C7 ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA OMULUI

PROF. BICA PROFIR VALERICA

 SISTEMUL MUSCULAR

 este format din totalitatea muşchilor

 muşchi reprezintă aprox 40 % din masa corpului
 sistemul muscular conţine aprox 600 de muşchi scheletici

PRINCIPALELE GRUPE DE MUŞCHI SCHELETICI

1. MUŞCHII CAPULUI:
a) MUŞCHII MIMICII:
 muşchiul frontal
 muşchii orbiculari ai pleoapelor
 muşchii orbiculari ai gurii
 muşchii buccinatori
 muşchii zigomatici
 muşchiul mental
b) MUŞCHII MASTICATORI (MASETERI):
 muşchii temporali
 muşchii maseteri
 muşchii pterigoidieni
 muşchii suprahioidieni
2. MUŞCHII GÂTULUI:
 muşchiul pielos al gâtului
 muşchiul sternocleidomastoidian
 muşchii hioidieni
 muşchii pterigoidieni

3. MUŞCHII TRUNCHIULUI:
a) MUŞCHII SPATELUI ŞI CEFEI:
 muşchii trapezi
 muşchii romboizi
 muşchii dorsali
 muşchii dinţaţi
b) MUŞCHII ANTEROLATERALI AI TORACELUI:
 muşchii pectorali
 muşchiul marele dinţat
 muşchii intercostali interni şi externi
c) MUŞCHII ANTEROLATERALI AI ABDOMUNULUI:
 muşchii drepţi abdominali
 muşchii oblici interni şi externi
 muşchiul transvers

4. MUŞCHII MEMBRELOR SUPERIOARE:
a) ai centurii scapulare:
 muşchii deltoizi (ai umărului)
b) ai membrului superior propriu-zis:
la braţ: - muşchii biceps, anterior
- muşchiul triceps, posterior
 C7 ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA OMULUI
PROF. BICA PROFIR VALERICA
antebraţ: - muşchii flexori şi extensori ai degetelor
- muşchii pronatori şi supinatori ai degetelor
mână: aparat muscular complex

5. MUŞCHII MEMBRELOR INFERIOARE

a) ai centurii pelviene/bazinului: muşchii fesieri
b) ai membrului posterior propriu-zis:
la coapsă: - muşchii croitori
- muşchii cvadriceps femurali
- muşchii adductori
gambă: - muşchii triceps surali
- muşchii flexori şi extensori ai degetelor
- muşchii pronatori şi supinatori ai plantei (labei piciorului)
planta are muşchi pe faţa dorsală şi plantară

Fiecare muşchi este compus din ţesut muscular striat, ţesut conjunctiv, nervos şi vascular. Muşchii scheletici
pot avea diferite forme: muşchi alungiţi (biceps sau triceps), muşchi circulari (orbiculari), triunghiulari
(deltoidul) sau muşchi laţi (trapezul).

STRUCTURA UNUI MUŞCHI STRIAT TIPIC

Morfologic, un muşchi scheletic prezintă corpul muşchiului şi tendoanele (mai subţiri)/aponevrozele (mai
late). Tendonul care se află pe osul fix se numeşte originea muşchiului, iar cel care se află pe segmentul
osos în mişcare se numeşte inserţia muşchiului. Celulele sau fibrele musculare conţin în citoplasmă
proteine contractile – actină şi miozină care, la fibra musculară striată se organizează formând sarcomerul,
unitatea de structură şi funcţie a miofibrilelor. Miofibrilele sunt organite citoplasmatice specifice a căror
prezenţă face posibilă contracţia musculară.

PROPRIETĂŢILE MUŞCHILOR
1.EXCITABILITATEA
 reprezintă proprietatea muşchilor striaţi de a răspunde la acţiunea unui stimul

2. CONTRACTILITATEA
 reprezintă proprietatea muşchilor striaţi de a răspunde la acţiunea unui stimul printr-o contracţie.

3. EXTENSIBILITATEA
 reprezintă proprietatea muşchilor de a se alungi pasiv sub acţiunea unei forţe exterioare.

4. ELASTICITEATEA
 reprezintă proprietatea specifică muşchilor de a reveni pasiv la forma iniţială

5. TONUSUL MUSCULAR
 reprezintă proprietatea muşchilor striaţi de a răspunde la acţiunea sistemului nervos printr-o
stare de semicontracţie

NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE

1. OBOSEALA MUSCULARĂ
 este determinată de o aprovizionare limitată de O2 a muşchiului şi de a producerea unei
cantităţi
foarte mici de ATP.
 simptome: iritabilitate fiziologică de contracţie, dureri.

2. ÎNTINDERILE ŞI RUPTURILE MUSCULARE

 sunt cauzate de exerciţiile fizice incorect realizate, ceea ce determină suprasolicitarea
musculaturii, putând să apară leziuni în muşchi, rupturi şi hemoragii în masa musculară şi chiar
necroze în teritoriile vasculare aferente
 simptome: oboseala musculară tardivă, dureri articulare şi musculare.
 modalităţile de prevenire: dozarea efortului fizic, stil de viaţă echilibrat.
C7 ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA OMULUI
PROF. BICA PROFIR VALERICA