# Curs 9 - Bozgan #

Continuare Germania
- din cancelarie, pe parcursul anilor se creaza departamente la justitie, interne finante,
care vor fi ministere ale reich-ului, dincole de faptul ca fiecare stat pastreaza anumite libratati,
drepturi, autonomie pe langa faptul ca exista unele ministere care sunt exclusiv alea Reich-ului
-de interne si razboi cred.
- principalele doctrine politice nuau reusit sa duca la crearea unor partide puternice si
stabile. De ex conservatorii sau liberalii nu s-au reunit intr-un singur partid. Principalele partide
si curente sunt: Zentrum (partid catolic, dupa locul pe care il ocupau la un moment dat in dieta
Prusiei) - acest partid dreneaza rolul germ catolici. Este un partid cu propriul program politc care
pledeaza pt libertatea de cult dar si pt o anumita politica sociala sau mentinerea si dez
federalismului. Acesta obtine rezultate importante dar nu toti catolicii voteaza cu acest partid
- un at curent important - conservatorii. Acesia sunt insa divizati. Ei nu au reusit sa creeze
o singura structura politica in 1876 se creaza o str care nu ii drupeaza pe toti conservatorii si au
asiguratin anumite perioade sprijin politic pt Bismark
- liberalismul este un alt curent important. Din pacate nici acestia nu reusesc sa faca un
partida care sa-i reuneaza pe toti. In 1861 - se creaza partidul progresului - primul partid modern.
Liberalii vor continua sa activeze divizati si din aceasta cauza se poate spune ca s-sa creat un
anumit spatiu de manevra pt tendintele pe care Bismark vrea sa le execute.
- Bismark este prim-ministrul Prusiei din 1861 pana in 1890 (cred). El incearca sa creeze o
coalitie care sa il sprijine. In Germani nu functioneaza insa regimul parlamentar dar pt a fi
adoptate egi Bismark are nevoie de o combinatie politca care sa-i asigure o majoritate. S-a
sprijinit si pe liberali si pe conservatori, inclusiv de catolici in functie de interese.
- nu este membrul niciunui partid politic. De asemenea in momentul in care nu se pot crea
majoritati Bismark nu ezita sa dizolve parlamentul.
- in anii 70 germania a fost zguduita de un eveniment - o politica anti-clericala declansata
de Bismark cunoscuta sub numele de KulturKamff - Razboiul cultural. Intai de toate Germania
este biconfesionala, dar cotolicii sunt majoritari. In 1869 Papa Pius 9 in conditiile in care era
iminenta disparitia statului pontifical, el convoaca pt a-si mari autoritate biserici icatolice un
conciliu la Roma. Acesta s-a desfasurat intre 1069-70 - > poarta numele de Vatican 1.
- e un conciliu care nus-a putut termina. Lucrarile au fost suspendate pt ca intre timp
orasule ste ocupat de aramta italiana. In iulie 1870 este afoptata dogma infailibilitatii papei in
probleme de credinta. Este vb pana la urma de dreptul de acum recunoscut de toata lumea ca
acesta sa decida in probleme de credinta. Aceasta mini-revolutie in biserica catolica. Intre altele
are si aceasta consecinta ca indeparteaza biserica catolica de conciliu sinodal (parca asa a zis)
- in orice caz, autoritate papei asupra catolicilor s-a marit considerabil si mai ales a existat
aceasta perceptie ca de acum catolicii sunt constransi sa dea mai curand asucltate papai decat
statului in care traiesc. Este adevarat ca aceasta reppr este datorata si faptului ca Pius ( s-a
dovedit prin masurile pe care le-a luat un papa cansevator care intra tot mai mult in coliziune cu
mediul european liberal mai aleas in 1874 cand a fost publicat un catalog al erorilor timpului care
prescria catolicilor ceea ce nu trebuiau sa faca sau sa creada.
- este o enciclica care marcheaza un viraj conservator al catolicilor.
- Kultur Kamff incepe cu un articol al lui Bismark dar nesemnat prin care reprosa liderilor
ca sunt mai mult catolici decat cetateni germani.
- acest program presupunea o serie de masuri adoptate atat de Prusia cat si destate
germane. Este importat ce se voteaza in Prusia ca de cele mai multe ori acestea sunt extinse si la
nivelul imperiului german.
- in kk -masuri de sanctionare impotriva clerului catolic care da citire unor doc papale care
nu sunt autorizate sa fie citite credinciosilor. De asemenea - controul bisericilor asupra scolilor
primare este abrogat - in 1872 - este interzis ordinul iezuit din Germania. Acestia sunt obligati sa
plece. Sunt luate msuri si impotriva altor ordine si congregatii. In mai 1873 - sunt adoptate legi
care sunt considerate a fi simbolul kulturKamff. Intre prevederi - obligatia de a sustine un
examen la o universitatea de stat pt noii preoti. Acest lucru era o dificultate mare pt ca erau
maidiferente intre continutul unui institut teologic si continutul unei universitati de stat. se
instituie ca obligatie casatoria civila. exista posibilitatea chiar ca preotii sa fie alesi de adunarea
credinciosilor dintr-o comunitate chiar daca printre ei nu erau catolici. Preveerile sunt abrogate in
1875. Acest kultu kamff mai are o conotatie de ordin national - polonezii au ca principal
instrument impotriva nationalizarii biserica catolica.
- minoritatea catolicilor germani a reusit sa rezistecu succes. La alegerile din 1874 acest
partid a obt cele mai bune rez electorale pana la ww1. Era noraml ca in acest context catolicii sa
se coalizeze spre Zentrum care sa le serveasca interesele.
- in 1878 (cred - sau 74) moare Pius 9 -> este ales Leon 13 care este un papa mai dispus
la concesii. Acesta reuseste sa obtina de la Bismark restabilirea relatiilor diplomatice dintre Gern
si Sf Scaun si abrogare celor mai importante legi din KK.
- Un alt factor care a contat in mare masura in abandonarea acestui kk a fost ascensiunea
socialismului pt ca acestia erau principlaii inamici ai Germaniei. Bismarck incearca sa se prizine
pe Zentrum impotriva acestei amentintari imp statului burghez german

Economia germana
- ea devina in aceasta perioada principala f ec europeana - dupa SUA.
- revolutia industriala debuteaza in anii '30, este una mai tarzie in raport cu MB, Belgia,
SUA. Ea pleaca insa de la cateva premise foarte favorabile declasarii rapide si industrializarii
germ. Sunt de mai multe timp catva zone dezoltatea cu o oarecare proto-industrie. Cele mai
importatte - Renania, Westfalia, Saxonia, Silezia, Brandemburg. Nu trebuie sa uitam ca exisa o
retea destul debine dez in frunte cu celebrele orase anzeatice, mai toate pastreaza auotnomii,
inclusiv politica si incearca sa se adapteze. Marele atuu - sist educativ. Educatia primara.
Germania este alfabetizata in general in acest moment. Exista programul crearii unui invatamant
primar obligatoriu inca din sec 18 (cred). Germania are cel mai dez invatamand profesional si
tehnica astfel ca Ger a dispus de un nr mare de cadre medii. De asemenea dispunea de cel mai
mare nr de ingineri ce aveau posibilitatea de a lucra atat in sistemuld e stat dar si privat. In univ
germane si in special al celei de la Berlin infiintata de Wilhelm Humboldt 1889. Universitati in
care exista departamanet foarte dez de cercetare. stiintele fundamentale sunf f bine reglementate.
Pe durata scurta nu trebuie neglijat ca in 1871 se incheie pacea cu Franta. aceasta este obligata sa
plateasac o mare despagubire, suma care este folosita in Germania pt dezvoltarea
intreprinderilor.
- in 1873 invervine o criza care marcheaza inceputul marii depresiuni. In cazul Germaniei
nu a fost atat de virulenta (fara de Fr, It sau chiar MB si SUA). In aceasta perioada industria si ec
germana au continuat sa se dezvolte.
- ger abandoneaza politica vamala a liberului schimb (cu Franta, Anglia in anii 1862-63) -
incheiate de Zollferaim (uniunea vamala)
- intre timp lucruriel s-au schimbat, Bismarck fiind el pus sub presiuni pt trecerea la
protectionism de catre marii agricultori. In 1879 - Ger este prima putere care abandoneaza
liberul schimb si trece la protectionism. Acesta v-a servi drept pretext si pt celelate state de a
adopta aceasta masura.
- un alt factor care insoteste dez ec - concentrarea industriala, de tip cartel, monopol.
Vezi bazinul Ruhr-ului.
- la un mom dat, la jum sec 19 cand se deschib primele mine in aceasta zona se ajunsese
la o adancime de aproape 800 metri.
- pe verticala - Krup
- in legatura cu industria - Germania este o performara a celei de-a doua rev industriale.
Este pe primele pozitii la: industrie chimica, electrica-electrotehnica, automobilului, aeronautica
etc.
- Germ domina Chimia - mondial este tara ca domina productia ind chimice si exportului
pe plan mondial. Singura intreprindere care poate sa rivalizeze cu intreprinderile din Germania
este Du Pont de Nemours. Ceva mai tarziu pune bazele celei mai imp industri din domeniul
chimic din SUA.
- in anii 60, inaite de realizarea unitatii germane - BASF - Badische Anilin und Soda
Fadrik. A doaa Hoechst si a treia Bayer. Aceasta din urma incepe sa se intereseze si de industria
farmaceutica. Ei reusesc sa lanseze in 1899 - aspirina!
- in industria farmaceutica - firmele Schering si Merck. De asemenea isi impune pct de
vedere in industria electrica - Werner Zimmens -> foarte important in productia si transportului
curentului electric. A doua firma - AEG - Societatea generala, universala de electricitate - creata
de Emil Rathenau
 - acestea intreprinderi isi vor implanta filiale si in alte tari.
- si dpdv al agriculturii Germania sta foarte bine - avea cele mai mari randamente in
agricultura. Cu toate acestea are si o crestere demografica foarte importanta.
- socialismul - social-democratia
- este cel mai important partid de acest gen din lume. PSD are urmatoarea istorie. In anii
60 apar principalele org muncitoresti germane. In 1863 pare asociatia generala a muncitorilor
germani, in funtea ei se gasea Ferdinand Lassalle care era pt o interventie a statului pt a
reglementa relatiile dinte muncitori, patroni in sensul acordarii drepturilor muncitorresti (cred)
- in 1869 se creaza PS Dem al Muncitorilr Germani - condus de August Bebel si Wilhelm
Liebknecht. A fost un timp apropiat de asociatia generala a muncitrilor. Este un partid marxist,
adera la internationala I. Aceaste doua partide sunt in relatii de rivaliate cu PSD (cred). In 1875
la Gotha se ralizeaza unificarea celor doua partide muncitoresti. Programul a fost unul reformist.
Acest program este aspru criticat de Marx care nu putea accepta ca un partid sa isi piarda
activitatea revolutionara.
- In 1878 Bismarck reuseste sa convinga Richtag-ul sascoata in afara ligii partidul social
democrat. Dupa 1878 reusesc sa candideze sub forma altor org -> si sa duca un nr de
parlamentari in Reichtad.
- in 1890 Bismark este constrans sa demisioneze. Sunt mai multe lucruri care au contat
aici si care sunt contradictorii in raport cu cei doi, inclusiv in ceea ce priveste politica acestui
partid. Wilhem II era adeptu politicii sociale. Bismarck este cel care inspira o legislatie sociala,
prima din lume privind asistenta pe caz de boala, accident si varsta. Germania a cosntituit si un
model ulterior. Acestea au fost aplicate pt a dezarma parctiv PSD -> de a realiza el reformele in
locul lor. Cu toate aceste Wilhem vrea sa measrga mai departe. In acelsai an este legalizat PSD.
In 1891 la Erfurt se organizeaza un congres in care se adopta programul partidului. Acesta este la
originea a ceea ce s-a numit Criza revizionista. Sunt 2 ideologi foarte importanti la nivel
european care au concurat la elaborarea acestui program - Kautsky si Eduard Berndstein. Acest
program are practiv 2 componente - o parte elaborata de EBernd.. care propune o serie de
reforme intre care - acordarea dreptului de vot si pt femei. Vot universal masculin exista dar pt
Reichtag. In ceea ce priveste statele componente sistemele electiorale nu sunt pe baza votului
universal - sunt cenzitare, inclusiv Prusia. Alte state incep sa se democratizele la inceputul
secolului - Bavaria, Wurtenberg. Gratuitatea asistentei medicale, invatamantului, impozit
progresiv, separarea bisericii de stat, ziua de munca de 8 ore. Se adandceste siste de
democratizare si creste nr de drepturi pt clasa muncitoare.
- Kautsky -> partea II care este programul pt crearea in urma unei revolutii in Germania
un stat socialist. Toate ideile marxiste se regasesc aici.
- criza reformista se refera la faptul ca mai ales Eduar Bernd si alti demnirtari isi dau
seama ca principiile marxiste nu se mai confisrma la sf sec 19 inceput de sec 20. Marx scrisese
cu destul demulta convingere ca burghezia se va prabusii datorita rivalitatilor luptelor intestine,
ca se va realiza o rivalitatea sociala datorita luptei de calsa, ca clasa muncitoare va suferi un
proces continuu de pauperizare etc, chestiuni care nu se confirma si care nu mai pot fi admise la
1900.
- la 1899 E Bernd.. publica o lucrare - Presupositiile socialismului si sarcinile democratiei.
El demonstreaza ceea ce scrie mai sus. Pledeaza pt reforme in stat si nu pt pregatirea unei
revolutii care sa distruga statul german. Aceasta este criza reformista - punerea in cauza a
fundamentelor marxismului.
- PSD german in urma alegerilor din 1912 devine cel mai puternic in termeni de votanti
si mandate dar nu majoritar in Reichtag (are peste un milion de moembrii, este un partid bogat
care reuseste sa puna la punct o adevarata contra-cultra si contra-societate, controleaza
municipalitatile principalelor orase germane inclusiv Berlin!!!) Criza a fost in in atentia
internationalei II care condamna criza revizionista. Ideile sustinute de Bernstein s-au despartit si
inalte tari asfel ca scialismul devine tot mai mult revormist decat revolutionar.
- in primii ani ai sec 20 - Germania
- nu este un regim parlamentar in Germani totusi apar revolutii care indreapta Germania
catre un regin parlamentar - parlamentul sa conduca guvernul. De ex: acordarea si
recunoasterea pr Reischtag a dreptului de interpelare. Cancelarii care au urmat dupa Bismark au
incercat sa creeze si sa guverneze cu acordul partidelor si al unei coalitii guvernamentale.
Cancelarul este in general creatia imparatului. El il numeste is responsabilitatea sa este in fata
Kaiserului si nu aimparatrului. Acesta evolutie spre regim parlamentar este favorizata de - l
ainceputul sec 20 cancelar este Bernard von Bulov. In 1908 are loc un incident diplomatic,
international - este relatat in presa birtanica o discutie intre Kaiser si un birtanic. Aceatsa contine
aprecieri la adresa britanicilor. Acest lucru inflameaza relatiile si se incearca o aplanare a acestui
incident. In acest incident Bulov nu l-a sprijinit cat a terbuit pe imparat si este obligat sa
deminsioneze. Incidentul diplomatic generat il constrang pe wilhlm sa fac un pas inapoi in ceea
ce priveste amestecul in politica dupa 1908-9 Wilhem intra intr-o mica eclispsa => germania
poate sa se indreapte spre un regim mai democrat. Dupa acest moment este aprobat dreptul de
interpelare.