# Curs 7 - Bozgan #

Franta
- istoria politica a celui de-al doilea imperiu se divide in 2 perioade: prima este un imperiu
autoritar in care se consolideaza regimul lui Napolone III, dupa 1860 incepe o a doua perioada a
imeriului liberal cand este acordat parlamentului, mai precis corpului legslativ dreptul de adresa.
Acesta este echivalent cu raspuns la mesajul tronului. La inceputul unei seseiuni parlamentare,
monarhul lanseaza un disurs parlamentului. La acest discurs, acum, din 1860 parlamentul poate
reactioneze prin dreptul de adresa care poate sa contina inclusiv elemnte critice la adresa
monarhului side cele mai multe ori la adresa guvernului. Dupa 1860 sunt acordate parlamentului
si alte atributii, in general pe capitole, de asemenea se incepe publicare dezbaterilor din corpul
legislativ, o serie de masuri care duc spre democratizare
- 1870 - dreptul de interpelare al ministrilor
- 1868 - se anuleaza legislatia represiva erfertoare la presa, de acum presa este mai libera
- in 1864 - reglementare care permite org de greve.
- se permite formarea de sindicate
- actul care desavarseste aceasta evolutie spre liberalism s consuma in 1869-1870, cand au
loc ultimele alegeri din timpul lui Nap III, alegeri destul de libere, castigate de partizanii celui
de-al doilea imperiu. Opozitia are totusi destul de multe voturi si prin urmare membri
inparlament
- inainte de alegeri se tine un meeting electoral la Belfir, de catre unul din liderii opozitiei
republicane, Gambetta. Acesta solicita: separarea biserici de stat, crearea unui sit de invatamant
aflat sub constrolul statului si fara amestecul bisericii, alegerea functionarilor, abolirea armati
permanente.
- functionarii ar trebui numiti pe baza de competente.
- acest discurs reprezinta intro forma concentrata gandirea republicana.
- Napoleon nuemste pt crearea guvernului pe Emil Ollivier. Odata cu numirea lui ne
apropiem de crearea in Frata a unui autentit regim parlamentar. Alegerea lui continua cu alte
concesii pe care le face Nap III si care toate vot fi supuse unui plebiscit. Acesta se soldeaza cu
rezultate extrem de pozitive pt Napoleon III => reformele care s-au derulat dupa 1860 s-au
bucurat de acceptul poporlui => imperiul este relegitimat, reconsolidat.
- aceasta consolidare nu a fost urmata de o contnuarea a domniei li Nap III din cauza unei
greseli. In 1870 avea razboiul Frantei cu Prusia. Acest razboi nu ar fi terbuit in teorie sa afecteze
Franta in '68 in Spania se produce o revolutie care duce la indepartarea Burbonilor. Acum
spaniolii sunt in cautarea unui monarh. Revolutia spaniola a durat circa 6 ani si a cunoscut spre
finalul ei o etapa republicana. Printre candidati s-a inumarat si Leopold de Hohenzolern dar
Franta considera ca acest lucru este periculos pt securitatea ei => Franta obligata sa se apere pe
doua frinturi (nu s-ar fi intamplat dar asa gandea franta) => Franta incearca sa obtinta din partea
Prusiei promisiunea ca nu se sprijina canddatul. Dar Prusiei ii surade ideea unui razboi cu Franta
asa ca insulta diplomatia franceza. Se ajunge la razboi i foarte rapid Nap III pierde infrangeri si
Nap e luat prizonier pe 2 sept 1870. Aceasta evolutie catastrofala atrage dupa sine prabusirea
celui de-al doilea imperiu.
- pe 4 sept 1870 - se proclama la Paris - Republica (a treia) care dureaza pana la momentul
in care se instaureaza regimul de la Vichee in 1940.
- proclamarea rep inseamna crearea unui guv republican. Partea radicala doreste
continuarea razboiului. Razboul continua, insa zadanic. Armatea prusaca era prea bine org pt a
mai pierde acest razboi. In toamna lui 1870 incerciesc capitala iar la inceputul ui 1871 armata
bombardeaza pt cateva zile Parisul.
- Comuna din Paris = gvernarea de catre un consiliu ales in perioada martie-mai 1871.
Parisul este lipsit de autoritatile guvernamentale pt a asigura rezisenta imp Prusiei, un oras care
trece prin asediu si bombardarea, pana cand la sf lui ianuarie se incheie o pace preliminara. Se
incheie un arministitiu. Pacea va fi incheiata in mai 1871 la Frankfurt. Franta cedeaza Alsacia si
Lorena la insistentele neralilor geramani. Alsacia, dpdv linvistic pare sa fie mai curand
germana decat franceza (Alsacia apartine Fr din timpul lui Lud XIV).
- exista 2 def ale natiuni in epoca - def germana caer peaca de la discursurile lui Fichte
care pune accene pt limba ca element definitoriu pt natiune.
- conceptia franceza este diferita. Ea a fost enuntata de Ernest Renan - arata ca o natiune
se defineste prin dorinta membrilor ei de a trai impreuna, de a realiza un program de viitor.
- o a treia definitie, care e cumva la mijloc este venita dinspre stanga marxista: limba,
isotirie, literatura, cultura, teritoriu si o viata economica comuna (a lui Stalin)
- Franta este obligata sa cedeze 2provincii si se naste unu antagonist franco-german bazata
pe recapatarea celor doua provinii.
- acestea nu sunt doar o ofensa adusa Frantei. Sunt foarte imp dpdv ec. Lorena - imp pt
industria siderurgica si desigur exista si o chestiune strategica.
- este o perioada incare civilii din aceste prov pot opta pt Franta sau Germania. Din ceea
ce s-a calculat, vreo 10 % au migrat spre Franta. Frantei i s-a impus plata unei mari indemnizatii
de razboi si pana nu va fi platita o parte din Franta va fi ocupata de trupele germane. In 1873
plata va fi efectuata.
- Comuna din Paris. Viata ec este extrem de dezorganizata, cu elemente de foamete.
Bismark cere alegeri care au loc infeb 1871, pt o adunare natonala care va deveni si constituanta.
Acestea au fost castigate de o majoritate conservatoare. Franta este majoritar rurala si taranimea
voteaza notabilii locali, conservatori (orleanisti si leginitimisti, mai putin bonapartisti care
fusesera discreditati)
- stanga radiacla este putin reprezentata desi Parisul si alte caeva mari orase voteaza pt ei.
Se dezvolta un antagonism intre Paris si Franta conservatare. Se instituie guvernul cu care
Bismark vrea sa tarateze. Seful puterii executive - Adolf Thiers. El constituie un guv
conservator, moderat si se va stabili la Paris, care e domitat de forte radicale de stanga. Aici
exista garda nationala care reprezinta masele populare inaramte puternic influentate de stanga. In
martie acestia se vor agita si incearca sa presia puterea dar esueaza. Adversarul la paris pt
regimul condus de Thiers, pt adunarea constituanta mtata la Versailles incearca sa
puna ........................................ . In martie 1871 are loc o incercare a duvernului pt a captura
tunurile care de aflau sub controlul Garzii Nationale. Vor esua si generalii care conduc
campania vor fi imuscati. Acum Thiers si guvernul sau parasesc capitala si se muta la Versilles.
La 18 martie Garda nationala preia putrea care este condusa de comitetul central. Garda
nationala va org alegeri pt crearea nui consiliu municial care urma sa-si exercite activitatea la
Paris. Al lo alegeri, castigate majoritar de stanga. Acestea legeri au loc in conditiile in care oarte
multi locuitori ai Parisului plecasera pt a ase apara de razboi. Corpul electoral este foarte redus
la acest moment si cei care sunt alesi constituie impreuna Comuna din Paris. Se creaza mai multe
comisii. Comisii militara, aprovizionare, finante, justitie, servici pub, inv, pol ext. In total 10
comisii conceptue asemanator ministerelor. Exista si o comisie executva care incearca sa
reglemnteze activitatea celorlate.
- Fortele politice de stanga sun cateva familii politice. Sunt adeptii marxismului, cei care
fac parte din sectia franceza a internationalei I creata in 1864 la Londra. Ea are documentele
programatice elaborate de Marx si incearca sa fie un partid european. Este o prima incercare de
a crea o anumita solidaritate la nivel european. E o incercare prematura dar de fapt Marx
urmarete si altcesa. Ea se numea Asociatia Internatioanal a Muncitorilor prin care urmareste sa
difuzeze doctrina marxista. Memrii acestei grupari sunt si la Paris. Alta componesta este a
anarhistilor (PJ Broudot). Acestia sunt o componenta extrem de importanta. Internationala I este
disputata la inceput intre Marx si Mihail Bakunin (lider anarhist pe plan europena, cel mai
periculos adversar al lui Marx). Anarhismul prinde deja in Europa Occ si reprezinta o comp imp
in Comuna din Paris. In 1871 anarhisti vor elabora un manifest prin care invita francezii sa
infinteze comune asemenea celei din paris pt a se uni intr-o federatie a comunelor libere. Din
fericire nu a fost urmat aceast ex. Blaqui-stii. O. Blanqui se bazeaza pe tactica ucista. Are
partizni impoaratai. O alta componenta - iacobinimsul (neoiacobini). Moderatii parasesc PArisul
si comuna incearca sa puna in practica cateva idei insa conditiile nu sunt prea favorabile pt
aplicarea lor: separarea put in stat, decretarea inv gratuit si obligatoriu si interzicerea bisercii sa
se mai implice in treburile de stat, amanare a platii chiriilor pt unii locuitori. Comuna din Paris
a reprezentat si ultma revolutie parizina.
- Comuna din Paris se termina astfel. Thiers intra in legatura cu Bismark, sunt eliberati
militarii francezi, se creza o armata. Comunarzii la 3 aprilie org o expeditie impetriva
versailles-ului incheiata prost. In aprilie incepe si ofensiva guvernului legitim si in 20 mai 1871
aramata intra in Paris si incep lupte care dureaza aprox o sapt. Sunt evenimente grae care se
petrec. Pe langa faptul ca armata inainteaza si au loc excese (cei care sunt prinsi inarmati sunt
ucisi pe loc) si comunarzi iau prizonieri si executa si ei cateva zeci de ostateci printre care si arh
Parisului. La 28 mai rezistenta inceteaza insa represiunea va continua si este una extrem de
severa.
 - Franta trece prin ceea ce s-a numit anul teribil (r cu Prusia si Comuna din Paris care
inseamna razboi civil) - perioada extrem de critica
- dupa infrangerea com din Paris, Rep III se confrunta cu posibilitatea restaurarii
monarhiei (legitimisti si orleanisti). Acestia pledau pt revenirea monarhiei insa acestia nu sunt
uniti. Pretendentul pe care il sustin ambele tabere este Henry V (contele de Jambone cred) - el
este nepotul lui Carol X de Burbon. Cele doua tabere au incheiat urmatorul acord. Henry V nu
avea urmasi si nici nu putea avea si in aceste conditii ceele doua avea sa- sprijine pt a deveni
rege si dupa moartea lui sa fie succedat de rep gruparii orleaniste - Philip VII. Nu a domnit
niciunul.
- aceasta majoritate a fost inutila in conditile incare nu s-a putut ajunge la un acord cu
Henry. El a sustinut ca va deveni rege doar cu conditia revenirii drapelului bubonilor (alb cu
crini). In 1873, Henry vine in Franta si incearca sa determine parlamentul sa voteze in
favoarea sa si pe presedinte sa se dea lao parte pt a face loc monarhiei. Presedinte la acel moment
- MacMahon, care devine presedintele Frantei in 1873. Cel care aintervenit practic si a barat
calea manorfiei in Franta este chiar Mac Mahon care se credea ca e monarhist insa el s opune si
opozitia lui il face pe Henry sa cedeze. In 1873 se aproba leea septenatului - durata mandatului
sefului des stat = 7 ani. Aceasta incercare a condanat definitiv soarta monarhiei in Franta.
- parlamentul unicameral aer sarcina de a elabora o consttutie. In 1875 e emit mai multe
legi care impreuna fac constitutia rep III. Se bazeaza pe sep put in stat. Puterea executiva este
data unui presedinte care are un mandat de 7 ani, este ales de parlament, numeste guvernul si
inaltii functionari, conduce armata. Are dreptul de a dizlva Camera Deputatilor cu acordul
Senatului. Dpdv al puterii legislative, parlaentul Rep III este bicameral (Camera Dep si Senat).
Exista in Senat o categorie de snatori alesi pe viata (75 din 300).
- aceasta constitutie ne duce cu gandul la o const de tip prezidential.
- dupa otarea legior, adunarea constituanta isi incheie misiunea isi in 187 seorganizzzeaza
alegeri castigate de republicani, in special republicani democrati.
- in 1877 exista un motiv de natura religioasa care genereaza un conflict intre Mac
Mahon si parlament. Mac Mahon va dizolva Camera Deputatilor, se org noi alegeri castigata din
nou de republicani.
- in 1878 au loc alegeri locale si ele castigate de republicani. In 1879 se pune problema
republicanizarii armatei. Este un proces dificil deoarece armata pastreza simpatii monarhiste. In
1879 se pune problema inlaturarii unui nr de generali care erau prietenii ai presedintelui. Prin
urmare Mac Mahon demisioneaza. In locul lui este ales Joules Grevy. In 1879 si institutia
preedentiei este republicanizata. Se poate spune ca in linii mari procesul de republicanicare se
incheie, la nivelul institutiilor publice.
- republica III, acum in aceasta perioada dus o atitudine extrem de ostila fata de biserica.
Aceasta se ecplica astfel: pt republicani procesul nu se incheiei aici. Procesul derepublicanizare
trebuie sa intre adanc in societatea franceza dar se lovesc de obstacolul biserocii , mai ales pt ca
se ocupa de scoala. Mai multi clerici exprima sentimente monarhiste. Prin urmare conflicul cu
biserica este iminent. Se incearca astfel marginalizarea biserici si crearea unui sitem de inv
aflat sub conducerea statului. In primul rand se creaza o scoala republicana laica - Joules
Ferry. Se poate vorbi siincazul Frantei de parinti ai republicii. Fery face parte din acest grup. In
1879-1885 este prim-ministru cu mici pauze si in acelasi timp ministru al instructiunii pubice. El
va crea invatamantul care sa scoata biserica din aceasta institutie. Aceasta politica insemana
inlaturarea ordinelor si congregratiilor din invatamant. Aceastea activau in scoli care de cele mai
multe ori erau intretinute de biserica. In ani '80 incep reformele care vor duce la altfel de
invatamant. In 1880 modificarea Consiliului Superior al instr publice (eliminati rep biserici). In
1881- gratuitatea pt scoala primara. 1882 - obligativitate si intervizerea practicii religioase in
scoala publica (de stat). In 1886 - pt scolile de baieti, in 5 ani trebuiau sa fie inlocuti invatatorii
clerici cu cei laici. In anii '80 -> crearea unui sistem de inv primar republican bazat pe
gratuitate, obligativitate, laicitate. In locul orelor de religie se prevad ore de instructie civica
(educarea copilor in spirit repubican). Exista posibilitatea ca invatamantul religios sa se
desfasoare la biserica.
- paralel cu aceasta republicanizare a inv, se iau masuri in ceea ce priveste afirmarea
caracterului rep si pt garantare libertatior civice. Astfel mareilleza = imn national, tricolurul
-teag national, 14 iulie ziua nationala cu ceremonnial precis. Legi erferitoare la libertatile
publice: in 1881 este adoptata o lege care acorda libertatea presei, libertatea de reuniune,
libertatea sindicala. In 1885 aceaste sindicate creaza Confederatia generala a muncii. Aceasta
centrala sindicala este apropiata de fortele de stanga pana cand in sindicalismul european apare
curentul sindicalismului revoltionar care sustine: indep fata de partidele politice de tip socialist
si act indept a sindicatelor care sunt capabile sa produca o revolutie si sa prea puterea. Acestea
sunt adoptate formal in cadrul unui congres sindical in 1906. Sunt in 1884 date 2 legi: a
divortului si repaosul duminical nu mai este obligatoriu - Lovituri date tot bisericii.
- republica III nu a fost scutita de crize politice. Crizele sunt 4. Miscarea Bulanjista,
afacerea Panama, afacerea Dreifus, si inca una..
- miscarea boulanjista, dela George Boulanger care devine in 1886 ministru al apararii.
Este unul dintre cei mai tineri general la acel moment si va realiza o serie de reforme care il
vor face popular. In 1887 izbucneste intre Franta si Germania o criza care inseamna alerta de
razboi. Un comisar de fontier francez este arestat de germani. De aici un adevarat conflict.
Boulanger facedeclaratii belicoase, declaratii care veneau si contraziceau conduita pe care si-o
fixase guvernul. In jurul lui se vor concentra toti cei carora nu le convenea cum functiona
republica in Franta. Este vorba de o confrunarea a puterii politice cu acest grup ce suliniaza
instabilitatea dpdv politic. Parlamentul este cel care are acum principalul rol politic, pt ca nu
avem partide politice. Din aceasta cauza majoritatile guv sunt foarte fragile. In cazz de conflict
aceste majoritati dispar. Impotriva acestui mod de functionare a republicii se pronuntao serie de
reprezentanti politici si gasesc in jurul lui Boulanger un simbol. El este dat afara din guvern si
mai tarziu din cadrele armatei (se daduse o lege care interzicea armatei sa faca politica) - prin
urmare se creaza un simbol in care se poate crea o grupare. Este o miscare politica care pledeaza
pt o putere executiva mai mare. Partizanii lui vor purta si numele de revolutionisti. Exista in
istoiografie si opinia ca Boulanger era in funtea unei grupari monarhiste, in realizate el este un
republican insa pt ca are nevoie de sprijin se intelege ce gurpari monarhiste si bonapartiste care
sa-i asigure mijloacele de lupta.
- in 1888 el este ales incateva alegeri partiale in in 1889 este ales la Paris. Partzanii sai il
indeamna sa dea o lovitura de stat. Cu toate acestea, Boulanger nu vrea sa dea o lovitura de stat.
El vrea sa creeze prin alegeri o majoritate care sa poata modifica constitutia. Republicanii se
organizeaza si pornesc ofensiva. In acest moment e trece peste conflictele dintre republicani si se
creaza o unitate pt indepartarea inamiculi principal. Boulanger este pus sub acuzare imrepuna
cu colaboratorii saoi astfel ca Boulager fuge in Belgia. Dupa fuga lui miscarea se destrama. La
alegerile din 1889 si 1890 partizanii sai obtin rezultate din ce in ce mai slabe.
- totusi antiparlamentarismul si autoritarismul sunt preluate de alte miscari politice.
- afacerea Panama - are spre deosebire de miscarea anterioara un nou alement
-antisemitismul. Acesta se manifesta cu virulenta acum in Franta. Aici comunitatea evreiasca
este foarte bine integrata. La sf sec 19 apare anti-semitismul cu o virulenta surprinzatoare si cel
care il lanseaza este un om politic - Eduard Drumont. El scrie o carte care devine bestselles -
Franta evreiasca. Aceasi Drumont creaza o liga antisemita si creaza in 1882 un ziar anti-semit
care lanseaza afacerea Panama. In 1879 se crease o companie care urma sa construiasca canalul
sub conducerea constructorului canalului Suez - Lesseps. Din pacate pt Lesseps conceptia a
fost defecutuoasa, compania este declarata falita si Drumont semnaleaza ca aceast lucru ca fost
ascuns din cauza coruptiei politice., o parte din deputati fiind cuparati in aceast sens. Antisamita
pt ca cele doua personaje caer asigurau legatura intre afacere si calasa politica erau evrei.
Afacerea era intradevar una veroasa si s-a incercat musamalizarea acesteia. Principalele
consecinte: lansarea anti-semitismului in spatiul public si disputa politica si indiferent cat s-a
musamalizat o parte dintre oamenii politici au fost afectati si au trebuit sa se retraga
reimprospatandu-se personalului politic.