HIV
prin manopere stomatologice este:
a) [x] posibil;
b) [ ] probabil;
c) [ ] exclus;
d) [ ] crescut;
e) [ ] scazut.
1432. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322007. SIDA este consecinta unei
infectii
a) [ ] Bacilare;
b) [ ] Cu candida;
c) [ ] Parazitare;
d) [x] Virale;
e) [ ] Polimicrobiene.
1433. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale
ganglionilor:
a) [x] subangulomandibulari si ai lantului cervical anterior;
b) [ ] retroauriculari;
c) [ ] occipitali;
d) [ ] pretragieni;
e) [ ] submentonieri.
1434. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul
Kaposi este
localizat:
a) [ ] preferenţial pe gingie;
b) [ ] preferenţial pe mucoasa bolţii palatine;
c) [ ] preferenţial pe mucoasa jugală;
d) [ ] preferenţial pe mucoasa planşeului bucal;
e) [x] preferenţial pe gingie şi mucoasa bolţii palatine.
1435. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222028. Infectia cu HIV se transmite in
special
a) [ ] prin atingerea persoanei infectate;
b) [x] prin contact sexual;
c) [x] prin contaminare cu sange infectat;
d) [ ] aerian;
e) [ ] nu se transmite.
1436. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222029. Manifestarile extraorale si
generale
frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate de:
a) [ ] leucoplazia viloasa ;
b) [ ] sarcomul Kaposi;
c) [ ] hiperpigmentarea mucoasei orale;
d) [x] histoplasmoza;
e) [x] toxoplasmoza cerebrala.
1437. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222031. Parodontita marginala ulcero-
necrotica
rapid progresiva din AIDS
a) [ ] nu apare decat in stadiile terminale ale bolii;
b) [x] apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectate;
c) [ ] se prezinta exclusiv localizat;
d) [x] se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar;
e) [x] poate fi localizata sau generalizata.
1438. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222033. Sarcomul Kaposi este
a) [x] o tumora maligna;
b) [ ] o tumora benigna;
c) [ ] specifica infectie HIV;
d) [x] nespecifica infectiei HIV;
e) [x] apare mai frecvent la bolnavii SIDA.
1439. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1222034. Virusul HIV este prezent in
cantitatea
cea mai mare in:
a) [ ] lichidul santului gingival;
b) [ ] saliva;
c) [x] sange;
d) [x] lichid cefalo-rahidian;
e) [x] sperma.
1440. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322036. Diagnosticul diferential al
hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu:
a) [ ] eritroplazia;
b) [x] hiperpigmentatiile medicamentoase;
c) [x] coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana;
d) [ ] sarcomul Kaposi;
e) [ ] candidoza eritematoasa.
1441. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1322037. Eritemul gingival liniar:
a) [x] se mai numeste gingivita HIV;
b) [x] frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri
usoare;
c) [x] este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere;
d) [ ] se insoţeste de mobilitate dentara;
e) [ ] creste incidenta cariilor de colet.
1442. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1422042. In cursul infectiei HIV
propriu-zise,
starea generala a bolnavului se poate altera prin:
a) [x] febra;
b) [x] inapetenta;
c) [ ] aritmie cardiaca;
d) [x] astenie;
e) [x] diaree.
1443. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2322057. Ce populaţie celulară este
afectată de
virusul HIV ?
a) [ ] limfocitele T-kiler;
b) [x] limfocitele T-helper;
c) [x] macrofagele;
d) [x] celule Langerhans;
e) [x] unii neuroni şi celulele gliale ale creierului.
1444. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1323002. Frecventa localizarii abcesului
parodontal
marginal in ordine este:
a) [ ] lingual, palatinal, vestibular;
b) [ ] palatinal, vestibular, lingual;
c) [ ] vestibular, palatinal, lingual;
d) [x] vestibular, lingual, palatinal;
e) [ ] lingual, vestibular, palatinal.
1445. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423004. Abcesul parodontal marginal
se
localizeaza cel mai frecvent:
a) [ ] palatinal;
b) [ ] lingual;
c) [x] vestibular;
d) [ ] mezial;
e) [ ] distal.
1446. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423005. Abcesul parodontal marginal
se produce
prin:
a) [ ] insistenta la periaj;
b) [x] exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul
natural al
acestuia este redus sau blocat;
c) [ ] scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale;
d) [ ] scaderea rezistentei imune a organismului;
e) [ ] microtraume repetate ale gingiei.
1447. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523008. Abcesul parodontal poate fi:
a) [x] simplu;
b) [ ] complicat;
c) [ ] mixt;
d) [ ] diferentiat;
e) [ ] simetric.
1448. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523009. Abcesul parodontal situat intre
cei 2
incisivi superiori se poate insoti de:
a) [ ] aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;
b) [x] celulita a buzei superioare;
c) [ ] tulburari de ocluzie frontala;
d) [ ] cefalee si stare de curbatura;
e) [ ] sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.
1449. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523012. Hiperestezia dentinara se poate
instala
dupa:
a) [ ] periaj;
b) [x] detartraj;
c) [ ] badijonaj cu ZnCl2;
d) [ ] traumatisme dento-alveolare;
e) [ ] indepartarea obturatiilor in exces.
1450. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1623013. Lacunele cuneiforme:
a) [ ] apar in 1/3 medie a suprafetelor dentare;
b) [ ] apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrine;
c) [ ] apar mai frecvent ocluzal;
d) [x] au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui;
e) [ ] nu reprezinta o lipsa de substanta.
1451. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1223029. Abcesul parodontal marginal
a) [x] este o complicatie a parodontitei marginale cronice;
b) [ ] este localizat cel mai frecvent palatinal;
c) [ ] nu poate fi intalnit niciodata lingual;
d) [x] se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale;
e) [ ] tratamentul consta in drenaj prin punctionare.
1452. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1223032. Hiperestezia dentinara devine
manifesta
in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu instrumente metalice;
b) [x] contact cu alimente;
c) [x] amprentarea campului protetic cu hidrocoloizi;
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.
1453. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1323049. Hiperestezia dentinara se
instaleaza
dupa:
a) [x] retractii gingivale;
b) [x] interventii chirurgicale parodontale;
c) [ ] periaj profesional;
d) [ ] aplicarea acidului in vederea realizarii obturaţiilor fizionomice;
e) [x] planarea radiculara.
1454. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1423053. Complicatiile la distanta si
generale ale
bolilor parodontiului marginal sunt:
a) [ ] gastrita cronica;
b) [ ] pancreatita;
c) [ ] rectocolita ulcero-hemoragica;
d) [x] colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastrica;
e) [x] septicopioemii si septicemie.
1455. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523061. Dintii limitrofi ai abcesului
parodontal:
a) [x] sunt, in general, indemni de carie;
b) [ ] prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea
abcesului;
c) [x] au reactie pozitiva la testele de vitalitate;
d) [ ] prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;
e) [x] au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.
1456. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1523067. Tumefactia din abcesul
parodontal:
a) [x] este rotunda;
b) [x] este ovalara;
c) [x] are dimensiuni variabile;
d) [x] este circumscrisa;
e) [ ] nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.
1457. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2123073. Complicatiile la distanta si
generale ale
parodontitelor marginale pot fi :
a) [x] Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastrica;
b) [ ] Diabet;
c) [ ] Leucemie;
d) [x] Septicopioemii;
e) [x] Septicemie.
1458. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2323083. Hiperestezia dentinara devine
manifesta
in urmatoarele conditii:
a) [x] contact cu alimente acre sau dulci;
b) [x] contact cu alimente solide sau lichide;
c) [ ] contact cu alimente calde(cel mai frecvent);
d) [x] contact cu peria de dinti;
e) [ ] poate aparea si spontan.
1459. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324001. Aparatul de detartraj cu
ultrasunete
foloseste vibratii cuprinse intre:
a) [x] 20 000 - 45 000 cicli pe secunda;
b) [ ] 45 000 - 60 000 cicli pe secunda;
c) [ ] 20 000 - 60 000 cicli pe secunda;
d) [ ] 20 000 - 70 000 cicli pe secunda;
e) [ ] 20 000 - 80 000 cicli pe secunda.
1460. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324003. Profilaxia primara a
inflamatiilor
microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:
a) [x] totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale;
b) [ ] formele incipiente de imbolnavire;
c) [ ] prevenirea recidivelor;
d) [ ] tratamentul abcesului parodontal;
e) [ ] slefuiri ocluzale preventive.
1461. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324004. Substantele abrazive din
pastele de dinti
sunt:
a) [ ] azotat de potasiu;
b) [x] carbonat de calciu si magneziu;
c) [ ] monofluorfosfat de sodiu;
d) [ ] carboximetilceluloza;
e) [ ] sulfat de sodiu.
1462. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324005. Timpul unui periaj dentar
corespunzator
este de
a) [x] 3-5 minute;
b) [ ] 5-10 minute;
c) [ ] 5-7 minute;
d) [ ] 1-3 minute;
e) [ ] 5-8 minute.
1463. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424006. Actiunea amoxicilinei asupra
stafilococilor este redusa datorita:
a) [x] beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestia;
b) [ ] alfa-lactamazei secretata de acestia;
c) [ ] grosimii peretelui celular al stafilococilor;
d) [ ] lipsei beta-lactamazei;
e) [ ] virulentei deosebite a stafilococilor.
1464. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424007. Care dintre urmatoarele
antibiotice
actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?
a) [ ] Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina;
b) [ ] Nistatina, Polimixina;
c) [ ] Tetraciclina, Streptomicina;
d) [ ] Eritromicina, Cloramfenicolul;
e) [x] Fluorochinolonele.
1465. [S] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524010. Chiuretele speciale sunt:
a) [x] chiurete Gracey;
b) [ ] chiurete Langer;
c) [ ] chiuretele Columbia-McCall;
d) [ ] chiuretele Goldman-Fox;
e) [ ] chiuretele Orban.
1466. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1224034. Matricele pentru obturatii de
colet au
urmatoarele caracteristici:
a) [x] realizeaza o suprafata neteda a obturatiei;
b) [x] permit fotopolimerizarea prin transparenta;
c) [ ] necesita obligatoriu izolarea dintelui cu diga;
d) [x] favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilor;
e) [ ] necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corecta.
1467. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1224035. Mijloace secundare de
indepartare a
placii microbiene sunt:
a) [x] matasea interdentara;
b) [x] scobitori din lemn;
c) [ ] periajul electric;
d) [x] periute interdentare;
e) [ ] periute din par natural.
1468. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324041. Aparatul de detartraj cu
ultrasunete este
format din:
a) [x] generatorul electric;
b) [ ] sistemul de incalzire a apei;
c) [x] sistemul de racire cu apa;
d) [x] piesa de mana si partea terminala activa;
e) [x] dispozitivul de pornire-oprire.
1469. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324043. Dezavantajele periilor de dinti
cu peri
naturali sunt:
a) [x] oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitatea;
b) [ ] se incarca bine si retin pasta de dinti;
c) [ ] nu produc traumatisme gingivale;
d) [x] degradare mecanica intr-un timp relativ scurt;
e) [ ] suplete prea mare.
1470. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1324045. Efectele secundare ale folosirii
indelungate ale clorhexidinei sunt:
a) [ ] recesiuni parodontale;
b) [x] modificari tranzitorii ale senzatiei gustative;
c) [x] coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice;
d) [x] depuneri crescute de tartru supragingival;
e) [x] iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale.
1471. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424051. Ampicilina este:
a) [x] un antibiotic obtinut prin semisinteza;
b) [ ] o fluoximetilpenicilina;
c) [ ] o benzilpenicilina;
d) [x] similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg;
e) [ ] un antibiotic aminoglicozidic.
1472. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1424054. Nistatina are urmatoarele
indicatii:
a) [x] stomatita micotica a nou-nascutilor;
b) [x] stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti;
c) [x] stomatita micotica sub placa protetica;
d) [x] profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti;
e) [ ] gingivo-stomatita ulcero-necrotica.
1473. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524059. Detartrajul:
a) [x] este o manopera sangeranda;
b) [x] subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;
c) [ ] este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;
d) [x] este supra- si subgingival;
e) [x] se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.
1474. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS1524063. Periile de dinti cu par natural
sunt
confectionate mai frecvent din:
a) [x] par de camila;
b) [ ] par de vitel;
c) [ ] par de cal;
d) [x] par de porc;
e) [ ] par de oaie.
1475. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2124073. Stimulatorul gingival
actioneaza:
a) [ ] in primele saptamani dupa interventiile chirurgicale;
b) [ ] pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartraj;
c) [x] pentru indepartarea placii microbiene;
d) [x] pentru masaj gingival;
e) [x] pentru indepartarea detritusurilor moi.
1476. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324077. Care dintre următoarele sunt
mijloace
secundare, ajutătoare de îndepărtare a plăcii
microbiene şi a resturilor organice?
a) [x] Duşurile şi irigaţia bucală;
b) [x] Scobitorile din lemn;
c) [x] Firul de mătase;
d) [x] Stimulatorul gingival;
e) [ ] Detartrorul ultrasonic.
1477. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324078. Clătirea gurii după un periaj
dentar
corect
a) [ ] nu este necesară;
b) [x] se face cu apă curentă;
c) [x] se face cu clorhexidină;
d) [x] se face cu sanguinarină;
e) [x] se face cu hipermanganat de potasiu.
1478. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324079. Care dintre următoarele
afirmaţii în
legătură cu detartrajul, sunt adevărate:
a) [x] reprezintă una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale;
b) [ ] necesită dexteritate din partea practicianului;
c) [x] este o manoperă sângerândă;
d) [x] necesită protecţie de antibiotice la pacienţii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc);
e) [ ] tehnicile moderne prevăd în exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic.
1479. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2324082. Administrarea Augmentinului
ca
tratament medicamentos al parodontitelor marginale
cronice profunde, este contraindicată
a) [x] in herpes;
b) [x] in mononucleoză infecţioasă;
c) [x] in leucemie limfoidă;
d) [ ] in anemie;
e) [x] in tratamentul cu alopurinol.
1480. [M] Capitol: ODONTO Grad de dificultate: scazutS2924091. Clorhexidina se indica in:
a) [x] abcese parodontale marginale;
b) [ ] hiperestezie dentinara;
c) [x] gingivite acute;
d) [x] gingivite cronice si parodontite marginale cronice;
e) [x] prevenirea depunerii placii microbiene.

ROLUL FACTORILOR FUNCȚIONALI ÎN FORMAREA


APARATULUI DENTO-MAXILAR
1. Pasajul aerian nazofaringian realizează adaptarea curentului de aer la condițiile
cerute de respirația pulmonară prin (după Boboc):
a. arhitectonica specială care reglează cantitatea de aer și schimbările de direcție a
fluxului aerian
b. țesutul venos erectil care determină umectarea aerului
c. funcțiile specifice ale epiteliului, care determină reglarea cantității de aer și
schimbările de direcție a fluxului aerian
d. inervație, care prin activitate reflexă comandă încălzirea aerului
e. funcțiile specifice ale epiteliului care determină purificarea aerului.
 
2. Camerele de cald WORMS reprezintă:
a. un sistem venos superficial de încălzire a aerului
b. un sistem venos profund de răcire a aerului
c. un sistem venos profund de încălzire a aerului
d. un sistem venos superficial de răcire a aerului
e. un sistem venos profund de umectare a aerului.
 
3. Purificarea aerului la nivelul pasajului aerian nazofaringian se realizează prin:
a. trecerea curentului de aer prin fosele nazale care antrenează și aerul din sinusurile
maxilare
b. glandele caliciforme care secretă mucus
c. secreția glandelor din mucoasa nazală, foarte bogată în lizozim
d. reflexul nazal de strănut
e. țesutul venos erectil
 
4. Pasajul aerian nazofaringian realizează purificarea aerului inspirat prin:
a. secreția de lizozim
b. sistemul venos profund
c. rețeaua musculară densă cu funcții de țesut erectil
d. modificări de calibru ale sistemului cavernos
e. modificări reflexe de calibru ale hipofaringelui.
 
5. Pasajul aerian nazofaringian realizează prin funcțiile specifice ale epiteliului de la
acest nivel ( după Boboc ):
a. purificarea aerului
b. încălzirea aerului
c. reglarea schimbării de direcție a fluxului aerian
d. umectarea aerului
e. reglarea cantității fluxului aerian
 
6. Mucoasa nazală constituie punctul de plecare pentru numeroase reflexe (după
Boboc):
a. nazocardiace
b. nazodentare
c. olfactoenterice
d. laringo-glotice
e. olfacto-renale
 
7. Mucoasa nazală constituie punctul de plecare pentru numeroase reflexe:
a nazo-dentare
b. nazo-labiale
c. nazo-salivare
d. nazo-laringiene
e. olfacto-tiroidiene
 
8. După Boboc, producerea unui palat îngust și înalt, conex cu existența respirației
orale se poate datora:
a. unei despicături maxilo-palatine
b. hipertensiunii expirației bucale în cazurile în care ar produce o închidere a valvulei
labiale prin sugerea buzelor
c. unui dezechilibru între prresiunea negativă a inspirației nazale, care nu este
echilibrată de presiunea expirației nazale
d. suprapunerii unei deglutiții infantile de tip lateral
e. asocierii cu obiceiul vicios de interpoziție autotropă cu succiune a mucoasei jugale
 
9. Mecanismele prin care respirația orală intervine în dezvoltarea aparatului dento-
maxilar sunt:
a. aerul inspirat pe gură are acțiune directă asupra bolții palatine cu producerea
palatului înalt
b. presiunea din sinusul maxilar crește
c. apar modificări în comportamentul complexului hioidian
d. apare o deplasare a incisivilori superiori în retrodenție
e. lipsa de eficiență a buzei superioare ce nu mai poate neutraliza forțele laterale de
îngustare a arcadei superioare
 
10. Respirația orală intervine asupra dezvoltării aparatului dento-maxilar și feței în
general prin următoarele cauze aerodinamice, fizice,mecanice ( după Boboc):
a. presiunea din sinus crește și nu mai este contrabalansată presiunea atmosferică
b. presiunea din sinus se reduce și nu mai este contrabalansată presiunea atmosferică
c. gura este deschisă, apare o întindere și aplicarea musculaturii obrazului pe pereții
laterali ai maxilarului superior are un rol de compresiune
d. gura este deschisă și limba contrabalansează hipertonia musculaturii obrazului
e. modificări în comportamentul complexului hioidian, ce favorizează o retropoziție a
mandibulei și limbii, cu tulburări în dezvoltarea sagitală

11. Mecanismele prin care respirația orală intervine asupra dezvoltării aparatului
dentomaxilar sunt:
a. Impactul direct al aerului inspirat pe gură cu bolta palatină
b. Creșterea presiunii din sinusurile maxilare, cu producerea unui efect de tiraj asupra
aerului din cavitatea nazală
c. Incapacitatea buzei superioare de a neutraliza forțele laterale de îngustare a arcadei
superioare
d. Hipertonicitatea buzei superioare
e. Aplicarea presiunii limbii pe peretele anterior al bolții palatine

12. După Boboc, au fost incriminate ca și cauze aerodinamice fizice, cauze mecanice
de influență a respirației orale asupra dezvoltării aparatului dentomaxilar:
a. Acțiunea directă a aerului inspirat pe gură asupra boltei, cu producerea palatului
înalt
b. Hipertonia mușchilor orbiculari determină incongruență dentoalveolară
c. Presiunea din sinusul maxilar se reduce și nu mai este contrabalansată presiunea
atmosferică ce se exercită pe pereții laterali ai maxilarului superior, îngustându-i
d. Presiunea din sinusul maxilar crește, prin lipsa evacuării aerului la acest nivel,
determinând coborârea palatului dur
e. Mandibula fiind coborâtă, limba nu-și mai poate exercita apăsarea pe pereții laterali
ai bolții
 
13. Cauzele mecanice prin care respirația orală intervine asupra dezvoltării aparatului
dento-maxilar sunt:
a. Prezența vegetațiilor limfoepiteliale
b. Perturbarea jocului antagonist al suprafețelor masticatorii ale molarilor
c. Presiunea din sinusul maxilar crește și, astfel nu mai este contrabalansată presiunea
atmosferică
d. Modificarea comportamentului complexului hioidian, ce favorizează o retropoziție
a mandibulei și limbii, cu tulburări în dezvoltarea sagitală
e. Limba nu-și mai poate excrcita acțiunea sa de apăsare pe pereții laterali ai bolții
palatine
 
14. Respirația orală (după Boboc) intervine asupra dezvoltării aparatului dento-
maxilar și feței în general prin cauze aerodinamice fizice, cauze mecanice, precum:
a. Presiunea din sinusul maxilar crește pe seama inhibării creșterii maxilare
b. Modificări în comportamentul complexului hioidian, ce favorizează o retropoziție a
mandibulei și limbii, cu tulburări în dezvoltarea sagitală
c. Hipotensiunea expirației bucale
d. Prezența vegetațiilor limfoepiteliale ce împiedică funcția respiratorie, poate
determina o deplasare înapoi și inferior a mandibulei
e. Lipsa oscilațiilor presorii respiratorii, ce se găsesc la vase și prin care se poate
ajunge la o inhibare a creșterii osoase
 
15. Prezența vegetațiilor limfoepiteliale:
a. Împiedică funcția respiratorie
b. Stimulează funcția respiratorie
c. Când obstacolul este înalt se produce o ușoară extensie a capului
d. Când obstacolul este înalt se produce o ușoară flexie a capului
e. Poate determina o deplasare înainte a mandibulei pentru a lărgi lumenul faringian
 
16. Anomalii dentomaxilare ce pot prejudicia condițiile respiratorii:
a. Ocluzia deschisă
b. Retropoziția mandibulei
c. Îngustarea maxilarului superior
d. Diastema patologică
e. Incluzia dentară

17. Următoarele anomalii dentomaxilare pot prejudicia condițiile respiratorii:


a. ocluzia adâncă
b. diastema
c. ocluzia deschisă
d. dizarmonia dento-maxilară
e. retropoziția mandibulei
 
18. Prezența vegetațiilor limfoepiteliale ce împiedică funcția respiratorie poate
determina:
a. O deplasare distală a mandibulei când obstacolul limfoepitelial este înalt
b. O deplasare înainte a mandibulei când obstacolul este înalt
c. O ușoară estensie a capului când obstacolul este înalt
d. Laterognația mandibulei când obstacolul este unilateral
e. Laterodeviația mandibulei când obstacolul limfocpitelial este unilateral
 
 
19. După Boboc, prezența vegetațiilor limfoepiteliale ce împiedică funcția
respiratorie:
a. Determină o deplasare spre lateral a mandibulei
b. Determină deplasarea înainte a mandibulei
c. Determină o ușoară estensie a capului cu o deplasare distală a mandibulei, când
obstacolul epitelial este înalt
d. Are ca și consecință directă indusă hiperemierea patologică a mucoasci nazale
e. Induce consecutiv perturbări în jocul antagonist al suprafețelor masticatorii ale
molarilor
 
20. Tulburările de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar din anomaliile dento-
maxilare care pot determina respirația orală sau agravarea acesteia sunt:
a. îngustarea maxilarului superior
b. Retropoziția mandibulei
c. Ocluzia deschisă
d. Ocluzia adâncă acoperită
e. Laterodeviația mandibulară
 
21. Influență negativă a anomaliilor dentomaxilare asupra respirației este susținută de
următoarele argumente și observații (după Boboc): (169-170)
a. Obstrucția nazala unilaterală
b. Insuficientă funcțională primitivă
c. O predispoziție la inflamații în mod frecvent favorizată de îngustimea pasajului
nazal
d. Fenomene de stază limfatică și circulatorie favorizate de îngustimea pasajului nazal
e. Variațiile de poziție ale limbii
 
22. Tipul leptosomatic este caracterizat prin: (170)
a. Față prelungită
b. Fanta labială închisă
c. Compresiune de maxilar
d. Astm
e. Tendința alergică
 
23. După Korkhaus, retrognația mandibulară se poate datora: (170)
a. Alăptării naturale
b. Alăptării artificiale
c. Obiceiurilor vicioase
d. Unor cauze congenitale
e. Hiperextensiei capului
 
24. Tipul leptosomatic se caracterizează prin: (170)
a. Față prelungită
b. Fanta labială deschisă
c. Compresiune la maxilar
d. Fanta labială închisă
e. Față turtită
 
25. După Korkhaus retrognația mandibulară se poate datora: (170)
a. Hiperextensiei capului
b. Cauzelor congenitale
c. Obiceiurilor vicioase
d. Întârzierii în dezvoltarea generală
e. Alăptării artificiale
 
26. Tipul constituțional leptosomatic este caracterizat prin: (170)
a. Incompetența labială
b. Față prelungită
c. Absența vegetațiilor adenoide
d. Buza superioară scurtă
e. Buza superioară alungită
 
27. Lărgirea pasajului nazal nu se poate realiza prin: (172)
a. Disjuncție rapidă
b. Disjuncție ultra-rapidă
c. Expansiune cu ajutorul plăcilor ortodontice
d. Deplasarea înainte a mandibulei
e. Terapie maxilo-toracică
 
28. Mărirea lumenului faringian: (172)
a. Se obține prin poziționarea posterioară a mandibulei
b. Se obține prin poziționarea anterioară a mandibulei
c. Nu se modifică în relație cu poziția mandibulară
d. Necesită o terapie complexă cunoscută ca terapie maxilotoracică
e. Se modifică în relație cu poziția scheletică
 
29. În digestie, cavitatea bucală are rol în: (173)
a. Prehensiunea alimentelor
b. Gustație
c. Impregnare salivară
d. Fragmentarca alimentelor
e. Toate răspunsurile sunt corecte
 
30. Alimentația artificială prezintă următoarele caracteristici: (174)
a. Copilul este stimulat să realizeze mișcări de propulsie
b. Este însoțită de ingestia unei cantități de aer
c. Periclitează așezarea corectă a primelor elemente dentare
d. Asigură copilului un somn liniștitor
e. Întrunește calitățile nutritive ale laptelui matern
 
31. Față de alimentația la sân, alimentația artificială a nou născutului are câteva
inconveniențe (174)
a. Copilul evită să facă mișcări de propulsie
b. Crește secreția salivară
c. Scade secreția salivară
d. Copilul evită să facă mișcări de retropulsie
e. Aerofagie
 
32. Prin compararație cu alăptarea la san, alimentarea artificială prezintă unele
invonveniențe (după Boboc): (174)
a. Aerofagie
b. Creșterea secreției salivare
c. Travaliul muscular suplimentar determină propulsia exagerată a mandibulei
d. Copilul evită să facă mișcări de propulsie
e. Se reduce secreția salivară
 
33. Alimentarea artificială a sugarului are câteva inconveniențe: (174)
a. reducerea secreției salivare
b. creșterea secreției salivare
c. aerofagie
d. absența stimulilor funcționali de propulsie ai mandibulei
e. creșterea travaliului muscular
 
34. Copiii alimentați artificial pot prezenta: (174)
a. Deformații rahitice ale maxilarului superior
b. Lipsa propulsiei mandibulei (retrognatism)
c. Tulburări ale ATM
d. Prognatism mandibular
e. Macrognație mandibulară
 
35. Kantorowicz și Korkhaus, pe baza unui studiu efectuat pe copii alimentați
artificial, au constatat că prezentau deformații rahitice ale maxilarelor: (174)
a. 50%
b. 45%
c. 70%
d. 60%
e. 55%
 
36. Față de alăptarea la sân, alimentearea artificială prezintă următoarele
inconveniențe:
a. aerofagie
b. copilul evită să facă mișcări de propulsie
c. crește secreția salivară
d. prin absența stimulilor funcționali de propulsie a mandibulei este periclitată
așezarea corectă a primelor elemente dentare
e. disfagie
 
37. Inconveniențele alimentației artificiale constau în: (174)
a. Evitarea de către copil a mișcărilor de propulsie, deoarece laptele curge mai ușor și
în cantitate mai mare
b. Aerofagie
c. Reducerea secreției salivare
d. Somn agitat
e. Influențe de ordin general, deoarece niciun substituent nu poate întruni calitățile
nutritive și imunologice ale laptelui matern
 
38. În ATM în timpul masticației se produc mișcări complexe denumite: (175)
a. Mișcări în balama — specifice rozătoarelor
b. Mișcări de propulsie și retropulsie - caracteristice rumegatoarelor
c. Mișcări de lateralitate specifice carnivorelor
d. Mișcări de circumducție
e. Nici un răspuns de mai sus
 
39. După Ackermann, principalele perioade ale variațiilor funcționale masticatorii
sunt: ( 175)
a. Perioada postnatală: schița funcțională
b. Perioada prenatală 0-6 luni: succiune labioalveololinguală
c. Perioada primei dentiții abrazate: 20 de dinți de lapte ascuțiți și cu îngustare
ocluzală
d. Perioada primei dentiții neabrazate: presiune funcțională mai mare
e. A doua dentiție neabrazată
 
40. După Ackerman, citat de Boboc, referitor la etapizarea funcției masticatorii în
dezvoltare, următoarea afirmație este falsă: (175-176)
a. în primele luni de viață, absența dinților și morfologia ATM permit o mare libertate
b. apariția dinților temporari și angrenajul interdentar duc la sistemizarea contracțiilor
musculare
c. abraziunea dinților temporari scade eficientă masticatorie
d. abraziunea dinților permanenți este o perioada de eficiență maximă masticatorie
e. în perioada primei dentiții abrazate, se exercită o presiune funcțională mai mare
decât în prima dentiție neabrazată

41. Referitor la stereotipurile dinamice de masticație, următorul enunț este FALS


(Boboc): (176)
a. Stereotipul dinamic locator se caracterizează prin supraocluzie incisivă accentuată
b. Stereotipul dinamic locator prezintă o pantă atenuată a tuberculului articular
c. Stereotipul dinamic frecător prezintă o masticație viguroasă
d. Stereotipul dinamic frecător prezintă o dezvoltare puternică a aparatului dento-
maxilar
e. Stereotipul dinamic tocător se caracterizează prin dinți cu cuspizi proeminenți
 
42. În contextul mecanismelor masticației, incizia alimentelor (după Boboc): (177) A
a. Solicită incisivii la basculare în jurul punctului de rotație (hypomochlion radicular)
b. Are traiecte funcționale care variază după natura alimentelor
c. Se referă la fărâmițarea și triturarea alimentelor
d. Se asociază cu o mică inocluzie molară, care ar avea rol și în protecția parodontală
e. Se realizează în 4 etape distincte, în care prima este faza liberă
 
43. După Ackermann, incizia solicită incisivii la: (177)
a. Basculare în jurul punctului de rotație
b. Torsiuni în jurul punctului de rotație
c. Basculări în jurul punctului hypomochlion radicular
d. Torsiuni în jurul punctului hypomochlion radicular
e. Rezistență din partea incisivilor în timpul mișcării
 
44. În triturarea alimentelor, Maronneaud distinge următoarele etape: (178)
a. O fază de subocluzie
b. O fază de orientare prejuxtaocluzală (MARTINET)
c. O fază juxtaocluzală (Dubecq)
d. O fază de ocluzie
e. O fază subpalatală
 
45. După Boboc, eficiența masticatorie: (179)
a. Este crescută compensator în ocluzia deschisă
b. Este scăzută în progenie
c. Se referă la capacitatea de triturare a aparatului dento-maxilar
d. Este crescut în ocluzia adâncă
e. Este crescut compensator m retrognatismul mandibular
 
46. Scăderea eficienței masticatorii se datorează: (179)
a. Masticației grăbite
b. Masticației leneșe
c. Comportamentului funcțional individual
d. Pierderii unităților dentare
e. Abraziei dentare
 
47. Intensitatea forței determinate de mușchii mobilizatori ai mandibulei este, după
Gysi:
a. Maseter 35 kg
b. Temporal 35 kg
c. Temporal 28 kg
d. Maseter 26 kg
e. Maseter 16 kg
 
48. După GYSI, citat de ACKERMANN, intensitatea forței ce o determina mușchiul
este: (180)
a. 32,5 Kg
b. 28,5 Kg
c. 35 Kg
d. 16Kg
e. 26 Kg
 
49. Dinții pot suporta presiuni verticale mari. Presiunile bilaterale menționate de Max
Muller sunt: (181)
a. Incisivi - 32 kg
b. Molarii III - 70 kg
c. Canini - 35 kg
d. Molarul I - 45,70 kg
e. Premolar II - 38 kg
 
50. Puterea de suport a dinților la presiuni verticale bilaterale după Max Muller este:
(181)
a. Pentru incisivi - 32 kg
b. Pentru molarii III - 65,5 kg
c. Pentru canini - 35 kg
d. Pentru incisivii laterali - 42,5 kg
e. Pentru premolarii II 44 kg
 
51. Tulburările masticatorii ca factori predispozanți pentru producerea anomaliilor
dento-maxilare, intervin prin mai multe căi (după Boboc): (184)
a. Secreția salivară reflexă mai crescută, consecință a leziunilor odontale în faza
dureroasă
b. Abraziunea precoce a caninilor temporari (4-5 ani) împiedică stabilizarea unui
stereotip dinamic masticator
c. Secreția salivară scăzută
d. Datorită activității insuficiente, musculatura masticatorie și oasele maxilare sunt
dezvoltate mai puțin
e. Migrări verticale și înclinări anormale ale unor dinți determină rezultante orizontale
puternice, care sunt sursa unor malpoziții dentare la distanță
 
52. Tulburările masticatorii, ca factori predispozanți în anomaliile dento-maxilare
intervin prin:
a. reducerea sau absența abraziei fiziologice
b. dezvoltarea mai redusă a oaselor maxilare
c. accelerarea abraziei fiziologice
d. apariția unor migrări verticale și orizontale ale dinților
e. scăderea secreției salivare cu instalarea proceselor distructive coronare
 
53. Tulburările masticatorii, ca factori predispozanți pentru producerea anomaliilor
dento-maxilare, intervin prin mai multe căi:
a. hiperdezvoltarea musculaturii masticatorii
b. secreția salivară crescută
c. migrări verticale și orizontale ale dinților
d. lipsa abraziei fiziologice
e. secreția salivară mai scăzută
 
54. Activitatea masticatorie insuficientă: (184)
a. Stimulează musculatura masticatorie
b. încetinește dezvoltarea oaselor maxilare
c. Stiumuleaza abraziunea fiziologică
d. Ajută la mezializarea fiziologică a mandibulei
e. Stimulează dezvoltarea parodonțiului marginal
 
55. Anomaliile dento-maxilare odată instalate pot micșora eficiența masticatorie prin
mai multe mecanisme: (184-185)
a. Blocaje
b. În unele ocluzii foarte adânci, dinții pot leza direct mocoasa de pe maxilarul
antagonist
c. Reducerca suprafeței de contact ocluzal
d. Absența sau dificultatea în efectuarea unor mișcări masticatorii
e. Secreție salivară mai scăzută
 
56. După Boboc, între mecanismele prin care anomalia dento-maxilară influențează
masticația se regăsesc: (184-185)
a. creșterea suprafeței de contact ocluzal în ocluzia deschisă
b. reducerea suprafeței de contact ocluzal în ocluzia distalizată
c. infrasolicitarea funcțională la nivelul dinților ce nu pot intra în contact în ocluzia
progenă cu inocluzia sagitală
d. limitarea mișcărilor masticatorii de circumducție în malpoziții dentare orizontale
e. creșterea pragului de sensibilitate parodontală la nivelul dinților cu infrasolicitare
ocluzală
 
57. După Boboc, între mecanismele prin care anomaliile dentomaxilare influențează
masticația se regăsesc : (184-185)
a. În ocluzia deschisă, creșterea secreției salivare contribuie pozitiv la realizarca
masticației
b. Reducerea suprafeței de contact ocluzal în ocluzie deschisă
c. Dificultatea în efectuarea unor mișcări masticatorii în progenii cu inocluzie sagitală
inversă
d. Lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist în ocluzii foarte adânci
e. În ocluzii adânci moderate eficiența masticatorie este crescută prin efectuarea cu
precădere a mișcărilor masticatorii verticale, stimulându-se funcțional creșterea
armonioasă a masivului facial
 
58. Care dintre particularitățile următoare corespunde timpului II sau faringian al
deglutiției: (186)
a. Este scurt și autonom
b. Este voluntar și constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în
faringe
c. La început are loc o inhibiție completă a inspirației
d. La sfârșit are loc o inhibiție completă a inspirației
e. Se realizează prin mișcări coordonate ale limbii, palatului moale, mandibulei și
complexului hioidian
 
59. Care dintre următoarele afirmații referitoare la timpul faringian al deglutiției sunt
ADEVĂRATE (după Boboc)? (186)
a. Este un timp scurt
b. Este un timp autonom
c. Debutează cu un inspir, apoi apare inhibita completă a inspirației
d. Progresiunea bolului alimentar se face prin unde peristaltice ale mușchiului
constrictor superior al faringelui
e. Durează 6-7 secunde
 
60. Timpul bucal al deglutiției se realizează prin mișcări coordonate ale: (186)
a. Mușchiului stilofaringian
b. Mușchiului palatofaringian
c. Complexul hioidian
d. Constrictorului superior al faringelui
e. Mandibulei
61. Timpul 3 al deglutiției este: (187)
a. Bucal
b. Voluntar
c. Faringian
d. Esofagian
e. Scurt și autonom
 
62. Următoarele afirmații despre timpul esofagian al deglutiției sunt adevărate: (187)
a. în porțiunea cervicală a esofagului prevăzută cu musculatura netedă progresiunea
este lentă
b. în porțiunea toracică, deplasarea este ceva mai lentă, durând 1,5-2 secunde
c. în porțiunea cervicală a esofagului, deplasarea se face în circa 3 secunde
d. Porțiunea toracică este alcătuită din fibre striate și fibre netede
e. Porțiunea cervicală are o lungime medie de 6-7 cm
 
63. În timpul II faringian, al deglutiției, pătrunderea alimentelor în laringe este
împiedicată prin: (187)
a. Contracția mușchiului palatofaringian
b. Inspirația deglutiției
c. Reflex de tuse
d. Alăturarea corzilor vocale
e. Contracția mușchiului tirohiroid
 
64. Referitor la etapele evolutive ale timpului bucal al deglutiției, următoarele
afirmații sunt ADEVĂRATE (după Boboc): (188)
a. Etapa tranzițională apare după erupția incisivilor temporari, limba ia o poziție mai
posterioară înapoia lor și porțiunile ei periferice pătrund în regiunile laterale edentate
b. Deglutiția viscerală la nou născut este însoțită de depărtarea maxilarelor, limba
așezată în partea anterioară, buzele asigură închiderea etanșă a cavității bucale
c. În deglutiția infantilă a nou născutului, nu există spațiu între crestele alveolare
maxilare
d. Deglutiția somatică se realizează cu arcadele în contacte.
e. Etapa tranzițională este considerată normală până la vârstă de 4-5 ani, când
fenomenele de abraziune fiziologică la canini vor permite a 2-a mezializare a
mandibulei
 
65. Deglutiția la noul născut în cadrul etapelor evolutive ale primului timp al deglutiei
(stadiul bucal) se caracterizează prin: (188)
a. Se pornește dintr-o poziție de repaus a mandibulei
b. Maxilarele sunt depărtate
c. Maxilarele sunt apropiate
d. Dorsum-ul limbii formează un șanț longitudional prin care se scurge laptele spre
faringe purtat de contracțiile mușchilor palatofaringian și stilofaringian
e. Buzele asigură închiderea etanșă a cavității bucale
 
66. Stadiul bucal la tipul “adult” de deglutiție se caracterizează prin: (189)
a. Când vârful limbii este mai înainte, osul hioid are o poziție mai înaltă
b. Când vârful limbii este mai înainte, osul hioid are o poziție mai joasă
c. Palatul moale atinge sau este în vecinătatea dinților laterali
d. Palatul moale nu atinge sau nu este în vecinătatea dinților laterali
e. Buzele sunt în contact
 
67. În deglutiția normală, după Graber, sunt implicate următoarele grupe musculare cu
activitate moderată: (191-192)
a. Mușchii pterigoidieni extern și intern
b. Fascicolul mijlociu al temporalului
c. Maseterul
d. Mușchiul obrajilor
e. Orbicularul superior
 
68. Deglutiția cu împingerea limbii — arcadele în contact cel puțin în regiunile
posterioare (după Boboc): (192)
a. Când tonusul labial este puternic, produce ocluzie deschisă
b. Determină retrodenție inferioară
c. Când tonusul labial este scăzut, produce vestibularizare incisivă, cu inocluzie
sagitală (unele anomalii clasa II subdiviziunea I Angle)
d. Limba presează în regiunile laterale, fiind vizibile impresiunile dentare
e. Când tonusul labial este scăzut, produce vestibularizare frontală bimaxilară, spațieri
frontale cu raporturi de ocluzie normale
 
69. Cleall, făcând înregistrări radiocinematografice la subiecți cu deglutiții anormale
trage concluzii: (192)
a. Limba face contact cu bolta palatină în ½ anterioară
b. Succesiunea fazelor din primul timp al deglutiției este neregulată, sacadată
c. La 16 % vârful limbii, în repaus, depășește incisivii inferiori
d. Mandibula și vârful limbii în repaus ocupă în general o poziție mai posterioară
e. Corelația dintre mișcările către înainte a limbii și a mandibulei a fost găsită viciată
 
70. Permanentizarea timpului de deglutiție infantilă se datorează: (194)
a. imaturității ncuromusculare
b. unor tulburări rinofaringiene
c. scuturilor linguale de decondiționare
d. suprapoziției grupului incisiv superior
e. suprapoziiei grupului incisiv inferior

71. Care dintre următoarele sindroame morfologice poate fi atașat etiopategeniei unei
anomalii dentomaxilare corelate unei tulburări a deglutiției după Cauhepe: (194)
a. Imaturitatea neuromusculară
b. Înclinarea vestibulară a incisivilor superiori produsă de propulsia limbii
c. Producerea unei endalveolii superioare simetrice datorită faptului că părțile laterale
ale limbii nu mai apasă asupra arcadelor dentare
d. Producerea unei ocluzii adânci prin interpunerea limbii în zonele laterale sau
anterioare ale arcadelor
e. Laterodeviatia mandibulara
 
72. După Boboc, în compresiunea de maxilar cu prodenție și ocluzie distalizată (clasa
II Angle subdiviziunea 1) deglutiția are următoarele particularități: (196)
a. Vârful limbii este plasat retroincisiv inferior
b. Limba este lățită și exercită presiuni pe fața orală a arcadelor
c. Limba se proiectează mult peste incisivii inferiori
d. Limba ocupă o poziție posterioară în palat, contribuind la crearea unui palat adânc
e. Deplasarea limbii înainte pare pasivă și este legată de gradul de separație a buzelor
în poziție de repaus
 
73. Procesul de deglutiție se desfășoară normal atunci când: (197)
a. Buzele rămân în repaos sau prezintă o contracție foarte ușoară
b. Dinții posteriori sunt în contact sau la distanță
c. Limba rămâne în interiorul limitelor cavității orale
d. Buzele se deschid ușor, compensând acțiunea limbii
e. Buzele rămân în contact printr-o contracție fermă
 
74. În activitatea clinico-terapeutică se poate considera că o deglutiție se desfășoară
normal atunci când: (197)
a. buzele rămân în repaus sau prezintă o contracție foarte ușoară
b. dinții posteriori sunt în contact sau aproape în contact
c. limba rămâne în interiorul limitelor cavității orale
d. limba se interpune ușor între marginile incizale
e. buzele rămân întredeschise
 
75. Persistența deglutiției de tip infantil se poate datora ( după Boboc): (198)
a. Unei maturizări premature neuromusculare
b. Unui tic de imitare conjucturală
c. Pierderii precoce a dinților din zona de sprijin
d. Unor cauze generale care determină apariția macroglosiei
e. Imaturității neuromusculare
 
76. După Boboc, reeducarea deglutiției prin exerciții: (198-199)
a. Se începe după 12 ani, pentru că dentiția permanentă să stabilizeze funcțional
rezultatele dinamice obținute
b. Are ca obiectiv gravarea în sistemul nervos a unor imagini reflexe noi, pentru o
coordonare a mișcărilor
c. Nu necesită corectarea anomaliilor morfologice, acestea eliminându-se treptat pe
măsura reeducării funcționale
d. Se poate face cu ajutorul unui aparat simplu, compus dintr-un arc palatinal, care în
regiunea retroincisivă are aplicată o bilă mică, mobilă
e. Presupune așezarea unei bomboane lipicioase pe cerul gurii, pentru că sugând-o,
pacientul să își aplice limba pe boltă, în timpul deglutiției
 
77. Scutul lingual utilizat pentru decondiționarea deglutiției infantile are următoarele
caracteristici: (199)
a. Este sub formă unui grilaj de sârmă
b. Se realizează în cadrul aparatelor fixe
c. Se realizează în cadrul aparatelor mobile
d. Este sub forma unei pelote acrilice
e. Se mai numește speculum labial
 
78. Clasificarea obicelurilor vicioase se poate realiza astfel: (200)
a. Atitudini de postură ale capului și corpului în timpul somnului sau în starea de
veghe
b. Obiceiuri vicioase prin interpunerea la nivelul arcadelor dentare a unor elemente
neaparținând aparatului dento-maxilar (interpoziții autotrope)
c. Obiceiuri de interpunere vicioasă a unor părți dure ale aparatului dento-maxilar
între alte elemente ale aceluiași aparat (interpoziții heterotrope)
d. Obiceiuri vicioase de purtare necorespunzătoare a dispozitivelor ortodontice
funcționale
e. Obiceiuri vicioase prin raporturi sau declanșarea de forțe potențial nocive în timpul
desfășurării normale a unor funcții
 
79. Dormitul în decubit dorsal cu o pernă înaltă determină: (201)
a. Hiperflexie a extremității cefalice față de corp
b. Deplasarea înainte a mandibulei
c. Relație retrognată a mandibulei
d. Relație prognată a mandibulei
e. Prognatism maxilar
 
80. Dormitul într-un singur decubitus lateral poate influența nociv dezvoltarea
copilului:
a. La nivelul coloanei vertebrale (curburi în plan transversal scoliotice)
b. Prin introducerea unei sau a ambelor mâini sub față - asimetrii faciale
c. Prin introducerea unei sau a ambelor mâini sub față — poziție deviată lateral a
mandibulei
d. Asimetrii faciale prin dezvoltarea insuficientă sau deformarea unei hemifețe
e. Accentuarea retrognației de relație
 
81. Dormitul în decubit dorsal (pernă mare sub cap) poate provoca: (201)
a. Retrognatism mandibular
b. Prognatism mandibular
c. Asimetrie facială
d. Laterodeviere mandibulară
e. Retroalveolodentie superioară
 
82. Dormitul în decubitus lateral, cu una sau ambele mâini sub față, poate determina
la copil (după Boboc): (201)
a. Lordoză cervicală
b. Cifoză toracică superioară
c. Retrognatism mandibular
d. Scolioză cervicală
e. Asimetrii faciale
 
83. Zonele faciale de sprijin mai des interesate în cadrul atitudinii anormale de postură
ale capului și corpului cu implicații în producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:
(202)
a. mentonul
b. regiunea bilabială
c. zona osului frontal
d. zona occipitală
e. zona malară
 
84. Sugerea degetului, interpoziție cu efect de pârghie, se însoțește de următoarele
modificări: (204)
a. Prodenția incisivilor superiori
b. Incompetența labială
c. Instalarea respirației orale
d. Tip anormal de deglutiție
e. Prodenția incisivilor inferiori
 
85. La examenul clinic al pacientului care practică obiceiul vicios de interpoziție cu
succiune heterotropă intensă se observă: (204)
a. Unghia degetului supt este denivelată
b. Îngroșarea pielii degetului
c. Contracții ritmice ale musculaturii în jurul elementului interpus, cu excepția unor
depresiuni jugale
d. Atenuarea șanțurilor juxta/comisurale
e. Scăderea tonusului labial
 
86. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate? (204)
a. sugerea policelui cu fața palmară în jos are efect de pârghie mai redus asupra
arcadei superioare
b. sugerea policelui cu fața palmară în sus determină prodenția incisivilor superiori
c. sugerea policelui cu față palmară în jos determină suprapoziția incisivilor inferiori
d. sugerea policelui este o parafuncție heterotropă
e. sugerea policelui este un reflex necondiționat
 
87. Sugerea policelui ca obicei vicios prin interpunerea la nivelul arcadelor dentare
poate determina următoarele: (204-205)
a. Efect accentuat de pârghie asupra arcadei superioare când sugerea policelui are loc
cu față palmară în sus
b. Efect de pârghie asupra ambelor grupe incisive, deformându-l când sugerea
policelui este făcută simultan
c. Prodenție, când degetul este ținut în gură cu față palmară în sus, presând prin prima
falangă pe fața palatinală a incisivilor superiori
d. Retrodentie și frânarea creșterii mandibulei. presând prin cea de a 2-a falanga pe
muchia și pe față vestibulara a incisivilor inferiori
e. Raporturi de ocluzie inversă frontală (prin modificarea axelor incisive) când are loc
o presiune exercitată prin fața dorsală a degetului, pe fața vestibulară a dinților
superiori
 
88. Care din următoarele afirmații referitoare la interpoziție (inclusiv cele autotrope)
sunt adevărate? (205)
a. Reprezintă un obicei vicios dobândit la o vârstă mai mare a copilului
b. Pot fi reduse la o alterație a reflexului de sugere
c. Sugerea policelui este frecvent practicată în poziție mediană
d. Sugerea altor degete, în afară de police, poate avea o așezare paramediană
e. Acest reflex există chiar prenatal
 
89. Între cauzele instalării sugerii degetului, teoria reflexă presupune următoarele
afirmații : (205)
a. Sugerea degetului este un reflex, condiționat, care pe parcurs se transformă în
obicei vicios
b. Sugerea degetului este un reflex necondiționat, care pe parcurs devine unul
condiționat
c. Degetul este un înlocuitor al mamelonului
d. Nu este legat de dezvoltarea psihică și de vârsta mentală
e. Limita de vârstă, până la care acest obicei vicios este normal este de 5-6 ani

90. Una dintre teoriile privind condițiile instalării obiceiului vicios de sugere a degetului
(interpoziții heterotrope) este: (205)
a. Teoria autotropă
b. Teoria atavică
c. Teoria reflexă
d. Teoria heterotropă
e. Teoria succiunii
 
91. Factorii implicați în instalarea unui obicei vicios sunt: (206)
a. Surmenajul
b. O stare conflictuală cu alți copii
c. Bolile infecto-contagioase
d. Mimetismul
e. Bolile endocrine
 
92. Persistența unui obicei și transformarea acestuia în obicei vicios are la bază: (206)
a. Dezvoltarea psihică
b. Capacitatea psihointelectuală a copilului trebuie investigată
c. Prima etapă o reprezintă decondiționarea obiceiului vicios
d. Prima etapă este evaluarea capacității psihointelectuale
e. Are la bază teoriile psihologice
 
93. Interpozițiile autotrope se referă la: (206)
a. Buze
b. Creion
c. Tetină
d. Limbă
e. Obraji
 
94. Alte momente sau cauze ce au favorizat instalarea obiceiurilor vicioase în
comportamentul copilului ar putea fi: (206)
a. Atmosfera de familie nesănătoasă
b. Mimetismul
c. O boală infecto-contagioasă
d. Dismorfoze congenitale
e. Preocupări pentru folosirea rațională a timpului
 
95. Următoarele afirmații, cu privire la obiceiurile vicioase de sugere sunt adevărate: (206)
a. Expresia unei stări de insatisfacție
b. O predispoziție la oboseală
c. La copiii frustrați frecvența practicării acestor obiceiuri nu scade cu vârsta
d. La copiii frustrați frecvența practicării acestor obiceiuri scade cu vârsta
e. O manifestare a unor știri conflictuale cu alți copii
 
96. După Boboc, se consideră interpoziții autotrope: (206-207)
a. Interpoziția obrajilor în părțile laterale
b. Interpoziția limbii în somn sau deglutiție
c. Interpoziția policelui cu presiune anteroposterioară pe mandibulă
d. Sugerea codițelor la fetițe
e. Mușcarea buzelor
 
97. Efecte ale interpoziției obrajilor între părțile laterale ale arcadelor dentare sunt (după
Boboc): (207)
a. Vestibularizarea dinților în dreptul regiunii în care se realizează interpoziția
b. Laterognație mandibulară anatomică de partea practicării interpoziției
c. Ocluzie deschisă unilaterală
d. Ocluzie adâncă și ocluzie inversă laterală (Cauhepe)
e. Îngroșarea lineară a mucoasei jugale în dreptul planului de ocluzie
 
98. În cadrul obiceiurilor de interpunere vicioasă a părților moi ale aparatului dento-maxilar,
interpunerile de buză se pot însoți de: (207)
a. Interpoziția buzei superioare cu prodenție inferioară și retrodenție superioară
b. Interpunerea buzei superioare cu retrodenție inferioară și prodenție superioară
c. Interpunerea buzei inferioare cu prodenție inferioară și retrodenție superioară
d. Interpunerea buzei inferioare cu retrodenție superioară și inferioară
e. Interpunerea buzei superioare cu prodenția superioară și inferioară
 
99. Interpoziția buzei inferioare între arcadele dentare determină: (207)
a. Retrodenție inferioară
b. Prodenție inferioară
c. Prodenție superioară
d. Atenuarea șanțului labio-mentonier
e. Îngustarea arcadei inferioare
 
100. După Boboc, interpoziția buzei superioare între arcadele dentare se poate însoți de:
a. Prodenție superioară
b. Prodenție inferioară
c. Retrodenție superioară
d. Retrodenție inferioară
e. Oprire în evoluție verticală a incisivilor
 
101. Referitor la obiceiurile vicioase, următoarele afirmații sunt adevărate:
a. Interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor determină ocluzie deschisă frontală
b. Interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor determină supraocluzie incisivă
accentuată
c. Interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor determină oprirea în dezvoltarea
verticală a arcadelor în zona laterală
d. Interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor determină ocluzie inversă frontală
e. Interpoziția buzelor determină oprirea în evoluție verticală a incisivilor

102. Sindromul Cauhepe, determinat de interpoziția obrajilor între parțile laterale ale
arcadelor dentare, presupune: (după Boboc):
a. Ocluzie adâncă
b. Inocluzie sagitală
c. Ocluzie încrucișată
d. Ocluzie inversă laterală
e. Inocluzie verticală frontală
 
103. Următoarele afirmații legate de sindromul Cauhépé sunt adevărate:
a. Se caracterizează prin interpoziția obrajilor între părțile laterale ale arcadelor
b. Este însoțit de ocluzie adâncă
c. Este însoțit de ocluzie deschisă
d. Se caracterizează prin aspirarea buzei superioare
e. Este însoțit de ocluzie inversă laterală
 
104. Interpozițiile limbii:
a. Au loc în timpul somnului
b. Au loc compensator
c. Determină desfășurarea paranormală a deglutiției și fonației
d. Acțiunea limbii este una simplă
e. Trebuie analizată în context cu grupa externă a musculaturii
 
105. Sindromul descris de Cauhepe se caracterizează prin:
a. Interpoziția obrajilor
b. Ocluzie deschisă
c. Ocluzie adâncă
d. Ocluzie inversă frontală
e. Ocluzie inversă laterală
 
106. Obiceiurile vicioase prin contacte anormale sau declanșarea unor forțe potențial
nocive timpul desfășurării paranormale a unor funcții se referă la:
a. Masticația bilaterală
b. Respirația orală
c. Masticația ineficientă
d. Masticația unilaterală
e. Sugerea policelui
 
107. Relația dintre obiceiul vicios și consecințele asupra aparatulul dento-maxilar se
referă la:
a. Intensitatea cu care se exercită obiceiul vicios
b. Durata: anii de exercitare a obiceiului vicios
c. Durata: durata fiecărei ședințe
d. Frecvența
e. Presiunea
 
108. Dintre obiceiurile vicioase care declanșează forțe potențial nocive în timpul
desfășurării paranormale a unor funcții fac parte (după Boboc):
a. Sugerea degetului
b. Masticația unilaterală
c. Dormitul cu capul în hiperextensie
d. Fonația cu interpoziții
e. Sprijinitul diurn al mentonului pe pumn

RASPUNSURI

1. AE 43. AC
2. C 44. BCD
3. ABC 45. BC
4. A 46. ABD
5. A 47. BD
6. ABC 48. C
7. ACD 49. ACD
8. BC 50. ACE
9. ACE 51. CDE
10. BCE 52. ABDE
11. AC 53. CDE
12. ACE 54. B
13. ABDE 55. ABCD
14. BE 56. BCD
15. ACE 57. BCD
16. ABC 58. A
17. CE 59. AB
18. AC 60. CE
19. BC 61. D
20. ABC 62. BCE
21. CDE 63. DE
22. ACDE 64. ABD
23. BCD 65. BE
24. ABC 66. AE
25. BCE 67. ABC
26. ABD 68. ACE
27. DE 69. BCE
28. BDE 70. AB
29. E 71. C
30. BC 72. CE
31. ACE 73. AC
32. ADE 74. ABC
33. ACD 75. DE
34. AB 76. BDE
35. C 77. ABC
36. ABD 78. A
37. ABCE 79. ABD
38. D 80. ABCD
39. E 81. B
40. C 82. DE
41. B 83. AB
42. ABD 84. ABCD
85. BC 97. DE
86. AB 98. A
87. BCDE 99. AC
88. BCDE 100. BDE
89. A 101. BCE
90. C 102. AD
91. ABCD 103. ABE
92. ABDE 104. ABCE
93. ADE 105. ACE
94. ABC 106. BCD
95. ABCE 107. ABCD
96. ABE 108. BD
ANODONȚIA

1. Între factorii etiopatogenici locali ai anodonției se regăsește:


a. hipertonia uterină
b. nașterea cu forcepsul
c. necroza întinsă a maxilarelor (din cursul bolilor eruptive)
d. parotidita urliană a mamei
e. proliferarea și invaginarea localizată a stratului tecii epiteliale a lui Hertwig

2. Anodonția este denumită în literatura de specialitate prin următorul termen:


a. Poliodonție
b. Pleodonție
c. Agenezie
d. Hiperdenție
e. Poligenezie dentară

3. Unul dintre factorii generali, care acționând în timpul organogenezei poate conduce
la anodonții, este reprezentat de:
a. Osteomielita acută
b. Insuficiența potențialului formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene
c. Despicături labio-maxilo-palatine
d. Bolile infecto-contagioase ale mamei
e. Epuizarea distală a gradientului de molarizare

4. Termenul de oligodonție definește situația clinică în care:


a. Lipsesc de pe arcadă 2-6 dinți
b. Sunt prezenți pe arcadă doar 2 până la 6 dinți
c. Sunt prezenți pe arcadă maximum de 4 dinți
d. Lipsește 1 singur dinte de pe arcadă
e. Lipsesc toți dinții de pe arcadă

5. Dezechilibrările, consecință a anodonției, depind de:


a. Intinderea anodonției
b. Pierderea prematură a dinților temporari corespunzători
c. Simetria anodonției ( maxilar, mandibular, dreapta, stanga)
d.Structura osoasă
e. Activitatea părților moi

6. Factorii generali cauzatori ai anodonțiilor pot fi:


a. osteomielita acută și subacută a maxilarelor
b. procese periapicale ale dinților temporari
c. traumatismele intrauterine
d. scarlatina mamei în perioada sarcinii
e. bolile constituționale

7. Printre factorii locali incriminați în producerea anodonțiilor, se numără:


a. traumatismele intrauterine
b. trecerea de la biradiculație la monoradiculație
c. despicăturile labio-maxilo-palatine
d. bolile constituționale
e. factorii teratogeni

8. În anodonțiile întinse aparatele ortodontice:


a. Trebuie să realizeze stimularea dezvoltării maxilare
b. Trebuie să realizeze stabilirea unor rapoarte nermale între cele doua maxilare
c. Trebuie să realizeze dirijarea erupției dentare
d. Trebuie să asigure paralelismul dinților existenți
e. Nu sunt indicate, protezele totale fiind mult mai eficiente

9. Dupa E. Ionescu, în anodonția de premolar doi, molarul doi temporal poate persista
până la 45-50 de ani datorită:
a. Compensării fenomenelor de rizaliză prin incluzie parțială
b. Anchilozei osteo-radiculare
c. Faptului că, rămânând la nivelul planului de ocluzie, suportă influența favorabilă a
stimulului funcțional, în special masticator
d. Fenomenelor adaptative complexe compensatorii la nivelul zonelor de sprijin
temporare
e. Faptului că, de obicei, anodonția este simetrică și se realizează o adaptare
funcțională în economia arcadei dentare

10. În anodonția de premolar secund, predecesorul temporar poate persista pe arcadă


până la vârsta de:
a. 15-20 ani
b. 20-30 ani
c. 30-40 ani
d. 40-45 ani
e. 45-50 ani

11. Anodonția subtotală și totală este un semn în cadrul următoarelor boli sistemice:
a. Rahitism
b. Displazia ectodermală
c. Sindromul Langdom-Down
d. Hipertiroidism
e. Avitaminoza D

12. Dupa Quinet, etapele plauzibile în disparitia unui dinte sunt:


a. Trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie
b. Labilitatea volumetrica, morfologica si variabilitatea de pozitie
c. Variabilitatea de sctructura si mineralizare
d. Incorporarea partiala a dintelui în cauza de catre un dinte vecin
e. Gradientul de caninizare foarte redus în detrimentul celui de incisivare

13. Anodonția molarului trei poate fi considerata un factor agravant atunci cand:
a. Devine lipsa stimului tardiv de crestere sau mezializare
b. Cand pierderea molarului de 12 ani stigmatizeaza pacientul în edentat terminal
c. în terapia incongruentelor laterale
d. în intarzierile de dezvoltare verticala a fetei
e. Cand produce a 3-a inaltare de ocluzie
14. Urmatorul termen NU se foloseste pentru a desemna Anodonția:
a. Pleiodontia
b. Atelectodontia
c. Aplazia dentara
d. Oligodontia
e. Agenezia dentara

15. În Anodonția subtotala, semiologia include (dupa E. Ionescu):


a. Arcada inferioara se limiteaza la o zona fibroasa ingusta
b. dinții existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, redusi de volum si atipici ca
forma
c. dinți i existenti au o dispozitie asimetrica, haotica, cu macrodontie compensatorie
d. Crestele alveolare sunt reduse vestibulo-oral
e. Baza mandibulara este hiperdezvoltata, ca fenomen compensator adaptativ pentru
lipsa procesului alveolar

16. Dupa E. Ionescu, anodonția totala si subtotala constituie un semn patognomonic în


cadrul unor boli sistemice cu interesare organică complexă ecto-mezodermală, cum ar
fi:
a. Sindromul Miculiez
b. Sindromul Patau
c. Displazia dento-facială
d. Sindromul Down
e. Sindromul oro-digito-facial

17. În anodonția de incisivi centrali inferiori, tulburările funcționale sunt reprezentate


de:
a. Afectarea fizionomiei (breșă frontală edentată)
b. Afectarea fonației
c. Spasme musculare
d. Masticație deficitară (triturarea alimentelor)
e. Trauma ocluzală

18. Următoarele afirmații sunt adevarate pentru anodonția de premolar secund:


a. Este cea mai frecventă formă de anodonție
b. Predecesorul temporar se poate menține pe arcadă până la 30-40 ani
c. Predecesorul temporar se poate menține pe arcadă până la 40-50 ani
d. Rezolvarea protetică ulterioară se face cu dificultate
e. Rezolvarea protetică ulterioară se face fără dificultate

19. In anodonția ambilor incisivi centrali inferiori se antrenează tulburări funcționale


complexe:
a. ale articulației temporo-mandibulare
b. parodontale
c. ale musculaturii labiale inferioare
d. reducerea ariei triturante
e. ocluzale
20. În anodonția de premolar secund, predecesorul temporar (molarul secund
temporar) poate persista pe arcadă până la vârsta maximă de:
a. 15-20 ani
b. 20-30 ani
c. 30-35 ani
d.35-40 ani
e. 45-50 ani

21. Anodonția de premolar II se caracterizează prin:


a. Poate fi simetrică sau asimetrică
b. Este mai rară decât anodonția de incisiv lateral superior
c. Predecesorul temporar poate persista până la vârste inaintate
d. Pierderea de pe arcadă la 16-20 ani a corespondentului temporar se explică prin
accelerarea procesului de rizaliză ca urmare a lipsei stimulului funcțional
e. Modificări faciale de tipul accentuării șanțului labio-mentonier si buzei răsfrânte

22. Precizați care dintre următoarele afirmații despre anodonția de incisiv lateral sunt
corecte:
a. predecesorul temporar poate persista până la vârste înaintate (45-50 de ani)
b. în forma asimetrică, omologul poate fi normal sau nanic
c. poate sta la baza unor modificări faciale de tipul treptei labiale inversate și
proeminenței mentonului
d. poate genera o breșă mare similară celei din edentație
e. poate reprezenta un factor favorizant în terapia incongruențelor posterioare

23. Examenul clinic în cadrul anodonțiilor relevă:


a. persistența dinților temporari mult peste termenul de permutare dentară
b. tulburări în procesul de erupție a dinților permanenți existenți
c. dismorfia dinților permanenți existenți
d. absența dinților permanenți la o vârstă la care trebuiau să erupă
e. persistența dinților temporari imediat după termenul de permutare dentară

24. Modul de transmitere al anodonției este:


a. autozomal dominant neregulat
b. autozomal dominant regulat
c. recesiv autozomal
d. prin mutații
e. nu există transmitere ereditară

25. Decizia terapeutică în cadrul anodonțiilor se ia în funcție de:


a. sexul pacientului
b. momentul depistării anomaliei
c. localizarea anomaliei
d. vârsta pacientului
e. starea dinților temporari

26. În etiopatogenia anodonților, teoriile ontogenice:


a. reprezintă suportul explicațiilor pentru anodonțiile reduse
b. reprezintă suportul explicațiilor pentru anodonțiile întinse
c. reprezintă suportul explicațiilor pentru anodonțiile atipice
d. explică apariția meziodensului
e. explică apariția reincluziei

27. Anodonția mai poate fi definită astfel:


a. Atelectodonție
b. Ateleodonție
c. Pleiodonție
d. Aplazie
e. Oligodonție

28. În anodonția de incisiv lateral superior se remarcă:


a. tulburări de ordin estetic, în zona frontală
b. dezvoltarea insuficientă a arcadei alveolare superioare
c. dezvoltarea insuficientă a arcadei alveolare inferioare
d. raport de ocluzie inversă frontală
e. raport de ocluzie inversă laterală

29. În anodonția subtotală, semiologia include (dupa E. Ionescu):


a. Arcada inferioară se limitează la o zonă fibroasă îngustă
b. dinții existenți sunt de cele mai multe ori simetrici, reduși de volum și atipici ca
formă
c. dinții existenți au o dispoziție asimetrică, haotică, cu macrodonție compensatorie
d. Crestele alveolare sunt reduse vestibulo-oral
e. Baza mandibulară este hiperdezvoltată, ca fenomen compensator adaptativ pentru
lipsa procesului alveolar

30. Modificările faciale în anodonția întinsă relevă:


a. Etajul inferior mărit
b. Hiperdezvoltare osoasă
c. Profil convex
d. Șant labio-mentonier șters
e. Aspect “ de bătrân “

31. Modificările faciale din anodonțiile subtotale si totale sunt:


a. dinții existenți sunt de cele mai multe ori simetrici, reduși de volum și atipici ca
formă
b. Etajul inferior micșorat
c. Profilul concav cu deplasarea punctului gnation anterior de planul Simon
d. Crestele alveolare sunt foarte reduse vestibulo-oral
e. Șantul labio-mentonier accentuat

32. Modificările faciale din anodonțiile subtotale si totale sunt:


a. etaj inferior micșorat (aspect de bătrân)
b. profil convex
c. profil concav
d. buza inferioară răsfrântă
e. șant labio-mentonier accentuat
33. Referitor la terminologia anodonției, următoarea afirmație este FALSĂ (dupa
E.Ionescu):
a. Hipodonția presupune absența a 1-4 dinți
b. Agenezia presupune nedezvoltarea unui țesut dentar în cursul perioadei embrionare
c. Pleiodonția presupune absența unui numar mare de dinți
d. Cei mai frecvent folosiți termeni sunt: anodonție, hipodonție, oligodonție, agenezie,
aplazie dentară
e. Atelectodonția este un termen care se referă la reducerea numerică a dinților

34. În cadrul anodonțiilor, cel mai frecvent absent pe arcadă este:


a. incisivul lateral inferior
b. molarii de minte inferiori
c. incisivul lateral superior
d. molarii de minte superiori
e. premolarii doi superiori

35. Următorii factori generali pot fi incriminați în producerea anodonțiilor:


a. traumatisme intrauterine
b. actul nașterii cu eventualele traumatisme
c. factori teratogeni
d. bolile constituționale
e. necroza întinsă a maxilarelor

36. Următorii factori locali sunt posibili cauzatori de anodonții:


a. deficiențele nutriționale ale mamei în timpul sarcinii
b. tumori ale maxilarelor copilului
c. bolile infecto-contagioase ale mamei în primele trei luni de sarcină
d. iradierile loco-regionale în primii ani de viață ai copilului
e. osteomielita acută si subacută a maxilarelor copilului în timpul formarii dinților

37. Pentru a defini minusul numeric în formula dentară literatura de specialitate


utilizează termeni precum:
a. Ateleodonție
b. Pleiodonție
c. Aplazie dentară
d. Atelectodonție
e. Agenezie

38. Dintele cel mai interesat în anodonție, după Ionescu, este:


a. incisivul central inferior
b. incisivul lateral superior
c. premolarul doi superior
d. premolarul doi inferior
e. molarul de minte

39. Următoarea afirmație referitoare la anodonția întinsă este ADEVARATĂ (dupa E.


Ionescu):
a. Tulburările funcționale, masticatorii și fizionomice se observă târziu datorită
persistenței dinților temporari corespunzători
b. Profilul este accentuat convex prin lipsa de dezvoltare sagitală mandibulară
c. în anodonțiile subtotale, dinții existenți sunt de cele mai multe ori simetrici, reduși
de volum și atipici, cu rădăcini scurte
d. Interesează frecvent maxilarul inferior, la sexul masculin, asimetric
e. în anodonțiile subtotale, dinții existenți sunt de cele mai multe ori simetrici, măriți
de volum și atipici, cu rădăcini lungi, ca o adaptare la o formulă dentară viitoare

40. Teoria reducției terminale (Bolk) incriminată în etiopatologia anodonției aduce


argumente pentru anodonția redusă, precizând următoarele etape plauzibile în
dispariția unui dinte (dupa Quinet, citat de E. Ionescu):
a. Distrugerea lamei dentare secundare
b. Insuficiența potențialului formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene
c. Trecerea de la biradiculație la monoradiculație
d. Labilitatea volumetrică, morfologică și variabilitatea de poziție
e. Distrugerea germenilor dentari formați și parțial mineralizați

41. Factorii implicați în etiopatogenia anodonției sunt:


a. Despicăturile labio-maxilare-palatine
b. Factorii teratogeni
c. Actul nașterii cu eventuale traumatisme
d. Osteomielita acută si subacută a maxilarelor
e. Necroza inițială a maxilarelor

42. În cadrul anodonțiilor, cel mai frecvent absent pe arcadă este:


a. incisivul lateral inferior
b. molarii de minte inferiori
c. incisivul lateral superior
d. molarii de minte superiori
e. premolarii doi superiori

43. Care dintre următoarele modificări faciale nu apar în anodonțiile subtotale și


totale:
a. Etaj inferior micșorat
b. Profil convex
c. Profil concav
d. Șanț labio-mentonier accentuat
e. Buza inferioară răsfrântă

RASPUNSURI

1. C 11. BC
2. C 12. ABD
3. D 13. AB
4. B 14. A
5. ACDE 15. ABD
6. CDE 16. CDE
7. C 17. ABE
8. ABCD 18. CE
9. BC 19. BE
10. E 20. E
21. ACD 33. C
22. BC 34. C
23. ABCD 35. ABCD
24. ACD 36. BDE
25. BCDE 37. CDE
26. BC 38. B
27. ADE 39. C
28. ABD 40. CD
29. ABD 41. ABCD
30. E 42. C
31. BCE 43. B
32. ACDE
DINȚII SUPRANUMERARI

1. Terminologia pentru dinți supranumereri nu include:


a. Pleiodoție.
b. Pleodonție
c.atelectodonție
d.ateleodonție
e. Anastrofic

2. Dintii supranumerari se regăsesc:


a. Pe ambele arcade dar cu predilecție pe maxilarul superior
b. În regiunea incisivă mai ales la arcada inferioară
c. In regiunea incisivă mai ales la arcada superioară
d. Pe ambele arcade, dar cu predilecție la maxilarul inferior
e. cu o frecvență mai mare in dentația temporară

3. Dinții supranumerari apar mai frecvent:


a. Mandibulă pe hemiarcada dreaptă.
b. Maxilar pe hemiarcada stangă
c. Maxilar pe hemiarcada dreapă
d.mandibulă pe hemiarcada dreaptă
e. Populația de culoare

4. Conceptele etiopatogenetice ale dinților supranumerari se explică prin următoarele


cu exceptia:
a. Teoria atavică
b. Teoria mugurilor adamantini multiplii
c. Teoria hiperactivității lamei dentare
d. Teoria diviziunii mugurelui dentar
e. Teoria proterogenică sau teoria reducției terminale

5. Teoriile care explică formarea dințlor supranumerari sunt următoarele:


a.teoria proterogenică
b.teoria ereditară
c.teoria evaginarii epiteliului adamantin
d.teoria proliferării anormale si întârziate a unor resturi epiteliale paradentare
e. teoria celei de a treia dentații

6. Contraargumentele teoriei celei de a treia denatii sunt reprezentate de:


a. Pozitia vestibulară a dintilor supranumerari
b. Prezenta dintilor supranumerari in dentatia tem;orara
c. Aparitia dens in dente
d. Grad de calcifiere similar dintilor din seria normala
e. Existenta dinților supranumerari la gemenii monozigoți

7. Teoria atavică incriminată în apariția dinților supranumerari:


a. Explică apariția lui dentes confusi
b. Explică coexistența la același individ a dinților supranumerari pe o arcadă cu
anodonția pe cealaltă arcadă
c. Nu explică coexistența la același individ a dinților supranumerari pe o arcadă cu
anodonția pe cealaltă arcadă
d. Explică apariția lui dens in dente
e.nu explică frecvența diferită a dintțlor supranumerari pe cele două arcade

8.Teoria inducției lui Cadenat explică apariția:


a. Anodonției
b. Incluziei
c. Dinților supranumerari
d. Diastemei
e. Transpoziției

9. Teoria mugurilor adamantini multipli, incriminată în etiopatogenia dinților


supranumerari:
a. Explică formațiunile supranumerare tip dens in dente
b. Explică formula dentară supranumerară pe o arcada si anodonția pe cealaltă arcadă
c.Explică prezența dinților supranumerari in poziție vestibulară
d. Nu a fost pusă în evidență din punct de vedere histologic
e. Explică degenerarea ulterioară a formațiunilor epiteliale supranumerare în tumorile
odontogene

10. După E. Ionescu dinții neonatali propriu ziși :


a. Sunt localizați mai frecvent la nivelul incisivilor superiori
b. Sunt vizibili la momentul nașterii
c. Prezintă rădăcini scurte efilate
d. Apar în. primele luni de viață
e. Prezintă un țesut conjunctiv pulpar foarte bogat vascularizat acoperit, de un strat
fin de smalț

11. Formațiunile enumerate aparțin dinților supranumerari cu excepția:


a. Meziodens
b. Dens in dente
c. Perla de smalț
d. Dinți anastrofici
e. Dentes confusi

12. După E. Ionescu, meziodensul:


a. Apare cel mai frecvent pe linia mediană
b.are volum de obicei mai mare decât al incisivilor din seria normală
c. Prezintă diametrul maxim la nivel ocluzal
d. Provoacă meziopoziția incisivilor centrali
e. Apare la maxilarul superior

13. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:


a. Apare doar la maxilarul superior
b. Apare la ambele maxilare
c. Poate să rămână inclus
d. Intotdeauna erupe pe arcada
e. Coroana are de obicei formă conică

14. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:


a. Apare doar la mandibulă
b.Apare doar la maxilarul superior
c. Erupe sau rămâne inclus
d. Este unic sau, mai rar, dublu
e. Coroana are forma unui incisiv central anormal

15. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:


a. Apare doar la nivel mandibular
b.Este unicuspidat , uniradicular
c. Coroana are de obicei formă conică
d. Poate provoca incluzia incisivilor centrali permanenți
e. Erupția sa precede, însoțește sau urmează erupției incisivului central permanent
superior

16. Meziodensul:
a. Apare la maxilarul superior și la cel inferior
b. Erupe sau rămâne inclus în poziție normală sau inversată
c. Poate provoca malpoziții ale incisivilor centrali permanenti
d. Este unicuspidat uniradicular , coroana având de obicei formă tronconică
e. De regulă este unic, mai rar dublu foarte rar triplu sau cvadruplu

17. Dințiii anastrofici (descriși de Brabant) sunt:


a. Dinți supranumerari erupți
b. Dinți supranumerari incluși
c. Dinți orientați cu rădăcinile spre planul de ocluzie și coroana spre baza maxilarului
d. Dinți orientați cu coroana spre planul de ocluzie și rădăcinile spre baza maxilarului.
e. Localizați doar la mandibulă

18.În cazul suspiciunii unei invaginări dentare, examenul radiologic relevă:


a. Existența unei formațiuni dentoide radioopace în lumenul pulpar
b. Existența unei formațiuni dentoide radiotransparente în lumenul pulpar
c. Prezența unei formațiuni dentoide căptușite cu smalț( invaginări coronare)
d. Apex larg deschis
e. Apex închis

19. Se presupune că în procesul de invaginare intervin următoarele mecanisme


principale:
a. Mecanism activ
b. Mecanism pasiv
c. Epiteliile adamantine proliferează pasiv invaginându-se în mugurele dentar
d. Unele defecte ale epiteliului adamntin extern provoacă rămânerea în urmă a
anumitor porțiuni de smalt
e. Invaginarea ia naștere prin proliferarea și înalțarea porțiunii afectate

20. În cazul fuzionării dentare se disting:


a. Fuzionări proximale
b. Fuzionări coronare
c. Fuzionări radiculare
d. Fuzionări totale
e. Fuzionări apicale

21. În cazul fuzionării dentare se disting:


a. Fuzionări coronare- coroane solidarizate corespunzând la două rădăcini normale și
două organe pulpare
b. Fuzionări coronare - coroane solidarizatecorespunzand la două rădăcini normale și
un singur organ pulpar
c. Fuzionări radiculare - coroane clinic normale, cu rădăcini atipice
d. Fuzionări dentare totale -juntapunere completă a dinților
e. Fuzionări dentare totale- formarea concomitentă a a coroanei și rădăcinii a doi dinți
vecini

22. Dinții supranumerari apar în unele sindroame polimalformative:


a. Langdon -down
b. Gardner
c. Displazia cleido-craniană
d. Displazia ectodermală
e. Sindrom oro-digito-facial

23. În cazul dințilorsupranumerari sunt utile următoarele tipuri de radiografii:


a. Ortopantomografia
b. Radiografia cu film retroalveolar
c. Radiografia ocluzală
d. Teleradiografia de profil
e. Metoda excentrică Clar

RASPUNSURI

1.C 13. ACE


2. AC 14. BCD
3. BE 15. BCDE
4. E 16. BCE
5. BCDE 17. BC
6. ABD 18. ACD
7. CE 19. AB
8. C 20. BCD
9. D 21. AD
10. ADE 22. ABC
11. C 23. D
12. E
INCLUZIA DENTARĂ

1. Cel mai frecvent incluzia dentară se întâlnește la:


a. dinții temporari supranumerari
b. molarii temporari superiori
c. dinții permanenti
d. incisivii supranumerari permanenți
e. dinții supranumerari permanenți

2. Incluzia dentară se întâlnește cel mai frecvent la:


a. la dinții permanenți
b. la dinții temporari
c. la nivelul caninilor
d. la nivelul premolarilor II inferiori
e. la nivelul premolarilor II superiori

3. Incluzia dentară se întâlnește cel mai frecvent la:


a. caninii superiori, premolarii secunzi superiori, incisvii centrali superiori
b. caninii superiori, premolarii secunzi inferiori, incisvii centrali superiori
c. premolarii secunzi inferiori, caninii superiori, premolarii secunzi superiori
d. premolarii secunzi superiori, caninii inferiori, caninii superiori
e. caninii inferiori, caninii superiori, premolarii secunzi inferiori.

4. Ordinea in care toți dinții sunt afectați de incluzie este:


a. caninii, incisivii centrali inferiori, premolarii secunzi superiori
b. caninii, premolarii secunzi inferiori, caninii superiori, premolarii secunzi superiori
c. caninii, premolarii primi inferiori, incisivii centrali superiori
d. caninii, premolarii secunzi inferiori, incisivii centrali superiori
e. caninii, premolarii secunzi inferiori, incisivii centrali inferiori

5. Incluzia dentară se întâlnește cel mai frecvent, în proporție de 50% la:


a. incisivii centrali inferiori
b. premolarii II inferiori
c. molarii de minte
d. incisivii centrali superiori
e. caninii

6. Privit prin prisma ortodontică, fenomenul incluziei dentare se întâlnește cel mai
frecvent la următorii dinți:
a. canini
b. premolarul unu superior
c. premolarul doi inferior
d. incisivul lateral inferior
e. incisivul central superior

7. Incluzia canină este mai frecventă:


a. la maxilar
b. la mandibulă
c. în poziție orală
d. în poziție vestibulară
e. la sexul feminin

8. Următoarele afirmații despre incluzia dentară sunt adevărate :


a. cel mai frecvent se întâlnește la dinții temporari
b. la maxilar incluziile sunt mai frecvente decât la mandibulă
c. majoritatea incluziilor se află în poziție palatinală(orală)
d. cel mai frecvent interesează dinții permanenți
e. predomină la sexul feminin

9. După E. Ionescu, incluzia de canin:


a. predomină la maxilar
b. predomină la sexul masculin
c. predomină în poziție orală
d. este încadrată în clasificarea clinico-antropologică în grupa anomaliilor dentare
izolate
e. este încadrată în clasificarea germană în grupa anomaliilor dento-alveolare

10. Deficitul de spațiu responsabil de producerea incluziei dentare este determinat de:
a. dezvoltarea insuficientă a maxilarelor cu precădere în plan transversal
b. migrarea mezială în grup a dinților din zonele laterale cunoscută ca meziopoziție
generalizată
c. macrodonția relativă sau absolută
d. existența unor formațiuni tumorale de tipul chistului pericoronar
e. prezența odontoamelor

11. Incluzia de canin este mai frecventă:


a. bilateral
b. oral
c. la sexul masculin
d. la maxilarul inferior
e. unilateral stanga

12. Caninul inclus poate fi cel mai frecvent în:


a. în poziție vestibulară
b. în transpoziție cu primul premolar
c. în transpoziție completă cu incisivul lateral
d. în poziție palatinală
e. în transpoziție incompletă cu incisivul lateral

13. Deficitul de spațiu care favorizează incluzia dentară poate fi produs prin:
a. dezvoltarea insuficientă a maxilarelor în plan vertical
b. neconcordanța între dimensiunea mare a suportului osos și mica a dinților de pe
arcadă
c. macrodonție relativă
d. microdonție
e. incisivi laterali nanici
14. În etiopatogenia incluziei, micșorarea spațiului necesar de erupție se poate
produce prin :
a. macrodonție relativă sau absolută
b. microdonție relativă sau absolută
c. persistența caninului temporar
d. formarea mugurelui mult prea profund osos
e. pierderea potențialului eruptiv al dintelui

15. În cazul incluziei dentare, deficitul de spațiu de pe arcadă este generat de :


a. macrodonția relativă sau absolută
b. microdonția relativă sau absolută
c. dezvoltarea insuficientă a maxilarelor în plan transversal
d. mpg(meziopoziție generalizată)
e. diverse forme de anodonții

16. Deficitul de spațiu ca și factor loco-regional în etiopatogenia incluziei dentare


poate fi determinat de:
a. macrodonția relativă sau adevărată
b. migrarea distală a dinților din zona anterioară
c. persistența dinților temporari
d. dezvoltarea insuficentă a maxilarelor
e. fibromucoasă acoperitoare densă și dură

17. În macrodonția absolută:


a. dinții sunt mari
b. suma incisivă este de 36 mm
c. incisivii laterali depășesc 1 cm ca lățime mezio-distală
d. incisivii centrali depășesc 1 cm ca lățime vestibulo-orală
e. este aceeași cu macrodonția relativă

18. Dintre factorii etiopatogenetici ai incluziei dentare fac parte :


a. macrodonția absolută
b. obstacole în calea de erupție
c. formarea mugurelui dentar mult prea profund în interiorul osului maxilar
d. hipotiroidismul
e. hiperfuncția hipofizară

19. În etiopatogenia incluziei dentare sunt incriminați ca factori loco-regionali ( Dupa


E. Ionescu):
a. razele x
b. disostoza cleido-craniană
c. macrodonția relativă
d. meziopoziția generalizată
e. reducerea filogenetică a dimensiunii oaselor maxilare

20. In etiopatogenia incluziei dentare este incriminat ca factor locoregional existența


de obstacole în calea erupției dintelui, care pot fi reprezentate de ( dupa E. Ionescu):
a. meziopoziție generalizată
b. macrodonție absolută
c. chistul pericoronar
d. osteoscleroza procesului alveolar dupa traumatisme
e. formarea mugurelui dentar prea profund în interiorul oaselor maxilare

21. Între factorii loco-regionali în etiopatogenia incluziei dentare, se regăsesc anumite


caracteristici particulare ale dintelui inclus (dupa E. Ionescu):
a. angulații corono-radiculare
b. existența unui chist folicular
c. existența unui chist pericoronar
d. pierderea provizorie/definitivă a potențialului de eurpție a dintelui
e. formarea mugurelui dentar mult prea profund în interiorul oaselor maxilare

22. Din punct de vedere ortodontic, caracteristicile particulare ale unui dinte, care pot
determina rămânerea lui in incluzie sunt :
a. formarea mugurelui dentar mult prea profund
b. angulația corono-radiculară
c. chistul folicular
d. potențialul său eruptiv
e. meziopoziția generalizată

23. Incluzia poate fi produsă de caracteristicile particulare ale dinților:


a. formarea mugurelui dentar prea profund în teritoriul oaselor maxilare
b. angulații corono-radiculare
c. dinți nanici
d. coroane globuloase
e. poziția transversală a dintelui

24. Obstacole în calea erupției dinților, ca factori locoregionali în etiopatogenia


incluziei dentare, pot fi reprezentate de:
a. persistența caninilor temporari peste termenele lor de eliminare
b. existența dinților supranumerari pe locul de erupție al dintelui permanent
c. existența dinților supranumerari pe traseul de erupție al dintelui permanent
d. persistența caninilor permanenți peste termenele lor de eliminare
e. eliminarea dintelui temporar înainte de termen

25. Obstacolele în calea erupției dinților care pot determina incluzia acestora pot fi:
a. persistența dinților supranumerari sau incluși
b. persistența dinților supranumerari(erupți sau incluși)
c. fibromucoasa acoperitoare densă și dură
d. poziția intraosoasă profundă
e. osteoscleroza procesului alveolar după traumatisme

26. După gradul de severitate apreciat prin unghiul pe care axul caninului îl face cu
linia mediană, incluzia poate fi:
a. gradul 1: 0-16 grade
b. gradul 1: 0-115 grade
c. gradul 2: 16-30 grade
d. gradul 3: mai mult de 30 de grade
e. gradul 4: mai mult de 45 de grade

27. Factorii generali incriminați în etiologia incluziei dentare sunt:


a. rahitism
b. osteoscleroza post-traumatică a procesului alveolar
c. avitaminoze (în special avitaminoza D)
d. malnutriția
e. formațiuni tumorale( odontom, adamantinom)

28. Dintre factorii generali etiopatogenetici ai incluziei dentare fac parte:


a. hipertiroidism
b. avitaminoza d
c. malnutritia
d. nanism hipofizar
e. parodontita urliana

29. Factorii generali implicati in incluzia dentara sunt:


a. disostoza cleidocraniana
b. despicaturi labio-maxilo- palatine
c. meziopozitie generalizată
d. avitaminoza d
e. fibromucoasa densă și dură

30. Gradul de severitate al incluziei dentare dupa Vermette( citat de Ionescu) poate fi
apreciat radiologic astfel:
a. despicăturile labio-maxilor-palatine
b. reducerea filogenetică a dimensiunii oaselor maxilare
c. macrodontia absolută
d. boala paget
e. tulburări neuropsihice

31. În etiopatogenia incluziei dentare sunt incrimanți ca factori generali (Dupa E.


Ionescu):
a. despicăturile labio-maxilo-palatine
b. reducerea filogenetică a dimensiunii oaselor maxilare
c. macrodonția absolută
d. boala Paget
e. tulburări neuropsihice

32. Factorii generali care intervin în incluzia dentară sunt:


a. despicăturile labio-maxilo-palatine
b. formarea mugurelui dentar mult prea profund
c. sindroamele genetice ( sindromul Down, sindromul Turner, boala Paget)
d. disostoza cleidocraniană
e. fibromucoasa acoperitoare densă și dură

33. Factorii generali incriminați în etiopatogenia incluziei dentare sunt :


a. avitaminoza D
b. razele X
c. traumatismele
d. tendința filogenetică de reducere dimensională a structurii osoase scheletate
e. sindromul Down
34. Factorii generali incriminați în etiopatogenia incluziei dentare sunt:
a. rahitismul
b. despicaturile labio-maxilo-palatine
c. malnutriția
d. sindroamele genetice
e. conformația anatomică particulară (angulații coronare, radiculare, coronoradiculare,
coroana globuloasă, deformări coronare sau/și radiculare)

35. În cazul incluziei de canin, Stivaros și Mandall au făcut următoarele aprecieri


referitoare la înălțimea verticală a coroanei caninului în raport cu incisivul adiacent :
a. Gradul 1: nu există suprapunere
b. Gradul 1: sub nivelul joncțiunii smalț-cement
c. Gradul 2: suprapunere peste mai puțin de jumătate din lățimea incisivului
d. Gradul 2: deasupra nivelului joncțiunii smalț-cement, dar la mai puțin de jumătate
din înălțimea rădăcinii
e. Gradul 4: deasupra rădăcinii

36. După Stivaros și Mandall, gradul de severitate al incluziei de canin, apreciat prin
înălțimea verticală a coroanei acestuia în raport cu incisivul adiacent este :
a. Gradul 1- sub nivelul joncțiunii smalț-cement
b. Gradul 2- deasupra nivelului joncțiunii smalț-cement la mai puțin de 1/3 din
înălțimea rădăcinii
c. Gradul 3- deasupra nivelului joncțiunii smalț-cement la mai mult de 1/2 din
înălțimea rădăcinii, neajungând însă la apex
d. Gradul 3- deasupra nivelului joncțiunii smalț-cement la mai mult de 2/3 din
înălțimea rădăcinii, neajungând însă la apex
e. Gradul 4- deasupra apexului

37. Gradul de severitate al incluzziei de canin (după Stivaros și Mandall):


a. distanța în mm a dintelui inclus până la planul de ocluzie
b. unghiul pe care îl face axul caninului cu linia mediană
c. înălțimea verticală a coroanei caninului în raport cu incisivul adiacent
d. direcția axului dintelui inclus
e. gradul de suprapunere peste rădăcina dintelui adiacent

38. Winter clasifică incluziile în :


a. cu coroana orientată în sensul de erupție (dinți anastrofici)
b. incluzie în retroversie
c. verticală, nefavorabilă tratamentului conservator
d. oblică-distală
e. orizontală- mai puțin favorabilă

39. Termenul de ”dinte anastrofic” se referă la :


a. un dinte care se formează în altă parte decât în locul său normal (marginea bazilară,
condilul mandibular)
b. un dinte inclus al cărui sac pericoronar comunică cu cavitatea orală
c. un dinte care a perforat mucoasa cu o mică parte din coroana sa și s-a oprit în
această stare
d. un dinte inclus cu coroana situată vestibular și rădăcina orientată palatinal
e. un dinte cu coroana orientată invers sensului de erupție
40. În funcție de direcția axului dintelui inclus, Winter clasifică incluziile în :
a. verticale-favorabilă tratamentului conservator
b. orizontală-mai puțin favorabilă cu coroane situate între rădăcinile dinților erupți iar
rădăcina orientată distal
c. oblică-mezială- coroana dintelui inclus este deviată mezial și oblică distală-coroana
dintelui inclus este deviată distal
d. vestibulară/vestibulo-palatinală- cu coroana situată vestibular, iar rădăcina spre
palatinal-poziție denumită și ”a cheval”
e. heteropoziția

41. Următoarele tulburări clinice pot sugera prezența unui dinte inclus:
a. aspect de creastă edentată, cu atrofie marcată transversală și verticală
b. dureri cu caracter nevralgiform, fără cauză precizată
c. torsionări și mortificări ale dinților vecini
d. prezența unor fistule cronice, fără răspuns terapeutic
e. dureri cronice localizate, de intensitate moderată

42. Termenul de ”heterotopie” definește situația în care:


a. dintele este orientat cu coroana invers sensului de erupție
b. dintele inclus se suprapune peste rădăcina incisivului adiacent
c. dintele a perforat mucoasa cu o mică parte din coroana sa și s-a oprit în această
stare
d. dintele inclus este situat la o distanță mai mică de 1 mm de planul de ocluzie
e. dintele se formează în altă parte decât în locul său normal

43. În funcție de direcția axului dintelui inclus, Winter (citat de E. Ionescu) clasifică
incluziile dentare în incluzii:
a. gradul 1: 0-15 grade
b. gradul 2: suprapunere peste dintele adiacent
c. gradul3: mai mult de 30 de grade
d. deasupra apexului dintelui adiacent
e. vestibulară/ vestibulo-palatinală cu coaroana situată spre vestibulat și rădăcina
orientată spre palatinal, poziție denumită și ”a cheval”

44. În funcție de direcția axului dintelui inclus, Winter (citat de Ionescu) clasifică
incluziile în:
a. verticală- nefavorabilă tratamentului conservator
b. cu coroana orientată invers sensului de erupție, dinți anasatrofici
c. verticală- favorabilă tratamentului conservator
d. oblică- mezială cu coroana orientată spre distal
e. orizontală- mai puțin favorabilă cu coroana situată între rădăcinile dinților erupți,
iar rădăcina situată spre distal

45. Diagnosticul pozitiv în incluzia dentară se pune pe următoarele semne clinice , cu


excepția (dupa E. Ionescu) :
a. prezența unor fistule cronice fără răspuns terapeutic
b. pericoronarite și gingivostomatite
c. torsionări și mortificări ale dinților vecini
d. mezio-înclinarea incisivului lateral datorită presiunii exercitate de caninul inclus
e. dureri cu caracter nevralgiform

46. Tulburările decelabile la examenul clinic, care pot sugera prezența unui dinte
inclus sunt:
a. mobilitatea dintelui temporar corespondent
b. reducerea spațiului de pe arcadă sau chiar includerea completă a acestuia
c. dureri cu caracter nevralgiform, fără o cauză precizată
d. uneori existența unui spațiu de edentație
e. bascularea incisivului lateral cu vârful rădăcinii spre distal și coroana spre mezial

47. În funcție de direcția axului dintelui inclus, Winter clasifică incluziile în:
a. verticală
b. orizontală-oblică
c. orizontală
d. vertical-mezială
e. dinți anastofici

48. La examenul clinic, următoarele tulburări pot sugera prezența unui dinte inclus:
a. deplasări, prin înclinarea spre breșă, a dinților vecini
b. reducerea spațiului pe arcadă sau chiar închiderea completă a acestuia
c. prezența unor depresiuni vestibulare sau orale de consistență moale, care ar putea fi
sediul dintelui inclus
d. prezența unor fistule cronice, cu răspun bun terapeutic
e. torsionări și mortificări ale dinților vecini

49. Următoarele semne clinice pot sugera prezența unui dinte inclus:
a. persistența îndelungată a dintelui temporar, pe arcadă
b. deplasări prin înclinare spre breșa a dinților vecini
c. procesele inflamtorii ale mucoasei
d. prezența unei bombări vestibulare și/sau orale de conistență dură
e. prezența unei afte în vestibul

50. Următoarele semne clinice pot sugera prezența unui dinte inclus :
a. lipsa de pe arcadă a unui dinte permanent deși termenul lui de erupție este mult
depășit
b. dureri cu caracter nevralgiform fără o cauză precizată
c. prezența unor fistule cronice fără răspuns terapeutic
d. exfolierea precoce a dinților temporari
e. dureri acute declanșate de agenți fizici

51. La examenul clinic al arcadelor dento-alveolare sunt observate o serie de tulburări


ce ar putea sugera prezența unei incluzii dentare, printre care se numără:
a. lipsa de pe arcadă a dintelui definitiv după un timp mai mare scurs de la perioada sa
normală de erupție
b. prezența pe arcadă a dintelui temporar ( însoțită de lipsa dintelui definitiv)
c. existența unui spațiu pe arcadă
d. faptul că la inspecție și palpare se poate constata vestibular sau oral o deformare de
consitență dură care ar putea fi sediul dintelui inclus
e. prezența avitaminozelor
52. Următoarele tulburări sugerează prezența unui dinte inclus:
a. deplasări prin înclinarea spre breșă a dinților vecini
b. persistența îndelungată pe arcadă a dintelui temporar
c. angrenaje inverse în zona frontală
d. dureri cu carcter nevralgiform, fără o cauză precizată
e. apariția de leziuni carioase

53. Semnul Quintero este un semn patognomonic pentru:


a. ectopie
b. incluzie
c. reincluzie
d. rotație
e. transpoziție

54. Semnul lui Quintero (citat de E. Ionescu), patognomonic pentru incluzia caninului
superior, prespune :
a. poziție palatinizată a coroanei incisivului lateral superior
b. poziție mezio-înclinată a incisivului lateral-superior
c. vestibularizarea coroanei și mezio-vestibulo-rotația incisivului lateral superior
d. mezio-palato-rotația incisivului central superior, cu păstrarea poziției verticale
e. rotația disto-vestibulară a inisvului lateral superior

55. Pentru precizarea poziției vestibulare sau orale a unui dinte inclus se utilizează:
a. radiografia retroalveolară
b. radiografia excentrică
c. radiografia cu film mușcat
d. OPT
e. teleradiografia de profil

56. Semnul lui Quintero- semn patognomonic al incluziei caninului superior se


traduce prin:
a. rotația disto-vestibulară a incisivului central
b. poziția vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior și rotația sa mezio-
vestibulară
c. rotația disto-vestibulară a coroanei incisvului lateral superior
d. rotația mezio-vestibulară a incisvului lateral inferior
e. poziția oralizată a incisivului lateral superior

57. În cazul particular al caninului superior inclus, semnul lui Quintero- semn
patognomonic al incluziei se traduce prin:
a. poziție vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior
b. rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior
c. poziție palatinizată a coroanei incisivului lateral superior
d. poziție palatinizată a coroanei incisivului lateral inferior
e. rotația disto-vestibulară a incisivului lateral superior.

58. Semnul lui Quintero este citat de E. Ionescu în diagnosticul pozitiv al incluziei
dentare și se traduce printr-o :
a. poziție vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior și rotația sa mezio-
vestibulară
b. poziția vestibularizată a coroanei incisvului lateral superior și rotația sa disto-
vestibulară
c. mezio-înclinarea incisivului lateral superior și rotația sa mezio-vestibulară
d. disto-înclinarea incisivului lateral superior și rotația sa mezio-vestibulară
e. disto-înclinarea incisvului lateral superior și rotația sa disto-vestibulară

59. Semnul lui Quintero- semn patognomonic al incluziei- se traduce prin:


a. poziția vestibularizată a coroanei incisvului lateral superior și rotația sa mezio-
vestibulară
b. poziția mezializată
c. poziția vestibularizată a coroanei caninului
d. rotația mezio-palatinală a incisivului lateral
e. rotația mezio-palatinală a caninului

60. Semnul lui Quintero este citat de E. Ionescu în diagnosticul pozitiv al incluziei
dentare și se traduce printr-o :
a. poziție vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior și rotația sa mezio-
vestibulară
b. poziția vestibularizată a coroanei incisvului lateral superior și rotația sa disto-
vestibulară
c. mezio-înclinarea incisivului lateral superior și rotația sa mezio-vestibulară
d. disto-înclinarea incisivului lateral superior și rotația sa mezio-vestibulară
e. disto-înclinarea incisvului lateral superior și rotația sa disto-vestibulară

61. Semnul Quintero, semn patognomonic al incluziei de canin superior, se traduce


prin:
a. poziția vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior
b. poziția oralizată a incisivului lateral superior
c. rotația mezio-vestibulară a incisivului lateral superior
d. rotația disto-vestibulară a incisivului lateral superior
e. poziția vestibularizată a coroanei incisvului central superior

62. Examenul radiologic care stabilește cu precizie sediul vestibular sau oral al
dinților este :
a. radiografia retro-alveolară
b. ortopantomografia
c. teleradiografia de profil
d. radiografiaexcentrica
e. radiografia cu film mușcat

63. Semnele clinice patognomonice care sugerează o incluzie de canin superior sunt:
a. poziția vestibularizată a coroanei incisivului lateral superior
b. rotația mezio-vestibulară a coroanei incisivului lateral superior
c. poziția palatinizată a coroanei incisivului central superior
d. rotația disto-vestibulară a coroanei incisivului lateral superior
e. MPG ( meziopoziție generalizată)

64. Metode conservatoare de obținre a spațiului pe arcadă în incluzia de canin sunt:


a. mărimea permietrului arcadei
b. extracția premolarului prim
c. distalizarea zonelor laterale la meziopoziții generalizate
d. mezializarea zonelor laterale în meziopoziții generalizate
e. extracția premolarului secund

65. Printre metodele conservatoare de obținere a spațiului necesar evoluției dintelui


inclus se numără :
a. extracția în focarul de incongruență
b. descoperirea chirugicală și ancorarea dintelui
c. mărirea perimetrului arcadei sub influența forțelor declanșate de aparatele
ortodontice
d. distalizarea zonelor laterale în cazul meziopozițiilor generalizate
e. combinarea măririi perimetrului arcadei cu distalizarea zonelor laterale

66. După Nance (citat de E. Ionescu), extracția dentară se impune cand ”necesarul de
spațiu” pe arcadă în vederea caninului inclus este mai mare de :
a. 2mm
b. 4mm
c. 5mm
d. 6mm
e. 8mm

RASPUNSURI

1. C 27. ACD
2. ACD 28. BCD
3. B 29. ABD
4. D 30. D
5. E 31. ADE
6. ACE 32. ACD
7. ACE 33. ABE
8. BCDE 34. ABCD
9. ACD 35. BDE
10. ABC 36. ACE
11. B 37. BCE
2. D 38. BDE
13. C 39. E
14. A 40. ABCD
15. ACD 41. BCD
16. AD 42. E
17. AB 43. E
18. ABCD 44. BCE
19. CDE 45. D
20. CD 46. BCD
21. ADE 47. ACE
22. ABD 48. ABE
23. ABDE 49. ABCD
24. ABC 50. ABC
25. ABCE 51. ABCD
26. BCD 52. ABD
53. B 60. A
54. C 61. AC
55. BC 62. DE
56. B 63. AB
57. AB 64. AC
58. A 65. CDE
59. A 66. C
REINCLUZIA DENTARĂ

1. Reincluzia:
a. Este rezultatul unui proces progresiv și lent
b. Este considerată o anomalie de erupție
c. Este încadrată de școala franceză în grupa anomaliilor dentare izolate
d. Se regăsește predominant în dentația temporară
e. În dentația permanentă se întâlnește frecvent la incisivul lateral superior

2. Reincluzia dentară se întâlnește cel mai frecvent:


a. La incisivul central inferior permanent
b. La molarul 1 temporar superior
c. La molarul de 6 ani inferior
d. La molarul de 12 ani superior
e. La molarul 2 temporar inferior

3. Milicescu precizează despre reincluzia dentară la populația țării noastre


următoarele:
a. Este depistată mai ales în dentația permanentă la maxilar
b. Este mai frecventă la sexul masculin
c. Apare în dentația permanentă, mai frecvent la mandibulă
d. Este mai frecventă la sexul feminin
e. Apare în dentația temporară, mai frecvent la mandibulă

4. Dintele afectat cel mai frecvent de reincluzie este:


a. Molarul prim temporar superior
b. Molarul prim temporar inferior
c. Molarul secund temporar inferior
d. Molarul secund temporar superior
e. Caninul temporar superior

5. Reincluzia dentară face parte din categoria:


a. Malocluziilor de clasa a III-a Angle
b. Anomaliilor de poziție
c. Malocluziilor de clasa a II-a Angle
d. Disarmoniilor dento-alveolare
e. Anomaliilor de erupție

6. Privind reincluzia dentară, următoarele afirmații sunt adevărate:


a. Este considerată o anomalie de erupție
b. Majoritatea autorilor consideră că reincluzia se întâlnește mai frecvent în dentația
temporară la nivelul molarului 1 temporar
c. În dentația permanentă se întâlnește foarte rar, iar frecvența mai mare este în zonele
laterale
d. Sexul masculin este cel mai afectat
e. Școala germană o încadrează în grupa anomaliilor monocauzale

7. Reincluzia dentară apare mai frecvent la:


a. Molarul 1 temporar
b. Molarul 2 temporar
c. Caninul temporar
d. Incisivul lateral temporar
e. Incisivul central temporar

8. Reincluzia dentară se regăsește:


a. Predominant la dentația permanentă
b. Predominant la dentația temporară
c. Cel mai frecvent la molarul 2 temporar inferior
d. Cel mai frecvent la caninul superior
e. La nivelul incisivilor temporari inferiori

9. Reincluzia dentară în literatura de specialitate mai poate fi denumită și:


a. Retenție dentară primară
b. Retenție dentară secundară
c. ,,dinte inclavat”
d. Anchiloză dentară
e. Scufundarea dentară

10. Reincluzia dentară este definită ca o anomalie dentară izolată de către:


a. Școala germană
b. Școala franceză
c. Școala românească
d. Școala americană
e. Școala britanică

11. În etiopatogenia reincluziei dentare sunt implicate următoarele ipoteze:


a. teoria atavica
b. teoria avitaminozelor
c. teoria mecanică
d. teoria anchilozei osteo-dentare
e. teoria tulburării proceselor evolutive dentare

12. Reincluzia dentară apare mai frecvent la:


a. Sexul feminin
b. Sexul masculin
c. Molarul secund temporar inferior
d. Molarul secund temporar superior
e. Molarul prim temporar superior

13. În etiopatogenia reincluziei dentare sunt incriminate următoarele teorii:


a. Mecanică
b. Tulburarea metabolismului local
c. Ereditatea
d. Evaginarea epiteliului adamantin
e. Anchilotică (anchiloză osteo-dentară)

14. Despre reincluzia dentară se pot afirma următoarele:


a. Dintele reinclus se mai numește și anclavat
b. Cea mai veche teorie etiopatogenică este: teoria tulburării proceselor evolutive
dentare
c. În dentația permanentă se întâlnește foarte rar, cu frecvența cea mai mare în zonele
laterale: molarul de 6 ani și/sau molarul de 12 ani superior
d. În dentația temporară se întâlnește mai frecvent la nivelul molarului 2, mai ales
superior și mai rar la molarul 1
e. Sexul masculin este mai puțin afectat

15. Următoarele afirmații referitoare la etiologia reincluziei dentare sunt adevărate


(după E. Ionescu):
a. Etiologia este plurifactorială
b. Teoria mecanică se referă la fenomenele contractile determinate de anchiloza dintre
osul alveolar și cementul radicular
c. Reincluzia dentară poate fi consecința unei soluții de continuitate genetică sau
congenitală la nivelul membranei parodontale, care poate explica anchiloza dentară la
dinții neerupți
d. Reincluzia dinților permanenți poate fi explicată de tulburări de dezvoltate la
nivelul lamei dentare secundare
e. Reincluzia dinților temporari poate fi explicată de tulburări de dezvoltare la nivelul
lamei dentare primare

16. Teoria etiopatogenică mecanică a reincluziei dentare:


a. Se traduce prin insuficientă creștere osoasă verticală
b. Explică fenomenele de reincluzie prin ruperea echilibrului normal al arcadei
dentare la nivelul molarului de 6ani
c. Explică mai degrabă retențiile primare
d. Presupune în evoluția formării dentare, deplasarea componentei conjunctivo-
epiteliale din afară către profunzimea maxilarului
e. Explică reincluzia molarului 2 permanent superior

17. Ipotezele etiopatogenice în reincluzia dentară sunt:


a. Teoria chimică
b. Teoria mecanică
c. Teoria anchilotică
d. Teoria tulburărilor hormonale
e. Teoria opririi în dezvoltare osoasă verticală

18. Teoria anchilozei osteo-dentare în etiopatogenia reincluziei dentare sugerează ca


posibile cauze ale acesteia:
a. Prezența unei aritmii de metabolism
b. Prezența unei soluții de continuitate genetică la nivelul membranei parodontale
c. Ruperea echilibrului normal al arcadei dentare
d. Prezența unei soluții de continuitate congenitală la nivelul membranei parodontale
e. Presiune masticatorie excesivă

19. Teoria mecanică explică fenomenul de reincluzie a molarului 2 temporar prin:


a. Fuziunea de tip anchilotic dintre osul alveolar și cementul radicular al molarului 2
temporar
b. Abolirea potențialului eruptiv al molarului 1 permanent
c. Infrapoziția discretă a molarului 2 temporar
d. Tendința de mezializare accentuată a molarului de 6 ani
e. Influența componentelor orizontale ale forțelor de masticație

20. Anchiloza, în cazul reincluziei dentare, ar putea avea următoarele cauze posibile:
a. Anodonția dintelui subjacent
b. Chist folicular al dintelui subjacent
c. O soluție de continuitate genetică sau congenitală la nivelul membranei parodontale
d. Presiunea masticatorie excesivă sau trauma ocluzală
e. Dinte temporar nanic

21. Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei sunt:


a. Teoria mecanică
b. Teoria tulburărilor proceselor evolutive dentare
c. Teoria diviziunilor mugurelui dentar
d. Teoria ereditară
e. Teoria atavica

22. Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei sunt:


a. Teoria tulburărilor proceselor evolutive ale dinților
b. Teoria tulburărilor metabolismului general
c. Teoria anchilotică
d. Teoria opririi în dezvoltare osoasă sagitală
e. Teoria mecanică

23. Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt:


a. Teoria atavică
b. Teoria mecanică
c. Teoria anchilotică
d. Teoria tulburărilor metabolismului local
e. Teoria filogenică

24. În etiopatogenia reincluziei dentare sunt incriminate următoarele teorii:


a. Mecanică
b. Anchilotică
c. Proterogenetică a lui Bolk
d. Tulburărilor metabolismului local
e. Hiperactivității lamei dentare

25. Teoria anchilozei osteo-dentare:


a. Explică etiopatogenia reincluziei dentare
b. Explică etiopatogenia incluziei dentare
c. Poate presupune ca și cauză a anchilozei o soluție de discontinuitate genetică sau
congenitală la nivelul membranei parodontale
d. Poate presupune ca și cauză a anchilozei presiunea masticatorie excesivă sau
trauma ocluzală
e. Explică mai degrabă retențiile primare

26. Teoria tulburării proceselor evolutive dentare incriminată în etiopatogenia


reincluziei dentare:
a. Ar putea explica mai ușor reincluziile dinților temporari fără succesionali
b. Ar putea explica mai ușor reincluziile dinților temporari cu succesionali
c. Se referea la reîntoarcerea unui dinte erupt în os, refăcând primul traseu al evoluției
sale
d. Se referă la o soluție de continuitate genetică la nivelul membranei parodontale
e. Presupune o enostază foarte strânsă, pusă în legătură cu tulburările de creștere și
dezvoltare ce se produc în perioada erupției dentare

27. Reincluzia parțială se caracterizează prin:


a. Infrapoziția dintelui inclus
b. Dinții vecini, cel mai frecvent, sunt înclinați spre dintele reinclus
c. Există o ușoară depresiune (denivelare) la nivelul procesului alveolar respectiv
d. La nivelul crestei alveolare există aproape constant un orificiu prin care se poate
palpa fața ocluzală a dintelui reinclus
e. Este mai frecvent în dentina permanentă

28. În reincluzia parțială, radiografiile seriate (retroalveolară, ortopantomograma)


oferă date despre:
a. Legătura os-dinte, în special interradicular
b. Prezența sau absența dintelui succesional
c. Relația dintelui succesional cu dintele reinclus
d. Modificările sagitale ale primilor molari
e. Cantitatea de fibromucoasă care acoperă dintele reinclus

29. Diagnosticul diferențial al reincluziei totale se face cu:


a. Oprirea în erupție a dintelui
b. Intruzia posttraumatică parțială
c. Anodonția
d. Extracția dintelui
e. Incluzia dentară

30. Consecințele reincluziei dentare pot fi:


a. Frecvent ectopia dintelui succesional permanent
b. Frecvent incluzia dintelui succesional permanent
c. Denivelarea planurilor de ocluzie datorită infrapoziției dintelui reinclus
d. Hiperestezia dinților vecini
e. Hipersensibilitatea dinților vecini

31. În cazul reincluziei parțiale, diagnosticul diferențial se face cu:


a. Incluzia dentară
b. Anodonția
c. Oprirea în erupție a dintelui
d. Intruzia posttraumatică parțială
e. Incluzia posttraumatică totală

32. Imaginea radiologică specifică reincluziei molarului 2 temporar este următoarea:


a. Supurația și rotația la 90grade a premolarului 2 inclus
b. Molarul 2 temporar cu rădăcinile mai mult sau mai puțin resorbite, dar înfundat în
os sau submucoasă și sub el premolarul 2 (dezvoltat corespunzător vârstei)
c. Premolarul 2 situat deasupra molarului 2 temporar
d. Premolarul 2 situat paralel cu molarul 2 temporar
e. Resorbții coronare localizate pe suprafața premolarului 2

33. În ortodonție, reincluziile totale trebuie diferențiate de:


a. Incluzii dentare
b. Anodonție
c. Extracție
d. Intruzie posttraumatică parțială
e. Oprirea în evoluție a dintelui

34. Diagnosticul diferențial în reincluziile totale se face cu:


a. Incluziile dentare
b. Intruzia post-traumatică parțială
c. Anodonția (prin examen radiologic și clinic)
d. Extracția (prin anamneză și examen clinic)
e. Intruzia post-traumatică totală

35. Diagnosticul diferențial al reincluziei totale trebuie realizat cu:


a. Intruziile post-traumatice parțiale
b. Extracția dentară
c. Transpoziția dentară
d. Meziopoziția generalizată
e. Ectopia dentară

36. Diagnosticul diferențial al reincluziei parțiale se face cu:


a. Anodonția
b. Incluziile dentare
c. Intruzia post-traumatică totală
d. Intruzia post-traumatică parțială
e. Fisura dentară

37. În cazul reincluziei totale, diagnosticul diferențial se realizează cu:


a. Incluzia dentară
b. Anodonția
c. Extracția
d. Intruzia parțială post-traumatică
e. Oprirea în erupție a dintelui

38. Reincluzia totală se întâlnește în special la:


a. Molarul prim temporar
b. Molarul secund temporar
c. Molarul prim permanent
d. Molarul secund permanent
e. Premolarul secund

39. Diagnosticul diferențial al reincluziei totale se realizează cu:


a. Intruzia post-traumatică totală
b. Rizaliza completă
c. Anodonție
d. Incluzia dentară
e. Foliculita expulzivă Capdepont
40. Reincluzia totală:
a. Se caracterizează prin absența dintelui de pe arcadă după ce a fost extras în
prealabil
b. La nivelul crestei alveolare se observă o denivelare
c. În dreptul dintelui reinclus există un orificiu prin care se poate palpa în profunzime
fața vestibulară a dintelui
d. Dintele poate fi acoperit de fibromucoasă sau de țesut osos și fibromucoasă
e. Se întâlnește îndeosebi la molarul 1 temporar

41. Diagnosticul de certitudine al reincluziei dentare comparativ cu incluzia se pune


pe:
a. Molarul temporar și succesionalul său se află unul deasupra celuilalt
b. Molarul temporar și succesionalul său se află unul lângă celălalt
c. Prezența unor leziuni carioase tipice
d. Resorbții coronare localizate
e. Succesionalul a erupt și molarul 2 temporar se află intraosos

42. Diagnosticul diferențial în reincluzia parțială se face cu:


a. Extracția dentară
b. Oprirea în erupție a dintelui
c. Anodonția parțială
d. Intruzia post-traumatică parțială
e. Ectopia dentară

43. Printre consecințele reincluziei se numără:


a. Denivelarea planului de ocluzie datorită infrapoziției dintelui inclus
b. Apariția unor forțe normale la nivelul dinților înclinați, care îi solicită funcțional
c. Carii ocluzale ale dinților vecini
d. Hiperestezie și hipersensibilitate dentară
e. Tulburări estetice

44. Printre consecințele reincluziei se numără:


a. Denivelarea planului de ocluzie datorită suprapoziției dintelui reinclus
b. Tulburări de ocluzie datorate migrărilor dinților vecini și înclinării antagoniștilor
c. Apariția unor forțe anormale la nivelul dinților înclinați
d. Incluzia succesionalului permanent
e. Carii de colet și proximale ale dinților vecini

45. Reincluzia dentară este o anomalie:


a. Stabilă, ce se oprește spontan
b. Nu depinde de potențialul de creștere individuală
c. Nu depinde de momentul instalării
d. Instalată precoce are o evoluție foarte lentă
e. Instalată precoce are consecințe mai grave, comparativ cu una instalată tardiv

46. Consecințele reincluziei sunt:


a. Hiperestezia și hipersensibilitatea, parodontopatia marginală cronică prin denudarea
dinților vecini
b. Carii de colet și radiculare ale dinților vecini prin erodarea de zone retentive
subgingivale
c. Denivelarea planului de ocluzie datorită infrapoziției dintelui reinclus
d. Activarea anormală a foliculului dentar
e. Pierderea prematură a dinților temporari

47. Printre consecințele reincluziei se numără:


a. Denivelarea planului de ocluzie datorită infrapoziției dintelui reinclus
b. Incluzia succesorului permanent (cel mai frecvent) sau ectopia acestuia (mai rar)
c. Distalizarea dinților situați posterior față de dintele reinclus
d. Parodontopatia marginală cronică prin denudarea dinților vecini
e. Cariile de colet și radiculare ale dinților vecini prin erodarea de zone retentive
subgingivale

48. Printre consecințele reincluziei dentare se numără:


a. Parodontopatie marginală cronică prin denudarea dinților vecini
b. Resorbția mugurelui dintelui succesional
c. Tulburări de ocluzie datorate migrărilor dinților antagoniști și înclinării vecinilor
d. Apariția dinților Turner
e. Carii de colet și radiculare ale dinților vecini prin erodarea de zone retentive
subgingivale

49. Următoarele afirmații referitoare la reincluzia dentară sunt adevărate (după E.


Ionescu):
a. Reincluzia dentară precoce are o evoluție lentă, ritmică
b. Este o anomalie dentară progresivă
c. Reincluzia dentară tardivă nu prezintă fenomene de anchiloză dento-alveolară
d. Evoluția sa depinde de potențialul de creștere individual
e. Evoluția sa depinde de momentul instalării

50. Printre consecințele reincluziei dentare se numără (după E. Ionescu):


a. Parodontopatie marginală cronică prin denudarea dinților vecini
b. Carii de colet și radiculare prin erodarea de zone retentive subgingivale
c. Denivelarea planului de ocluzie prin suprapoziția dinților vecini
d. Hipoestezie în teritoriul incluziei dentare
e. Hiperestezie și hipersensibilitate prin denudarea dinților vecini

51. Printre consecințele reincluziei dentare se numără:


a. Parodontopatie marginală cronică prin denudarea dinților vecini
b. Carii de colet ale dinților vecini
c. Reincluzie ulterioară a dintelui permanent succesional
d. Rizaliza dintelui permanent succesional
e. Carii ocluzale la nivelul dintelui permanent succesional

52. Printre consecințele reincluziei dentare se numără:


a. Carii de colet și radiculare ale dinților vecini
b. Tulburări de ocluzie datorate migrărilor dinților antagoniști
c. Dizarmonie dento-maxilară cu înghesuire
d. Parodontopatie marginală cronică prin denudarea dinților vecini
e. Angrenaje inverse în zona frontală
RASPUNSURI

1. ABCD 27. ABC


2. E 28. ABC
3. DE 29. CDE
4. C 30. BCDE
5. E 31. CD
6. ACE 32. B
7. B 33. ABC
8. BC 34. ACDE
9. BCDE 35. B
10. BC 36. D
11. CDE 37. ABC
12. AC 38. B
13. ABE 39. ACD
14. E 40. BD
15. AC 41. AC
16. B 42. BD
17. BCE 43. AD
18. BDE 44. CD
19. CDE 45. E
20. CD 46. ABC
21. AB 47. ABDE
22. ACE 48. ACE
23. BCD 49. BDE
24. ABD 50. ABE
25. ADE 51. AB
26. AC 52. ABD
ECTOPIA DENTARĂ

1. După E. Ionescu, meziopoziția generalizată bilaterală se apreciază :


a. cu ajutorul simetroscopului
b. prin corelarea datelor obținute prin anamneză cu măsurători transversale ale arcadei
c. prin corelarea datelor obținute prin anamneză cu aprecierea pe teleradiografie a
poziției molarului de 6 ani inferiori față de axa Sellae-Gnathion
d. prin corelarea datelor obținute prin anamneză cu măsurători de lungime a arcadei
e. cu ușurință, datorită prezenței caninului ectopic bilateral

2. Obiectivul terapeutic al ectopiei dentare în cazul în care există spațiu pe arcadă, dar
persistă obstacolul, este:
a. expansiunea transversală a arcadei dentare
b. expansiunea sagitală a arcadei dentare
c. combinarea expansiunii transversale cu cea sagitală a arcadei dentare
d. îndepărtarea obstacolului și alinierea dintelui ectopic
e. corectarea abraziei patologice

3. Următoarele enunțuri cu privire la ectopia dentară sunt adevărate:


a. se manifestă cel mai frecvent la nivelul caninului superior
b. incidența maximă a ectopiei caninului se constată între 12 și 14 ani
c. frecvența cea mai mare a ectopiei se înregistrează la nivelul caninului superior în
poziție vestibulară
d. una din cauze poate fi existența unui obstacol în calea de erupție a dintelui în cauză
e. ectopia dinților din zona frontală nu produce tulburări fizionomice
 
4. Obiectivele terapeutice în tratamentul ectopiei dentare sunt:
a. prevenirea anomaliei
b. tratamentul cariilor în zona de sprijin pentru a preveni meziopoziția generalizată
c. aplicarea de menținătoare de spațiu dacă au fost efectute extracții în zona de sprijin
d. extracția dintelui ectopic
e. crearea de spațiu dacă nu există spațiu pentru alinierea dintelui ectopic

5. Extracția dirijată după Hotz citat de Ionescu:


a. începe la momentul erupției incisivului central superior
b. se desfășoară pe parcursul a 4-6 ani sau chiar mai mult
c. se desfășoară în două etape
d. se indică în situațiile în care la vârsta de 6-7 ani se schițează tendința de instalare a
unei dizarmonii dento-alveolare cu înghesuire
e. previne în final erupția ectopică sau incluzia caninului superior
 
6. Obstacolele cel mai frecvent întâlnite în calea erupției ectopice a dinților
parmanenti sunt:
a. anodonția dintelui respectiv
b. persistența dintelui temporar fără rizaliză sau cu un tipar de rizaliză atipic
c. prezența unui capac osos dens sau fibromucoasă dură, ca urmare a extracției
precoce e predecesorului temporar
d. procese inflamatorii cronice periapicale ale predecesorului temporar
e. formațiuni dentare supranumerare, erupte sau incluse, care obligă dintele să erupă
ectopic
 
7. Ectopia palatinală de canin superior produce:
a. Angrenaj invers
b. Tulburări fizionomice în zona frontală (aspect de edentație)
c. Întreruperea continuității arcadei
d. Deformarea buzei superioare
e. Ulcerații ale mucoasei vestibulare
 
8. Ectopia dentară este cel mai frecvent întâlnită la:
a. caninul inferior
b. premolarii II inferiori
c. premolarii superiori
d. caninul superior
e. la molarii de minte
 
9. În ectopia dentară, reducerea sau absența spațiului necesar erupției și alinierii
dentare, se poate datora: 
a. macrodoției absolute
b. endoalveoliei
c. persistenței dintelui temporar fără rizaliză
d. meziopoziției generalizate
e. prezenței unor formațiuni dentare supranumerare
 
10. Cauza cea mai frecventă a ectopiei dentare este:
a. Persistența dintelui temporar
b. Existența unui capac osos dens
c. Prezența unor formațiuni dentare supranumerare
d. Reducerea sau absența spațiului de pe arcadă necesar erupției
e. Existența unei fibromucoase dure
 
11. Varietăți ale ectopiei dentare sunt denumite în literatura de specialitate astfel: 
a. Entopic
b. Ectopie vestibulară
c. Pleodontie
d. Ectopie palatinală
e. Distopie
 
12. Diagnosticul pozitiv al ectopiei dentare pe ortopantomografie, oferă relații despre:
a. Nivelul de inserție a frenurilor și plicilor alveolo-jugale
b. Existența unei formațiuni supranumerare deviante pentru erupția dintelui permanent
c. Structura osului
d. Existența sau nu a molarilor de minte pe arcadă cu ectopie
e. Raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dinților vecini
 
13. Ectopia dentară se întâlnește destul de frecvent în cadrul populației țării noastre,
ea vizând cu precădere anumiți dinți:
a. Caninul superior
b. Caninul inferior
c. Incisivul central superior
d. Molarul unu superior
e. Premolarii superiori
 
14. Ectopia dentară se întâlnește destul de frecvent în cadrul populației țării noastre,
vizând cu precădere anumiți dinți, în următoarea ordine descrescătoare:
a. Caninul superior (cel mai frecvent), premolarul II inferior, caninul inferior și
premolarul superior
b. Caninul superior ( cel mai frecvent), molarul superior (în special de minte),
premolarul II superior
c. Incisivul lateral, premolarul II superior, molarul de minte ( în special cel superior)
d. Caninul inferior, premolarul I inferior și incisivul lateral superior
e. Incisivul lateral superior, premolarul II superior, caninul superior
 
15. Precizați care din următoarele afirmații despre ectopia dentară sunt corecte:
a. Cea mai frecventă formă de ectopie este cea de canin superior în poziție palatinală
b. Incidența maximă a ectopiei de canin se întâlnește între 12-14 ani
c. Atât ca frecvență de apariție, cât și ca etiopatogenie, evoluează sincron cu incluzia
dentară
d. Printre obstacolele care stau în calea erupției dintelui ectopic se numără și
macrodonția absolută și relativă
e. Prezența unor formațiuni supranumerare reduce spațiul necesar alinierii dintelui
ectopic pe arcadă
 
16. Cele mai frecvente obstacole incriminate în producerea ectopiei dentare sunt:
a. Persistența dintelui temporar fără rizaliză sau cu un tipar atipic de rizaliză
b. Macrodonția absolută sau relativă
c. Existența unui capac osos dens sau a unei fibromucoase dure ca urmare a extracției
recoce a predecesorului temporar
d. Meziopoziția generalizată
e. Prezența unor formațiuni dentare supranumerare erupte sau incluse
 
17. Ectopia dentară se manifestă în ordine descrescătoare la următorii dinți:
a. canin superior, canin inferior, premolar secund
b. canin inferior, canin superior, premolar secund inferior
c. canin superior, premolar secund inferior, canin inferior
d. premolar secund inferior, canin inferior, canin superior
e. premolar secund inferior, canin superior, canin inferior
 
18. În ectopia dentară reducerea spațiului pe arcadă se datorează:
a. macrodonției relative
b. dezvoltării insuficiente a maxilarului în plan sagital (retrodenții, retrognații)
c. dezvoltării insuficiente a maxilarului în plan vertical
d. macrodonției absolute
e. dezvoltării insuficiente a maxilarului în plan transversal (endalveolii)

19. Referitor la meziopoziția generalizată (MPG), ca factor etiologic al ectopiei,


următoarele afirmații sunt adevărate:
a. MPG unilaterală poate fi pusă în evidență cu ajutorul simetroscopului
b. MPG bilaterală poate fi pusă în evidență cu ajutorul simetroscopului
c. MPG (uni și bilaterală) apare ca urmare a extracțiilor precoce din zona de sprijin
Korkhaus
d. MPG bilaterală poate fi pusă în evidență teleradiografic prin aprecierea poziției
molarului prim inferior față de linia E
e. MPG bilaterală poate fi pusă în evidență teleradiografic prin aprecierea poziției
molarului prim inferior față de linia E
 
20. Extracția dirijată ca tratament preventiv în ectopia dentară:
a. Se desfășoară pe parcursul a doi – trei ani
b. Începe la momentul erupției incisivului lateral superior
c. Este indicată chiar de la începutul permutării dentare (6-7 ani) când se schițează
tendința de instalare a unei dizarmonii dento-alveolare cu înghesuire
d. Se desfășoară în trei etape
e. Constă în extracția incisivului central temporar
 
21. După E.Ionescu, examenul radiologic în diagnosticul pozitiv al ectopiei dentare
informează prin:
a. Teleradiografia de profil asupra relației dintre molarul de 6 ani și baza craniului
prin axa Y
b. Ortopantomograma asupra structurii osului și aspectului fibromucoasei
c. Ortopantomograma asupra rizalizei patologice a dintelui ectopic
d. Ortopantomograma despre angularea coronoradiculara a dintelui ectopic
e. Teleradiografia de profil asupra relației mezializate scheletate
 
22. Cauzele etiopatologenice ale ectopiei dentare prin existența unui obstacol în calea
erupției dentare sunt:
a. Persistența dintelui temporar fără rizaliză
b. Persistența dintelui temporar cu un tipar atipic de rizaliză
c. Deglutiția infantilă
d. Prezența unor formațiuni dentare supranumerare, erupte sau incluse
e. Existența unui capac osos dens sau a unei fibromucoase dure
 
23. Examenul radiologic în ectopia dentară (după E. Ionescu) oferă relații:
a. Prin ortopantomogramă asupra structurii osului și fibromucoasei
b. Prin radiografia retroalveolară asupra raportului coronar al dintelui ectopic cu
apexurile dinților vecini
c. Prin ortopantomogramă asupra posibilei anodonții de incisiv lateral, când există
ectopia caninului
d. Prin ortopantomogramă existența posibilă a rizalizei patologice a unui canin
superior ectopic
e. Prin teleradiografia de profil permite în situații de meziopoziție generalizată
stabilirea relației sagitale a molarului de 6 ani față de axa de creștere
 
24. Aspectele clinice caracteristice ectopiei vestibulare de canin sunt:
a. Deformarea buzei în dreptul caninului
b. Modificarea formei arcadei
c. Aspectul de edentație
d. Angrenaj invers la nivelul dintelui ectopic vestibular
e. Ulcerații traumatice ale mucoasei vestibulare
RASPUNSURI

1. CD 13. ABE
2. D 14. A
3. ABCD 15. BC
4. ABCE 16. ACE
5. ABDE 17. C
6. BCE 18. ABDE
7. ABC 19. ACD
8. D 20. C
9. ABD 21. AB
10. D 22. ABDE
11. ABDE 23. AE
12. BCDE 24. ABE
DIASTEMA

1. După E. Ionescu, diastema falsă se poate referi la:


a. spațierile datorate unor obiceiuri vicioase de interpoziții heterotrope între dinți
b. diastemizarea fiziologică
c. spațiul dintre incisivii centrali determinat de existența unui meziodens
d. spațierile din compresia de maxilar, formă cu prodenție și spațiere
e. spațierile după extracția unor dinți permanenți din zona incisivă
 
2. Diastema adevărată primară după Kalvelis (citat de Ionescu) are ca și cauze:
a. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare
b. inserția joasă a frenului buzei superioare între incisivi
c. prezența meziodensului
d. anodontia incisivului lateral
e. extracția incisivului lateral

3. Un fren lat al buzei superioare, cu inserție înaltă va determina:


a. diastemă divergentă ocluzal
b. diastemă paralelă
c. diastemă convergentă ocluzal
d. diastemă secundară
e. diastemă tranzitorie
 
4. Diastema mai este denumită în literatuta de specialitate astfel:
a. Diastemă adevărată
b. Breșă dentară
c. Diastemă interincisivă
d. Diastemă vera, primară
e. Diastemă patologică
 
5. Diastema secundara sau falsă poate fi cauzată de:
a. modificările fibromucoasei interincisive
b. anodonția incisivului lateral
c. meziodens
d. un sept fribroelastic interincisiv
e. un fren lat cu inserție înaltă

6. Diastema mai este denumită în literatură și cu alți termeni, cum ar fi:


a. Diastemă adevărată
b. Diastemă terțiară
c. Diastemă interincisivă
d. Diastemă patologică
e. Diastemă vera
 
7. Despre diastemele fiziologice putem afirma că apar:
a. în dentiția permanentă
b. în dentiția temporară
c. odată cu erupția incisivilor centrali superiori
d. începând cu vârstă de 4-5 ani
e. după extracția unor dinți permanenți situați relativ aproape de zona incisivă
 
8. După Pont și Kalvelis, unicul factor etiologic al diastemei primare (adevărate) este
reprezentat de:
a. un fren al buzei superioare hiperdezvoltat și jos inserat
b. dinții supranumerari
c. anodonții
d. microdonția absolută
e. suma incisivă (SI) mai mică decât 1/3 din diametrul bizigomatic osos

9. Printre cauzele diastemei false sau secundare se numără:


a. Compresia de maxilar formă cu prodenție și spațiere
b. Microdonția absolută sau relativă
c. Anodonția uni sau bilaterală a incisivului lateral superior
d. Prezența unui supranumerar pe zona mediană
e. Prezența unor canini în poziție relativ orizontală
 
10. După E. Ionescu, diastema primară este produsă de:
a. prezența unui meziodens inclus
b. o transmitere ereditară de tip dominant
c. incluzia orizontală a caninului care presează apexul incisivului central
d. un fren lat al buzei superioare, cu inserție înaltă
e. o transmitere ereditară de tip recesiv
 
11. Diastema primară (adevărată) este cauzată de:
a. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare:
b. anodonția incisivului lateral superior
c. meziodens
d. ectopia de canin superior
e. macrodonția
 
12. După E. Ionescu, diastemele fizionomice apar:
a. odată cu erupția incisivilor centrali superiori temporari
b. în condițiile unei dezvoltări armonioase în dentiția temporară
c. începând cu vârstă de 4-5 ani
d. în microdonția generalizată relativă
e. odată cu erupția incisivilor centrali superiori permanenți
 
13. Diastema falsă este cauzată de:
a. inserția joasă a frenului buzei superioare
b. dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare
c. anodonția de incisiv lateral superior
d. sept fibros interincisiv
e. meziodens
 
14. Tratamentul diastemei vera (după E Ionescu) are următoarele particularități:
a. Poziția finală a dinților este disto-înclinată pentru asigurarea hipercorecției și a unei
contenții naturale
b. La adult este suficient un interval de 6-8 săptămâni de stabilizare
c. Necesită deplasarea corporală a dinților
d. Deplasarea se realizează în doi timpi (în primul timp se realizează deplasarea
mezială a coroanei și în al 2-lea timp deplasarea mezială a rădăcinii)
e. La copii se aplică o contenție artificială permanentă până la încheierea fenomenelor
de creștere, pentru a evita recidiva
 
15. Frenul labial inferior anormal inserat poate fi responsabil de:
a. Hiperplazia gingivomucoasă
b. Trauma locală
c. Diasteme
d. Afectare parodontală
e. Tulburări de fonație
 
16. Următoarele afirmații referitoare la diastemă sunt ADEVĂRATE ( după
E.Ionescu):
a. Diastema falsă este consecința inserției joase a frenului buzei superioare
b. Diastema este o anomalie de poziție
c. Diastema este anomalie de erupție
d. Diastema secundară este întotdeauna asimetrică
e. Diastema adevărat este întotdeauna simetrică
 
17. Diastema primară sau adevărată este cauzată de:
a. Anodonția incisivului lateral
b. Meziodensul
c. Parodontopatiile marginale
d. Dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare sau de inserția sa joasă între
incisivi
e. Sugerea buzei inferioare
 
18. Termenul de “diastema vera” se referea la:
a. Spațiul între incisivii centrali superiori, când există anodonția unui incisiv lateral
b. Anomalia de erupție și poziție care presupune existența unui spațiu între incisivii
centrali superiori până la definitivarea erupției (7-9 ani)
c. Spațiul între incisivii centrali superiori, când există un fren unit cu papilă
retroincisivă
d. Spațiul între incisivii centrali superiori când există un meziodens inclus
e. Spațiul între incisivii centrali superiori când există un meziodens erupt

RASPUNSURI
10. DE
1. C 11. A
2. AB 12. BC
3. C 13. CE
4. ACDE 14. CD
5. BC 15. BCD
6. ACDE 16. BC
7. BD 17. D
8. A 18. C
9. CDE
TRANSPOZIȚIA DENTARĂ

1. Transpoziția completă presupune:


a. Erupția unui dinte la distanță față de locul său normal
b. Prezența a doi dinți situați unul în dreptul celuilalt, linia arcadei trecând printre ei
c. Inversarea coroaneloradoidințivecini
d. Inversarea rădăciniloradoidințivecini e. Inversarea totală a doi
dinți vecini și alinierea acestora în curbura normală a arcadei

2. Transpoziția apare frecvent la: a. genul masculin(4/5)


b. genul masculin(4/4)
c. genul feminin(3/5)
d. genul feminin(4/5)
e. genul feminin(4/4)

3. Dintele cel mai afectat de transpoziție este: a. primul premolar


superior b. caninul
superior
c. caninul inferior
d. incisivul lateral superior
e. incisivul lateral inferior

4. Factorii etiologici ai transpoziției dentare sunt: a. Pierderea precoce a


caninului temporar b.
Extracții precoce ale molarilor primi
c. Cronologia dentară
d. Anodonția de incisiv centrali inferiori
e. Poziția intraosoasă a germenilor dentari

5. În etiopoatogenia transpoziției dentare sunt incriminați următorii factori(E.


Ionescu): a. Ereditatea
b. Erupția precoce a caninului
c. Pierdera precoce a caninului de lapte
d. Inversarea intraosoasă a locului de formare a mugurilor
e. Inversarea cronologică a ordinii de erupție canin superior /premolar 1 superior

6. În etiopoatogenia transpoziției dentare sunt incriminați următorii factori(E.


Ionescu): a. Inversarea locului de formare a mugurilor dentari
intraosos b. Pierdera precoce a caninului
temporar cu erupția incisivului lateral în locul lui c.
Pierderea caninului temporar înaintea erupției premolarului 1, care erupe în locul
său. Ulterior caninul va erupe pe locul lăsat liber de pierderea molarului I temporar
d. Acțiunea iatrogenă
e. Ereditatea

7. Referitor la transpoziția dentară, următoarea afirmație este


ADEVĂRATĂ( E.Ionescu):
a. Cea mai frecventă transpoziție este cea între canin/incisiv lateral superior
b. Transpoziția presupune inversarea axului unui dinte inclus, acesta fiind îndreptat
cu coroana spre baza maxilară
c. Transpoziția este o anomalie de erupție și poziție care presupune apariția la distanță
a unui dinte permanent față de locul unde ar trebui să se afle
d. Cea mai frecventă transpoziție este cea între canin/premolar 1 superior
e. Frecvența cea mai mare a transpoziției se înregistrează la sexul masculin pentru
canin/ premolarul 1 inferior

8. Factorii care concură la producerea transpoziției dentare sunt:


a. Poziția intraosoasă a germenilor dentari
b. Pierderea precoce a caninului de lapte
c. Configurația anatomică a caninului permanent
d. Cronologia dentară
e. O forță de erupție excesivă ca intensitate a caninului

9. Dintele cel mai interesat de fenomenul transpoziției dentare este:


a. Caninul inferior
b. Incisivul central superior
c. Premolarul 1 inferior
d. Molarul 1 superior
e. Caninul superior

10. Dintele cel mai interesat de fenomenul transpoziției dentare este:


a. Incisivul central inferior
b. Premolarul 2 superior
c. Caninul superior
d. Caninul inferior
e. Premolarul 2 inferior

11. Referitor la transpoziția dentară, următoarele afirmații sunt adevărate:


a. Anomalia este mai frecventă la mandibulă
b. Anomalia este mai frecventă la maxilar
c. Anomalia este mai frecventă la sexul feminin
d. Anomalia este mai frecventă la sexul masculin
e. Caninul superior este dintele cel mai afectat de transpoziție

12. În transpoziția completă între canin și premolar pot să apară următoarele:


a. Migrări patologice
b. Incluzii dentare
c. Tulburări ocluzale de tipul contactelor premature generate de cuspidul palatinal al
premolarului
d. Eroziuni ale premolarilor
e. Distrofii și displazii dentare

13. Dintele cel mai frecvent interesat în transpoziție este:


a. Incisivul lateral superior
b. Premolarul 1 inferior
c. Premolarul 2 inferior
d. Incisivul central inferior
e. Caninul superior
14. Următoarea afirmație referitoar la transpoziția dentară este adevărată:
a. Se regăsește într-o proporție mai mare la genul masculin
b. Se întâlnește în dentiția temporară
c. Majoritatea transpozițiilor sunt la maxilarul superior
d. Majoritatea transpozițiilor sunt la maxilarul inferior
e. Implică mai frecvent premolarul 1 și premolarul 2 superior

15. Transpoziția dentară completă presupune:


a. Prezența unui meziodens
b. Existența unei anomalii asociate
c. Prezența celor doi dinți unul în dreptul celuilat
d. Prezența celor doi dinți, unul în vestibul iar celălalt pe linia arcadei
e. Inversarea totală a doi dinți vecini și alinierea acestora pe curbura normală a arcadei

16. Care dintre următoarele afirmații referitoare la transpoziție sunt adevărate:


a. Se regăsesc într-o proporție mai mare la sexul masculin
b. Implică mai frecvent caninul și premolarul 1 superior
c. La mandibulă, caninul își schimbă invariabil locul cu premolarul unu
d. Este unilaterală și parțială în marea majoritate a cazurilor
e. Localizarea transpoziției unilaterale este predominant pe partea dreaptă

17. Pentru producerea transpoziției concură mai mulți factori:


a. Pierderea precoce a caninului permanent
b. Cronologia dentară
c. Pierderea precoce a incisivului central permanent
d. Poziția intraosoasă a germenilor dentari
e. Pierderea precoce a caninului de lapte

18. Despre transpoziția completă ( în ortodonție) sunt adevărate următoarele afirmații:


a. Este însoțită de tulburări de deglutitie
b. Presupune inversarea totală a doi dinți vecini ș alinierea acestora în curba normală a
arcadei
c. Când inversiunea este între canin și primul premolar nu pot apărea tulburări
ocluzale de tipul contactelor premature
d. Când inversiunea este între canin și primul premolar pot apărea tulburări ocluzale
de tipul contactelor premature
e. În cazul transpoziției canin-incisiv tulburările sunt de natură fizionomică

19. Care dintre următoarele obiective terapeutice în transpoziția completă canin


-incisiv lateral este corect:
a. Șlefuiri modelante ale premolarului
b. Cosmetizarea prin adiție a incisivului lateral
c. Ameloplastia modelantă a incisivului lateral
d. Extracția incisivului lateral și adducerea ortodontică a caninului în locul normal pe
arcadă
e. Slefuiri selective în ședințe repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
mezializat ,pentru a nu se crea blocaje ocluzale

20. Transpoziția incompletă se caracterizează prin:


a. Cei doi dinți nu se află unul în dreptul celuilalt
b. Inversarea a doi dinți vecini
c. Când linia arcadei trece printre cei doi dinți se pot produce blocaje ocluzo-articulare
d. Se pot inversa numai coroanele
e. Se pot inversa numai rădăcinile

21. Atitudinea terapeutică în transpoziția incompletă prezintă următoarele


caracteristici:
a. Se evaluează raporturile apexurilor celor doi dinți interesați
b. Se alege ca soluție terapeutică optimă aceea care va asigura deplasarea dentară cea
mai mică
c. Poate fi dirijată numai spre transpoziție completă
d. Poate fi dirijată fie spre ordinea normală fie poae fi transformată în transpoziție
completă
e. Poate fi dirijată numai spre ordinea normală

22. În transpoziția completă canin -incisiv lateral, tratamentul constă în:


a. Șlefuiri modelante ale cuspidului caninului
b. Ameloplastia modelantă a caninului
c. Șlefuiri modelante ale incisivului lateral
d. Cosmetizarea prin adiție
e. Inversare dentară completă

23. În transpoziția incompletă, atitudinea terapeutică este următoarea:


a. Este dictată de raportul coroanelor celor 2 dinți interesați
b. Nu este dictată de raportul apexurilor celor 2 dinți implicați
c. Se alege soluția terapeutică ce va asigura deplasarea dentară cea mai mare și în
direcția cerută de dinte
d. Poate fi transformată în transpoziție completă
e. Este dictată de raportul apexurilor celor 2 dinți implicați

24. Transpoziția incompletă incisiv central-incisiv lateral, transformate în completă nu


mai ridică probleme estetice și funcționale , având în vedere posibilitățile actuale de
remodelare:
a. A incisivului lateral, prin tehnici adezive
b. Șlefuiri selective în ședințe separate
c. A incisivului central prin stripping
d. Șlefuiri selective urmate de pansamentul plăgii dentinare
e. Aplicare de coroane de înveliș

25. Examenul radiologic în transpoziția dentară completează tabloul clinic și arată:


a. Inversarea dentară completă în cazul transpoziției totale
b. Suprapunerea dinților în transpoziția incompletă
c. Rizaliza dinților temporari corespunzători
d. Inversarea rădăcinilor dinților în transpoziție incompletă
e. Resorbții radiculare la nivelul dinților aflați în transpoziție

26. Atitudinea terapeutică în transpoziția dentară completă:


a. Canin- PM1 necesită conformarea unui cuspid palatinal pentru canin, în scopul
transmiterii axiale a forțelor ocluzale
b. Canin-PM1 presupune șlefuirea în ședințe succesive a cusp.palatinal al PM1 pentru
a nu crea blocaje ocluzale
c. Canin- IL vizează ameloplastia modelantă a caninului
d. Canin -IL vizează ameloplastia prin addiție a IL
e. Canin- PM1 , presupune stripping aproximal al caninului pentru redimensionarea
fizionomică corespunzătoare diametrului mezio-distal al unui PM1

27. Obiectivele terapeutice în transpoziția completă canin-incisiv lateral vizează:


a. Dirijarea terapeutică a dinților spre ordinea normală
b. Extracția incisivului lateral
c. Șlefuirea modelantă a cuspidului caninului
d. Ameloplastia modelantă a incisivului lateral
e. Cosmetizarea prin adiție a incisivului lateral

28. După E. Ionescu, atitudinea terapeutică în transpoziția incompletă:


a. Incisiv central/incisiv lateral transformată în transpoziție completă presupune
remodelarea incisivului lateral prin tehnici adezive
b. Incisiv central/incisiv lateral transformată în transpoziție completă presupune
remodelarea incisivului central prin stripping
c. Necesită asigurarea deplasării dentare cele mai mici
d. Canin/ incisiv lateral întotdeauna se corectează pentru a aduce caninul pe poziția 3 ,
corespunzător stâlpului de rezistență facială
e. Canin /premolar 1 întotdeauna se corectează, pentru ca premolarul 1 are o
structurare parodontală slabă și nu suportă efortul ocluzal în dreptul stâlpului de
rezistență faciala

29. În tratamentul transpoziției incomplete:


a. Radiculare incisiv central/incisiv lateral superior, se transformă în transpoziție
completă , se remodelează incisivul lateral prin tehnici adezive și se face stripping la
incisivul central
b. Coronare incisiv central/incisiv lateral superior, se transformă în transpoziție
completă, se remodelează incisivul lateral prin tehnici adezive și se face stripping la
incisivul central
c. Radiculare incisiv central/incisiv lateral superior, se transformă în transpoziție
completă, și se remodelează ambii incisivi prin coroane total fizionomice ceramice
d. Radiculare incisiv central/incisiv lateral superior, se aduce fiecare dinte pe locul
normal de pe arcadă
e. Coronare incisiv central/incisiv lateral superior, aduce fiecare dinte pe locul normal
de pe arcadă

30. În transpoziția completă canin-premolar 1:


a. Se efectuează șlefuiri selective în ședințe repetate ale cuspidului palatinal al
premolarului
b. Realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesară
c. Se efectuează șlefuiri selective în ședințe repetate ale eței distale a premolarului
d. Realizarea morfologiei caninului ca premolar este necesară prin șlefuire
e. Se efectuează șlefuiri selective în ședință unică a feței distale a premolarului

31. Obiectivele terapeutice în transpoziția completă de canin-incisiv lateral vor viza:


a. Deplasarea dentară
b. Șlefuirea modelantă a cuspidului caninului în ședințe succesive
c. Ameloplastia modelantă a caninului
d. Cosmetizarea prin adiție a incisivului lateral
e. Transformarea transpoziției complete în transpoziție incompletă

32. Atitudinea terapeutică în transpoziția parțială (incompletă) este:


a. Transformarea transpoziției parțiale în transpoziție completă
b. Dictată de raportul apexurilor celor doi dinți interesați de procesul transpoziției
c. Șlefuiri selective ale cuspidului palatinal al premolarului
d. Extracția dintelui situat mezial
e. Expectativa

33. Atitudinea terapeutică corectă în transpoziția incompletă este:


a. Extracția dintelui cu valoare parodontală mai mare
b. Dictată de raportul apexurilor celor doi dinți interesați de procesul transpoziției
c. Cea care va asigura deplasarea dentară cea mai mică
d. Expectativa până la 18 ani
e. Realizarea unei coroane protetice pe dinții implicați

34. Care dintre următoarele obiective terapeutice în transpoziția completă canin


-incisiv lateral este corect?
a. Șlefuiri modelante ale premolarului
b. Cosmetizarea prin adiție a incisivului lateral
c. Ameloplastia modelantă a caninului
d. Extracția incisivului lateral și aducerea ortodontică a caninului în locul normal pe
arcadă
e. șlefuiri selective în ședințe repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
mezializat , pentru a nu crea blocaje ocluzale

35. În cadrul transpoziției dentare incomplete , tratamentul ortodontic conservator ,


poate viza următoarele soluții terapeutice:
a. Deplasarea dentară va viza deplasarea dentară cea mai mică
b. Deplasarea dentară se va face în direcția cerută de dinte
c. Dirijarea terapeutică spre ordinea normală
d. Transpoziția dentară incompletă poate fi transformată într-una compleză
e. Extracția dintelui în ectopia cea mai accentuată

36. Transpoziția incompletă presupune:


a. Inversarea totală a 2 dinți vecini și alinierea acestora în curbura normală a arcadei
b. Prezența celor 2 dinți situați unul deasupra celuilalt , linia arcadei trecând printre ei
c. Prezența celor 2 dinți situați unul în dreptul celuilalt , linia arcadei trecând printre ei
d. Prezența celor 2 dinți situați unul în dreptul celuilalt , linia arcadei netrecând printre
ei
e. Prezența unui dinte pe linia arcadei și a celuilat în poziție ectopică

RĂSPUNSURI

1. E 4. ACE
2. D 5. CD
3. B 6. ABC
7. D 22. ABD
8. ABD 23. DE
9. E 24. AC
10. C 25. ABD
11. BCE 26. BCD
12. C 27. CE
13. E 28. ABC
14. C 29. AE
15. E 30. AB
16. BD 31. BCD
17. BDE 32. AB
18. BDE 33. BC
19. B 34. C
20. CDE 35. ABCD
21. ABD 36. CE
CARIA LA DINȚII TEMPORARI

1. După viteza de propagare, cariile dinților temporari prezintă următoarele


caracteristici:
a. Formele acute pot fi întâlnite indiferent de topografie
b. Formele cronice se întâlnesc des la dinții temporari
c. Formele acute au evoluție lentă
d. Formele acute debutează printr-o poartă largă de intrare dar cu interesarea redusă a
dentinei
e. Formele cronice sunt mai frecvente în perioada de vârstă 4-8 ani
 
2. Formele acute de carie la dinții temporari NU prezintă următoarele caracteristici; a.
Inițial au deschidere mare în smalț
b. Sunt mai frecvente în perioada de vârstă 4-8 ani
c. Pot fi întâlnite la anumite tipuri de carie
d. Smalțul este sfărâmicios, subminat
e. Smalțul acoperă o cantitate mare de dentină dură, pigmentată
 
3. După topografia procesului carios, formele clinice de carie care se disting la dinții
temporari sunt:
a. Caria localizată în șanțuri și fosete
b. Caria localizată pe suprafețele aproximale
c. Caria localizată pe suprafețe vestibulare
d. Caria localizată pe suprafețe netede
e. Caria localizată pe suprafețe orale și 1/3 mijlocie
 
4. Formele clasice de carie în dentiția temporară se clasifică în funcție de o serie de
factori:
a. Relieful mai accidentat pe suprafață ocluzală, cu șanțuri și fosete
b. Topografia procesului carios
c. Viteza de propagare a procesului carios
d. Frecvența cariei ocluzale este mai mică la molarii mandibulari decât la molarii
maxilari
e. Structurile dentare afectate
 
5. Despre formele clinice de carie a dinților temporari sunt ADEVĂRATE
următoarele afirmații:
a. Prezintă unele particularități ce derivă din particularitățile morfologice ale dinților
temporari
b. Există și forme de carie specifice dinților temporari
c. La dinții temporari nu se întâlnesc aceleași forme clinice de carie ca la dinții
permanenți
d. Prezintă unele particularități ce derivă din particularitățile de structură ale dinților
temporari
e. La dinții temporari se întîlnesc aceleași forme clinice de carie ca la dinții
permanenți
 
6. Despre viteza de propagare a cariilor la nivelul dinților temporari sunt false
următoarele:
a. sunt carii acute
b. sunt carii cronice
c. sunt carii subacute
d. sunt mai frecvente în perioada de vârstă 2-5 ani
e. sunt mai frecvente în perioada de vârstă 6-9 ani
 
7. Formele acute ale cariei la dinții temporari prezintă următoarele caracteristici:
a. Sunt mai frecvente la 4-8 ani
b. Inițial au o deschidere foarte mare în smalț
c. Inițial au o deschidere limitată în smalț
d. Viteză mare de propagare la camera pulpară
e. Au o evoluție lentă
8. Caracteristicile cariei acute la dinții temporari:
a. Sunt mai frecvente după vârsta de 9 ani
b. Inițial au o deschidere limitată în smalț
c. Smalțul este sfărâmicios, subminat și acoperă o cantitate mare de dentină moale și
umedă
d. Au o evoluție lentă
e. Au o deschidere largă
 
9. Cariile acute:
a. Sunt mai frecvente în perioada de vârstă 4-8 ani
b. Sunt mai frecvente după vârsta de 8 ani
c. Au viteză mai mare de propagare
d. Se întâlnesc rar la dinții temporari
e. Au evoluție lentă
 
10. Dupd AAPD, cariei severe precoce a copilăriei i se atribuie următoarele situații
clinice:
a. Orice semn de carie pe suprafețele netede la copilul în vârstă de până la 3 ani
b. Orice semn de carie pe suprafețele netede la copilul mai mare de 3 ani
c. Una sau mai multe suprafețe netede ale dinților temporari anteriori maxilari cariate
d. Una sau mai multe suprafețe netede ale dinților temporari anterior obturate
e. Una sau mai multe suprafețe netede ale dinților temporari anteriori mandibulari
cariate
 
11. După viteza de propagare, cariile la dinții temporari pot fi:
a. Carii aproximale
b. Carii complicate
c. Carii acute
d. Carii profunde
e. Carii cronice
 
12. Clasificarea formelor clinice de carie la dinții temporari cuprindei:
a. Carii simplificate
b. Carii localizate
c. Carii vestibulare și/sau orale în 1/3 de colet
d. Carii acute
e. Carii grefate pe hipoplazii de smalț
 
13. AAPD recomandă folosirea termenului de “early childhood caries” ECC atunci
când indicele DMF are următoarele valori:
a. 3 la 2 ani
b. < 3 la 2 ani
c. <5 la 5 ani
d. mai mare sau egal cu 4 la3 ani
e. mai mare sau egal cu 6 la 5 ani
 
14. Pentru depistarea cariilor aproximale avem nevoie de:
a. examen clinic
b. radiografie retroalveolară
c. OPG
d. bite-wing
e. CBCT
 
15. După CRUZON, singurele leziuni care pot fi prevenite numai prin periaj dentar
sunt:
a. Cariile localizate în treimea medie
b. Cariile localizate în treimea incizală
c. Cariile localizate în treimea de colet
d. Cariile localizate proximal
e. Cariile localizate ocluzal
 
16. Primii dinți afectați de caria de biberon sunt:
a. Incisivii inferiori
b. Molarii primi inferiori
c. Caninii inferiori
d. Incisivii superiori
e. Molarii primi superiori
 
17. În caria de biberon dinții interesați sunt:
a. Incisivii inferiori
b. Incisivii superiori
c. Molarii doi
d. Molarii unu
e. Caninii superiori
 
18. În caria de biberon, neafectarea incisivilor inferiori constituie un element de
diagnostic diferențial cu:
a. Caria rampantă
b. Caria complicată
c. Necroza pulpară septică
d. Sindromul Turner
e. Caria grefată pe hipoplazia smalțului
 
19. Diagnosticul diferențial al cariei de biberon se face cu:
a. Cariile grefate pe hipoplazii de smalț
b. Cariile dezvoltate la copiii cu despicături labio-maxilo-palatine
c. Cariile de pe suprafețele proximale
d. Cariile din șanțuri și fosete
e. Cariile cronice
 
20. Diagnosticul diferențial al cariei de biberon se face cu:
a. pulpita seroasa ireversibilă
b. caria rampantă
c. caria profundă
d. caria grefată pe hipoplazia smalțului
e. amelogeneza imperfectă
 
21. Diagnosticul diferențial al cariei de biberon se face cu:
a. leziunea hiperplazică a smalțului
b. caria grefată pe hipoplazia de smalț
c. maladia Cap de Pont
d. dentinogeneza imperfectă
e. defecte posttraumatice de mineralizare dentară
 
22. Reducerea fluxului salivar, factor favorizant în apariția cariei rampante, este
generată de:
a. Deficiențe ale vitaminei A
b. Deficiențe ale vitaminei B
c. Oreion în faza acută
d. Utilizarea unor tranchilizante (clorpromazina)
e. Consum exagerat de alimente acide
 
23. După MASSLER, citat de McDONALD, despre caria rampantă a dinților
temporari sunt FALSE următoarele afirmații:
a. Este un tip de carie cu răspândire mare
b. Este un tip de carie cu interesare pulpara tardivă
c. Este localizată de obicei la dinții care de obicei sunt imuni la caria obișnuită
d. Este un tip de carie cu debut insidios
e. Este un tip de carie cu interesare pulpara precoce
 
24. Următoarele afirmații legate de caria rampantă sunt adevărate:
a. Este specifică dinților temporari
b. Se poate întâlni și în dentiția permanentă (în prima parte a adolescenței)
c. Debut lent, insidios
d. Debut brusc
e. Interesare pulpară precoce
 
25. Caria rampantă:
a. este specifică doar dinților temporari
b. este specifică doar dinților permanenți
c. se poate întâlni și la dinții permanenți
d. este un tip de carie cu debut brusc și răspândire mare
e. este un tip de carie cu evoluție lentă
 
26. În caria rampantă condiția terapeutică constă în:
a. Combaterea uscăciunii orale
b. Profilaxia pe cale generală (lacuri, ape de gură)
c. Profilaxia pe cale locală (tablete fluorurate)
d. Tratamentul leziunilor odontale prin obturații
e. Tratamentul leziunilor odontale prin extracții
 
27. Disfuncția salivară poate fi provocată de:
a. boli cardiace
b. boli reumatismale
c. deficiențe ale vitaminei D
d. displazia ectodermală
e. miastenia gravis
 
28. Caria grefată pe hipoplazia smalțului se caracterizează prin:
a. Leziuni dispuse asimetric
b. Leziuni dispuse simetric, pe dinții omologi
c. Defecte hipoplazice care apar mai frecvent la incisivii maxilari
d. Defecte hipoplazice care apar mai frecvent la incisivii mandibulari
e. Incisivii laterali sunt mai afectați decât incisivii centrali
 
29. Caria rampantă:
a. se întâlnește numai la dinții temporari
b. are un debut brusc
c. este favorizată de fluxul salivar abundent
d. este favorizată de reducerea fluxului salivar
e. nu interesează niciodată dinții frontali inferiori
 
30. Leziunile hipoplazice:
a. Respectă tiparul de formare al cementului
b. Sunt paralele cu marginea incizală
c. Sunt perpendiculare pe marginea incizală
d. Au tipar circular
e. Nu au niciodată tipar circular
 
31. Caria dinților temporari grefată pe smalțul cu defecte hipoplazice se caracterizează
prin următoarele:
a. Pe incisivi este localizată la nivelul marginii incizale, având formă circulară
b. Pe molari are dispoziție circulară, interesând în special molarii primi
c. Pe incisivi este localizată paralel cu marginea incizala având formă circulară
d. Pe molari are dispoziție circulară, interesând în special molarii secunzi
e. Pe canini are dispozitic circulară, interesând în special caninii mandibulari
 
32. Despre caria grefată pe hipoplazia de smalț sunt adevărate următoarele:
a. se găsește la incisivii superiori
b. se găsește la incisivii inferiori
c. interesează molarul I
d. are tipar circular
e. este localizată ocluzal la nivelul molarilor
33. Simptomatologia cariilor aproximale în cazul dinților temporari se caracterizează
prin:
a. durere după orele de masă
b. durere dimineața
c. creasta marginală este intactă
d. durerea nu trebuie diferențiată de eventuale complicații pulpare
e. durerea vie
 
34. Diagnosticul pozitiv de carie simplă a dinților temporari se pune pe baza
următoarelor semne:
a. Lipsa de substanță dură dentară
b. Camera pulpara deschisă punctiform
c. Simptomatologie subiectivă ștearsă
d. Prezența dentinei alterate
e. Modificare de culoare (în caria incipientă de pe suprafețele vestibulare sau orale)
 
35. COHEN și MASSLER (1967) citați de EIDELMAN și col, arată că în cazul cariei
dentare a dinților temporari, răspunsul complexului pulpo-dentinar al acestora este
similar cu cel al dinților permanenți, între modalitățile de reacție fiind incluse
următoarele:
a. Invazia de capilare sub cariile superficiale
b. Reducerea numărului și dimensiunii ameloblaștilor
c. Invazia de celule rotunde în zona liberă celulară a lui Weil
d. Formarea dentinei de reparație
e. Creșterea numărului de celule inflamatorii la nivel pulpar numai sub procesele
carioase foarte profunde
 
36. Factorii etiologici ai pulpitelor și gangrenelor după pulpare pot fi grupați în
următoarele categorii, după R. Luca:
a. flora microbiană normală
b. flora microbiană patogenă
c. traumatisme maxilo-faciale
d. factori iatrogeni
e. băuturi carbogazoase
37. Răspunsul complexului pulpo-dentinar al dintelui temporar la caria dentară
include:
a. creșterea numărului și dimensiunile odontoclaștilor
b. invazia de capilare în cariile superficiale
c. invazia de celule rotunde în zona liberă celular a lui Weil
d. scădere număr de celule inflamatorii la nivel pulpar numai sub procese carioase
foarte puternice
e. inflamația de tip cronic când resorbția radiculară este incipientă
 
38. La dinții temporari, pulpita reversibilă se caracterizează prin următoarele
elemente:
a. Durere spontană
b. Durere numai provocată
c. Durere care persistă după îndepărtarea excitantului
d. Durere pulsatilă
e. Durere care dispare odată cu îndepărtarea excitantului
 
39. Conform clasificării lui Simon, pulpitele ireversibile ale dinților temporari pot fi:
a. După gradul de interesare pulpară: parțiale și totale
b. După gradul de infectare pulpară: cu pulpă sterilă și cu pulpă infectată
c. în funcție de evoluție: acute și cronice
d. După gradul de interesare pulpară: simple și complicate
e. În funcție de evoluție: acute, subacute și cronice
 
40. Pulpita dinților temporari are următoarele elemente de diagnostic:
a. Diagnosticul e foarte ușor de precizat
b. Simptomatologia clinică este corelată modificărilor histopatologice
c. Nu există corelație între simptomatologia clinică și modificările histopatologice
d. Subiectiv simptomatologia este ștearsă și incertă
e. Examenul obiectiv nu este important

RASPUNSURI

1. A 22. BCD

2. ACE 23. BD

3. AD 24. BDE

4. BCE 25. CD

5. ABDE 26. ADE

6. CDE 27. DE

7. ACD 28. BC

8. BC 29. BD

9. AC 30. BD

10. AC 31. ACD

11. CE 32. AD

12. CDE 33. AE

13. DE 34. ACDE

14. D 35. CDE

15. C 36. AD

16. D 37. C

17. BCDE 38. BE

18. A 39. ABE

19. A 40. CD

20. BD

21. B
1.
65.Ocluzia dentară
1. Forțele care determină alinierea dinţilor și care NU derivă din activitatea musculară:
(108)
A. Apar în deglutiția infantilă
B. Sunt asociate unor obiceiuri orale
C. Sunt determinate de sugerea degetului
D. Sunt determinate de instrumente muzicale
E. Nici unul din răspunsuri nu este corect
2. Curba transversală de ocluzie sau curba lui Wilson: (110)
A. Este determinată de înclinarea mezială a dinților mandibulari
B. Este determinată de înclinarea distală a molarilor maxilari
C. Este convexă la maxilar şi concavă la mandibulă
D. Este concavă la maxilar şi convexă la mandibulă
E. Este determinată de înclinarea linguală a dinților posteriori mandibulari
3. Observând arcadele dentare din norma frontala, se remarca: (109-110)
A Curba sagitala de ocluzie a lui Spee
B Planul de ocluzie
C Planul de la Frankfurt
D Curba transversala de ocluzie
E Planul lui Camper
4. Care dintre următoarele planuri de referinţa este utilizat de către articulator?
(110)
A planul de la Frankfurt
B planul lui Camper
C planul bazal mandibular
D planul lui Simon
E planul bispinal
5. Curba de ocluzie sagitala in protezarea fixa (după Forna): (110)
A rezulta din unirea vârfurilor cuspizilor orali ai dinţilor laterali
B este concava la maxilar
C este convexa la mandibula
D are centrul la nivelul caninilor
E este numita si curba Spee
6. Curba transversala de ocluzie este: (110)
A Concava atat la maxilar cat si la mandibula
B Concava la maxilar si convexa la mandibula
C Convexa la maxilar si concava la mandibula
D Convexa atat la mandibula cat si la maxilar
E Constituita de inclinarea orala a dinţilor maxilari si vestibulara a dinţilor mandibulari
7. Planul de ocluzie (N.Forna) se situează intr-o poziţie bine precizata fata de
următoarele planuri de referinţa: (110)
A planul de la Frankfurt
B planul lui Fish
C planul lui Camper
D planul lui Rich
E planul bazal mandibular
8. Un plan de ocluzie funcţional si in acelaşi timp estetic: (110-111)
A Are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anterior un punct uşor inferior fantei labiale
B Are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anterior un punct uşor superior fantei
labiale
C Trebuie sa se situeze in relaţii bine precizate cu asa numita axa de masticaţie
D Trebuie sa se situeze in relaţii bine precizate cu planul lui Camper si planul bazal
mandibular
E Trebuie sa se situeze in relaţii bine precizate cu planul de la Frankfurt si planul bazal
mandibular
9. Conceptul de stabilitate ocluzală implică (111):
A. Un determinant articular
B. Un determinant anterior
C. Un determinant funcţional
D. Un determinant vestibular
E. Un determinant posterior
10. Cuspizii de sprijin (primari, porincipali, activi) au următoarele roluri?: (111)
A. Mențin dimensiunea verticală de ocluzie
B. Mențin dimensiunea verticală posturală
C. Permit migrările dinților
D. Nu permit migrarea dinților
E. Concentrează solicitările asupra dinților în axul lung al acestora
11. Care din următoarele afirmaţii privind tabla ocluzala sunt corecte: (111)
A Reprezintă aria dentara cuprinsa intre vârfurile cuspizilor vestibulari si orali ale dinţilor
posteriori
B Reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea V-O a dinţilor posteriori
C Reprezintă aproximativ 50-60% din dimensiunea M-D a dinţilor posteriori
D Suprafaţa ocluzala situata in afara tablei ocluzale este data de versantii externi cuspidieni
E Suprafaţa ocluzala situata in afara tablei ocluzale este data de versantii interni cuspidieni
12. Conform criteriilor ocluzale funcţionale, tabla ocluzala: (111)
A Este reprezentata de aria dentara cuprinsa intre vârfurile cuspizilor vestibulari si orali ai dinţilor
posteriori
B Reprezintă in totalitate dimensiunea vestibulo-orala a dinţilor posteriori
C Suporta majoritatea forţelor de masticaţie
D Este data de versantii externi cuspidieni
E Este delimitată de liniile de tranziţie axiale
13. Conceptul de stabilitate ocluzala in cadrul relaţiilor dento-dentare interarcadice
implica intricarea următorilor factori: (111)
A determinantul anterior (dentar)
B determinantul mediu (radicular)
C determinantul posterior (articular temporo-mandibular)
D determinantul mezial (kinetic)
E determinantul distal (prognat)
14. Cuspizii de sprijin: (111)
A sunt cei linguali ai premolarilor si molarilor inferiori
B menţin dimensiunea verticala de ocluzie
C sunt cei vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
D se numesc si cuspizi de echilibru
E prin versantii de ghidaj, conduc mandibula in mişcări de lateralitate
15. Cuspizii de sprijin se impart in următoarele grupe: (112)
A Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari
B Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
C Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
D Marginile incizale ale incisivilor si caninilor maxilari
E Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
16. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei, sistematizate de
către Abjean si Korbendeau sunt: (112)
A cuspizii linguali ai premolarilor inferiori
B marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
C cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori
D cuspizii vestibulari ai molarilor superiori
E cuspizii linguali ai molarilor inferiori
17. Cuspizii de sprijin esenţiali in stabilirea ocluziei si a dimensiunii verticale se impart
in: (112)
A cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari
B cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
C cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
D cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor mandibulari
E marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
18. In cadrul rapoartelor normale de ocluzie, corespondenta de angrenare a
elementelor morfologice dentare pentru stopurile ocluzale de clasa a I-aeste: (112)
A Cuspizii palatinali si premolarilor si molarilor contactează fosetele distale ale dinţilor omologi
inferiori
B Cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori contactează fosetele distale antagoniste
C Cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contactează tripodic cu foseta distala
antagonista
DCuspizii premolarilor si cei meziali ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta
marginala meziala a omologului si cea distala a dintelui situat mezial de acesta
E Cuspizii premolarilor si cei meziali ai molarilor realizează puncte de sprijin cu creasta
marginala distala a omologului si cea meziala a dintelui situat mezial de aceasta
19. In cadrul rapoartelor normale de ocluzie, care dintre afirmaţiile privind
corespondentele de angrenare ale elementelor morfologice dentare pentru stopurile de clasa
a II-a sunt corecte: (112)
A Marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijină pe fețele palatinale ale grupului frontal superior,
infracingular
B Gradul de supraacoperire incisiva in plan vertical poarta denumirea de overjet
C Gradul de supraacoperire incisiva in plan vertical poarta denumirea de overbite
D Rapoartele variate ale grupului frontal in intercuspidare recunosc mai multe situaţii
clinice (ocluzia psalidodonta, labiodontia, protruzia bimaxilara fiziologica)
E Reprezintă un raport esenţial pentru stabilitatea ocluziei
20. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate de
către Abjean si Korbendeau in următoarele clase: (112)
ACuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori
B Marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
CCuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
D Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor superiori
E Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor inferiori
21. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate de
către Abjean si Korbendeau citat de Forna in: (112)
A cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori
B marginile libere ale caninilor superiori
C marginile libere ale incisivilor superiori
D cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor inferiori
E cuspizii vestibulari si premolarilor si molarilor superiori
22. Pentru stopurile de clasa a III-a există mai multe situații clinice: (113)
A. Ocluzia psalidodontă
B. Labiodonția
C. Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor contactează fosele distale ale omologilor
inferiori
D. Protruzia bimaxilară fiziologică
E. Openbite-ul
23. Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor: (113)
A. realizează stopuri de clasa a II-a
B. realizează stopuri de clasa a III-a
C. sunt cuspizi de echilibru
D. contactează fosetele meziale ale dinţilor omologi inferior
E. asigura conducerea mandibulei in mişcările de lateralitate
24. Concepţia ocluzala “freedom in centric” presupune: (113-114)
A Deglutitie efectuata in IM
B Necesita o cotactare interarcadica prin tripodarea contactelor ocluzale
C Permite o mai buna adaptare a musculaturii masticatorii la iregularităţile ocluzale
D Lipsa contactelor pe partea de balans in lateralitate
E Necesita contacte de tip cuspid-suprafata
25. Schema ocluzală ”freedom in centric” pentru realizarea unei proteze dentare fixe
presupune: (113-114)
A. O contactare de tip cuspid-suprafață, din punct de vedere mecanic
B. Realizarea deglutiției în poziția de intercuspidare maximă
C. Inocluzia dinților anteriori pentru protecția mutuală în propulsie
D. Protecția canină în mișcarea de lateralitate
E. Lipsa contactelor pe partea de balans în lateralitate
26. Concepţia gnatologică (organică) presupune: (114)
A. RC = IM
B. Existența freedom in centric
C. Contact cuspid-foseta
D. Contact cuspid-ambrazură
E. Deglutiție în RC
27. În ceea ce privește concepția gnatologică sunt adevărate următoarele: (114)
A. Deglutiția se efectuează în intercuspidare maximă
B. Intercuspidarea maximă coincide cu relația centrică (point centric)
C. Raportul ocluzal este de tip cuspid/creastă marginală
D. Se mai numește ocluzie restrictivă (după Lauritzen)
E. Raportul ocluzal este tripodic cuspid/fosetă
28. Concepţia “freedom in centric” se caracterizează prin: (114)
A protecţie canina in lateralitate
B deglutitia se efectuează in IM
C contacte la dinţii posteriori, dar la cei anteriori inocluzie pentru protecţia mutuala in
propulsie
D deglutitia se efectuează in RC
E raport ocluzal cuspid/creasta marginala
29. Concepţia ocluzala " freedom in centric" se caracterizează prin: (114)
A. deglutitia se efectuează în IM
B. raport tripodic cuspid/foseta
C. raport ocluzal cuspid/creasta marginala
D. in lateralitate protetictie canina
E. deglutitia se efectuează in RC
30. In concepţia “freedom in centric”: (114)
A deglutitia se efectuează in relaţie centrica
B deglutitia se efectuează in intercuspidare maxima
C in lateralitate protecţia este canina
D raportul ocluzal este tripodic
E ocluzia este restrictiva
31. Concepţia ocluzologica gnatologica (organica) prezintă următoarele particularitati:
(114)
A Relaţia centrica nu corespunde cu intercuspidarea maxima
B Relaţia centrica coincide cu intercuspidarea maxima
C Deglutitia se efectuează in relaţie centrica
DDeglutitia se desfasoara in intercuspidare maxima
E Raport tripodic cuspid/foseta
32. Care din următoarele afirmaţii privind concepţia “freedom in centric” Pankey-
Mann- Schuyler (Florida) sunt corecte: (114)
A Relaţia centrica nu coincide cu intercuspidarea maxima
B Deglutitia se desfasoara in intercuspidare maxima
C Deglutitia se efectuează in relaţie centrica
DIn lateralitate exista protecţie canina
E Raportul ocluzal este de tip cuspid/creasta marginala
33. In cadrul conceptului ocluzal neuromuscular (N. Forna) medicina dentara
neuromusculara apeleaza la următoarele mijloace specifice: (115)
A ultrasonografia
B posturometria
C electromiografia - BioEMG
D electroencefalografia
E coronarografia
34. Dintre mijloacele specifice medicinii dentare neuromusculare pentru evaluarea
rapoartelor ocluzale putem enumera: (115)
A. Electromiografia
B. Hârtia de articulaţie
C. Dispozitivul T-Scan
D. Articulatorul Gysi Simplex
E. Ultrasonografia
35. Criteriile ocluziei funcţionale (după Korber) se caracterizează prin: (116)
A. Factorul timp = contacte dentare simultane
B. Factorul forță = repartizare neuniformă a forțelor
C. Factorul cantitativ = contacte multipoziționale
D. Factorul continuităţii = edentaţii reduse sunt acceptate
E. Factorul mişcare = alunecare dento-dentară cu obstacole

36. Panta tuberculului articular are, în medie, o înclinație de: (116)


A. 610
B. 580
C. 330
D. 750
E. 650

37. După Korber ocluzia funcţionala este caracterizata de existenta următorilor


factori: (116)
A Factorul timp
B Factorul calitativ
C Factorul forţa
D Factorul continuităţii suprafeţelor ocluzale
E Factorul de miscare

38. Mişcările mandibulare fundamentale sunt: (116?)


A Mişcări limita
B Mişcări cobinate
C Mişcări de rotatie
D Mişcări funcţionale
E Mişcarea de translaţie

39. Ocluzia funcţionala după Korber (după Forna) este caracterizata de existenta a 6
factori. Printre aceştia se afla: (116)
A factorul timp
B factorul forta
C factorul cantitativ
D factorul de mişcare
E factorul emoţional

40. După Korber, citat de Forna, ocluzia funcţionala este caracterizata de existenta
următorilor factori, cu EXCEPŢIA: (116)
AFactorul cantitativ
BFactorul de mişcare
C Factorul calitativ
DFactorul formă
E Factorul forţa
41. Care din următoarele afirmaţii legate de determinantul posterior (articular) sunt
adevarate: (116-117)
A prelungirile axelor lungi condiliene formează un unghi deschis anterior cu valori cuprinse
intre 140-160 grade
B posterior meniscul articular este locul de inserție al capsulei articulare si al fascicolului
superior al muşchiului pterigoidian lateral
C meniscul articular separa cavitatea articulara in doua compartimente
D articulaţia temporo-mandibulara este de tip ginglimo-artoidal
E panta tuberculului articular are o inclinatie de 5-55 grade
42. Condilul mandibular are un diametru antero-posterior de: (117)
A. 6-8 mm
B. 8-10 mm
C. 10-12 mm
D. 16-18 mm
E. 18-20 mm

43. Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu excepția:


(117)
A. Zigomatomandibular
B. Temporomandibular
C. Medial
D. Sfenomandibular
E. Stilomandibular

44. Meniscul articulaţiei temporomandibulare are multiple roluri si anume: (117)


ATransforma cele doua suprafeţe articulare in congruente
B Asigura reducerea subluxatiei mandibulare
C Separa cavitatea articulara in doua compartimente, unul superior temporo-meniscal si
unul inferior menisco-condilian, ambele umplute cu lichid sinovial
DFacilitează, prin caracterul ginglimoartroidal al articulaţiei, propulsia mandibulei
EAre rol de tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulaţiilor

45. Care sunt rolurile meniscului articulaţiei temporo-mandibulare (după Forna)?


(117)
A Transforma cele doua suprafeţe articulare in congruente
BSepara cavitatea articulara in doua compartimente: unul superior temporo-meniscal si unul
inferior menisco-condilian
CLimitează mişcarea sagitala a mandibulei
D Facilitează, prin caracterul ginglimo-artroidal al articulaţiei, propulsia mandibulei
E Are rol de tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulaţiilor

46. Ligamentele articulare care limitează alaturi de musculatura mişcările extreme


(limita) posibile in articulaţie la mişcări funcţionale sunt: (117)
A ligamentul medial
B ligamentul distal
C ligamentul sfenomandibular
D ligamentul stilomandibular
E ligamentul temporomandibular
47. Muşchiul temporal actionează ca: (119)
A. Ridicător
B. Coborâtor
C. Propulsor
D. Retropulsor
E. Diductor
48. Referitor la mușchii mobilizatori ai mandibulei, este fals: (119-120)
A. maseterul este cel mai puternic mușchi masticator
B. mușchiul pterigoidian lateral are ca acțiune principală propulsia mandibulei
C. mușchiul temporal are 3 fascicule
D. mușchiul milohioidian se inseră pe fața anterioară a osului hioid
E. mușchiul geniohioidian are rol în deglutiție și masticație
49. Inducerea relaţiei de postura prin utilizarea testelor fonetice face apel la: (122)
A Testul Wild
B Testul Silvermann
C Testul Robinson
D Testul Patterson
E Numărătoare de la 60 la 70

50. Poziţia fiziologică de postură: (122)


A. Este o poziţie în care exiştă un număr maxim de contacte dento-dentare
B. Este o poziţie constantă
C. Poate fi indusă prin metoda Dawson
D. Poate fi indusă utilizând testul Silvermann
E. Are drept reper lingual lipsa spaţiului Donders

51. În poziția fiziologică de postură: (122-123)


A. grupele musculare antagoniste se află într-un relativ echilibru tonic
B. lipsește spațiul Donders
C. condilii sunt poziționați în point centric sau long centric în cavitățile glenoide
D. apare o ușoară inocluzie (freeway space) de 4-6 mm
E. buzele închid fanta labială fără a se contracta

52. Factorii generali care pot influența dimensiunea verticală de repaus sunt: (123)
A. afecțiuni ale ATM
B. hipocalcemie
C. spasme musculare
D. poziția capului și a gâtului
E. intoxicații medicamentoase

53. Reperele relației centrice sunt (la pacientul dentat): (123)


A. dimensiunea verticală centrică egală cu cea a etajului mijlociu
B. prezența spațiului Donders
C. condilii centrați în cavitățile glenoide
D. buzele închid fanta labială fără a se răsfrânge
E. lipsa spațiului Donders
54. Reperele relaţiei centrice după Forna sunt: (123)
AArticular
B Reflex
C Osos
DAlveolar
E Labial
55. Poziţia de postura a mandibulei poate fi influenţată de următorii factori loco-
regionali: (123)
A poziţia limbii si tonicitatea musculaturii linguo-orofaciala
B poziţia capului si gatului
C afecţiunile ATM
D hipocalcemia, toxemia
E intoxicaţiile medicamentoase
56. Reperele relaţiei de postura ca si poziţie fundamentala craniomandibulara sunt
(după Forna): (123)
A articular
Bmuscular
C dentar
D lingual
E plantar
57. Rolul meniscului articular este de a: (124)
A. Stimula condilii în cavitatea glenoidă
B. Separa condilii în cavitatea glenoidă
C. Proteja condilii în cavitatea glenoidă
D. Împinge condilii în cavitatea glenoidă
E. Stabiliza condilii în cavitatea glenoidă
58. Selectați răspunsul corect referitor la gradul de deplasare posterioară a condilului
din poziția stabilă musculo-scheletală, în cazul unei articulații sănătoase: (125)
A. Foarte mare
B. Dependent de postură
C. Foarte mic
D. Nesemnificativ
E. Inexistent
59. Valoarea deplasării posterioare a condilului din poziția stabilă musculo-scheletală,
într-o articulație sănătoasă este: (125)
A. 1,2 mm
B. 2 mm
C. 4 mm
D. 1 mm sau mai puțin
E. 1, 75 mm
60. În metoda Ramfjord de determinare a RC: (126)
A. Spătarul fotoliului este plasat la un unghi de 60-70 de grade
B. Spătarul fotoliului este culcat
C. Operatorul foloseşte ambele mâini
D. Operatorul foloseşte o mână
E. Toate de mai sus
61. Brill folosita pentru determinarea relaţiei centrice: (127)
A Urmăreşte înregistrarea relaţiei ligamentare
B Include contribuţia muscliilor manducatori
C Utilizează poziţia ortostatica
D Recomanda pacientului sa sprijine limba in zona posterioara a palatului
E Ia in considerare ca sistemul nervos central al pacientului primeşte impulsuri activatoare
ale tonusului de la structuri periferice
62. Relaţia miocentrica este obtinuta prin metoda: (128)
A. Brill
B. Ramfjord
C. Peter Dawson
D. Jankelson
E. Lucia
63. Metoda Lucia pentru determinarea relaţiei centrice la pacientul dentat: (128)
A. Este o metodă în care medicul foloseşte ambele mâini pentru conducerea mandibulei
pacientului
B. Este o metodă în care medicul foloseşte o singură mână pentru conducerea mandibulei
pacientului
C. Utilizează un jig aplicat la nivelul incisivilor centrali maxilari
D. Utilizează un jig aplicat la nivelul molarilor maxilari
E. Utilizează un material siliconic
64. Conform lui M. Spirgi, „triunghiul de toleranţă ocluzală” are o înălțime de: (129)
A. 0,2-1,75 mm
B. 1,75-2 mm
C. 2-4 mm
D. 4 mm
E. 0 mm
65. Importanța IM constă în faptul că: (129)
A. Asigură stabilitatea mandibulei față de craniu
B. Permite contracția simetrică a mușchilor ridicători
C. Orientarea forțelor ocluzale paraaxial
D. Anulează și compensează forțele orizontale
E. Stă la baza deglutiției
66. În ceea ce privește poziția de intercuspidare maximă sunt adevărate următoarele:
(129)
A. este considerată o poziție diagnostică
B. anulează și compensează forțele orizontale
C. în 12% dintre cazuri coincide cu poziția de relație centrică
D. este caracterizată prin prezența unui număr minim de contacte dento- dentare
punctiforme
E. orientează forțele ocluzale în axul lung al dinților
67. După Forna, legat de poziţia de intercuspidare maxima si de importanta ei, care
dintre afirmaţiile următoare este FALSA? (129)
A Este o poziţie diagnostica
B Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
C Permite concentraţia asimetrica, egala si maxima a muşchilor ridicători ai mandibulei
DOrienteaza forţele ocluzale in axul lung al dinţilor
E Anulează și compensează forţele orizontale
68. Poziţia de intercuspidare maxima, definita ca relaţia stabila interarcade dentare
antagoniste, este o poziţie extrem de importanta deoarece: (129)
A Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
B Permite contracţie simetrica, egala si maxima a muşchilor ridicători ai mandibulei
C Conduce condilii mandibulari in cavitatea glenoida
D Orientează forţele ocluzale in axul lung al dinţilor
E Anulează si compensează forţele orizontale

69. In relaţie centrica, intercuspidarea maxima se caracterizează prin următorii


parametri ocluzali: (129)
A liniile mediene ale arcadelor sunt situate in acelaşi plan
B absenta unităţilor masticatorii
C pozitionarea distalizata a dinţilor arcadei superioare in raport cu cei ai arcadei inferioare
D fetele distale ale ultimilor molari se afla in acelaşi plan
E circumscrierea cuspizilor vestibulari superiori de către cei inferiori

70. Triunghiul de toleranta ocluzala a lui Mario Sprigi: (129)


A. Descrie libertatea de deplasare a cuspidului in foseta antagonista sagital si transversal
B. Are baza de 2 mm
C. Are inaltimea de 0.2-1.75 mm
D. Este triunghiul bicondilo-simfizar
E. Se refera la deplasarea condilului orbitant in mişcare de lateralitate

71. Care din următoarele afirmaţii constituie caracteristici ale poziţiei de


intercuspidare maxima: (129)
A se realizează un număr maxim de contacte dento-dentare punctiforme
B reprezintă o poziţie diagnostica
C asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
D orientează forţele ocluzale in axul lung al dinţilor
E amplifica acţiunea forţelor orizontale

72. Importanta poziţiei de intercuspidare maxima NU consta in faptul ca: (129)


A Este constanta de-a lungul vieţii
B Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
C Permite contracţia sinergica adaptativa, in acord cu ocluzia habituala, a muşchilor
ridicători ai mandibulei
D Poate fi considerata o poziţie de referinţa in protezarea amovibila
E Plaseaza condili mandibulari intr-o poziţie stabila, ortopedica

73. In relaţia centrica, intercuspidarea maxima se caracterizează prin următorii


parametri ocluzali (după Forna): (129)
A liniile mediene ale arcadelor sunt situate in acelaşi plan
Bprezenta unităţilor masticatorii
C cheia de ocluzie a lui Angle
Dfețele distale ale ultimilor molari se afla in acelaşi plan
E circumscrierea cuspizilor vestibulari superiori de către cei inferiori
74. Importanta poziţiei de intercuspidare maxima consta in faptul ca ea: (129)
A Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
B Permite contracţia simetrica, egala si maxima a muşchilor ridicători ai mandibulei
C Poate fi considerata poziţie diagnsotica
D Orientează forţele ocluzale in axul lung al dinţilor
E Anulează si compensează forţele orizontale
75. Importanta poziţiei de intercuspidare maxima consta in faptul ca: (129)
A orientarea forţelor ocluzale perpendicular fata de axul lung al dinţilor
Bpermite contracţia simetrica, egala si maxima a muşchilor ridicători ai mandibulei
C orientează forţelor ocluzale in axul lung al dinţilor
Danuleaza si compensează forţele orizontale
E asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
76. Referitor la intercuspidarea maximă de necesitate, următoarele sunt adevărate:
(130)
A. este impusă de contactele premature în arcul de închidere al mandibulei în relație
centrică
B. poate determina poziționări instabile ale unuia sau ambilor condili mandibulari în
articulațiile corespondente
C. nu este influențată de contactele premature
D. poate fi evidențiată la examenul clinic obiectiv al pacientului
E. nu influențează poziționarea condililor mandibulari în articulațiile corespondente
77. Mişcările mandibulei, după criteriul contactării dentare se clasifică în: (132)
A. Cu contacte dento-dentare
B. Cu contacte dento-mucozale
C. Fără contacte dento-dentare
D. Mişcări funcţionale
E. Mişcări limită (extreme)
78. Tipul II (2) din cadrul clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după P.
Dawson, presupune: (132)
A. condilii trebuie să se deplaseze de la relație centrică verificabilă pentru a realiza
intercuspidare maximă
B. intercuspidarea maximă în armonie cu o relație centrică verificabilă
C. condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza
intercuspidare maximă
D. ca tratament se recomandă infiltrații intraarticulare sau spălături
E. are prognostic excelent prin eliminarea interferențelor ocluzale
79. După amplitudine, mişcările mandibulei pot fi: (132)
A. Sagitale
B. Transversale
C. Funcţionale
D. Cu contactare dento-dentare
E. Antero-laterale
80. Clasificarea mişcărilor mandibulei după amplitudine, le imparte in mişcări: (132)
A Funcţionale
B Limita
C Transversale
DSagitale
E Verticale
81. In clasificarea gnatologica Dawson, care tipuri au ca aplicaţie clinica lipsa
discomfortului in ATM si musculatura masticatorie, chiar la forte mari de contracţie: (132)
A. Tip I
B. Tip IA
C. Tip II
D. Tip III
E. Tip IV
82. Pe imaginea ariei limita a cinematicii mandibulare in plan sagital, după Posselt
(citat de Forna) se pot recunoaşte următoarele repere, CU EXCEPŢIA: (133)
A Poziția de relație centrică
B Poziția de lateralitate maximă
C Poziția de intercuspidare maximă
D Deschiderea maximă a gurii
E Poziția cap la cap
83. Conform diagramei lui Posselt, urmărirea proiecţiei sagitale a punctului
interincisiv inferior poate duce la recunoașterea turnătoarelor repere: (133)
A. Poziţia de relaţie centrică
B. Poziţia de intercuspidare maximă
C. Poziția cap la cap
D. Angrenajul invers molar
E. Angrenajul invers frontal
84. Referitor la mişcarea Bennet, următoarele afirmaţii sunt corecte: (134)
A. Este o rotație și o deplasare spre lateral a condilului pivotant
B. Este o rotație și o deplasare spre lateral a condiliului orbitant
C. Mai poartă denumitrea de "lateral side shift"
D. Este consecinţa unghiului Bennet
E. Are o valoare de aproximativ 7-30°

85. Conform diagramei lui Ulf Posselt, următoarele sunt adevărate: (134)
A. are ca reper deplasarea punctului interincisiv superior
B. primii 12-25 mm de deschidere a gurii din RC (IM) presupun rotația și translația
condililor mandibulari la nivelul ATM
C. următorii 20-25 mm de deschidere a gurii presupun la nivel articular o rotație pură
D. de la poziția de relație centrică la cea cap-la-cap distanța parcursă este de 4 mm
E. de la poziția de relație centrică la cea de propulsie maximă distanța parcursă este de 10
mm

86. La analiza cinematicii mandibulare in plan sagital, traseul superior al diagramei


lui Posselt cunoaşte modificări in funcţie de relaţia dintre intercuspidarea maxima (IM) si
relaţia centrica (RC). Astfel: (134)
A Situaţia de long centric se poate caracteriza prin suprapunera punctelor ce reprezintă pe
diagrama RC si IM
B Situaţia de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj strict orizontal intre cele
doua poziţii
C Situaţia de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj oblic descendent spre RC
D Situatia de long centric poate sa coincidă cu point centric
E In cazul existentei unui point centric, punctele reprezentând pe diagrama RC si IM se
suprapun
87. In cinematica mandibulara, unghiul Bennett (134)
A Este descris ca fiind unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a condilului orbitant
cu planul sagital
B Este descris ca fiind unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a condilului pivotant
cu planul sagital
C Este descris ca fiind unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a condilului orbitant
cu planul transversal
D Are valori cuprinse intre 90-120 grade
E Are valori cuprinse intre 7-30 grade
88. Unghiul Benett este unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a: (134)
A. Condilul pivotant cu planul orizontal
B. Condilul pivotant cu planul sagital
C. Condilul orbitant cu planul orizontal
D. Condilul orbitant cu planul sagital
E. Condilul orbitant cu planul frontal
89. Unghiul lui Benett: (134-135)
A. este unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condilului orbitant cu planul
sagital în mișcarea de lateralitate
B. are valoarea de 100
C. morfologia ocluzală este direct influențată de unghiul Benett
D. are valori cuprinse între 7-300
E. nu influențează morfologia ocluzală
90. Morfologia ocluzala a dinţilor este direct influenţată de unghiul Benett dar si de
distanta intercondiliana. Astfel: (135)
A Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat relieful ocluzal trebuie sa fie mai sters
B Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat relieful ocluzal poate fi mai accentuat
C Cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atat unghiul delimitat de fetele ocluzale
ale
dinţilor intre traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mare
D Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat unghiul dintre traiectoriile de laterotruzie si
protruzie va fi mai mic
ECu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atat unghiul delimitat de fetele ocluzale
ale dinţilor intre traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mic

91. Cu cât unghiul Bennet este mai mare, cu atât: (135)


A. relieful ocluzal trebuie să fie mai accentuat
B. relieful ocluzal trebuie să fie mai șters
C. mişcarea de propulsie este mai limitată
D. concavitatea fețelor palatinale ale frontalilor trebuie să fie accentuată
E. concavitatea fețelor palatinale ale frontalilor trebuie să fie mai puţin accentuată

92. Cu cât unghiul Benet este mai mare, cu atât: (135)


A. Relieful ocluzal trebuie să fie mai sters
B. Relieful ocluzal trebuie sa fie mai accentuat
C. Concavitatea fețelor palatinale ale frontalilor superiori mai accentuată
D. Concavitatea fețelor palatinale ale frontalilor superiori mai ștearsă
E. Niciuna de mai sus
93. Cu cât distanța intereondiliană este mai mare , cu atât: (135-136)
A. Unghiul dintre traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mare
B. Unghiul dintre traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
C. Unghiul dintre traiectoriile de lateralitate dreaptă și stângă este mai mare
D. Unghiul dintre traiectoriile de lateralitate dreaptă și stângă este mai mic
E. Niciuna de mai sus

RĂSPUNSURI CORECTE LA SUBIECTUL 69


1 BCD 26 BDE 51 ACE 76 ABD
2 CE 27 ACDE 52 BCE 77 AC
3 D 28 BE 53 ACDE 78 AE
4 A 29 AC 54 ACE 79 C
5 E 30 B 55 ABC 80 AB
6 C 31 BCE 56 ABCD 81 AB
7 ACDE 32 ABE 57 BCE 82 B
8 ACE 33 ABC 58 C 83 ABCE
9 BCE 34 ACE 59 D 84 ACE
10 ADE 35 AC 60 AC 85 DE
11 ABD 36 C 61 A 86 BCE
12 AC 37 ACDE 62 D 87 AE
13 AC 38 CE 63 CE 88 D
14 B 39 ABCD 64 A 89 ACD
15 ACE 40 C 65 ABD 90 AE
16 B 41 ACDE 66 BCE 91 BD
17 ACE 42 B 67 A 92 AC
18 D 43 A 68 ABDE 93 BD
19 ACDE 44 ACDE 69 ACD

20 ABD 45 ABDE 70 ABC

21 A 46 ACDE 71 ACD

22 C 47 AD 72 ACDE

23 B 48 A 73 ABCD

24 ABE 49 ABCE 74 ABDE

25 ACE 50 D 75 BCDE
66.Restaurări unidentare intracoronare
1. După Forna, inlay-urile din aliaje metalice au următoarele avantaje: (149)
A Refac corect punctul de contact
B Au un anumit grad de periclitare a dintelui mai ales la premolarii cu pereţi restanţi subţiri
C Sunt exigente privind execuţia clinica si tehnica
DRefac corect morfologia ocluzala
E Sunt neutre chimic si biologic
2. Inlay-urile flzionomice se realizează din: (149)
A. mase ceramice
B. răşini compozite din noua generaţie
C. polisticle
D. ceromeri
E. acrilate autopolimerizabile
3. La dinţii frontali, obturaţiile cu răşini compozite, comparativ cu inlay-urile din
ceamică și acrilat: (149)
A. sunt mai estetice
B. au film de ciment joncţional
C. au aderență superioară inlay-urilor cimentate
D. se fixează cu paste adezive
E. protejează smalţul cu acoperirea zonelor bizotate cavo-superficiale
4. Inlay-urile din aliaje metalice au următoarele avantaje: (149)
A sunt rezistente
B sunt fiabile
C sunt exigente privind execuţia clinica si tehnica
D refac corect morfologia ocluzala
E refac corect morfologia radiculara
5. AVANTAJELE inlay-urilor din aliaje metalice (după Forna) sunt: (149)
A Refac corect morfologia ocluzala
B Sunt rezistente, fiabile
C Sunt exigente privind execuţia clinica si tehnica
DRefac corect punctul de contact
E Sunt neutre chimic si biologic
6. Avantajele inlay-urilor metalice sunt: (149)
A. Exigența privind execuţia clinică
B. Exigența privind execuţia tehnică
C. Refac corect morfologia ocluzală
D. Pot fi utilizate în procese carioase extinse sau profunde
E. Pot fi utilizate și la dinţii temporari
7. Inlay-urile se clasifică în funcţie de materialul din care se confecţionează astfel
(150):
A. Metalice
B. Metalo-ceramice
C. Metalo-compozite
D. Ceramice
E. Polisticle (din sticla polimerică)
8. După complexitate inlay-unle se pot clasifica în: (150)
A. Inlay cu crampoane
B. Inlay onlay de substituție
C. Inlay cu glisieră
D. Inlay cu pivot radicular
E. Inlay multifațetat
9. Sunt indicaţii ale inlay-urilor (după Forna): (150)
A Reconstituire morfo-functionala a dinţilor cu procese carioase prea extinse sau profunde
B Retentori pentru punţi de intindere mare
C Prevenirea disfunctiilor ocluzale prin oprirea abraziei
D Retentori pentru punţi de intindere mica
E Refacerea ocluziei funcţionale
10. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă CONTRAINDICAŢII relative ale
inlay-urilor? (150)
A Predispoziţie marcata la carii
BPacienţi cu igiena dentara deficitara
C Dinţi vitali
DOcluzii nefavorabile
E Retentori pe stâlpi terminali sau intermediari in edentaţii intercalate intinse
11. Indicaţiile terapiei protetice prin inlay sunt: (150)
A retentorii pentru punţi de intindere mica
B dinţi cu distrofii, displazii, discromii
C ocluzii adanci, ocluzii inverse
D pe dinţi triunghiulari sau globulosi
E pe dinţi lungi, cu margine incizala lata, cu fata vestibulara relativ dreptunghiulara
12. Inlay-ul este indicat: (150)
A ca retentor pe stâlpi terminali in edentaţii intercalate intinse
B ca retentor pe stâlpi intermediari in edentaţii intercalate intinse
C pe dinii depulpati
D la tineri sub 18 ani
E in reconstituirea morfo-functionala a dinţilor afectaţi de carii mai puţin extinse sau puţin
profunde
13. Contraindicatiile terapiei de reconstituire coronara prin inlay sunt: (150)
A retentori pe stâlpii terminali sau intermediari in edentatiile intercalate intinse
B retentori pentru punţi de intindere mica
C procese carioase prea extinse sau profunde
D sprijin pentru protezele scheletate
E imobilizarea dinţilor parodontotici
14. Inlay-urile din aliaje metalice au ca dezavantaj faptul ca: (150)
A sunt exigente privind execuţia clinica si telurica
B sunt rezistente
C refac corect morfologia olcuzala
D sunt fiabile
E sunt neutre chimic si biologic
15. Care din următoarele afirmaţii reprezintă dezavantaje ale inlay-uror din aliaje
metalice: (150)
A. Sunt exigente privind execuţia clinica si tehnica
B. Nu refac corect morfologia ocluzala
C. Nu refac corect puncutul de contact proximal
D. Nu protejează smalţul, neacoperind zonele bizotate cavo-superficiale
E. Nu sunt estetice
16. Contraindicatiile relative ale terapiei de reconstituire coronara prin incrustatie
(inlay) sunt următoarele: (150)
A In cazul proceselor carioase prea extinse sau profunde
B Utilizarea ca retentori pentru punţi de intindere mica
CUtilizarea ca retentori pe stâlpi terminali sau intermediari in edentaţii intercalate intinse
DUtilizarea ca element de sprijin pentru protezele scheletate
E In cazul ocluziei nefavorabile
17. Inlay-urile compuse sunt: (150)
A. Cu crampoane
B. Cu glisiera
C. Cu claveta
D. Cu conectori
E. Cu bara sagitala
18. Se pot trata prin inlay: (151)
A. Cariile din clasele A,B,C Hess
B. Cariile din clasele D,E Hess
C. Cariile din clasa F
D. Doar cariile din clasa B
E. Doar cariile din clasa C

19. După clasificarea lui Hess, cariile din următoarele clase se pot trata prin inlay-uri:
(151)
A. A, B, C
B. D, E
C. F
D. O
E. MOD
20. Obiectivele urmărite in prepararea cavităţilor pantru inlay se obţin prin: (152)
A excizia intregii dentine afectate
B realizarea cavitatii retentive in axul de inserţie
C realizarea unui planseu al cavitatii plan, orizontal si perpendicular pe axul de inserţie
Drealizarea pereţilor verticali foarte puţin convergenţi spre ocluzal
E scurtarea pereţilor prea subţiri si refacerea lor prin inlay pentru protecţie
21. Dintre obiectivele preparării cavităţilor pentru inlay enumerăm: (152)
A Realizarea unei cavitati care sa permită inserţia si dezinsertia piesei intr-un singur ax
B Oprirea evoluţiei afecţiunii
C Sa nu pericliteze dintele (pereţii, cuspizii)
D Realizarea unei cavitati care sa permită multiple axe de inserţie
E Asigurarea stabilitatii si rezistentei la presiunile masticatorii
22. Printre obiectivele preparării cavităţilor pentru inlay se numără: (152)
A Oprirea evoluţiei afecţiunii
B Sa nu pericliteze dintele (pereţii, cuspizii)
C Realizarea unei cavitati care sa permită inserarea si dezinseria piesei intr-un singur ax
D Sa asigure incercuirea coronara
E Asigurarea stabilitatii si rezistentei restaurării la presiunile masticatorii

23. Prepararea cavităţilor in terapia protetica prin inlay impune respectarea


următoarelor obiective: (153)
A Cavitatea sa fie retentiva in axul de inserţie si neretentiva in celelalte direcţii
B Pereţii verticali sa fie foarte puţin divergenţi spre ocluzal (2-4 grade)
C Dentina afectata sa fie excizata parţial
DPlanseul cavitatii sa fie plan, orizontal si perpendicular pe axul de inserţie
E Pereţii verticali sa fie foarte puţin convergenţi spre ocluzal (2-4 grade)

24. Pentru asigurarea retentiei si stabilitatii unui inlay: (154)


A pereţii verticali sunt preparaţi cu freze cilindrice
B pereţii verticali sunt preparaţi aproape paraleli, cu o uşoara divergenta spre ocluzal
C pereţii verticali sunt preparaţi aproape paraleli, cu o uşoara convergenta spre ocluzal
D cavitatile cu pereţi verticali mai inalti sunt mai retentive
E conturul ocluzal al cavitatii se face rotund, simetric

25. În prepararea unei cavități ocluzale de clasa A I Hess pentru inlay, definitivarea
conturului se referă la: (154)
A. Lărgirea orificiului de deschidere din smalţ a cavităţii carioase dentinare
B. Înglobarea în preparaţie a "zonelor de risc" din vecinătatea preparaţiei
C. Prepararea pereţilor verticali aproape paraleli
D. Păstrarea unor pereţi cât mai groși posibil
E. Plasarea marginilor cavităţii în zonele de autocurăţire
26. Bizotarea marginilor cavitatii se face la inlay-ul metalic ocluzal: (155)
A Cu o înclinare de 45 de grade fata de axul de inserţie
B Pe 1/3 – 1/2 din grosimea smalţului
C La 30 de grade, căci marginile subţiri s-ar fractura
D Pe toata inaltimea smalţului la cavitatile mici, dar cu o înclinare de 45 de grade, după
Mouren
E Cu freze cilindrice din oteluri extradure
27. Care din următoarele afirmaţii privind bizotarea marginilor cavitatii in terapia
protetica prin inlay sunt corecte: (155)
A La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face cu o inclinare de 45 de grade fata de axul de
inserţie
B La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face pe 1/3-1/2 din grosimea smalţului
C La inlay-urile fizionomice, fixate prin tehnici adezive se recomanda o bizotare concava a
smalţului (cu excepţia zonei cervicale)
D Bizotarea ocluzala si gradul ei de inclinare nu depinde de direcţia prismelor de smalţ cu
dispoziţie perpendiculara pe suprafaţa dintelui
E La cavitatile ocluzale mici, bizotarea pentru inlay nu se face pe toata inaltimea smalţului
28. Stabilitatea inlay-ului: (155)
A Este invers proporţionala cu valoarea rezistentei
B Depinde de forma bazei cavitatii
C Nu depinde de forma bazei cavitatii
D Este imbunatatita de forma concava a bazei cavitatii
E Este periclitata de un perete pulpar plan, orizontal, perpendicular pe axul de inserţie
29. Bizotarea marginilor cavității pentru inlay clasa I Black: (155)
A. Se face la nivelul unghiurilor externe ale smalţului în unghi de 45 de grade pentru inlay
metalic
B. Se face bizotare și pentru inlay-ul ceramic sau compozit
C. Se face la nivelul unghiurilor externe ale smalţului în unghi de 15 grade, în funcţie de
extinderea cavității
D. Nu se face bizotare pentru inlay-ul ceramic
E. Nici un răspuns corect
30. Bizotarea marginilor cavității la inlay-uri: (155)
A. se realizează pe ¼ din grosimea smalțului la inlay-ul metalic
B. se realizează cu o înclinație de 450
C. este obligatorie la inlay-ul metalic ocluzal
D. se face cu freze diamantate, care produc suprafețe mai netede decât cele din oțeluri
extradure
E. la cavitățile ocluzale mici nu se face pe toată înălțimea smalțului (Mouren)
31. În cazul unei leziuni situate pe fața mezială lângă un spațiu edentat, ce tip de
preparație se poate efectua pentru inlay? (157)
A. Casetă simplă verticală cu 4 pereți
B. Casetă dublu compusă dintr-o casetă proximală și una ocluzală
C. Casetă simplă mezială cu 5 pereți
D. Casetă simplă distală cu 5 pereți
E. Casetă dublă cu 6 pereți
32. Prepararea cavităţilor de clasa a II-a pentru inlay presupune: (157)
A. Pereţii vestibulari și orali să fie convergenţi către ocluzal
B. În cavitățile mai mari se foloseşte tehnica Ward
C. Pereții vestibular și oral să fie divergenţi spre dintele adiacent
D. Dimensiunile cavității ocluzale sunt dictate în special de procesul carios
E. Dimensiunile cavității proximale sunt dictate de procesul carios și de profilaxie
33. Diferenţele în timpii de preparare pentru o cavitate clasa a II-a pentru inlay
metalic faţă de o cavitate clasa a II-a se referă la: (158)
A. Peretele gingival nu se bizotează
B. Treapta centrală este ascuţită
C. Marginile cavităţii verticale se bizotează mai puţin decât cele ale cavităţii ocluzale
D. Peretele gingival se bizotează fin deoarece smalţul se subţiază spre colet
E. Treapta centrală este rotunjită fin
34. În prepararea unei cavităţi de clasa a II-a Black pentru inlay sub formă de casetă
dublă se indică: (158)
A. Marginile cavităţii verticale se bizotează mai mult decât cele ale cavităţii ocluzale
B. Lăţimea istmului să fie de 1/3 din diametrul ocluzal
C. Forma casetei ocluzale poate fi de ”coadă de rândunică”
D. Pereţii verticali vestibulari şi orali ai cavităţii proximale vor fi convergenţi spre ocluzal
E. Pentru inlay-ul metalic adâncimea cavităţii ocluzale poate fi mai mică decât la obturaţia de
amalgam
35. Care afirmaţii sunt adevarate in privinţa tehnicii slice-lock utilizata in preparări
atipice ale cavităţilor ocluzo-proximale pentru inlay? (159)
A. Consta in realizarea unei retentii verticale in T in peretele vertical
B. Se recomanda exclusiv la cavitati simple
C. Se recomanda exclusiv la cavitati duble
D. Se recomanda atat la cavitati simple, cat si duble
E. Este recomandata ca metoda de bizotare a marginilor cavitatii
F.
36. Preparările atipice ale cavităţilor ocluzo-proximale pentru inlay (după Le Huche)
prezintă: (159)
A Pereţii pulpar si gingival înclinaţi puţin spre interior, pentru a mari stabilitatea
B Sant de blocaj in peretele gingival
C Treapta negativa in peretele pulpar
D Caseta simpla proximala deschisa ocluzal
E Caseta dubla

37. Prepararea atipica de cavitati ocluzoproximale pentru inlay prin tehnica “slice-lock”:
(159)
A consta in realizarea unei retentii verticale in T, in peretele axial
B se indica la premolari
C consta in realizarea a cate unui sant la nivelul unghiurilor vestibulo-axial si linguo-axial
D poarta denumirea si de “secţiune in felie”
E este recomandata ca o metoda de bizotare

38. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte cu privire la inlay-urile MOD:
(160)
A. În urma preparării dintelui, rămân pereţii vestibular şi oral
B. Prezintă caracteristici de inlay şi onlay
C. Mai poartă denumirea de onlay-uri 3/5
D. Convergenţa spre ocluzal a pereţilor cavităţilor MOD este mai mare de 10°
E. Nu există risc de fractură a pereţilor restanţi

39. nlay-ul in inlay: (162)


A Este indicat in punţi de intindere mare
B Are un inlay secundar care se va cimenta intr-o cavitate preparata cu o retentie adecvata
C Are un inlay primar care aparţine de punte
D Are un inlay primar care se va cimenta intr-o cavitate preparata cu o retentie adecvata
E Se utilizează mai ales când dinţii stâlpi au axe favorabile, paralele

40. Pentru metoda directa de amprentare pentru inlay cu răşini acrilice


autopolimerizabile este necesar: (162)
A. ca materialul sa nu aiba contracţie de priza in timpul polimerizarii
B. sa nu izoleze cavitatea cu ulei de parafina
C. sa se elimine pericolul toxicităţii monomerului restant prin spalare abundenta
D. sa se adauge pe fata respectiva a machetei o pelicula fina de ceara pentru refacerea
punctului de contact
E. sa se utilizeze o tija metalica încălzită pentru detaşarea in ax vertical
41. În cadrul controlului extrabucal al incrustaţiilor metalice obţinute prin turnare se
realizează: (163)
A. Verificarea adaptării în cavitate
B. Verificarea punctului de contact
C. Verificarea ocluzală
D. Controlul prezenței plusurilor de turnare
E. Lustruirea finală a restaurării
42. Cauze ale fracturării dintelui după aplicarea inlay-urilor sunt: (164)
A. Cimentarea defectuoasă
B. Prezența cuspizilor neprotejaţi
C. Pereţi prea subţiri
D. Planşeu concav al cavităţilor de clasa I
E. Pereţi prea verticali
43. Cauzele apariţiei cariei secundare după aplicarea inlay-urilor sunt: (164)
A. Absența extensiei preventive
B. Adâncime prea mică a preparaţiei
C. Şlefuire incorectă (fără răcire, cu freze uzate)
D. Contracţii ale machetei
E. Retenţie ocluzală ineficientă
44. Inlay-urile se pot decimenta din următoarele cauze: (164)
A. adâncime prea mare
B. retenție ocluzală ineficientă
C. pereți verticali prea divergenți
D. planșeu orizontal, plan al cavităților de clasa I
E. cimentare defectuoasă

45. Caria secundară, survenită după aplicarea inlay-urilor, este cauzată de: (164)
A. Indicaţia greşită (cariopredispozitie, igienă deficitară)
B. Lipsa extensiei preventive
C. Contracţii ale machetei
D. Şlefuiri fără răcire
E. Coafaje pulpare

46. Decimentarea inlay-urilor este cauzata de: (164)


A adancimea prea mica
B pereţi verticali prea convergenţi
C planseu convex al cavitatii de clasa I
D adancimea prea mare
E retentia ocluzala prea eficienta

47. Cauze posibile ale decimentarii unui inlay: (164)


A. Pereţi verticali prea diverenti
B. Adâncime prea mica
C. Cimentare defectuoasa
D. Pereţi prea verticali(insertie fortata)
E. Lipsa extensiei preventive
48. Cauzele posibile ce pot determina decimentarea inlay-urilor sunt: (164)
APereţi verticali prea convergenţi
B Adâncime prea mica
C Planseu concav al cavităţilor de clasa I
D Pereţi pulpari si gingivali inclinati inafara la cavitatile de clasa a II-a
E Planseu plan al cavităţilor de clasa I

RĂSPUNSURI CORECTE LA SUBIECTUL 70


1 ADE 17 ABC 33 CDE
2 ABCD 18 A 34 BCE
3 AC 19 A 35 AD
4 ABD 20 ACE 36 ABC
5 ABDE 21 ABCE 37 A
6 C 22 ABCE 38 ABC
7 ABDE 23 BD 39 D
8 ACD 24 ABD 40 ACD
9 CDE 25 BE 41 ABD
10 ABDE 26 ABE 42 BCE
11 A 27 ABC 43 AD
12 E 28 B 44 BCE
13 AC 29 ACD 45 ABC
14 A 30 BC 46 A
15 A 31 C 47 ABC
16 ACE 32 BE 48 BCD
67.Restaurări extracoronare
1. Coroanele de înveliş nemetalice (coroane estetice) sunt contraindicate in: (165)
A nanism dentar sau alte dismorfii
B fracturi dentare in 1/3 incizala
C carii clasa a IV-a Black
D discromii, distrofii, displazii
E abrazii avansate
2. Coroanele de inveliș estetice: (165)
A. Reabilitează fizionomia
B. Asigură rezistența bontului
C. Sunt indicate în fracturi în 1/3 incizală
D. Sunt indicate în special pentru canini
E. În abrazii avansate
3. Contraindicaţiile coroanelor de înveliş nemetalice sunt: (165)
A. Ocluziile adânci traumatizante
B. Distrofiile coronare din zona frontală
C. Cavităţile neretentive din zona frontală
D. Abraziile avansate
E. Cameră pulpară mare (tinerii sub 16 ani)
4. Coroana estetică se recomandă aproape exclusiv ca element unitar, în unele
afecţiuni coronare din zona frontală (165)
A. distrofii, displazii, discromii
B. nanism dentar sau alte dismorfii
C. unele malpoziții
D. carii profunde și extinse
E. ocluzii adânci traumatizante
5. Contraindicaţii ale coroanelor de invelis nemetalice sunt: (165)
A Dinţi scurţi (bonturi neretentive)
B Tineri sub 17 ani (camera pulpara mare)
C Ocluzii adanci traumatizante
D Discromii, distrofii, displazii in zona frontala
E Ocluzii cap la cap (cele ceramice)
6. Coroanele de invelis nemetalice (estetice) sunt indicate: (165)
A in fracturi dentare in 1/3 incizala
B pe molari, premolari, canini
C in olcuzii adanci traumatizante
D in abrazii avansate
E la tineri sub 17 ani
7. Terapia protetica prin coroane estetice este indicata la: (165)
A discromii, distrofii, displazii
B in ocluzii adanci traumatizante
C in ocluzii cap la cap (cele ceramice)
D in abrazii avansate
E carii profunde si extinse cu obturaţii mari nearmate
8. Avantajele terapiei protetice prin coroane ceramice (Jacket) sunt: (166)
A pot reda nuanţele dorite de culoare, care sunt stabile in timp
B nu sunt placofile
C sunt bine tolerate de parodontiul marginal
D tehnologie de realizare complicata
E necesita mari sacrificii amelo-dentinare
9. Coroanele ceramice au următoarele dezavantaje: (166)
A ceramica dentara este rau conducătoare de căldură
B nu rezista la flexiune
C nu rezista la tracţiune
D materialul ceramic este foarte dur
E daca sunt bine glazurate nu sunt placofile
10. Coroanele din răşini acrilice: (166)
A. Au contracţie mare la polimerizare
B. Prezintă modificări cromatice în timp
C. Au rezistență crescută la uzură
D. Au absorbţie crescută de apă
E. Nu sunt lucrări protetice de tranziţie
11. Dezavantajele coroanelor ceramice: (166-167)
A. Rezistă la flexiune și tracţiune, nefiind fragile la aceste solicitări
B. Materialul ceramic este foarte dur, putând pune probleme adaptării ocluzale
C. Tehnologia de realizare este complicată, cu arderi succesive de noi straturi pentru a
compensa contracţia
D. Sunt casante
E. Nu necesită mari sacrificii amelo-dentinare
12. Coroanele ceramice (Jacket): (166-167)
A. sunt bine tolerate de parodonțiul marginal (dacă sunt bine glazurate)
B. pot fi retentori pentru punți
C. nu sunt rezistente la presiune
D. necesită sacrificii minime amelo-dentinare
E. sunt indicate pe dinți vitali sau pe reconstituiri corono-radiculare turnate

13. Dezavantajele coroanelor ceramice sunt: (166-167)


A Tehnologia de realizare este complicata
B Necesita mari sacrificii amelo-dentinare
C Nu rezista la flexiune si tracţiune
D Tehnologia de realizare este simpla
E Materialul ceramic este foarte dur

14. La prepararea unui incisiv central maxilar pentru o coroana ceramica, obiectivul
final consta in obţinerea unui bont care: (167)
A Are ¾ din lungimea coroanei dentare naturale
B Are 2/3 din lungimea coroanei dentare naturale
C Are muchii rotunjite
D Are muchiile desfiinţate
E Nu are prag
15. Care dintre afirmaţiile următoare reprezintă o caracteristica a bontului preparat
pentru o coroana de invelis ceramica: (168)
A Un plan incizal in unghi de 45 de grade
B Toate suprafeţele axiale uşor divergente spre axul preparării
C Treimea gingivala a fetei palatinale uşor divergenta spre incizal
DPrag gingival circular care formează cu pereţii axiali un unghi de 60 de grade
E Suprafaţa vestibulara concava gingivo-incizal si mezio-distal

16. În ceea ce privește prepararea dinților pentru coroane de înveliș, este adevărat că:
(168-169)
A. marginea incizală se prepară oblic 450, spre oral la incisivii superiori și spre vestibular
la cei inferiori
B. marginea incizală se prepară oblic 450, spre vestibular la incisivii superiori și spre oral
la cei inferiori
C. dinții triunghiulari necesită preparări mai accentuate ale fețelor proximale, deoarece au
indicele mezio-distal mai mare
D. convergența fețelor proximale va fi cu atât mai mare, cu cât dinții sunt mai scurți
E. fața vestibulară se prepară ușor convex mezio-distal și gingivo-incizal

17. Indicele mezio-distal (după Forna): (169)


A. Reprezintă diferența în mm între diametrul mezio-distal la nivel incizal și cel la nivel
cervical
B. Reprezintă diferența în mm între diametrul mezio-distal maxim și cel la nivel cervical
C. Variază de obicei între 6,5 și 8,5 mm
D. Este mai mare la dinții triunghiulari
E. Este important în prepararea fețelor proximale pentru o coroană ceramică

18. Pentru prepararea feţei vestibulare a unui incisiv central maxilar pentru o
coroană ceramică, Lennon recomandă: (169)
A. Un şanţ vertical adânc de 1 mm în două planuri
B. Trei şanţuri orizontale
C. Trei şanţuri în zona vestibulo-cervicală şi două şanţuri în zona vestibulo-incizală
D. Trei şanţuri de la colet până la şanţurile incizale
E. Trei şanţuri verticale ce urmăresc curbura feţei vestibulare
19. Prin prepararea dintelui (ICMaxilar), fața vestibulară trebuie sa fie: (169)
A. convexă în sens mezio-distal
B. convexă în sens gingivo-incizal
C. convexă atât în sens mezio-distal, cât și gingivo-incizal
D. compusă dintr-o zonă plană cingulo-gingival
E. în acord cu dinţii adiacenţi prin modul de preparare
20. Care dintre următoarele elemente ce susțin influența negativă a anomaliilor
dentomaxilare asupra respirației este fals? (169-170)
A. Legătura strânsă dintre scheletul nazal și maxilar
B. Predispoziție la inflamații favorizată de lărgirea pasajului nazal
C. Variațiile de poziție ale limbii, în special căderea ei înapoi
D. Lipsa de închidere a fantei labiale în repaus
E. Retrognația mandibulară însoțită de poziția posterioară a dorsumului limbii
21. Prepararea feţelor vestibulară și orală a unui incisiv central maxilar pentru o
coroană ceramică începe (după Armand) cu un șanț de ghidaj cervical plasat: (170)
A. Subgingival vestibular
B. Juxtagingival vestibular
C. Supragingival vestibular
D. Supragingival pe faţa orală
E. Juxtagingival pe faţa orală
22. În cadrul preparării dintelui (IC Maxilar) pentru coroană ceramică, muchiile rotunjite:
(170)
A. constituie o zonă de concetrare de stress
B. pot duce la fisurarea coroanei
C. periclitează stabilitatea coroanei
D. nu împiedica aplicarea corecta a foliei de platina pe bontul mobil
E. favorizează realizarea pragului
23. Referitor la realizarea pragului, in cadrul preparării dintelui pentru coroana
ceramica, se recomanda ca: (171)
A. trecerea de la zona de prag subgingival vestibular la cel supragingival de pe fata orala
sa fie lunga nedefinita
B. marginile pragului sa fie bizotate
C. sa nu se utilizeze bizotatoare manuale de smalţ
D. sa se realizeze adancimea necesara de la început
E. sa se utilizeze freze diamantate cu granulatie mare
24. Pentru coroana ceramica Jacket, pragul trebuie: (171)
A înfundat subgingival in zona vestibulara, din motive estetice (0,3-0,5 mm)
B Preparat juxtagingival
C Preparat supragingival la 1 mm de joncţiunea smalţ cement
D înfundat 1-1,5 mm
E Sa aiba o lăţime de 1.5 mm sub un unghi de 45 de grade
25. Contraindicațiile coroanelor mixte sunt: (172)
A. dinţi scurţi cu retenția redusă
B. dinţi cu distrucții mari până la realizarea unui DCR
C. ocluzie cap la cap
D. abrazie avansată
E. persoane vârstnice
26. Indicaţiile coroanei mixte: (172)
A. pe dinţi cu afecţiuni coronare care nu beneficiază de metoda reconstituirii sau fațetării
B. ca retentori pentru punţi, chiar și pe dinţi integri
C. exclusiv pe dinţi frontali și premolari
D. numai pe molari
E. necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenției și rezistenței
27. Coroanele mixte sunt contraindicate: (172)
A ca element de agregare pentru punţi chiar si pe dinţi integri
B in ocluzii adanci
C ca element component al unor atele de imobilizare a dinţilor parodontotici
D pe dinţi in oropozitie
E pe dinţi scurţi cu retentie redusa
28. Coroanele mixte sunt indicate in următoarele situaţii: (172)
A Dinţi cu afecţiuni coronare care nu beneficiază de alte metode
BDinţi scurţi, cu retentie redusa
C In ocluzii adanci, unde coroanele fizionomice nu rezista
D Pentru ancorarea unor proteze mobilizabile
E Pe dinţi in oropozitie, pentru alinierea lor estetica
29. Terapia protetica prin coroane mixte este indicata in următoarele situaţii: (172)
A pe dinţi scurţi cu retentie scăzută
B pe dinţi in oropozitie pentru alinierea lor estetica
C la tineri sub 20 de ani
D ca element de agregare pentru punţi (retentori) chiar si pe dinţii integri
E in ocluzii adanci unde coroanele fizionomice nu rezista
30. Coroanele mixte sunt indicate: (172)
A. pentru ancorarea unor proteze mobilizabile
B. pe dinți scurți
C. pe dinți cu camera pulpară mare
D. pe dinți cu afecțiuni coronare care pot beneficia de metoda fațetării
E. pe dinți în oropoziție
31. Dezavantajele coroanelor mixte sunt: (173)
A. Pretind preparări accentuate ale feţei vestibulare
B. Sunt unele dintre cele mai frecvente soluţii protetice
C. Deseori sunt subconturate
D. Deteriorări frecvente ale componentei fizionomice la cele metalo-acrilice
E. Îmbină rezistenţa scheletului metalic cu estetica componentei fizionomice
32. Una din contraindicatiile coroanelor mixte se refera la: (173)
A Element de agregare pentru punţi
B Dinţi cu afecţiuni coronare
C Dinţi in oropozitie, pentru alinierea estetica
D Element component al unor atele de imobilizare a unor dinţi parodontotici
E Dinţi scurţi, cu retentie redusa

33. După procedeul de realizare a componentei flzionomice, coroanele mixte pot fi


obţinute prin: (174)
A. Fotopolimerizare
B. Fototermobaropolimerizare
C. Ambutisare şi sintenzare (tehnica foliilor)
D. Frezare computerizată
E. Ştanţare

34. La prepararea dinților pentru coroana mixtă, fața ocluzală se reduce cu: (176)
A. 2-2.5 mm când va fi aplicat material fizionomic pe FO
B. 1.5 mm din cuspizii principali când ocluzal va fi metal
C. 2.5 mm din cuspizii principal când ocluzal va fi numai metal
D. 1 mm din cuspizii secundari când ocluzal va fi numai metal
E. 2 mm din cuspizii secundari, când ocluzal va fi numai metal
35. La coroanele mixte metalo-ceramice se recomandă: (176, 180)
A. trecerea de la metal la materialul ceramic să se facă prin unghiuri rotunjite
B. capa metalică să fie rigidă, dar cât mai subțire
C. scheletul metalic să conțină macroretenții
D. prepararea feței vestibulare 0,35-0,5 mm pentru componenta metalică și 1,5-2 mm
pentru componenta fizionomică (după Bratu)
E. prepararea feței vestibulare plat pentru a nu periclita vitalitatea pulpei dentare
36. Prepararea dinţilor pentru coroane mixte metalo-ceramice din zona frontală se
realizează astfel: (177)
A. Reducerea suprafeţei vestibulare cu cel puţin 3 mm
B. Marginea incizală se reduce minim 1 mm
C. Suprafeţele proximale se reduc minim 2 mm
D. Când suprafaţa palatinală va fi metalică se recomandă o reducere de 0.7 mm a feţei
palatinale a dintelui
E. Când suprafaţa palatinală va fi metalo-ceramică se şlefuieşte cel puţin 2 mm din faţa
palalinală a dintelui

37. In cursul preparării pentru coroana mixta metalo-ceramica, pragul gingival in


zona vestibulara se poate conforma sub forma de: (177)
A Prag cu bizou
B Prag inclinat
C Prag drept
D Chanfrein
E Muchie de citit

38. În realizarea unei preparaţii pentru o coroană mixtă, pragul semilunar: (178)
A. Se poate realiza numai pentru coroanele metalo-ceramice
B. Se poate realiza numai pentru coroanele metalo-acrilice
C. Presupune o preparare tangenţială circumferenţială
D. Presupune o preparare tangenţială subgingivală pe faţa orală
E. Este un prag vestibular care se pierde treptat pe feţele proximale

39. Scheletul coroanei metalo-ceramice trebuie să respecte următoarele: (179-180)


A. Să se adapteze intim pe bont, cu excepţia feţei vestibulare care va fi acoperită de
ceramică
B. Să ofere protecţie metalică incizală
C. Joncţiunea metalo-ceramică să fie la circa 2 mm distanţă de contactul ocluzal cu dintele
antagonist
D. Să prezinte macroretenţii
E. Trecerea de la metal la masa ceramică să se facă prin unghiuri rotunjite

40. Caracteristicile scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice sunt: (180)


A Trecerea de la metal la meterialul ceramic sa se faca prin unghiuri rotunjite
B Trecerea de la metal la materialul ceramic sa se faca prin unghiuri ascuţite
C Nu sunt necesare macroretentii
D Sunt necesare macroretentii
E Capa metalica sa fie rigida, dar cat mai subţire (maxim 0,3 mm)
41. Caracteristicile scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice: (180)
A sunt necesare macroretentii pentru masa ceramica
B macroretentiile sunt contraindicate
C trecerea de la metal la materialul careamic sa fie in unghiuri rotunjite
D grosimea capei metalice sa fie de 1 mm
E grosimea capei metalice sa fie de maxim 0,3 mm
42. Dintre caracteristicile scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice enumerăm:
(180)
A Nu sunt necesare macroretentii
B Sunt necesare macroretentii
C Trecerea de la metal la materialul ceramic sa nu se faca prin unghiuri ferme ci prin unghiuri
rotunjite
D Capa metalica sa fie rigida, cat mai groasa, pe cat posibil egala cu a masei ceramice
E Trecerea de la metal la materialul ceramic sa se faca prin unghiuri ferme pentru a creste retentia
ceramicii
43. Scheletul metalic al coroanelor metalo-ceramice are următoarele caracteristici:
(180)
A. necesită macroretenții
B. macroretențiile sunt periculoase pentru masa ceramică
C. trecerea de la metal la masa ceramică să se facă prin unghiuri ferme
D. trecerea de la metal la masa ceramică să se facă prin unghiuri rotunjite
E. capa metalică să fie de maximum 0.3 mm pentru a asigura o grosime suficientă masei
ceramice
44. Sunt caracteristici ale scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice: (180)
A Trecerea de la metal la materialul ceramic sa se faca prin unghiuri ferme
B Capa metalica sa fie rigida
C Nu sunt necesare macroretentii
D Sunt necesare macroretentii
E Capa metalica sa aiba o grosime de maximum 0.30 mm
45. Următoarea afirmaţie NU reprezintă o contraindicație a coroanelor de invelis
nemetalice ( după Forna): (165)
A Pe molari, premolari si canini
B Pe dinţii scurţi
C Fracturi dentare in 1/3 incizala
D Carii profunde si extinse
E La tineri sub 17 ani
46. Care din următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici ale scheletului metalic al
coroanelor metalo-caremice: (180)
A Este obligatorie realizarea de macroretentie
B Trecerea de la metal la materialul ceramic se face prin unghiuri ferme
C Capa metalica sa fie rigida
D Capa metalica sa fie cat mai subţire (maximum 0,3 mm)
E Trecerea de la metal la materialul ceramic se face prin unghiuri rotunjite
47. Ipotezele privind mecanismul intim, de legătură metalo-ceramica sunt: (181)
A Ipoteze legăturii mecanice: realizarea de macroretentii
B Ipoteza legăturii fizice: prin forte Van der Waals
C Ipoteza legăturii chimice: prin adezivi
D Ipoteza legăturii mecanice: de fixare a ceramicii pe microretentiile oferite de suprafaţa metalului
turnat
E Ipoteza legăturii chimice: bazata pe schimb de ioni si electroni si atracţia intre ioni, intre
oxizii de ceramica si cei ai metalului (oxidare prin tratament termic)
RĂSPUNSURI CORECTE LA SUBIECTUL 71
1 E 17 ADE 33 AB
2 ABC 18 B 34 ABD
3 ADE 19 CE 35 ABD
4 ABC 20 B 36 D
5 ABCE 21 BD 37 ABCD
6 A 22 D 38 BDE
7 A 23 BD 39 CE
8 ABC 24 A 40 ACE
9 BCD 25 AB 41 BCE
10 ABD 26 AB 42 AC
11 BC 27 E 43 BDE
12 AE 28 ACDE 44 BCE
13 ABCE 29 BDE 45 C
14 BC 30 AE 46 CDE
15 A 31 AD 47 BDE
16 ACE 32 E
68.Elemente structurale ale punţilor dentare
1. Care din următoarele afirmaţii sunt reguli de bază în realizarea
intermediarilor punţilor dentare: (182)
A. contactul cu ţesuturile moi să fie minim
B. accesul pentru igienizare să fie maxim
C. scheletul metalic poate fi placat cu material fizionomic pe toate suprafeţele, dacă spaţiul
dintre creastă și antagoniști este mic
D. dacă spaţiul este mai mare, se recomandă placarea doar pe 2 suprafeţe
E. pentru o grosime optimă a stratului de ceramică, se recomandă scăderea marcată a
dimensiunilor scheletului metalic
2. Următoarele reguli trebuie respectate la construcţia intermediarilor punţii
dentare în ceea ce privește contactul cu ţesuturile moi: (182)
A. Contact tangent
B. Contact minim
C. Contact linear
D. Contact în suprafaţă
E. Contact suspendat
3. În ceea ce priveşte posibilităţile de menţinere a igienei: (182)
A. Alegerea designului primează față de alegerea materialului
B. Alegerea materialului primează față de design
C. Creerea unei anumite morfologii a intermediarilor diferită de a dinţilor naturali
D. Respectarea aliniamentului coletelor şirului dentar
E. Conceperea intermediarilor elaborate pentru a nu reține placa bacteriană
4. Condiţiile stipulate de Glicman (1974) privind construcţia intermediarilor sunt:
(182)
A. Să fie estetici
B. Sa păstreze rapoarte favorabile cu antagoniștii
C. Să înlocuiască funcţiile dinţilor pe care-i înlocuiesc
D. Să nu rețină placa bacteriană
E. Să respecte ambrazurile cervicale

5. In conceperea design-ului intermediarilor unei proteze fixe trebuie avute in


vedere următoarele variabile: (182)
A. lungime, lăţime si inaltime spaţiu edentat
B. forma crestei edentate
C. starea ţesuturilor moi ce acopera creasta
D. nuanţa coloristica a materialului fizionomic
E. uniformitatea stratului de ceramica pe toate suprafeţele scheletului metalic

6. Intermediarii protezei fixe trebuie să îndeplinească următoarele condiţii (după


Glicman): (182-183)
A. Să fie estetici
B. Să aibă raporturi ocluzale minime cu antagoniştii
C. Să asigure acces maxim pentru igienizare
D. Să fie în hipofuncţie faţă de dinţii naturali
E. Să dea impresia că dintele "iese din gingie"
7. Designul protezelor parţiale fixe trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
(182-183)
A. Contactul cu ţesuturile moi să fie mediu
B. Să fie comfortabile pentru pacient
C. Să asigure ambrazuri interproximale largi doar pe faţa vestibulară
D. Să asigure ambrazuri interproximale înguste pe faţa orală
E. Să asigure un acces maxim pentru igienizare
8. După Glicman (citat de Forna), condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească, in
general, intermediarii unei punţi sunt: (182-183)
A Sa păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonistii
B Sa aiba un raport cat mai strâns cu creasta edentata fara sa permită existenta unei pelicule de
saliva
C Sa permită un acces maxim pentru asigurarea unei igiene corespunzătoare
D In zona laterala mandibulara sa fie intotdeauna raport semisa
E Sa respecte aliniamentul coletelor şirului dentar
9. Conform lui Glicman, condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească
intermediarii unei punţi dentare sunt: (182-183)
A Sa pastreza raporturi ocluzale cu antagonistii
BSa permită un acces minim pentru igienizare
C Sa respecte ambrazurile cervicale
DSa respecte aliniamentul coletelor şirului dentar
ESa nu păstreze raporturi ocluzale cu antagonistii
10. Intermediarii corpurilor de punte după Irving Glicman trebuie sa
indeplincasca următoarele condiţii: (182-183)
A sa fie estetici
B sa păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonistii
C sa inlocuiasca funcţiile dinţilor antagonistilor
D sa respecte ambraziunile cervicale
E sa respecte aliniamentul coletelor şirului dentar
11. Referitor la elementele structurale ale punţilor dentare, Irving Glicman, citat de
Forna, a enuntat condiţiile pe care trebuie sa le indeplineasca intermediarii in general:
(182-183)
A Sa fie la o distanta mica de planul de ocluzie pentru a proteja dinţii stâlpi
B Sa aiba un raport tangent in zona frontala superioara pentru a asigura igiena
corespunzătoare
C Sa dea impresia ca dintele “iese din gingie”
D Sa fie concav la nivelul fetelor orale pentru a asigura spaţiul funcţional al limbii
E Sa respecte ambrazurile crevicale
12. Convexitatea intermediarilor punţilor dentare: (184)
A. trebuie realizată în toate sensurile
B. trebuie realizată doar pe fața vestibulară, similar suprafeţelor dinţilor naturali
C. oferă posibilitatea de igienizare foarte bună
D. oferă posibilitatea de lustruire
E. oferă condiții pentru depunerea plăcii bacteriene
13. Intermediarii protezelor fixe acceptabili sunt: (184)
A. Convecși în toate sensurile
B. Concavi la nivel oral
C. Identici cu dinţii naturali
D. Cu contur vestibular apical modificat
E. Cu muchia vestibulo-mucozală scurtată
14. În confecționarea intermediarilor unei proteze parțiale fixe trebuie respectate
următoarele reguli: (184)
A. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare vor fi identice cu cele ale
dinților înlocuiți
B. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare vor fi identice cu cele ale
dinților restanți învecinați
C. Între aceștia și creste trebuie să existe un contact minim care să permită existența unei
pelicule de salivă
D. În general, intermediarii ar trebui să fie convecși în toate sensurile
E. În zona crestei edentate, modelul de lucru trebuie întotdeauna gravat pentru o cât mai
bună adaptare muco-protetică

15. Intermediarii vor fi mai înguști în sens V-O decât dinţii naturali (185)
A. Pentru a asigura cât uşor accesul mijloacelor de igienă
B. Pentru reducerea lăţimii restauraţiei dinspre lingual
C. Pentru a-i putea încadra uşor într-o linie dreaptă
D. Pentru a evita mişcarea de torsiune a dinţilor limitrofi
E. Pentru a realiza un aspect cât mai natural
16. Igienizarea protezelor parțiale fixe se realizează: (185)
A. doar cu ocazia prezentării pacientului la cabinetul stomatologic
B. cu periuțe interproximale
C. cel puțin o dată seara pentru a preveni inflamația țesuturilor din jur
D. cu mătase dentară
E. de la un stâlp la celălalt
17. După raportul intermediarilor cu creasta, protezele parţiale fixe sunt: (185)
A suspendate
Btangenţiale
C interalveolare
Dintermucoase
E punctiforme
18. Îngustarea intermediarilor punţilor dentare fata de diametrul vestibulo-oral al
dinţilor naturali: (185)
A. trebuie realizata obligatoriu
B. se practica indiferent de tipul de contacte care realizează stopurile oduzale
C. se practica pentru a putea încadra mai uşor intermediarii în linie dreapta intre cei doi
dinţi stâlpi
D. este motivata de facilitarea accesului la igienizarea fetei orale
E. se practica prin reducerea lăţimii restaurării dinspre vestibular

19. În literatura americană de specialitate sunt descrise următoarele grupe de


design al intermediarilor (185-186)
A. Igienic
B. Ovoidal
C. Liniar și tangent
D. Liniar modificat
E. Romboidal
20. Intermediarul (corpul de punte) igienic sau suspendat: (186)
A nu are contact cu tesutul gingival
B este forma care asigura accesul ideal pentru igienizare
C se indica in regiuni care sunt critice din punct de vedere estetic
D nu se indica in regiuni care sunt critice din punct de vedere estetic
E are contact cu tesutul gingival
21. Intermediarul igienic are contact: (186-187)
A. Suspendat cu creasta edentată
B. Are contact cu suprafaţa crestei
C. Realizează contact tisular
D. Nu realizează contact cu creasta
E. Are contact pe vârful crestei edentate
22. Selectați afirmaţiile corecte cu privire la intermediarii în semișa ai protezelor
parţiale fixe: (187)
A. În general prezintă dimensiuni mai reduse decât intermediarii în șa
B. Față de intermediarii în șa retenționează mai multe resturi alimentare
C. Zonele de contact cu creasta vor fi confecţionate fie din ceramică, fie din metal
D. Față de intermediarii în șa retenționează mai puţine resturi alimentare
E. În general prezintă dimensiuni mai mari decât intermediarii în șa
23. Intermediarii în semișa: (187)
A. încalecă atât versantul vestibular cât și cel oral al crestei
B. se utilizează frecvent în zonele de vizibilitate maximă la maxilar și la mandibulă
C. retenționează mai puține resturi alimentare comparativ cu intermediarii în șa
D. zonele de contact cu creasta vor fi confecționate din ceramică sau metal
E. prezintă contururi orale mai reduse

24. Intermediarii în semişa (modified ridge lap): (187)


A. Vizează doar vârful crestei alveolare
B. Prezintă contururi orale mai reduse (decât intermediarii în şa) facilitând igiena
C. Retenţionează la fel de multe resturi alimentare ca şi intermediarii in şa
D. Se utilizează doar în cazul pacienţilor tineri
E. Se utilizează doar în cazul pacienţilor în vârstă

25. In terapia prin punţi dentare intermediarii in semisa au ca si caracteristica faptul ca:
(187)
A fata de intermediarii in sa retentioneaza masiv resturi alimentare
B se utilizează frecvent in zone de vizibilitate maxima la maxilar si mandibula
C priviţi dinspre vestibular conferă iluzia unor dinţi naturali
D in general prezintă dimensiuni mai reduse decât intermediarii in sa
E prezintă contururi orale mai reduse

26. Intermediarii în semișa ( şa modificată - modified ridge lap): (187)


A. acoperă versantul vestibular al crestei, până la coama acesteia
B. se pot extinde dincolo de coama crestei, chiar şi scheletul metalic
C. față de intermediarii în șa, retenționează mai mult resturile alimentare
D. suprafaţa orală trebuie sa aibă un anumit unghi de deschidere
E. zonele de contact cu creasta se confecţionează din ceramică sau metal
27. Intermediarii cu raport tangent liniar ai punţilor din zona de sprijin la maxilar
prezintă următoarele caracteristici: (188)
A. se indică dacă spaţiul protetic este mai mic și creasta plată
B. nu se utilizează în cazul crestelor de lăţime medie sau înguste
C. au contact cu mucoasa pe versantul vestibular al crestei la nivelul coletului
intermediarilor
D. fața orală este înclinată într-un unghi de 40-50 grade, orientat vestibulo-oral, de sus în
jos
E. la o distanta mare între creastă și planul de ocluzie, fața orală trebuie să aibă o înclinare
care să faciliteze alunecarea alimentelor
28. Indicaţiile de utilizare ale intermediarilor cu raport tangent linear: (188)
A. Creste edentate late
B. S.P. P. Mici
C. Zona de sprijin la maxilar
D. Edentaţii cu dinți limitrofi de înălţime normală
E. Creste edentate înguste
29. Intermediarii cu raport tangent linear: (188)
A. Au fețe mucozale reduse
B. Au contact pe versantul V al crestelor
C. Au contact linear la nivelul coletului intermediarului
D. Au fața orală înclinată în unghi de 40-50 grade
E. Au fața orală orientată V-O în sus
30. Intermediarii cu raport tangent linear ai protezelor fixe: (188)
A. Se utilizează adesea în zona de sprijin maxilar
B. Sunt realizabili dacă spaţiul protetic este mai mic și creasta lată
C. Impun reducerea suprafeţelor ocluzale la mandibulă în detrimentul cuspizilor de sprijin
D. Au ambrazurile dinspre dementele de agregare cât mai închise
E. Au o suprafaţă linguală modelată uşor concav asigurând autocurățirea
31. Intermediarii cu contacte punctiforme sunt indicaţi în: (189)
A. Zona frontală maxilară
B. Zona frontală mandibulară
C. Zona laterală maxilară
D. Zona laterală mandibulară
E. Cazul unor creste late
32. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au următoarele
particularitati, cu EXCEPŢIA: (189)
A îngustarea lor V-O se face doar când spaţiul protetic este mic
B Reducerea suprafeţelor ocluzale se face in detrimeodatantul cuspizilor linguali de ghidaj
C In sens C-O suprafaţa linguala se modelează uşor convex
D Suprafaţa linguala trebuie sa fie neteda, fara şanţuri si individualizarea intermediarilor
E Îngustarea lor V-O se face doar când spaţiul protetic este mare

33. Spaţiul intre baza intermediarilor suspendaţi si coama crestei trebuie sa fie:
(189)
A De cel puţin 1 mm
B De cel puţin 2 cm
C De cel puţin 3 mm
D De minim 5 mm
E De maxim 2 mm
34. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au următoarele
caracteristici: (189)
A Suprafaţa linguala in sens C-O se modelează uşor convex
B Îngustarea lor V-O se face doar când spaţiul protetic este mic
C Totdeauna se ingusteaza in sens V-O
D Nu se deosebesc de cele de la maxilar
E Reducerea suprafeţelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
35. Corpul de punte cu tangenta liniara la mandibula are următoarele particularitate:
(189)
A. îngustarea vestibulo-orala se face doar când spaţiul protetic este mare
B. in sens cervico-ocluzal, suprafaţa linguala se modelează uşor convex
C. suprafaţa linguala trebuie sa fie neteda
D. suprafaţa linguala trebuie sa aiba şanţuri, cu individualizarea intermediarilor
E. reducerea suprafeţelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
36. Intermediarii cu contacte punctiforme: (189)
A Mai sunt cunoscuţi si sub numele de “corpuri de punte conice”
B Mai sunt cunoscuţi sub numele de punte igienica
C Sunt indicaţi in zonele estetice cu creste late
D Au indicaţii limitate la zone cu vizibilitate redusa si la creste inguste
E Imita aproape perfect aspectul dinţilor naturali
37. Intermediarii cu contacte punctiforme: (189)
A sunt utilizaţi frecvent unde estetica este principalul obiectiv
B indicaţiile lor sunt limitate la zone cu vizibilitate redusa la creste inguste
C sunt preferaţi in zona frontala maxilara
D sunt uneori preferaţi in zonele de sprijin mandibulare
E se adapteaza bine la creste late
38. Corpurile de punte cu tengenta liniara la mandibula au următoarele
particularitati: (189)
A îngustarea lor vestibulo-orala se face când spaţiul protetic este mic
B îngustarea lor vestibulo-orala se face când spaţiul protetic este mare
C suprafaţa linguala trebuie sa fie neteda
D suprafaţa linguala trebuie sa fie fara individualizarea intermediarilor
E ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai deschise
39. Intermediarii cu contact punctiform ai punţii dentare: (189)
A. Realizează contact punctiform cu versantul vestibular al crestei
B. Se numesc si corpuri de puncte conice
C. Se indica la creste inguste
D. Favorizează retentia alimentelor
E. Sunt foarte accesibile autocuratirii
40. Care din următoarele afirmaţii privind corpurile de punte cu tangenta lineara
la mandibula sunt corecte: (189)
A Ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai deschise
B îngustarea lor V-O se face doar când spaţiul protetic este mare
C In sens C-O suprafaţa linguala se modelează concav
DReducerea suprafeţelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
E Suprafaţa linguala se realizează cu individualizarea intermediarilor
41. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula prezintă următoarele
caracteristici (după Forna): (189)
A Marirea suprafeţelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
B In sens cervico-ocluzal, suprafaţa linguala se modelează uşor convex
C Ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai deschise
Dîngustarea lor e direct proporţionala cu dimensiunea spaţiului protetic
E Ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai inchise
42. Intermediarii la distanta de creasta (suspendaţi): (190)
A se indica in zonele unde estetica este principalul obiectiv
B necesita un spaţiu protetic de minim 6 mm
C necesita in sens mezio-distal un spaţiu suficient de 5 mm
D are indicaţie majora in zona frontala mandibulara
E are indicaţie majora in zona laterala maxilara
43. Pentru realizarea intermediarilor suspendaţi ai punţii dentare trebuie să
dispunem de un spaţiu protetic în sens vertical de minimum: (190)
A. 0,5-1 mm
B. 3 mm
C. 5 mm
D. 6 mm
E. 10 mm
44. Protezele parţiale fixe suspendate: (190)
A. Au elemente de agregare solicitate axial
B. Puntea este curbata spre zona de acţiune a forţei
C. Indicate mandibular
D. Au suprafeţe convexe pe fața mucozală
E. Au suprafeţe plate cu muchii ascuţite pe fata mucozală
45. Intermediarii suspendați: (190)
A. au rolul de a restaura stopurile ocluzale
B. sunt utilizați în zonele cu importanță fizionomică
C. au suprafețe concave în sens vestibulo-lingual și mezio-distal
D. se realizează atunci când în sens M-D există un spațiu de cel puțin 10 mm
E. permit o utilizare mai eficientă a mătăsii dentare
46. Intermediarii ovoidali (situati intramucos) ai corpurilor de punte au
următoarele caracteristici (după Forna): (191)
A au un design rotunjit al fetei mucozale
B sunt utilizaţi in zonele unde masticaţia este principalul obiectiv
C porţiunea care face contact cu ţesuturile moi este rotunjită
D porţiunea care face contact cu ţesuturile moi este inclavata intr-o concavitate a crestei
E sunt utilizaţi in zonele unde estetica este principalul obiectiv
47. Intermediarii ovoidali ai punţii dentare: (191)
A se utilizează in zonele unde estetica este principalul ociectiv
B se igienizeaza cu greutate
C se adapteaza bine la creste inguste
Dse adapteaza bine la creste late
E imita aproape perfect aspectul dinţilor naturali
48. Intermediarii ovoidali ai punţii dentare: (191)
A. au suprafaţa mucazală în contact lejer cu creasta
B. se utilizează mai frecvent în zona molarilor
C. se ingienizează greu cu matasea dentară
D. au rotunjită porţiunea în contact cu ţesuturile moi
E. se adaptează mai bine la crestele late
49. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate, referitor la intermediarii
ovoidali? (191)
A. se pot igieniza ușor cu mătasea dentară
B. se adaptează bine la crestele înguste
C. se adaptează bine la crestele late
D. concavitatea de la nivelul crestei se poate obține imediat postextracțional
E. concavitatea de la nivelul crestei se poate realiza chirurgical după vindecarea plăgii
postextracționale
50. Intermediarii ovoidali ai unei punţi dentare: (191)
A. Au un design rotunjit al feţei mucozale
B. Au un design concav al feţei mucozale
C. Se inclavează într-o concavitate a crestei
D. Se inclavează într-o convexitate a crestei
E. Se adaptează bine la crestele înguste

RĂSPUNSURI CORECTE LA SUBIECTUL 72


1 AB 18 CD 35 BCE
2 B 19 ABCD 36 AD
3 ACE 20 ABD 37 BD
4 ABCD 21 AD 38 ACDE
5 ABC 22 ACD 39 BCD
6 ACE 23 BCDE 40 AD
7 BE 24 B 41 BC
8 ACE 25 BCDE 42 B
9 ACD 26 ADE 43 D
10 ABDE 27 CDE 44 ABCD
11 CE 28 CDE 45 ADE
12 AC 29 ABCD 46 ACDE
13 A 30 A 47 ADE
14 CD 31 D 48 DE
15 AC 32 E 49 ACDE
16 BCDE 33 C 50 AC
17 ABE 34 ABE
69.Elemente structurale ale protezelor parţiale scheletate
1. Conectorul principal al protezei scheletate are următoarele caracteristici: (192)
A. Realizează unirea șeilor
B. Realizează transmiterea forțelor de solicitare ocluzală de la o șea la alta
C. Se admite să fie flexibil dar simetric
D. Să fie plasat la distanță suficientă pentru a nu leza parodonțiul marginal
E. Va avea un volum redus și o grosime minimă
2. Conectorii principali maxilari și mandibulari: (192)
A. Realizează unireea șeilor protetice
B. Se plasează la distanță de parodonțiul marginal asigurând profilaxia parodonțiului
dinților restanți
C. Au volum mic şi grosime maximă
D. Se realizează din aliaje de crom-cobalt
E. Sunt rigizi şi asimetrici
3. Conectorii principali metalici (proteza parțială scheletată): (192)
A. pot fi utilizați la nivelul maxilarului
B. pot fi utilizați la nivelul mandibulei
C. se pot prezenta sub formă de plăcuță
D. se realizează doar din aliaje nobile din aur platinat
E. se pot prezenta sub formă de bară

4. Conectorii principali metalici ai protezelor parţiale scheletate au următoarele


caracteristici: (192)
A la mandibula se prezintă exclusiv sub forma de plăcute
B la maxilar se prezintă exclusiv sub forma de bara
C se realizează din aliaje stelite de crom-cobalt
D se realizează preponderent din aliaje nobile pe baza de aur
E se realizează preponderent din aliaje nobile pe baza de platina

5. Conectorul principal metalic sub forma de bara al protezei parţial scheletate are
următoarele caracteristici: (192)
A Are latimea de 6-7 mm
B Are grosimea de 3 mm
C Pe secţiune are forma ovalara, rotunda sau semiovala
D Este intotdeauna in contact cu parodontiul marginal
E Are un grad de elasticitate mare si nu modifica deloc relieful boltii palatine

6. La proteza parţiala scheletata, conectorul principal metalic sub forma de bara are
următoarele forme pe secţiune: (192)
A ovalara
B rotunda
C semiovalara
D dreptunghiulara
E trapezoidala
7. Conectorul principal sub forma de bara: (192)
A se aplica la limita de reflexie a vălului palatin
B nu se aplica la limita de reflexie a valului palatin
C este posibil sa prezinte curburi pentru ocolirea torusului palatin
D nu poate prezenta curburi pe traseul sau
E se ingusteaza la unirea cu elementele pe care le conectează
8. Conectorul principal metalic sub forma de bara al protezei parţiale scheletate are
următoarele caracteristici: (192)
A restrânge designul protezei scheletate la o suprfata redusa
B are o grosime redusa, ceea ce o face confortabila
C are intotdeauna o secţiune ovalara
D are contact exclusiv dento-mucozal cu suprafaţa de sprijin
E are o latime mai mare de 10 mm
9. Conectorii principali ai protezelor scheletate: (192)
A au grosime minima
B au grosime de minim 2 mm
C se plaseaza cat mai simetric
D se plaseaza asimetric
E se plaseaza simetric sau asimetric, in funcţie de aspectul fizionomic
10. Referitor la conectorul principal tip bara palatina transversala, putem afirma:
(192-193)
A. bara mijlocie este la niv. Molarului 1
B. se aplica la limita de reflexie a valului palatin
C. bara anterioara urmăreşte curbura arcadei
D. bara anterioara este situata in zona de frecare
E. bara anterioara sa fie mai lata si groasa
11. Barele palatinale sagitale: (193)
A. Sunt cele mai biologice
B. Urmează curbura arcadei la 2mm distanță de parodonțiul marginal
C. Combinația dintre două bare transversale și una sagitală dispusă anterior dă naștere
conectorului palatinal în formă de ”U”
D. Combinația dintre două bare transversale și două sagitale formează conectorul inelar
E. Regula simetriei nu este obligatorie în cazul aplicării barelor transversale
12. Referitor la bara linguală (proteza parțială scheletată) este adevărat: (194)
A. când versantul lingual este vertical, bara se plasează la 0,5 mm de acesta
B. distanța de la parodonțiul marginal la bară este de cel puțin 3 mm
C. are lățimea de 4-5 mm și grosimea de 2 mm
D. versantul lingual al crestei alveolare trebuie să depășească 9-10 mm
E. interferează cu planșeul bucal
13. Bara linguală are următoarele caracteristici: (194)
A. Este situată la cel puţin 3 mm de parodonţiul marginal
B. Lăţimea este de 4-5 mm
C. Grosimea este de 4 mm
D. Se aplică atunci când înălţimea versantului lingual al crestei alveolare are minim 9-10
mm
E. Distanţa faţă de versantul lingual al crestei alveolare unde se aplică este întotdeauna 1-
1.5 mm
14. Pe secţiune, conectorii principali mandibulari sub forma de bara ai protezei
scheletate au unele din următoarele forme: (194)
A ovalara, rotunda
B semieliptica
C semipara (semipiriforma)
D dreptunghiulara
E triunghiulara
15. Conectorul principal mandibular – bara linguala – se situează: (194)
A. La 0.2-1 mm de parodontiul marginal
B. In contact cu planseul bucal
C. La cel puţin 3 mm de planseul bucal
D. La distanta de 1 -1.5 mm de versantul lingual când acesta este vertical
E. La distanta de 1 -1.5 mm de versantul lingual când acesta este oblic

16. Distanţarea barei linguale de versantul lingual al crestei alveolare se realizează in


funcţie de: (194)
A Orientarea versantului lingual al crestei alveolare
B Distanta de la parodontiul marginal la bara
C Latimea barei linguale
DGrosimea barei linguale
E Inaltimea versantului lingual al crestei alveolare

17. Bara linguala: (194)


A se plaseaza in contact strâns cu planseul bucal
Bse distanteaza de parodontiul marginal cu 0,5-1 mm
C are latimea de 4-5 mm
Dse plaseaza la 0,5 mm de versantul lingual, când acesta este vertical
E se plaseaza la 1-1,5 mm de versantul lingual, când acesta este oblic

18. Când la mandibula ne propunem sa indicam proteza scheletata si conector


principal bara linguala, trebuie ca versantul lingual al crestei alveolare sa prezinte o
inaltime de minim: (194)
A 8 mm
B 9-10 mm
C 12 mm
D 14-15 mm
E Peste 15 mm

19. Bara linguala ca element structural al protezei parţiale mobilizabile scheletate are
următoarele caracteristici: (194)
A lăţime de 9-10 mm
B lăţime de 4-5 mm
C grosime de cel puţin 3 mm
Dse plaseaza la 1-1,5 mm de versantul lingual când acesta este oblic
E va fi la cel puţin 3 mm distanta de parodontiul margial
20. Bara linguala a unei proteze scbeletate mandibulare are, după Forna, următoarele
caracteristici: (194-195)
A Distanta de la parodontiu marginal la bara de minim 6 mm
BLatimea barei de 3 mm
C Grosimea barei de 4 mm
D Poate fi aplicata indiferent de inclinarea linguala a procesului alveolar
E Poate fi insotita de un croşet continuu cu rol antibasculant
21. Raportul conectorului principal mandibular sub forma de plăcută cu elementele
câmpului protetic este doar: (195)
A mucozal
B dento-mucozal
C dentar
D supracingular
E supraecuatorial

22. Conform concepţiei americane, conectorul principal plăcută palatină al unei


proteze parţiale scheletate are următoarele caracteristici: (195)
A poate fi utilizat si in edentatia subtotala, acoperind in intregime bolta palatina
B poate fi utilizat si in edentatia totala, cu indicaţie la bolnavii epileptici
C se plaseaza la nivelul boltii palatine in limitele stabilite de dinţii limitrofi spaţiului edentat
D se plaseaza intre limba, dinţi si parodontiu
E este situat in santul vestibular frontal

23. La proteza scheletata, raportul conectorului principal mandibular sub formă de


plăcută cu structurile subiacente este: (195)
A dento-mucozal
B doar dentar
C doar mucozal
D vestibular
E vestibulo-proximal

24. Conectorul principal bara linguala poate fi insotit de croşet continuu cu rol: (195)
A. Antibasculant
B. Cu distribuţie a forţelor ocluzale
C. De contentie
D. De încercuire
E. De pasivitate

25. Conectorul principal bară linguală: (195)


A. Este plasat între doi sau mai mulţi dinţi de pe arcadă
B. Are o grosime de minimum 1 mm și urmăreşte curbura arcadei
C. Se aplică în caz de breşe întinse (3 dinţi succesivi)
D. Poate fi însoțit de croşet continuu
E. Este o bară angulată ce se aplica în cazurile în care creasta edentată între dinţii restanţi
nu este rectilinie
26. Selectaţi afirmaţiile FALSE cu privire la plăcuța dento-mucozală mandibulară:
(197)
A. Se aplică doar când dinţii restanţi au parodonțiul integru
B. Se aplică atunci când înălţimea crestei alveolare în zona linpuală are peste 10 mm
C. Se aplică pe un prag supracingular
D. Grosimea este de 2 mm
E. Fața dento-alveolară se lustruieşte
27. Conectorul principal maxilar denumit miniconector palatinal: (197)
A. este utilizat în edentaţii bilaterale
B. este utilizat în edentaţii frontale
C. este utilizat în edentaţii unilaterale
D. asiură un echilibru foarte bun
E. este avantajos ca utilizare
28. Referitor la plăcuța dento-mucozala maxilara următoarea afirmaţie este falsa:
(197)
A Se sprijină cu o margine pe dinţii restanţi si cu cealalta pe mucoasa
B Are de regula aspect de “U” deschis posterior
C Are rol de croşet continuu
D Porţiunea orala prezintă marginea libera subţiata
E La nivelul rugilor va fi situata in depresiunea dintre doua rugi
29. Plăcuța dento-mucozala linguala: (197)
A Se aplica in situaţia in care versantul oral al crestei este inalt
B Se sprijină pe un prag plasat subgingival
C Se aplica in situaţia in care dinţii restanţi prezintă un grad de parodontopatie marginala
cronica,
iar versantul oral al crestei alveolare are inaltime redusa
D Se sprijină pe un prag plasat supracingular
E Prezintă fata dento-alveolara nelustruita
30. Plăcuța dento-mucozala linguala: (197)
A se utilizează când versantul oral al crestei este inalt
Bse utilizează când versantul oral al crestei are inaltime redusa
C se plaseaza pe dinţi fara afectarea parodontala
Dse sprijină pe prag supracingular
E fata dento-alveolara a acesteia trebuie lustruita perfect
31. Plăcuta dento-mucozala maxilara prezintă următoarele caracteristici: (197)
A Se sprijină cu o parte pe dinţii restanţi si ce cealalta pe mucoasa
B Are de regula aspect de “V”
C Are de regula forma de “U” deschis anterior
D Se sprijină anterior pe marginea cingulara sau pe un prag supracingular avand si rol de
croşet continuu
E Are de regula forma de “U” deschis posterior
32. Linia ghid se mai numeste: (198)
A. Linia oblică internă
B. Linia ecuatorului protetic
C. Linia oblică externă
D. Linia de menținere
E. Linia ”Ah”
33. Conectorii secundari rigizi: (198)
A. pot fi situați proximal sau interdentar
B. se plasează la distanță de parodonțiul marginal
C. se utilizează rar
D. leagă șeaua de elementele de menținere și stabilizare
E. face legătura dintre conectorul principal și elementele de menținere, sprijin și
stabilizare

34. Axa de inserție a protezei mobilizabile scheletate: (199)


A. Este definită de McCracken ca fiind direcţia de mişcare a unei proteze scheltate de la
contactul iniţial al părţilor ei rigide cu dinţii de sprijin spre poziţia de repaus terminal
B. Școala franceză susţine că trebuie să fie întotdeauna verticală
C. Nu permite trasarea liniei ghid la nivelul dinţilor stâlpi
D. Școala americană consideră că se stabileşte în funcție de zonele retentive ale modelului
E. Ackerman consideră axa de inserţie ca fiind bisectoarea dinţilor limitrofi dentației care
vor primi elementele de menţinere sprijin si stabilizare

35. Retențiometrul (din cadrul paralelografului) prezintă următoarele mărimi: (199)


A. 0,20 mm
B. 0,75 mm
C. 0,25 mm
D. 0,30 mm
E. 0,50 mm

36. In cadrul analizei modelului de studiu la paralelograf, retentiometrul permite:


(199)
A determinarea paralelismului suprafeţelor de ghidaj
B identificarea si marcarea linie ecuatorului protetic
C prepararea suprafeţelor de ghidaj
D masurarea retentivitatilor dentare si stabilirea locului de amplasare a porţiunii terminale,
flexibile a braţului retentiv al croşetului
E indepartarea excesului de ceara

37. Care din următoarele afirmaţii privind axa de inserie a unei proteze parţiale
scheletate sunt corecte? (199)
A Axa de inserţie trebuie aleasa astfel incat designul protezei sa asigure un unghi ascutit
intre planul ocluzie si acesta
B Axa de inserţie trebuie aleasa astfel incat design-ul protezei sa asigure un unghi otuz intre
planul de ocluzie si acesta
C După Ackermann, axa de inserie este reprezentata de bisectoarea unghiului format de
axele dinţilor limitrofi edentatiei
D După Şcoala Franceza, axa de inserţie este intotdeauna verticala, in timp ce planul ocluzal
se orientează cu o inclinare antero-posterioara de 30 de grade fata de orizontala
E După concepţia americana, poate fi aleasa in funcţie de zonele de retentie ale modelului
38. Concepţia americana referitoare la axa de inserţie a protezei parţiale mobilizabile
scheletate recomanda ca: (199)
A axa de insertie sa fie întotdeauna verticala
B planul ocluzal al modelului sa se orienteze cu o inclinare antero-posterioara de 30 de
grade fata de orizontala
C axa de inserţie sa fie aleasa in funcţie de zonele retentive ale modelului si de posibilităţile
de realizare practica a protezei
D modelul sa fie inclinat in orice direcţie care sa favorizeze raportul retentie-sprijin, in
conformitate cu priceperea specialistului
E tija inscriitoare a paralelografului sa ramana verticala
39. Retentiometrele, ca elemente componente ale paralelografului, prezintă
următoarele mărimi: (199)
A 0.25 mm
B 0.50 mm
C 0,75 mm
D 1 mm
E 1,5 mm
40. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la elementele componente ale
paralelografului sunt adevarate? (199-200)
A Mina de grafit permite masurarea retentivitatilor dentare
B Razusele de ceara se utilizează când se doreşte sa se indeparteze retentivitati nedorite de
pe modelul de studiu
C Retentiometrul permite masurarea retentivitatilor detare
D Mina de grafit marcheaza linia ecuatorului protetic
E Retentiometrul prezintă următoarele mărimi: 1,1.5 si 2 mm

41. Elementele componente ale paralelografului sunt: (199-200)


A. Tija de analiză
B. Mina de grafit
C. Răzușele
D. Retențiometrul
E. Tija de ghidaj

42. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt: (201)


A. Stabilirea axei de inserţie a protezei scheletate
B. Stabilirea locului plasării conectorului principal
C. Stabilirea locului plasării vârfului porţiunii flexibile a braţului retentiv
D. Trasarea ecuatorului protetic
E. Tripodarea

43. Printre timpii analizei modelului de studiu la paralelograf NU se enumera: (201)


A Stabilirea celei mai acceptabile axe de inserție si dezinserție a protezei
B Trasarea ecuatorului protetic
C Stabilirea locului în care se plasează vârful porțiunii flexibile a brațului retentiv al
croșetului
D Fixarea poziției modelului față de paralelograf
E Trasarea formei conectorului principal
44. Tripodarea ca timp al analizei modelului de studiu la paralelograf înseamnă: (201)
A Stabilirea celei mai acceptabile axe de inserie si dezinsertie a protezei
B Trasarea ecuatorului protetic
C Stabilirea locului in care se plaseaza vârful porţiunii flexibile a braţului retentiv al
croşetului
D Fixarea poziţiei modelului fata de paralelograf
E Nici una dintre acestea
45. In protezarea parţiala mobilizabila, primul timp al analizei modelului la
paralelograf este, după Forna: (201)
A Trasarea ecuatorului protetic
BStabilirea locului unde se plaseaza vârful porţiunii flexibile a braţului retentiv al croşetului
C Stabilirea celei mai acceptabile axe de inserţie si dezinsertie a protezei
D Fixarea poziţiei modelului fata de paralelograf
E Tripodarea

46. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt: (201)


A stabilirea celei mai acceptabile axe de inserţie si dezinserie a protezei
B indepartarea retentivitatilor nedorite de pe modelul de studiu
C trasarea ecuatorului protetic
D stabilirea locului in care se plaseaza vârful porţiunii flexibile a braţului retentiv al
croşetului
E fixarea poziţiei modelului fata de paralelograf

47. Care din următoarele afirmaţii privind funcţia de stabilizare a unui croşet care
intra in alcătuirea unei proteze parţiale mobilizabile scheletate sunt corecte: (203)
A Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale
B Este funcţia prin care se neutralizează efectul presiunii flexibile a braţului retentiv
C Prelungirea braţelor opozante rigide pe mai mulţi dinţi măreşte stabilizarea
D Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale in direcţie mucozala
E Este funcţia prin care croşetul împiedica desprinderea involuntara a protezei

48. Funcţia de menţinere a croşetelor turnate are următoarele caracteristici: (203)


A se datoreaza elementelor rigide ale croşetului
B se datoreaza braţului retentiv al croşetului
C depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp
D este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale in direcţie mucozala
E necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui cu ajutorul paralelografului in funcţie de
axa de inserţie

49. Care sunt afirmaţiile valabile pentru pintenii croşetelor dentare turnate? (203)
A este elementul principal care se opune deplasării orizontale a protezei scheletate
B este elementul principal care asigura sprijinul parodontal al protezei parţiale scheletate
C trebuie intariti cu un conector secundar
D pintenii externi se plaseaza pe dinţi acoperiţi cu microproteze
E pentru plasarea pintenilor externi pe dinţi neacoperiti trebuie create prin frezare lacase de
mici dimensiuni
50. Care din următoarele afirmaţii privind funcţia de reciprocitate a croşetelor unei
proteze parţiale scheletate sunt corecte: (203)
A este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale in direcţie mucozala
B este funcţia prin care se neutralizează efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv al unui
croşet
C este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale ale protezei
D in cazul aplicării pe dinţii stâlpi a unor microproteze, pereţii orali ai acestora sunt paraleli
cu axa de insertie a protezei
E in cazul renunţării la braţul opozant al croşetului, rolul de contracroset revine unui pinten
intern
51. Referitor la sprijin, ca funcţie a croşetelor turnate, se poate afirma ca: (203)
A este funcţia prin care croşetul impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe câmpul
protetic
B este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale
C este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale in direcţie mucozala
D este funcţia prin care croşetul neutralizează efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv
E se asigura prin porţiunile terminale flexibile ale braţelor retentive
52. Funcţia de sprijin a unui croşet al protezei parţiale mobilizabile scheletate
reprezintă funcţia prin care croşetul: (203)
A Se opune deplasării orizontale a protezei
B Se opune deplasării verticale ale protezei in direcţie mucozala
C Trebuie sa cuprindă mai mult de 180 de grade din circumferinţa dintelui
D Neutralizarea efectului porţiunii flexibile a braţului retentiv
E Împiedica desprinderea involuntara a protezei de pe câmpul protetic
53. Menţinerea indirecta, ca funcţie a croşetelor turnate: (203)
A Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale .
B Este asigurata in principal de pintenul ocluzal
C Este asigurata de porţiunile terminale flexibile ale braţelor retentive ale croşetelor
circulare orientate către edentatie
D Este asigurata prin braţele opozante
E Este asigurata prin jumatatea meziala a croşetului divizat in “T”
54. Funcţiile croşetelor dentare turnate sunt: (203)
A menţinere – orice pinten trebuie intarit cu un conector secundar
B stabilizare – prin porţiunile cuprinderea a mai mult de a80 de grade din circumferinţa
dintelui
C pasivitate – prin porţiunile terminale flexibile ale braţelor retentive ale crosetolor circulare
orientate spe edentatie
D sprijin – elementul principal care asigura sprijinul parodontal este pintenul
E reciprocitate – se neutralizează efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv
55. După Forna, funcţia de stabilizare a croşetelor turnate din structura protezei
scheletate: (203)
A Este funcţia prin care croşetul trebuie sa cuprindă mai mult de 180 de grade din
circumferinţa dintelui
B Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale
C Este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale
DSe datoreaza braţului retentiv al croşetului
E Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp
56. Croşetele dentare turnate trebuie sa indeplineasca o serie de funcţii. Una dintre
acestea este pasivitatea, care inseamna: (203)
A Funcţia prin care croşetul impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe câmpul
protetic
B Funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor orizontale
C Funcţia croşetului prin care se neutralizează efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv
care solicita orizontal dintele stâlp in timpul insetiei si dezinsertiei
D Funcţia croşetului prin care acesta, după ce este aplicat corect pe dintele stâlp, nu trebuie
sa mai exercite forte active
E Funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor verticale in direcţie mucozala, asigurând
sprijinul parodontal
57. Funcția de menținere a croșetelor turnate reprezintă: (203)
A. Funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
B. Funcția prin care acesta nu trebuie să exercite forțe active pe dintele stâlp
C. Funcția asigurată de pinten
D. Funcția prin care croșetul împiedică desprinderea involuntară a protezei de pe câmpul
protetic
E. Se datorează brațului retentiv al croșetului
58. Referitor la funcția de sprijin a croșetelor, este adevărat: (203)
A. este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
B. depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp
C. orice pinten trebuie întărit cu un conector secundar
D. se datorează brațului retentiv al croșetului
E. elementul principal care asigură sprijinul parodontal este pintenul
59. Sprijinul este funcția croșetului dentar: (203)
A. Prin care se opune deplasărilor orizontale
B. Prin care se opune înfundării protezei
C. Asigurată de pinteni externi aplicați pe dinți neacoperiți
D. Care permite neutralizarea efectului porțiunii flexibile a brațului retentive
E. Prin care trebuie să cuprindă mai mult de 180° din circumferința dintelui
F.
60. Care din elementele unui croşet asigura menţinerea indirecta a unei proteze
parţiale mobilizabile scheletate? (203-204)
A Porţiunea terminala flexibila ale braţelor retentive ale croşetelor circulare orientate către
edentatie
B Jumatatea distala, subecuatoriala, orientata către edentatie a porţiunii orizontale a croşetului
divizat in T
C Conectorul principal de tipul barei linguale
D Braţele opozante, mai ales cele plasate pe microproteze prevăzute cu prag supragingival
ESeile protetice metalo-acrilice

61. În cazul croşetelor protezei scheletate principiile de design sunt: (204)


A. Sprijinul este întotdeauna necesar
B. Dacă retentivitatea unui dinte stâlp este mai mică de 0,25 mm este imposibilă folosirea
croşetului
C. Croşetele din Cr-Co cu sprijin ocluzal se aplică doar la nivelul caninilor
D. Reciprocitatea se realizează la nivelul feţei ocluzale
E. În clasa a III-a Kennedy cu o modificare proteza ar trebui să aibă minim trei (3) croşete
62. Printre particularităţile de design ale protezelor scheletate sunt: (204,207)
A Un croşet ar trebui intotdeauna sa aiba un sprijin
B Reciprocitatea ar trebui realizata pe un dinte in zona situata de aceeaşi parte cu vârful retentiv
al croşetului
C Croşetele cu sprijin gingival sunt contraindicate daca santul vestibular are o adâncime mai
mica de 4 mm
D Avantajul sistemului RPI este ca poate fi utilizat pe premolari indiferent de anatomia dintelui
E Când se utilizează un conector plăcută, reciprocitatea se poate obţine printr-o plăcută de ghidaj
pe conector
63. Optimizarea sprijinului în cazul şeilor distale se realizează prin: (205)
A. Utilizarea de pinteni ocluzali distali
B. Utilizarea de pinteni ocluzali meziali
C. Utilizarea unui croşet inelar pe un premolar stâlp
D. Extensia totală a bazei
E. Îngustarea şeii în sens vestibulo-lingual
64. Care din următoarele metode sunt indicate in scopul creării de retentii pentru
croşetele unei proteze mobilizabile scheletate: (206)
AUtilizarea de pinteni ocluzali meziali
BCrearea unei mici cavitati prin ameloplastie
C Utilizarea de fatete de metal sau porţelan aplicate pe suprafaţa smalţului
D Aplicarea de coroane cu contur adecvat
E Extensia totala a bazei protezei

65. Adaugarea de rasina compozita pentru marirea retentivitatii unui dinte stâlp care
va susţine un croşet se face daca: (206)
A Retentivitatea este mai mica de 0,75 mm
B Retentivitatea este mai mica de 0.5 mm
C Retentivitatea este mai mica de 1 mm
D Retentivitatea este mai mica de 0,25 mm
E Retentivitatea este mai mica de 1,25 mm

66. Dacă retentivitatea unui dinte destinat susţinerii unui croşet turnat este mai mică
de 0.25 mm, este necesară: (206)
A. Ameloplastia
B. Aplicarea unei coroane cu contur adecvat
C. Adăugare de rășină compozită
D. Utilizarea unui croşet de sârmă
E. Utilizarea unui croşet special RPI

67. Sprijinul sistemului de croşete Ney poate fi realizat: (210)


A Pe praguri situate supracingular pe dinţii frontali naturali
B Prin gherute incizale sprijinite deasupra punctului de contact a doi dinţi frontali
C Prin onlay ocluzal, mai ales pe dinţii suport din zona laterala aflaţi in infraocluzie
DPrin incercuirea coroanei dentare pe 2/3 din circumferinţa
E Prin plasarea braţului elastic in conul de retentie
68. Pintenul ocluzal: (210)
A. este elementul principal de sprijin al protezei parţiale scheletate
B. se plasează într-un lăcaș cu adâncime de 1.5 mm
C. are o lungime de 1/3 din diametrul mezio-distal al feței ocluzale
D. are o lăţime de 1/3 din dimensiunea vestibulo-orală a feței ocluzale
E. asigură funcţia de reciprocitate
69. Croșetele din sistemul Ney asigură (210):
A. Reciprocitatea
B. Stabilitatea
C. Fixarea
D. Retenția
E. Sprijinul, prin porțiunile mai elastice situate în conul de sprijin sau supraecuatorial
70. Croșetul Ney nr 1: (210)
A. este aplicat pe dinții cu linia ghid ce pornește aproape de jumătatea feței proximale
adiacente edentației și urcă spre ocluzal la nivelul feței proximale opuse
B. este indicat pe dinții în versie sau rotație și pe molarii conici
C. prezintă bun sprijin, retenție și reciprocitate satisfăcătoare
D. prezintă excelentă încercuire
E. este derivat din croșetul ,,T” al lui Roach
71. Croşetul Ney nr 1: (210)
A. Este aplicat pe dinţi cu linia ghid nr l
B. Este aplicat pe dinţi cu linia ghid nr 2
C. Prezintă o excelentă reciprocitate
D. Asigură sprijin bun
E. Prezintă încercuire excelentă
72. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la croşete sunt adevarate? (210-211)
A Croşetul Ney Nr.2 se aplica la nivelul dinţilor tronoconici cu linia ghid inalta
B Croşetul Ney Nr.l se aplica la nivelul molarilor si premolarilor cu linia ghid nr.l
C Croşetul in C se aplica la nivelul molarului 2 care limitează distal edentatia
D Croşetul Ney inelar se aplica la nivelul caninilor
E Croşetul Ney cu acţiune posterioara se aplica la nivelul premolarilor si caninilor
73. Croșetul Ney combinat este indicat pe: (211)
A. Dinții în versie
B. Dinții rotați
C. Molarii conici
D. Dinți cu linia ghid 3
E. Toate răspunsurile sunt corecte
74. Croşetul cu acţiune posterioara: (211)
A face parte din sistemul Roach
B face parte din sitemul Ney
C este aplicat in special pe premolari si canini, la care linia ghid este foarte inalta pe o fata si
coboara pe cealalta
D este indicat pe molarii de minte de forma conica
E prezintă o elasticitate foarte buna
75. Croşetul Neynr. 3: (211)
A Este indicat pe dinţi tronconici cu baza mare spre cervical
B Este realizat in totalitate prin turnare
C Are trei braţe elastice din sarma
D Prezintă sprijin bun, retentie satisfacatoare dar incercuire slaba
E Braţul rigid este fixat la schelet prin doi contectori secundari
76. Croşetul Ney, numărul 3: (211)
A deriva din croşetul in T al lui Roach
B este monoactiv
C are doua braţe elastice din sarma
D se utilizează pe dinţi cu linia ghid inalta
E prezintă o buna incercuire
77. Croşetul Ney cu acţiune posterioară se indică pe: (211)
A. dinţi tronconici cu linia ghid înaltă
B. molari şl premolari cu linia ghid 1
C. molari şi premolari cu linia ghid 2
D. premolari şi canini
E. molari izolaţi
78. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la croşetul cu acţiune posterioare
sunt adevarate? (211-212)
A Prezintă un sprijin ocluzal si doua braţe - unul flexibil si unul rigid ce se continua cu conectorul
secundar
B Se aplica in special pe ultimii molari
C Prezintă o elasticitate scăzută
D Conectorul secundar rigid este plasat vestibular, braţul rigid disto-vestubular, iar braţul
elastic este situat lingual
E Se aplica in special pe premolarii si canini, la care linia ghid este foarte înalta pe o fata si
coboara pe cealalta
79. Sistemul de croşete Roach, după Forna, are următoarele caracteristici: (212)
A Se mai numesc si croşete divizate
B Au elasticitate mai mare datorita braţelor divizate
C Sunt mai estetice fata de sistemul Ney
D Sunt mai uşor de proiectat
E Braţele croşetului pornesc separat din conectorul principal sau şeaua protetica
80. Indicaţiile croşetului inelar din sistemul Ney sunt următoarele: (212)
A premolari si canini
B molarul 2 ce delimitează distal edentatia
C când linia ghid este coborâta pe una din fetele laterale si inalta pe cealalata
D pe dinţii in versiune sau rotatie
E pe dinţii tronconici cu baza mare spre ocluzal
81. Braţul retentiv al croşetului in C se caracterizează prin: (213)
A porneşte din sa printr-un conector secundar
B trece peste festonul gingival
C ia contact cu dintele la mijlocul fetei laterale vestibulare
D se termina sub linia ghid prin doua braţe, unul in zona disto-vestibulara, celalalt in zona
vecina şeii
E descrie o curbă superioară la nivelul liniei ghid
82. Croşetul in C: (213)
A Porneşte pintr-un conector secundar din sa
B Trece in punte peste festonul gingival
C Se termina supraecuatorial
D Prezintă variantele: croşet in C inversat sau C intors
E Este utilizat pe premolarii inferiori cu rădăcină denudata
83. Croşetul divizat in T al protezei mobilizabile scheletate are următoarele
caracteristici: (213)
A face parte din sistemul Roach
B face parte din sistemul Ney
C conectorul secundar propriu braţului elastic porneşte din sa, trecând in punte peste procesul
alveolar
D nu prezintă conector secundar proximal
E ambele extremităţi libere ale braţului retentiv se plaseaza intotdeauna in zona retentiva
subecuatoriala
84. Croșetul în ,,S” este utilizat pe: (213)
A. premolarii înalți cu linia ghid apropiată de fața ocluzală
B. molarii de minte de formă conică
C. premolarii inferiori cu rădăcina denudată
D. dinții frontali
E. premolarii izolați convergenți sau divergenți
85. Croșetul inelar din sistemul de croșete ROACH: (214)
A. Este folosit pe molarii de minte de formă conică
B. Este folosit pe molarii secunzi superiori
C. Poate fi circular, în contact strâns cu dintele, situat supraecuatorial
D. Este un excelent factor de sprijin si stabilizare
E. Retenția este nulă
86. Care dintre următoarele croşete turnate nu asigura retentia: (214)
A divizat in T
B divizat in R
C divizat in I
D unibar
E inelar
87. Croşetul inelar din cadrul sistemul Roach: (214)
A. Are contact strâns cu dintele situat supraecuatorial
B. Este indicat pe premolari izolaţi si convergenţi
C. Asigura sprijin
D. Asigura stabilizare
E. Asigura retentie
88. Ce caracteristici prezintă croşetul denumit pensa mezio-distala compusa: (214)
A Este utilizat când pe arcada raman doi dinţi restanţi
B In zona supracingulara se divide in doua prelungiri in forma de T
C Prezintă un conector secundar situat interdentar
D Braţul retentiv poate fi sub forma de Y
E Porneşte din sa si trece peste mucoasa gingivala a procesului alveolar la nivelul fetei
laterale a dintelui
89. Cum se mai numeşte croşetul circular cu sase braţe? (215)
A Ackers
B Roach
C Ney
DKennedy
E Bonwill
90. Croşetul Ackers: (215)
A se aplica pe dinţi cu retentivitati favorabile meziale si distale
B este un croşet divizat
C se aplica pe premolari si molari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile
D are o porţiune rigida a braţului elastic situata subecuatorial
E are doua braţe elastice
91. Croşetul circular cu 3 braţe se mai numeşte: (215)
A Bonwill
B Bonyhard
C Ackers
D Kroll
E Soyer
92. Indicaţiile utilizării croşetelor dentare sunt: (214-215)
A. Croşetul inelar se aplică pe molarii izolaţi
B. Croşetul în ”T” se aplică doar pe canini
C. Croşetul Ackers se aplică pe canini, premolari şi molari
D. Croşetul RPI se aplică pe premolari şi molari
E. Croşetul in ”I” se aplică pe caninii superiori din motive estetice
93. Croșetul continuu Housset: (215)
A. Nu reprezintă un element antibasculant
B. Este folosit ca element antibasculant în edentația parțială de clasa a III-a Kennedy
C. Are lățime de 3mm
D. Poate fi situat supraecuatorial la nivelul dinților laterali
E. Poate porni din brațele elastice ale unor croșete Ackers

94. Croşetul continuu (Housset) este: (215)


A. Un foarte bun element de sprijin și stabilizare utilizat adeseori și ca element
antibasculant în edentația parţială de clasa I-a Kennedy
B. Aplicat în funcţie de linia ecuatorului protetic
C. Aplicat pe fața orală a dinţilor laterali, supraecuatorial
D. Utilizat in edentatia clasa a III-a Kennedy
E. Toate variantele A-D sunt corecte

95. Croşetul cu acţiune reciprocă al lui Bonwill: (215)


A. Este utilizat doar la maxilar
B. Prezintă foarte bună încercuire
C. Prezintă sprijin excelent
D. Pintenul ocluzal nu este susţinut de un conector secundar
E. Prezintă bună retenție
96. Croşetul continuu prezintă următoarele caracteristici: (215)
A. Are o lăţime de 2 mm
B. Prezintă o foarte bună încercuire
C. Prezintă o retenție excelentă
D. Este un bun element de sprijin și stabilizare
E. Poate fi situat subecuatorial la nivelul dinţilor laterali
97. Croșetul continuu (Housset):
A. poate porni din brațele rigide ale unor croșete Ackers
B. poate fi susținut de conectori secundari interdentari
C. are lățimea de 2 mm
D. nu poate fi aplicat pe praguri realizate în smalț sau microproteze
E. este un foarte bun element de sprijin și stabilizare
98. Croșetul R.P.I. (Rest-Proximal-Played-I) a lui Kroll este folosit în edentațiile
parțiale întinse: (216)
A. Pe dintele ce delimitează distal edentația
B. Evită torsiunea spre distal a dintelui stâlp
C. Aplicat pe fața orală a dinților frontali
D. Prezintă un braț elastic și doi pinteni ocluzali
E. Pe dintele ce delimitează mezial edentația
99. În cazul croşetului R.P.I. plăcuța proximo-linguală are următoarele roluri: (216)
A. Realizare a retenției
B. De ghidaj al protezei
C. Realizează reciprocitatea cu braţul retentiv
D. De a evita torsiunea mezială a dintelui pe care se aplică
E. De a permite torsiunea mezială a dintelui pe care se aplică

100. Croşetul equi-poise prezintă următoarele caracteristici: (216)


A. Este indicat în edentațiile de clasa I și II Kennedy
B. Este indicat în edentatiile de clasa III și IV Kennedy
C. Prezintă un pinten liber situat într-o incrustație ocluzo-proximală
D. Braţul elastic este recurbat formând o buclă
E. Răspunsurile c si d sunt corecte

101. Croşetul Nally-Martinet are următoarele caracteristici: (216)


A. Nu prezintă pinten ocluzal
B. Pintenul ocluzal situat în foseta mezială
C. Este utilizat de obicei pe incisivi
D. Are scopul de a împiedica bascularea dintelui spre edentație
E. Se aplică în general pe molari

102. Croşetul half and half(jumatate-jumatate) (216)


A. este un croşet turnat monoactiv
B. se indica in edentaţii terminale
C. are o buna retentie
D. are un sprijin bun
E. asigura o încercuire buna
103. Care sunt elementele componente ale croşetului RPI al unei proteze parţiale
scheletate (216)
A Au un braţ elastic recurbat, formând o bucla in arc de par
B Un pinten ocluzal plasat in foseta meziala
C Un conector secundar plasat interdentar
D O plăcută proximo-linguala cu rol de ghidaj al protezei
E Un braţ divizat in Y ce pleaca din sa
104. Croşetul RPI al lui Kroll: (216)
A are ca scop evitarea torsiunii distale prin basculare a dintelui pe care se aplica
B are pintenul in foseta distala
C are pintenul in foseta meziala
D prezintă un conector secundar proximal
E are braţul retentiv divizat in I
105. Croşetul equi-poise: (216)
A se utilizează in edentaţii terminale pe dinţi frontali
B se utilizează in edentaţii de clasa a III-a pe dinţi vizibili
C se utilizează in edentaţii de clasa a IV-a pe dinţii vizibili
D prezintă un pinten liber situat intr-o incrustatie ocluzoproximala
E prezintă un pinten liber situat intr-un lacas pe fata ocluzala a dintelui
106. Croşetul Nally-Martinet: (216)
A este un croşet circular
B are pintenul ocluzal situat in foseta meziala
C are pintenul ocluzal situat in foseta distala
D se utilizează de obicei pe premolar
E favorizează bascularea dintelui spre edentatie
107. Croşetul equi-poise: (216)
A este indicat pe dinţii stâlpi vizibili in edentatia de clasa a III-a si a IV-a Kennedy
B este un croşet biactiv
C are o plăcută proximala ce are rol de ghidaj al protezei
D se utilizează numai in edentatiile de clasa I-a si a Il-a Kennedy
E se aplica pe premolarii sau molarii in malpozitie secundara
108. Care dintre următoarele afirmaţii legate de croşetele turnate sunt adevarate?
(216)
A Croşetul in agrafa de par se indica pe canin
B Croşetul in T cu braţ prelungit se indica in edentaţii de clasa I si a II-a Kennedy
C Croşetul in T cu braţ prelungit nu se indica pe canin
D Croşetul in forma de sageata se indica in edentaţii de clasa I si a II- a Kennedy
E Croşetul “HALF AND HALF” se indica la premolari, in edentatiile clasa a III-a Kennedy
109. Croşetul half and half: (216)
A este folosit pe molarii de minte de forma conica
B este aplicat in special pe premolari in edentatiile de clasa a I-a Kennedy
C este aplicat in special pe premolari in edentatiile de clasa a III-a Kennedy
D este un croşet biactiv
E faca parte din sitemul Ney
RĂSPUNSURI CORECTE LA SUBIECTUL 73
1 ADE 31 ADE 61 A 91 C
2 ABD 32 B 62 ACE 92 AC
3 ABCE 33 ABDE 63 BD 93 D
4 C 34 ABDE 64 BCD 94 A
5 ABC 35 BCE 65 D 95 BCE
6 ABC 36 D 66 ABC 96 AD
7 BC 37 CDE 67 ABC 97 ABCE
8 A 38 CDE 68 ABD 98 BE
9 AC 39 ABC 69 D 99 BC
10 ACD 40 BCD 70 ACD 100 BC
11 CD 41 ABCD 71 ADE 101 BD
12 ABCD 42 ACDE 72 BE 102 CDE
13 ABD 43 E 73 ABC 103 BCD
14 ABC 44 D 74 BCE 104 ACE
15 CE 45 C 75 D 105 BCD
16 A 46 ACDE 76 CD 106 ABD
17 CDE 47 AC 77 D 107 A
18 B 48 BCE 78 ADE 108 BDE
19 BDE 49 BCE 79 ABCE 109 CD
20 E 50 BDE 80 BC
21 B 51 C 81 ABE
22 ABC 52 B 82 ABD
23 A 53 CD 83 AC
24 ABC 54 DE 84 C
25 D 55 B 85 CDE
26 ABDE 56 D 86 E
27 C 57 DE 87 ACD
28 D 58 CE 88 AC
29 CDE 59 BC 89 E
30 BD 60 ABD 90 C
70.Determinarea relaţiilor intermaxilare în edentaţia totală
1. La edentatul total, in cazul atrofiei si resorbţiei exagerate a unui maxilar, nivelul
planului de ocluzie in zonele laterale se fixeaza: (221)
A la mijlocul distantei dintre cele doua creste edentate
B mai apropiat de câmpul protetic deficitar
C mai distantat de câmpul protetic deficitar
D intotdeauna la 10 mm de coama crestei edentate
E paralel cu linia bipupilara

2. La edentatul total, marginea bordurii de ocluzie a şablonului, în zona frontală,


poate fi plasată mai sus decât reperul obişnuit, în caz de: (221)
A. Hipotonie generalizată
B. Atrofie marcată a maxilarului
C. Atrafie marcată a mandibulei
D. Necesitate de a reda morfologia secundară dentară anterioară edentării
E. Dificultatea de a determina relaţia centrică

3. Determinarea nivelului planului de ocluzie se va realiza pe bordura de ocluzie a


machetei maxilare sau mandibulare astfel: (221)
A Nivelul planului de ocluzie in zona frontala, in funcţie de particularităţile constituţionale
ale bolnavului va fi situat la 1,5-2 mm sub marginea inferioara a buzei superioare
B La edentatul subtotal vârstnic, marginea bordurii de ocluzie in zona frontala, va fi plasata
la 2,5-3 mm sub marginea inferioara a buzei superioare
C Pentru zonele laterale, nivelul planului de ocluzie se va fixa la mijlocul distantei dintre
cele doua creste edentate
D In cazul atrofiei si resorbţiei exagerate, la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se va
apropia de campul protetic deficitar
E In cazul atrofiei si resorbţiei exagerate, la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se va
indeparta de câmpul protetic deficitar

4. Adaptarea si individualizarea machetelor de ocluzie cuprind următoarele


proceduri: (221)
A Determinarea nivelului planului de ocluzie
B Orientarea planului de ocluzie
C Orientarea planului Margolis
D Orientarea planului Saizar
E Determinarea dimensiunii verticale in relaţie de ocluzie
5. Referitor la proba machetelor, următoarea afirmație este adevărată: (221)
A. Este a doua etapă de tratament în care pacientul ia act de materializarea datelor culese
în etapele anterioare
B. În această etapă nu se mai pot remedia greșelile fazelor anterioare
C. Tehnicianul trimite în cabinet machetele așezate pe modelele documentare
D. Evaluarea corectitudinii realizării machetelor se face doar după proba în cavitatea
bucală
E. Este etapa în care medicul poate controla corectitudinea manoperelor și a execuției de
laborator
6. Succesiunea etapelor pentru adaptarea și individualizarea machetelor are
următoarele scopuri: (221)
A. Determinarea nivelului și a planului de ocluzie
B. Determinarea spaţiului Donders
C. Determinarea relaţiei de postură
D. Asigurarea reperelor pentru determinarea relaţiei centrice
E. Asigurarea reperelor pentru determinarea spaţiului lui Silvermann
7. Nivelul planului de ocluzie în tratamentul edentației totale bimaxilare: (221)
A. Va fi situat la 3mm sub marginea inferioară a buzei superioare
B. Necesită corecție în cazul bolnavilor cu pareze, paralizii
C. Va fi plasat mai aproape de mandibulă în zona laterală
D. Va fi plasat mai aproape de maxilar în zona laterală
E. Va fi plasat la egală distanță între maxilar și mandibulă
8. Planul de ocluzie la edentatul total: (221-222)
A. în zona frontală se situează la 1,5-2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare
B. în zonele laterale se situează la mijlocul distanței dintre cele 2 creste edentate
C. în zonele laterale orientarea se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt
D. pentru determinarea acestuia se poate utiliza plăcuța Fox
E. în zona frontală are o orientare paralelă cu linia bipupilară
9. Orientarea planului de ocluzie în tratamentul edentației totale se realizează: (221-
222)
A. Paralel cu linia bipupilară la nivel frontal
B. Paralel cu planul lui Camper în zona lateral
C. Convergent cu planul lui Camper în profil concav
D. Divergent cu planul lui Camper în profll convex
E. Prin metoda disocierii analitice Lejoyeux (uneori)
10. Stabilirea nivelului şi orientării planului de ocluzie: (221-222)
A. Se poate realiza şi pe baza unei teleradiografii de profil;
B. Se poate realiza şi prin metoda disocierii analitice Lejoyeux
C. Se face diferenţiat pentru zona frontală și cea laterală
D. Se face cu ajutorul plăcuței Fox
E. Toate variantele sunt corecte
11. Referitor la orientarea planului de ocluzie în cazul determinării relaţiilor
intermaxilare la edentatul total, următoarele afirmaţii sunt corecte: (221-222)
A. Se face prin aceeaşi tehnică atât frontal cât şi lateral
B. În zona frontală, planul de ocluzie are orientare paralelă cu linia bipupilară
C. În zonele laterale se realizează raportându-se cu planul lui Camper
D. În zona frontală se face la nivelul tegumentelor prin unirea marginii inferioare a aripii
nasului cu Tragusul
E. Pentru uşurinţa în determinare se utilizează plăcuţa Fox
12. Plăcuta lui Foxse utilizează pentru verificarea: (222)
A. orientării planului de ocluzie în zona anterioară
B. orientării planului de ocluzie în zona laterală
C. determinării curburii vestibulare a bordurii şablonului superior
D. determinării dimensiunii verticale de ocluzie
E. determinării spațiului de inocluzie fiziologică
13. In determinarea relaţiilor intermaxilare la edentatul total exista situaţii de excepţie,
când orientarea planului de ocluzie in zonele laterale nu se face paralel cu planul lui Camper:
(222)
A dismorfii grave
B malrelatii mandibulo-craniene accentuate in sens antero-posterior
C profil drept
D atrofie si resorbţie exagerata la nivelul unui maxilar
E linia bipupilara inclinata
14. Care dintre următoarele particuiaritati antropologice privind orientarea planului
de ocluzie in zonele laterale le edentatul total sunt corecte: (222)
A Profilul drept reprezintă prototipul normal si va avea paralelism perfect intre planul de
ocluzie si planul Camper
B Profilul convex cu mentonul retras, la bolnavii care au avut ocluzie clasa a III-a Angle vor
avea planul de ocluzie divergent fata de planul Camper
C Profilul concav la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii de clasa a III-a Angle vor avea
planul de ocluzie convergent fata de planul Camper
D Profilul drept reprezintă prototipul normal si va avea convergență între planul de ocluzie
si planul Camper
E Profilul concav la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii de clasa a III-a Angle vor avea
planul de ocluzie divergent fata de planul Camper
15. In terapia edentatiei totale, plăcuta Fox reprezintă o folie din plastic utilizata pentru:
(222)
A stabilirea profilului pacientului
B determinarea relaţiei ocluzie
C asigurarea reperelor pentru determinarea relaţiei centrice
D verificarea concomitenta in zona anterioara si in zonele laterale a orientării planului de
ocluzie
E determinarea relaţiei de postura
16. Metoda disocierii analitice Lejoyeux in terapia prin proteze totale: (222)
A este o metoda de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie
B este o metoda de stabilire a nivelului si orientării planului de ocluzie
C utilizează teleradiografia de profil
D utilizează un dispozitiv ce permite verificarea concomitenta in zona anterioara si in zonele
laterale a orientării planului de ocluzie
E presupune masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate
anterior in perioada dentata
17. La edentatul total cu profil convex, orientarea planului de ocluzie in zonele laterale este:
(222)
A paralel cu planul lui Camper
B convergent cu planul lui Camper
C divergent cu planul lui Camper
D descendent spre distal
E in oricare din aceste raporturi fata de planul lui Camper
18. Exista o anumita particularitate antropologica privind orientarea planului de ocluzie in
zonele laterale: (222)
A Profilul drept reprezintă prototipul normal
B Profilul convex cu mentonul retras
C Profilul concav cu paralelism pefect intre planul de ocluzie si planul Camper
D Profilul convex la bolnavii ca eu fost posesorii unor ocluzii de clasa a III-a Angle
E Profilul concav divergent fata de planul Camper, sau descendent distal
19. Plăcuta lui Fox se utilizează pentru determinarea: (222)
A dimensiunii verticale de ocluzie
B dimensiunii verticele de repaus
C orientării planului de ocluzie
D nivelului planului de ocluzie
E relaţiei centrice
20. La determinarea relaţiilor intermaxilare la edentatul total bimaxilar, orientarea
planului de ocluzie in zona laterala se va face: (222)
A Divergent cu planul Camper la pacienţii care au avut ocluzie de clasa a II-a Angle
B Divergent cu planul Camper la pacienţii care au avut ocluzie de clasa a III-a Angle
C Paralel cu planul Camper la pacienţii cu profil drept
D Convergent cu planul Camper la pacienţii cu profil convex
E Convergen cu planul Camper la pacienţii cu profil concav
21. Diferenţa dintre dimensinea verticala in poziţia de postura si cea de relaţie
centrica este de aproximala: (223)
A l mm
B 2-4 mm
C 4-6 mm
D 0,5 mm
E Sub 1 mm
22. Metodele antropometrice cu repere preextractionale de determinare a relaţiei
centrice la edentatul parţial sunt, CU EXCEPŢIA: (223)
A Metoda Swenson
B Metoda Silvermann
C Metoda Wright
D Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice
E Metoda planului de la Frankfurt (metoda Landa)
23. Metodele de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei la
edentatul total sunt grupate in urmatoarele categorii principale: (223)
A metode antropometrice
B metode funcţionale
C metode anamnestice
D metode ereditare
E metode fizico-chimice
24. Masticaţia realizată de edentatul total neprotezat are următoarele caracteristici:
(223)
A. Se realizează doar prin mişcări de ridicare-coborâre
B. Se realizează doar prin mişcări de propulsie-retropulsie
C. Se realizează doar prin mişcări de lateralitate
D. Se realizează la o dimensiune verticală de ocluzie redusă
E. Are eficienţă redusă
25. Metoda Leonardo da Vinci consideră: (224)
A. Gn-St = distanța intercomisurală
B. Gn-St = distanța interpupilară
C. Gn-Sn = Sn-Oph
D. Gn-Sn = Sn-N
E. Gn-Sn = Sn-Tr
26. Următoarele afirmaţii despre metoda Boianov sunt FALSE: (224)
A. Este o metodă antropometrică cu repere preextracționale
B. Este o metodă antropometrică fără repere preextracționale
C. Consideră segmentul etalon distanța subnazale-gantion
D. Consideră segmentul etalon distanța intercomisurală
E. Este o metodă funcţională de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior

27. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei se realizează prin


următoarele metode antropometrice: (224)
A. Swenson
B. Wright
C. Wild
D. Robinson
E. Willis

28. Metodele antropometrice, cu repere preextracționale, de determinare a DV a


etajului inferior sunt reprezentate de: (224)
A. Preluarea DV a etajului inferior din fișa bolnavului, preluată din perioada dentată
B. Metoda planului de la Frankfurt (metoda Landa)
C. Metoda Swenson
D. Metoda Willis
E. Metoda Boianov

29. Metoda Silvermann: (224)


A. Este o metodă antropometrică fără repere preextracționale
B. Preia dimensiunea verticală a etajului inferior din fișa bolnavului completată în
perioada dentată
C. Utilizează fotografii din perioada dentată
D. Metoda are un anumit grad de relativitate
E. Toate răspunsurile sunt corecte

30. Metoda Boianov de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior in


cadrul terapiei dentare: (224)
A este o metoda funcţionala
B este o metoda antropometrica cu repere preextractionale
C compara dimensiunea etalon masurata nasion – subnazale cu dimensiunea modificata
subnazale – gnation
D este o metoda ce utilizează metoda tatuarii in perioada dentata la nivelul unor repere fixe
E este o metoda antropometrica fara repere preextractionale
31. Sunt metode antropometrice fara repere preexistente de determinare a
dimensiunii verticale a etajului inferior: (224)
A Metoda Boianov
B Metoda Wright
C Metoda Landa
D Metoda Willis
E Metoda profilometrului Sears
32. Înregistrarea relaţiei centrice se poate realiza prin următoarele metode
antropometrice fără repere preextractionale (224)
A Metoda Wright
B Metoda Silvermann
C Metoda Willis
DMetoda Swenson
E Metoda ce utilizează profilometrul Sears
33. Conform metodei Willis de determinare a relaţiei centrice, segmentul etalon este:
(224)
A Distanta dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului
B Distanta subnazale - gnation masurata când bolnavul tine gura deschisa
C Distanta subnazale - gnation masurata când bolnavul tine gura inchisa
D Distanta intercomisurala
E Distanta interpupilara
34. Care din următoarele metode antropometrice de determinare a DV la edentatul
total utilizează ca segment etalon distanţa dintre fanta labială și unghiul extern al ochiului:
(224)
A. Swenson
B. Silvermann
C. Wright
D. Boianov
E. Willis
35. Dintre metodele antropomentrice fara repere preexistente utilizate pentru
determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei amintim: (224)
A metoda Silvermann
B metoda Leonardo DaVinci modificata
C metoda Wright
D metoda Willis
E metoda Robinson

36. Metodele antropometrice cu repere preextractionale pentru


determinareadimensiunii verticale a etajului inferior sunt: (224)
A Metoda Boianov
B Metoda Wild
C Metoda Wright
D Metoda Robinson
E Metoda de măsurare exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate
anterior in perioada dentara

37. Înregistrarea relaţiei centrice se poate realiza prin următoarea metoda


antropometrica cu repere preextractionale: (224)
A masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate anterior in
perioada dentata
B medota Leonardo Da Vinci
C metoda Willis
D metoda compasului de aur Appenrodt
E metoda planului de la Frankfurt
38. Înregistrarea relaţiei centrice se poate realiza prin următoarea metoda
antropometrica cu repere preextractionale: (224)
A masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate anterior in
perioada dentata
B medota Leonardo Da Vinci
C metoda Willis
D metoda compasului de aur Appenrodt
E metoda planului de la Frankfurt
39. Cele mai frecvente metode antropomentrice fara repere preextractionale in
edentatia totala sunt: (224)
A Leonardo da Vinci modificata
B Metoda compasului de aur Appenrodt
C Metoda planului de la Frankfurt
D Metoda Wright
E Metoda Swenson
40. Metodele antropometrice fara repere preextractionale de determinare a
dimensiunii etajului inferior al fetei la edetatul total se bazeaza pe: (224)
A Compararea dimensiunii etalon masurata intre Nasion-Subnazale cu dimensiunea
modificata Subnazale-Gnation
B Masurarea distantei intre punctul plasat la intersecţia liniei mediene cu linia
cutaneomucoasa a rosului buzei si Gnation
CTatuarea in perioada dentata la nivelul unor repere fixe (intre incisivul lateral si canin pe
mucoasa fixa)
D Urmărirea egalitatii perfecte intre segmentul superior masurat din vertex la planul
Frankfurt si segmentul inferior masurat de la planul Frankfurt la planul bazal mandibular
E Utilizarea unor teste fonetice ce conţin fonema “esse”
41. Metoda compasului de aur Appenrodt pentru determinarea relaţiei centrice: (224-
225)
A Este o metoda antropometrica fara repere preexistente
B Este o metoda antropometrica cu repere preexistente
C Este o metoda funcţionala
D Este o metoda grafica
E Utilizează un compas special construit
42. In determinarea relaţiilor intermaxilare la edentatul total bimaxilar, pot fi folosite
următoarele metode antropometrice fara repere preextractionale: (224-225)
A Profilometrul Sears
B Masca faciala Swenson
C Matoda Boianov
D Metoda Willis
E Metoda compasului de aur Appenrodt
43. Care dintre următoarele metode de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie
este antropometrica, fara repere preextractionale? (224-225)
A Swenson
B Wright
C compasul de aur Appenrodt
D Wild
E Robinson
44. Metodele antropometrice fără repere preextracționale de determinare a
dimensiunii verticale a etajului inferior la edentatul total sunt: (224-225)
A. metoda Leonardo da Vinci
B. metoda Swenson
C. metoda compasului de aur Appenrodt
D. metoda Wright
E. metoda planului de la Frankfurt

45. Metodele funcționale de determinare a relației centrice în cazul edentatului total


bimaxilar: (225)
A. Fac apel la relația de postură
B. Includ metoda Silvermann
C. Includ metoda Wright
D. Pot utiliza metoda electromiografică care oferă criterii obiective privind obținerea
relației de postură
E. Nici un răspuns nu este corect

46. Metoda funcţională "Silvermann" de determinare a dimensiunii verticale la


edentatul total: (225)
A. Utilizează "fe" , "ve" plasate la finalul cuvintelor
B. Utilizează cuvinte ca "mama", "ema"
C. Utilizează cuvinte ca "ohio"
D. Utilizează teste fonetice care conţin fonema ”esse” (”tendresse”, "caresse", "liesse")
E. Nu este necesară verificarea antropometrică a dimensiunii verticale centrice

47. Metodele funcţionale de determinare a dimensiunii verticale: (225)


A. Fac apel la relaţia de postură
B. În cadrul lor există metode care substituie relația de postură cu relaţii mandibulo-
craniene de dinamică funcţională
C. Sunt reprezentate de metoda Silvermann
D. Fac apel la relaţia centrică
E. Toate răspunsurile sunt corecte
48. Metodele funcţionale de determinare a dimensiunii verticale la edentatul total se
bazeaza pe: (225)
A Determinarea relaţiei de postura
B Utilizarea unor masti faciale
C Utilizarea unor fotografii din perioada dentata
DMasurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice
EMasurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului
49. Pentru determinarea spaţiului minim de articulare fonetica, Silvermann utilizează
teste fonetice ce conţin fonema: (225)
A “me”
B “fe”
C “ve”
D “esse”
E “te”
50. La determinarea dimensiunii verticale in terapia prin punţi dentare, metoda
funcţionala Silvermann presupune: (225)
A tatuarea in perioada dentata a tuturor pacienţilor la nivelul unor repere fixe situate la nivel
maxilar si mandibular
B utilizarea pentru determinarea spaţiului minim de articulare fonetic a fonemei “me”
C utilizarea pentru determinarea spaţiului minim de articulare fonetic a fonemei “esse”
D utilizarea pentru determinarea spaţiului minim de articulare fonetic a fonemelor “fe”, “ve”
E utilizarea măştii faciale din polistiren sau celoid
51. Metodele funcţionale de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior al
fetei la edentatul total se bazeaza pe: (225)
A reperele relaţiei de postura
B masurarea distantei intercomisurale
C reperele fotografice din perioada dentata
D utilizarea profilometrului Sears
E masurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului
52. Metoda Robinson utilizează pentru determinarea spaţiului minim de articulare
fonetica, in terapia prin proteze totale, următoarele fenomene: (225)
A “me”
B “fe”
C “esse”
D “ve”
E “ema”
53. Instabilitatea marcanta a mandibulei, care face dificila determinarea relaţiei
centrice la edentatul total, este cauzata de: (226)
A îndepărtarea contactelor premature cu nivelarea perfecta a bordurilor de ocluzie
B îndepărtarea posibilităţilor de derapare ce pot apare intre cele doua borduri de ocluzie
C Hiperlaxitatea ligamentara
D Uzura osoasa articulara
E Ştergerea reflexelor de poziţionare centrica

54. La edentatul total, instabilitatea marcata a mandibulei in cursul determinării


relaţiei centrice se datoreaza: (226)
A. Hiperlaxitatii ligamentare
B. Uzurii osoase articulare
C. Ştergerii reflexelor de poziţionare centrica
D. Absentei stopurilor ocluzale in zona frontala
E. Dispariţiei planului de ocluzie

55. Etapa clinica de determinare a relaţiei centrice la edentatul total prezintă


dificultăţi datorate următoarelor cauze: (226)
A hiperlaxitatii ligamentare
Buzurii osoase articulare
C ştergerii reflexelor de repozitionare centrica
D extracţiei ultimilor dinţi restanţi la un interval de timp prea scurt
E utilizării şabloanelor de ocluzie cu borduri de ceara dura
56. Metoda “homotropismului linguo-mandibular” ca metoda simpla de determinare
a relaţiei centrice in terapia prin proteza totala presupune: (226)
A mandibula urmeaza limba in periplul sau static sau dinamic
B plasarea unei bobite de ceara cat mai posterior pe linia mediana a boltii palatine
C dirijarea mandibulei in poziţia sa centrica prin compresiunea postero-superioara a
mentonului
D compresiunea realizata de parile moi prevertebrale asupra mandibulei
E tracţiunea către posterior exercitata de muşchii subhioidieni
57. Metoda “homotropismului linguo-mandibular” de determinare a relaţiei centrice:
(226)
A Consta in dirijarea mandibulei in poziţia sa centrica prin compresiunea pe menton
B Urmăreşte conducerea mandibulei in relaţie centrica prin compresiunea realizata de pe
partile moi prevertebrale asupra mandibulei
C Se bazeaza pe faptul ca mandibula urmeaza limba in periplul sau static sau dinamic
D Se bazeaza pe faptul ca reflexul deglutiției se produce cu mandibula centrata
E Consta in compresiunea bilaterala a maseterilor, cu scopul obţinerii de contracţii
echilibrate
58. Metoda compresiunii pe menton: (226)
A Consta in dirijarea mandibulei in poziţia sa centrica prin compresiunea postero-inferioara
a mentonului
B Consta in dirijarea mandibulei in poziţia centrica prin compresiunea postero-superioara a
mentonului
C Este riscanta deoarece conduce mandibula intr-o poziţie incorecta mult mai retrudata
decât relaţia centrica
D Urmăreşte prin compresiunea realizata de părţile moi prevertebrale asupra mandibulei,
conducerea acesteia in relaţie centrica
E Reprezintă o metoda de redeşteptare a vechilor reflexe parodonto-musculare de
poziţionare centrica
59. Determinarea relației centrice la edentatul total este dificilă datorită: (226)
A. Uzurii osoase articulare
B. Ștergerii reflexelor de poziționare în intercuspidare maximă
C. Instabilității mandibulei
D. Hiperlaxității ligamentare
E. Hipolaxității ligamentare

60. Pentru determinarea relaţiei centrice la edentatul total se pot folosi următoarele
metode simple: (226-227)
A. Homotropismul linguo-mandibular
B. Manevra condilială
C. Memoria ocluzală (Lejoyeaux)
D. Metoda stimulării bilaterale (Jenkelson)
E. Metoda deglutiţiei

61. Printre metodele simple de determinare a relaţiei centrice sunt: (226-227)


A Metoda Leonardo da Vinci modificata
B Metoda Silvermann
C Metoda deglutitiei
D Metoda de stimulare a reflexului de ocluzie molara
E Metoda centrocordului Optow
62. Sunt considerate metode simple de determinare a relaţiei centrice la edentatul
total: (226-227)
A Homotropismul lingo-mandibular
BDeglutita
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
D Memoria ocluzala Lejoyeaux
E Autoocluzorul Lende
63. Care din următoarele metode se utilizează pentru determinarea relaţiei centrice,
in terapia prin proteze totale: (226,228)
A Willis
BWright
C Bonianov
Ddeglutitiei
E memoriei ocluzale Lejoyeaux
64. Simularea reflexului de ocluzie molara, utilizata la determinarea relaţiilor
intermaxilare realizează: (227)
A compresiunea părtilor moi prevertebrale asupra mandibulei pentru conducerea acesteia in relaţie
centrica
B tracţiunea către posterior a muşchilor subhioidieni
C poziţia retudata a mandibulei fata de relaţia centrica
D compresiunea maseterului
E redeşteptarea reflexelor parodonto-musculare de poziţionare centrica a mandibulei
65. In cadrul terapiei prin protezare totala, manevra maseterina Gysi de determinare
a relaţiei centrice consta in: (227)
A Obţinerea de contracţii prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului
B Compresiunea maseterului bilateral in timp ce bolnavul realizează închiderea gurii cu
scopul obţinerii de contracţii echilibrate
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
D Stimularea reflexelor vestigeale de poziţionare centrica cu ajutorul machetelor de ocluzie
special pregătite
E Compresiunea fascicolului anterior al temporalului
66. In cadrul terapiei prin protezare totala, manevra maseterina Gysi de determinare
a relaţiei centrice consta in: (227)
AObţinerea de contracţii prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului
B Compresiunea maseterului bilateral in timp ce bolnavul realizează inchiderea gurii cu
scopul obţinerii de contracţii echilibrate
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
DStimularea reflexelor vestigeale de poziţionare centrica cu ajutorul machetelor de ocluzie
special pregătite
ECompresiunea fascicolului anterior al temporalului
67. Printre metodele complexe de determinare a relaţiei centrice in edentatia totala
NU este: (227-229)
A Memoria ocluzala Lejoyeau
B Autoocluzorul Lende
C Metoda Patterson
D Centrocordul Optow
E Metoda stimulării electrice bilaterale Jenkelson
68. Memoria ocluzala Lejoyeux prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPŢIA:
(228)
A Foloseşte meroda înscrierii grafice
B Verifica in aceeaşi şedinţa relaţia centrica obtinuta prin stimularea reflexelor vestigeale
parodonto-musculare de poziţionare centrica
C Se va practica o inscriere grafica extraorala a mişcărilor test mandibulare
D Când relaţia centrica corespunde cu reflexul de ocluzie molara arcadele se vor poziţiona
corect
E Reprezintă o metoda complexa de înregistrare a relaţiei centrice
69. Vârful arcului gotic, obţinut prin metoda înscrierii grafice a relaţiei centrice, la
edentatul total, este corespondent: (228)
A. poziţiei de lateralitate maximă dreapta
B. poziţiei de lateralitate maximă stânga
C. poziţiei cap la cap
D. propulsie maximă
E. relaţiei centrice
70. Metoda de determinare a relaţiei centrice în edentația totală cu autoocluzorul Lende:
(228)
A. se utilizează în paralel cu înscrierea grafică
B. utilizează şabloane cu borduri de ocluzie
C. are avantajul transmiterii în laboratoare a reperelor pentru alegerea dinţilor artificiali
D. este o metodă foarte precisă
E. transmite laboratorului nivelul și orientarea planului de ocluzie
71. Metoda înscrierii grafice de determinare a relației centrice la edentatul total: (228)
A. Constă în înregistrarea traiectoriei mișcărilor test de deschidere-închidere
B. Constă în înregistrarea traiectoriei mișcărilor test de retropulsie
C. Constă în înregistrarea traiectoriei mișcărilor test de lateralitate
D. Se face pe plăcuță acoperită cu negru de fum
E. Evidențiază vârful arcului gotic care corespunde cu relația centrică
72. Care din următoarele afirmaţii privind determinarea relaţiei centrice prin metoda
stimulării electrice bilaterale Jenkelson sunt corecte: (229)
A Se bazeaza pe aplicarea unor stimuli electrici preauricular
B Stimulii pot fi unici
C Stimulii pot fi sub forma de trenuri de impulsuri
D Apare o contracţie musculara dezechilibrata
E Contracţia musculara este asimetrica
73. Care dintre următoarele este metoda complexa de determinare a relaţiei centrice
la edentatul total: (229)
A Metoda “homotropismului lingo-mandibular”
B Metoda compresiunii pe menton
C Manevra temporala Green
D Metoda Patterson
E Centrocordul Optow
74. Metoda stimulării electrice bilaterale Jankelson: (229)
A. Presupune practicarea unor lăcașuri la nivelul primilor premolari
B. Se bazează pe aplicarea unor forțe preauricular vizând emergența trigemenului
C. Se bazează pe aplicarea unor stimuli electrici preauricular vizând emergența
trigemenului
D. Utilizează stimuli electrici unici sau sub forma trenuri de impulsuri
E. Răspunsurile a si b sunt false
75. Următoarele afirmații sunt reale: (229-230)
A. Dificultatea determinării relaţiei centrice la edentatul total rezultă din pierderea
deteminantului anterior
B. Dificultatea determinării relaţiei centnce la relaţiei centrice la edentatul total rezultă
din pierderea determinantului posterior și a reperelor preextracționale
C. Relaxarea musculară și indepărtarea durerii reprezintă o condiție sine qua non în
determinarea relației centrice
D. Cu ajutorul determinantului anterior, care se pastează la edentatul total, se poate
determina relaţia centrică
E. Răspunsurile b si d sunt adevărate
76. Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: (229-230)
A. Știfturi de interpoziționare între cele două machete
B. Practicarea unor lăcașe în cele două borduri de ceară, la nivelul primilor premolari
C. Pastă Repin
D. Anse de sârmă în formă de U plasate în masa de ceară a ambelor borduri
E. Toate variantele corecte
77. Solidarizarea machetelor de ocluzie in relaţie centrica se poate realiza prin: (229-
230)
A Utilizarea de silicon
B Utilizarea unor anse de sarma in forma de U
C Practicarea unor lacase sau ancose in cele 2 valuri la nivelul primilor premolari
D Utilizarea de material tip Repin
E Folosirea de stifturi de interpozitionare intre cele 2 machete

78. Principalele inconveniente ale determinării relaţiei centrice la edentatul total,


după Forna, deriva din: (230)
A Mobilitatea mandibulei in toate direcţiile spaţiului
B Schimbarea continua a stării de tonicitate a muşchilor mobilizatori ai mandibulei
C Relaxarea musculara si indepartarea durerii
D Imbibitia tisulara postedentatie
E Ştergerea reflexelor

79. Care sunt principalele repere, necesare alegerii si montării dinţilor artificiali ai
protezelor totale: (230)
A Linia caninilor
BLinia surasului
C Linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale in ceara bordurilor de ocluzie
DLinia mediana
E Practicarea unor lacase in cele doua valuri de ocluzie la nivelul primilor premolari

80. Care din următoarele afirmaţii privind stabilirea reperelor pentru alegerea si
montarea dinţilor artificiali in protezarea edentatiei totale sunt corecte: (230)
A linia mediana reprezintă planul medio-sagital al fetei
B linia mediana si linia caninului reprezintă latimea celor patru dinţi frontali superiori
C linia caninilor materializează fata distala a caninilor
D linia surâsului reprezintă limita de minima vizibilitate a grupului frontal superior
E linia surâsului reprezintă nivelul la care se plaseaza linia coletelor dentare
81. Principalele repere necesare alegerii dinţilor artificiali sunt următoarele: (230)
A linia mediana
B linia caninilor
C proiecţia orificiilor infraorbitale
D linia surâsului
E linia subnazale-porion
82. Reperele necesare alegerii dinţilor artificiali sunt reprezentate de: (230)
A. Linia mediană
B. Planul lui Camper
C. Linia caninilor
D. Planul bazal mandibular
E. Linia surâsului
RĂSPUNSURI CORECTE LA SUBIECTUL 74
1 B 26 ACE 51 A 76 E
2 AD 27 ABE 52 BD 77 BCDE
3 ACD 28 AC 53 CDE 78 ABDE
4 AB 29 BD 54 ABC 79 ABD
5 E 30 E 55 ABC 80 ACE
6 AD 31 ACD 56 AB 81 ABD
7 BE 32 C 57 C 82 ACE
8 ABDE 33 A 58 BC

9 ABE 34 E 59 ACD

10 E 35 BD 60 ABE

11 BCE 36 CE 61 CD

12 AB 37 A 62 ABC

13 AB 38 A 63 DE

14 AE 39 ABC 64 E

15 D 40 ABD 65 B

16 BC 41 AE 66 B

17 B 42 CDE 67 C

18 ABE 43 C 68 C

19 C 44 ACE 69 E

20 BCD 45 ABD 70 AD

21 B 46 D 71 CDE

22 E 47 AB 72 ABC

23 AB 48 A 73 E

24 DE 49 D 74 CDE

25 C 50 C 75 AC