hipertensiune arterială.

Cauzele,
mecanismele și tratamente de aceste
cauze adesea se suprapun.

Bolile cardiovasculare rămân cea mai

mare cauza a deceselor la nivel mondial,
deși de-a lungul ultimelor două decenii
rata mortalității cardiovasculare a scăzut
în multe țări cu venit ridicat. În același
timp, decesele și bolile cardiovasculare
au crescut cu o viteză uimitor de rapidă
în țările mici și cu venituri
medii.Procentul de decese premature din
datorită bolilor cardiovasculare variază
de la 4% în țările cu venituri mari la 42%
în țările cu venituri mici. În 2008 mai mult
de 17 de milioane de oameni au murit din
cauza bolilor cardiovasculare. [2]

În fiecare an bolile de inimă ucid mai

mulți americani decât cancerul. În ultimii
ani riscul cardiovascular la femei a fost
în creștere și a ucis mai multe femei
decât cancerul de sân. [3] Studii în rândul
tinerilor a arătat că ateroscleroza
precoce se poate depista în adolescenșă
și se fac eforturi de prevenire primară
necesare din copilărie. [4]

Factori de risc
Indienii sunt cunoscuți ca fiind în grupul cu risc
ridicat de a se îmbolnăvi de boli cardiovasculare

Vârstă …

Vârsta este un factor important de risc în

dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Se
estimeaza că 87 la sută dintre oameni
care mor de boli cardiace coronariene au
peste 60 de ani.[5] În același timp, după
vârsta de 55 de an riscul de accident
vascular cerebral se dublează la fiecare
decadă.[6] Mai multe explicații au fost
propuse pentru a explica de ce cu vârsta
crește riscul de boli cardiovasculare. Una
dintre ele este legată de nivelul
colesterolului seric.[7] Nivelul seric de
colesterol total crește pe măsură ce
crește vârsta. La bărbați această creștere
devine semnificativă jurul vârstei de 45-
50 de ani. La femei, creșterea continuă
brusc până la vârsta de 60-65 de ani.
Îmbătrânirea este de asemenea, asociată
cu modificări ale proprietăților mecanice
și structurale ale peretelui vascular, care
duce la pierderea elasticitatii arteriale și
poate duce ulterior la boli coronariene.

Sex …
Bărbații sunt expuși la risc mai mare de
boli de inimă decât femeile aflate la
vârstă înainte de menopauză.[8] Cu toate
acestea, odată cu menopauza, riscul și la
femei este similar ca la unii bărbați.
Printre oamenii de vârstă mijlocie, boala
coronariană este de 2 până la 5 ori mai
frecventă la bărbați decât la femei. Într-
un studiu realizat de Organizația
Mondială a Sănătății, s-a constatat că
sexul contribuie cu aproximativ 40% la
raportul mortalității în boli coronariene
de inimă în funcție de sex. Un alt studiu
raportează rezultate similare, în care
diferențele de sex explică aproape
jumătate din riscul asociat cu bolile
cardiovasculare. Una dintre explicațiile
propuse pentru diferența de sexn în bolile
cardiovasculare este diferența
hormonală. La femei estrogenul este
hormonul sexual predominant.
Estrogenul poate avea efecte de
protecție prin metabolizarea glucozei și
sistemul hemostatic și poate avea un
efect direct asupra celulelor prin
îmbunătățirea funcționării celulelor
endoteliale.

Poluare …

Poluarea se măsoară în funcție de

pulberii în suspensie din aerul ambiental.
“PM2,5″ înseamnă pulberile în suspensie
de 2,5 µm care trec printr-un orificiu de
selectare conform standardul european
EN 14907, iar PM2,5 se definește ca mai
mult de 50% din particule colectate cu
samplerul să fie cu diametrul de 2,5µm.
Valoarea maxim admisă este de 50
µg/mc. În prezent studiile se
concentrează pe PM2.5, care este corelat
cu bolile cardiovasculare. Pentru fiecare
creștere de 10 μg/mc a PM2.5 se
estimează u risc de mortalitate între 8-
18% datorită bolilor cardiovasculare.
Expunerea pe termen lung crește riscurile
de ateroscleroză și boli inflamatorii ale
inimii.
 Moștenirea genetică (inclusiv rasa)
Tabagismul - renunțarea la fumat și
evitarea fumatului pasiv
Sedentarismul
Hipertensiunea arterială
Obezitatea
Diabetul zaharat
Hipercolesterolemia
Alimentația
Consumul de alcool

Tipuri de boli
cardiovasculare
Boli cardiace coronariene …

Articol principal: Boli cardiace coronariene.

Bolile cardiace coronariene se referă la

funcționarea insuficientă a mușchiului
cardiac și ca atare o circulație inadecvată
a sângelui care alimentează mușchiul
inimii(miocardul). Boala coronariană este
cea mai frecvent asimilată cu bolile
coronariene, deși boala coronariană
poate fi datorată altor cauze, cum ar fi
vasospasm coronarian.[9]

Boala coronariană este o boală a

arterelor cauzată de acumularea de plăci
de aterom în pereții arterelor care
alimentează miocardului. Angina
pectorală (durere în piept) și infarctul
miocardic (atac de cord) sunt simptome
și stări cauzate de boala coronariană.

Cardiomiopatie …

Articol principal: Cardiomiopatie.

Cardiomiopatia înseamnă literal "boală a

mușchiului inimii" ( cardio = inimă,myo=
mușchi,patie= boală) este deteriorarea
funcției miocardului (mușchiul inimii), din
orice motiv. Oamenii cu cardiomiopatie
sunt expuși de multe ori riscului aritmiei
și/sau morții cardiace subite.

Cardiomiopatii extrinseci
Bolile ischemice ale inimii
 Cardiomiopatia alcoolică
Malformații congenitale ale
sistemului circulator
Boli de Nutriție care afectează inima
Cardiomiopatie ischemică
Cardiomiopatie hipertensivă
Cardiomiopatie valvulară
Cardiomiopatie inflamatorie
Cardiomiopatie
secundară|Cardiomiopatie
secundară la o boală metabolică
sistemică
Miocardiodistrofia.
Cardiomiopatia cu dilatație
Cardiomiopatia hipertrofică
obstructivă
Boli vasculare …

Anevrism
Arteriopatie obliterantă a membrelor
inferioare
Disecție aortică
Hipertensiune arterială pulmonară
Trombo-embolism

Boli cardiace ischemice …

Boli cardiace ischemice - bolile

miocardului (mușchiului inimii)
caracterizat prin faptul că scade
alimentarea mușchiului cu sânge.

Boli cardiace hipertensive …

 Hipertrofie ventriculară stângă
Boală coronariană
Insuficiență cardiacă
Aritmie cardiacă

Boli cardiace inflamatorii …

Boli cardiace inflamatorii implică

inflamația miocardului sau/și ale
țesuturilor care îl înconjoară. Acestea
sunt:

Endocardita - inflamația stratului

interior al inimii - endocardul. În
general sunt afectate valvele cardiace.
Cardiomegalie inflamatorie
Miocardită - inflamația miocardului.
Valvulopatii cardiace …

Articol principal: Valvulopatii cardiace.

Valvulopatiile cardiace sunt procese care

afectează una sau mai multe valve ale
inimii. În principal sunt patru valve care
sunt afectate de valvulopatii: valva
tricuspidă și aortică pe partea dreaptă a
inimii și valva mitrală și aortică pe partea
stângă a inimii.

Note
1. ^ Maton, Anthea (1993). Human
Biology and Health. Englewood Cliffs,
 New Jersey: Prentice Hall. ISBN 0-13-
981176-1.
2. ^ Mendis, S.; Puska, P.; Norrving, B.
(editors) (2011), Global Atlas on
cardiovascular disease prevention
and control, ISBN 978 92 4 156437 3
3. ^ United States (1999). „Chronic
Disease Overview”. United States
Government.
4. ^ McGill HC, McMahan CA, Gidding
SS (2008). „Preventing heart disease
in the 21st century: implications of
the Pathobiological Determinants of
Atherosclerosis in Youth (PDAY)
study”. Circulation. 117 (9): 1216–
27.
 doi:10.1161/CIRCULATIONAHA.107.
717033 . PMID 18316498 .
5. ^ “Understand Your Risk of Heart
Attack”. American Heart
Association.http://www.heart.org/HE
ARTORG/Conditions/HeartAttack/Un
derstandYourRiskofHeartAttack/Und
erstand-Your-Risk-of-Heart-
Attack_UCM_002040_Article.jsp#
. ^ Mackay, Mensah, Mendis, et al. The
Atlas of Heart Disease and Stroke.
World Health Organization. January
2004.
7. ^ Jousilahti, Vartiainen, Tuomilehto,
Puska. “Sex, Age,Cardiovascular Risk
 Factors, and coronary heart diease”.
Circulation. 1999; 99:1165-1172.
. ^ http://www.world-heart-
federation.org/cardiovascular-
health/cardiovascular-disease-risk-
factors
9. ^ Williams MJ, Restieaux NJ, Low CJ
(1998). „Myocardial infarction in
young people with normal coronary
arteries” . Heart. 79 (2): 191–4.
PMC 1728590  . PMID 9538315 .

Legături externe
ro Reguli de aur pentru o inimă

sănătoasă - www.121.ro
ro Angină Pectorală

http://www.terapiamedicala.ro/en/card
iologie/64-angina-pectorala
ro Insuficiența cardiacă pe

www.terapiamedicala.ro
ro Insuficiența cardiacă pe

www.sfatulmedicului.ro
ro Cum să păcălești moartea dacă

faci un infarct , 28 iunie 2011, Ramona

Dragomir, Evenimentul zilei
TOP 10 CELE MAI BUNE ALIMENTE
pentru sănătatea inimii , 5 februarie
2012, Dan Istratie, Evenimentul zilei
Știți cum să vă feriți de boli? Azi:
Aritmia , 26 decembrie 2009, Amos
News
 Cum păstrăm inima sănătoasă?
Recomandările Prof. Univ. Dr. Benedek
Imre - VIDEO, 20 februarie 2019, Ziar
Medical

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Boli_cardiovasculare&oldid=13003248

Ultima modificare efectuată acum 1 an de către Strainubot.

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 ,

exceptând cazurile în care se specifică altfel.