Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Consumul
Consumul
Sculptural, trupul parea mai masi, amplificat prin faldurile mantiilor drapate,
renuntandu-se treptat la colturile ascutite.
1
Pe cap, parul bogat, lasat uneori pe umeri, alteori prins intr-o plasa, accentuand
masivitatea siluetei mascand gatul, era decolorat blond venetian sau
roscat.Turbanul accentua sfericitatea capului.Bereta cu medalii si perle putea fi
purtata orizontal sau aplecata pe spate, incadrand fata circular.
2
In cazul costumului feminine, trupul era stilizat in forme geometrice rigide(ca
format din doua triunghiuri), vesmintele ascunzand linille corpului si stergand
orice feminitate.
Pe corp, corsetul, cu oase de peste sau lamele metalice, strangea talia. Camasa
nu se vedea, decolteul nefiind permisiar gulerul si mansetele erau rigide,
apretate si plisate.
Rochia avea corsajul stramt inchis pana la gat, cu talia in unghi si umerii vatuiti.
Fusta era sustinuta la inceput de un jupon din panzatara, cu par de cal, apoi de
cercuri de lemn sau metal.Mantoul larg, fara talie,avea maneci scurte, bufante
sau lungi despicate.
Picioarele nu era voie sa fie vazute.Cand doamna se aseza, le ascundea intr-o
cuta orizontala prevazuta in dublura fustei.
3
Prospera si puternica,Anglia s-a impus mai ales catre sfarsitul secolului in
vremea reginei Elisabeta, pe plan politic prin victoriile asupra Spaniei si
stralucind in domeniul literar prin opera lui Shakespeare.
Acceptand moda europeana in forma ei curteana, a interpretaii franceze,
aristocratia engleza punea mai putin prêt pe armonia formelor, ajungand la
disproportii si supradimensionari.
In costumul masculin pantalonii erau atat de bufanti incat au trebuit largite
fotoliile in Parlament, iar in costumul feminin gulerul de dantela scrobita era
enorm ca si fusta pe schelet in forma de roata.Talia in unghi era alungita
nefiresc, facand sa apara picioarele scurte (in cazul portretelor reginei Elisabeta
acest efect ar putea fi dat de pozitia ei, de fapt asezata pe un scaun inalt, ascuns
sub fusta, dar parand in picioare si obigand astfel pe curteni la aceeasi tinuta).
In locul catifelelor si matasurilor italiene sau spaniole, cu motive tesute, in
Anglia se foloseau pentru rochii, haine, bonete sau manusi, broderii de mana cu
motive figurative, flori pasari, presarate fara simetrie sau repetitie.
Sculpural, costumele, fie ele inspirate de modele rasarite bizantine fie de cele
apusene gotice sau renascentiste, se asterneau pe trup in suprafete netede,
linistite.
Pictural, acordurile cromaticeerau restranse la cateva culori de obicei calde
(galben, rosu) plus alb si negru. Compozitia era bazata pe un ritm regulat,
decorul alternand cu pauze.
4
peste perul prins in plasa din fir de aur sau acoperit de un val,era asezata coroana
bogata, de care atarnau lungi pandelocuri cu ciucuri de aur si pietre pretioase.Pe
trup, camasa de matase lasa sa se vada doar gulerul mi, acoperita de o bluza
brodata in patrate pe piept si cu rauri pe manecile foarte largi, stranse in
mansete.Corsajul rochiei era ca un pieptar fara maneci. Fusta din tesatura de
lana plisata, din doua latimi de razboi, ajungea pana la pamant.
Pe umeri, caftanul din matase sau catifea,imblanit,cu maneci lungi, despicate,
avea multi nasturi in fata si la fentele manecilor.
Idealul de frumusete era cel al unei finite superioare prin hardivin, distante,
inaccesibile.
Sculptural, nobilimea se distingea prin marimea nefireasca a siluetei realizata
prin costum-bonete inaltate , fuste pe sarma, etc.). a carui incomoditate proclama
privilegiul de a nu munci.
Pictural, costumul nobiliar se distingea prin culori rafinate ca si prin materiale
bogate, tesaturi cu fir, dantele si bijuterii
Aspectul cel mai somptuos era atins de tinuta feminine de curte spaniola.In
picturile vremii infantile par coplesite de carapacea imensa a perucilor si
rochiilor rigide in forma de clopot, din matasuri si catifele scumpe.
5
Pe cap, parul de culoare intunecata, era tras spre spate, aplatizat pe crestet,
lasand fruntea degajata si adunat la spate in coc ridicat, cazand liber doar pe
lateral.
Camasa era vizibila la guler si mansete,gulerul era fie barbatesc, cu sau din
dantela, fie ca o pelerina plata din panza transparenta..
Pe cap, pe cand fata era rasa, abundenta parului era sugerata la barbate, de
peruca enorma, leonine, din par de om sau de cal, uneori mai lunga pe umarul
stang. In casa era inlocuitra cu un turban sau cu o boneta de noapte. Palaria tare
avea borul indoit, formand tricorn si era impodobita cu pana mica de strut.
6
In ceea ce priveste costumul de dama, caracteristica era silueta alungita data de
coafura montanta, tocuri,trena, talia sustinuta de corsetul rigid, manecile trei
sferturi.Atitudinea obisnuita era usor aplecata inainte, ca intr-un inceput de
plecaciune.
Pe cap, parul era ondulat in bucle, unele ridicate pe crestet, altele, lasate sa
atarne.Caracteristic era un pliseu din panza si dantela apretata asezat vertical pe
crestet, prins de boneta.Camasa se vedea marginind decolteul. Corsetul strangea
doar talia,, decolteul era oval, manecile trei sferturi, fusta in doua straturi,
deseori cu volane orizontale deschise in fata, lasand sa se vada fusta de dedesupt
sau ridicate bufant accentuand soldurile.
Pantofii aveau tocul ceva mai inalt decat al celor barbatesti.Accesoriile erau
aceleasi: gulerul si mansonul de blana, manusile si bastonul pentru
plimbare,mbijuteriile masive.