Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap 7 (Sisteme de Sonorizare Si Gestiunea Gamei Dinamice) PDF
Cap 7 (Sisteme de Sonorizare Si Gestiunea Gamei Dinamice) PDF
Dorim să auzim mai bine semnalul audio original. Exemple tipice pentru
această situaţie îl constituie sonorizarea producţiilor teatrale sau expu nerile de
tip discurs, în cadrul unei conferinţe sau a unei lecţii. În acest caz respectivul
actor/orator/prezentator/profesor vorbeşte de obicei în partea frontală a sălii şi
de regulă este bine auzit, în mod direct, în primele rânduri din sală . Situaţia
este diferită cu locurile plasate în rândurile din spate, unde în special sala este
mare şi nu a fost proiectată arhitectural pentru a avea o acustică deosebită
vorbitorul nu va mai fi auzit la fel de bine. Într-o astfel de aplicaţie rolul
instalaţiei de sonorizare este să extindă aria în care semnalul original este auzit
la fel de bine ca în primele rânduri. Trebuie subliniat faptul că se intenţionează
astfel ca în toate rândurile, inclusiv în cele din spate, vocea oratorului să fie
clar auzită dar nici mai tare, nici mai slab ci la fel de tare ca în apropierea
scenei.
Pentru orice sistem de sonorizare putem considera modelul generic din figura de mai
jos, capabil să ofere suport pentru implementarea tuturor funcţiilor descrise.
Câmp sonor Câmp sonor
(sursă) (destinaţie)
Receptor Înregistrare
şi/sau player şi/sau difuziune
Sistem sonorizare
Fig. 7.1 Modelul generic al unui sisteme de sonorizare
În cadrul sistemelor de sonorizare transductoarele de ieşire sunt cele care vor produce
efectiv un semnal sonor prin conversia energiei electrice primită sub formă de semnal audio
INGINERIE AUDIO – Note curs - Prof. Cristian NEGRESCU Pag. 95
într-una mecano-acustică. Într-un sistem de sonorizare cele mai utilizate tipuri de astfel de
traductoare sunt:
Fiecare tip de transductor (de intrare sau de ieşire) are propriile caracteristici şi
particularităţi astfel că utilizarea optimă a lor poate fi făcută numai prin împerecherea lor cu
sursele de semnal sau după caz cu condiţiile de sonorizare.
Fig. 7.9 Exemplu: Un sistem minimal pentru sonorizarea unei săli mici (meeting room)
INGINERIE AUDIO – Note curs - Prof. Cristian NEGRESCU Pag. 97
Gama dinamică a unui program audio se exprimă în [dB] şi este mărimea numeric
egală cu diferenţa dintre nivelul maxim Lmax al respectivului program şi nivelul Ln
corespunzător palierului de zgomot.
respectivul sistem. De exemplu, pentru un sistem numeric în care reprezentarea se face PCM
liniar cu 16biţi/eşantion, 0dBov este nivelul unui semnal dreptunghiular cu valorile +/-32767.
Nivelul sonor la microfoanele de scenă (pentru solistul vocal sau pen tru instrument) în
timpul pasajelor cele mai liniştite (pauză de moment) poate avea valoarea
Ln 40 dBSPL , (7.2)
Acesta valoare este aparent mare (depăşeşte pragul de durere) , dar să reamintim faptul că
respectivul solist cântă foarte aproape de microfon şi nu direct la urechea ascultătorului 1. În
această situaţie gama dinamică acustică la nivelul microfonului va fi
Gama dinamică a semnalului la microfon se mai num eşte şi gama dinamică a concertului
Nivelul sonor mediu la microfon (termenul de limbă engleză este „Average SPL”)
este valoarea medie (pe termen lung) a nivelului sonor la microfon. Pentru acest tip de
program în mod uzual el se situează în jurul a
1
De fapt, în practică, această valoare poate fi chiar mai mare. În cazul capturii semnalului acustic produs de unele
instrumente muzicale (ex. tobe acustice) se ajunge chiar la nivelul de 150 dB SPL !
Pag. 100 Capitolul 7. Sisteme de sonorizare şi gestiunea gamei dinamice
Răspunsul este nu! Să ne reamintim că nivelul de zgomot acustic la nivelul microfonului (pe
scenă) este de 40dB SPL şi nu avem nici un motiv să credem că nivelul de zgomot la
audienţă este mai mic (în cazul fericit va fi tot 40dB SPL – dacă ascultătorii sunt „liniştiţi”)
Un astfel de sistem capabil să modifice gama dinamică a semnalelor audio poartă numele de
procesor de dinamică
INGINERIE AUDIO – Note curs - Prof. Cristian NEGRESCU Pag. 101
Preamplificator de microfon
Urechea umană
Amplificator de putere
.
Bandă magnetică
profesională
Radio
magnetică
Casetă
Nivel nominal
Palier de zgomot
t
Fig. 7.12 Nivelul nominal. Rezerva de dinamică. Raportul semnal zgomot
Pag. 102 Capitolul 7. Sisteme de sonorizare şi gestiunea gamei dinamice
Procesorul de dinamică este de fapt un amplificator pentru care câştigul este controlat
automat. Mai exact, el analizează şi transformă semnalul de la intrare astfel încât să producă
la ieşirea sa o copie a programului aplicat la intrare dar care, din punct de vedere al
dinamicii, să respecte un anumit set de specificaţii. Din această categorie fac parte
limitatoarele, compresoarele, expandoarele şi porţile de zgomot. Schema bloc de principiu a
unui procesor de dinamică este prezentată în Figura 7.13
Calea de semnal
x n x n d y n
Întârziere
Calea de control
Fig. 7.13. Schema bloc a procesorului de dinamică (variantă digitală)
Atât pentru varianta analogică cât şi pentru cea digitală, principiile care stau la baza
construcţiei şi operării unui procesor de dinamică sunt aceleaşi. Semnalul audio de la intrare
este analizat, măsurându-i acestuia nivelul X (în dB). Semnalul de la ieşire y n este
construit pe baza unei replici întârziate x n d a semnalului de la intrare, prin multiplicarea
acesteia cu o funcţie dependentă de timp – câştigul curent g n
y n x n d g n . (7.6)
INGINERIE AUDIO – Note curs - Prof. Cristian NEGRESCU Pag. 103
Referindu-ne la nivelele semnalelor implicate, relaţia multiplicativă anterioară devine (în dB)
una aditivă
Y X G [dB] . (7.7)
Pentru a aplica curba statică şi a obţine raportului de compresie dorit, este necesar să
se evalueze nivelul semnalului de intrare. În funcţie de modul în care procesorul de dinamică
este utilizat, se remarcă necesitatea de a măsura diferit nivelul semnalului: în valori de vârf
sau în valori efective (RMS). În ambele situaţii modulul de măsură al nivelului este compus
din două subsisteme: detectorul şi respectiv blocul de logaritmare. Detectorul este cel care
furnizează un estimat pentru valoarea de vârf sau după caz, pentru valoarea efectivă a
semnalului de la intrare. Blocul de logaritmare permite exprimarea nivelului în dB.
Pag. 104 Capitolul 7. Sisteme de sonorizare şi gestiunea gamei dinamice
x n xV n X V n dB
20log10 / xref
Detector
xRMS n X RMS n dB
vârf/rms
Conform schemei bloc din figura de mai jos, determinarea valorii efective (RMS) se
face prin ridicarea la pătrat a semnalului de intrare şi prin efectuarea unei medie ri cu ajutorul
unui filtru de tip trece jos. Proprietăţile de mediere sunt controlate prin intermediul unei
constante de timp, notată k av .
u n x2 n . (7.8)
În aceste condiţii, măsurarea nivelului valorii efective se poate face cu schema de procesare
sugerată de Figura 7.16
INGINERIE AUDIO – Note curs - Prof. Cristian NEGRESCU Pag. 105
H RMS z
Ridicare la
Filtru mediere
pătrat
Z 1
xRMS n 1
Fig. 7.16. Măsurarea valorii efective (RMS)
xv n 1 RT xV n 1 , dacă x n xV n 1 . (7.11)
xv n 1 RT xV n 1 AT x n xV n 1 , dacă x n xV n 1 . (7.12)
1 RT xV n 1 ,
dacă x n xV n 1
xv n (7.13)
1 RT AT xV n 1 AT x n ,
dacă x n xV n 1 .
Pag. 106 Capitolul 7. Sisteme de sonorizare şi gestiunea gamei dinamice
x n Detector de xV n
vârf
Z 1
xV n 1
Fig. 7.17. Detectorul de vârf („peak level”)
X
R , (7.14)
Y
în care Y reprezintă creşterea (în dB) a nivelului semnalului de l a ieşire, atunci când
nivelul semnalului de intrare creşte cu X dB. Curba statică defineşte corespondenta între
nivelul semnalului de intrare şi raportul de compresie aplicat. Tipul şi caracteristicile curbei
statice sunt definitorii pentru funcţia procesorului de dinamică
INGINERIE AUDIO – Note curs - Prof. Cristian NEGRESCU Pag. 107
Dacă limitatoarele vizează numai vârfurile (de nivel) ale semnalului, compresoarele de
dinamică au drept scop modificarea unei plaje mult mai largi din semnalul de intrare (de
multe ori chiar întreg semnalul). În esenţă, atâta timp cât ne referim numai la caracteristica
statică, un compresor este un limitator în care pragul (numit acum de compresie în loc de
limitare) – CT („compression threshold”) – este coborât iar raportul de compresie (notat
acum CR) este ales în mod tipic între 1,5:1 şi 4:1. Totuşi este corect să precizăm că există
diferenţe importante între cele două categorii de procesoare de dinamică, dar acestea vizează
comportamentul dinamic. Pentru compresor curba statică este aplicată în conformitate cu
nivelul RMS în timp ce pentru limitator curba statică se aplică pe baza datelor furnizate de
detectorul de vârf (vezi paragraful §7.5).
Pag. 108 Capitolul 7. Sisteme de sonorizare şi gestiunea gamei dinamice
a) -36
Zona liniară
-48 (sub pragul LT)
R 1:1
-60
-72
Pragul de limitare
-84 LT= -6dBu
-96
-96 -84 -72 -60 -48 -36 -24 -12 0 +12 +24
X - Nivelul la intrare [dBu]
Y - Nivelul la ieşire [dBu] 48dB
+24
Comportamentul cu
+12 raportul de
compresie 1:1
0 S
24dB
-12
-24
b) Compresie 2:1
-36
peste pragul CT
Zona liniară R 2 :1 CR
-48 (sub pragul CT)
R 1:1
-60
-72
0
S
-12
-72
-84
-96
-96 -84 -72 -60 -48 -36 -24
CT -12 0 +12 +24
LT
X - Nivelul la intrare [dBu]
Fig. 7.18 Caracteristici statice pentru limitatorul şi compresorul de dinamică
a) limitatorul, (vezi verso)
b) compresorul, (vezi verso)
c) echipament hibrid (compresor + limitator de dinamică)
Din nou, o compresie de 2:1 aplicată pe întreg semnalul rezolvă problema astfel încât
inteligibilitatea anunţului livrat spectatorilor rămâne neafectată.
Tot legat de palierul de zgomot, cu cât nivelul semnalului devine mai mic cu atât
palierul de zgomot este mai deranjant. O soluţie la această problemă ne-o oferă tot procesorul
de dinamică ce acţionează ca un amplificator/atenuator cu câştig controlat. Dacă acestea ar
atenua semnalele atunci când nivelul lor scade puternic s-ar reduce în consecinţă şi nivelului
zgomotului în aceste porţiuni. În felul acesta aşa numitele expandoare de dinamică ar putea
mări gama dinamică a unui semnal (vezi Figura 7.19)
P dB
Intrare
max
Semnal util
min
Zgomot inaudibil Zgomot audibil
0
t
P dB
Ieşire
max
Semnal util
Prag
min
Zgomot inaudibil Zgomot inaudibil
0
t
Fig7.19. Extinderea gamei dinamice
De aceea controlul câştigului se aplică numai sub un anumit nivel numit pragul
expandorului de dinamică (ET)t obţine. Poarta de zgomot („noise gate”) este un caz
particular de expandor de dinamică, pentru care raportul de compresie se apropie de 1: .
Y - Nivelul la ieşire [dBu]
+24
+12
-36 Comportamentul
cu raportul de
-48 compresie 1:1
-60
48dB -72 S
-84 Zona de Pragul de limitare al
expandare expandorului de
(sub ET) dinamică (ET)
-96 R 1: 2 ER
-96 -84 -72 -60 -48 -36 -24 -12 0 +12 +24
X - Nivelul la intrare [dBu]
24dB
Fig. 7.20. Caracteristici statice pentru poarta de zgomot şi expandorul de dinamică
a) expandorul de dinamică,
b) poarta de zgomot, (vezi pagina următoare)
c) echipament hibrid (expandor de dinamică + poartă de zgomot) (vezi pagina următoare)
Pag. 112 Capitolul 7. Sisteme de sonorizare şi gestiunea gamei dinamice
+12
-12
Zona liniară
-24 (peste pragul ET)
R 1:1
-36
-48 Comportamentul
cu raportul de
compresie 1:1
-60
-72
36dB
-84 Pragul de
Zona de expandare limitare al porţii
(sub pragul GT) de zgomot(GT)
-96 R 1:12 ER
-96 -84 -72 -60 -48 -36 -24 -12 0 +12 +24
X - Nivelul la intrare [dBu]
3dB
Y - Nivelul la ieşire [dBu]
+24
+12
-36 Comportamentul
cu raportul de
-48 compresie 1:1
-60
-72 S
Zona de
expandare
-84 Zona de (sub ET)
expandare R 1: 2 ER
(sub GT)
-96 R 1:12 GR
-96 -84 -72 -60 -48 -36 -24 -12 0 +12 +24
X - Nivelul la intrare [dBu]
GT ET
Fig. 7.20. Caracteristici statice pentru poarta de zgomot şi expandorul de dinamică
a) expandorul de dinamică, (vezi pagina anterioară)
b) poarta de zgomot,
c) echipament hibrid (expandor de dinamică + poartă de zgomot)
INGINERIE AUDIO – Note curs - Prof. Cristian NEGRESCU Pag. 113
Atât pentru expandoarele de dinamică cât şi pentru porţile de zgomot, curba statică se
aplică în conformitate cu nivelul semnalului de intrare măsurat pe baza unui detector RMS
(vezi paragraful §7.5)
-36 Comportament
raportul de
-48 compresie 1:1
-60
Zona de
expandare
-72 (sub ET)
R 1:1.5 ER
-84 Zona de
expandare
(sub GT)
-96 R 1:12 GR
-96 -84 -72 -60 -48 -36 -24 -12 0 +12 +24
GT ET CT LT
X - Nivelul la intrare [dBu]
g n 1 k g n 1 k s n , k k AT , kRT (7.15)
în care k este o constantă de timp ( k AT pentru atac, k RT pentru eliberare), convenabil aleasă.
Funcţia de transfer corespunzătoare este
G z k kz
Hd z , k k AT , kRT . (7.16)
S z 1 1 k z 1
z 1 k
circuit de detecţie atac sau eliberare. Acesta poate fi implementat simplu prin compararea
valorii curente s n cu cea valoarea anterioară s n 1 şi prin introducerea unui mic
histerezis (vezi Figura 7.22).
Histerezis Selecţie
Z 1
k
s n g n
g n 1
Z 1
Integrator
Fig. 7.22. Blocul de integrare dinamică
Reducerea reverberaţiei
Pentru a putea fi realizate unele din aplicaţiile prezentate mai sus, procesoarele de
dinamică moderne permit atacarea lanţului de control cu un semnal extern (intrarea blocului
de măsurare a nivelului este decuplată de la intrarea de semnal)