Sunteți pe pagina 1din 30

UNITATEA SCOLARA ,,ALEXANDRU BORZA”

CLUJ-NAPOCA

Clasa a XI-a B

Calificarea:Mecanic auto

TEMA PROIECTULUI

Pentru: Examenul de certificare a competentelor


profesionale , nivel 3

Anul scolar 2019-2020

Construcția și întretinerea instalației de pornire

Elev:Cretu Raul
Profesor cordonator:Toader Anca
Instalaţia de pornire
Argument
Sistemele de pornire au rolul de a antrena motoarele cu
combustie interna cu o anumita turatie si cuplu din
starea de repaus pana in momentul aprinderii
amestecului carburant, respectiv punerii in functiune a
acestuia.
Exista diferite sisteme de pornire si anume :
- pornirea cu ajutorul motoarelor de pornire cu benzina;
- pornirea cu dispozitive cu aer comprimat;
- pornirea electrica.
La motoarele de automobile, pornirea electrica este cea
mai raspandita.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pornirea
electrica sint :
- asigurarea turatiei si cuplului necesar pentru
conditiile cele mai grele de pornire ;
- functionarea sigura intre anumite limite( domenii ) de
temperatura( de exemplu, de la – 20 0 C la + 60 0 C );
- decuplarea automata a demarorului dupa pornirea
motorului cu ardere interna ;
- masinile si aparatele ce fac parte din instalatia de
pornire trebuie sa prezinte dimensiuni reduse, greutate
mica, pret de cost redus si o intretinere simpla si usoara
in exploatare.
Instalatia de pornire electrica la automobilele de
constructie recenta – este formata din(Fig.1): motorul
electric de curent continuu sau pe scurt demarorul,
prevazut cu un electromagnet sau releu de cuplare – cu
dispozitiv pentru cuplarea elastica si decuplarea
automata a pinionului demarorului cu coroana dintata a
volantului motorului, bateria de acumulatoare,
intreruptorul de pornire si conductoarele de legatura.
Fig. 1 Partile componente ale sistemului de pornire
1.1 Turatia de pornire
Turatia de antrenare a arborelui cotit este unul din
factorii de baza de care depinde reusita pornirii
motorului.
Turatia minima necesara pentru producerea primelor
aprinderi ale amestecului se numeste turatie de pornire.
Turatia de pornire trebuie sa fie suficient de mare,
pentru a asigura depresiunea necesara formarii
amestecului carburant(care depinde de viteza
pistonului), precum si variatia fluxului inductor, pentru
producerea unei scantei puternice(care depinde de
turatia magnetoului) sau presiunea de injectie a
motorinei(care este influentata de viteza pistonului
pompei de injectie).
La MAS pornirea este usurata datorita volatilitatii
ridicate a benzinei, imbogatirii amestecului cu
dispozitivele de pornire ale carburatorului si
declansarii scanteii. Ca urmare, turatia de pornire este
mai mica, de aproximativ 50 – 70 rot/min.
In cazul MAC turatia de pornire este mai ridicata,
deoarece gradul de comprimare a aerului scade sensibil
la turatii joase, intrucat cresc pierderile de caldura
datorita timpului mai indelungat de contact al
incarcaturii proaspete cu peretii si temperaturii scazute
a acestora la pornirea motorului rece, precum si
datorita imperfectiunii etanseitatii cilindrului, datorita
reducerii rezistentelor la scurgere, prin jocuri. Datorita
acestor cauze, la finele comprimarii nu se atinge
temperatura de autoaprindere. Vaporizarea
combustibilului este afectata in plus de inrautatirea
pulverizarii din cauza vitezei reduse a pistonului
pompei de injectie, precum si de vascozitatea ridicata a
combustibilului. Ca urmare, turatia de pornire la MAC
este, la 00C intre 100 si 200 rot/min.
1.2 Influenta unor factori asupra pornirii
Dintre factorii care au o influenta importanta asupra
pornirii se pot cita: tipul instalatiei de racire, natura
combustibilului, tipul camerei de ardere, avansul la
injectie etc.
Tipul instalatiei de racire. Motoarele racite cu aer
pornesc mai usor, deoarece in cursa de comprimare
pierderile de caldura scad din intensitate si se atinge
mai repede temperatura de regim. Experimental, s-a
constatat ca la motoarele racite cu aer, timpul de
pornire este de trei ori mai redus decat la motoarele
racite cu lichid.
Natura combustibilului. Pornirea motorului, mai ales
pet timp rece, este influentata de prezenta fractiunilor
usoare din combustibil.
Tipul camerei de ardere. Camerele de ardere care au
suprafete mai mari de racire fac ca pornirea sa fie
greoaie. MAC prevazute cu camera separata de
prelucrare pornesc la circa 200 rot/min, cele cu camera
separata de turbulenta la circa 150 rot/min, iar cele cu
camere unitare la circa 125 rot/min.
Avansul la injectie. La o valoare prea mare a avansului,
injectia combustibilului are loc intr-un mediu de
presiune si temperatura scazute. Daca avansul este prea
mic, motorina nu are tim sa se vaporizeze pana la PMI.
De aceea exista o valoare optima a avansului la care
pornirea se realizeaaza cel mai usor, ceea ce subliniaza
necesitatea reglarii corespunzatoare a sistemului de
injectie.
1.3 Clasificarea sistemelor de pornire
Sistemele de pornire electrica se impart in doua grupe :
- sisteme de pornire normale care se utilizeaza la
motoarele cu combustie interna uzuale;
- sisteme de pornire speciale, pentru actionarea
motoarelor de putere mare si conditii de pornire mai
grele. Din aceasta categorie fac parte :
- sistemele de actionare cu doua demaroare, care
functioneaza in paralel; - sistemele de alimentare a
demarorului cu doua baterii a 12 V fiecare, conectate in
serie sau serie – paralel, la care demarorul este
alimentat cu 24 V( putere aproape dubla ), iar restul
consumatorilor cu 12 V;
- demaroare pendulare care rotesc coroana volantului
succesiv in ambele sensuri, acumuland energia cinetica
pana cand se realizeaza pornirea;
- demaroare cu inertie, la care pinionul
demarorului(prevazut cu un mecanism complicat de
angrenaje reductoare, ambreiaj cu frictiune si volante
etc.) este cuplat cu coroana dintata a volantului
motorului(prin intermediul ambreiajului ) numai dupa
ce volantul demarorului a acumulat o anumita energie
cinetica.
Din punct de vedere al modului de alimentare,
sistemele de pornire normala se pot clasifica in doua
grupe si anume : sisteme de alimentare directa si
sisteme de alimentare indirecta.
a. La sistemele de alimentare directa, alimentarea
demarorului se fece direct de la baterie, prin
intreruptorul de pornire(Fig.2, a). Datorita lungimii
relative mari a conductoarelor de legatura, a
contactului imperfect al intreruptorului la curenti mari
de pornire, apar caderi importante de tensiune, care
determina micsorarea puterii disponibile a
demarorului.

Condiţii si metode de pornire

Pornirea motorului termic se face prin asigurarea


unei turaţii minime arborelui cotit cu ajutorul sursei
exterioare de energie.
La MAS, datorita volatilizării mai uşoare a
benzinei si dispozitivelor de imbogăţire a amestecului
de către carburator, precum şi a scanteii electrice,
turaţia minimă este mai mică, 50-70 rot/min.
La MAC, compresia mai mare, preîncalzirea
aerului mai grea, precum şi formarea mai dificilă a
amestecului carburant datorită volatilizării reduse a
motorinei, impun o turaţie minimă mai ridicată pentru
asigurarea condiţiilor de autoaprindere.
Aceasta variază între limitele : 100-180 rot/min
(180 rot/min la cele cu cameră separate de preardere,
150 rot/min la MAC cu cameră separate de turbionare
si 100 rot/min la motoarele cu injecţie directă).
Aceasta depinde si de avansul la injecţie , care ,
la pornire, trebuie sa fie mai mic pentru realizarea
amestecului.
Pornirea este influenţata de un şir de factori, ca:
- temperatura mediului ambient. Pe timp rece, pornirea
este mai dificilă datorită formării mai greoaie a
amestecului carburant condiţionată de vaporizarea
combustibilului si atingerea temperaturii de aprindere;
- natura combustibilului. Motoarele cu aprindere prin
scanteie pornesc mai uşor datorita vaporizării mai
uşoare a combustibilului, formării mai rapide a
amestecului carburant şi atingerii temperaturii de
aprindere în timp mai scurt faţă de motoarele cu
aprindere prin compresie;
- tipul instalaţiei de răcire . Motoarele răcite cu aer
pornesc mai uşor ca cele cu răcire prin lichid.
Metoda de pornire depinde de natura energiei
externe şi poate fi:
- pornire manuală, la care turaţia minimă necesară este
asigurată de către conducătorul auto prin manivelă. La
capătul anterior, arborele cotit este prevăzut cu un
organ special, racul, cu care cuplează manivela pentru
antrenare. Turaţia fiind mică se utilizează la MAS până
la 73 kW ( 100CP ) şi la MAC până la 22 kW ( 30CP );
- pornire cu demaror electric, ce antrenează arborele
cotit, printr-un angrenaj format din pinionul de pe axul
său şi coroana dinţată de pe volant.
Timpul de antrenare este de 5-10 s . Demarorul
are puterea de 1-2% din puterea nominală la MAS si de
5-10% pentru MAC.
Datorită avantajelor printre care siguranţa si
comoditatea, acest sistem este utilizat la toate
autovehiculele.
Construcţia instalaţiei de pornire cu demaror

Instalaţia de pornire este formată din demarorul


1 (prevăzut cu releu electromagnetic E) (figura 1) ,
contactul cu cheie 2 , pentru pornire, conductoarele de
legatură dintre baterie şi demaror 3 şi conductorul de
legatură cu contactul de pornire 4; pentru controlul
curentului debitat de bateria 5 se montează în paralel
voltmetrul V.
Funcţionarea instalaţiei: la trecerea contactului
cu cheie 2, in poziţia b , bateria de acumulatoare
alimentează borna instalaţiei de aprindere a
( numai pentru MAS) şi demarorul 1, prin
electromagnetul E al cărui miez m se deplasează axial
şi armatura K, cuplează cu bornele b, pentru a se
transmite curentul de la baterie la înfaşurările
statorului, iar prin peria pozitivă (+) la rotor închizând
circuitul la masă prin peria negativă (-). Se creează
astfel cuplul electromagnetic din interacţiunea celor
două câmpuri magnetice ale statorului şi rotorului,
imprimându-i acestuia o mişcare de rotaţie.
Totodată pârghia cu furca f, trasă de miezul m,
face să cupleze pinionul p, cu coroana dinţata c, a
volantului motorului termic, transmiţându-i cuplul
motor şi rotirea arborelui cotit pentru pornire.
După ce motorul a pornit, cheia contactului
revine automat in poziţia iniţială şi electromagnetul
demarorului nu mai atrage armătura k, întrerupând
alimentarea cu curent de la baterie, iar furca retrage
pinionul de cuplare cu coroana datorită arcului ei.
Descrierea părţilor componente ale instalaţiei de
pornire se prezintă în continuare.
Cablurile de legatură 3 – dintre bateria de
acumulatoare si demaror – au o secţiune mare (de
obicei 20 – 30 mm²), în funcţie de intensitatea
curentului ce trebuie sa fie transmis.

Cablul este din sârma de cupru multifilar (liţat)


cu izolaţie din material plastic. La capete este prevăzut
cu piese terminale adaptate pentru prinderea la bornele
bateriei (coliere sau papuci cu orificii) şi respective la
borna demarorului şi la masa automobilului.
Cablul de alimentare 4 al contactului este tot din
sârma de cupru multifilară, dar de secţiune mică (5-6
mm²), cu piese terminale adaptate.
Contactul cu cheia 2 este un ansamblu de piese,
prevăzut cu mai multe borne pentru primirea curentului
de la baterie şi distribuirea la consumatori. Are trei
poziţii distincte : 0 – când nu se alimentează vreun
consumator; 1 – pentru conectarea cu ajutorul cheii a
instalaţiei de aprindere, pentru MAS şi alţi consumatori
( termoinjectorului la motoarele Diesel D 797-05 si D
2156HMN-8 ); 2- pentru alimentarea demarorului la
pornire.
După pornire, cheia lasată libera revine automat
în pozitia 1 datorită arcurilor contactului, alimentând
numai consumatorii conectaţi. El este montat la bord,
în partea dreaptă pentru facilitarea comenzilor.
Demarorul (motorul electric 1 ) funcţionează pe
principiul cuplului rezultat din interactiunea câmpurilor
magnetice, dintre stator şi rotor, imprimându-i acestuia
din urmă o mişcare de rotaţie, care, prin pinionul său,
angrenează cu coroana volantului datorită
mecanismului de cuplare, transmiţând-o arborelui cotit,
pana la pornire.
După tipul mecanismului de cuplare,
demaroarele se clasifică în :
- demaroare cu inerţie
- cu cuplare forţată
- cu cuplare electromagnetică , în trepte.
La automobilele româneşti de putere mică se
utilizează demaroare cu cuplare electromagnetică iar
pentru cele de putere mare se folosesc demaroare cu
cuplare electromagnetică în trepte.
Demarorul cu cuplare electromagnetică (fig 2 )
este un motor electric de curent continuu şi are aceeaşi
construcţie pentru motorul Dacia 1310 si D 797-05;
diferă doar gabaritul , puterea 0.9 kW (1.35 CP) pentru
Dacia, Olcit iar 2.9 kW (4 CP) pentru D797-05 şi unele
caracteristici, printre care structura bobinajului şi
numarul periilor (4 în loc de 2).
Se compune din: statorul 1 , cu patru mase
polare din tole de oţel electrotehnic, fixate pe carcasa
lui , având patru bobine legate în serie şi care formează
înfaşurarea de excitaţie , ale cărei capete sunt racordate
la peria (+) şi respective la borna 10 (izolată faţă de
masă) ; rotorul 2, format din arborele sprijinit prin
bucşe din bronz pe capacele statorului şi miez din tole
de oţel electrotehnic cu canale, pentru înfasurarea sa,
ale cărei capete sunt lipite de lamelele colectorului 3;
înfaşurările statorului şi rotorului sunt confecţionate
din bare de cupru cu secţiune mare.
Demarorul se mai compune din periile 4 ( + şi - )
din bronz grafitat ghidate pe suporturile capacului
statorului şi care apasă pe colectorul 3 sub influenta
unor arcuri spirale.
Electromagnetul 5, montat deasupra statorului
1 , are o înfaşurare în serie de cuplare şi una derivată
de menţinere în câmp, care conectează armătura ce
face legatura între borna 11 de alimentare de la baterie
şi borna 12 pentru transmiterea curentului la
înfăşurarea excitaţiei prin borna 10, la comanda de la
contactul cu cheia (prin borna 12).
Mecanismul de cuplare 6, cu cuplarea forţată
electromagnetică, comandat prin furca 7 de la
electromagnet, face posibilă deplasarea pinionului 8
sau pentru cuplare cu coroana volantului, mecanismul
dispune de un cuplaj de siguranţă cu role 9, care
protejează demarorul împotriva suprasolicitării.
Functionarea : la comutarea contactului cu cheie
în poziţia cuplat, curentul de la baterie alimentează
înfăşurarea electromagnetului 5, al cărui câmp
magnetic atrage armătura şi totodată miezul lui, la al
cărui capăt este ansamblată partea superioară a furcii 7,
care , oscilând în jurul bolţului de articulare pe
carcasă , împinge pinionul 8, fixat la partea ei
inferioară şi care culisează pe filetul special al
arborelui, spre coroana volantului cu care angrenează.
Armătura electromagnetului închide contactele
bornelor 11 şi 12, scurtcircuitand înfăşurarea serie a
solenoidului. Totodata, se alimentează înfăşurarea de
excitaţie a statorului iar prin perii-colector şi
înfăşurarea rotorului, ale căror câmpuri magnetice se
interacţionează, dând naştere unui cuplu ce imprimă
rotorului o mișcare de rotație pe care o transmite prin
pinion la arborele cotit pentru pornirea motorului.
După pornire, nemai acționându-se cheia din
contact, demarorul nu mai este alimentat și mișcarea de
rotație încetează, iar furca, datorită arcurilor sale,
retrage automat pinionul pentru decuplare.
Ca măsură de siguranță pentru protecția rotorului
demarorului la o eventuală suprasolicitare și
scurtcircuitarea înfășurărilor, mecanismul de cuplare
este prevăzut cu un cupaj de siguranță cu role tip roata
liberă 9, care va determina decuplarea rotorului.
Aceasta poate avea loc când pinionul a rămas cuplat
după pornirea motorului și se ivește pericolul
transmiterii inverse a mișcării, ceea ce duce la rotații
de circa 100000 rot/min ale rotorului, ținând cont de
raportul de demultiplicare dintre pinion și coroana care
are valoarea: i=8 – 10.
Mecanismul de cuplare de la autoturismele
ARO-240 și autoutilitarele TV este de tipul cu cuplare
prin inerție.
Aceasta este format dintr-un pinion montat liber
pe o bucșă filetată; bucșa este solidarizată elastic
printr-un arc elicoidal, iar la capătul opus este fixată cu
un șurub de rotor .
Pinionul este prevăzut cu o contragreutate. La
cuplare pinionul are tendința de a rămâne în urmă
datorită inerției amplificate de contragreutatea
excentrică, apoi avansează pe bucșa filetată angrenând
cu coroana volantului . După pornire, datorită rotirii
mai rapide a pinionului , se deșurubează și se
decuplează.
Demarorul cu cuplare electromagnetică în trepte
I.M.-23, folosit pentru pornirea motorului D2156 HMN
8 este alimentat la o tensiune de 24 V, de către doua
baterii de acumulatoare legate în serie, iar puterea lui
este de 4 kW (6CP).
Când contactul cu cheie 2 (figura 3) se află în
poziția de pornire a motorului, demarorul se
alimentează de la bateria de acumulatoare 1,
electromagnetul de anclanșare 3 încheie contactul A și
curentul circulă prin înfășurările auxiliare 4 și 5 și rotor
ce dau naștere unui câmp magnetic, care face să se
învârtească rotorul cu o turație redusă, deplasându-l în
același timp axial pentru cuplarea pinionului cu
coroana de pe volant.
Prin deplasarea rotorului , se eliberează clichetul
8 și este atrasă armatura 7, închizând contactul B, care
determină intrarea în circuit a înfășurărilor principale 6,
și rotorul 9 se va învârti cu turație nominală ,
dezvoltând puterea maximă pentru pornirea motorului
termic.
La întreruperea contactului cu cheie, rotorul
revine la poziția initiala, fiind retras de un arc de
readucere.

Metode de ușurare a pornirii motoarelor

Pe timp rece, conditiile de formare si aprindere a


amestecului carburant sunt ingreunate, ceea ce impune
masuri speciale de pornire a motoarelor ca:
Preincalzirea generala a motorului prin
introducerea de apa calda in instalatia de racire a
motorului; apoi se comanda contactul pentru pornire.
Pe timp foarte friguros, operatia se repeta in
prealabil de doua si chiar trei ori.
Preincalzirea aerului aspirat (la MAC) prin
utilizarea bujiilor incandescente sau a instalatiei cu
thermostat (dispozitiv pentru favorizarea pornirii).
Bujiile incandescente (figura 4 ) se monteaza la
camerele de ardere ale cilindrilor si sunt conectate la
circuitul electric. La pornire, se aduce contactul cu
cheie in pozitia de alimentare a bujiilor timp de 30 s si
rezistentele de forma spirala devin incandescente ,
preincalzind aerul aspirat si amestecul carburant se
autoaprinde mai usor la ctionarea demarorului. Ele se
insurubeaza in locasurile speciale din chiulasa, sub
injectoare astfel incat partea lor activa sa
preincalzeasca aerul admis in camera de ardere si sa
usureze pornirea motorului termic, prin realizarea unei
temperaturi optime, de formare a amestecului carburant
si autoaprinderea lui. Bujiile incandescente sunt legate
in serie , la sursa current, prin intermediul contactului
cu cheie.
Numarul bujiilor incandescente depinde de
numarul cilindrilor motorului termic. Dupa pornire
cheia revine in pozitia initiala deconectand bujiile, dar
aceasta constituie punte de inca ca la conectarea
demarorului, este pusa in circuit si electrovalva pompei
de injectie pentru alimentarea distribuitorului de
motorina; la oprirea motorului este deconectata de
catre contactul cu cheia si electrovalva pentru
intreruperea alimentarii cu motorina.
Instalatia cu termostart (figura 5) utilizata la
motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8 foloseste un
termoinjector 2, montat in galeria de admisie a aerului
3 prin filtrul 4, alimentat cu motorina de la rezervorul
termoinjectorului 1 si conectat in circuitul electric prin
contactul cu cheie 5 ; rezistenta termoinjectorului
devine incandescenta la semnalizarea termostarterului
6 prin lampa de control rosie 7.
Termoinjectorul (figura 6 ) este alimentat cu
motorina prin racordul sau, iar la conectarea
contactului cu cheie in pozitia a II-a , curentul
incalzeste rezistenta 5 pana la incandescenta . Se dilata
partea inferiara a stiftului 4, pe care este bobinata
rezistenta si bila 3 permite accesul motorinei care intra
prin corpul 2 (din camasa 1 ) la contactul cu rezistenta,
se evapora si se aprinde, preincalzind aerul admis in
cilindri, usurand pornirea motorului. La motorul D
2156 HMN 8, se monteaza doua termoinjectoare.

La ultimele serii de motoare, in locul


termoinjectorului se monteaza electroventile pentru
usurarea pornirii.
Preincalzirea cu lichide de pornire se foloseste la
motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8 prin
pulverizarea in galeria de admisie cu un dispozitiv
numit Start-Pilot. Lichidul este usor inflamabil si este
un eter etilic, amestecat cu aldehide, etili, nitrati si alte
substante, pentru evitarea functionarii dure a motorului
.
Dispozitivul este format dintr-o pompa
pneumatica actionata manual, un suport pentru capsula
cu lichid care este montat in cabina automobilului si o
conducta care face legatura cu pulverizatorul de pe
galeria de admisie . La actinarea pompei, lichidul este
pompat sub forma de emulsie in galerie si se aprinde
preincalzind aerul admis , care va favoriza formarea
amestcului carburant si autoaprindere.
Intrretinerea, defecte in exploatare si repararea
instalatiei de pornire

Intretinerea instalatiei de pornire

Pentru asigurarea unei porniri usoare a motorului


este necesar sa se respecte unele reguli de intretinere
legate de demaror, dar si de bateria de acumulatoare,
astfel:
- sa verifice starea bornelor si conductoarelor de
legatura cu bateria de acumulatoare; aceasta se
dezoxideaza si se ung cu un strat subtire de unsoare
consistenta, periodic (10000-15000 km);
- verificarea fixarii demarorului pe motor (se face la
aceeasi periodicitate);
- bateria de acumulatoare sa fie incarcata pentru a
putea furniza curentul necesar pornirii, mai ales pe
timp rece, si sa nu fie prea suprasolicitata prin porniri
dese si de lunga durata;
- la pornire, nu se vor face mai mult de 3-4 incercari cu
o durata de 5 s, cu pauze intre ele de 30 s ; daca
motorul nu porneste, se face o pauza de 10-15 min
pentru refacerea potentialului bateriei, dupa care se
face iarasi 2-3 incercari cu pauze de 1-2 min intre ele;
daca totusi nu porneste, se determina si inlatura cauzele
(carburatie, aprindere) si apoi se face pornirea, pentru a
evita descarcarea bateriei;
- pe timp rece, se iau masuri suplimentare de pornire ,
eventual prin preincalzirea motorului, iar la
autoturisme prin actionarea prealabila cu manivela
pentru “ruperea uleiului”;
- motoarele mari pot fi pornite pe timp rece, cu
dispozitive speciale, montate in locul manivelei;
- periodic, la 10000-15000 km, se face ungerea cu
unsoare a pinionului si arborelui filetat;
- se va evita stropirea cu lichide, iar la spalarea
motorului, se protejeaza demarorul cu o folie de
material plastic;
- distanta intre pinion si Volant trebuie sa fie de 2-4
mm si se verifica periodic, iar la nevoie se regleaza;
- contactul cu cheie si conductoarele aferente se
controleaza periodic, in deosebi fixarea bornelor de
legatura si functionarea;
- se controleaza periodic, cuplarea releului
electromagnetic si modul de culisare a pinionului de
catre furca ;
- la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat sa se
decupleze ambreiajul pentru micsorarea fortelor
rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de
viteze care se rotesc in uleiul de transmisie din carter ,
a carui viscozitate este marita iarna;
La instalatia de pornire dotata cu bujii
incandescente se reconda:
- utilizarea bujiilor recomandate de firma constructoare
;
- verificarea periodica (10000-15000 km) , a starii
legaturilor electrice, functionariilor ( in cca 30 s, sa
atinga temperature de preincalzire ); starea lor se poate
constata si prin palpare (bujiile care raman reci, dupa
conectarea lor in circuit, sunt defecte);
- controlul si diagnosticarea temeinica , se face prin
masurarea rezistentei ohmice a fiecareii bujii
incandescente; aceasta sa nu depaseasca 0.5 Ω; bujiile
arse, au rezistenta ohmica de valoare infinita, iar cele
scurtcircuitate – 0;
- timpul de incalzire, dupa conectarea contactului cu
cheie sa nu depaseasca 30 s.

4.2. Defectele in exploatare ale instalatiei de pornire

Defectele in explatare ingreuneaza sau chiar fac


imposibila pornirea motorului.
Motorul are pornirea greoaie din urmatoarele
motive:
Caderea de tensiune normala, dar curentul
absorbit este mare in sarcina, datorita frecarilor dintre
rotor si stator prin uzarea bucselor de bronz (lagarele
arborelui ), incovoierii arborelui rotorului, griparii
pinionului de cuplare, scurtcircuitarii infasurarilor sau
a colectorului, arderii armaturii sau bornelor releului
electromagnetului, precum si arderii colectorului,
uzarii sau griparii periilor in culisele lor.
Remedierea consta in demontarea demarorului
de pe motor, dezasanblarea , curatirea cu razuitoare si
panza ( nu cu produse petroliere, mai ales la bobinaje,
rotor si releu), controlul scurtcircuitelor pe stand de
probe special , si dupa necesitate, inlocuirea bucselor
de bronz, indreptarea arborelui, verificand centrarea lui
pe strung, de griparea pinionului( curatirea si ungerea
filetului), slefuirea pe strung a colectorului cu hartie
abraziva foarte fina si curatirea izolatiei dintre lamele
cu o lama de latime corespunzatoare. Eventualele
scurtcircuite ale infasurarilor statorului se inlatura prin
refacerea izolatiei; daca sunt la rotor, se face inlocuirea
lui . La releul electromagnetic,se face dezoxidarea
armaturii si bornelor , iar in caz de scurtcircuit se
izoleaza sau inlocuieste bobinajul (operatiile de
demontare – montare a releului sunt mai dificile, ceea
ce impune mai multa atentie).
Periile se degripeaza sau se inlocuiesc daca
uzura depaseste 1/3 din inaltimea lor normala.
Dupa reparare, demarorul se supune incercarilor
la mersul in gol si in sarcina pe standul special.
Daca curentul absorbit va fi mic la mersul in gol
si in sarcina, defectiunile consta in uzarea periilor sau
intreruperea infasurarilor statorului sau rotorului
(indusului) care se inlatura dupa cum s-a aratat mai
sus.
Daca curentul absorbit este mare si in gol ,
cauzele sunt frecarile mari ale rotorului pe stator
( uzarea bucselor de sprijin ale arborelui, incovoierea
arborelui) sau scurtcircuitarea bobinajelor.
Remedierea se face ca mai sus .
Caderea de tensiune mare este provocata e
oxidarea bornelor sau terminalelor, conductoarele
slabite sau defecte.
Caderea de tensiune sa nu depaseasca 0.2 V pe
fiecare portiune de circuit si de 0.5 V pe intregul
circuit; curentul absorbit sa nu depaseasca valoarea
prescrisa .
In figura 7 se prezinta schema verificarii
caderilor de tensiune in circuitul de pornire cu
demaror.
Remedierea consta in dezoxidarea legaturilor
dintre demaror si baterie si ungerea lor cu un strat de
unsoare; celelalte conexiuni se dezoxideaza si se
strang. Conductoarele defecte se izoleaza sau se
inlocuiesc.

Motorul nu porneste , din urmatoarele cauze:


Bateria de acumulatoare descarcata sau defecta,
legaturile slabite sau oxidate.
Remedierea consta in reincarcarea bateriei de
acumulatoare, repararea sau chiar inlocuirea ei,
dezoxidarea si strangerea legaturilor.
La demaror defectiuni ale : releului
electromagnetic, infasurarile statorice si rotorice
scurtcircuitate, rotorul sau colectorul descentrat, periile
sau colectorul uzate, arcurile periilor nu tensioneaza
suficient pentru apasarea periilor (8-12 N), cuplajul
pinionului uzat (mai ales la cel de tip ambreiaj),
mansonul cu furca gripat sau desfacut accidental.
Remedierile se fac ca mai sus, iar arcurile
detensionate se inlocuiesc; cuplajul pinionului se
repara prin degriparea sau prin inlocuirea pieselor
defecte , mansonul se degripeaza, iar boltul de
articulare a furcii se remonteaza.
Contact cu cheie sau legaturi defecte ; se
remediaza prin repararea sau inlocuirea lor.
Conectarea si deconectarea spontana a releului
se datoreaza descarcarii puternice a bateriei sau
deteriorarii bobinajului de retinere.
Remedierea consta in inlocuirea bateriei sau
refacerea bobinajului defect.
Blocarea pinionului cu coroana volantului,
demarorul ramanand cuplat si dupa pornirea motorului
este cauzata de griparea mecanismului de cuplare,
oxidarea bornelor si armaturii releului electromagnetic,
uzarii pinionului si coroanei.
Remedierea se executa prin degriparea si
ungerea cu unsoare a sistemului de culisare a
mecanismului de cuplare, iar releul se demonteaza si se
dezoxideaza, sau se inlocuieste.
Zgomotele puternice la cuplare se datoresc uzarii
frontale a pinionului sau coroanei volantei, griparii
mecanismului de cuplare (imbacsirea sau corodarea
sistemului de cuplare, deformarea furcii).
Remedierea se face prin inlocuirea pieselor
defecte sau degriparea si ungerea cu unsoare
consistenta.
Pornirea motorului se poate face la nevoie si prin
imprumut de current de la bateria altui autovehicul,
conectand un conductor de sectiune mare intre
bornele(+) ale bateriilor sau ale demaroarelor si un
altul intre masele metalice.
De asemenea, este posibila si pornirea prin
remorcare, in treapta a II-a sau a III-a a
autovehiculului.

Repararea instalatiei de pornire


Dupa demontare , dezansamblare si curatirea
componentelor demarorului, acesta se supune
examinarii si constatarii defectelor pe stand special sau
cu ajutorul unor dispozitive.
Statorul se examineaza astfel:
- verificarea continuitatii si scurtcircuitarii infasurarilor
de excitatie la masa, cu un voltmetru sau lampa de
control ( la 220 V); bornele aparatului de control se
conecteaza cu cele ale statorului; cand tensiunea de
inceracare este mai mica ( lampa stinsa ) , infasurarile
sunt intrerupte. Scurtcircuitarea se controleaza prin
punerea la masa a uneia dintre bornele de control.
Cand exista cadere de tensiune ( se aprinde lampa ),
bobinajele sunt scurcircuitate.
Remedierea se face prin reizolare sau inlocuirea
infasurarii de excitatie.
- verificarea izolatiei bornelor demarorului se face prin
conectarea bornelor lampii la ele si la masa ( pe rand );
daca se aprinde, izolatia este strapunsa. Remedierea se
face prin inlocuirea bucsei izolatoare.
- Uzura bucselor de bronz se controleaza prin
masurarea alezajelor si diametrelor de la arbore; la
depasirea jocului de 0.2-0.5 mm se impune inlocuirea
lor.
- Periile uzate peste 1/3 din inaltimea lor initiala se
inlocuiesc; arcurile detensionate ( sub 8-12 N) se
inlocuiesc.
Rotorul se examineaza astfel:
- verificarea scurtcircuitarii bobinajului se face pe un
aparat inductor; cand lamela de otel , deplasata pe
circumferinta miezului vibreaza exista scurtcircuit.
Remedierea se face prin inlocuirea bobinajului.
- Tolele deplasate sau uzate se inlocuiesc; cele
corodate se curata cu hartie abraziva.
- Colectorul se supune operatiei de verificare a
scurtcircuitarii lamelelor, prin conctarea lampii de
control cu o borna la fiecare lamella si cu cealalta
borna la masa, sau intre doua lamele alaturate; daca se
aprinde, sunt scurtcircuitate. Remedierea consta in
curatirea cu o lama subtire a izolatiei dintre lamele sau
inlocuirea bucsei izolante de pe arbore.
- Arderea colectorului impune strunjirea si apoi
curatirea izolatiei dintre lamele. Rectificarea se face
dupa verificarea bataii radiale, care trebuie sa fie de
maximum 0.02 mm ; in caz contrar, se face centrarea
pe strung.
- Arborele incovoiat se indreapta la o presa, astfel ca sa
corespunda concentricitatii de mai sus ( abatere 0.02
mm).
- Fusurile uzate ale arborelui se incarca prin matalizare
sau pulberi metalice, apoi se rectifica la cota nominal,
sau se rectifica si se folosesc bucse cu alezajul
corespunzator.
- Releul electromagnetic este supus verificarilor de
scurtcircuitare a bobinajului ca sic el al rotorului; cand
este scurtcircuitat se rebobineaza. Armature uzata se
inlocuieste.
- Mecanismul de cuplare poate prezenta defectiuni , ca:
griparea tijei ( care se degripeaza si unge cu ulei),
deformarea furcii de cuplare ( se indreapta ) , uzarea
cuplajului de siguranta ( se inlocuiesc rolele sau discul
cu planuri inclinate ), uzarea filetului bucsei
mecanismului de cuplare ( se inlocuieste bucsa );
pinionul uzat se inlocuieste, arcurile detensionate sau
rupte se inlocuiesc.
Dupa reparare, demarorul se remonteaza, se
regleaza cursa pinionului de la surubul miezului
deplasabil al electromagnetului si distanta dintre pinion
si opritor ( Dacia 1310 ) care trebuie sa fie de 0.5-1.5
mm .
Apoi , pe standul special (figura 8) , se supune
probelor functionale in gol si sarcina, urmarind ca
valoarea curentului absorbit sa nu depaseasca pe cel
indicat pentru tipul respective de demaror; la fel si
pentru proba de incercare in scurtcircuit cu rotorul
blocat, masurand cuplul de pornire.
Curentul absorbit de la bateria de acumulatoare,
pentru actionarea demarorului in sarcina, este
dependent de puterea lui si variaza in limitele 180-600
A.
Dupa antrenarea demarorului ( maximum 5 s) ,
se urmaresc pe aparate intensitatea si tensiunea si se
compara cu cele indicate de fabrica constructoare,
interpretandu-se astfel :
- la tensiune nominala, cand curentul absorbit
depaseste valoarea indicate a tipului respective de
demaror, defectiunea consta in scurtcircuitarea
spirelor , sau la “masa”;
- la o tensiune nominala, dar curentul absorbit este
inferior celui recomandat, exista uzuri ale periilor,
presiune insuficienta a periilor pe collector oxidari
puternice ale lamelelor , sau imbacsirii colectorului cu
praf de carbine de la perii.

Norme de sigranata si securitatea muncii


Organizarea locului de munca

-intretinerea si repararea autovehiculelor se va


face in hale si incaperi amenajate ,dotate cu utilaje
,instalatii si dispozitive adecvate
-executarea unor lucrari de demontare,intretinere
sau reparare a autovehiculelor este admisa si in spatii
amenajate in afara halelor si atelierelor de intretinere
denumite „platforme tehnologice” . Aceste platforme
vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator
,iar atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite
-caile de acces din hale, ateliere si de pe
platformele tehnologice vor fi intretinute in stare buna
si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de
circulatie standardizate
-incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi
asigurata in perioada anotimpului rece in functie de
temperatura exterioara si in limitele stabilite de
„Normele generale de protectia muncii”
-in halele de intretinere si reparare a
autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi intretinute in
stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor
si a combustibililor
-nu se admite pornirea motoarelor
autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista
instalatii de exhaustare,in stare de functionare
-instalatiile de ventilatie generala si locala din
halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si
reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare,
urmarindu-se in permanenta functionarea lor la
parametrii proiectati
-persoanele fizice sau juridice vor asigura
afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind
instalatiile de ventilatie, precizand programul de
functionare al acestora precum si obligatiile referitoare
la reviziile tehnice si verificarile periodice
-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate,
legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in
buna stare
-la demontarea, montarea si transportul
subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice
de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la
mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale,
omologate, care sa asigure prinderea corecta si
echilibrata a subansamblelor
-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor
trebuie sa aiba stabilitate si rezistenta corespunzatoare
-in halele de reparatii in care se executa si lucrari
de sudura la autovehicule, se va stabili locul de
amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de
sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura
electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite
in timpul sudurii electrice
-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele
halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate
masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in
locuri care nu prezinta pericol de incendiu
-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la
curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi
depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri
stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate
-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru
si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe
care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare
-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale,
amplasate in locuri corespunzatoare si la inaltimi
accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi
curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de
taiat se va face de catre un lucratori instruiti special in
acest scop
-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea
prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea
maririi cuplului
-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din
hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor
necomandate cu pene sau cale special confectionate in
cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la
transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu
mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o
treapta de viteza)

Repararea autovehiculelor

-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu


motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de
carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia,
necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la
altul
-canalul de revizie trebuie mentinut in stare
curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si
combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va
face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre
conducatorul locului de munca
-standul unde se face verificarea bunei
functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie
sa aiba montat grilajul de protectie
-la diagnosticarea motorului in timpul
functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea
lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se
asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest
scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie
-demontarea partilor componente ale instalatiei
electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei
-demontarea subansamblelor de sub cadru sau
caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat
pe capre metalice prevazute in partea superioara cu
pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea
autovehiculului
-se interzice desfundarea conductelor de benzina
sau motorina prin suflarea cu gura
-spalarea si degresarea pieselor mici se va face
numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in
locuri corespunzatoare
-pentru lucrarile absolute necesare sub
autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o
pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi
rulante adiacente
-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul
in mers, in hale si ateliere.Proba franelor se va face
numai la standul de incercat sau in locuri special
amenajate
-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor
la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de
siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoasa)
-la montarea si demontarea arcurilor se vor
folosi clesti sau scule speciale
-se interzice folosirea aparatelor de sudura la
locurile de montare a autovehiculelor atata timp cat
acestea sunt in lucru
-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea
finala, teava de esapament a autovehiculului va fi
conectata la instalatia de evacuare a gazelor de
esapament
-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa
se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe
tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice
de protectia muncii
-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel
incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca
-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate
periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice
asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de
iluminat

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

-in incaperi cu pericol de incendii si explozii


sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese
sau materiale incandescente, producerea de scantei,
lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului
de lucru din materiale sintetice
-este interzis accesul in atelierele cu pericol de
explozie a tuturor persoanelor straine
-este interzis fumatul in halele de intretinere si
reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale
pentru fumat
-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu
combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu
acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau
atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin
proiectul de constructie.

Concluzie

Sursa : https://ro.scribd.com/doc/30392759/Instala
%C5%A3ia-de-pornire-ok?
fbclid=IwAR0U98MLlCc2MtA7oAuZctTp3M0UMuG
0Q53J1ohD3BVmsJcqXkRlvBqzmRs
Nume si prenume:Roman Alexandru
Clasa a XI-a B