Sunteți pe pagina 1din 45

Coordonator,

MOTTO
„ CIFRELE CONTABILE NU REPREZINTĂ NIMIC

FĂRĂ CONTABILUL CARE SĂ LE EXPLICE”

2
BERNARDE COLOSSE

„ENCICLOPEDIA DE GESTIUNE”

CUPRINS
Argument

Cap. I. Delimitări şi structuri specifice. Evaluare

Cap. II. Definire şi preţurile de înregistrare

Cap. III. Principalele conturi, operaţii, documente

Cap. IV. Contabilitatea mărfurilor – comerţ cu ridicata

Cap. V. Contabilitatea mărfurilor – comerţ cu amănuntul

Cap. VI. Contabilitatea vânzării mărfurilor cu plata in rate

Cap. VII. Particularităţile contabilităţii mărfurilor în regim

de consignaţie

Cap. VIII. Importul şi exportul de mărfuri – particularităţi

Cap. IX. Studiu de caz:

* prezentarea agentului economic

3
* înregistrări + documentele pe o lună calendaristică

ARGUMENT

Contabilitatea este instrumentul principal de cunoaştere, gestiune si


control al patrimoniului si al rezultatelor obţinute.

Activele circulante în funcţie de stadiul în care se găsesc, cunosc mai


multe forme. Una din aceste forme este valoarea de exploatare. Aceasta
reprezintă activele circulante care au conţinut material, cum sunt mărfurile.
* Mărfurile reprezintă o categorie importanta de stocuri, care, în
circuitul lor de la producători până la consumatori generează un volum
foarte mare de operaţii economico-financiare ce se efectuează prin
intermediul unui sumar deosebit de mare de agenţi economici, cu diferite
profiluri de activitate comercială.
* Unităţile comerciale en gros sunt cele care asigură desfăşurarea
acestei forme de circulaţie a mărfurilor, efectuând operaţiuni de cumpărare
a bunurilor de consum, în cantităţi mari si foarte mari, de la producători şi
furnizori interni si externi, precum si de vânzare a lor în loturi mari către alţi
agenţi economici, de regula cu profil comercial en detail, inclusiv de
alimentaţie publica.
* Unităţile comerciale en detail realizează aceasta forma de
circulaţie a mărfii efectuând cumpărarea acestor bunuri, de regulă, de la
unităţile en gros, dar şi de la producători si furnizori interni în loturi mici
sau relativ mici, precum şi vânzarea lor către populaţie, inclusiv prin unităţi
de alimentaţie publică.
*Vânzarea mărfurilor pe baza de contract cu plata în rate poate fi
considerată ca o categorie specifică de comerţ cu amănuntul, care, sub
aspect contabil, prezintă anumite particularităţi comparativ cu celelalte
vânzări de mărfuri en detail.
* Comerţul de consignaţie este o formă a comerţului cu amănuntul
care asigura desfăşurarea de mărfuri aparţinând unor persoane fizice sau
juridice.

4
* Importul de mărfuri este o componenta a comerţului exterior care
cuprinde operaţii de achiziţie a bunurilor din afara tării pentru consumul
productiv sau pentru comercializare.
* Exportul de mărfuri este componenta comerţului exterior prin
care bunurile produse sau supuse prelucrării într-o ţara sunt vândute în altă
ţară.
Contabilitatea este atât o ştiinţă cât şi un domeniu al practicii
integrat în sistemul informaţional economic.

Particularitati teoretice

Contabilitatea este atât o stiinţă cat şi un domeniu al practicii


integrat în sistemul informaţional economic. În calitatea ei de componenta
a sistemului informaţional, contabilitatea furnizează cea mai mare parte a
informaţiilor în vederea luării deciziilor la nivel micro si macroeconomic.
Contabilitatea s-a născut din necesităţi practice ale activităţii
economice şi s-a dezvoltat o data cu acestea.
În literatura contabilă universală şi autohtonă nu s-a ajuns multă
vreme la o părere unitară privind caracterul de ştiinţă, tehnică sau artă a
contabilităţi.
Unii autori au considerat contabilitatea o artă, deoarece apreciau că
nu are la bază norme şi principii care să permită folosirea ei de către oricine,
şi ca urmare numai persoanele înzestrate cu anumite însuşiri pot ţine si
utiliza conturile.
După alţii, contabilitatea ar fi o tehnică, pentru că se ocupă de
înregistrarea metodică a operaţiilor economice în registre, de ţinerea de
socoteli, de conturi şi calcule contabile neavând o teorie care să-i
definească obiectul, metoda de cercetare şi particularităţile ei faţă de alte
ştiinţe.
Elementele definitorii, proprii oricare ştiinţei deci şi contabilităţii,
sunt: domeniul ce formează obiectul de cercetare, metoda de cercetare
folosită, utilitatea acesteia in viaţa economico-socială.
Contabilitatea are o terminologie, un obiect şi metoda proprie de
cercetare a obiectului, care îi demonstrează independenţa si particularităţile
ei faţă de alte ştiinţe.

5
Obiectul de studiu al contabilităţii având un caracter obiectiv a
existat din totdeauna, a evoluat treptat pe măsura evoluţiei cantitative şi
calitative a activităţii economice, a succesiunii modurilor de producţie.

Contabilitatea studiază latura valorică a activităţii economice la


nivel micro şi macro economic, sub forma mijloacelor materiale şi băneşti
folosite de unităţile patrimoniale in activităţile lor, procesele economice
(aprovizionare, producţie, desfacere), surselor de provenienţă a
mijloacelor şi a rezultatelor activităţii agenţilor economici.

Caracterul ştiinţific al contabilităţii se mai remarcă şi prin metodă


proprie de cercetare, utilizând procedee proprii (bilanţ, cont, balanţă de
verificare) şi procedee comune şi alte discipline (observaţia, clasificarea,
analiza, sinteza, raţionamentul, etc.).
Pentru determinarea unei ştiinţe se cer trei condiţii pe care le
îndeplineşte şi contabilitatea:
 secularizarea ştiinţei (se înţelege caracterul ei de universalitate si
permanentizarea );
 diferenţierea ei (fiecare ştiinţă îşi are legile şi principiile ei
distinctive);
 democratizarea ştiinţei (constă în calitatea ei de a fi accesibilă
tuturor celor ce vor să o studieze).
Pe lângă obiect şi metodă, cel de-al treilea element care defineşte un
domeniu ca ştiinţă este utilitatea socială.
Contabilitatea are utilitate în viaţa economică – socială, fiind un
instrument esenţial şi activ de cunoaştere economică şi gestionară a
unităţilor patrimoniale, reflectând în expresie bănească bunurile mobile şi
imobile, modificările determinate de operaţiile economice şi financiare
asupra cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatelor obţinute.
Utilitatea contabilităţii a fost şi este determinată de necesitatea
unităţilor patrimoniale de a cunoaşte averea de care dispun, activităţile
desfăşurate şi rezultatele obţinute, interesul terţilor (asociaţi, acţionari,
creditori, etc.) de a şti situaţia şi mersul unităţii, a organelor fiscale în
stabilirea impozitelor datorate.
În concluzie, noţiunea de contabilitate exprimă atât teoria cât şi
practica contabilă, incluzând contabilitatea ca ştiinţă, pe de o parte, şi
contabilitatea ca activitate practică, aplicativă, social utilă, pe de altă
parte.

6
Contabilitatea face parte din ştiinţele economice fundamentale cu
caracter funcţional.
Contabilitatea patrimoniului oferă informaţii complexe privind
valoarea bunurilor imobilizate( mijloace fixe, terenuri, etc.), a stocurilor
de valori materiale, a mijloacelor băneşti, informaţii privind costurile
produselor, lucrărilor executate, veniturile, drepturile şi obligaţiile
unităţii, profitul acesteia, etc.
Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu
valoare economică aparţinând unei persoane fizice sau juridice precum şi
bunurile economice la care se referă. Bunurile economice exprimate
valoric trebuie să fie egale cu drepturile şi obligaţiile cu valoare economică.
Patrimoniul se structurează în doua părţi: activul patrimoniului, care
cuprinde bunurile economice şi mijloacele economice pe care le deţine o
firmă, şi pasivul patrimoniului, care reprezintă sursele de finanţare a
bunurilor economice reflectate în activul patrimoniului.

Activul patrimonial se structurează în funcţie de destinaţia şi


lichiditatea bunurilor economice în: active imobilizate, active circulante,
active de regularizare şi asimilate.
Activele circulante cuprind toate valorile economice sub forma
stocurilor si producţiei in curs de execuţie, creanţelor, titlurilor de
plasament şi disponibilităţilor băneşti în funcţie de forma pe care o îmbracă
şi rolul pe care îl au în activul economic.
Activele circulante se împart în: active circulante materiale, active
circulante băneşti, active circulante in decontare. Din activele circulante
materiale fac parte stocurile şi producţia în curs de execuţie. Din această
grupă fac parte: materiile prime, materialele consumabile, mărfurilor,
produsele finite, ambalajele, animalele si pasările, obiectele de inventar, etc.

7
CAP. II. ACTIVE CIRCULANTE MATERIALE
DELIMITARI SI STRUCTURI

Mărfurile reprezintă o categorie importantă de stocuri, care, în


circuitul lor de la producători până la consumatori generează un volum
foarte mare de operaţii economico – financiare ce se efectuează prin
intermediul unui număr deosebit de mare de agenţi economici; cu diferite
profiluri de activitate comercială.
Mărfurile reprezintă bunurile pe care unitatea patrimonială la
cumpăra in vederea revânzării.
Mărfurile reprezintă o excepţie în categoria stocurilor întrucât se
evaluează intr-un mod particular în raport cu celelalte.
Există trei modalităţi de evaluare, in funcţie de tipul de vânzare
practicat:
 în cadrul depozitelor (vânzare cu ridicata), avem evaluare la cost
de achiziţie, evaluare la preţ de vânzare cu ridicata,
 în cadrul magazinelor (vânzare cu amănuntul ), avem evaluare la
preţ de vânzare cu amănuntul.
Care este diferenţa dintre cele trei categorii amintite?

8
• Costul de achiziţie = preţul din factura furnizorului la care se
adaugă eventualele cheltuieli de transport- aprovizionare.
• Preţul de vânzare cu ridicata = costul de achiziţie + adaosul
comercial practicat de depozit (% x costul de achiziţie ).
• Preţul de vânzare cu amănuntul = costul de achiziţie +
adaosul comercial practicat de magazin (% x costul de achiziţie ) + TVA ne
exigibilă (19% x suma primelor doua elemente ).

Mărfurile intra în gestiune prin cumpărare de la furnizor, donaţii sau


plusuri de inventar, şi ies din gestiune prin vânzare, lipsuri la inventar,
donaţii aferente.
Se înregistrează prin contul 371 ,,Mărfuri” –activ, iar in funcţie de
modalitate de evaluare avem si contul 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri ″ -
pasiv şi contul 4428 „TVA neexigibilă ″ -bifuncţional (P).

Cap. II. Evaluarea stocurilor

Stocurile se evaluează la următoarele patru categorii de valori: de


intrare in patrimoniu, de ieşire din patrimoniu, de inventar,
bilanţieră sau de închidere a exerciţiului.
a) Valoarea de intrare sau contabilă se stabileşte în momentul
achiziţionării, fabricării sau intrării activelor circulante materiale în
patrimoniu prin alte modalităţi. Această valoare se determină avându-se în
vedere provenienţa activelor în cauză aşa cum se prezintă în continuare:
Stocurile achiziţionate de la terţi (cu titlu oneros), cum sunt:
materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, mărfurile,
ambalajele si alte bunuri, se evaluează la costul de achiziţie.
Stocurile obţinute din producţie proprie, cum sunt: produsele
finite, semifabricatele, obiectele de inventar, ambalajele ş.a., precum şi
producţia in curs de execuţie se evaluează la costul de producţie.
Stocurile referitoare la animale si păsări se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie, după cum sunt achiziţionate de la terţi şi
respectiv obţinute din producţie proprie.

9
Pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau prin donaţie se
practica valoarea actuala, făcându-se estimarea acesteia in funcţie de preţul
pieţei şi starea activelor circulante materiale dobândite.
b) Valoarea de ieşire din patrimoniu se foloseşte pentru
înregistrarea în contabilitate a diminuărilor care se produc in masa activelor
circulante materiale ca urmare a consumului, vânzării, distrugerii, lipsei în
gestiune ş.a. Această valoare este cea de intrare in patrimoniu, denumită
valoare contabilă, existentă în evidenţă la data ieşirii din patrimoniu.
Reglementările contabile in vigoare recomandă următoarele metode
de evaluare :
- metoda costului mediu ponderat(C.M.P.);
- metoda primei intrări - primei ieşiri( FIFO);
- metoda ultimei intrări – primei ieşiri(LIFO).
Costul mediu ponderat(C.M.P.) unitar - se calculează fie
după fiecare intrare sau după acea operaţie de intrare în urma căreia se
efectuează o ieşire sau altfel spus înaintea fiecărei operaţii de ieşire, fie
numai la sfârşitul lunii în vederea evaluării într-o singură operaţie a tuturor
ieşirilor efectuate în cursul acestei perioade de gestiune.
Costul unitar mediu ponderat se determina prin raportarea
valorii totale a stocului iniţial cumulată cu valoarea intrărilor la cantitatea
existentă în stocul iniţial cumulată cu cantitatea sau cantităţile intrate, după
caz. Soldul iniţial şi, de asemenea, stocul iniţial sunt cele stabilite după
operaţia precedentă de intrare sau cele de la începutul lunii, după cum costul
mediu ponderat se determină în urma fiecărei operaţii de intrare şi respectiv
lunar.
Metoda primei intrări – primei ieşiri (FIFO) constă în aceea
că bunurile care ies din gestiune se evaluează la costul sau la valoarea de
intrare (de achiziţie sau de producţie) aferent primei intrări (primului lot).
Pe măsura epuizării primului lot, bunurile care ies din gestiune se evaluează
la costul de intrare aferent lotului următor ş.a.m.d. , în ordine cronologică.
Metoda ultimei intrări – primei ieşiri (LIFO) constă în
evaluarea bunurilor eliberate (ieşite) din stoc la costul de achiziţie sau de
producţie, după caz, al ultimei intrări (ultimului lot intrat în gestiune).Pe
măsura epuizării acestui ultim lot bunurile ce se eliberează din gestiune se
evaluează la costul de achiziţie sau de producţie aferent penultimului lot
aprovizionat ş.a.m.d., în ordinea inversă a intrărilor în gestiune.
c) Valoarea de inventar sau actuala se stabileşte cu
prilejul inventarierii anuale şi implicit înainte de închiderea conturilor. Este
o valoare ce se estimează în funcţie de preţul pieţei, preţul practicat la bursa

10
de mărfuri, baremuri, indici specifici etc . Totodată, se poate avea în
vedere destinaţia bunurilor, aşa cum se prezintă în continuare.
Activele circulante materiale destinate vânzării ,cum sunt:
mărfurile, produsele finite , unele semifabricate şi materiale se evaluează la
preţul de vânzare diminuat cu cheltuielile necesare comercializării lor şi
anume: cheltuieli de transport, pierderi normale pe timpul depozitarii ,
transportului şi vânzării, cheltuieli în perioada de garanţie ş.a.
Semifabricatele si producţia în curs de execuţie se evaluează la
valoarea corespunzătoare elementelor materiale incorporate la care se
adaugă , pe bază de metode tehnice sau contabile, costurile aferente fazelor
de fabricaţie parcurse.
d) Valoarea bilanţiera aferenta stocurilor si producţiei
în curs de execuţie se determină la închiderea exerciţiului, prin compararea
valorii de intrare cu valoarea actuala sau de inventar, operaţie în urma
căreia se pot constata diferenţe în plus sau în minus, după cum valoarea
contabilă (de intrare) este mai mica şi respectiv mai mare.

CAP. III. PRINCIPALELE CONTURI, OPERAŢII, DOCUMENTE

Principalele conturi din grupa de mărfuri sunt următoarele conturi


sintetice de gradul I, contul 371 ″ Mărfuri ″ şi contul 378 ″ Diferenţe de
preţ la mărfuri″ ,care constituie grupa 37 ″ Mărfuri″ din cadrul clasei a-
3-a ″ Conturi de stocuri si producţia în curs de execuţie″ .
Prezentarea contului 371″ Mărfuri″
Contul 371 ″ Mărfuri″ este un cont sintetic de gradul I şi este
utilizat pentru evidenţierea existenţei şi mişcării mărfurilor aflate în
depozite şi în unităţile de desfacere cu amănuntul sau de alimentaţie
publică. Contul 371″ Mărfuri″ este un cont de activ.
În debitul contului 371 ″ Mărfuri″ se înregistrează :

11
-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor achiziţionate
371=401
371=408
371=446
371=542
-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor reprezentând aportul în
natura al acţionarilor şi asociaţilor
371=456
-valoarea mărfurilor aduse de la terţi
371=357
371=401
-valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor
consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor,
păsărilor vândute ca atare
371=301
371=302
371=303
371=361
-valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite transferate
magazinelor proprii de desfacere
371=345
-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor primite de la societăţile
din grup alte societăţi legate prin participanţii, unitate sau subunităţi.
371=451
371=452
371=481
371=482
-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor constatate plus la
inventar şi a celor primite cu titlu gratuit
371=607
371=758
-valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adăugata
neexigibilă, în situaţia în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţ cu
amănuntul
371=378
371=4428
În creditul contului 371 ″ Mărfuri″ se înregistrează:
-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din gestiune prin
vânzare şi lipsuri de inventar
607=371

12
-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor trimise la terţi
357=371
-valoarea adaosului comercial şi a taxei pe valoarea adăugată
neexigibilă aferentă mărfurilor ieşite din gestiune
378=371
4428=371
-valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor livrate societăţilor din
grup, alte societăţi legate prin participaţii, unitate sau subunităţi
451=371
452=371
481=371
482=371
-valoarea donaţiilor şi pierderilor din calamităţi
658=371
671=371
Soldul contului reprezintă valoarea al preţ de înregistrare a
mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Prezentarea contului 378″ Diferenţe de preţ la mărfuri″


Contul 378 ″ Diferenţe de preţ la mărfuri″ ,cont analitic de
gradul I şi este utilizat pentru evidenţierea adaosului comercial (marja
comercială) aferent mărfurilor existente în gestiunea unităţilor comerciale.
Contul 378 este un cont de pasiv.
În creditul contului 378 ″ Diferenţe de preţ la mărfuri″ se
înregistrează:
-valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune
371=378
În debitul contului 378 ″ Diferenţe de preţ la mărfuri″ se
înregistrează:
-valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune
378=371
Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent
mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Exemple:
1.Se înregistrează intrarea mărfurilor în gestiunea agentului
economic, la preţ de achiziţie de 600.000 lei, aşa cum rezultă din factura,
TVA 19 %.
% = 401 714.000

13
371 600.000
4427 114.000
(cf. factura fiscala)
2.Se înregistrează adaosul comercial, in suma de 220.000 lei .
371 = 378 220.000
(cf. nota de recepţie şi constatare de diferenţă)
3.Se înregistrează vânzarea de mărfuri intervenită în cursul lunii,
preţul comerciantului 700.000 lei, TVA 19%.
5311 = % 833.000
707 700.000
4427 133.000
(cf. factura fiscala)

Operaţii cu mărfuri înregistrate in contabilitate

Intrări:
- achiziţionarea de la furnizori:
a) cu factură fiscală: % = 401
371
4426
b) cu aviz de însoţire: % = 408
371
4428
- aport în natură la capitalul social: 371 = 456
- aduse de la terţi: 371 = 357
- produse finite destinate desfacerii prin magazinele proprii: 371=378
- de la societăţile din cadrul grupului: 371 = 4511
- plusuri constatate la inventariere: 371 = 607
- primite cu titlu gratuit: 371 = 7582

Ieşiri:
- scăderea din gestiune a mărfurilor vândute
a) comerţ cu ridicata: % = 371
607
378
b) comerţ cu amănuntul: % = 371
607
378
4428
- minusuri la inventariere: 607 = 371

14
- trimise la terţi: 357 = 371
- retragerea aportului: 456 = 371
- livrare către societăţile din cadrul grupului: 4511 = 371
- donaţii: 6582 = 371 şi pierderi din calamităţi: 671 = 371

Principalele documente utilizate

Documentele reprezintă acte scrise, întocmite în momentul efectuării


operaţiilor economico- financiare prin care se dovedeşte efectuarea acestor
operaţii.
Elementele obligatorii din structura documentelor sunt: denumirea
documentului, denumirea sau adresa emitentului, numărul şi data emiterii
documentului, menţionarea părţilor care au participat la efectuarea
operaţiilor, conţinutul clar al operaţiilor patrimoniale, datele cantitative şi
valorice ale operaţiei, numele şi prenumele, precum şi semnăturile celor
care l-au întocmit, vizat şi aprobat(ştampilat)şi alte elemente. Absenţa unuia
din elementele menţionate duc la nulitatea documentului
Documentele utilizate în contabilitatea mărfurilor sunt: factura sau
factura fiscală, aviz de însoţire a mărfii, nota de recepţie şi constatare de
diferenţa, contract de vânzare, cumpărare, comandă, declaraţie pentru
ridicare de mărfuri, bon de primire a obiectelor din consignaţie, raport de
gestiune, borderou de achiziţie, fişa de magazie, lista de inventariere,
registrul stocurilor.
Factura fiscala si factura servesc ca: documente de baza căruia se
întocmeşte instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a
lucrărilor executate sau a serviciilor prestate, documente de însoţire a mărfii
pe timpul transportului, documente de încărcare în gestiunea primitorului,
documente justificative de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumpărătorului.
Nota de recepţie şi constatare de diferenţa serveşte ca: document
pentru recepţia bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru
încărcare de gestiune, act de proba în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru
diferenţele constatate la recepţie, document justificativ de înregistrare în
contabilitate.

15
Avizul de însoţire a mărfii serveşte ca: document de însoţire a mărfii
pe timpul transportului, document ce sta la baza întocmirii facturii,
dispoziţiei de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta,
dispersate teritorial, ale aceleaşi unităţi, documente de primire în gestiunea
cumpărătorului sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleaşi unităţi în
cadrul transferului.
Fisa de magazie serveşte ca: document de evidenţă la locul de
depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor de evaluări materiale, cu una
sau cu doua unităţi de măsură, după caz, document de contabilitate analitică
în cadrul metodei operativ-contabile, sursa de informaţii pentru controlul
operativ curent şi contabil al stocurilor de valori materiale.
Registrul stocurilor serveşte ca document de evaluare a stocurilor de
valori materiale şi de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în
fişele de magazie şi în contabilitate.

CAP. IV. CONTABILITATEA MĂRFURILOR- COMERŢ CU


RIDICATA
(preţ de vânzare cu ridicata)

Unităţile comerciale en gros sau cu ridicata sunt cele care asigura


desfăşurarea acestei forme de circulaţie a mărfurilor, efectuând operaţiuni
de cumpărare a bunurilor de consum, în cantităţi mari şi foarte mari, de la

16
producătorii şi furnizorii interni şi externi, precum şi de vânzare a lor în
partizi (loturi) mari către alţi agenţi economici, de regula cu profil
comercial en detail, inclusiv de alimentaţie publica. Vânzările se pot efectua
şi către alte unităţi patrimoniale.
Intrările în gestiune se înregistrează la preţ de vânzare cu ridicata,
calculând adaosul comercial ca procent din costul de achiziţie.
Ieşirile se înregistrează tot la preţ de vânzare cu ridicata, calculând
adaosul comercial aferent, la sfârşitul lunii, cu ajutorul coeficientului de
repartizare K.
Ce reprezintă coeficientul de repartizare ?
K –este un raport între adaosul comercial şi valoarea stocului de
mărfuri, arătând care este ponderea adaosului comercial în valoarea
mărfurilor la preţ cu ridicata. El se aplica asupra veniturilor obţinute din
vânzarea mărfurilor şi rezultă adaosul comercial aferent mărfii vândute
(indică ce procent din venitul obţinut reprezintă adaosul comercial pentru
depozitul respectiv).
Etapele înregistrării preţului de vânzare cu ridicata:
a) Aprovizionarea cu mărfuri: % = 401
371
4426
(cf. factura fiscala)
b) Recepţia mărfurilor: 371 = 378
(cf. NIR)
c) Vânzarea mărfurilor: 4111 = %
707
4427
(cf. factura fiscala)
d) Descărcarea gestiunii: % = 371
607
378
(cf. nota de calcul privind descărcarea gestiunii)

K378 = Si ct 378(1 ian.) + Rc ct 378(1 ian. →sf. lunii de calcul) × 100


Si ct 371(1 ian.) + Rd ct 372(1 ian.→sf. lunii de calcul)

K378 × Rc = valoarea cu care se debitează in formula de mai sus


contul 378

Exemplu:
Intr-un depozit en gros se prezintă următoarea situaţie iniţială:

17
-valoare stoc la preţ cu ridicata = 660.000.000 lei
-cantitate stoc = 10.000 buc.
-valoare Ac = 110.000.000 lei
-valoare stoc la cost de achiziţie = 550.000.000 lei
Operaţii în cursul lunii:
a) conform centralizatorului facturii fiscale şi NIR, în cursul lunii au
loc intrări de 900.000.000 lei, TVA 19%, societatea practică un adaos
comercial de 30%.
b) s-au vândut în cursul lunii conform centralizatorului ieşirilor de
mărfuri 15.000 buc. la preţ de 78.000 lei, valoarea vânzărilor fiind de
1.560.000.000 lei, TVA 19%.
c) se scot din gestiune mărfurile vândute şi se închid conturile de
venituri si cheltuieli.

a) •Aprovizionarea cu mărfuri:
% = 401 1.071.000.000
371 900.000.000
4426 171.000.000
(cf. centralizator factura fiscala)

•Recepţia mărfurilor:
Ac = 900.000.000 x 30% = 270.000.000 lei
371 = 378 270.000.000
(cf. NIR)
b) Vânzarea mărfurilor:
4111 = % 1.856.400.000
707 1.560.000.000
4427 296.400.000
(cf. centralizator ieşiri mărfuri)

c) •Scoaterea din gestiune:


% = 371 1.560.000.000
607 1.286.144.000
378 323.856.000
(cf. nota de calcul privind descărcarea gestiunii)
K378 = 110.000.000 + 270.000.000 × 100
660.000.000 + 1.170.000.000

18
K378 = 20,76%
K378 × Rc 707 = 20,76% × 1.560.000.000 = 323.856.000 lei
• Virarea cheltuielilor in contul 121:
121 = 607 1.286.144.000
(cf. nota contabila)
• Virarea veniturilor in contul 121:
707 = 121 1.560.000.000
(cf. nota contabila)
V > C ⇒ Profit

CAP. V. CONTABILITATEA MARFURILOR –


COMERT
CU AMANUNTUL

Unităţile comerciale cu profil en detail şi cu amănuntul realizează


aceasta forma de circulaţie a mărfurilor efectuând cumpărarea acestor

19
bunuri, de regula, de la unităţile en gros, dar şi de la producătorii şi
furnizorii interni, în partizi(loturi) mici sau relativ mici, precum şi vânzarea
lor către populaţie, inclusiv prin unităţi de alimentaţie publică. Mărfurile se
vând în starea în care au fost cumpărate sau după o prelucrare prealabila în
vederea consumului în unităţi operative special amenajate( restaurante,
bufete, ş.a.).
Preţul cu amănuntul sau cel de vânzare en gros se utilizează în
cazul mărfurilor, putând fi adoptat de orice agent economic cu profil
comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest preţ se justifică în
condiţiile unui comerţ cu articole şi sortimente numeroase şi o frecvenţă
mare a intrărilor şi ieşirilor, precum şi în situaţia organizării evidenţei
analitice după metoda global – valorică, ceea ce nu exclude posibilitatea
utilizării lui şi în cazul evidentei cantitativ – valoric pe sortimente de
mărfuri.
Preţul analizat, datorită modificărilor cu caracter oarecum frecvent ale
preţurilor de cumpărare, adaosurilor comerciale şi altor cauze, se poate
reduce sau majora, după caz, pe baza de inventar, atunci când este necesar.
Aceasta operaţie nu contravine prevederilor contabile în vigoare întru-cât nu
se afectează valoarea de intrare în patrimoniu la costul efectiv de achiziţie.
Preţul cu amănuntul sau de vânzare en gros se stabileşte de către
agentul economic prin luarea in calcul a unui anumit adaos de material
posibil de realizat.
Etapele înregistrării preţului de vânzare cu amănuntul:
a) Aprovizionarea cu mărfuri: % = 401
371
4426
(cf. factura fiscala)
b) Recepţia mărfurilor: 371 = %
378
4428
(cf. NIR)

c) Vânzarea mărfurilor: 5311 = %


707
4427
(cf. factura fiscala)
d) Descărcarea gestiunii de mărfuri: % = 371
607
378

20
4428
(cf. nota de calcul privind descărcarea gestiunii)

K378 = Si ct 378(1 ian.) + Rc ct 378(1 ian.→sf. lunii de calcul) __× 100


(Si ct 371(1 ian.) – Si ct 4428(1 ian.)) + (Rd ct 371 – Rc ct 4428)
(1 ian.→ sf. lunii de calcul)

K378 × Rc 707 = valoarea cu care se debitează contul 378 in formula


de mai sus

Exemplu:
Un magazin prezintă următoarea situaţie: valoarea stocului la
preţul de vânzare cu amănuntul 536. 650.000 lei, valoarea adaosului
comercial aferent stocului este de 135.000.000 lei, valoare TVA neexigibilă
de 101.605.000 lei, valoarea stocului la costul de achiziţie 300.000.000 lei.
Operaţii în cursul lunii:
a)în cursul lunii s-au cumpărat mărfuri facturate şi recepţionate
(20.000 buc.) în valoare de 800.000.000 lei, TVA 19%, Ac 25%.
b)s-au vândut mărfuri în numerar în cursul lunii de 1.547.000.000 lei.
c)descărcarea gestiunii de mărfurile vândute la sfârşitul lunii şi
închiderea contului de cheltuieli şi venituri.

a) • Aprovizionarea cu mărfuri:
% = 401 952.000.000
371 800.000.000
4426 152.000.000
(cf. centralizator factura fiscala)
•Recepţia mărfurilor:
371 = % 352.000.000
378 200.000.000
4428 152.000.000
(cf. centralizator NIR)
b) Vânzarea mărfurilor:
TVA colectata = 1.547.000.000 × 19/119 = 247.000.000 lei
5311 = % 1.547.000.000
707 1.300.000.000
4427 247.000.000
(cf. centralizator ieşiri mărfuri)
c) • Descărcarea gestiunii de mărfuri:

21
% = 371 1.547.000.000
607 996.580.000
378 303.420.000
4428 247.000.000
(cf. nota de calcul privind descărcarea gestiunii)

K378 = 135.000.000+200.000.000 ____________________ × 100


(536.650.000-101.650.000)+(1.150.000.000-150.000.000)

K378 = 23,34 %
K378 × Rc = 23,34 × 1.500.000.000 = 303.420.000 lei

• Virarea cheltuielilor in contul 121:


121 = 607 995.580.000
(cf. nota contabila)
• Virarea veniturilor in contul 121:
707 = 121 1.300.000.000 lei
(cf. nota contabila)

CAP. VI. CONTABILITATEA VANZARII MARFURILOR CU


PLATA IN RATE

Vânzarea mărfurilor pe baza de contract cu plata în rate poate


fi considerată ca o categorie specifică de comerţ cu amănuntul, care, sub

22
aspect contabil prezintă anumite particularităţi comparativ cu celelalte
vânzări de mărfuri en detail.
Aspectele specifice la care ne referim sunt determinate de
regimul fiscal legal existent pentru operaţiile privind veniturile şi
cheltuielile aferente vânzării mărfurilor cu plata în rate.
Particularităţile referitoare la venituri consta în aceea că
valoarea ratelor prevăzute în contract se înregistrează la venituri impozabile
la data facturării mărfurilor în cauză, deci la data efectuării operaţiunii de
vânzare.
La rândul lor, cheltuielile aferente ratelor sunt deductibile
fiscal la data efectuării lor, înţelegându-se prin aceasta data vânzării
mărfurilor la care se referea.
În funcţie de aceste particularităţi este necesar să se utilizeze
următoarele conturi specifice: 472 „Venituri înregistrate în avans” şi 4428
„TVA neexigibilă”.
Contul 472 „Venituri înregistrate în avans” este de pasiv şi
reflectă în credit valoarea dobânzii datorate de cumpărător, prin debitul
contului 4111 „Clienţi”. În debit oglindeşte dobânda devenită scadentă
(exigibilă), prin creditul contului 766 „Venituri din dobânzi”, indiferent că
au fost încasate sau termenul de decontare a fost depăşit. Acest cont poate
prezenta sold creditor atunci când există dobânda neexigibilă, cu termene de
decontare în perioadele următoare de gestiune.
Contul 4428 „TVA neexigibilă” este bifuncţional şi
înregistrează în credit TVA aferentă ratelor, prin debitul contului 4111
„Clienţi” .În debit reflecta TVA aferentă ratelor devenite scadente, prin
creditul contului 4427 „TVA colectată”. Are sold creditor ce corespunde
TVA aferentă ratelor neexigibile.
Vânzarea mărfurilor în rate se face prin încheierea unui
contract de vânzare – cumpărare în rate între societatea comerciala şi
clientul său. În acest sens clientul trebuie să depună dovada că este în
măsură să achite ratele eşalonate la termenele scadente stabilite de
vânzător. Pentru creditul acordat clientului pe perioada derulării ratelor
societatea comerciala percepe dobânda fie la nivelul celei bancare fie mai
mică decât aceasta. Dobânda se poate calcula la mărimea ratelor sau la
suma rămasă de plată conform deciziei comerciantului sau se negociază cu
clientul.

Exemplu:

23
1. Se vând mărfuri cu plata în rate referitor la care, din factura fiscala
şi contractul încheiat în acest scop, se cunosc următoarele elemente:
-preţul cu amănuntul, inclusiv TVA, aferent mărfurile vândute......6.100.000
-avansul încasat în numerar (40%)………………………………...2.440.000
-valoarea ratelor……………………………………………………3.660.000
-TVA corespunzătoare avansului încasat……………………………389.570
-TVA corespunzător ratelor…………………………………………584.356
-dobânda datorată de cumpărător, cu scadenţă odată cu ultima rata...750.000
Se înregistrează următoarele operaţii:
a) facturarea mărfurilor vândute şi a dobânzii datorate de cumpărător:
4111 = % 6.850.000
707 5.126.074
4427 389.570
472 750.000
4428 584.356
(cf. factura fiscala)
b)încasarea avansului:
5311 =4111 2.440.000

2. Încasarea ratelor şi a dobânzii:


5311 = 4111 4.410.000
3. Reflectarea in contabilitate a veniturilor impozabile
corespunzătoare dobânzii aferente ratelor încasate sau devenite scadente:
472 = 766 750.000

CAP. VII. PARTICULARITĂŢILE CONTABILITATII


MARFURILOR IN REGIM DE CONSIGNATIE

24
Comerţul de consignaţie este o formă a comerţului cu amănuntul care
asigură desfăşurarea de mărfuri aparţinând unor persoane fizice sau juridice.
Mărfurile pot avea sau nu un anumit grad de uzura. Evaluarea mărfurilor se
face la preţ de evaluare şi preţ de vânzare.
Preţul de evaluare este stabilit de preţuitori în cadrul birourilor de
primire fie prin negociere. Nivelul preţului este corelat cu cel al mărfurilor
similare de pe piaţă şi influenţat de uzura mărfii.
Preţul de evaluare este preţul plătit deponenţilor şi poate fi redus cu
reţinerile datorate păstrării mărfurilor peste termenul normal stabilit sau cu
reduceri acceptate de deponent în cazul nevânzării acestora.

Preţ de vânzare = Preţ de evaluare + Comision consignaţie+TVA

♣ TVA din preţ:

Baza de impozitare se determina diferit pentru bunurile de la agentul


economic şi de la persoanele fizice astfel:
a)pentru bunurile primite în consignaţie de la agenţi economici
plătitori de TVA, baza impozabilă este formată din valoarea mărfii
deponentului plus comisionul unităţii de consignaţie.
b)pentru bunurile primite de la persoanele fizice sau juridice
necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de TVA, baza impozabila este
comisionul aplicat drept consignaţie.
În cazul in care unitatea primeşte mărfuri în consignaţie acestea vor
fi înregistrate într-un cont extrabilanţier 8033”Valori materiale primite în
păstrare sau custodie”. Înregistrarea lor ca mărfi se va face numai după
vânzare concomitent făcându-se şi destocarea lor.
Contabilitatea: ♠ in partida dubla
♠ in partida simpla(ct din grupa 80)
Exemplu:
Se primeşte spre vânzare în consignaţie de la un deponent,
persoana fizică, mărfuri în valoare de 50.000.000 lei, comision 15%, TVA
19%.Se vând in totalitate şi se descarcă gestiunea.

Comision consignaţie = 50.000.000 × 15% = 7.500.000lei


TVA = 7.500.000 × 19% = 1.425.000 lei
Preţ de vânzare = Preţ de evaluare + Comision consignaţie +
TVA
= 50.000.000 +7.500.000+1.425.000

25
= 58.925.000 lei
a) Primirea mărfurilor:
Debit 8033 50.000.000
(cf. bon de primire în consignaţie)
b) Vânzarea mărfurilor:
5311 = % 58.925.000
707 50.000.000
708 7.500.000
4427 1.425.000
(cf. bon fiscal)
c) Încărcarea gestiunii după vânzare:
371 = % 58.925.000
462 50.000.000
378 7.500.000
4428 1.425.000
(cf. nota contabila)
d) Scoaterea din evidenta a mărfurilor vândute:
% = 371 58.925.000
607 50.000.000
378 7.500.000
4426 1.425.000
(cf. nota contabila)
concomitent:
Credit 8033 50.000.000
(cf. borderou de ieşire din consignaţie)
e) Plata deponentului:
462 = 5311 50.000.000
(cf. registru de casa)
f) Închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri:
121 = 607 50.000.000
(cf. nota contabila)
% = 121 57.500.000
707 50.000.000
708 7.500.000
(cf. nota contabila)
CAP. VIII. IMPORTUL SI EXPORTUL DE MARFURI-
PARTICULARITATI

26
Importul de mărfuri este o componentă a comerţului exterior
care cuprinde operaţii de achiziţie a bunurilor din afara ţarii pentru
consumul productiv sau pentru comercializare. Firma de comerţ încheie
contacte de cumpărare externe cu parteneri străini prin care precizează
preţul extern, condiţia de livrare, modalitatea de plata, etc. cât şi contracte
sau comenzi cu clienţi interni fie unităţi producătoare, fie comercianţi.
Preţul mărfurilor importate se formează pe baza elementelor de
cheltuieli ale importatorului astfel:
Preţ de import = Preţ extern la cursul zilei + Costul transportului la
Extern + Cheltuieli vamale
Preţ de vânzare al importatorului = Preţ de import + Marja
importului(Ac)
Cheltuieli vamale – taxa vamală conform legislaţie Direcţiei
Generale a Vămilor şi este fixata în cote procentule pe grupe de mărfuri.
Comisionul vamala-0.5%se aplica la valoarea externă a
mărfurilor ca o cotă unica pentru vămuirea mărfurilor.
Accizele –mărfuri supuse accizelor prin legislaţiei se aplică cote
procentuale(valoarea externă + taxa vamală + comisionul vamal).

Exportul de mărfuri este componentă comerţului extern prin care


bunurile produse sau supuse pe lucrări într-o ţară sunt vândute în alte ţări.
În derularea operaţiunii de export intern mai mulţi participanţi alături de
producător (exportator) şi de cumpărător (importator) care intermediază
tranzacţia. Exportul efectuat direct de producător fără intermediari pe fluxul
tranzacţiei presupune existenţa unui contract de vânzare – cumpărare
extern încheiat între exportator şi importator.
4111 = % ⇒ export: 4111 = 707
707
4427
♣ se folosesc analitice la toate conturile utilizate pentru evidenţa
exportului de mărfuri.

27
STUDIU DE
CAZ
S.C. ALITA S.R.L.

28
Prezentarea firmei şi a strategiei sale

Firma “ALITA” a fost înfiinţata în anul 1990 la Suceava .


Preşedintele (Director General) Inginer Nicolae Bădoi.
Directorul General-inginer cu o vechime în activ de peste 15 ani, este
şi preşedintele Consiliului de administraţie.
Directorul Economic-economist cu o vechime de 20 de ani se ocupă
cu prezentarea firmei şi a strategiei sale şi de contabilitatea firmei.
Administrarea societăţii se face de AGA şi de un director general ales
de aceştia. Forţa de muncă de care dispune societatea este diferită atât din
punct de vedere al nivelului de pregătire profesională, cât şi prin vârstă şi
sex. În perioada 1997-1998 în societate au fost angajate 20 de persoane, iar
în prezent există 25 de persoane cu contract individual de muncă.
După câţiva ani de activitate firma ”ALITA” deţine o cotă de 70%
şi o cifră de afaceri de 290.000.000 lei.
Cu toate că în timp, datorită pătrunderii pe piaţă de referinţă şi a altor
firme similare, cota de piaţă se menţine la 67%, scăzând doar cu 3 procente.
Experienţa acumulată şi intensificarea activităţii de cercetare-
dezvoltare au condus la mişcarea costurilor unitare, la îmbunătăţirea
imaginii produselor firmei, şi prin sloganul pe care-l deţine „Cu noi câştigi
timp şi bani!”. Toate acestea s-au realizat în condiţiile unei pieţe dinamice şi
a unui mediu propice.
Situaţia actuală a firmei se prezintă astfel:
Cota de afaceri : 67%
Cifră de afaceri :69.000.000.000 lei
Capital social :104.000.000.000 lei
Active fixe ( valoare brută ): 37.000.000.000 lei
Număr salariaţi :190 persoane
Profit net :18.000.000.000 lei

Obiective prezente şi de perspectivă ale firmei

Obiectul de activitate al firmei „ALITA” este comercializarea de


mărfuri alimentare şi nealimentare. Această firmă urmăreşte atingerea unei
cote de vânzări favorabile continuării desfăşurării activităţii de
comercializare.

29
Persoanele vizate sunt cele de toate vârstele cu venituri medii şi
favorabile.
Cercetările de marketing arată că, în ciuda existenţei şi altor firme
competitive, şi datorită satisfacerii necorespunzătoare a cererii persoanelor
cu venituri medii şi scăzute, oferta de produse la preţuri mai mici
promoţionale, va atrage clienţi potenţiali.

Piaţa căreia i se adresează firma

Mobilurile care stau la baza motivaţiei de a cumpăra produsele firmei


„ALITA” sunt raţionale.
Motivaţia specială care a ajutat la înţelegerea comportamentului
clientului a fost cel al eliminării inaccesibilităţii la produsele similare cu
preţ mai ridicat.
Preferinţa consumatorilor pentru produsele comercializate de firma
„ALITA” este impulsionată de : colaborarea firmei cu alte firme
internaţionale de prestigiu, estetică deosebită a tuturor produselor şi nu în
ultimul rând calitatea acestora confirmată de mulţi alţi clienţi ce au utilizat
şi utilizează produsele comercializate de firma „ALITA”.
Pentru găsirea şi păstrarea fidelităţii consumatorilor, firma „ALITA”
are următoarele reguli pentru a fi o întreprindere de succes:
♣ Regula nr.1: ”Clientul are întotdeauna dreptate”.
♣ Regula nr.2:”Dacă acesta nu are dreptate, vezi Regula nr.1”
În urma unor analize, punctele forte ale concurenţilor sunt :
experienţa în domeniu, preţuri accesibile, o imagine favorabilă a produselor,
accesul la materiile prime cu costuri mai mici, reţea de vânzare puternică.

30
Monografie
contabilă

S.C. „ALITA” S.R.L. are ca obiect de activitate


comercializarea în regim en gross a mărfurilor nealimentare este
plătitoare de TVA pentru toată activitatea şi prezintă la începutul
lunii martie 2004 următoarea situaţie înregistrată în conturi:
1012……………..16.500.000lei
106………………..7.950.000lei
212………………..3.350.000lei
2812………………5.950.000lei
371………………38.500.000lei
378……………..…7.750.000lei
401………………..4.650.000lei
5121………………6.500.000lei
5191……………..11.550.000lei
5198………………9.960.000lei
5311……………..15.960.000lei
În cursul lunii martie 2004 au avut loc următoarele operaţii
economico-financiare:
-1.03.2004 Se aprovizionează mărfuri de la furnizori pe baza de
aviz de însoţire a mărfii şi se recepţionează conform NRDC,
valoarea 85.000.000lei,TVA 19%,factura se întocmeşte la aceeaşi
valoare .
-3.03.2004 Se primeşte prin donaţie marfă evaluată la
150.000.000lei.
-7.03.2004 Se înregistrează şi se plătesc salarii ştiind că :fond
total salarii 13.500.000lei, impozit pe salarii 3.700.000lei.
-13.03.2004 Se constată cu ocazia inventarierii plus de mărfuri în
valoare de 10.500.000lei(cost de achiziţie).
-17.03.2004 La mărirea capitalului social, asociaţii aportează 60%
din capitalul social în natură,40% în bani depuşi în contul
societăţii. Aportul în natură s-a concretizat în : mijloace de
transport 440.000.000lei, mărfuri 160.000.000lei.
-21.03.2004 Se face o donaţie în scop umanitar, valoarea
mărfurilor donate este de 25.000.000lei.

31
-23.03.2004 Se vând mărfuri către clienţi cu valoarea de
5.000.000lei, TVA 19 %, conform factura fiscală.
-25.03 2004 În cursul lunii s-au cumpărat mărfuri facturate şi
recepţionate, în valoare de 800.000.000lei, TVA 19%, adaos
comercial 25%.
-27.03.2004 Se primesc spre vânzare în consignaţie de la un
deponent persoană fizică, mărfuri în valoare de 50.000.000lei,
comision 15%, TVA 19%.Se vând în totalitate şi se descarcă
gestiunea.
-29.03.2004 Se constată minusuri la inventar 5.000.000lei.
Se cere înregistrarea cronologic, înregistrarea sistematică şi
întocmeşte (bilanţului) balanţei de verificare cu patru serii de
egalitate.

A Bilanţ iniţial la 1.03.200 P


212…………………3.350.000 1012…16.500.000
371……………..…38.500.000 106…7.950.000
5121………………..6.500.000 2812…..5.950.000
5311………………15.960.000 378……7.750.000
401…..4.650.000
5191….11.550.000
5198….9.960.000

Total A= 64.310.000 Total P=64.310.000

1.03.2004
● Recepţia fără factură a mărfurilor
% = 408 101.150.000
371 85.000.000
4428 16.150.000
(cf. aviz de însoţire)

● Sosirea facturii
408 = 401 101.150.000
4426 = 4428 16.150.000

(cf. factură fiscală)

32
-3.03.2004
Se primeşte prin donaţie marfă
371 = 7582 150.000.000
(cf. lista de inventariere)
-7.03.2004
● Înregistrarea salariilor brute realizate, cuvenite personalului:
641 =421 13.500.000
(cf. stat de salarii)
● Înregistrarea reţinerilor din salarii:
421 = % 5.995.000
444 3.700.000
4372 135.000
4314 877.000
4312 1.282.500
(cf. stat de salarii)
● Înregistrarea obligaţiilor angajatorului:
6451 = 4311 3.307.500
6452 = 4371 472.000
6453 = 4313 945.000
635 = 447 101.250
(cf. stat de salarii)
● Plata salariilor:
421 = 5311 7.505.000
(cf. registru de casă)
-13.03.2004
Plus de mărfuri la inventariere
371 = 607 10.500.000
(cf. p.v. de predare-primire)

-17.03.2004
● Subscrierea majorării capitalului social
456 = 1011 100.000.000
(cf. act constitutiv)
● Aportarea capitalului social subscris
% = 456 1.000.000.000
2133 440.000.000
371 160.000.000
5121 400.000.000
(cf. extras de cont)

33
● Transferul capitalului social nevărsat la vânzări
1011 = 1012 1.000.000.000
(cf. notă contabilă)
-21.03.2004
Se face o donaţie în scop umanitar
6582 = 371 25.000.000
(cf. p.v. predare- primire)

-23.03.2004
Se vând mărfuri către clienţi
4111 = % 5.950.000
707 5.000.000
4427 950.000
(cf. factură fiscală)
-25.03.2004
● Aprovizionarea cu mărfuri

% = 401 952.000.000
371 800.000.000
4426 152.000.000

(cf. centralizator factură fiscală)


● Recepţia mărfurilor
371 = % 352.000.000
378 200.000.000
4428 152.000.000
(cf. centralizator NIR)
-27.03.2004
● Primirea mărfurilor
8033 50.000.000

(cf. bon de primire în consignaţie)


● Vânzarea mărfurilor
5311 = % 58.925.000
707 50.000.000
708 7.500.000
4427 1.425.000
(cf. bon fiscal)

34
● Încărcarea gestiunii după vânzare
371 = % 58.925.000
462 50.000.000
378 7.500.000
4428 1.425.000
(cf. notă contabilă)
● Scoaterea din ev. a mărfurilor vândute
% = 371 58.925.000
607 50.000.000
378 7.500.000
4428 1.425.000
(cf. notă contabilă)

● Ieşirea din consignaţie


8033 50.000.000
(cf. borderou de ieşire din comerţ)

● Plata deponentului
462 = 5311 50.000.000
(cf. registru de casa)

-29.03.2004
Minusul de mărfuri
607 = 371 5.000.000
(cf. listă de inventariere)

-30.03.2004
● Descărcarea gestiunii de mărfuri
% = 371 58.925.000
607 48.953.000
378 8.547.000
4428 1.425.000
(cf. notă de calcul privind descărcarea gestiunii)

K378 = Si ct 378(1 ian.)_+Rc ct 378(1ian.-sf lunii de calcul) x 100

35
(Si ct 371(1ian.)-Sict 4428)+(Rd ct 371-Rc ct 4428)
(1ian.-sf lunii de calcul)

K378 = 7.750.000+207.500.000 x 100


(38.500.000-0)+(1.516.425.000-169.925.000)
K378 = 215.250.000 x 100
38.500.000+1.346.500.000
K378 = 215.250.000 x 100 , K378 = 15,54%
1.385.000.000
K378 x Rc ct 707 = 15,54% x 55.000.000 = 8.547.000lei

● Regularizare TVA

D 4426 C D 4427 C
| 2.375.000 | 950.000
16.150.000 | 168.150.000 | 1.425.000
152.000.000 | |
_______________|________________ _______________ |________________
Rd =168.150.000 | Rc =168.150.000 Rd =2.375.000 | Rc = 2.375.000__
Tsd =168.150.000 | Tsc = 168.150.000 Tsd = 2.375.000 | Tsc =2.375.000___
| |
| |

TVAd > TVAc => TVAr


TVAr = 168.150.000 – 2.375.000 = 165.775.000

% = 4426 168.150.000
4427 2.375.000
4424 165.775.000
(cf. decont TVA)

● Virarea cheltuielilor în contul 121


121 = % 147.053.750
641 13.500.000
6451 3.307.500
6452 472.000
6453 945.000
635 101.205
6582 25.000.000

36
607 103.728.500
(cf. notă contabilă)

● Virarea veniturilor în contul 121


% = 121 112.500.000
7582 50.000.000
707 55.000.000
708 7.500.000
(cf. notă contabilă)
D 121 C
112.500.000 147.053.750

Venituri > Cheltuieli => profit => SfC

37
REGISTRUL
D 1012 C
Si = 16.500.000
CARTEA MARE 17.03.1.000.000.000

Rd = 0 Rc = 1.000.000.000
Tsd = 0 Tsc = 1.016.500.000
D 1011 C
Sfd =1.016.500.000
17.03. 1.000.000.000 17.03.100.000.000

Rd = 1.000.000.000 Rc = 100.000.000
Tsd = 1.000.000.000 Tsc = 100.000.000
Sfd = 900.000.000
D 106 C D 121 C
Si = 7.950.000 3.03.147.053.750 3.03.112.500.000

Rd = 0 Rc = 0 Rd = 147.053.750 Rc = 112.500.000
Tsd = 0 Tsc = 7.9500.000 Tsd = 147.053.750 Tsc = 112.500.000
Sfd = 34.553.750
Sfd = 7.9500.000

D 212 C
D 2133 C
Si = 3.350.000
17.03.440.000.000
Rd = 0 Rc = 0
Rd = 440.000.000 Rc = 0
Tsd = 3.350.000 Tsc = 0 Tsd = 440.000.000 Tsc= 0
Sfd = 3.350.000 Sfd = 440.000.000

D 371 C
D 2812 Si = C
38.500.000 21.03. 25.000.000
Si = 5.950.000 1.03. 85.000.000 27.03. 58.925.000
3.03. 50.000.000 29.3. 5.000.000
Rd = 0 Rc = 0 13.03. 10.500.000 30.03. 58.925.000
Tsd = 0 Tsc = 5.950.00017.03. 160.000.000
Sfc = 5.950.000 25.03. 800.000.000
25.03. 352.000.000
27.03. 58.925.000

R d = 1.516.425.000
38Rc = 147.850.000
Tsd = 1.554.925.000 Tsc = 147.850.000
Sfc = 1.407.075.000
D 378 C
D 401 C 27.03. 7.500.000 Si = 7.750.000
Si = 4.650.000 30.03. 8.547.000 25.03. 200.000.000
1.3 101.150.000 27.03. 7.500.000
25.03. 952.000.000
Rd = 16.271.500 Rc = 207.500.000
Rd = 0 Rc = 1.053.150.000 Tsd = 16.271.500 Tsc = 215.250.000
Tsd = 0 Tsc =1.057.800.000
Sfc = 198.978.500
Sfc =1.057.800.000

D 408 C
1.03. 101.150.000 1.03. 101.150.000 D 4111 C
23.03. 5.950.000
Rd = 0 Rc = 0
Tsd = 101.150.000 Tsc = 101.150.000 Rd = 5.900.000 Rc = 0
Tsd = 5.950.000 Tsc = 0
Sfd = 5.950.000

D 421 C D 4311 C
7.03. 5.995.000 7.03. 13.500.000 7.03. 3.307.500
7.03. 7.505.000
Rd = 0 Rc = 3.307.500
Rd = 13.500.000 Rc = 13.500.000 Tsd = 0 Tsc = 3.307.500
Tsd = 13.500.000 Tsc = 13.500.000 Sfc = 3.307.500

D 4312 C D 4313 C
7.03. 1.282.500 7.03. 945.000

Rd = 0 Rc = 1.282.500 Rd = 0 Rc = 945.000
Tsd = 0 Tsc = 1.282.500 Tsd = 0 Tsc = 945.000
Sfc = 1.282.500 Sfc = 945.000

39
D 4314 C D 4371 C
7.03. 877.000 7.03. 472.000

Rd = 0 Rc = 877.000 Rd = 0 Rc = 472.000
Tsd = 0 Tsc = 877.000 Tsd = 0 Tsc = 472.000
Sfc = 877.000 Sfc = 472.000

D 4372 C D 4424 C
7.03. 135.000 30.03. 165.775.000

Rd = 0 Rc = 135.000 Rd = 0 Rc = 165.775.000
Tsd = 0 Tsc = 135.000 Tsd = 0 Tsc = 165.775.000
Sfc = 135.000 Sfc = 165.775.000

D 4427 C
30.03. 2.375.000 23.03. 950.000
27.03. 1.425.000

Rd = 2.375.000 Rc = 2.375.000
Tsd = 2.375.000 Tsc = 2.375.000

D 4426 C
1.03. 16.150.000 30.03. 168.500.000
25.03. 152.000.000

Rd = 168.150.000 Rc = 168.150.000
Tsd = 168.150.000 Tsc = 168.150.000

D 4428 C
1.03. 16.500.000 1.03. 16.150.000 D 444 C
27.03. 1.425.000 25.03. 152.000.000 7.03. 3.700.000
30.03. 1.425.000 27.03. 1.425.000
Rd = 0 Rc = 3.700.000
Rd = 19.350.000 Rc = 169.575.000 Tsd = 0 Tsc = 3.700.000
Tsd = 19.350.000 Tsc = 169.575.000 Sfc = 3.700.000
Sfc = 150.225.000

40
D 447 C D 456 C
7.03. 101.250 17.03. 100.000.000 17.03. 1.000.000.000

Rd = 0 Rc =101.250 Rd = 100.000.000 Rc = 1.000.000.000


Tsd = 0 Tsc = 101.250 Tsd = 100.000.000 Tsc = 1.000.000.000
Sfc = 101.250 Sfc = 900.000.000

D 462 C D 5121 C
27.03. 50.000.000 27.03. 50.000.000 Si = 6.500.000
17.03. 400.000.000
Rd = 50.000.000 Rc = 50.000.000
Tsd = 50.000.000 Tsc = 50.000.000 Rd = 400.000.000 Rc = 0
Tsd = 406.500.000 Tsc = 0
Sfd = 406.500.000

D 5198 C
D 5191 C Si = 9.960.000
Si = 11.550.000
Rd = 0 Rc = 0
Rd = 0 Rc = 0 Tsd = 0 Tsc = 9.960.000
Tsd = 0 11.550.000
Sfc = 9.960.000
Sfc = 11.550.000
D 607 C
D 5311 C 27.03. 50.000.000 13.03. 10.500.000
Si = 15.960.000 7.03. 7.505.000 29.03. 5.000.000 30.03. 103.728.500
27.03. 58.925.000 27.03. 50.000.000 30.03. 48.728.500
Rd = 114.278.500 Rc = 114.278.500
Rd = 58.925.000 Rc = 57.505.000 Tsd = 114.278.500 Tsc = 114.278.500
Tsd = 74.885.000 Tsc =57.505.000
D 635
D
7.03. 101.250 641101.250
Sfd = 17.380.000
30.03. C
7.03. 13.500.000 30.03. 13.500.000
Rd = 101.250 Rc = 101.250
Tsd =Rd = 13.500.000Tsc =Rc
101.250 = 13.500.000
101.250
Tsd = 13.500.000 Tsc = 13.500.000

41
D 6451 C D 6452 C
7.03. 3.307.500 30.03. 3.307.500 7.03. 472.000 30.03. 472.000

Rd = 3.307.500 Rc = 3.307.500 Rd = 472.000 Rc = 472.000


Tsd = 3.307.500 Tsc = 3.307.500 Tsd = 472.000 Tsc = 472.000

D 6582 C
21.03. 25.000.000 30.03. 25.000.000

Rd = 25.000.000 Rc = 25.000.000
Tsd = 25.000.000 Tsc = 25.000.000

D 6453 C
D
7.03. 945.000 70730.03. 945.000 C
30.03. 55.000.000 23.03. 5.000.000 D 708 C
Rd = 945.000 Rc27.03. 50.000.000
= 945.000 30.03. 7.500.000 27.03. 7.500.000
Tsd = 945.000 Tsc = 945.000
Rd = 55.000.000 Rc = 55.000.000 Rd = 7.500.000 Rc = 7.500.000
Tsd = 55.000.000 Tsc = 55.000.000 Tsd = 7.500.000 Tsc = 7.500.000

D 7582 C D 8033 C
30.03. 150.000.000 3.03.1 50.000.000 27.03. 50.000.000 27.03. 50.000.000

Rd = 150.000.000 Rc = 150.000.000 Rd = 50.000.000 Rc = 50.000.000


Tsd = 150.000.000 Tsc = 150.000.000 Tsd = 50.000.000 Tsc = 50.000.00

42
BILANŢ FINAL LA
31.03.2004
A P

43
121………………........34.553.75 1011…………….900.000.000
0 1012…………..1.016.500.00
212……………………..3.350.000 0
2133…………………440.000.000 106………………...7.950.000
371………………...1.407.075.00 121……………….34.553.750
0 2812……………….5.950.000
4111…………………....5.950.000 378……………...198.978.50
4424…………………165.775.000 0
456…………………..900.000.000 401……………1.057.800.000
5121…………………406.500.000 4311……………….3.307.500
5311…………………..17.380.000 4312……………….1.282.500
4313…………………945.000
4314…………………877.000
4372............................135.00
0
4371…………………472.000
4428…………….150.225.000
444………………...3.700.000
447…………………..101.250
5191……………...11.550.00
0
5198……………….9.960.000
TOTAL A = 3.380.583.800 TOTAL P = 3.380.583.800

44
BIBLIOGRAFIE

1) “Contabilitatea generală a economiei de piaţă”


“Termeni financiari - contabili utilizaţi în noul sistem
contabil” – volumul I , Profesor Moroşan , Ion
EDITURA EVCONT CONSULTING S.R.L.
SUCEAVA , 1997

2) “Contabilitatea financiară armonizată după


directivele europene” , Profesor universitar doctor
Staicu , Constantin
Corpul Experţilor contabili şi a experţilor contabili
autorizaţi din România.

3) “Sinteze şi teste BAC’ 2004 – contabilitate”


Ec. Vonea , Răzvan , Ec. Paşca , Camelia

4) “Reglementările contabile simplificate, armonizate


cu directivele europene valabile de la 1 ianuarie 2003”
“Norme metadologice de utilizare a conturilor
contabile”

45