# Curs 4 - Bozgan #

Este o perioada de treanzitie cu anii 1930

Perioada sec 19, istoricii analizeaza perioada dpdv a 3 epoci. Epoca victoriana este divizata in 3
perioada: Inceputul (1837 - 1850) , de mijloc (1850-1870) si Ultima parte (1870-1901)
Perioada de mijloc:
- dpdv economic anii 50-70 sunt ani de crestere, de prospectitate - ciclul A. Prosperitate,
crestere a preturilor, scaderea somajului.
- indiferent ca avem de-a face cu o perioada care sa corespunda ciclului A sau B trebuie sa
vedem de fiecare data existenta crizelor care au loc. In aceasta epoca, in 1958 este o criza destul
de puternica si in 1866-1867. Se trece repede despre ele dat fiind faptul ca este o perioada de
prosperitate in ansamblu.
- demografia MB continua sa fie dinamica. In 1850-1880 populatia creste dela 20 mil la
30 mil, in conditiile in care exista foarte mult locuitori ai MB care emigreaza (SUA si Imperiul
Colonial).
- dpdv economic in anii '50-70 productia industriala se dubleaza. Mb se afla in cea mai
buna perioada din istoria economica. Se profita si de situatia dificila prin care trece Sua in
contextul razboiului civil.
- sist economic facilitat si de o serie de masuri legislative: in 1844 se emite o lege care
simplifica extrem de mult procedura infiintarii societatilor pe actiuni. In 1856 - de asemena o
lege care permite crearea unor societati cu o responsalibiltate limitata. Se ofera practic o si mai
mare libertate pt actorii economici. In ceea ce priveste investitiile in strainatate MB isi asigura
prima pozitie.
- moneda britanica este principala valutain functie de care se stabileste paritatea.
Investitile britanice sunt de departe cele mai importante (al doile Franta, dar la distanta mare)
- balanta comerciala a MB este in general in sec 19 pasiva - cumpara mai mult si vand mai
putin. O tara din ce in ce mai bogata are din ce in ce mai ridicate => consumul este din ce in ce
mai mare. MB este obligata sa isi importe o mare parte din produsele alimentare (in special grau)
- peste 88% din cantitatea necesara.
- totusi balanta de plati (ceea ce este reprezentat in valoare baneasca) este pozitiza datorita
a ceea ce se numeste intrarile invizibile constituite din profitul obtinut pe baza investitiilor din
strainatate, serviciile bancare, serviciile de asigurare, veniturile din transportul maritim. MB
dispune de cea mai importanta flota industriala si veniturile produse ce aceasta flota inseamna
venituri considerabile.
- daca ar fi sa ne gandim in prezent ar trebui sa mai adaugam tursmul.
 - succesul economic al MB se vede si din organizarea primei expozitii universale in 1851.
In 1862 se organizeaza a doua expozitie universala la Londra. Sunt din ce in ce mai multe
expozitii specializate (electricitatii, aeronauticii), mai ales la sf anilor 80-90
- dpdv politic, aceata perioada se incheie odata cu schimbarea conjucturii economice.
Perioada victoriana mijlocie se incheie cu marea depresiune.
- in ceea ce priveste viata politica. In anii 50 a fost dominata de fenomenul multipolaritati
politice datorita disparitiei sistemului bazat pe cele doua partide - wick si Tory. In ani 50 a
activat un mic grup de deputati care provine din Irlanda si de asemenea activeaza de asemenea in
parlament o grupare a partizanilor lui Robert Pill, prim-ministrul care a avut curajul sa renunte la
legea cerealelor. Practic din partidul Tory s-a desprins o grupare in jurul lui Pill care se aoprie tot
mai mult de liberali si care in 185 fuzioneaza. Astfel in 1856 in partidul liberal intra o mare
personalitate politica W. Gladstone.
- la sf anilor 50 se revin astfel la bipartidism. Principala problema poltica din aceasta
perioada este reprezentata de largirea dreptului de vot. Acest lucru s-a dezbatut intens in anii 60.
In 1864 este constituita o organizatie menita sa militeze pt reforma electorala numita "liga pt
reforma". In acel moment la guvernare se aflau liberalii care au propus un proiect de reforma
electorala. Partidul Tory la randul sau elaboreaza unproiect de reforma electorala, mai avansat
decat cel al liberalilor. Principala personalitate liberala este Lordul Palmerston. Principala lui
preocuparea este politica externa, pt politica interne nearatand prea multa atentie. Pt politica
interna - Lordul Russell. Ambele grupari sunt pentru reforma electorala.
- in 1866 conservatorii vin la putere si vor propune proiectul lor care devine lege in 1867.
Ea mareste dreptul de vot si redistribuile locruri in camera comunelor. Practic corpul electoral
se dubleaza. (Circa 2,5 mil). Acum au primit drept de vot o categorie restransa din clasa
muncitoare (calificati si mai bine platiti - "aristocratia muncitoreasca")
- creierul acestei operatiuni este liderul conservator, si anume B. Disraeli. El este cel care
face aceasta lege. Tactica: a vrut sa profite de popularitatea partidlui si s-au provocat alegeri
aniticipate pt 1868. Calculele au fost eronate alegerile find castigate de wici.
- Guvernul Gladstone (186-1874) adopta in 1870 o lege a educatiei care crea un cadru
legislativ in care sa se dezolte invatmantul primar dar nu prin implcarea autoritatilor ci prin mai
buna organizare a comunitaitilor. Totusi legeadin 1870 este momentul de plecare pt o lenta dar
continua reformare asistemului educativ. S-a ajuns treptat - 1891 la gratuitate. Dupa 1870
invatamantul se dezvolta si are aspectul invatamantului modern. Acolo unde comunitatile locale
nu au resusre suficiente statul invervine.
- spre deosebire de ceea ce se intampla pe continent, sistemul de invatamant primar nu
exclud religia. In Europa, anti-lricalismul este din ce in ce mai prezent in Franta, Germani. Nu
este cazul MB unde instructia religioasa se mentine si nu exista nici miscari anti-clericale din
partea statului.
- in 1872 a fost adoptata o lege prin care s-a asigurat secretul votului,.
 - masura infavoarea sindicatelor care sunt acum recunoscute ca persoane juridice ce pot
avea bunuri
- tot acum - admiterea in administratie se face pe baza concursului.
- in 1874 guvernul Gladstone pierde mandatul. Urmeaza artidul Tory condus de Disraeli
- MB este statul in care procesul de urbanizare este extrem de accelerat.
- dpdv socal MB ramane totusi atasata ierarhiilor. Pana la 1918 ierarhile sunt
recunoscute de intreaga populatie.
- in ceea ce priveste clasa muncitoare. Ea s-a dezvoltat nimeric si devine cea mai
importanta clasa sociala. Clasa mijlocie se afla intr-o continua expansiune. Aceasta incepe sa se
organizeza in primul rand in sindicate.
- primele sindicate sunt constituite din muncitori calificati. Acest lucru pt ca trebuie sa
vedem filosofia acestei perioade. Aceste sindicate sunt orientate spre rezolvarea conflictelor prin
negociere, nu prin greva. Daca insa se hotaraste manifestarea unei greve sindicatul trebuie sa
ofere slariile grevitilor, deci sa dspunade fonduri pe care le aduna sub forma de cotizatii de la o
parte a muncitorimii.
- in 1860 se infiinteaza Bursa Muncii. Aici se inregistreaza infrmatii cu privire la lcurile
de munca dintr-o anumita regiune s este cadreul in care se realizeaza conversiuni profesionare -
cursuri de recalificare in functie de ceea ce e nevoie pe piata muncii.
- in 1868 are loc prima intalnire a liberilor sindicatelor si se constituie o structura care
incearca sa concerteze activitatea sindicatelor -> Train Union Congress. Nu este o centrala
sindicala in adevaratul sens al cuvantului, este o structura in care se incearca sa se puna de
comun acord cu privire la diefrite probleme.
- in anii 70 se incearca sa se creeze sindiate si pt clasele mai de jos ale muncitorimii insa
declansarea crizei stopeaza procesul.
- in 1851 - se realizeaza un recensamant religos (intr-o zi de paste) - se masoara frecventa
cu care oamenii merg la Biserica in momentele importante dpdv religios. Mai putin de jum din
populatie a mers la slujbele pascale. Se observa astfel o distantare de practicile religioase. Se
constata de asemenea progresul celorlalte culte religioase, cei mai numerosi - Metodistii.
- in 1859 Charles Darwin publica "Originea speciilor" care pune sub semnul intrebarii
teoria creationasta. In aceast lucrare creaza un sentment de extraordinar disconfort in ceea ce
priveste morala - teoria selectiei naturale. Luand teoriiel li care se aplica lumii animale si
transpundu-se in lumea sociala umana se traduce in - supravietuiesc cei puternici.
Marea depresiune ('70-1896)
- este un ciclu economic de tip B cu price economice 1873 sau 1882
 - secaracterizeaza printr-o scadere a preturilor. Este o perioada in care se restrucutreaza
sitemul productiv. Ramurile industriale definitorii pt revolutia inndustraila de la sf sec 18 pana
catre jum se 19 (industria textila, metalurgia) sunt in recul. Progrezeaza industria carbunelui.
- in acest timp MB est depasita dpdv economic de SUA dupa 1885.
- agricultura cerealiera este pe cale de disaritie pt ca nu mai e profitabile. Se reprfileaza pe
legumicultura, pomicultura, cresterea animalelor care sunt mai profitabile.
- practic MB ajuge sa importe tot necesarul de cereale.
- exista cativa indici care arata ca avem totusi o crestere economica. Salariile reale cresc
cu aprox 1/3. Avem doi indici de a masra veniturle dintr-o peroada de timp. Salariile nominale si
salariile reale. Salariile nominale sunt exact ceea ce castiga insa sunt inselatoare (castig 100 de
dolari acum si peste o perioada cu 200 de dolari insa acum nu mai pot sa cumpar cu 200 ce
cumparam cu 100... ceva de genul). Si salariile reale sunt cele care realizeaza un raport intre
salariu vs bunurile si servicii pe care pot sa le obtin.
- exista o atentie din ce in ce mai mare acordata problemelor sociale - sarcia. Se pare ca in
Londra si in alte orase ale MB procentul care se afla sub pragul saraciei creste. Nu intamplator
apar acum, o serie de initiative care inseamna ajutarea acestor oameni si reglementarea acestor
neajunsuri (majoritatea din randul cultelor evanghelice). Prima structura apra in 1865 dar anul
oficial este 1878. Creatorul - W. Booth - infiinteaza "Armata salvarii". El este pastor metodist.
Armata salvarii este o miscare religioasa si o miscare de asistenta propriu-zisa. Ea se ocupa cu
colectarea pt saraci. A avut un succes deosebit si a contribuit la diminuarea suferintelor acestor
categorii declasate. Are succes pe plan mondial - se creaza filiale in Europa si America.
- in ceea ce priveste politica - incep sa se modernizeze partidele politice si sa creeze
structuri cu activitate permanenta. Pana atunci erau structuri care se puneau in misare in
preajama alegerilor pt sustinerea candidatilor. In ani 60-70 se pune problema permanetizarii.
- in anii 60 Conservatorii creaza .............. si 3 ani mai tarziu un Birou Central.
- partdul Wigi face si el la fel creand structuri lcale, initiativa plecand de la J.
Chamberlain, primarul orasului Birmingam.
- avand in vedere ca partidele se modernizeaza, ele devin mai eficiente in conditiile in care
electoratul se mareste.
- in 1874 au loc alegere castigate de Tory si Disraeli devine prim-ministru - ce tine pana
in 1880. Mandatul dureaza in teorie 7 ani insa se declanseaza alegri anticipate pt a se consulta
opinia publica.
- Disraeli este foarte interesat de imperiu, de securizarea si obtinerea de puncte strategice.
El ii acorda titulul de imparateaza a Indiilor reginei Victoria. Sunt si o serie de initiative in plan
colonial, strategic - Cipru - 1878 este achizitionat de la IO. Inchd astfel jocul in Mediterana.
- pe plan intern - lege care garanteaza folosirea grevei.
 - 1876 -se voteaza o lege a sanatatii publice care pune bazele politicii moderne in
domeniul sanatatii publice. Atributiile cele mai importante sunt acordate administratiei locale.
- in 1880 Tory (80-86) pierd alegerile si se formează un nou guvern condus de Gladstone.
Acesta este important dar oarecum slabit de chestiunea irlandeza. Cu toate acestea sunt lucruri
importante care se petrec acum: democratizare vietii politice-> de la o politica elitista la o
politica de masa, democratica.
- in 1883 a fost adoptata o lege prin care se plafonau cheltuielile pt campaniile
electorale - trebuiau sa fie controlati => limitarea coruptiei.
- in 1884-85 avem o noua reforma electorala in 2 timpi - se largeste dreptul de vot - se
ajunge spre 5 milioane de oameni care pot vota - inclusiv o buna parte din proletariatul britanic.
In al doile rand se redeseneaza circumscriptiile electorale - egalizarea lor. Se ghideaza dupa
proportia 1 arlamentar la 50. 000 de voturi.
- se introduce un singur tip de scrutin uninominal pe principiul invingatorul ia tot.
Dezavantajele acetui sistem: o buna parte din populatie nu este reprezentata. Este totusi un risc
asumat care in cazul MB nu duce frecvent la situatii paradoxale. 3 dezavantaje: o parte din
populati voteaza nu se vede reprezentata, un al treilea partid sa nu poata sa-si faca loc - doar daca
are o clientela clara si concentrata dpdv geografic, al treilea risc este acela ca un partid sa casige
mai multe voturi dar ceilalti sa ia un nr mai mare de mandate.
- in urma reformelor in 1884-85 suntem la momentul votului universal masculin in MB.
- pe langa cele doua partide, idele socialismului nu pot ocoli MB, insa socialismul
progreseaza pe continent si exista si in MB unele elemente care incearca sa aaclimatizeze
socialismul si aici. Sunt unii specialisti care analizeaza discprepantele din mentalitatea
britaniaca: J. Stuart Mill - pledeaza pt interventia statului in redistribuirea bogatiior, in
economie si societate. Henry George -Progres si saracie -pledeaza pt echitate sociaa si
economica pe care statul trebuie sa o realizeze. Ei nu sunt socialisti dar creaza atmosfera
favorabila receptarii acestei gandiri.
- in 1881 se creaza o societate politica - Federatia Democrata, mai tarziu Federatia Social
Democrata, condusa de Michael Hyndman care incearca sa difuzeze marxismul. El este
principalul difuzant al socalismului de tip marxist.
- in 1884 se creaza o alta orgaizatie, care de data aceasta joaca un rol mai important -
Societatea Fabiana - creata de intelectuali. Nume cunoscute: sotii Webb si Jhon Bernard Show,
Welles. Pe plan local vor obtine rezultate foarte bune astfel ca vor avea roluri f importante in
consiliile municipale.
- in acelasi timp trebuie sa acordam atentie miscarii sindicale. In anii 80 se constata
aparitia noului singucalism caracterizat prin aparitia unor sindicate in ramuri in care nu existase
acest proces. Semnificativ, actul care genereaza aceasta miscare este greva adocherilor de la
Londra, o greva indelungata in anii '80 (cred)
- in 1888 erau aprox 800 000 de sindicalisti, la finalul grevei 1,6 milioane (cred iar).
 - reprezentati acum si de categorii modeste. Acestia lanseaza noi revendicari - ziua de
munca de 8 ore si asigurarea unui salariu minim.
- in acelasi timp proletariatul era interesat de o reprezentare la nivel politic, in primul rand
in camera comunelor. Primii candidatisindicalisti patrund in camera comunelor in 1874, cu
ajutorul liberalilor.
- in 1888 se creaza un partid laburst scotian. Scotia fiind puternic industrializata. Unul
dintre lideri este James Keir Hardie. Acest particd este unul local fara rezultate grozave dar deja
apare o dinamica. In 1893 mai multi repr a miscarii sindicale, toate micile organizatii de stanga
s-au intalnit in cadrul unul congres si au pus bazele PLI (partidul laburist independent)
- pornind de aici se va ajuge mai tarziu la crearea partidului laburist.
- in cursul celui de-al doilea guven a lui Gladstone a fost dezbatuta problema irlandeza.
Gladstone deorea acordarea autonomiei ceea ce o parte din partid nu dorea. In 1886 o grupare
din partidul liberal, condusa de Chamberlains face sciziune. Ei se prclame pt actul uniri. Acest
eveniment a slavbit foarte mult partidul Gladstone. In consecinta conservatorii au putut sa castige
o per destul de lunga - 2 decenii, cu mici intreruperi.
- principalii oameni politici: Salisbury (in timpul lui MB duce razboiul cu burii)
- dupa 1902 prim ministru urmeaza Balfour - (in viitor declaratia pt un stat evreiesc)
- iau cateva masuri cared au atributii mai multe consiliilor pe plan local.
- in anumite conditii, pe plan local si femeile primesc drept de vot. Pot chiar in unele
situatii sa candideze pt functia de primar.
- legi cu caracer social - responsabiliataea patronilor in caz de accident.
- in 1901 regina Victoria moare. In 1901 - Eduard VII urmeaza => epoca eduardiana.
- MB intra in politca de masa - dreptul universal pt barbati. Exista o democratizae pe mai
multe panuri. Apare o presa de masa => Ex: DailyMail (cred) conceput pt a fi disponibil oricui.
De altfel presa se diversifica farte mult - se adreseaza si claselor muncitoare.
- democratzarea acceslui la invatamantul superior - Ex: Manherster, Liverpol, Litz -
universitati deschise pt masele populare.
- problematica feminina este una care preocupa opinia si dezbarerea publica. Treptat se
acorda dreptul de vot si pt femei. Cea mai importata org politica feminina -Uniunea Politica si
Sociala a Femeii consusa de Emily Pankhurst - ce militau pt dreptul de vot. Spre declansarea
razboiului au organizat campanii importante, utilizand si forme violente pt a promova cauza pe
prima pagina a ziarelor.
- dupa ww1 femeile au primit drept de vot - si un semn pt recunoasterea sacrificiilor lor
in timp de razboi.
 - dpdv economic - se cunosc efectele celei de-a doua Revoluții industriale. Este o
perioada de crestere economica.Cursa inarmarilor practic intretine aceasta crestere.
- MB in 1905-1910 este depasita la indicatorii economici de Germania. In preajma ww1 -
clasamentul: SUA, Germania, MB, Franta.
- desi este depasita de Germania, MB continua sa fie centrul financiar al lumi, moneda se
mentine si este principalul exportator de capital. Cu toate acestea proletariatul are o situatie mai
buna. Se observa si eforturile de imbunatatire a situatiei proletariatului.
- in 1900 se creaza o structura pt sprijinirea candidatior muncitori - Comitetul
Reprezentarii Laburiste. Un partid are nevoie de2 conditii fara de care nu poate exista: fonduri
(pe care sindicatele le au din cotizatii) si membrii (pe care ii pot moboliza drept clentela
electrala)
- in 1903 se incheie un pact pre-electorl intre comitetul reprezentari laburiste. El il avea
ca principal partizan pe Remsey Macdonald - primul ministru laburist.
- in ianuare 1906 alegerile sunt castigate zdrobitor de partidul liberal si cu aceasta ocazie
intra in parlament si un nr de deputati laburisti.