Semnat digital de asmeuisee*: VALEANU VALEANu one GHEORGHE Bo troszae Sherpas GHEORGHE Data: 2017.08.23 a stones ono Ernal: giehtec@yratcom 13:36:20 +03'00' REABILITARE SEDIU PRIMARIE PENTRU CRESTEREA EFICIENTE! ENERGETICE iN COMUNA. ION NECULCE, JUD. IASI Beneficiar: COMUNA ION NECULCE, JUD. 1ASt Faza: DALI. Proiectant general 5.C. GT ARHITECT S.R.L. Project nr. 12/ 2017 FOAIEDECAPAT 9 Sef proiect: arh, Gelu Gopsa Arhitectur’: S.C. GT ARHITECT Structuras S.C. GT ARHITECT S.R.L. Ing. Neculai SCURTU &S Instalatif termice, sanitare, electrice: Expertiza tehnic’: Audit energetic: Studiu topografic: Studiu geotehnic:S.C. GTARHITECTSRL. proveclare glinginerie areca FSB ro rrowaez STE, agi Si Sera Dose ce 2022, i ‘te 2 eu, eo ‘ee esorsorzor2 | Eat geamiecapmaiicon DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTIE @DALL) Nr si data contract prestator: 68) 01.03.2017 A: PIESE SCRISE 1, Informafii generale privind obiectivul de investitit 4.1 Denumirea obiectivului de investi REABILITARE SEDIU PRIMARIE PENTRU CRESTEREA EFICIENTEL ENERGETICE iN COMUNA ION NECULCE, JUD. IASI 1.2 Ordonator principal de credite/investitor: - domaul primar al eomunei Ion Neculce, judetul lasi (domaul Valeanu Gheorghe) 1.3 Ordonator de credite (secundar/tertiar): Nu este cazul. 1.4 Beneficiarul investifiei: COMUNA ION NECULCE ~ CIF: 45410505.0, GTARHTECTS RL Ce Geis gens JS) Siem a “Stasi. St Elena Doamna ev. 20-22, coe are dio te scone Era gtariscgmatcom 1.5 Elaboratorul documentafiei de avizare a Jueririlor de interventie intocmizea documentatiei de avizare a lucratilor de interventii s-a realizat de cate S.C. GT ARHITECT S.R.L., cu sodiul social in municipiul lagi, Aleea Pacurari, Nr. 10, Bloc G3, Seara A, Ftaj 4, Ap. 4, Judetul Iasi, CUI: 17052462, 122/2835/2004, care are ca obiect de activitate conform codului CAEN - 7111 Activititi de arhitectur’ si 7112 — Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea, reprezentata de sef proiect - ath. Gopsa Gelu, telefon 0743/012012, e-mail: gtarhitectbirou@smail.com. 2. Situatia existent si necesitatea realizirii lucrarilor de interventii 2.1 Prezentarea contextului: politiei, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri institufionale si financiare Proiectul ,Reabilitare sediu primarie pentru eresterea eficientei energetice, in comuna Ion Neculce, jud. Lasi” va fi implementat in sat Razboieni, comuna Ton Neculce din judetul asi 4 Contextul economic Spajiul nial din Romdnia reprezinta 0 componenti cardinala a evolutiei de ansamblu a economici roménest. Comuna Ion Neculce este situata in regiunea Nord: judefului lag Comuna Jon Necitice s-a infiinfat prin reorganizarea fostei comune T Legii nr. 84/2004. Comuna se invecineazé cu: ~ oragul Targu Frumos - la nord ~ comuna Brdesti - Ia est - comuna Ofeleni ~ la sud - comuna Strunga - la vest. Comuna are in componenté urmiitoarele sate: Buznea, Ginesti, Razboieni, Prigoreni, Jon Neculce, Trupul Dadesti, la vest - nord de oras, Teritoriul comunei Ion Neculce este strabatut de artere importante de circulatie: E583, DC 94 ~ Prigoreni - Albesti - Rediu ~ Braiesti, DC 95 — Razboieni — lon Neculee, DC 96 ~ Tanga Frumos — Buznea — Ganesti, DC 120 ~ Targu Frumos — Dadesti — Giurgesti. Comuna Ion Neculee este strabatutl de cale ferata Iasi ~ Targa Frumos ~Pascanila intrarea fn satele Prigoreni si Buznea. Gara cea mai apropiata pentru locuitorii comunei este gara din orasul Térgu Frumos. Pe raza comunei fon Neculce exist rejea de linii electtice aeriene de inalté tensiune, tensiune medie si joasi tensiune. Alimentarea cu energie electrica # comunei fon Neculce este ;podaviilor racordate find in erestere. Existd, ins si 2 a Romaniei, in partea de vest a su-Frumos, in baza realizatd intr-un procent de 90%, numérulS.C, GTARHITECT SRL. proiedare s! nginenie ease PSR, FO trose2 4 [ag Sr na Downe 20-2, 25)? Sou etl as eessoreor2012 Erma ganieci@grai.com gospodarii neracordate din diverse motive, precum lipsa fondurilor necesare pentru achitarea taxelor de brangare. Sistermul de alimentare cu ap’ a comunei fon Necuice a fost infiinfat in cea mai mare parte din surse proprii. in prezent sistemul de alimentare cu apa exist in fiecare sat component. iar pe misura extinderii suprafefelor construite se extinde si rejeua de alimentare cu apa. in comuna Ion Neculce nu exist si sistemul de canalizare, evacuarea apelor uzate provenite din gospoditii, care nu au acces la un sistem de canalizare, fcdndu-se la suprafaja terenului prin scurgeri la rigole san prin infiltrarea in sol, prin intermediul haznalelor nevidanjabile, ceea ce conduce Ja poluarea sohulu si tespectiv a panzei de apa subterani, precum sia cursurilor de apa de suprafaya. A fost infiinjat sistem centvalizat de canalizare in satele Buznea si Ganesti, finantate prin fonduri europene. ‘Comuna Ion Neculce se aflé in apropierea unci sistem de distributie gaze naturale combustibile ~ bine proportionat si echilibrat — sistemul de alimentare al oragului Targa Frumos. in comuna Ion Neculce alimentarea cu gaz exista partial, respectiv in satéle Buznea, Ganesti si Razboieni. 7 Alimentarea cu gaze naturale a unei localitati are ca efect pozitiv o reducere considerabila a nivelului de poluare (randamentul centralelor tenmnice fiind net superior randamentului sobelor, diminudndu-se astfel cantitajile de noxe evacuate in atmosfera ~in special CO2—principal vinovat al “efectului de sera” si implicit, al incalzirif globale) In amul 2008 reteaua de gaze naturale din satul Buznea a fost reabilitata gi extinsa prin i "Reabilitarea si extindere retea distributie gaze naturale, in satul Buznea’” proiectul de invest Asifel, a fost completat sistemul existent pentru ca fiecare locuitor al satului Buznca si aibé posibilitatea de a fi racordat prin intermediul uni bransament a reteaua de distributie gaze naturale ~ presiune redusé — din localitate Alimentarea cu cdldura se face fie prin sobe sau centrale termice ou lemne in satele Prigoreni, lon Neculee si Dadest, fie cu centrale termice cu alimentare cu gaz - Buznea, Ganesti, Razboieni. Institutiile publice din comuna lon Neculce sunt alimentate cu energie termica, astfel: - sediul administrativ al primriei — central alimentati cu gaze naturale; ~ scolile din satcle Riizboieni si Buznea - central alimentatd cu gaze naturale, seolile din Prigoreni si Ginesti—centrala termica cu lemne - central de zi din Ganesti - central termic& cu lemne - bisericile din Prigoreni, Ion Neculce, Dadesti si Ganesti— biserica veche - centrale termice cu lemne, respectiv sobe cu lemne, iar bisericile din Buznea, Ganesti — biserica nowi, Rizboieni- centrale termice eu gaze naturale. Bazata pe tradifie, agricultura este ramura important a economiei la nivelul comunei Jon Neculce, potentialul agro-pedologic reprezentind wnul din principalele atuuri. Agricultura practicati Ja nivelul comunei este formata din cele doua ramuri: cultivarea terenului si cresterea animalelor. Agricultura este una de subzistent® si este practicata de in satele in care exist sistem de86, GTARHITECT SRL Cx ESSE Miron Searet |. Rowen 0 HS Bios 2022 f° Sete pamina | etictesda Em tateci@amallcom, gospodariile individuale pentru consum propriu sau pentru comercializare. Suprafejele sunt cultivate ou legume, cereale si oleagionoase, sfecl& de zahir. Doar un numar redus al exploatatiilor agricole de la nivelul comunei au caracter comercial, care insumeaza suprafele mari cultivate sau efectiv numeros de animale. fn perioada 2007-2013 in comuna Ion Neculce au fost atrase fonduri nerambursabile pentru modernizarea fermelor vegetale sau zootehnice, coca ce a dus lao crestere a mediului de afaceri lanivel micro. Pe raza comunei lon Neculce isi desfiigoara activitatea economica, agenti economici din urmatoarele domenii de activitate: cresterea procinelor, cresterea pasitilor, fabricarea painil prajiturilor si a produselor de patiserie, cultivarea cerealclor, Fabricarea produselor din beton pentru constructii, Fabricarea caramizilor, comert Principalii agenti economici de la nivelul comunei sunt ~ S.C. AVLTOP S.A., localitatea Razboieni ~ Cresterea si valotificarea cdmii de pasare -8.C. EKY SAM SRL, localitatea Razboieni ~ statie de asfalt si betoane - FERMA NOUA DE REPRODUCTIE S.R.L.. localitatea Razhoieni - ferma de reproduetie pui - stalie de incubatie - S.C. SUINPROD S.A. ROMAN, punct de fucru localitatea Razboier si ingrésarea porcilor, productia de furaje pentu animale de ferma - Hotel - Restaurant COROANA, localitatea Razboieni — servicii de cazare si restaurant, spa, sali de conferinte si protocol ~Pensfunea RAMI - localitatea Razboieni —popas. terasé, restaurant, camping, pensiune - S.C. VALICOMSERV S.R.L. - localitatea Buznea - Service auto firma etalon in cresterea Din punct de vedere economic, problematica zonei este: slaba dezvoltare a activitatilor non-agricole, care genereazi dependenja populatiei rurale de agricultura de subzistenté; cultura antreprenoriala slab dezvoltatd, caracterizati de lipsa cumostintelor manageriale de bazi; nivel scazut al venitului pe gospodarie; acces scdzut la resurse financiare pentru micii antreprenori si a noilor initiative de afaceri in mediul rural; menfinerea gradului ridicat de ocupare in sectorul agricol fata de celelalte sectoare ale economiei rurale; adéincirea disparitatilor dintre zonele rurale si urbane, din cauza slabei capacitifi in asigurarea infrastructurii gia serviciilor de bazd. in ceea ce priveste domenial energetic, evolufia economico-socialé a Roméniei in perioada crizei economico-financiare si dup& aceasta a influenjat consumul de energie si structura acestuia, In perioada 2010-2012 se remarcd o crestere a consumului de resurse de energie primar elecirica datorité cresterii productici hidroelectrice si eoliene. Cea mai mare pondere in consumul de energie primar 0 au gazele naturale (circa 31%). Urmatoarele ponderi corespund petrolului (circa 24%) si carbunelui (20-24%). Datorita rezervelor limitate de resurse de energie primari, fn ‘Romania productia interna de energie a rimas practic constanta la valoarea de circa 27-28 milioane tep. Fara aportul surselor regenerabile de energie aceasté valoare va scddea treptat in urmatorii ani Pentru a acoperi necesarul de energie Roménia a importat cantititi importante de energie {intre 11235 — 17399 mii tep in perioada 2007-2012). : 4SO. GTARHITECTSRL proieclare si ngnienie as _ Formosa A ng, Se Ea Dorin 2022, 4a 2, Bro uc os ‘er woreorza Eat gtomtecigamsicam Avand in vedere nivelul intensititii energetice a economiei roménesti, se impune continuarea cu politici $i msuii pentru cresterea eficientei energetice care sf asigure dezvoltarca durabilé, Obiectivul nafional indicativ in materic de eficieng’ energetic’ este bazat pe consumul de energie primara Romani realizarea si-a stabilit obiectivul national indicativ in materie de eficienta energetic nei economii de energie primara de 10 milioane tep la nivelul anului 2020 ceea ce reprezinta 0 reducere a consumului de energie primara prognozat (52,99 milioane tep). Realizatea acestei finte face ca in anul 2020 consumul de energie primard sa fie de 42,99 milioane tep iar consumul final de energie si fie de 30.32 milioane tep. In concordang cu datele comunicate de INS pentru anul 2012 consumul de energie primari a fost de 34,85 milioane tep. (Sursa: Planu! national de actiune in domeniul eficientel energetice, pg. 11, 12, 19). ‘Masurile prin care se va realiza reducerea consumului de energie primara vizeaz’ realizarea investitiilor in sectoarele de activitate de Ja nivel national (servicii, industrie). in transport gi Sistemul de alimentare cu energie-transformare, transport si distributie (conform tabelului 2.3, paginile 21-2: 3 din Planul nafional de actiune in domeniul eficientei energetice). ‘Comuna Jon Neculce dispune de resursele financiare si materiale necesare realizarii investitie de reabilitare termica a sediului primariei, conform Declaratiei de angajament atagata la prezenta cerere de finanjare. in acelagi timp. in cadrul comunei au fost realizate investijii cu finantari nerambursabile finalizate cu succes, o dovads in plus a potentialului financiar al comune -& Contextul social La nivelul anului 2015 in comuna Jon Neculce erau inregistrate 2.223 de gospodarii. Viata sociala a populatiei din comuna lon Neculce oscileaza in jurul activitatilor cotidiene. Ca si posibilititi socio-culturale, sitenii particip’ la evenimentele de interes local (sirbatori religioase, hrarauri, festivititi din preaima Créciunului, deschiderea si incheierea anului scolar etc), 0 influent fiind reprezentaté si de orasul TarguFrumos, aflat in apropierea satelor compenente Locuiniele populatiei rurale sunt specifice traditiei rurale iegeane, care cuprinde casa de locuit si anexele. Casa a evoluat continuu, o data cu cresterea nivelului de trai. In momentul de fay4 majoritatea caselor din comuna Ion Neculce au trei, patru camere si cuprinde: hol, cdmara, bucatarie si chiar baie. Sunt zeci de case cu parter si etaj. Casele sunt realizate din cirdmida arsi, chirpic sau B.C.A. Invelitoarea este de regula din tigld, tabla zincatd. plici azbociment si mai rar din sindril&, Interiorul locuinjei mai pastreaza clemente traditionale. Populatia comunei este angrenati preponderent in activititile agricole din cadrul gospodariilor. iar un procent mai mic din populatie desfagoard activititi in sectorul serviciilor, industric, att la nivel local cit si in oragele vecine (Taegu Frumos, Pagcani, Iasi). fn ceea ce priveste nivelul de educatie, din populatia stabil de 10 ani si peste, ponderea cea mai ridicaté este detinuta de absolventii ciclului secundar (gimnaziu). Doar 125 de persoane au urmat studii superioare86. GTARHITECT SRL irodare tl ngnere Tears b ko rraea Set I, Sy ee Deana 2022 Al (00) 2, Bou 4 oop lag aomoton Ennat gintectOar jn prezent in comuna Jon Neculce nu exist unititi medicale cu medici de familie, tofi locuitorii fiind arondati la cabinete medicale de familie din oragul Térgu Frumos. Pentru urgente medicale locuitorii apeleaza la spitalul orasenese Targa Frumos care se afli la o distanya de 6 kan, Contextul social in care se va implementa prezentul proiect este unul specific zonei rurale din regiunea nord-est a Rominiei. Gradul de ocupare al forfei de munca este unul mic, comparativ cu celelalte regiuni ale tii, nivelul de sirdcie este mare, gradul de formare profesional scazur. Accesul la servicii si cunoastere este limitat, infiastructura este precara. problematica sociala a zonei ar fi ponderea crescuta a populatiei rurale aflata in risc de sirlicie sau de excluziune social’; acces limitat la serviciile sociale de baz (sindtate, ingrijirea batranilor, crese/ gridinite, etc.); degradarea asezarilor traditional cu valoare cultural si a monumentelor istorice (la nivel de comund se afla vechi situri istorice, obiective de interes cultural, ‘care nu beneficiazé de conservare adecvata); nivel scézut de pregatire profesional de baz si de competente profesionale in réndul fermierilor. + Contextul demografic Conform Recenséméntului realizat in anul 2011 si a datelor publicate pe www.innsse.ro populatia total a comunel este de $445 locuitori, din care 2760 de sex masculin si 2685 de sex feminin. Poputajia comunei este repartizat& pe sate asf - Buznea — 1706 locuitori - Dadesti - 261 locuitoci ~ Ganesti — 791 locuitori + Ton Neculce ~ 203 locuitori - Prigoreni ~ 642 locuitori - Razboieni - 1.842 locuitori Segmentul de varsté predominant este cel cu varstd pind la 44 ani, iar segmentul cu cea ‘mai mic& populate este cel cu varsta peste 85 de ani, conform Recensiméntului realizat in anul 2011 ‘diul Primiriei Relevant din punct de vedere al investitiei propuse este faptul ca comunei Ion Neculce are un regi de ocupare permanent, en functie administrativa, in care isi desfisoard activitatea persoane, pentru care trebuie asigurat conform termic optim, fn functie de perioada anulii. Un factor care determing migratia persoanelor in mediul urban il constituie si conditile mediul de lucru, Fati de condijiile de munca din zonele rurale, in zonele urbane acestea sunt asigurate 1a un nivel calitativ mai mare. Un angajat al unei institutii trebuie si-si desf'oare activitatea intr-un medi corespunzator (confort termic, luminozitate, ete.) iar din acest punet de vedere nu irebui si existe discrepane intre mediul urban rural, Conform mentiunilor din ghidul solicitantului aferent P.L. 3.1B, proiectul de investifie trebuie sé fie in concordanta cu un document strategic relevant. Documentul strategic relevant, in ‘azul investitiei propuse de comuna Ion Neculee, este ,,Sirategia de Decvoltare Local a comunei Jon Necuice, judetul Iasi 2015-2020". in cadrul acesteia se regiseste sectiunea dedicati domeniului eficienfei energetice (a fost atasat extras din strategie, la prezenta cerere de finanjare, cu sectiunile relevante domeniului eficientei energetice).SQ. GTARHITECT SRL —Broiediare 3 ingrerie a | fo oss 5 fee Dean og. 282, 25.2 bit antag Satovorn zon Ernatpattctgmal cam ‘ Masurile de crestere a eficienfei energetice la nivelul comune’ fon Neculce, enumerate in cadrul strategiei, cuprind: - realizarea auditului energetic pentru cladirile publice gi etichetarea lor energeticd. Masura se impune pentru cunoasterea situatiei energetice a fiecdrei cladiri - Implementarea unui sisiem de management energetic. Masura se impune pentru monitorizarea permanent a consumurilor energetie inregistrate la clidirile publice: ~ Reabilitarea termicé a clidirilor publice, Masura se referd la interventii asupra anvelopei cliditilor nerenovate, cu indice de consum energetic mare, cu témplaric veche, ve favorizeazi pierderi energetice; ~ Modernizarea instalajiilor de iluminat interior si exterior utilizand echipamente eficiente ‘energetic. Masura are ca scop interventii asupra insialatiilor electrice pentru implementarea de sisteme de contorizare inteligente, anlocuirea iluminatului incandescent cat Hampi cu eficienta ‘energeticd ridicata, cu posibilitati de reglaj in finctie de programul de luenu Tipurile de lncrati de interventii pentru realizarca eficienfei energetice la nivel de comund se regisesc in cadrul Strategiei, iar activitifile ce se vor realiza prin project sunt in concordanjs cu _Strategia de Dezvoltare Local a comunei Ion Neculce, judemul lagi 2015-2020". Totodati, pe lista de investitii prioritare propuse a fi realizate in perioada 2015-2020 se regisesle si proieetul cu reabilitarea sediului primatiei, prin Programul Operational Regional 2014- 2020, P.L 3.1 ‘Tindnd cont de mentiunile din ghidul solicitantului, pentru indeplinirea crite de cligibilitate se accepta si Strategia de Dezvoltare Locali, care si contind 0 componenti care vizeazi domeniul eficientei energetice. Toiusi, investitia propusi de comuna lon Neculce este in concordant si cu alte strat la nivel judeyean si national De exemplu, in cadrul ,,Strategiei de Dezvoltare a Judeyului lagi 2014-2021 strategic 1 ~ ,imbunatatirea infrastructurii, conectivitatii si accesibilitajii", Diréctia de actiune »Modemizarea si extinderea infrestructurii edilitare gi a mediului construit”, una dintre mésucile prioritare 0 constituie Promovarea $1 implementarea soluitlor de crestere a eficienyet energetice”. Obiectivul, directia de actitime si masura prioritara prezentate mai sus se implementeaza prin programe si proiecte concrete, propuse a se realiza de catre institutiile publice locale si judefene. Astfel, projectul propus in cadrul_ ,Strategiei de Dezvoltare a Judetului Iasi 2014-2020" or de crestere a eficienjel energetice” consti in ii de *, Obiectivul pentru ,Promovarea si implementarea solufi Instalarea sistemelor producere si distributie a energici clectrice si termice din surse regenerabile pentru clidirile institutiilor publice. Scopul proiectului il reprezint& alinierea la standardele europene privind politicile de mediu si de eficienta energetica, avand obiectivele de promovare a instal producere a energiei termice prin cogenerare si interconectarea cu sistemele existemte pentru cladirile institutiilor publice. Activitayile principale vor viza: i} realizarea expertizet tehnice sia auditurilor energetice pentru clidirile institufiilor publice; ii) Realizarea unui studiu de impact privind avantajele projectului raportat la numarul real de beneficiari; iii) Implementarea i sistemelor deso.grastmect sat. & , Rowen Se fe (SS Ba ean 2022 lA serovars soalonsewet 1 mar gtemteci@oraticom proiectelor de instalare a sistemelor de producere si distribute a energici electrice si termice din surse regenerabile. (Sursa: Strategia de Dezvoltare a Judetului lasi 2614-2020, pg. 7, 29.) Prin proiectul propus de catre comuna lon Neculce din judetul Jasi s-a realizat expertiza tebnicd si auditul energetic pentru sediul Primariei comunei si totodata au fost previzute instalarea unor sisteme de producere a energici electrice si termice din surse regenerabile. Tindnd cont de aceste aspecte, proiectul este in concordanté cu Strategia de Dezvoltare a Judepului fasi 2014-2020. in .Planul Local de Actiune pentru Mediu Judetul Jasi 2014-2018” au fost identificate la nivelul judojului fasi probleme de mediu si au fost stabiite obiective pentru ameliorarea acestora, Astfel, in ceea ce priveste ,Poluarea aerului generatit de utitizarea combustbililor fosili in iduale de incdilzire”, obiectivul specific pentru ameliorarea acestei probleme este Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin implementarea unor sisteme alternative de producere aenergiei termica/elecirica”. Actiunea vizeaza: i) Implementarea la nivelul judeftului a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile coliene/fotovoltaice si biomasa; ii) Instalarea sistemelor de producere si distributie a energiei electtice si termice din surse regenerabile pentru clidirile; iii) Eficientizarea consumuiui de energie prin reabilitarea termicd a clidirilor, iar responsabilii de implementare sunt operatorii economici, UAT-uri, institugi publice din judetul lagi. (Sursa: Plamul Local de Actiune pentru Mediu Judeful asi 2014- 2018, pg. 102,103). Proiectul propus de comuna Jon Neculce este in concordant cu acest plan, prin faptul ca sediul Primariei va fi reabilitat termic, iar la nivelul clidirii vor fi instalate sisteme de producere a energiei din surse regenerabile. sistemele indi 2.2 Analiza situafiei existente si identifiearea necesititilor si a deficientelor Prin implementarea prezentului proiect se va reabilita termic sediul primariei comunei Ton Neculee din judepul fasi Dreptul de proprietate publica asupra imobilului pe care se realizeaza investitia este atestat de inventarul bunurilor care apartin domeniului public, insusit de Consiliul Local prin Horararea nr. 41 din 19.10.2016, modificate si completata prin Hotararea nr. 12 din 26.01.2017 (pozitia 9 aferenta sediuhui primariei comunei Ion Neculce si pozitia 75 aferenta terenului pe care se afla cladirea primarici). Prin Hotararea de Consiliu Local nr. 12 din 26.01.2017 s-au adus unele modificari asupra Inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al comunei Ion Neculce, judetal Iasi, supuse controlului de legalitate din partea prefecturii judetului lagi nr. 2047/ 09.02.2017. Imobilul care face obiectul proiectului a fost achizitionat de Consiliul Local Comunal lon Neculee, in anul 2006, conform Contractului de Vanzare-Cumparare nr. 8695/ 18.12.2006, Ulterior acesta a fost trecut in inventarul domeniului public al comunei lon Neculee. in prezent imobilul este identificat prin nr. cadastral 61313 (terenul) si 61513-C2 (sediul primiriei). Accesul pand la cladirea sediului primariei se realizeaza pe terenul in suprafaja de 1947 82) S.C.GTARHITECTSRL. Briedae siingnene amc Ro aroszesz Ta Sir Cane Deana me 20-22, 232 Bieus ude as faseonaozo Ent gtaninct@orat.com 7 mp - nr. cadastral (524-434)/4, aflat in proprietatea publicd a comunei lon Neculce. Supratata de teren de 1947 mp mu face obiectul prezentului proiect. ELEMENTE DE ALCATUIRE ARHITECTURALA Din punct devedere al tipologiei cladirilor eivile, cladirea primariei comune! Ion Neculce se caracterizeaza prin: + Zona teritoriald-rurala: + Modul de locuire-colectiv;, + Conformarea si amplasarea pe lot clfdire formata dintr-un singur tronson; + Clasa de importanga - 111 - conform P100; * Categoria de importanta ~ C - conform HGR nr. 776/1997. Constructia a fost proiectata si data in functiune fn anul 1988, fiind amplasaté in sat Razboieni, comuna Jon Neculce, nr. Cadastral 61313, judetul lasi. Cladirea, de forma dreptunghiulara in plan, se compune dintr-un singur tronson cu regim de inaltime P+1E: 96,05 mp © Suprafata utila totala © Suprafata construita = 358 mp © Suprafata desfasurata = 713 mp Cladirea are deschiderile principale orientate Sud (falada principala) si Nord, (fatada secundari). Cladires cuprinde incaperi cu functiuni specifice unei primarii: birouri specializate, secretariat, birou directorial, sala de conferinte. grupuri sanitare, inclusiv coridoare si holuri de acces, Circulatia pe verticala este asigurata de o casa a scarii cu scara din beton armat, cu doua rampe inegale si podes! de odilina, Casa scarii face parte inteyranta din spatiul incalzit al eladiri Cladirea este prevazuta cu o intrare principala, cu usi cu deschidere dubla si windfang (hol de acces principal) precim si o cale de acces secundara spre grupul sanitar de la parter, destinat publicului, Usile nu sunt prevazute cu sistem automat de inchidere si interfon dar in perioada de neutilizare stav inchise REGIM DE iNALTIME SEDIU PRIMARIE ~ P+1E JNALTIMEA CONSTRUCTIEI ~ SEDIU PRIMARIE H minim comisi = + 5.95 m H maxim coam’ =+ 10.56 m BILANT SUPRAPETE SUPRAFATA TEREN = 3018 mp. SUPRAFATA CONSTRUITA EXISTENTA = 358,00 mp SUPRAFATA DESFASURATA EXISTENTA = = 713,00 mp VOLUM SEDIU PRIMARIE = 1642,76 me SUPRAFATA TROTUARE = 72,00 mp SUPRAFATA TERASE ACCES =5,96mpS.C.GTARHITECT SRL. fe rotedare sl ingzrerie SA Ro vrescice er ay © (a8 Se Bena Doamna ne. 20-22, )2,brs ons oe Splseencsaiooe Erma piecomsicam PROCENT DE OCUPARE A TERENULUI (P.0.T.) EXISTENT = 11,86 % COBFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.) EXISTENT = 0,23 DESCRIEREA FUNCTIONALA CLADIRE C2 ~ SEDTU PRIMARIE Inciipere - Parter rere EERE See ee EEE eee tea) et] | Hol 5,01 | | Hol+Casa searii 92,86 Hol [1520 Birow 21,78 Birou : 21,08 rou aunt (Birou 21,89 | | Casierie {2173 | Birou | Birow | Casierie Gs. [Gs. ie [Hot Gs. Gs. SUPRAFATA UTILA TOTALA Terasd acces principal | SUPRAFATA TOTALA TERASE 596 incapere - Etaj Arie utili (mp) | Holl [39,58 Birou 21,84 [21,78 3.70 eho Birow [12.95 | Gs. 1,98 | ps | Birou H | 26,48 | (| Birow 18,04 10ag. graminecr srt SS.STAT ae on fy hee emma 2% ial Se anaes El guttoctagnatcon ; Birou [24,78 Birou : | 2478 Birou 7 L684 (Gs 681 Gs 2.40 Gs 2,52 [Gs 7) Casa sciuii [31,43 | SUPRAFATA UTILA TOTALA 299.50) (Terasa {3,88 Terasdé 3,75, SUPRAFATA TOTATA TERASE (763 inaltimile de nivel sunt: ~ parter: 2,75 m = etajul 1: 2,75 mi Constructia este prevazuta cu un acoperis de tip sarpanté, cu invelitoare din figla, avand cca clement structural placa din beton armat de 15 cm grosime. Podul este neincalzit. in anii in urma, planseul peste ultinoul nivel a fost termoizolat cu vat& mineral’. Din cauza conceptici gresite si a executiei de proasti calitate — lips barier’ de vapori. lips’ protectie mecanic’, stratul de vat’ minerala s-a degradat aproape in lotalitete gi nu mai asigura nici m&car la modul satisficator protectia termica a plangeului peste ultimul nivel Tamplaria ce delimiteaza spatiul incalzit este di PVC, cu geam termoizolant dublu, avand o rezistenta termica de catalog de 0.5 m*K/W, Lucamele de la acoperis si tamplaria de la ‘gmupurile sanitare (opt ferestre 0,3 mp) sunt din lemn de rasinoase. Finisajele interioare sunt obisnuite ~ tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior, zagraveli obignuite cu var lavabil si ulei; = peretii grupurilor sanitare sunt placate cu faianja; ~ pardoseli—parchet, gresie gi mozaic; ~ _pereti interiori si tavan ~ var lavabil ~ tamplarie intericara ~teman si PVC Finisajele exterioare: ~ tencuieli de cca, 3 cm, eu finisaj de praf de piatra si cbrtimidt aparent& ~ tamplarie PVC si lemn (de le grupurile sanitare si Iucarnele de la nivelul podului)s ~ invelitoare tigla ~ soclu din tencuiala amprentata Finisaicle exterioare_existente sunt in stare buna la nivelul straturilor vizibite, nefiind observate zone unde tencuiala este c&zuté partial sau total. Acest aspect se datoreaza anului de constructie al cladirii (1988), cladirea avand aproximativ 29 ani. ulp SC.GTARHTECT SRL £S _pioiesiare 9 givere wisi S02 S08 pilin solo oton Enna: rane com Datorita nefunctionarii corecte a jgheaburilor si burlanelor de scurgere s-au constatat zone afectate de umezeala, De asemenea s-au observat zone cu tasiri ale trotuarelor din jurul cladirii, eu degradarea sat lise dopalui de bitumn ce etaseaza imbinarea totuar-soclu, Acest aspect poate conduce Ia infiltragi nedorite de apa in zona fundatiei Clidirea prezinta drept clement de umbrire a fatadelor_o’streasina de 0,8 m pe tot perimetrul cladiri si céte o tersai fn suprafai de 4,07 mp si 4,46 mp, la etajul 1, pe fatadele Vest. respectiv Sud.. Burlanele de scurgere a apei pluviale de pe acoperis nu sunt suficient departate de soclul cladirii, umezind soclul si putand proveca infiltratii in zona fundatiei, fapt ce ar conduce la deteriorarea fizica a constructiei. La viitoarele lucrari de modemizare ale cladirii se va realiza un nou sistem de scurgere care sa evite acest fenomen nedorit Conform expertizei tehnice calitative: Structura de rezistenta este alcatuita astfel: © clemente verticale - structura mixta: zidarie confinata; zidarie simpla (ZNA) - zidirie cu clemente pentru confinare din beton armat © clemente orizontale ~ plangee si grinzi realizate monolit; scarile sunt realizate din elemente de beion armat realizaie monolit Forma si dimensiunile in plan Forma dreptunghiular’ in plan cu dimensiunile maxime in plan Lx i: 22,37 x 15,93 m; Forma si dimensiumile in elevatie Peretii au grosimea de 38 em Ia exterior, respectiv 30 cm inclusiv tencuiala, la interior. Inaltimea parterului = 2,75 m, iar grosimea planseului peste parter este de 15 cm; Inaltimea etajului = 2,75 m, iar grosimea planseului peste parter este de 15 em. Infrastructura este realizatd dup cum urmeaza: ~ perefi structurali din zidarie simpla pe linia elememtelor structurale ale suprastructurii cat gi suplimentari fafa de acestia: = peretii exteriori sunt din caramida cu goluri verticale GVP 30 cm + teneuiala 8 em si au grosimea totala de 38 om. ~ plangee peste sol si peste ultimal nivel realizate din beton armat tumat monolit; - “fundajii izolate tip bioc si cuzinet din beton armat sub stalpi si continue sub zidarie In urma examinarif vizuale realizate cu ocazia relevatii s aceasta nesuferind degradari importante de genul: ~ fisuri inelinate in perefii structurali; ~ fisuri inclinate fn buiancrugi; fisuri in plansee; a constatat starea buna a cladirii,(25.2 Riou aos Sersavrenor2o12 Ernat platet@ara com S.C. GTARHITECT SRL proiedare slingmenie Beams e SH. Ro sTeszase “ Tag Se lena Ora a 2022, = fisuri in peretii din zidirie gi desprinderi pe contur ale panourilor de zidare. Rosturile de dilatare ~ cladirea nu are rosturi de dilatare. La examinarea trotuarelor din jurul cladirii se eonstat’ citeva zone cu tasiti ale terems, tasiri cate ar putea afecta fundatia cladiri in timpul precipitatilor. Se constata gi unele probi: descrise anterior, ale sistemului de scurgere a apei pluviale, Avind in vedere costul relativ ridicat al moderni valoarea cladivii, se considera rational si oportun ca modernizarea energetict fondul unei structuri de resistenfa cu un grad ridicar de siguranjd. Prin urmare, inainte reabilitarea termicd se recomanda si executarea unor lucrari privind cerinja Al “Stabilitas rezisten(ai" menfionatd in Legea 10/1995 (Calitatea in construetit), Este obligatoriu ca in tie gi mai ales dupd reabilitarea termotehnicii si energeticd, actiunile susceptibile de a se exer. asupra cladirii sa mu aibd cu efect producerea unuia din urmétoarele evenimente: - prébusirea totala sau partiald a constructiei; - prochicerea unor deformatit $i sau vibragit de mdrime inaccepabillt pentrt exploatee in termotehnice, care majoreaza inf a se reali normal: - avarierea elementelor nestructurale (inchideri, compartimentirt finisaje) a instalay sia echipamentelor ca urmare a deformatiilor excesive ale elementelor structurale, producerea, ca urmare a unor evenimente accidentale, a unor avarii de tip prabusire progresi disproportionate in raport ew cauza care le-a produs. ELEMENTE DE IZOLARE TERMICA Peretii exteriori sunt realizati din caramida cu goluri verticala tip GVP 30 om, grosis; cu tot cu tencuiala si finisaje fiind 38 em. Perejii de inchidere si cei de compartimentare realizafi tot din zidarie de cardmida — nu prezinti clemente de izolare termicé. Buiandrugii ferestrelor sunt realizafi din grinzi de fajada din beton armat monolit é em grosime, placat cu BCA 15 cm, prevazute la partea inferioar& cu un rebord de 10 em inal Planseul peste ultimul nivel (spre pod neincalzit) este din beton armat tencuit cu mo: din ciment si var si are grosimea totala de 15 em. Stratul termoizolant din vat minerala degradat si va fi considerat cu o grosime medie de 5 em gi o depreciere de 50% (factor de majo aconductivitatii termice de 1.5). Plangeul de peste sol este din beton armat cu grosimea de 15 om si mu are previzuti izolatie termica. Soclul perimetral nu este termoizolat. ‘Tampliria exterioar’ este din PVC, cu geamuri fermoizolante si are rezistenti tere de catalog de 0,5 m2K/W. Datorita sistemalui constructiv tamplariaare rezistenta termica normata : R~ 0,50 m7 si permite un numer de schimburi de aer cu exteriorul : ny = 0,6 sclvh. Témplatia exter exceptand lucarnele podului, corespunde ceri rmativului anexei 4 la Ordinul nr. 2513/2Semnat digital de scatimee’” VYALEANU _ VALEANU Sree GHEORGHE “gvusremer’* ~— GHEORGHE bata: 2017.08.23 et 13:36:20 +03'00 REABIMTARE SEDIU PRIMARIE PENTRU CRESTEREA EFICIENTE] ENERGETICE IN COMUNA, JON NECULCE, JUD. 1AS! Beneficiar: COMUNA ION NECULCE, JUD. IASI Faza: DA.LI. Projéctant general: S.C. GT ARHITECT S.R.L. Proiectnr. 12/ 2017 FOAIE DE CAPAT Sef protect: ath. Gelu Gopsa Arhitectara: S.C. GT ARHITECT ath. Gelu GOPSA ath. stag. Alexandia FLORER Cee — [ Structurd: S.C GTARHITECT SRL. [| é ing Necutatscurtu & Instaiags termice, sanitare, electrice: ExpertizatehnicS: teal fis ipranc V. MARIAN, / Audit energetic: i v Studiu topografic: Persoana Fiziea Autorizaté SUCEA MARIA NICO a Ing. Maria Nicoleta STICEA Studiugeotehnic: —_intreprindere Individual CAZAC Data elaborSrii-prolectului: julie 2017S.C. GTARHITECT SRL. Browdare singer <7 eo Be ag Sara Door 202, is Bren & sept {ek +e0reo072 0%2 Erma cig com DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTUL @.ALL) Nr si dati contract prestator: 68/ 01.03.2017 Az PIESE SCRISE, 1. Informatii generale privind obiectivul de investitii 1.1 Denumirea obiectivalui de investiti REABILITARE SEDIU PRIMARIE PENTRU CRESTEREA EFICIENTEL ENERGETICE IN COMUNA JON NECULCE, JUD. TAST 1.2 Ordonator principal de ereditelinvestitor: ~ domnul primar al comunei Jon Neculce, judetul [asi (domnut Valeanu Gheorghe) 1.3 Ordonator de credite (secundar/tertiar): Nueste cazul. 1.4 Beneficiarul investitiei: COMUNA ION NECULCE ~ CIF: 4541050SC. GTARHITECTSRL. _provectare gl ingineria EDO a Ro soca 6 PL ap. Se-Elna Doama ve 2022, a2 rat og ‘ess 073012012 smal gtarhiteor@pmalcom 1.5 Elaboratorul documentafiei de avizare a lucrarilor de intervenfic intocmirea documentatiei de avizare a lucrarilor de intervengii s-a realizat de clitre S.C.GT. ARHITECT $.R.L., cu sedjul social in municipiul lagi, Aleea Pacurari, Nr. 10, Bloc G3, Seara A, Euaj 4, Ap: 4, Judetul Iasi, CUL: 17052462, 122/2835/2004, care are ca obiect de activitate conform codului CAEN - 7111 Activititi de arhitectur’ si 7112 Activitati de ingineric si consultanta tehnica legate de acestea, reprezentatd de sef proiect - arh, Gopsa Gelu, telefon 0743/012012, e-mail: gtarhitectbirou@gmail.com. 2. Situatia existent si necesitatea realizarii lucrarilor de interventii 2.1 . Prezentarea contextuluit politiei, strategii, legislafie, acorduri relevante, structuri institutionale si financiare Proiectul ,Reabilitare sedi primarie pentru cresterea eficientei energetice, in éomuna Ion Neculee, jud. Lasi” va fi implementat in sat Razboieni, comuna Ton Neculce din judetul Iasi. o£ Contextul economic Spatiut rural din Roménia reprezinta o component cardinal a evolutiei de ansamblu a economiei romanesti. Comuna Ion Neculce este situati in regiunea Nord-Est a Romaniei, in partea de vest a judetului Iasi. Comuna lon Neculce s-2 infiingat prin reorganiz Legii nr. 84/2004. Comuna se invecineaz cu: + orasil-Trgu Frumos - la nerd - comuna Briesti- la est 4 comuna Oteleni - la sud ~ comuna Strunga - Ia vest. Comuna are in component’ urmatoarele sate: Buznea, Ganesti, Razboieni, Prigoreni, on Neculee, Trupul Dadesti, la vest - nord de oras. Teritoriul comunei lon Neculce este strabstut de artere importante de circulajie: E583, DC 94 — Prigoreni ~ Albesti - Rediu — Braiesti, DC 95 — Razboieni — Ion Neculce, DC 96 — Tirgu Frummos ~ Buznea~ Ginesti, DC 120 ~ Targu Frumos ~ Didesti - Giurgest Comuna fon Neculce este strabarutd de cale ferata Iasi — Targa Frumos—Pascani la intrarea in satele Prigoreni si Buznea. Gara cea mai spropiati pentru locuitorii comunei este gara din oragul argu Frumos. Pe raza comunei fon Neculce exist rejea de linii electrice aetiene de inaltt tensiune, tensiune medie si joasd tensiune. Alimentarea cu energie electricd a comunei Ion Neculce este realizata intr-un procent de 90%, numarul gospoditiilor racordate fiind in crestere, Existé, insa si 2 rea fostei comune Targu-Frumos, in bazaCR 8.0. GTARHITECT SRL. og TERFEE 3? agi Su, Elena Doermna 20-22, 2012, Brou4,jastl as Jorstoreaoror2 Eval: gtarieetgnalcom . gospodarii neracordate din diverse motive, precum lipsa fondurilor necesare pentru achitarea taxelor de brangare. Sistemul de alimentare cu apa a comunei Ion Neculce a fost infiintat in cea mai mare parte din surse proprii. in prezent sistemul de alimentare cu api exist in fiecare sat component, iar pe dsura extinderii suprafefelor construite se extinde si refeua de alimentare cu apa, in comuna Ion cuarea apelor uzate provenite din gospodarii, care nu au acces la un sistem de canalizare, ficdndu-se la suprafaya terenului prin scurgeri la rigole sau prin infiltrarea in sol, prin intermediul haznalelor nevidanjabile, eeea ce conduce la poluarea solului si respectiv a panzei de apa subterana, precum sia cursurilor de apa de suprataa ‘A fost infiintat fonduri europene. Comuna lon Necuice se aflé in apropierea unei sistem de distributie gaze naturale ‘combustibile ~ bine proporfionat si echilibrat ~ sistemul de alimentare al oragului Targu Frumos. in comuna Ion Neculce alimentarea cu gaz exista partial, respectiv in satele Buznea, wsti gi Razboieni. Alimentarea cu gaze naturale a unei localitati are ca efect pozitiv o reducete considerabila a nivelului de poluare (randamentul centralelor termice find net superior randamentului sobelor, diminuindu-se astfel cantitatile de noxe evacuate in atmosfera— in special CO? —principal vinovat al “efectului de sera” si implicit, al incalzirii globale). {fn anu! 2008 refeaua de ‘gaze naturale din satu! Buznea a fost reabilitat® gi extins& prin proiectul de investitii “Reabilitarea si extindere retea distributie gaze naturale, in satul Buznea”. Astfel. a fost completat sistemul existent pentru ca ficcare locuitor al satului Buznea si alba posibilitatea de a fi racordat prin intermediu! uni bransament la reteaua de distributie gaze naturale ~ presiune redusa ~ din localitat. ‘Alimentarea cu cildura se face fie prin sobe sau centrale termice cu lemne in satele satele in care exista sistem de feculce nu exist si sistemul de canalizare, © i Ginesti, finantate prin stem centralizat de canalizare in satele Buznea si Prigoreri, Jon Neculce si Dadesti, fie cu centrale termice cu gaz i alimentere ca gaz, - Buznea, Ganesti, Razboieni Institugiile publice din comuna Ion Neculce sunt alimentate eu energie termied, astfel: - sedjul administrativ al primariei — central alimentati cu gaze naturale; - scolile din satele R&zboieni si Buznea - central alimentati cu gaze naturale, scolile din Prigoreni si Ganesti—centrali termied eu lemne ~ central de zi din Ganesti - central termicd cu lemne = bisericile din Prigoreni, Ion Neculce, Dadesti si Ganesti — biserica veche - centrale termice cu lemne, respectiy sobe cu lemne, iar bisericile din Buznea, Ganesti — biscrica noud, Rizboieni - centrale termice cu gaze naturale, Bazati pe traditie, agricultura este ramura important a economiei la nivelul comunei Jon Neculee, potentialul agro-pedologic reprezentind unul din principalele atuari. Agricultura practicaté la nivelul comunei este formata din cele doug ramuri: cultivarea tereaului si cresterea animalelor, Agricultura este una de subzistenté si este practicatd deRHITECT SRL, 80.GT roieciare g gnerie momesnoe Ro rroszee2 4m 2 tag Sons Dosa o. 2022 | (98)2, Brow, It Jerrgorsorzoiz Enrol gharktectggnal com gospodiriile individuale pentru consum propriu sau pentru comercializare. Suprafefele sunt cultivate cu legume, cereale si oleagionoase. sfecki de zahar. Doar un numar redus al exploatatiilor agricole de ta nivelul comunei au caracter comercial, care insumeazi suprafele mari cultivate sau efectiv numeros de animale. inperioada 2007-2013 fn comuna fon Neculce au fost atrase fonduri nerambursabile pentru, modernizarea fermelor vegetale sau zootehnice, ceea ce a dus la 0 crestere a mediului de afaceri Ja nivel micro. Pe raza comunei Ion Neculce igi desftigoara activitatea economica, itate: cresterea procinelo enti economiei din cresterea pasirilor, fabricarea pal prajiturilor si a produsclor de patiserie, cultivarea cerealelor, Fabricarea produselor din beton pentru constructii, Fabricarea caramizilor, comert, Principalii agen|i economici de la nivelul comunei sunt: - S.C. AVI-TOP S.A., localitatea Razboieni ~ Cresterea si valorificarea c&imii de pasare urmétoarele domenii de acti ii, - S.C. EKY SAM S.R.L., localitatea Razboieni — statie de asfat si betoane - FERMA NOUA DE REPRODUCTIE SRL. localitatea Razboieni - fermé de reproductie pui ~ stafie de incubatie - S.C, SUINPROD 8.A. ROMAN. punet de lucru localitatea Rizboieni ~ firma etalon in cresterea si ingrigarea porcilor, produefia de furaje pentu animale de ferma - Hotel ~ Restaurant COROANA, localitatea Razboieni — servicii de cazare si restaurant. spa, sali de conferinfé gi protocel ~ Peasiunea RAMI — localitatea Razboieni — popas, teras®, restaurant, camping, pensiune ~8.C. VALICOMSERV S.R.L. - localitatea Buznea- Service auto Din punct de vedere economic, problematica zone! este: slaba dezvoltare a activitétilor non-egricole, care genereazi dependenfa populatiei rurale de agricultura de subzistenfa: cultura antreprenoriald slab dezvoltata, caracterizata de lipsa cunostintelor manageriale de baz; nivel sc&zut al venitului pe gospodarie; acces sc&zut la resurse financiare pentru micii antreprenori si a noilor initiative de afzceri in mediul rural; menginerea gradului ridicat de ocupare in sectorul agricol fata de celelalte sectoare ale economiei rurale; adincirea disparitafilor dintre zonele rurale si urbane, din cauza slabei capacitii in asigurarea infrastructurii sa serviciilor de baz, jn-ceca ce priveste domeniul energetic, evolutia economico-socialé a Romniei in perioada crizei economico-financiare si dupa aceasta a influentat consumul de energie si structura acestuia. In perioada 2010-2012 se remared o crestere a consumului de resurse de energie primaré lectricd datorité cresterii productiei hidroelectrice gi eoliene. Cea mai mare pondere in consumul de energie primar’ o au gazele naturale (cirea 31%). Urmatoarele ponderi corespund petrolului (Gira 24%) si cdrbunelui (20-24%). Datoriti rezervelor limitate de resurse de energie primara, in Romania productia intemé de energie a rimas practic constanté la valoarea de circa 27-28 milioane tep. Para aportul surselor regenerabile de energie aceasti valoare va scidea treptat in urmatorii ani Pentru a acoperi necesarul de energie Roménia a importat cantitati importante de energie (intre 11235 — 17399 mii tep in perioads 2007-2012). 4S.C. GTARHITECT SRL jectare i ingle ae Ro 17052462 2 ag) St Ean Doan nv. 2022, 25)2, eu, Jc ei jeseoraozon Ennai gihtec@amallcam 7 ‘Avand tn yedere nivelul intensititii energetice a economiei roménesti, se impune continuarea cu politici si masuri pentru cresterea eficientei energetice care durabila. Obiectivul national indicativ in materie de eficienti energeticd este bazat pe consumul de energie primar’. Romania si-a stabilit obiectivil nafional indicativ in materie de eficienté energetica reatizarea tune economii de energie primara de 10 milioane tep [a nivelul anului 2020 ceea ce reprezinta o reducere a consumului de energie primarai prognozat (52,99 milioane tep). Realizarea acestei finte face ca in anul 2020 consumul de energie primara s8 fie de 42,99 milioane tep iat consumul fina] de energie sé fie de 30,32 milioane tep. in concardanfa cu datele comunicate de INS pentru anul 2012-consumul de energie primari a fost de 34.85 milioane tep. (Sursa: Planul national de actiune in domeniul eficientei energetice, pg. 11, 12, 19). ‘Mésurile prin care se va realiza reducerea consumului de energie primara vizeaz’ realizarea asigure dezvoltarea investitiilor in sectoarele de activitate de la nivel national (servicii, industric), in transport si Sistemul de alimentare cu energie-transformere, transport si distribufie (conform tabelului 2.3, paginile 21-23 din Planul national de actiune in domeniul eficientei energetice). Comuna lon Neculce dispune de resursele financiare si materiale necesare realizasti investitici de reabilitare termicd a sediului primariei, conform Declarajiei de angajament atasaté la prezenta cerere de finanjare. in acelasi timp, in cadrul comune’ au fost realizate investitii cu finanféri nerambursabile finalizate cu succes, o dovada in plus a potentialului financiar al comunei. & Contextul social La nivelul anului 2015 in vomuna Ion Neculce eran inregistrate 2 3 de gospodiri Vista sociala a populatiei din comuna Ion Neculce oscileaza in jurul activitiqilor cotidiene. Ca si posibilithi socio-culturale, sitenii participa 1a evenimentele de interes local (sérbatori religioase, hramnuri, festivitati din preajma Craciunului, deschiderea si incheierea anului scolar eic.), 0 influenta fiind reprezentaté si de oragul Targu Frumos, aflat in ‘apropieres satelor compenente. Locuintele populatiei rurale sunt specifice traditiei rurale ieseane, care cuprinde casa de locuit si anexele, Casa a evoluat continuu, 0 dati cu cresterea nivelului de trai. In momentul de fafa majoritatea caselor din comuna Ion Neculce au trei, patru camere si cuprinde: hol, c&mara bbucdtarie si chiar baie. Sunt zeci de case cu parter si etaj. Casele sunt realizate din e&ramida ars, chirpic sau B.C.A. fnvelitoarea este de regula din tigla, tabla zincat’, plici azbociment si mai rar Gin sindrila, Interiorul locuinjei mai pAstreazi elemente traditionale. Populatia comunei este angrenaté preponderent in activitll ‘gospodarilor. iar un procent mai mic din populatie desfasoara acti industrie, ait la nivel local eat si in orasele vecine (Targu Frumos, Pascani, Iasi) in ceea ce priveste nivelul de educatie, din populatia stabil de 10 ani gi peste, ponderea cea mai ridicata este dejinutd de absolventii ciciului secundar (gimnaziu}. Doar 125 de pers: 20 urmat studij supericare. fle agricole din eadmulS.C, GTARHITECT SRL. jaetare Singin icrmns2c08 Ro svosnaaz a9, St Bsa Deanna. 20-2, a2, Si noel os fet oreeorzcr2 | ecmat gremtect@omat.core fn prezent in comuna Jon Neculce nu exista unitaji medicale cu medici de familie, tofi locuitorii fiind arondati la cabinete medicale de familie din oragul Targu Frumos. Pentru urgente medicale locuitorii apeleaza la spitalul origenese Targu Frumos care se aflé lao distan{& de 6 km. Contextul social in care se va implementa prezentul project este unul specific zone rurale din segiunea nord-est a Romanici. Gradul de ocupare al forfei de munca este unul mic, comparativ cu celelalte regiuni ale tarii, nivelul de sdedcie este mare, gradul de formate profesional scdzut Accesul la sorvicii si cunoastere este limitat, infrastructura este precat’ 0 problematic’ sociala a zonei ar fi ponderea crescuta a populatiei rurale aflati in rise de sircie sau de excluziune sociala; acces limitat la serviciile sociale de baz& (sindtate. ingrijirea Datranilor, crese/ erZdinife, etc.); degradarea agezirilor tradiionale cu valoare culturala si a monumentelor istorice (la nivel de comund se afla vechi situ istorice, obiective de interes cultural, care nu betieticiazd de conservare adecvatd); nivel scazut de pregitire profesionala de baz si de competenfe profesionale in rindul fermierilor. Contextul demografic Conform Recenstimantului realizat in anu! 2011 sia datelor publicate pe yww.innsse.r0 populatia totala a comunei este de 5445 locuitori, din care 2760 de sex masculin si 2685 de sex feminin, Populajia comunei este repartizati pe sate astfel: ~ Buznea ~ 1706 locuiteri ~ Dadesti - 261 locuitori ~ Ginesti ~ 791 locuitori ~ Jon Neculee— 203 locuitori - Prigoreni ~ 642 locuitori - Razboieni ~ 1,842 Jocuitori Segmentul de varsté predominant este cel cu varsté pana la 44 ani, iar se: ientul cu cea mai mic populaie este cel cu varsta peste 85 de ani, conform Recensiméntului realizat in anul 2011 Relevant din punct de vedere al investifiei propuse este faptul e& sediul Primariei éémunei Ion Neculee are un regim de ocupare permanent, cu functie administrativa, in care {si desfasoard activitatea persoane, pentru care trebuie asigurat conform termic optim, in funefie de perioada anu Un factor care determina migrafia persoanelor in mediul urban il constituie si conditile gi mediul de lueru, Fafa de conditiile de munca din zonele rurale, in zoncle urbane acestea sunt asigurate Ia un nivel calitativ mai mere. Un angajat al unei institufii trebuie si-si desfatoare ctivitatea intr-un media corespunzator (confort termic, luminozitate, etc.), iar din acest punct de. vedere nu trebui s8 existe discrepante intre mediul urban — rural, Conform menfiunilor din ghidul solicitantului aferent P.1. 3.1B, proiectul de investitie tebuie si fie in concordanfa cu un document strategic relevant. Documental strategic relevant, in cazul investitici propuse de comuna Jon Neculce, este , Siraregia de Dezvoltare Localéi a comunei Ton Necutce, judetul lasi 2015-2020". in cadrul acesieia se regaseste sectiunea dedicata domeniului eficientei energetice (a fast atasat extras din strategie, la prezenta cerere de finunjare, cu secjiunile relevante domeniului eficientei energetice).S.C. GTARHITECT SRL Proieciare gt inginerie abe Fo rosasee lag Se Bana Dauner 20-22, (08)2, Blew fh ag Miasurile de crestere a eficienjei energetice Ia nivelul comunei Jon Neculce, enumerate in cadrul strategici, cuprind: + realizarea auditului energetic pentru cliditile publice si etichetarea lor energeticd, Misura se impune pentru cunoasterea situatici energetice a fiecarei cladiri: = Implementarea unui sistem de management energetic. Masura se impane pentru monitorizarea permanent’ a consumutilor energetie inregistrate la cl&dirile publice; = Reabilitarea termicd a clidirilor publice. Masura se refera la interventii asupra anvelopei cladirilor nerenovate, cu indice de consum energetic mare, cu timplatie veche, ce favorizeazA pierderi energetice; ~ Modemizarea instalatilor de jluminat interior si exterior utilizénd echipamente eficiente energetic, Misura are ca scop interventii asupra instalajiilor electrice pentru implementarea de sisteme de contorizare inteligente, anlocuirea iluminatului incandescent cu lampi cu eficienti energetiod ridicata, cu posibilitagi de regiaj in fimetie de programul de lucru. Tipurile de lucrasi de interventii pentru realizatea eficientei energetice la nivel de comund se regasesc in cadrul Strategiei. iar activitatile ce se vor realiza prin proiect sunt in concordant’ cu ~Strategia de Dezvoltare Local a comunei Ton Neculce, judetul lasi 2015-2020” “Totodatd. pe lista de investifii prioritare propuse a fi realizate in perioada 2015-2020 se regaseste si projectul cu reabilitarea sediului primariei, prin Programe] Operational Regional 2014~ 2020, P.1. 3.1 B. ‘Tindnd cont de mentiunile din ghidul solicitantului, pentru indeplinirea criteriului de ilitate se accept si Strategia de Dezvoitare Locali, care si contin 0 component care vizeazi domeniul eficien(ei energetice. Totusi, investifia props’ de comuna Ion Neculce este in concordanta si cu alte strategii de la nivel judejean gi national. De exemplu, in cadrul , Strategie’ de Dezvoltare a Judeqului lagi 2014-2020”, Obiectivul strategic 1 — ,.mbunatatirea infrastructurii, conectivitatii $i accesibilitafii”, Directia de actiune »Modemizarea si extinderea infrastructurii edilitare si a mediului constrait”, una dintre masurile prioritare 0 constituie .Promovarea si implementarea solutiilor de éresiere a eficientei energetive’ Obiectivul, directia de actiune si msura prioritara prezentate mai sus se implementeaza prin programe si proiecte concrete, propuse a se realiza de cétre institutiile publice locale si detene. Astfel, proiectul propus in cadrul__Strategiei de Dezvoltare a Judejului Tagi 2014-2020" pentru .Promovarea $i implementarea solujiilor de creytere @ eficientei energetice” const’ in Jnstalarea sistemelor producere si distributie a energiei electrice gi termice din surse regenerabile pentru clidirile institutiilor publice. Scopul proiectului il reprezinté alinierea la standardele europene privind politicile de mediu si de eficienta energetica, avind obiectivele de promovare a instalatii sistemelor de producere a energiei termice prin cogenerare si interconectarea cu sistemele existente pentre clidirile institutilor publice. Activitagile principale vor viza: i) realizarea expertizei tehnice gi a auditurilor energetice pentru clidirile institutiilor publice; ii) Realizares unui studiu de impact ii) Implementarea privind avantajele proiectului raportat [a numdrul real de beneficiari:S.C. GTARHITECT SRL Broiecare siinginenie Erase SH} Rotroszin2 ep Sona Dean 20-22, (28.2 Gis jel ag Jarstonacrzer Erna gatci@amet com proiectelor de instalare a sistemelor de producere si distribufie a energiei elecirice gi termice din surse regenerabile. (Sursa: Sirategia de Dezvoltare a Judefului lasi 2014-2020, pg. 7, 29.) Prin proiectul propus de citre comuna Ion Neculce din judetul Iasi s-a realizat expertiza tebnici si auditul energetic pentru sediul Primarici comunei gi totodati au fost previizute instalarea unor sisteme de producere a energiei electrice gi termice din surse regenerabile, Tinind cont de aceste aspecte, proiectul este in concordant cu Strategia de Dezvoltare a Judeputui fasi 2014-2020. fn ,Planul Local de Actiune pentru Mediu Judeful Tasi 2014-2018” au fost identificate la nivehul judejului lasi probleme de mediu si au fost stabiite obiective pentru ameliorarea acestora. Astfel, in cea ve priveste .Poluarea aerului generatd: de utilizarea combustibililor fosilt in siitemele individuale de incdlzire”, obiectivul specific pentru ameliorarea acestei probleme este Reducerea emisiilor de ger producere a energiei termicé/eleciricd. Actiunea vizeazi: i) Implementarea la nivelul judetului a proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile eoliene/fotovoltaice si biomasé, ii) Insialarea sistemelor de producere $i distribuyie a energiei electrice si termice din surse cu efeet de sera prin implementarea unor sisteme alternative de regenerabile pentru cladirile; iii) Eficientizarea consumului de energie prin reabilitarea termied a clidirilor, iar responsabilii de implementare sunt opetatorii economici, UAT-uri, institutii publice din judetul lagi. (Sirsa: Plan] Local de Actiune pentru Mediu Judetul fasi 2014~ 2018, pg. 102, 103) Proiectul propus de comuna Ion Neculce este in concordanfi eu acest plan, prin faptul cA sediul Primariei va fi reabilitat termic, iar la nivelul cladirii vor fi instalate sisteme de producere a energiei din surse regenerabile. 2.2 Analiza situafiei existente si identificarea necesitiilor gi a deficientelor Prin implementarea prezentului proiect se va reabilita termic sediul primatiei comunei lon Neculce din judetul Iasi. Dreptul de proprietate publica asupra imobilului pe care se reatizeaza investitia este atestat de inventarul bunutilor eare apartin domeniului public, insusit de Consiliul Local prin Hotararea nr. 4} din 19.10.2016, modificata si completata prin Hotararea nr. 12 din 26.01.2017 (pozitia 9 aferenta sediului primeriei comunel Ion Neculce si pozitia 75 aferenta terenului pe care se afla cladirea primarici). Prin Hotararea de Consiliu Local nr. 12 din 26.01.2017 s-au adus unele modificari asupra Inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al comunei Ton Neculee, judetul Iasi, supuse controlutui de legalitate din partea prefecturii judetului lagi nz. 2047/ 09.02.2017. Imobilul care face obiectul proiectului a fost achizitionat de Consiliul Local Communal lon Neculce, in anul 2006, conform Contractului de Vanzare-Cumparare nr. 8695/ 18.12.2006 Uiterior acesta a fost trecut in inventarul domeniului public al comunei lon Neculce, in prezent imobilul este identificat prin nr. cadastral 61313 (terenul) si 61313-C2 (sediul primariei). Accesul pand la cladirea sediului primdiriei se realizeaza pe terenul in suprafaé de 1947 8:S.C, GTARHITECTSRL, proleciare $ inginere “emma BL PSR,, ro raxe ew "gS Chm Doerr 20-2, wsdl a2, Brou 4, jude th favecraoon Eat gtaitea grote mp - nr. cadastral (524-4344, allat in proprietatea publicd a comunei lon Neculee. Suprafata de toren de 1947 mp nu face obiectul prezentului proiect. ELEMENTE DE ALCATUIRE ARHITECTURALA Din punct devedere al ‘tipologiei clidirilor civile, cladirea primariei comunei Ton Neculve se caracterizeaza prin + Zona teritorial-rurala: + Modul de locuire-colectiv; + Conformarea si amplasarea pe lot eladire formata dintr-un singur tronson; + Clasa de important - III - conform P100; + Categoria de importanta~ C - conform HGR nr. 776/1997. Constructia a fost proiectata gi data in fimetiune fn anul 1988, fiind amplasata in sat Razboieni, comuna Ion Neculce, nr. Cadastral 61313, judetul lagi. Clidirea, de forma dreptunghiular3 in plan, se compune dintr-un singur tronson cu tegim de ineltime P+1E: © Suprafata utila totala = 596,05 mp © ‘Suprafata consiruita = 358 mp © Suprafata desfesurata = 713 mp Cladirea are deschideriie principale orientate Sud (fatada principal secundata). Cladirea cuprinde ineaperi cu functiuni specifice unei primari: bi secretariat, birou directorial, sala de conferinte, grupuri sanitare, inclusiv coridoare si holuri de si Nord (fatada specializate, acces, Circulatia pe verticala este asigurata do 0 casa a scarii cu scara din beton armat, cu dowd rampe inegale si podest de odihna, Casa scarii face parte integranta din spativl incalzit al cladirii Cladirea este prevazuta cu o intrare principala, cu usi cu deschidere dubla si windfang (hol de acces principal) precum si o cale de acces secundara spre grupul sanitar de la parter, destinat publicului. Usile nu sunt prevazute cu sistem automat de inchidere si interfon der in perioada de neutilizare stau inchise. REGIM DE iNALTIME SEDIU PRIMARIE ~ P+1E iNALTIMEA CONSTRUCTIEI - SEDIU PRIMARIE, H minim comisé= + 5.95 mi H maxim coama = + 10.56 m BILANT SUPRAFETE SUPRAFATA TEREN = 3018 mp SUPRAFATA CONSTRUITA EXISTE 8,00. mp SUPRAFATA DESFASURATA EXISTENTA 3,00 mp VOLUM SEDIU PRIMARIE 1642,76 me SUPRAFATA TROTUARE 72,00 mp SUPRAFATA TERASE ACCES = 5,96 mpS.C. GTARHITECTS RL. 1, RO 7052482 22: tal Sk Bone Dorma 2022, 23)2, Sova, je os Jaredonaoior Emel: arectamat.core PROCENT DE OCUPARE A TERENULUI (P.0.T.) EXISTENT = 11,86 % COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.) EXISTENT = DESCRIEREA FUNCTIONALA CLADIRE C2 - SEDIU PRIMARIE ‘Avie util | inckpere - Parter [Hoi | | Hol+Casa searii | Hol | [Birou | Birou | Birou [Biro Casierie | Birou Birow Gs. SUPRAFATA UTILA TOTALA (Terasd acces principal (Terasti acces secundar | SUPRAFATA TOTALA TERASE j incipere - Etaj Arie utili (mp) ‘Hol 59,58 |Birou [21,84 [Birow [Bucatarie (Birou Gs. | Birou | Birow 108.0, GTARHITECT SRL. Droveciate sl inginerie erase = Ro osueez 2 ag Se Gone Doane re 2022, (08)2, 004 jel os ‘orseona012 62 Erma glorteetBeratcom 7 Sala conferinje Birou | Birou | Birou Gs Gs Gs. Gs. | Casa scarii SUPRAFATA UTILA TOTALA, [299,50 [Terasa 3.88 UTerast L375 = parter: 2,75 m = efajul 122,75 m Construcfia este previzutd cu un acoperis de tip sarpanté, cu invelitoare din figl, avand ca element structural pliica din beton armat de 15 em grosime. Podul este neincalzit. in anii in urma, planseul peste ultimul nivel a fost termoizolat cu vata mineral. Din cauza concepliei gresite sia executiei de proasta calitate ~ lips bariera de vapori, lipsa protectie ‘mecanicd, stratul de vata minerala s-a degradat aproape in (otalitate si nu mai asigurd niei mAcar Ja modul satisficcator protectia termica a plangeului peste ultimul nivel. ‘Tamplaria ce delimiteaza spatiul incalzit este din PVC, cu geam termoizolant dublu, avand o rezistenta termica de catalog de 0,5 m°K/W. Lucamele de Ia acoperis si tampliria de la gtupurile sanitare (opt ferestre 0,3 mp) sunt din lenan de rasinoase. Finisajele interioare sunt obismuite: - tencuieli de cea. 2 cm grosime la interior. zugrveli obignuite cu var lavabil si ulel; = perejii grupurilor sanitare sunt placate cu faianta; - pardoseli —parchet, gresie si mozaic; ~ pereti interiori sitavan ~ var Javabil ~ tamplarie interioara —Jemn gi PVC Finisajele exterioare: ~ teneuieli de cca, 3 em, cu finisaj de praf de piatra si caramida aparenti; ~ tamplarie PVC si lemn (de la grupurile sanitare si lucamele de la nivelul podulwi); ~ invelitoare tigla ~ soclu din fencuiala amprentata Finisajele exterioare_existente sunt in stare buna la nivelul straturilor vizibile, nefiind observete zone unde tencuiala este c&zut parjial sau total. Acest aspect se datoreaza anului de constructic al cladirii (1988), cladirea avand aproximativ 29 ani 1Se,crawinectsen Side Se aaa iinet Se Fg)? ee eetemen 2 ddl sha bret pale Suseatee Ermat glahitecigal on Datorita nefunctionarii corecte a jgheaburilor si burlanelor de scurgere s-au constatat zone afectate de umezeala. De asemenea s-au observat zone cu tasdri ale trotuarelor din jurul clidirii, cu degradarea sau lipsa dopului de bitum ce etanseaza imbinarca trotuar — soclu. Acest aspect poate conduce la infiltrafi nedorite de ap’ in zona fundatiei : Clidirea prezinté drept clement de umbrire a fatadelor_ o streasina de 0,8 m pe tot perimetrul cladiri gi cte 0 tersait in suprafata de 4,07 mp gi 4.46 mp, la etajul 1, pe fatadele Vest, respectiv Sud. Buslanele de scurgere a apei pluviale de pe acoperis nu sunt suficient departate de soclul cladirii, umezind soclul si putand provoca infiltratii in zona fundatiei, fapt ce ar conduce la deterioraiea fiziea a consiructiei. La viltoarele lucrari de modernizare ate cladi nou sistem de scurgere care sa evite acest fenomen nedorit. -LEMENTE DE ALCATUIRE A STRUCTURI DE REZISTENTA Conform expertizei tehnice calitative: rructura de rezistenta este alcanuita astfel: © clemente verticale - structura mixta: zidarie confinata; zidarie simpla (ZNA) - zidarie cu clemente pentru confinare din beton armat; © elemente orizontale ~ plansee si grinzi realizate monolit: scarile sunt realizate din elemente de beton armat realizate monolit. Forma si dimensiunile in plan Forma dreptunghiulari in plan cu dimensiunile maxime in plan L x 1: 22,37 x 15,93 m; Forma si dimensiunile in elevatie Perefii au grosimea de 38 cm Ia exterior, respectiv 30 em inclusiv tencuiala, la interior. Tnaltimea parterului = 2,75 m, iar grosimea plangeului peste parter este de 15 em; Tnaltimea etajului = 2,75 m, iar grosimea plangeului peste parter este de 15 cm. Infrastructura este realizata dupa cum urmeaza: = perefi structurali din zidarie simpla pe linia elementelor structurale ale suprastructurii cat si suplimentari fata de acestia: ~ peretii exteriori sunt din caramida cu goluri verticale GVP 30 cm + tencuiala $ om si au grosimea totald de 38 cm. = plangee peste sol si peste ultimaul nivel realizate din beton armat turnat monolit; ~ fundajii izolate tip bloc gi cuzinet din beton armat sub stalpi si continue sub zidarie. In urma examindrii vizuale realizate cu ocazia relevasii s-a constatat siarea buna a cladirii, aceasta nesuferind degradari importante de genul: = fisuriinelinate in peretii structurali ~ fisurinelinate in buiandragi ~ fisuri in plangee; 12SG, GTARHITECT SRL SS.STeREC) - bree et : 5 towne 2 fg or re Does 2022, vod fe Bese etl Taonsowoe Evmat terteetematcate - fisuri fn peretii din zidarie si desprinderi pe contur ale panouritor de ridarie Rosturile de dilatare — cladirea nu are rosturi de dilatare. La exeminarea trotuarelor din jurul cladirii se constata citeva zone cu tasari ale terenului, taSiri care ar putea afecta fundatia cladirii in timpul precipitatilor. Se constata si unele probleme descrise anterior, ale sistemului de scurgere a apei pluviale. _Avénd in vedere costul relativ ridicat al modernizariitermotelnice, care majoreazd in final valoarea cladirii, se considerd rational si oportun ca modernizarea energeticd sd se realizeze pe fondul unei structuri de rezistentéi cu un grad ridicat de siguran{a. Prin urmare, inainte de reabilitarea termicd se recomanda si executarea wnor lucrdri privind cerima Al “Stabi Este obligatoriu ca in timpul ceptibile de a se exercile asupra cladirii sd nu aibé ca efect producerea unuia din urméitoarele evenimente itate st rezistenja” menfionatit in Legea 10/1995 (Calitatea in construc} si mai ales dupa reabilitarea termotehnicd si energeticd, actiunile s - pribusirea totald sau parfialé a constructie =producerea nor deformatit si’ sau vibrajtt de marime inacceptabild pentru exploatarea normalé - avarierea elementelor nestructurale (inchideri, compartimentari finisaje) a insialayiilor purale: gia echipamentelor ca urmare a deformatiilor excesive ale elementelor stru: roducered, ca urmare a unor evenimenie accideniale, a unor avarti de tip prabuyire progresiva, isproportionate in raport cu eauza care le-a produ ELEMENTE DE IZOLARE TERMICA Peretii exteriori sunt realizati din caramida cu goluri verticala tip GVP 30 cm, grosimea cu tot cu tencuiala si finisaje find 38 cm. Peretii de inchidere sf cei de compartimentare sunt realizati tot din zidarie de cAramida ~ nu prezinta clemente de izolare termica. Buiandrugii ferestrelor sunt realizagi din grinzi de fatada din heton armat monolit de 30 com grosime, placat cu BCA 15 em, prevazute la partea inferioara cu un rebord de 10 em indltime, Planseul peste witimul nivel (spre pod neinealzit) este din beton armat tencuit cu mortar din ciment si var si are grosimea totala de 15 cm. Stratul termoizolant din vata minerala este degrada si va fi considerat cu o grosime medie de 5 em si o depreciere de 50% (factor de majorare a conductivitatii termice de 1,5). Planseul de peste sol este din beton armat cu grosimea de 15 em si mu are previzuti nici o izolafie termici. Soclul perimetral nu este termoizolat. ‘Tampliria exterioard este din PVC, cu geamuri termoizolante si are rezistengé termic& de catalog de 0,5 m2K/W. Datorita sistemului constructiv tamplaria are rezistenta termica normata : R= 0,50 m2K/W si permite un numar de schimburi de ser cu exteriorul : n, = 0,6 sch/h. Tampliria exterioara, exceptind lucamele podului, corespunde cerintelor normativului anexei 41 Ordinul nr. 2513/2010 1BS.C, GTARHITECTS.RL. 2 rolectare ginginerie ~ aorass2008 Ro irosoasz 4 RATS Sal, Siz Elona Dowmna rr. 20:22, |” Sistas joer eee Enna Santee oral com privind modificarea Reglement&rii tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor, indicativ C 107-2005" (Rminim = 0,5 m?K/W). INSTALATIA DE INCALZIRE SI DE PREPARARE A APEI CALDE DE CONSUM Necesarul de caidura estimat pentru cladire este de aproximativ 69 kW determinat conform SR 1907-1.2 pentru urmétoarele conditii climatice de amplasament: -comuna Ion Neculce; zona climatica II, de temperatura te =- 18°C; zona eoliand TV, in localitate V~4,0 mis, in afara localitayii V=4,0 m/s; Agentul termic este produs de o central termicé murala in condensatie, pe combustibil gazos, monlaté in cladirea C1 de pe teremul Primariei. Centrala termicd are o putere nominala de 92,3 kW. Conductele tur/ retur de la central nu sunt izolate si sunt de doud tipuri: un circuit tur! retur cu conducte din ote! si un circuit cu conducte din PPR. Circuitul cu conducte din otel alimenteaza radiatoarele din fonta iar al doilea circuit cu conducte PPR alimenteaz’ radiatoarele in tabla de orel Distributia agentului termic se realizeaza prin sistem bitubular, iar racordul coloanclor se face la nivel parter. Distributia de la cladirea centrale termice la cladirea studiata este realizata prin conduete montate ingropat in pamant, Instalajia de incdlzire din cladivea studiata este realizata in sistem bitubular ou distribufie inferioara si superioara. Corpurile de incalzire sunt din fonta si ofel, montate in zona ferestrelor si sunt echipate cu robineti de reglaj pe tur si pe retur nefunctionsle in cea mai mare parte. Sunt alimentate de la coloanele verticale aparente, neechipate cu arméturi de echilibrare atat la nivel parter, cat si la nivel etaj, Coloanele de ofel pentru transportul agentului termic in cladire nu sunt izolate termic. Inspectia efectuata asupra instalajiei de incalzire a cladirii a condus la inzegistrares corpurilor de incdlzire din cladire. Corpurile de incalzire sunt tin fonta si ofel ~ diverse tipodimensiuni Instalaia de iicalzire interioard a eladirii dispune de 32 de radiatoare din fonta si otal t prevazute cu robinete coltar de tipul dublu reglaj ra Corpurile statice vechi au fe posibilitatea de reglare a temperaturii incintei, multe din ele nemaitfiind funetionale. Instalatia de incdlzire interioari este caracterizatd printr-o funefionare anormalé, eficiena slaba a transferului termic fiind consecinté a depunerilor de materii organice si anorganice in interiorul corpurilor de incalzire si al tevilor. Necesarul total de caldura pentru asigurarea incalzirii spatiilor, rezultat din calcule este de aproximativ. 69 KW calculat in condifiile nominale: tr=90°C, te=70°C, ty=20°C, te= -18°C. Datorita faptului c& centrala termic& (cazanul) este in condensatie, iar corpurile de inealzire sunt dimensionate pentru funcfionarea la regim de temperatura tr=90°C, te=70°C, nu se permite realizarea fenomenului de condensatie in focarul centrale’ si implicit randamentul real estimat este . 48.0, GTARHITECT SRL. olactare gingmierie ze Ro tosses 9 ag Sane Doar. 20.2, a)2, Seo 4 peas fe veanacior Enel: giehtes@gracon ca la 0 centrala termicd obignuita, adica de aprox.: 88-90%. in vederea functiondiii cazanului din centrala termicd la randament maxim se impune redimensionarea instalatiei de utilizare a agentulut termic la un regim de temperaturi: t=90°C, te=70° , fe= -18°C, Aceasta va permite funcjionarea cu 0 eficienti termica de 107% (cazanul va fimetiona in condensafie gi va utiliza inclusiv ealdura latenté de condensare a vaporilor de ap’ din gazele de ardere), Alimentarea cu agent termic pentru incdilzire se face printr-un racord 1" care pleaca din racordul de Tur al buteliei de amestec. Datorita subdimensionarii racordului si probabil a colmattrii corpurilor de incalzire a fost nevoie de montarea a dou’ pompe in paralel pentru a putea satisfice nevoia de inealzire a consumatorului Remarcim totodata lipsa izolatiei termice a conductelor sia buteliei de amesiec din camera centrale! termice, ‘Alimentarea eu apa rece a claditii se face printr-un racord la reteaua existenta in zona, consumul fiind contorizat prin intermediul unui apometra. Distributia interioara de apa la grupurile sanitare de la nivel parter si etaj se realizeaza prin intermediul unei coloane din OLZn neizolata, montata aparcat Grupurile sanitare de la parter si etaj sunt alimentate doar eu apa rece. In calculele de audit energetic, pentra a putea pistra baza de comparatie corespunz&toare nivelului standard de confort, vomn considera ca si aceste chiuvete sunt alimentate cu apa calda menajerd. in incdperea bucitarie este montat un hoiler electric care alimenteazi cu apa calda spatatonil Clidirea existenta este racordaté la retea de canalizare. Colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare se va face prin coloane si colectoare din polipropilena PP, iar evacuarea acestora se va face Ia reteaua de canalizare exterioara din curtea incintei. de unde sunt deversate spre refeaua de canalizare stradala INSTALATIA DE ILUMINAT In prezent, Ge proprietate a cladirii. Contorul pentru masurarea energiei electrice consumate este amplasat ling’ firida. Din aceasté firida se alimenteazi tabloul general amplasat la exterior, in peretele cladirii in stnga accesuilui secundar. Distributia electrica in cladire se realizeaza din tabloul electric general prin circuite separate, de unde se alimenteaza instalatiile de iluminat si prize Instalatia electrica de ifuminat interior este realizata eu aparate de iluminat mor dotate cu lampi fluorescente gi LED. Claditea este dotata cv iluminat exterior doar la accesul principal, Circuitele de ituinat si de prize sunt realizate cu conductoare din aluminia (Al) si cupra (Cu) pozate in tuburi de protectic din pve, montate ingropat in tencuiala gi aparent. in urma vizitei pe teren si a studiului foto s-au observat circuite pe pereii exteriori ai cladirii, prize etange si neetange montate pe perete Langa tabloul electric general. sorpul de clidire este alimentat dintr-o firid& de brangament amplasaté la limita ntate aparentCR S.C. GTARHITECT SRL. cxgh SE FO Tras Aparatele de iluminat au fost partial inlocuite, existi o mare varictate de forme si dimensiuni. Exist numeroase sali in care aparatele de iluminat nu sunt adecvate funcjiunii (ex, lustre cu surse incandescente). Aparatele nu sunt dispuse corespunziitor fat de directia razei viguale a utilizatorilor spafiilor. Nu exist un sistem de iluminat de siguranja de evacuare la nivel parter si ctaj. Nu existé un sistem de iluminat de panie& la nivel parter ‘Nu existi instalatie de paratrasnet. Instalafia de iluminat interior are o putere instalata de aproximativ 3.5 kW. CONCLUZII FINALE PRIVIND STAREA ACTUALA A CLADIRIT Imobilul se prezinti intr-o stare fizica buna, fiind necesare lucriri de modernizare energetica a anvelopel cladirii, cat si a instalafiilor aferente construcfici. Finisajele interioare au fost reficute de-a hingul timpului fara ins’ a se realiza Iucrari de termoizolare. Tampliria exterioara este din PVC, cu geam termoizolant dublu (exceptand feresirele de la grupurile sanitare) si se afla intr-o stare fizic’ bund Instalafiile interioare prezintA uzurd normala, efect al celor 29 de ani de funcjionare. s impune ca la reabilitarea energetica a cladiii sa se realizeze inclusiv reabilitarca instalatici de incalzire (reproiectare si executie refea conducte in interiorul camerei centralei termice, inlocuire/ modernizare rejea de transport si distributie, coloane si radiatoare). Lucrarile propuse nu adue modificari-de ordin volumetric sau structural, prin prezentul proiect fiind prevazute doar lucrari de reabilitare in vederea cresterii eficientei energetice. In consecinta, suprafata construita, suprafata construita desfasurata si cea utila a cladirii~'Sediu primarie raman neschimbate. De asemenea, indicatorii teritoriali POT, CUT raman neschimbati 2.3 Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publico Scopul proiectului il reprezinta cresterea eficienjei energetice in Comuna fon Neculce din judeful lasi Obicctivul general al proiectului il reprezint’ cresteres eficienjei energetice a primariei comunei Ion Neculoe, Obiectivele specifice ale proicetului ,Reabilitare sediu priméirie pentru cresterea eficientei ‘energetice, in comuna Jon Necuice, jud. Lasi”, care vor conduce ia indeplinirea obiectivului general al accestuia sunt ediului d Reabilitarea termicé a sedivlui primdriei comunei lon Necuice prin realizarea de lucrari de crestere a eficiente! energetice “k Realizavea de tucrari conexe care contribuie la implementarea proiectuliti Cladirea a fost construita in anul 1988, fiind amplasaté in sat Razboieni, comuna lon . 16Sg.GLARHITEGT SRL. & oo : 0 #7053402 20 ag Si Bona Door nr. 20:22, 2312, Bios te o Sor ss 0743 12012 Ei ace mato Neculce, judetul Iasi. Clidirea, cu regim de inaltime PIE are: ‘+ Suprafita uila totala = 596,05 mp © Suprafata construita = 358 mp © Suprafata desfesurata = 713 mp Lucratile care vor contribui la realizarea obicctivului specific si implicit a obiectivului general, se impart in: 1. Masuri de crestere a eficienfei energetice in clidirea sediului primirici Ton Neculce: 4 Lucrari de reabilitare termicd a elementelor de anvelopa a clidirii “4 Lucrari de modernizare a instalatiilor cladirii I, Masuri conexe care contribuie Ja implementarea proiectului ~ chettuieli dligibile + Arhitectura - Reparatii tencuieli in jurul tocurilor si pervazelor; - Inlocuirea sistemului de colectare si evacuare a apelor meteorice de la nivelul sarpantei © demontare jgheaburi si burlane din tabla; © procurare si montaj jgheaburi si burlane noi: - inlocuirea streasinii infundate existente cu o solufie realizata din lemn, tratata corespunzator antiseptic si ignifugat © desfacere streasini si pazie; ~ inlocuire pardoseli exterioare (terase acces+ balcoane)- gresie exterior antiderapanta - inlocuire balustrada metalica (terasa acces secundar + baleoane) - demontere si montare aparte aer conditionat ~ demolare sobe existente ~ Createa de facilitati si adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilitati ©” construirea unei rampe pentru persoanele cn dizabilitati, la aceesul secundar; "= turmare rampa din beton simplu * placaj de gresie exterior antiderapanta3.0. CTARHITECT SRL roledae gi inginer ~pamiseacoe . fo trasaseo log St Bona oars 20-22, (22.2, Sous, del Jevonsorzcn Ernst prectBgmatcam = balustrada metali a © remodelarea grupului sanitar de la parter (prin demolati, umpleri goluri existente si recompartimentari), pentru a crea un grup sanitar now, destinat persoanclor cu dizabilitati. © Demolari ziduri de caramida pentru creare goluri + Umplere goturi existente = Compartimentati din panouri HPL + Teneuieli + glet+-var-la tavane = Hidroizolati sub placi ceramice © Placaj faianta + Demontare isi (bai remodelate parter) = Usi interioare- lemn (bai remodelate parter) “4 Instalati sanitare = Inlocuite tevi si robineti = Dotare grup sanitar nou, pentru persoane cu dizabilitati (1 lavoar + 1 we pentra pets, cu dizabilitati) + Instalatii electrice - fnlocuire conductori si cabluri de energie, prize, tablouri electrice ~ - Montare paratrasnet — cheltuieli Ul, Miasuri conexe care contribuie Ja implementarea proiectulu neeligibile Arhitectura = Desfacere perete PVC (acces secundar) - Perete gips carton (acves secuadar) - Inlocuire finisaje interioare * Glet + var -la pereti si tavane + Hidroizolatii sub placi ceramice * Placaj faianta ® Pardoseli granit * Pardoseli parchet- dublu stratificatS.C. GTARHITECT SRL _proieciare si ngnerie eeraaeae io arose * (apt St ns Deana oe 2022, (25,2 Srousjoig o 0749082 012 3 gtartoc am con, = Demontare usi © Usi interioare-lemn ~ Inlocuire balustrada (scara interioara) + Instalatii sanitare - Inlocuire objecte sanitare 19+S.C. GTARHITECTS.RL. Broveciae $1 -Ezasoo4 Ro vee 2 tag Sx Sane Gaara. 20-22, (3), Soo. i ‘ot ss ors3012012 Esnat:glateecpgratcom 3. Descrierea constructiei existente 311 Particulatitafi ale amplasamiontului: a) deserierea_ amplasamentul terenului, dimensiuni in plan); (localizare - intravilan/ extravilan, suprafata Amplasamentul investijiei este localizat in intravilanil comunei Jon Neculve, sat Razboieni, nr. cadastral 61313, judequl Iasi. Terenul pe care se afl cladirea ce va fi supusa reabilitarii termice are o suprafata totala de 3018 mp. Suprafata si forma terenului: 3018.00 mp si o geometrie poligonala. Dimensiunile terenului: 52,84 m x 52,75 Categoria de folosinta a terenulwi - folosinfa actual: - curti constructii Pe terenul identificat cu nr. cadastral 61313 se afla edificate urmatoarele constructii: C1 ~ constructie anexa C2 - sediu primarie C3 — constructic anexa C4 ~ constructie anexa Dintre aceste constructii, doar cladirea C2 — Sediu Primarie Jon Neculce — face objectul investi Cea mai apropista eladire (C1 — constructie anex’) invecinata se afl& la 0 distanja de 0,87m fata de constructia propusé pentru reebilitare (C2 — Sediu Primarie). ° b) relatiile cu zone tnvecinate, accesuri existente sisau ci de acces posibile; Terenul este accesibil din DC 95 D/1, situat in partea de sud-vest a amplasamentului, Vecinatati: +N -5.37 m_ - domeniu privat (nr.cad. 60161); + V -8.601m —- domeniu privat (nr.cad. (524-434)/1/1/7); +. E -22,02m -domeniu privat (nr.cad. 60741); + $= 13.31 m_ -domeniu privat (nr.cad, 524-434/4), Totodati, accesul pénd la sédiul priméiei se realizeazi pe terenul in suprafati de 1947 mp (calea de acces), care se afla in domeniul public al comunei lon Neculee. ¢) datele seismice si climatice; Jn extras dupa “Microzonarea teritoriului judetului lagi" Ivand in calcu) caracteristicile geomorfotogice si natura terenului de fundarc, s-au determinat variatii ale intensitayii seismice de 21 grad seismic. Dupa normativul P100/1-2013 (zonarea teritoriului Roméniei} in termenii de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare si in termenii de perioada de control, se indica urmitoarele valori caracteristice pentru amplasament: ~ accelerafia terenului pentru proiectare ... 25.8S.C. GTARHITECT SRL. proleciare g inginerie —Pececete ¢ hone RO 17052482 1 (ap) St Gene Doar rx 202, 25)2, Brus de os fercra ror tanec com - perioada de control ...... Zonarea teritoriului Romaniel in termeni de valori de varf ale accelevatiet ternulul pentru proiectare, dy, ‘pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ant srioada de controt (col) T-a spectrului de raspuns teritoriului Romanied in terment de © Perioada de control (colt) a spectrului de raspuns, pentru cutremure avand IMR = 100 ani, conf fig. 3.2 si tabel 3.1 din P100-1/2006: Ty =0.0Tse0; T, =0.7s0e; Ty =3.0see Elemente climatice: 21SC. GTARHITECT SRL RO Tres2ese “aS: ana Desa. 20:22, 22, Bea 4 de ag fe aoraceoe Ennal glatieciQgmatcon E Zona judetului lasi este situaté tntr-un climat temperat continental cu nuanf’ excesiva. caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9-10°C (gi cantitati: medii de precipitatii de 500-600 ‘mim, Teritoriul judejuiui lasi se ineadreaza intr-un climat specific farii noastre per ansamblu si anume cel temperat-continental, dar caracterizat prin nuante mai excesive in zonele colinare si ‘nuante mai blinde in zona de podis, cu diferentieri ale elementelor climatologice atat in timp eat si in spatiu. Elemental climatic care scoate in evidenta cel mai clar o intrepatrundere a mai multor factori climatogeni care acjioneazi asupra zonei analizate si influenta acestora, este temperatura aerului. Cateva exemple de factori climatogeni ce afecteaza in mod pozitiv sau negativ suprafaja sunt vinturile, energia reliefului, radiatia solard globala, dinamica atmosferei si nu in ultisnul rand natura suprafefei adiacenie, Astfel valoarea energiei de relief creazA deosebiri climatice relativ mari. Aceasta variaza intre valori incepand de la 80-145 mn, valoarea mini 360 m valoarea maximd. De aici rezulti diferente de temperatura ale acrului intre vai gi interfluvii de la 0.5°C pana la 2°C ajungand pe perioada iernii si la o valoare diferita cu pana la 3° C cauzand si inversiuni termice ce provoaci ingheturi prelungite ori umezealai mai ridicat’ ca si in cazul albiei si ajunge pi Bahluiefului ori paraului Ciuica. Dinamica atmosferei este factorul climatogen eu un rol-major in zond,fiind generate de o'serie de centri barici care pun in miscare masele de aer pe anumite directii si perioade de timp. Intensitatea normata a Incarcarii data de zapada a fost calculata conform CRI-I- 3-20 12. Zonarea teritoriului Romaniei dupa intensitatea normatit a inedredrii dati de spade S-a facut conform normativ CR-1-1-3-2012: Se Yn Hye, 6, *8y4 unde: 7 ~factorul de importanta — expunere pentru actiunea Zapezii; conform tabel 4.1, pag. 10; pentru clasa IIf de importanta = 1.00; 2SG. GTARHITECT SRL. Proteciare slinginérie™ ea Fo iosaea 9 tag: Se. ono Cowman 2022 (65)2, Brod, tl ge Saieeorssorzor Eaat stanteci@gnei.can 4, coeficient de forma al incarcarii din zapada pe acoperis, se calculeaza.conform cap. 5, pet. 5. 80: She - valoarea caracteristica a incarcarii din zapade pe sol in amplasament, conf fig.3.1, pag.8; 2.50kPa; ©: _ coeficientul de expunere al constructici in amplasament; coeficientul termic; - are valoarea 1.00; 5, =1.00*0.80*0.80#1.00* 250 = 200daN/ mp ~ coeficient partial de siguranta = 1,50 - starea limit ultima de rezistenfA si stabilitate, sub acfiunea gruparilor fundamentale. ~ coeficient partial de siguranta = 0,40 - starea limita ultima de rezistenta gi stabilitate, sub acjiunea gruparilor speciale. Coeticientii parfiali de siguran{a g miultiplica intensitatea normatt, in vederea obtinerii ii normale de calcul. Prin aplicarea acestor coeficienti se omogenizea7A nivelul de reare cu 28pada'a elementelor usoare intensi asigurare, compensind sensibilitatea mai ridicatd la supraint expuse, Incarearea din zipada (conform Codului de proiectare CR 1-1-3-2003): Incixcarea din zipada este de 2,3 KN/mp, pentru un interval de recurenfa de 50 ani. - Din punctul de vedere al incdredrii din vant: ¥ SERIE Me ~ Intensitatea normaté a inc: ji data de vant a fost calculat conform Cod de proiectare, Indicativ CR 1-1-4-2012 inedreari date de vant. - valoarea maxima a presiunii vantului la inaltimea z deasupra terenului, se determina cu elatia: nj *e (z)Fe,S.C, GTARHITECTSRL. ovectare g nginerie aes J BR Troszen2 2 DUPE 4 i Siz Bene Downs: 202 | 68)2, Braud, oe os Srveorescrz012 Erna ghee ® gy ~presiunca de referinta a vantului definita in cap. 6 = 0.60kPa; « (2) _ gctorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului, definint in cap. 11 = . factorul de rafala, conform capitolulisi 10; Coeticientii parjiali de sigurania multipli in vederea obtinerii intensitifii normale de calcul. Presivnea de referint’ a vantului (conform Codului de proiectare NP 082-04): Presiunea de referinfé a vantului pentru amplasamentul in discutie, este de 0,70 KPa, mediaté pe 10 min, Le 10 m pentru un interval mediu de recurenfa de 50 de ani. intensitatea normata a inciredrii date de vant, Adancimea maximd de inghet (conform STAS 6054-77): ‘Adancimea maxima de inghet este de 90 — 100 om de Ja cota suprafetei terenului natural (cota forajului). Litostratigrafia terenului de fundare: ‘Amplasementul clidirii a fost stabilit de beneficiar. S-au executat trei foraje. Localizarea forajelor a fost responsabilitatea autorului, S-au recoltat probe de roca din fiecare interval litologic. S-au respectat prevederile din normativ: NP 074-2014 & EUROCOD 7: SR EN 1997-1/ 2006. @) studii de teren: (j) studiu geotehnic pentru solujia de consolidate a infrastructurit conform reglementirilor tehnice in vigoare —s-a anexat la prezenta documentatie studiul geotehnic; (ii) studii de specialitate necesare, precum studi topografice, geologice, de stabilitate ale tereaului, hidrologice, hidrogeotehnice, dupa caz. S-a anexat Ja prezenta documentatie studiul topografic. Celelalte studii nu fac obiectil ivestitiei. ¢) situafia utilitatilor tehnico-edilitare existente; ‘Alimentarea cu apa este realizata printr-un brangament la reteaua local de apa existent, clidirea fiind bransata Evacisarea apei menajere este realizata printr-un racord Ja reteaua local de canalizare existent’. Alimentarea eu energie electric este realizata prin intermediul unui bransament electric. Energia termica pentru incalzire se obtine prin intermediul unei centrale termice pe baza de combustibil gazos, amplasata inte-o cladire anexa (cladirea C1). Cladirea este bransata la reteaua de gaz natural din zona. f) analiza vulnerabilitafilor cauzate de factori de risc, antropiei si naturali, inclusiv de schimbiri climatice ce pot afeeta investitia; : 24SC, GTARHITECTSRL proieciafe §ngnerie “weameosco0e Ro osasee log, Sx ans Ona 2022, a2, Brew 6 es ta Sat +8 0749012012 et En getteeggmet com 7 ‘Apa subterani nu a fost intereeptati in foraje. Forajele executate anterior pe acest teren, au evidentiat nivelul apei, la cote variabile, ea fiind cantonata de regula in orizonturile care prezintit intercalafii de nisip sau deasupra pachetelor de argild slab permeabile. Pentru aliniamentul constructiv nu au fost semnalate probleme de stabilitate local, in contextul regional prezentat. ‘Amplasamentul nu este inundabil. Declivitatile de panta ale terenului au 0 valoare medie de 1.1 %. Distante pand la paritul Ciunea este de cea. $00 m iar pana la Babluiey mult mai mult, Cateva exemple de factori climatogeni ce afecteaz’ in mod pozitiv sau negativ suprafaja sunt vanturile, energia reliefului, xadiatia solar globala, dinamica atmosferei si mu in ultimul rand natura suprafetei adiacente. Asifel valoarea energie! de relief creazi deosebiri climatice relativ mari, Aceasta varieza fntre valori incepdnd de la 80-145 m, valoarea minima si ajunge pana la 310- 360m valoarea maxima. ©) informatii privind posibile interferenfe cu monumente istorice/de arhitecturd sau situri arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinati; existenfa condifion2irilor specifice in cazul existentei unor zone protejate. Nu este cazul 3.2 Regimul juvidie: a) natura proprietatii sau titlul asupra constructiei existente, inclusiv servitufi, drept de preemptiune; Clidirea primariei si terenul aferent se afld fn intravialul comunei Jon Neculce si se afla in domeniu! public af comunei Ion Neculee. Imobilul a fost achizitionat in amal 2006 de catre Consiliul Local Comunal Ion Neculeo conform Contractului de vanzare-cumpirare nr. 8695/ 18.12.2006, Ulterior aceasta a trecut in domeniul public al comunei fon Neculee, confoo HCL nr. 41/ 19.10.2016 si HCL nr. 12/ 26.01.2017. HCL nr. 12 a fost supusi controlului de legalitate din partea prefecturi judefului lasi, obsinand Avizul de legalitate nr. 2047/ 09.02.2017, Astfel imobitul cu numar cadastral 61313 se afla in proprietatea publied a comunei Ion Neculce. SERVITUTI - Conform extrasului de cart ~ 9276/ 07.11/2007 CVC nr, 8695, din 18.12.2006 Intabulare, drept de servitute de trecere pe termen nelimitat pe parcela CC(1-1)/4(2823- 2823/1) pe termen neilimitat in favoarea: 1. CC(L-1/1(2823-2823/1}- NC (524-434)/1; 2.4 2/1(2822/l); 3. LA(2828); 4. DRS (2828); 5. AG(2830), 6. CC(1-1)/3(2823-2823/1) ne (524 A434y3; 7. A2/3(2822/3); 8, L3(2821) inscrise in CF 384 a UAT Ion Neculce. = 208/01.01.2008 CVC nv. 7563, din 19.12.2007 Intabulare, drept de servitute de trecere pe termen nelimitat pe parcela CC(1-1)/1(2823 2823/1) in favoarea parcelei ICC din CF 613. ~ 207/11.01.2008 CVC nr. 7562, din 19.12.2007. funciaraSC. GTARHITECT SRL proieciare $i nginerie wena Fo wrosetsz ® Jag Sir Gana Doan ne. 2022, 35)2Eeou joel ng {eh ssoresoiz012 rah gama 1b) destinatia constructiei existente; Constructia care face obiectul reabilitirii termice are destinatie de sediu administrativ al Primétiei comunei Ion Neculce. Aceasta va funcfiona in continuare tot ca sediu de primarie. dupa iniplementarea prezentului proiect ¢) includerea constructiei existente in listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii naturale protejate, precum si zoncle de protectie ale acestora si in zone construite protejate, dupa caz; - Nu este cazul 4d) informativ/obligativ/constringeri extrase din documentafiile de urbanism, dupa caz. - Nu este cazul 3.3 Caracteristici tehnice si parametri specifici a) categoria si clasa de important; Categoria de importanté (conform HGR nr. 776/ 1997) - C Clasa de importanfa. (Conform Codului de proiectare seismic P100/1 — 2013) - I b) cod in Lista monumentelor istorice, dupa caz; Nueste cazul ©) an/ ani/ perioade de constrtire pentru fiecare corp de constructie; Constructia supust realibitarii— C2 — Sediu primarie a fost construité in anul 1988, Constructiile C1 si C3 — constructii anexe, ce nu fac obiectul prezentei investitii au fost edificate in anul 1988. 4) suprafafa construiti Suprafuja construita existenta claire C2 — sediu primarie: 338,00 mp ¢) suprafata construita desfigurati; Suprafala consteuita desfisurata existenta clidize C2 — sediu primarie: 713,00 mp f) valoarea de inventar a constructiei; Valoarea de inventar a constructiei este I 31.12.2016 — 1.039.672 lei. 2) alfi parametri, in functie de specificul si natura construetiei existente, Caracteristicile termotehnice ale materialelor de constructie.86, GTARHTECT SRL A proweare 9 honene 5 ‘agi, Sir Elona Doamne ni. 20-22, eid) Se Suinsoton | car gtateczgiatican eo _Perete exterior tip 1 - PE1 (zidarie din caramida GVP 30 cm) Strat 3 a Coef. da p | oe By | [m_| [W/mKj | majorare | [Wim] | tke/m?) | [kg] | ecw) | Ri 0,125 mortar var 04 [07 103 | 0721 | 1.600 | 840 | 0,055 Zidarie GP 300m | 0.3 | 064 | 1,03 | 06592 | 1.325 | 370 | 0455 mortar ciment 004] 087 [1 s7_| 1700 | 840 | 0.042 Re [0.042 = Ren! 10,719 Ariile exterioare PEI {m?} N 8 E w Aria im] | 10403 | 94,75 | 7601 [ 7414 © Planseul peste ultimut nivel Strat 5 a Coef. de 2 cp By : Im|_| [W/mK] | majorare | (W/mXj | [kg/m] | {J/kgk] | im?K/W] Ri [0,125 mortar var 005 |_07 103 | 0,72 | 1.600 | 840 | 0,069 beton armat ois [174 id ior [2500 | 340 | ‘0.079 | vata minerala | 0,05, 0,04 15 0,06 0,833 Re 0,042 zr I Rest! 1,148 Arie totala planseu: Sr= 328,71 m? © Tamplarie PVC: Tamplarie PVC N Aria [m?] 17,28 ¢ Tamplarie lemn cuplata EST: 2.42 Reristente termice tamplarie: * PVC=050 KW © Lemn = 0.36 m°K/W © Usi spre windfang = 0,5 m’K/W Suprafata usi_ spre windfang: 5.25 m? * Tipul si culoarea materialelor de finisaj fa exterior: alb - gri 27wR So. GTARHITECT SRL. E ASB Ro sce si Br oe conn 2028, aioe | Sasmete Poot gantecogratcon Elemente de umbrire a fatadelor: o streasina de 0,8 m pe tot perimetral cladirii si cate o terasa in suprafata de 4,07 m? si 4.46 m’, la etajul 1, pe fatadele VEST respectiv SUD. ® Plansen peste so} PL. sol: { Strat F 2 | Coef. de oy i] [Wink] | majorare | {W/ok] | [kW] Ri 0,167 Pardoseala finita | 0,02 | 0,87 1,03 09) [_s40_[ 0,022 beton armat 02] 474 f 1 174 | [840 | ot umpluturapietris | 05 | 07 | 1 07 1,800 | 840 0,714 [Re I [0.084 t z Reso 4,102 | Perimetru planseu peste sol: 73,56 m Rezistenta termica echivalenta planseu peste sol: 3,27 m2K/W ‘Arie total planseu peste sol: Sr= 328,71 n? © Volumut spatiului incalzit : 1642,76 m> © Aria utila totala: 596,05 m* ; © Aria construita desfasurata: 713 m” 34 Analiza starii construcfiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice si/sau ale auditului energetic, precum, si ale studiului arhitecturalo-istoric in cazu] imobilelor care beneficiazA de regimul de: protectie de montment istoric si al imobilelor aflate in zonele de protectie ale montinentelor istorice sau iit zone construite protejate.-S¢ Vor evidentia degradarile. precum gi cauzele principale ale acestora, de exemplu: degrada produse de cutremure, actiuni climatice, tehnologice, tasiri diferenjiate, cele rezultate din lipsa de intretinere a construcfiei. conceptia siructurala inifiald gresiti sau alte cauze identificate prin expertiza tehnica. Conform expertizei tehnice, starew constructiei este urmatoarea: + Degradarea fizict a matertalelor structurt. = degradarca zid2riilor prin: ascensiunea capilara a apei (igrasie), efecte de inghet ~ dezghet, degradarea mortarului — nu exist zone de infiltrare cu afectarea tencuielilor exterioare, pete de mucegai sau alte tipuri de degradari la nivelul peretilox; = degradarea planseelor si a grinzilor de plangeu ~ nu sunt prezente degradari la nivelul planseetor din beton armat; - degradarea elementelor de lemn ale garpantei — elementele de rezistenti ale sarpantei din ema nu prezinti degradari majore; streasina infundati prezinti pete de sare din cauza infiltrafiilor date de degradarea invelitorii; ~incendiu — nu este eazulS.C. GTARHITECT SRL. roledlare s inginerie og FO 17052462 * fap, Sr ora Osama 4. 20-22, 3) 2, Br pit as ar eoresorzor2 tatectagral.c + Afectarea structurii din cauze neseismice: = cedarea terenului de fizndare (tasare uniforma/neuniform’) - mu exist fisuri sau tasiri neuniforme tx nivelul cladirii; - deteriorarea planseclor din incdrcari verticale (ruperi locale, deformatii excesive, vibratii) — mu sunt zone cu desprinderi gi sigeti ale elementelor din lema. + Afectarea structurii din actiuni seismice: - structura prezinta fisuri cu deschiderea de aproximativ 3mm care pot fi rezultate si din actiunea seismic, Conform auditubui energetic, staren constructici este urmatoarea > ELEMENTE DE ALCATUIRE ARBITECTURALA Constructia C2-Sediu Primarie a fost edificata in anul 1988, fiind amplasata la nr. cadastral: 61313, sat Razboieni, comuna Ion Neculce, jud. asi. Cladirea, de forma dreptunghiulara in plan, se compune dintrun singur tronson’cu regim de inaltime P+. Cladirea are deschiderile principale orientate Sud (fatada principala) si Nord (fatada secundara). Cladirea cuprinde incaperi cu functiuni specifice unei primarii: birouri specializate, secretariat, birou directorial, sala de conferinta, grupuri sanitate, inclusiv coridoare si holuri de acces Circulatia pe verticala este asigurata de o casa a scarii cu seara din beton amat, cu doua rampe inegale si podest de odihna. Casa scarii face parte integranta din spatiul incalzit al claditi. Cladirea este prevazuta cu o intrare principala, cu usi cu deschidere dubla si windfang (hol de acces principal) precum si o cale de acces secundara spre grupul sanitare de la parter. destinat publicului, Usile nu sunt previzute cu sistem automat de inchidere gi interfon dar in perioada de neutilizare stau inchise. Constructia este previzuté cu un acoperis tip sarpanta, cu invelitoare din tig element structural plica din beton armat de 15 cm grosime. Podul este neinealzit Jn anii din urma, planseul peste ultirhul nivel a fost termoizolat cu vata miner rala. Datorita conceptiei gresite si a executiei de proasta calitate ~ lipsa bariera de vapori, lipsa protectie mecanica- stratul de vata minerala s-a degradat aproape in totalitate si nu mai asigura nici macar ja, avand ca la modul satisfacator protectia termica @ planscului peste ultimul nivel. In calculele de audit energetic stratul termoizolant va fi considerat cu o grosime medie de 5 om si o depreciere de 50% (factor de majorare a conductivitatii termice de 1,5). Finisajele exterioare_existente sunt in stare buna la nivelul straturilor vizibile, nefiind observate zone unde tencuiala este cizuta partial sau total. Acest aspect se datoreaza anului de constructie al cladirli (1988), cladirea avand aproximativ 29 ani. Datorita nefunctionarii corecte a jgheabutilor si burlanelor de scurgere s-au constatat zone afectate de amezeala. |. De asemenea s-au observat zone cu tasari ale trotoarelor din jurul cladirii, cu degradarea 29(PAE ee Erna a cgnatcon EASES gh Se Elena oars 2022, SB] a2. Brave pein, fe ssoraoon sau lipsa dopului de bitum ce etanseaza imibinarea trotoar ~ soclu, Acest aspect poate conduce Ia {nfiltratii nedorite de apa in zona fandatiei. Cladirea prezinta drept element de umbrire a fatadelor_o streasina de 0,8 m pe tot petimetrul cladirii si cate o terasa in suprafata de 4,07 nv si 4,46 m?, la etajul 1, pe fatadele VEST respectiv SUD. Burlanele de scurgere a apei pluviale de pe acoperis nu sunt suficient departate de soclul cladirii, umezind soclul si putand provoca infiltratii in zona fundatiei fapt ce ar conduce la deteriorarea fizica a constructiei. La viitoarele Inerari de modernizare ale cladirii se va realiza un nou sistem de scurgere care sa evite acest fenomen nedorit. > ELEMENTE DE ALCATUIRE A STRUCTURII DE REZISTENTA Conform expertizei tehnice calitative: i Structura de rezistenta este alcatuita astfel: elemente verticale - structura mixta: zidarie confinata: zidarie simpla (2) A) — zidarie cu elemente pentru confinare din beton armat; elemente orizontale ~ plangce si grinzi realizate monolit: scarile sunt realizate din clemente de beton armat realizate monolit. Forma si dimensiunile in pla Forma dreptunghiulara in plan cu dimerisiunile maxime in plan Lx 1 Forma si dimensiunile in clevatie Perefii au grosimea de 38 cm la exterior, respeetiv 30 cm inclusiv tencuiala, la interior. Inaltimea parterului = 2,75 m, iar grosimea planseului peste patter este de 15 om. Inaltimea etajului = 2,75 m, iar grosimea planseului peste etaj este de 15 em. Infrastruetura este realizaté dup’ cum urmieazd: pere{i structurali din zidarie simpla pe linia elementelor structurale ale suprastructurii cat si suplimentari faz de acestia: peretii exteriori sunt din caramida cu goluri verticale GVP 30 om + tencuiala 8 cm si au grosimea totala de 38 cm. plangee peste sol si peste ultimul nivel realizate din beton armat tumat monolit; fundarii izolate tip bloc si cuzinet din beton armat sub stalpi si continue sub 2idarie. 37 x 15.93m; in urma examinarii vizuale realizate cu ocazia relevarii s-a constatat starea buna a cladirii, aceasta nesuferind degradari importante de genul fisuci inclinate in peretii structarali; fisuri incliniate in buiandrugi; fisuri in plangee; din zida fisuri in pereti je gi desprinderi pe contur ale panourilor de zidarie, Rosturile de dilatare — cladirea mu are rosturi de dilatare - 30» SC. GTARHITECT SRL. roiectare gt nginerio nes Sb. Ro tmoszeez ed! 632 Sra se ap wesccroco Ent gaeceratcon : Le examinarea trotoarelor din jurul cladirii se constata cateva zone cx tasdri ale terenuhi (Foto 8), tasiri care ar putea afecta fundatia cladirii timpul precipitatiilor: se constata si uncle probleme, descrise anterior, ale sisternului de scurgere a apei pluviale. Nota: Avand in vedere costul relatiy ridicat al modernizatti termotehnice, care majore. in final valoarea elddiri, se considerd rafional si oportur ca modernizarea energetted sd se ¢ pe fondul unei st inainte de reabilitarea termicd se recomanda si exeeutarea unor lucréri privind cerinfa Al *Stabilitate si rezistenja” menjionatd in Legea 10/1995 (Calitatea in constructil). Este obligatoriu ca in timpul si mai ales dupa reabilitarea rermotelnicd si energeticé, actiumile susceptibile de a se exercita asupra cladirii sd nu aibé ca efect prodicerea unuia din urmétourele evenimente. = praibusirea totald san paryialdi a constructici: reali ucturi de re fenfa cu un grad ridicat de siguranta. Prin urmare, - producerea unor deformafii si/seu vibraqii de marime inacceptabild pentru exploatarea normald: - avarierea elementelor nestructurale (inchid echipamentelor ca urmare a deformatiilor excesive ale elementelor structurale: compartinentirr, finisaje) a instalagiilor si a - producerea, ca urmare a unor evenimenté accidentale, a unor avar'i de tip praibusire progresive. disproportionate in raport cu cauca care le-a produs. > ELEMENTE DE IZOLARE TERMICA Peretii exteriori sunt realizati din caramida cu goluri verticala tip GVP 30 em grosimea cca tot cu tencuiala si finisaje find 38 cm. Perejii de inchidere si cei de compartimentare sunt realizati tot din zidarie de ciramida — nu prezinta clomente de izolare termica. Buiandrugii ferestrelor sunt realizati din grinzi de fatada din beton armat monolit de 30 em grosime, placat cu BCA 15cm, prevazute la partea inferioar’i ew un rebord de 10 em inaltime. Planseul peste ultimut nivel (spre pod neincalzit) este din beton armat tencuit cu mortar din ciment si var si are grosimea totala de 15 om. Stratul term degradat si va fi considerat cu o grosime medie de 5 em si o depreciere de 50% (factor de majorare a conductivitatii termice de 1.5), Plangeul de peste sol este din beton armat cu grosimea de 15 om sinu are previtzuti nici ‘ant din vata ntinerala este ~ Soclul perimetral nu este termoizelat. ‘Tampliria exterioara este din PVC, ca geamuri termoizolante duble si are rezistenta termica de catalog de 0,5 m7K/W. Datorita sistemului constructiv tamplaria are rezistenta termica normata : R= 0,50 m2K/W si permite un oumar de schimburi de aer cu exteriorul: ne = 0,6 sch/h. - Tamplaria exterioara ‘exceptand lucarnele podului, corespunde cerintelor normativului anexei 4 le Ordinul nr, 2513/2010 privind modificarea Reglementiirii tehnice "Normatiy privind ealculul termotehnie al elementelor de constructie ale cladirilor, indicativ C 107-2005” (Rminim = 0,5 m2K/W).2.4. * STALATIA DE INCALZIRE SI DE PREPARARE A APEI CALDE DE F 31@ S.©,GTARHITECTSRL. Prcieciare 5 Inginerie Sema “ FSS. Posse Z lal St Bena Doane 2022, 05)2, fee, ese a SUM Jaeconsorzor2 Erna tarttec grat com ‘Necesarul de caldura estimat pentru cladire este de aproximativ 69 kW determinat conform SR 1907-1,2 pentru urmétosrele condiii climatice de amplasament: -comuna Ton Neculce; ~zona climaticd II], de temperaturé te = - 18°C; -zona eoliand IV. in localitate V=4,0 m/s, in afara localitatii V=4,0 m/s; Agentul termic este produs de o centrala termica murala in condensatie pe combustibil ‘gazos montata in eladirea C1 de pe terenul Primariei. Centrala termice are o putere nominala de 92,3kW. Conductele de tur/retur de la centrala nu sunt izolate si sunt de doua tipuri: un circut turiretur cu conducte din otel si un cifcuit cu conducte din PPR. Cireuitul cu conducte din otel alimenteaza radiatoarele din fonta iar al doilea circuit cu conducte din PPR alimenteaza radiatoarele din tabla de otel. Distributia agentului termic se realizeaza prin sistem bitubular. iar racordul coloanelor se face la nivel parter, Distributia de la cladirea centralei termice la cladirea studiata este realizata prin conducte montate ingropat in pamant. Instalatia de incéilzire din cladirea studiata este realizata in sistem bitubular cu distribugie inferioara si superioara Corpurile de incalzire sunt din fonta si otel, montate in zona ferestrelor s sunt echipate cu robinefi'de reglaj pe tur si pe retur nefuncfionale in cea mai mare parte, sunt alimentate de coloanele verticale aparente, neechipate cu armaturi de echilibrare atat ia nivel parter cat si la nivel eta} Coloanele de ofe] pentru transportul agentutui termic in cladire nu sunt izotate termic. Inspectia efectuata asupra instalajiei de inedlzire a cladirii a condus la inregistrarea si din otel ~ diverse corpurilor de incalzire din cladire. Corpurile de inedlzire sunt din fon' tipodimensiuni Instalafia de inealzire interioard a cladivii dispune de 32 de radiatoare din fonta si otel. Corpurile siatice vechi au fost prevazute cu robinete colar de tipul dublu reglaj Paré posibilitatea de reglare a temperaturii incintei, multe din ele nemaifiind functionale Instalatia de incalzire interioara este caracterizata printr-o funcjionare anormala, eficienta slaba a transferului termic find consecing’i a depunerilor de materi organice si anorganice in evilor. interiorul corpurilor de inealzire si al Necesarul total de caldura pentru asigurarea incalzirii spatiilor, rezultat din calcule este de aproximatiy 69 kW calculat in condifiile nominale: tr=90°C, ta= 10°C. fe= -18°C Datorita faptului ca centrala termica (cazanul) este in condensatie, iar corpurile de incalzire sunt dimensionate pentru functionarea la regim de temperatura t=90°C, tr=70°C, nu se permite realizarea fenomennlui de condensatie in focarul centraleé si implicit randamentul real estimat este ca lo o centrala termica obisnuita, adica de aprox.: 88 - 90%. Jn vederea functionarii cazanului din centraia termica la randament maxim se impune redimensionarea instalatiei de utilizare a agentului termic la un regim de temperaturi: t7=55°C, t2=35 (40)°C, 1=20°C, te= -18°C. Aceasta va permite fimetionarea cu 0 32.SC. GTARHTECTSRIL Broieclare st ngneie “Barre fo rosie $e, sen Dosa 2022, sS2bore anton Se sco sizore Era ghey crm eficienta termica de 107% (cazanul va functiona in condensatie si va utiliza inclusiv caldura latenta de condensare a vaporilor de apa din gazele de ardere). Alimentarea cu agent termic pentru incdlzire se face printr-un racord care pleaca din racordul de Tur al buteliei de smestec. Datorita subdimensionarii racordului si probabil a colmatarii corpurilor de incalzire a fost nevoie de montarea a dous pompe in paralel pentru a putea satisface nevoia de incalzite a consumatorului. Remarcam toiodata lipsa izolatiei termice a conductelor sia buteliei de amestec din camera centrale’ termice. Alimentarea cu apa rece a cladirii se face printr-un racord existent Ia reteaua existenta in zona, consumul fiind contorizat prin intermediul unui apometru. Distributia interioara de apa la grupurile sanitare de la nivel parter si etaj se realizeaza prin intermediul unei coloane din OLZa neizolata, montata aparent. Grupurile sanitare de la parter si etaj sunt alimentate doar cu apa rece. In caleulele de audit energetic, pentru a putea pastra baza de comparatie corespunzatoare nivelului standard de confort, vom considera ca si aceste chiuvete sunt alimentate cu apa calda menajera, In incaperea bucatarie este montat un boiler electric care alimenteaza cu apa calda spatatorul Cladirea existenta este racordata Ta retea de canalizare. Colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare se va fa colectoare din polipropilena PP, iar evacuarea acesiora se va face la reteaua de canslizare ‘exterioara din curtea incintei, dé unde sunt deversate spre rejeaua de canalizare stradala. prin coloane si > INSTALATIA DE ILUMINAT In prezent corpul de cliidire este alimentat dintr-o firida de bransament amplasata la limita proprictatiicladirii. Contorul pentru masurarea energiei electrice consumate este amplasat langa firida, Din aceasti firida se alimenteaza tabloul general amplasat la exterior, in peretele cladirii in stanga accesului secundar. Distributia electrica in :¢ladire se realizeaza din tabloul electric general prin circuite separate, se alimenteaza instalatiile de iluminat si prize. Instalatia clectrica de fluminat interior este realizata cu aparate de iluminat montate aparent dotate cu Jampi fluorescente gi incandescente. Claditea este dotata cu iluminat exterior doar la accesul principal Circuitele de ituminat si de prize sunt realizate cu conduetoare din aluminiu (Al) si cupra (Cu) pozate in tuburi de protectie din pve, montete ingropat in tencuiala si aparent In wma vizitei pe teren si a studiului foto s-au observa circuite pe peretit exteriori ai cladirii, prize etanse si neetanse montate pe perete langa tabloul electric general. Aparatele de iluminat au fost parfial inlocuite, existé o mare varietate de forme si dimensiuni, Exist numeroase sili in care aparatele de jluminat nu sunt adeevate funcyiunii (ex lustre cu surse incandescente). Aparatele nu sunt dispuse corespunzitor fapi de divectia razei vizuale a utilizatorilor spatiilor.