UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GH ASACHI” IAŞI

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE

SPECIALIZAREA CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI

DISCIPLINA BAZE DE DATE PROIECT

Gestiunea activitatii intr-o banca

comerciala

Coordonator,

Student,

Iaşi, 2019
Titlu proiect : Gestiunea clientilor unei banci
Analiza, proiectarea si implementarea unei baze de date si a aplicatiei aferente care sa modeleze
activitatea unei banci cu privire la gestiunea clientilor (doar cazul particular de clienti persoane juridice,
adica societatile comerciale).
Descrierea cerintelor si modul de organizare al proiectului
Volumul mare de informaţii existente în cazul unei banci cu numerosi clienţi determină necesitatea
fluidizarii fluxurilor de date ce traverseaza sistemele informationale bancare, gestiunea acestora fiind o
adevarata provocare. Activitatea de gestiune a unei banci implică o muncă intensă in ceea ce priveste
numeroase documente care ţin de înregistrarea clienţilor (care in acest caz sunt societati comerciale), a
relatiilor in care se afla acestia cu banca (daca depun bani, fac imprumuturi sau isi platesc furnizorii prin
intermediul acesteia), de prelucrare a tranzactiilor şi de înregistrare permanentă a situatiei soldurilor, dat
fiind faptul ca pentru o banca este vital sa stie într-un timp cât mai scurt care este situatia sa cu privire la
conturi, sume debitate, creditate si clienti.
Informatiile de care avem nevoie sunt cele legate de :
- reprezentanti banca: ne intereseaza sa stim cine este angajatul care opereaza datele (de exemplu, in
cazul unei probleme sa identificam angajatul )
- clienti: datele referitoate la clienti se afla in tabela societati, dat fiind faptul ca acesti clienti sunt
persoane juridice, ne intereseaza codul fiscal al societatii, denumirea firmei, capitalul social,
administratorul, cnp-ul adiministratorului, contul IBAN al societatii.
- credite: in cazul informatiilor despre credite acestea se vor stoca in doua tabele pentru a respecta
conditia ca baza de date sa se afle in 3FN. Astfel, intr-o tabela parinte vom stoca informatiile cu privire la
tipul de credite; ne intereseaza sa stim tipul de credit, dobanda aferenta respectivului credit, suma minima
si maxima intre care se claseaza creditul, perioada minima/maxima de acordare a sa. De aici va fi o relatie
one-to-many catre credite acordate, unde vor fi inregistrate creditele acordate clientilor.
- depozite: in cazul informatiilor despre depozite, informatiile se vor stoca in doua tabele pentru a
respecta conditia ca baza de date sa se afle in 3FN. Astfel, intr-o tabela parinte vom stoca informatiile cu
privire la tipul de depozit si ne intereseaza datele legate de tipul depozitului, dobanda aferenta sumei
depuse, suma minima si numarul de luni pe care se efectueaza depozitul , iar in tabela copil vom stoca
depozitele facute de clientii bancii;
- comision: fiecarui tip de tranzactie, fie ca vorbim de credite sau de depozite i se asigneaza un anume
tip de comision ( comision de retragere, depunere, administrare, etc);
- plati: in ceea ce priveste platile, acestea sunt mai multe tipuri: clientii isi pot plati furnizorii
(plata_furnizor) prin intermediul bancii, isi vor achita rata pentru creditul facut la respectiva banca
(plata_rata) sau vor depune lunar o suma de bani in depozitul personal. Pentru toate cele trei tabele ne va
interesa sa stim data la care se efectueaza plata, suma, contul din care se retrag/depun bani, si cine
realizeaza tranzactia.
- tranzactii: pentru fiecare zi se vor inregistra creditele, depozitele, platile; pentru fiecare tranzactie vom
utiliza un anumit tip de document ce-l vom putea alege din tabela documente (spre exemplu CEC, BO-
bilet la ordin pentru plati).
- parteneri: sunt acele entitati care nu interactioneaza in mod direct cu banca; acestia nu au cont curent la
aceasta banca, dar este necesara o tabela in care sa fie memorati deoarece sunt partenerii de afaceri ai
clientilor acestei banci si prin intermediul bancii clientii isi vor stinge datoriile catre acestia.

1
Descrierea functionala a aplicatiei
Principalele funcţii care se pot întâlni într-o banca sunt:
 Evidenţa operatiunilor referitoare la conturile bancare
 Evidenţa clienţilor
 Evidenţa tranzactiilor efectuate
Descrierea detaliata a entitatilor si a relatiilor dintre tabele
Tabelele din aceasta aplicatie sunt:
 comisioane ;
 conturi ;
 credite ;
 depozite ;
 documente ;
 parteneri ;
 plata_depozit ;
 plata_furnizor ;
 plata_rata ;
 reprezentanti_banca ;
 societati ;
 tipuri_depozite ;
 tipuri_credite ;
 tip_tranzactii ;

In proiectarea acestei baze de date s-au identificat tipurile de relatii 1:n, n:1 si n:n.
Intre tabelele societate si conturi se intalneste o relatie de tip 1:n deoarece o o societate paote avea mai
multe conturi la aceeasi banca: poate avea cont in lei sau cont in valuta. Reciproca insa nu este valabila,
deoarece un cont nu se poate asigna la mai multe societati. Legatura dintre cele doua tabele este realizata
prin campul cod_fiscal.
Intre tipuri_depozite si depozite se stabileste o legatura de tip one-to-many. Tabela tipuri_depozite
descrie toate categoriile de depozite ce le pune banca la dispozitia clientilor, in timp ce tabela depozite
prezinta depozitele clientilor. Legatura dintre cele doua tabele este facuta de campul tip_depozit, tabela
parinte fiind tipuri_depozite deoarece pot fi mai multi clienti care isi vor face un anume tip de depozit ,
dar un depozit facut nu se poate incadra decat intr-un singur tip; un depozit nu poate fi in acelasi timp si
depozit pe 9 luni si depozit pe 6 luni de exemplu.
De asemenea intre tabela depozit si tabela conturi se stabileste o legatura de many_to_one. Un client isi
poate selecta mai multe depozite pe acelasi cont, iar pentru a realiza un depozit trebuie sa existe cel putin
un cont bancar.Legatura intre cele doua se realizeaza prin campul nrcontiban.
Intre tipuri_credite si credite se stabileste o legatura de tip one-to-many. Tabela tipuri_credite descrie
toate categoriile de credite puse de catre banca la dispozitia clientilor, in timp ce tabela clienti prezinta

2
imprumuturile clientilor. Legatura dintre cele doua tabele este facuta de campul tip_credit, tabela parinte
fiind tipuri_credite deoarece pot fi mai multi clienti care isi vor face un anume tip de credit , dar un credit
facut nu se poate incadra decat intr-un singur tip; un credit nu poate fi in acelasi timp si credit pentru
nevoi personale si credit personal.
Intre tabela credit se stabileste o legatura de many_to_one cu tabela conturi. Un client isi poate face mai
multe credite pe acelasi cont, dar pentru a realiza un imprumut trebuie sa existe cel putin un cont
bancar.Legatura intre cele doua se realizeaza prin campul nrcontiban.
Intre tabela comisoane si tipuri_depozite este o legatura de tip many-to-many deoarece unui tip de
depozit ii pot corepunde mai multe comisioane gen comision de administrare, comision de retragere,
depunere dar in acelasi timp iar un comision se paote aplica mai multor tipuri de depozite. Pentru ca
tabela sa se afle in 3FN aceasta relatie se va sparge in doua, rezultand doua relatii 1:m si legatura intre
cele doua tabele se va realzia cu ajutorul unei alte tabele „comisioane tipuri_depozite” care va contine
cheia primara a fiecarei din cele doua tabele. Atfel spus legatura se face doua campuri id_comision si
tip_depozit reunite intr-o tabela comuna.
Intre tabela comisoane si tipuri_credite este o legatura de tip many-to-many deoarece unui tip de credit
ii pot corepunde mai multe comisioane gen comision de administrare, comision depunere dar in acelasi
timp iar un comision se poate aplica mai multor tipuri de credite. Pentru ca tabela sa se afle in 3FN
aceasta relatie se va sparge in doua, rezultand doua relatii 1:m si legatura intre cele doua tabele se va
realiza cu ajutorul unei alte tabele „comisioane tipuri_credite” care va contine cheia primara a fiecarei
din cele doua tabele. Atfel spus legatura se face doua campuri id_comision si tip_credit reunite intr-o
tabela comuna.
Intre tabelele reprezentanti_banca si tip_tranzactii se stabileste o legatura de tip 1:n deoarece un
angajat al bancii va putea realiza mai multe tranzactii dar o tranzactie nu va putea fi efectuata de mai
multi angajati. Campul comun intre aceste doua tabele este cnp_reprez.
De asemenea, tabela tip_tranzactii stabileste o legatura de tip m:1 cu tabela documente, mai multe
tranzactii putandu-se efectua cu acelasi tip de document spre exemplu BO, dar niciodata pentru o
tranzactie nu se vot folosi mai multe tipuri de documente. Spre exemplu nu vom putea depune numerar
intr-un depozit platind si cu BO si cu CEC. Legatura intre cele doua se realizeaza prin campul tip_doc.
Intre tabela parteneri si plata_furnizori de stabileste o relatie de tip 1:m prin campul nrcontpartener
deoarece putem efectua mai multe plati catre un partener, dar nu putem avea o plata spre mai multi
parteneri.
Mai sunt 3 relatii de tip 1:m; datorita faptului ca seamana foarte mult intre ele vor fi tratate toate in acest
paragraf. Este vorba de relatiile intre tip_tranzactii si plata_rata prin campul id_plata_rata,
tip_tranzactii si plata_depozit prin campul plata_depozit precum si tip_tranzactii si plata_credit prin
campul id_plata_credit. Toate aceste relatii descriu tipuri de tranzactii ce se pot realiza in cadrul acestei
banci depunere de numerar, acordare de credite si plati catre partenerii de afaceri.

3
Diagrama Entitate Relatie