Colegiu Național de Comerț al ASEM

STUDIUL INDIVIDUAL

La disciplina : Teoria Economică

Chișinău 2017

Cuprins:

Tema 1...................................................................................................3-5
1
Tema 2.................................................................................................6-14

Tema 3...............................................................................................15-16

Tema 4...............................................................................................17-20

Tema5................................................................................................21-25

Tema 6...............................................................................................26-28

Bibliografie............................................................................................29

Tema 1:Originini și etape de dezvoltarea a teoriei economice

2
Economia , ca unitate complexă, este structurată şi abordată ca microeconomie,
mezoeconomie, macroeconomie şi mondoeconomie.

 Microeconomia constă din procesele, faptele, actele şi comportamentele

participanţilor individuali la activitatea economică (firme, gospodării
familiale, bănci etc.).

 Mezoeconomia constă din procesele, faptele, actele şi comportamentele care

se referă la sectoarele de activitate economică (primar, secundar, terţiar), la
ramurile activităţii economice (industrie, agricultură, transport, unităţile
administrativ-teritoriale).

 Macroeconomia reprezintă procesele, faptele, actele şi comportamentele

economice referitoare la întreaga economie privită ca agregat sau ca sistem
(economia naţională a Republicii Moldova).

 Mondoeconomia constă din procesele, faptele, actele şi comportamentele

subiecţilor economici şi ale comunităţii .

Teoria economică - disciplină economică fundamentală ,care studiază și explică

esența fenomenelor și proceselor economice ,contribuie la formarea mentalității
economice a oamenilor,

Etape:
3
1 Etapa antică, care cuprinde perioada până la mijlocul sec. V e.n. La această
etapă au apărut primele idei economice referitor la proprietate, impozite,
preţuri, arendă, credit. Cei mai de seamă reprezentanţi ai acestei etape pot fi
numiţi Xenofon, Platon şi Aristotel. Xenofon a fost primul din gânditorii
antici, care a introdus termenul de „economie” ca ştiinţă ce studiază căile de
îmbogăţire. Platon a determinat modelul „statului ideal” şi stuctura lui.
Aristotel primul a determinat utilitatea şi valoarea mărfii şi funţiile banilor

1 Etapa medievală, care cuprinde perioada între sec. V şi XV. Ideile economice
în Evul Mediu s-a aflat sub influenţa bisericii. Ca reprezentant vestit al acestei
etape este considerat Toma d’Aquino, care în lucrarea sa „Suma Teologică” a
formulat conceptele despre proprietatea privată, dobândă, „preţul just”,
„salariul just” ş. a.

2 Etapa mercantilistă, care cuprinde perioada dintre anii 1450 – 1750. La

această etapă au apărut idei şi teorii economice prezentate de T.Mun,
A.Montchrestien, J.Colbert ş.a., care afirmau, că principala bogăţie a societăţii
sunt banii confecţionaţi din aur şi argint, că la baza activităţii economice se
află comerţul. Anume la această etapă în anul 1615 a apărut lucrarea
mercantilistului francez Antoine Montchrestien cu titlul „Tratat de Economie
Politică”, în care erau descrise relaţiile de comerţ

3 Etapa fiziocrată, care cuprinde a doua jumătate a secolului XVIII.

La această etapă centrul de studiere a activităţii economice a fost transferat de
circulaţie în sfera de producţie, în special în agricultură. Anume agricultura
era considerată principala ramură unde se creează produsul net. Anume la
această etapă au fost puse bazele teoriei de reproducţie şi circuit economic de
fiziocratul francez Fr.Quesnay.”

4 Etapa liberalismuluie economic clasic, care cuprinde perioada între sfârşitul

sec. XVIII şi începutul ultimei treimi a sec. XIX. La această etapă apar
lucările economice celebre a lui A.Smith „Avuţia naţiunilor” (1776)
considerat ca părintele al ştiinţei economice, T.Malthus „Eseu asupra
principiului populaţiei”(1798), D.Ricardo „Despre principiile economiei
politice şi impuneri”(1817), J.B.Say „Curs complet de economie politică”
(1823), J. St. Mill „Principii de economie politică” (1848) şi altele. Anume la
această etapă a fost pusă bazele analizei categoriilor economice:
munca,valoare, preţul, salariul, capitalul, banii, dobânda, profitul, renta ş.a.,
care au valoare şi în zilele noastre..

5 Etapa naţionalismului economic, care cuprinde perioada din prima jumătate

a sec. XIX. Unul din reprezentanţii principali ai naţionalismului economic a
4
 fost F.List, care în lucrarea „Sistemul naţional de economie politică”(1841)
afirma, că ştiinţa economică trebuie să studieze nu individul ca atare, ci
particularităţile naţionale ale ţării şi pe această bază să propună sfaturi
concrete şi realiste.

6 Etapa marxistă, care cuprinde a doua jumătate a sec. XIX şi începutul sec.
XX. Această etapă este prezentată de K.Marx, considerat ca fondator a unei
noi paradigme economice. A determinat obiectul de studiu al ştinţei
economice – studierea relaţiilor de producţie care apar dintre burghezie şi
proletariat. K.Marx a formulat un set de categorii economice noi, cum ar fi:
munca concretă, munca abstractă, plusvaloare absolută şi relativă, compoziţia
organică a capitalului, preţul de producţie ş. a.

7 Etapa neoclasică, care cuprinde perioada dintre anii 70 ai secolului XIX şi

anii 30 ai secolului XX. La această etapă ştiinţa economică a fost aşezată pe
fundamente noi. Reprezentanţii acestei etape (K.Menger, E.Böhm-Bawerk,
L.Walras, V.Pareto, St. Jevons, A.Marshall ş. a.) au formulat teoria valoare-
utilitate, teoria echilibrului economic general, teoria preţurilor. Ca obiect al
ştiinţei economice era considerat studierea relaţiilor de circulaţie şi de
consum.

8 Etapa keynesiană, care se încadrează între anii 30 şi 70 ai secolului XX.

Această etapă este marcată pregnant de J.M.Keynes şi de opera sa
fundamentală „Teoria generală a ocupării, mânii de lucru a dobânzii şi a
banilor” (1936), care a dat un puternic impuls ştiinţei economice în general.
J.M.Keynes a formulat următoarele probleme: a) necesitatea intervenţiei
statului în activitatea economiă şi elaborarea programelor anticriză; b)
reducerea şomajului pe baza creării noilor locuri de muncă; c) analiza
macroeconomică a proceselor şi fenomenelor economice.

9 Etapa neoliberală, care a început din anii 70 a sec. XX şi derulează până în

prezent. Principalii reprezentanţi al acestei etape sunt: W.Eucken, L.Mises,
F.Hayek şi M.Friedman, care formează nucleul cel mai activ al ştiinţei
economice din ultimele decenii. Ideile principale ale acestor savanţi constau în
următoarele: a) stimularea ofertei pe baza reducerii nivelului de impozitare; b)
reglarea sistemului monetar prin intervenţia Băncii Centrale şi reglarea ratei
dobânzii; c) elaborarea programelor de combatere a inflaţiei şi protecţiei
sociale.

Tema 2 :Infrastructura pieței

5
  Piața reprezintă un loc geografic in care se confruntă oferta cu cererea de
servicii, deci este ansamblul producatorilor si beneficiarilor unui anumit tip
de serviciu. Piața hotaraste ce să se producă, cât sa se producă și ce preț
poate fi cerut.

 Piața este formată din mai multe tipuri de

piețe: piața muncii, valutară, financiară, a
produselor, serviciilor, resurselor,

Infrastructura pieței - ansamblu de instituții,servicii,întreprinderi specializate

generate însăși de relațiile de piață,care la rândul lor asigură o funcționare
eficientă a pieței.

Componentele cheie ale infrastructurii pieței:

• Sistemul comercial
• Sistemul bancar
• Sistemul publicitar
• Sistemul de consalting și audit
• Sistem de asigurare
• Sistemul de învățământ economic

Sistemul comercial
6
 Reprezinta totalitatea burselor de mărfuri și a hîrtiilor de valoare,licitatii si
iarmaroace,complexe de expozitii cum ar fi Moldexpo.

Bursa de mărfuri este o instituţie care organizează comerţul de bursă pe baza

de standarde sau mostre de mărfuri, efectuat într-un local prestabilit acestui
scop și la o anumită dată și ora.

Licitaţiile bursiere au loc în sala bursieră a Bursei.Licitaţiile bursiere se

desfăşoară din ziua de luni până vineri inclusiv, cu excepţia zilelor declarate
oficial zile de sărbători.

Tipuri de licitații:
Licitaţie deschisă – procedură publică reglementată de prezenta lege, în cadrul
căreia orice operator economic interesat poate prezenta o ofertă;

Licitaţie electronică – proces repetitiv care implică mijloace electronice de

prezentare, în ordine descrescătoare, a noilor preţuri şi a noilor valori referitoare la
anumite elemente ale ofertelor, care intervin după o primă evaluare completă a
ofertelor, permiţînd clasificarea lor în baza unor metode automate de evaluare;

Licitaţie restrînsă – procedură publică la care orice operator economic poate

solicita să participe şi în cadrul căreia numai operatorii economici preselectaţi de
autoritatea contractantă îşi pot prezenta ofertele;

Iarmaroacele- este un târg mare organizat la date fixe ale anului, sau cu ocazia
unor evenimente deosebite.

În Republica Moldova, iarmaroacele era organizate cu precădere la sărbătorile și

evenimentele importante ale anului, precum Craciun, Paști și perioada recoltei
agricole, erau însoțite de spectacole și petreceri populare dar și de comercializarea
și desfacerea de produse agricole, animale și a altor mărfuri ale crescătorilor de
vite ori ale meșteșugarilor veniți din alte zone pentru a găsi clienți.

Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo

7
Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo  este un complex expozițional
de afaceri, business și de agrement din Chișinău, Republica Moldova. A fost
fondat în 1956 cu numele Expoziția Agricolă Republicană Permanentă, iar în 1959
a fost redenumit în Expoziția Realizărilor Economiei Naționale a R.S.S.
Moldovenești (E.R.E.N.).

Moldexpo dispune de spații expoziționale cu o suprafață de 5000 m.p. pe interior,

10000 m.p. – pe exterior, din totalul de 24,2 ha pe care este amplasat respectivul
complex. Anual, în pavilioanele centrului, se desfășoară peste 50 de expoziții și
tîrguri.

Sistemul bancar
Sistemul bancar al Republicii Moldova este compus din Banca Naţională a
Moldovei(BNM) şi băncile comerciale. BNM este persoană juridică de drept

8
public, autonomă reponsabilă faţă de Parlament. Ea este formată din departamente,
direcţii şi alte subdiviziuni

BNM are următoarele atribuţii de

bază:

• stabilirea şi implementarea politicii

monetare

şi valutare în stat;

• activitatea de bancher şi agent

fiscal al statului;

• licenţierea, supravegherea şi
reglementarea

• activităţii instituţiilor financiare

etc.

În Republica Moldova activează 11 bănci licențiate:

Banca Comercială „COMERŢBANK” S.A.

Banca Comercială „VICTORIABANK” S.A.

Banca comercială „MOLDOVA - AGROINDBANK” S.A.

Banca Comercială „Moldindconbank” S.A.

Banca Comercială „EuroCreditBank” S.A.

„Banca de Finanţe şi Comerţ” S.A.

Banca Comercială „ENERGBANK” S.A.

Banca Comercială „ProCredit Bank” S.A.

Banca Comercială Română Chişinău S.A.

Banca Comercială „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A.

Banca Comercială „MOBIASBANCĂ - Groupe Societe Generale” S.A.

Sistemul publicitar

9
Publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor, serviciilor și ideilor , de cele mai
multe ori prin mesaje plătite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea
dorințelor clienților potențiali, și formarea asociațiilor pozitive în legătură
cu produsul sau compania promovată, scop care este atins prin folosința metodelor
de manipulare psihologica mai mult sau mai puțin subtile.

Avantajele agenției de publicitate • Clientul poate renunța

• Au specialiști care pot desfășura
activități specifice (cercetare, muncă de
creație) în condiții mai bune decât
personalul firmei
oricând la serviciile
agenției sale. O agenție va
• Dezavantajele agenției de
publicitate

• Vin cu un punct de vedere obiectiv în • Pierderea controlului total

privința rezolvării problemelor unei
firme, dar și cu ani de experiență
câștigată din colaborarea cu
diverși clienți ce s-au aflat în situații
diferite
• Au o putere de cumparare a spațiului de
publicitate mai mare decât cea a unei
firme. De asemenea, ele beneficiază de
o reducere de preț, ceea ce face ca și
cheltuielile firmei să fie mai mici
asupra activității respective
• Reducerea flexibilității
publicității
• Apariția unor conflicte în
momentul în care agenția
își impune metodele de
lucru
• Incapacitatea clientului de a
exercita un control sau o
coordonare mai mare
asupra publicității

Sistemul de consalting și audit

10
Activitate de audit este o activitate de întreprinzător care constă în prestarea de
servicii profesionale, efectuate pe bază de contract, pentru exprimarea opiniei
asupra veridicităţii rapoartelor financiare în conformitate cu prezenta lege şi cu
legislaţia în domeniu.

Asociaţia Obştească “Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti din

Republica Moldova”  este o organizaţie autonomă, neguvernamentală, non-profit
şi de interes public, autogestionară, care are drept scop gestionarea profesiei
contabile în Republica Moldova.

TOP firme ce oferă servicii de consulting şi audit:

• "AUDIT-OBIECTIV" SRL

• “First Audit International” S.A;

• “ Optim Audit” SRL;

• “Audit-DATA” SRL;

• “ Ecofin-Audit-Service”
;

Sistem de asigurare
11
Asigurarea este definită ca fiind operația financiară ce decurge dintr-un contract
de asigurare sau dintr-o obligație prevăzută de lege, prin care asigurătorul se obligă
ca în schimbul unei sume primite periodic să despăgubească pe asigurat pentru
pierderile pe care acesta le-ar putea suferi în urma unor întâmplări independente de
voința lui.

Prima de  asigurare reprezintă suma pe care asiguratul este obligat să o plătească

asigurătorului, la eliberarea poliţei de asigurare, în modul şi în termenul prevăzut
de contractul de asigurare, în schimbul preluării de către asigurător a riscului
asigurat.

Tipurile de asigurări care au o  bază contractuală:

1. asigurările de viaţă, care includ: asigurarea la termen de supravieţuire,

asigurarea de deces, asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces,
asigurarea de viaţă cu rambursarea primelor, asigurarea de căsătorie,
asigurarea de naştere;

2. anuităţile;

3. asigurările de viaţă suplimentare: asigurările de deces din accident,

asigurările de vătămări corporale, asigurările de incapacitate permanentă de
muncă din boală, asigurările de incapacitate permanentă de muncă din
accident, asigurările de incapacitate temporară de muncă din boală,
asigurările de incapacitate temporară de muncă din accident, asigurările de
spitalizare, asigurările de cheltuieli medicale, asigurările de boli grave,
asigurările de şomaj, cînd acestea sînt subscrise suplimentar unui contract de
asigurare de viaţă;

4. asigurările permanente de sănătate.

Clasele de asigurări generale:

12
 • Asigurările de accidente (inclusiv accidentele de muncă şi bolile
profesionale)

• Asigurările de sănătate

• Asigurările de incendiu şi de alte calamităţi naturale;

• Asigurările de vehicule terestre (altele decît cele feroviare)

• Asigurările de vehicule de cale ferată;

• Asigurările de nave aeriene; 

• Asigurările de nave maritime;

• Asigurările de bunuri în tranzit;

• Asigurările de răspundere civilă auto;

• Asigurările de protecţie juridică;  

• Asigurările de pierderi financiare;

• Asigurările de răspundere civilă generală.

Sistemul de învățământ economic

13
Educația omului este funcția pe care trebuie să o îndeplinească atât natura proprie a
ființei umane, cât și comunitatea prezentă în viața acestuia. Procesul educațional,
cu reguli concrete în acțiuni, prin mișcarea evolutivă reformează și schimbă
comportamentul individului și al societății

Colegii: • Universitatea Agrară de Stat

din Moldova
• Colegiul Financiar – Bancar
• Academia de Studii Economice
• Colegiul de Informatică
din Moldova
• Colegiul Naţional de Comerţ al
• Universitatea de Stat Alecu
ASEM
Russo
• Colegiul Politehnic
• Universitatea Pedagogică de
• Colegiul de Transporturi Stat Ion Creangă;

• Colegiul Industrial – Pedagogic • Universitatea de Stat de

Educaţie Fizică şi Sport
• Colegiul Pedagogic "Alexandru
cel Bun„ • Universitatea de Studii
Europene din Moldova
• Colegiul Naţional de Coregrafie
etc.

Universitati:

• Universitatea de Stat din

Moldova

14
TEMA 3: Aplicarea elasticităţii în analiza microeconomică
Elasticitatea reprezintă variaţia procentuală ca urmarea a variaţiei variabilei
independente cu un procent.În funcţie de marimea coeficientului de elasticitate
deosebesc 5 tipuri de cerere:elastică,inelastică,perfect elastică,perfect
inelastică,cerere cu elasticitate unitară.
Coeficientul de elasticitate reflectă cu câte procente s-a modificat
variabila dependentă Y în urma modificării variabilei independente X cu un
procent. Formula cea mai generală a coeficientului de elasticitate este următoarea:

Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ ( ) arată cu câte procente va

creşte sau se va reduce cantitatea cerută de bun (ΔQ D %) ca rezultat al modificării
cu un procent a preţului bunului dat (ΔP%):

În funcţie de valoarea coeficientului elasticităţii cererii ca funcţie de preţ,

economiştii deosebesc următoarele tipuri de cerere:
 elastică;
 inelastică (rigidă);
 cerere cu elasticitate unitară;
 perfect elastică;
 perfect inelastică.

Cererea se consideră elastică dacă o modificare procentuală a preţului duce la o

modificare procentuală mai mare în cantitatea cerută, astfel încât mărimea
coeficientului de elasticitate este mai mare de o unitate:
De exemplu, dacă la o majorare a preţului cu 15% cantitatea cerută scade cu 60%,
coeficientul de elasticitate va avea valoarea (–4):

Cererea se consideră inelastică dacă o modificare procentuală a preţului

determină o modificare într-o măsură mai mică a cantităţii cerute din partea
consumatorului, astfel încât mărimea coeficientului de elasticitate este mai mică de
o unitate .

Cererea se consideră cu elasticitate unitară când modificarea procentuală a

preţului determină o modificare în aceeaşi măsură în cantitatea cerută, respectiv
coeficientul de elasticitate devine unitar.

Cererea este considerată perfect inelastică în funcţie de preţ, dacă mărimea

cererii nu reacţionează la modificările în factorul preţ. În acest caz, coeficientul

15
elasticităţii cererii în funcţie de preţ este zero: situaţie în care curba cererii este o
linie verticală.

Dacă o variaţie nesemnificativă a preţului contribuie la o modificare destul de

semnificativă în mărimea cantităţii cerute, cererea acestui bun este
considerată perfect elastică . Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ
tinde la infinit: situaţie în care curba cererii este o linie orizontală.

Elasticitatea ofertei E S exprimă reacţia ofertei la modificarea factorilor ei de

influenţă. Această reacţie poate fi determinată cu ajutorul coeficientului de
elasticitate, exprimat prin formula:

Factorul timp este considerat cel mai important factor de influenţă a elasticităţii

ofertei. Deoarece este nevoie de timp pentru ca firmele să-şi adopte cantităţile
produse, oferta unui bun va fi cu atât mai elastică, cu cât perioada de timp avută în
vedere este mai mare. Se disting trei perioade de timp:
 Perioadă ultra scurtă – oferta se limitează la cantităţile deja disponibile de
pe piaţă şi nu poate fi extinsă chiar dacă survine o creştere substanţială în
preţ. Ca urmare, oferta este perfect inelastică în funcţie de preţ.

 Perioadă scurtă – se caracterizează printr-o ofertă inelastică, existând o

limită până unde oferta poate creşte. Această limită este determinată de
capacităţile de producţie ale întreprinderii care rămân nemodificate. O
creştere nesemnificativă în ofertă se poate obţine printr-o utilizare intensivă
a capacităţilor de producţie.

 Perioadă lungă – se caracterizează printr-o ofertă elastică datorită

posibilităţilor firmelor de a se adapta la condiţiile pieţei. Firmele existente se
pot extinde, iar altele noi pot intra pe piaţă. Pe termen lung se modifică
programele de producţie şi de investiţii.î

Cu cât bunurile sunt mai necesare în consum (produsele alimentare de bază, sarea,
pâinea, articole de igienă, chibrituri ş.a.), cu atât cererea pentru aceste bunuri va fi
mai inelastică: indiferent de creşterea preţurilor, consumatorii vor continua să le
procure. La creşterea preţurilor pentru bunurile de lux (anticariat, articole
giuvaiere, automobile de colecţie, articole de vestimentaţie a renumiţilor designeri
ş.a.), consumatorii se vor orienta spre substituenţii acestora, mai ieftini. În acest
caz, cererea pentru aceste bunuri va fi mai elastică faţă de preţ.În urma celor spuse
am analizat ,,Fabrica de brînzeturi din Soroca,, .Aceasta e specializată în
producerea brînzeturilor cu cheag tare(cașcavalul), a laptelui, smîntîinii,
brînzei,chefiruluii, untului și iaurturilot de băut.Lapteleeste ales șicolectat de noi.
16
Tema 4:Cercetarea sarcinilor si funcțiilor Agenției pentru protecția
consumator din Republica Moldova.

Persoana (agentul economic) supusă controlului este obligată:

    - să asigure inspectorilor acces liber în locurile unde se produc, se

comercializează, se ambalează, se depozitează produsele sau se prestează
serviciile. Dacă locurile respective coincid cu locuinţa agentului economic, iar
acesta refuză accesul inspectorului desemnat pentru control, ultimul va solicita
sprijinul sau participarea organelor de poliţie;
    - să prezinte documentele şi informaţiile ce ţin direct de obiectul controlului,
solicitate de inspector în vederea efectuării controlului;
    - să deţină condica de înregistrare a controalelor efectuate de organele de
control;
    - să permită accesul inspectorilor în încăperile sale de serviciu pe parcursul
programului de lucru;
   - să asigure, în cazul controalelor planificate, prezenţa conducătorului său
(adjunctului acestuia) sau a conducătorului subdiviziunii sale responsabile de
aspectele ce ţin de controlul în cauză. În cazul controalelor inopinate, va asigura
prezenţa persoanelor menţionate imediat ce va fi posibil în virtutea circumstanţelor
obiective;
    - persoana (agentul economic) supusă controlului şi angajaţii acesteia, în limitele
competenţei, au obligaţia de a coopera cu inspectorul şi de a contribui la
exercitarea drepturilor acestuia.

În procesul efectuării controlului, persoana (agentul economic) supusă

controlului este în drept:

17
     - să verifice delegaţia de control şi să ia cunoştinţă de legitimaţia de serviciu a
controlorului. Delegaţia de control conţine următoarele informaţii:

      a) denumirea agentului economic supus controlului;

      b) tipul (planificat sau inopinat) şi scopul controlului;
      c) aspectele care urmează să fie examinate în cadrul controlului;
      d) numele complet al inspectorului;
      e) termenul de efectuare a controlului.

    - să fie informată referitor la drepturile şi obligaţiile sale;

    - să conteste acţiunile inspectorilor;
    - să prezinte dovezi şi explicaţii în favoarea sa;
    - să ceară anexarea la actul de control a oricăror documente sau copii ale
acestora    - să ia cunoştinţă de actul de control şi de procesele-verbale de
constatare, întocmite în cadrul controlului;
    - să asiste personal sau prin reprezentantul său în procesul controlului;

  

Cerinţe generale faţă de persoană:

1. deţine cetăţenia Republicii Moldova;
2. posedă limba moldovenească şi limbile oficiale de comunicare interetnică vorbite în
teritoriul respectiv în limitele stabilite de lege (limba rusă);
3. are capacitate deplină de exerciţiu;
4. nu a împlinit vîrsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă(57 ani -
femei; 62 ani - bărbaţi);
5. este aptă, din punct de vedere al stării sănătăţii, pentru exercitarea funcţiei publice,
conform certificatului medical eliberat de instituţia medicală abilitată;
6. are studiile necesare prevăzute pentru funcţia publică respectiv;

Functiile protectiei consumatorului

18
 Relatiile complexe dintre agentii economici care actioneaza intr-o economie de
piata genereaza aspecte extrem de eterogene referitoare la probleme care pot forma
obiectul unor programe de protectie a consumatorului. Cele mai importante aspecte
identificate ca prioritati in acest domeniu sunt[2]:
 imbunatatirea consumului populatiei se realizeaza prin:
-  asigurarea echilibrului fondului de marfuri cu fondul de cumparare al populatiei;
-  orientarea agentilor economici, prin facilitati economice si o politica adecvata,
spre intocmirea unor programe de productie privind bunurile de consum;
-  importarea unor bunuri de consum care sa intervina in cadrul mecanismului de
reglare  a echilibrului dintre nevoi si resurse;
 asigurarea unui sistem de preturi in concordanta cu cerintele pietei si cu
calitatea produselor prin:
-  autonomie functionala a agentilor economici care-si vor adapta productia la
cerintele pietei;
-  mentinerea unui volum de marfa la nivelul de echilibru al preturilor;
-  crearea unor conditii din partea statului pentru ca procesul de formare si de
evolutie a preturilor sa aiba loc in conditiile unei autonomii depline a agentilor
economici;
-  acordarea unor facilitati unor agenti economici implicati in tranzactiile externe,
cu influente pozitive asupra pietei;
-  crearea unui sistem flexibil si dinamic de compensare a urmarii liberalizarii
preturilor asupra puterii de cumparare a diferitelor categorii de populatie;
-  autorizarea participarii unor reprezentanti ai consumatorilor la tratativele purtate
intre agentii economici cu privire la stabilirea diferitelor categorii de preturi;

Atribuţiile ANPC în conformitate cu prevederile Hotărârii nr.

700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor

19
 Art. 3. -   (1) Autoritatea are următoarele atribuţii principale: 
   a) participă, împreună cu alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale
de specialitate cu atribuţii în domeniu şi cu organismele neguvernamentale ale
consumatorilor, la elaborarea strategiei în domeniul protecţiei consumatorilor,
asigurând corelarea acesteia cu cea existentă în Uniunea Europeană; 
   b) asigură armonizarea cadrului legislativ naţional cu reglementările din Uniunea
Europeană în domeniul protecţiei consumatorilor; 
   c) propune Guvernului spre adoptare şi avizează proiecte de acte normative în
domeniul protecţiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea,
conservarea, depozitarea, transportul, importul, comercializarea produselor,
prestarea serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare, precum şi interzicerea
penalităţilor asimetrice dintre client şi prestatorul de servicii publice şi alte servicii
de interes general pentru abaterile contractuale, astfel încât acestea să nu pună în
pericol viaţa, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori să afecteze drepturile şi
interesele lor legitime; 
   d) elaborează, împreună cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice,
proceduri privind obiectivele, condiţiile şi modul de colaborare în desfăşurarea
activităţii de protecţie a consumatorilor; 
   e) iniţiază, negociază şi participă, în condiţiile legii, la încheierea de convenţii,
acorduri, protocoale şi alte înţelegeri interne şi internaţionale în domeniul
protecţiei consumatorilor cu organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale şi locale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu organisme
neguvernamentale; 
   f) participă la realizarea programelor interne şi internaţionale în domeniul
protecţiei consumatorilor, colaborând cu organizaţii şi instituţii din ţară şi din
străinătate, conform competenţelor ce îi revin potrivit dispoziţiilor legale în
vigoare; 
   g) prezintă informări periodice Guvernului şi organelor administraţiei publice
centrale interesate, la solicitarea acestora, referitoare la activitatea proprie privind
respectarea drepturilor şi intereselor consumatorilor; 
   h) desfăşoară activităţi de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor destinate
consumatorilor; 
   i) controlează respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia consumatorilor,
referitoare la securitatea produselor şi serviciilor, precum şi la apărarea drepturilor
legitime ale consumatorilor, prin efectuarea de controale pe piaţă la producători,
importatori, distribuitori, vânzători, prestatori de servicii, inclusiv servicii
financiare, şi în unităţile vamale, având acces la locurile în care se produc, se
depozitează ori se comercializează produsele sau în care se prestează serviciile,
precum şi la documentele referitoare la acestea, excepţie făcând controalele
igienicosanitare şi sanitar-veterinare la producători;
Tema 5 :Cercetarea produselor fabricate in Republica Moldova

Studiul ” Topul mărcilor prezente pe piața Republicii Moldova” a fost

realizat în baza datelor colectate în rândul a 600 de respondenţi cu vârsta de 16-60
20
de ani, de pe întreg teritoriul republicii. Marja de eroare este estimată la ±3.9%, la
un interval de încredere de 95%.
Topul include 50 de poziții pe care au fost distribuite 55 de companii, întrucât
unele mărci au acumulat punctaj egal și s-au clasat pe același loc. 35 dintre
bradurile menționate de respondenți sunt locale, iar restul 20 de origine străină.
Top Branduri autohtone

Studiul Magenta Consulting a scos în evidență și aspecte curioase ce țin de

respondenți. Astfel, cu cât avem un venit mai mare, cu atât se extinde și spectrul de
mărci pe care le cunoaștem. Un statut social sau financiar mai ridicat implică și
utilizarea mai multor branduri, mai sofisticate, prin care ne afirmăm în fața
21
semenilor și ne diferențiem de ceilalți. Aceeași tendință, se manifestă și în rândul
intelectualilor, mai ales a celor cu studii superioare. Mai curioși din fire, de cele
mai multe ori ei tind să ia decizii bine informate, în special când vine vorba de
achiziții.
O anumită influență asupra nivelului de cunoaștere a brandurilor o are și locul de
trai, precum și vârsta. Respondenții din mediul urban, precum și tinerii cu vârsta
între 25-30 sunt predispuși să rețină și să numească mai multe mărci de produse și
servicii.

Metodologia de evaluare a valorii de piaţă a brandurilor se bazează pe

analiza activităţii companiilor, precum şi pe o serie de alţi factori care influenţează
poziţia şi perspectivele brandului, posibilităţile sale de dezvoltare şi factorii de risc.

1. Bucuria

22
Bucuria SA este o companie producătoare de  patiserie  și cofetărie  (dulciuri,
biscuiți, etc) care activează în Chișinău, Republica Moldova. A fost fondată
în septembrie 1946.Este cea mai mare întreprindere moldovenească specializată în
producerea tuturor tipurilor de produse de cofetărie-zaharoase, ciocolatei și
produselor de ciocolată. Produce de asemenea produse de cofetărie făinoase
(vafele și biscuiți). Asortimentul producției depășește 450 de denumiri. Se
estimează că întreprinderea produce 90% din volumul producției de bomboane din
țară. La fabrică sunt instalate linii automatizate, semi-automatizate, linii de flux
mecanizate. Producția întreprinderii corespunde cerințelor standardului
internaționa

2. Orange
Orange Moldova este un operator de telefonie mobilă din Republica Moldova.
Lucrează în standardele GSM, UMTSși 4G. Compania a primit licența de la
Ministerul Telecomunicațiilor în februarie 1998, sub denumirea de Voxtel și s-a
lansat comercial în octombrie 1998.
France Telecom este acționarul majoritar al companiei Orange Moldova (prin
intermediul divizieie sale de telecomunicații mobile, Orange SA), cu o cotă 61%
din acțuni, după ce și-a mărit participația cu 10 procente în februarie 2006.Din care
4,33% aparțin operatorului român Orange România, controlat la rândul său de
gigantul francez. Pe data de 19 aprilie 2006, acționarii au decis trecerea Voxtel
printr-un proces de rebranding, în urma căruia a devenit Orange Moldova la 25
aprilie 2007.

3. Franzeluța
Combinatul de panificație din Chișinău „Franzeluța” S.A. este cea mai mare
fabrică de panificație din Republica Moldova. Aceasta a fost fondată pe 24
februarie 1960, în urma asocierii întreprinderilor de profil din Chișinău.[1] Inițial,
combinatul de panificație avea 672 de angajați, iar cu extinderea serviciilor și
sferelor de producție ale companiei, până în 2012 numărul acestora a ajuns la cca.
2500.[1] Întreprinderea include 3 fabrici de pâine și o fabrică de paste făinoase.
“Franzeluța” are un sortiment de peste 700 de denumiri de producție,[2] cu peste
120 de produse de panificație, 50 de produse de patiserie, 80 de produse de
cofetărie și peste 20 de produse de paste făinoase, care se fabrică zilnic.

4. Moldtelecom
23
Moldtelecom este operatorul național de telecomunicații și totodată cea mai mare
companie de telecomunicații din Republica Moldova. n prezent, compania deține
poziția de lider pe piața serviciilor de telefonie fixă (96,5%) și pe cea a serviciilor
de acces la Internet în bandă largă (70,3%). De asemenea, după volumul
vânzărilor, primul loc pe acest segment de piață îi revine tot companiei
Moldtelecom, cu o cotă de piață de circa 57%.Performanțele companiei sunt
reflecția investițiilor de circa 700–800 milioane lei alocate anual, în implementarea
de tehnologii și servicii noi, precum și îmbunătățirea continuă a relației cu abonații
săi

5. Supraten
Compania SUPRATEN – este lider în producția de vopsele și amestecuri uscate
pentru construcții din Republica Moldova. SUPRATEN produce mai mult de 125
tipuri de amestecuri uscate pe bază de ipsos și ciment, vopsele, grunduri, gleturi,
adezivi și alte materiale de construcții. Dar gama de produse SUPRATEN este
mult mai largă - compania produce usi de înaltă calitate acoperite cu furnir, ferestre
și uși din PVC și mobilă. Produsele de calitate înaltă SUPRATEN sunt validate de
certificatul sistemului de management al calității internațional ISO
9001:2008, certificatul de conformitate CE și Agrementul Tehnic European ETA.

6. Bemol
ÎCS Bemol Retail SRL este o companie petrolieră din Republica Moldova, aceasta
dispune de o rețea de stații de alimentare cu combustibil. În decembrie 2007 Bemol
a deschis prima benzinărie, extinzând numărul acestora până la 47 de
stații[1] (2014) pe întreg teritoriul țării, dintre care 18 în Chișinău.
Activitățile companiei variază de la vânzarea produselor petroliere și până la
gestionarea a 38 de magazine din cadrul stațiilor.

24
 7. Cricova
Combinatul de vinuri Cricova SA a fost fondat în anul 1952, reprezentând un
complex subteran unic, cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile sale imense
și în special pentru vinurile sale excelente. Un ținut cu multiple podgorii și cu
soare din belșug. Anume aici începe istoria perlelor vinificației moldave, în zona
centrală a Moldovei, zona Codrilor

Combinatul de Vinuri cu sediul în orașul Cricova, Republica Moldova, este situat

la 11 km de capitala Chișinău.[3]

I s-a decernat cea mai înaltă distincție de stat Ordinul Republicii, Combinatul de

vinuri Cricova fiind unica întreprindere vinicolă care deține acest premiu.

Din 28 august 2003 a fost declarat prin lege obiect al patrimoniului cultural -
național al Republicii Moldova

8. Liption
Lipton este o marcă de ceai, deținută de compania Unilever. Lipton a fost, de
asemenea, un lanț de supermarketuri în Regatul Unit înainte de a fi vândut
companiei Argyll Foods, pentru a permite companiei să se concentreze exclusiv
asupra ceaiului. Compania este numită după fondatorul ei Thomas Lipton.
Băuturile Lipton gata pentru băuturi sunt vândute de Pepsi Lipton International, o
companie deținută în comun de Unilever și PepsiCo

Tema 6: Studierea Ageției concurențiale din Republica Moldova

25
Concurența-reprezintă motorul progresului social-economic,limitează egoismul
personal și puterea pieței.

Clasificarea concurenței

1.După 4.După 5.După

2.După mijloace 3.După
subiecții economiile domeniul de
de lupta: metode:
participanți: de scară: activitate:

Concurența
Concurența prin Concurența Concurența Concurența
dintre
preț și nonpreț loială statală interramurală
producători;

Concurența Concurența de
Concurența Concurența Concurența
dintre deservire,condiții
neloială(spionaj) interstatală intraramurală
consumatori; de aprovizionare

Funcțiile concurenței:

 De reglementarea influenței asupra ofercei de bunuri

 De alocarea eficientă a factorulor de producție
 De adaptare la condiții reale ale mediului intern si extern
 De inovare
 De control
 De repartiție

Concurența

Loială Neloială

26
Concurenta loiala are loc in conditiile respectarii de catre concurenti a normelor
si mijloacelor considerate corecte si recunoscute ca atare prin reglementarile in
vigoare din fiecare tara.

Concurenta neloiala este orice fapt sau act contrar uzantelor cinstite in activitatea
comerciala. Acest tip de concurenta este reglementat prin diverse tratate
internationale, precum si de legislatia nationala din Romania.

Caracteristica Numarul și Natura Condiții de

Tipul marimea firmelor produsului intrare și ieșire
Concurenței
Concurența
Multe filme mici Produse omogene Nu există bariere
perfectă

Concurența Multe firme,toate Produse

Nu există bariere
monopolistic mici diferențiate
Puține firme dintre
Produse diferețiale Pot exista bariere
Oligopol care câteva sunt
sau omogene la intrarea pe piață
mari
Protecție totală față
Monopol O singura filmă Un singur produs de intrarea rivalilor
pe piață

În Moldova există zece monopolişti mari de stat. Cele mai multe întreprinderi se
află în gestiunea

 Ministerului Economiei;
 Moldovagaz;
 Moldtelecom;
 Aeroportul Internaţional Chişinău;
 cele două RED-uri de stat;
 Combinatul de Tutun din Chişinău;
 Primăriei Capitalei;
 Apă-Canal Chişinău;
 Termocom;
 Air Moldova;
 Calea Ferată a Moldovei;
 Ministerului Transporturilor;

27
Pentru ca o firmă de monopol să aibă cu adevărat putere monopolistă, aceasta nu
trebuie să aibă în preajma ei alte firme substituiente, care să vândă produse ori
servicii asemănătoare ori substituibile.
În analiza monopolului se ține cont și de elasticitatea prețului unui produs de
monopol, în raport cu un alt produs substituibil acestuia. De exemplu nu ar trebui
exagerat prețul unui produs de monopol, dacă mai există un alt produs substituibil
acestuia, care este mult mai ieftin.

Oligopolul este o formă a concurenței imperfecte, constând dintr-o structură de

piață caracterizată printr-un număr foarte limitat de vânzători mari, care asigură
cea mai mare parte a ofertei unui anumit bun sau serviciu, solicitat de numeroși
cumpărători sau consumatori, și care sunt conștienți de interdependența lor în
adoptarea de decizii strategice, privitoare la prețul, volumul producției și calitatea
produselor, fapt care le conferă o poziție dominantă colectivă. 
Numărul de vânzători prezenți pe piață este suficient de mic, iar puterea economică
a fiecăruia dintre ei este destul de mare, pentru ca acțiunile întreprinse de fiecare
firmă, luată separat, să aibă un impact semnificativ asupra condițiilor generale de
vânzare-cumpărare de pe piața bunului sau serviciului respectiv.

Un oligopol se caracterizează prin:

 numărul redus de producători prezenți pe piață, dar care au o forță economică
mare. Se consideră oligopol dacă pe piață există cel puțin trei producători.
 Dacă sunt doar doi sau unul, se consideră că există un duopol sau un monopol.
 există bariere la intrarea pe piață în calitate de producător
 este o formă mai mult caracteristică țărilor dezvoltate
 este foarte clar evidențiată diferențierea mărfurilor
 producătorii dețin un oarecare grad de control al prețurilor

În cazurile de concurență, termenul "oligopol" este utilizat, adesea, și pentru a

desemna situațiile în care un mic număr de mari vânzători domină, împreună,
structura concurențială și în care ceilalți vânzători, mai mici, se adaptează la
comportamentul acestora. Marii vânzători sunt calificați, atunci, ca „oligopoliști”.

28
 Bibliografie

1. Andrei Cojuhari,Valentina Childescu, “TEORIA ECONOMICA” U.T.M,

Chisinau 2012;
2. Tatiana Bucos , Oxana Barbaneagra “TEORIA
ECONOMICA”,microeconomie ;Acad.de Studii Econ. A
Moldovei,catedra”Teorie si Politici Econ.”-Chisinau 2013;
3. Sursa net http://economie-politica.blogspot.md
4. Adaptare dupa Dumitru Moldovanu “Curs de teorie economica, ed.Arc,
Chisnau, 2007, p.120.
5. Tatiana Bucos,Oxana Barbaneagra “TEORIA
ECONOMICA”,microeconomie ;Acad.de Studii Econ. A
Moldovei,catedra”Teorie si Politici Econ.”-Chisinau 2013;
6. Sursa net http://bancamea.md
7. Sursa net https://ro.wikipedia.org/wiki/Audit
8. Sursa net
http://www.sigmaweb.org/publications/PB10_PUPProcedures_Rom.pdf
9. Sursa net https://ro.wikipedia.org/wiki/Iarmaroc
10. Sursa net http://www.moldexpo.md
11. Sursa net https://www.bnm.md/ro/content/bancile-licentiate-din-republica-
moldova
12.Sursa net https://conspecte.com/Asigurari/clasele-de-asigurari-si-
clasificarea-asigurarilor.html

13.http://consumator.gov.md/

29