Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu

făcut în SUA. Cele trei știri false care l-ar fi

transformat pe Donald Trump în președinte
Donald Trump a spus de mai multe ori că implicarea Rusiei în compania
electorală din 2016 nu a schimbat cu nimic rezultatul final al alegerilor. Mai
mult, a susținut - în mod eronat - că serviciile de inteligență, dar și legiutorii
americani sunt de aceeași părere, scrie Washington Post. Teama cea mai mare a
președintelui american este că Rusia și fenomenul „fake news” (n.r. „știri
false”) ar afecta legitimitatea mandatului pe care l-a câștigat.

DALLAS, TX - SEPTEMBER 14: Republican presidential candidate Donald Trump speaks

during a campaign rally at the American Airlines Center on September 14, 2015 in Dallas,
Texas. More than 20,000 tickets have been distributed for the event. (Photo by Tom
Pennington/Getty Images)

Temerile lui Donald Trump sunt cât se poate de întemeiate, însă, iar președintelui american
în funcție cu siguranță nu-i vor plăcea rezultatele unei cercetări efectuate la Universitatea de
Stat din Ohio. Studiul s-a viralizat rapid zilele acestea, mai ales în contextul scandalului
Cambridge Analytica - companie care s-ar fi implicat în campania electorală a lui Trump
și care ar fi colectat datele a 87 de milioane de useri Facebook, fără ca aceștia să știe.

Potrivit studiului universității din Ohio, materialele de tip fake news au jucat cel mai probabil
un rol semnificativ în scăderea ratei de simpatie a americanilor pentru Hilary Clinton, în ziua
alegerilor. Aceasta cercetare este printre primele în care oameni de știință încearcă să
înțeleagă cum fenomenul fake news afectează votul popular. Rezultatele cercetării sugerează,
de altfel, că 4% dintre americanii care l-au votat pe Barack Obama în 2012 au fost descurajați
prin intermediul unor știri false să-l voteze tot pe candidadtul democrat la alegerile din 2016
- Hilary Clinton.

Richard Gunther, Paul A. Beck and Erik C. Nisbet - cei trei autori ai studiului - au inclus în
cercetare trei materiale de tip fake news care au circulat pe rețelele de socializare în timpul
campaniei electorale din 2016. Aceștia au folosit știrile pentru a gândi un chestionar cu 281
de întrebări la care au răspuns printre mulți alții și 585 de suporteri ai lui Obama. 23% dintre
aceștia nu au votat-o pe Clinton - fie au ales să nu se prezinte la alegeri, fie au votat pentru un
alt candidat. Dintre cei care au ales să voteze pentru un alt candidat, 10% au pus ștampila pe
Trump.

Iată care sunt cele trei știri false și procentul suporterilor lui Obama care au crezut cel puțin
că sunt „probabil adevărate” în timpul campaniei pentru alegerile din 2016:

 Hilary Clinton este grav bolnavă - 12%;

 Papa Francisc îl susține pe Trump - 8%;
 Hilary Clinton a aprobat vânzări de armament către jihadiști, „inclusiv ISIS” - 20%

Per total, aproximativ un sfert (25%) din votanții lui Obama în 2012 au crezut cel puțin una
dintre aceste fake news. Din acest grup, doar 45% au votat cu Clinton. Dintre cei care nu au
crezut niciuna dintre cele trei „știri”, 89% au pus ștampila pe Clinton.
Aceste date nu demonstrează că fenomenul „fake news” a făcut diferența la alegeri.
Un studiu recent efectuat la Universitatea Princeton despre consumul de știri false în
timpul campaniei din 2016 a concluzionat că 2,6% dintre articolele de tip hard-news
publicate spre sfârșitul campaniei au fost bazate pe știri false. Aceste materiale au ajuns mai
ales la susținători înrăiți ai unuia dintre candidații la alegeri și probabil nu le-au influențat
votul. Și nu ar fi o surpriză ca votanții lui Obama care nu sunt neapărat susținători ai
Partidului Democrat american să fi fost mai înclinați să creadă materiale de tip fake news
despre Clinton, mai ales pentru că le întărea decizia deja luată de a nu o vota.

Așa că cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio au folosit analiza multivariată a

datelor pentru a studia alți factori - precum sexul, rasa, vârsta, educația, viziunile politice și
chiar impresiile de tip personal pe care votanții le aveau față de Clinton sau Trump - și
impactul acestora în rezultatul final al alegerilor. Potrivit cercetătorilor, toți acești factori
combinați pot explica de ce 38% dintre votanții lui Obama nu au pus ștampila și pe Clinton.
Însă 11% dintre cei care care l-au votat pe Obama în 2012, însă nu și pe Clinton în 2016 au
fost influențați strict de cele trei știri false.

„Nu putem demonstra că fenomenul fake news a fost responsabil pentru faptul că vechii
votanți ai lui Obama au ales să nu voteze candidatul democrat în 2016. Însă aceste date
sugerează puternic că expunerea la fake news a avut un impact semnificativ în decizia de a
vota cu un candidat sau altul”, scriu autorii studiului.

Cum se traduce acest lucru în procente de vot și dacă a răsturnat rezultatul alegerilor este
marea întrebare - una care pare să-l preocupe inclusiv pe Trump. Este dificil de știut ce
influență a avut fenomenul fake news în cele trei state care l-au făcut președinte al SUA:
Michigan, Pennsylvania și Wisconsin. Însă faptul că Hilary Clinton a pierdut în aceste trei
state divizate cu mai puțin de un procent înseamnă că și un impact minor al implicării Rusiei
și/sau a fenomenului fake news ar fi putut schimba rezultatul alegerilor.

Pornind de aici, cei de la Washington Post au făcut un experiment: care ar fi fost rezultatul
alegerilor din 2016 fără fenomenul fake news și cu acesta. Mai exact, directorul de statistică al
cotidianului, Scott Clement, a simulat două tipuri de alegeri. Este un tip de cercetare
superficială, notează publicația americană, însă cu un rezultat previzibil: este foarte posibil ca
Hilary Cinton să fi pierdut cursa pentru Casa Albă din cauza unor fantezii aruncate pe rețelele
de socializare și care au ajuns să se viralizeze.