Sunteți pe pagina 1din 6

www.referat.

ro

Metoda Kanban

Definiţie:
Un sistem continuu de furnizare de componente, piese, în aşa fel încât muncitorii
(vanzătorii) au cea ce le trebuie, unde le trebuie şi când le trebuie.
Cuvântul “Kan” în română înseamnă “etichetă”, iar cuvântul “ban” înseamnă
“singur=unic”. Deci Kanban se referă la “o singură etichetă”.

Principiul de bază
Un furnizor, fabrică şi livrează clientului său, numai produsele care i-au fost
comandate anterior de către client prin intermediul unui sistem fizic de informare
materializat pe baza unor etichete (carduri Kanban) care îmbunătăţesc circulaţia
informaţilor între client şi furnizor.

Principii de functionare ale “Sistemului Kanban”


• Respectarea contractului dintre Client şi Furnizor este asigurată prin circulaţia
etichetei Kanban.
• Clientul se angajează să exprime cererile sale faţa de furnizor în funcţie de
consumul său.
Furnizorul nu fabrică şi nu livrează clientului atâta timp cât nu a recuperat
eticheta Kanban care precizează numărul de piese de reaprovizionare şi care reprezintă
ordinul de comandă al clientului.

Iată cum funcţionează Kanban.


Kanban în producţie:
Să spunem că una din componentele de care e nevoie o firmă să asambleze un
motor este un piston cu diametrul de 85 mm şi acestea vin livraţi în paleţi. Sunt 100 de
pistoane într-un palet. Când paletul este gol, o persoană care se ocupă cu asamblarea
motoarelor ia eticheta lipită de palet şi o trimite înapoi la producător. Atunci un alt palet
cu pistoane cu diametrul de 85 mm este fabricat şi trimis la asamblare.
Un nou palet cu pistoane de 85 mm nu este probus pâna nu se primeste din nou
eticheta.
Acesta este Kanban în forma lui cea mai simplă.
Un exemplu mai realist probabil ar fi cu doi paleţi cu pistoane de 85 mm.
Asamblarea motoarelor s-ar face din paletul “2” în timp ce alte pistoane sunt produse de
producător ca să umple paletul numărul “1”.
Dacă ar fi o staţie de asamblare cu posibilitatea asamblării unui volun mare de
piese este posibil ca paleţii să fie goliţi în câteva minute, şi ar putea să fie chiar 15 sau 20
de staţii de asamblare. Deci ar fi un flux continu de etichete care sunt trimise la
producător care duc la apariţia unui flux continu de paleţi cu pistoane la cei care
asamblează.

Kanban în supermarket:
Kanban poate funcţiona şi în cadrul unui supermarket. Un stoc mic necesar
funcţionarii supermarket-ului va fi depozitat în locuri speciale cu spaţii riguros delimitate
pentru fiecare categorie de marfuri. În momentul în care se vinde un produs, datorită
sistemului integrat de gestiune a mărfurilor acest lucru este transmis la depozitul central
(regional warehouse) astfel că în orice moment se ştie cantitatea exactă a marfurilor.
Aprovizionatre la acest supermarket se face o dată la 4 zile dar dacă se vinde o cantitare
mare dintr-un produs acest lucru este semnalat la depozitul central şi se va face o
aprovizionare mai rapidă (chiar şi în fiecare zi).
Kanban este cerere.
Kanban mai poate fi definit ca un sistem de producţie la cerere, deoarece
producătorul produce doar cât i se cere şi când i se cere. Se poate folosi şi un alt sistem de
cerere în afara de cel tradiţional cu etichetă. De exemplu paleţii goi sunt retrimişi la
producător acesta producând aceeaşi cantitate livrată anterior. În Kanban modul de
manipulare a componentelor este flexibil şi depinde de nevoile procesului de
manufacturare (paleţi, cutii, lăzi, pungi, etc.).

Reguli de baza
1- Toate containerele vor fi etichetate şi vor conţine strict cantitatea de piese trecută pe
eticheta containerului
2- Clientul declanseaza fabricatia la furnizor prin inapoierea etichetei containarului
consumat
3- Ordinele de lansare in fabricatie sunt reflectarea exactă a consumului clientilor. Este
obligatorie respectarea fabricaţiei în funcţie de tabloul de ordonare al etichetelor.
4- Se va respecta marimea lotului de piese lansat în fabricaţie, în funcţie de mărimea
lotului tehnico-economic determinat prin calcule astfel încât costurile de producţie să fie
cele mai mici.
5- Toate anomaliile(pana utilajelor, lipsa muncitorilor, calitatea, etc) fac obiectul unei
etichetari particulare în vederea posibilitaţii de observare a diferitelor probleme aparute
întîmplător.

Reguli de functionare:
1. Etichetarea
• Într-o buclă kanban, toate containerele conţinând piese vor fi etichetate astfel
încât, în orice moment, se cunoaşte situaţia pieselor din container.
2. Producţia
• Nu se va fabrica sau transporta fără ordin. Este consecinţa principiului de baza:
reînnoirea “consumului” real în secţia client.
3. Priorităţi
• Ordinele de lansare a fabricaţiei sunt reflectarea exactă a “consumului” secţiei
client fiind imperativ respectarea ordonanţării fabricaţiei.
  4. Mărimea lotului de fabricaţie
• Se va respecta mărimea lotului de fabricaţie.
• Această mărime se determină astfel încât lotul de fabricaţie să fie cel optim.
5. Anomalii
• Toate anomaliile (pană masină, lipsă muncitori, calitate, etc.), fac obiectul unei
etichetări particulare

Alocarea Kanbanurilor
• Kanbanurile se alocă în număr egal în cazul sistemelor echilibrate
• Se alocă mai multe kanbanuri în procesele lente sau cu un volum de lucru mai
mare.
• Trebuie evitate blocajele în proces
• Se porneşte cu valorii medii
• Treptat se reduce numărul de kanbanuri la posturile de lucru care sunt totdeauna
încărcate la maxim.
• Se reduce numărul de kanbanuri la posturile de lucru care sunt neîncărcate la
capacitatea lor.
Determinarea numarului de Kanbanuri
N = ( d x L + Ss) / C
unde:
– N = numarul de kanbanuri sau containere
– d = cererea medie pe o perioada
– L = timpul de fabricatie
– Ss = stocul de siguranta
– C = marimea containerului

Beneficiile Kanban
Reducerea inventarului.
Deoarece componentele nu sunt livrate până nu este nevoie de ele se reduce mult
nevoia unui stoc mare şi al unui spaţiu de depozitare mare.

Reducerea deşeurilor şi rebuturilor.


Cu Kanban componentele sunt fabricate doar când este nevoie de ele, de aceea se
elimină producerea componentelor în plus. Întrucât nu se produce în plus se reduc
deşeurile la tăiere şi rebuturile.

Aduce flexibilitate în producţie.


Dacă se realizează brusc o cădere a cereri prin Kanban se asigură că producătorul
nu rămâne cu produse pe stoc. În acest fel se realizează o flexibilitate a producţiei de a
răspunde repede la noile cereri şi schimbări adică poate să producă oricând alte repere
diferite de cel produs până atunci, în funcţie de cerere.
Kanban aduce flexibilitate şi în felul în care este folosită linia de producţie. Liniile
de producţie nu sunt fixate pe un singur produs ele pot produce cu schimbări minore şi
alte repere. Singura limită este dată de tipul de maşină, utilaje folosite şi priceperea
angajaţilor.

Creşterea producţiei.
Fluxul Kanban (etichetele) se opreşte dacă apare o problemă de producţie. Prin
oprirea fluxului Kanban se observă imediat că a apărut o problemă şi permite rezolvarea
acesteia cât mai repede. Kanban reduce timpul de aşteptare prin realizarea unor stocuri
mai accesibile şi ruperea barierelor administrative. Prin aceasta rezultă o creştere a
producţiei folosind aceleaşi resurse.

Reducerea costului total.


Kanban reduce costul total prin:
- Împiedică producerea suplimentară de produse
- Dezvoltarea staţiilor de lucru flexibile
- Reducerea deşeurilor şi rebuturilor.
- Reducerea timpului de aşteptare şi a costurilor de logistică
- Reducere nivelului stocului şi a costurilor suplimentare
- Economisirea resurselor prin organizarea producţiei.
- Reducerea costurilor de inventar

Limitele Sistemului Kanban


• Ideal pentru serii mari şi de masă cu o varietate mică de repere.
• Vulnerabil la fluctuaţiile cererii.
• Vulnerabil la schimbarea proceselor de producţie şi la eventualele defectări ale
utilajelor.
• Ineficient în cazul comenzilor neregulate sau la rezolvarea unor comenzi
speciale, neprevăzute.
• Vulnerabil la lipsa de stocuri de materii prime şi la schimbarea timpului de
livrare a acestora.

Kanban în practică
Kanban este deseori vazut ca un element central al „Lean” manufacturing şi
probabile este cel mai utilizat sistem de cerere. Kanban mai poate fi asociat cu Just-In-
Time (JIT). Totuşi Kanban nu este încă un nume pentru Just-In-Time, este o parte
componentă a sistemului Just-In-Time, Kaizen şi cei 5S. O cerinţă a funcţionării Kanban-
uluzi este ca oamenii să lucreze în echipă.

Paşii de implementare a conceptului Kanban

1. Familiarizarea cu conceptul Kanban şi cu obiectivele pe care le urmăreşte.


2. Selectarea componentelor Kanban care sunt potrivite pentru firmă
Kanban poate fi optim pentru unele produse, iar pentru altele nu. În unele cazuri
kanban-ul tradiţional va merge de minune, iar în alte cazuri automatizarea sistemului
Kanban este obţiunea ideală.
3. Planificarea sistemului Kanban
Kanban inplică mai mult decât manufacturarea. Alte funcţii cum ar fi cumpărarea,
aprovizionarea, expedierea/primire, controlul calităţii, transportul, proiectarea vor fi şi ele
implicate în planificarea sistemului kanban.
4. Stabiliter obiectivului sistemului kanban
Bazându-te pe plamificarea facută stabileşte un program de atingere a
obiectivelor, ce vrei să îndeplinească kanban-ul şi când. Determină ce va fi evuat şi cum
va fi evaluat. Asigurăte ca ai stabilit nivelul actual a sistemului de manufacturare şi
inventariere înainte de implementarea sistemului kanban.
5. Începerea implementării sistemului Kanban
Cel mai întalnit mod de implementare al kanban-ului este introducerea unui
numar mare de kanban-uri (containere, cuti, paleţi, pungi, etc). Apoi se reduce numarul
de containere pâna cand se ajunge la un echilibru între cerere şi producţie. În momentul
în care observam că producţia întarzie darorită numărului insuficient de containere în
acest caz este necesar reintroducerea înca unui containăr pentru a readuce din noi
sistemul în echilibru.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

S-ar putea să vă placă și