Sunteți pe pagina 1din 2

Vascularizaţia arterială a inimii este realizată prin intermediul: 

- arterei coronare drepte, ram din aorta ascendentă, situată ȋn porţiunea iniţială ȋntre auriculul
drept şi trunchiul arterei pulmonare, după care se localizează la nivelul şanţului coronar anterior,
respectiv posterior. Se termină la nivelul şanţului interventricular posterior prin artera
interventriculară posterioară. Ramuri ale arterei coronare drepte sunt reprezentate de : artera
dreaptă a conului, arterele ventriculare anterioare drepte, artera interventriculară posterioară,
arterele atriale, artera nodului sinusal, artera nodului atrioventricular. 
- arterei coronare stângi, ram din aorta ascendentă, este situată iniţial ȋntre auriculul stâng şi
trunchiul arterei pulmonare. La nivelul şanţului interventricular anterior se termină prin artera
interventriculară anterioară. La nivelul şanţului coronar, din artera coronară stângă ia naştere un
ram colateral ce poartă denumirea de artera circumflexă. Artera interventriculară anterioară se
ramifică ȋn: arterele ventriculare anterioare stângi, artera stângă a conului ce se anastomozează
cu artera dreaptă a conului, ramuri septale pentru 2/3 din septul interventricular 
Artera circumflexă dă următoarele ramuri: artera marginală stângă, ramuri ventriculare
anterioare şi posterioare, arterele atriale, artera nodului sinusal şi artera nodului atrioventricular. 
Astfel, foarte importantă este zona vascularizată de fiecare coronară ȋn parte, putându-se
identifica artera afectată ȋn fucnţie de zona necrozată ȋn urma unui infarc miocardic. 
Artera coronară dreaptă vascularizează ventriculul drept, o porţiune din peretele posterior al
ventriculul stâng, 1/3 inferioară a septului interventricular, atriul drept şi sistemul
excitoconductor. 
Artera coronară stângă vascularizează ventriculul stâng, o porţiune din peretele anterior al
ventriculului drept, 2/3 superioare a septului interventricular şi atriu stâng. 

Venele sunt organizate ȋntr-un sistem venos superficial şi un sistem venos profund. 


Sistemul venos superficial este reprezentat de sinusul venos coronar ce poate fi identificat la
nivelul şanţului coronar posterior. Traiectul acestuia se termină la nivelul peretelui inferior al
atriului drept. La nivelul sinusului venos coronar se varsă vena coronară mare, vena coronară
mică, vena coronară mijlocie, vena posterioară a ventriculului stâng, vena oblică a atriului stâng. 

Limfaticele drenează la nivelul nodulilor limfatici traheobronşici şi brahiocefalici. 

Inervaţia inimii
La inervaţia inimii participă atât sistemu lvegetativ simpatic, cât şi cel parasimpatic. 
Inervaţia parasimpatică este realizată prin intermediu ramurilor cardiace cervicale şi toracale ale
celor doi nervi vagi. Nervii cardiaci cervicali superiori se desprind din nervul vag, deasupra
ganglionului inferior al vagului, iar nervii cardiaci inferiori se desprind din nervul laringeu
recurent. Acţiunea inervaţiei parasimpatice este cardiomoderatoare: scade frecvenţa cardiacă şi
determină vasoconstricţia coronarelor. 
Inervaţia simpatică se realizează prin intermediul nervilor cardiaci cervicali superiori, mijlocii şi
inferiori, alături de 3-4 nervi cardiaci toracici. Nervul cardiac cervical superior ȋşi are originea ȋn
ganglionul simpatic cervical superior. Nervul cardiac cervical mijlociu ȋşi are originea ȋn
ganglionul cervical mijlociu, iar nervul cardiac cervical inferior ȋşi are originea ȋn ganglionul
simpatic stelat. Acţiunea simpaticului este de a creşte frecvenţa cardiacă şi de a dilata vasele
coronare. 
Aceşti nervi simpatici şi parasimpatici formează două plexuri cardiace: anterior respectiv
posterior. 
Plexul cardiac anterior (superficial), localizat ȋntre aortă şi trunchiul pulmonar, este alcătuit din
nervii cardiaci superiori ai vagului şi nervii cardiaci superiori stângi simpatici. 
Plexul cardiac posterior (profund) este localizat ȋn jurul venei cave şi posterior de aorta
ascendentă. 
Există şi un plex subendocardic, unul intramiocardic şi unul subepicardic. 
Activitatea cordului este influenţată şi de reflexele reglatoare glomice sinusale. 
Sistemul excitoconductor este alcatuit din: 
1. nodul sinusal emite stimuli cu frecventa de 60-100 batai/min. 
2. caile internodale atriale reprezinta cai preferentiale prin care se transmite excitatia la nivelul
atriilor (anterioara, medie si posterioara) si nu sunt separate de fibre de colagen de restul
miocardului atrial. 
3. nodul atrio-ventricular are o frecventa de descarcare de 40-60 batai/min si reprezinta singura
legatura electrica intre atrii si ventriculi. Toate structurile sistemului excitoconductor situate
deasupra NAV sunt inervate vagal. 
4. sistemul de conducere ventricular: 
Ramura comuna a fasciculului His porneste de la nivelul NAV, patrunde in septul fibros,
continua la nivelul septului interventricular membranos, divizandu-se in doua ramuri: dreapta si
stanga 
- cea dreapta a fasciculului His inerveaza: VD pana la peretele anterior si apexul 
- cea stanga: fascicul stang anterior:- peretele anterior al VS si muschiului papilar anterior si
fascicul stang posterior:- muschiul papilar posterior si la restul peretelui VS. 
Reteaua Purkinje reprezinta ramurile terminale ale fasciculuilui Hiss.

S-ar putea să vă placă și