MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETARII

AL REPUBLICII MOLDOVA
CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI ELECTONICA

Studiu Individual NR 5
La obiectul”Filosofie”

Tema: Filosofia contemporană

A efectuat elevul grupei RC-0218 Belous Sorin

A verificat profesoul Bucătaru Igor

Chișinău 2020
Filosofia contemporană nu are tocmai reputaţia de a constitui o lectură agreabilă. Când nu
coboară în zona conceptelor greu de înţeles de neofiţi, ea problematizează crizele secolului şi
inventariază căderile condiţiei umane. În restul timpului, pulverizează unitatea originară a
omului, pe care îl sparge într-o mulţime de fiinţe unilaterale: omul economic, omul social, omul
limbajului, omul politic, omul estetic ş.a.m.d.

Cartea clasică a lui Roger-Pol Droit,  Maeştrii gândirii. 20 de filosofi care au construit
secolul XX contrazice, însă, această imagine neprietenoasă a filosofiei actuale. Fără să
coboare ştacheta ideilor, autorul ei găseşte o cale de acces în intimitatea gândirii şi existenţei a
20 de oameni care, altfel decât politicienii sau militarii, au influenţat în chip decisiv secolul trecut
şi, implicit, lumea în care trăim.

Unii dintre aceşti 20 de gânditori nici nu sunt, la drept vorbind, filosofi. Sau doar filosofi. Henri
Bergson şi Sigmund Freud sunt (şi) străluciţi scriitori, Bertrand Russel e om al ştiinţelor exacte,
iar Mahatma Gandhi e prea înţelept ca să fie, fie şi pentru o secundă, filosof. Alţii, ca Martin
Heidegger şi Hannah Arendt, se poziţionează diametral opus, din punct de vedere moral, faţă
de o realitate care nu e nici ea din cale-afară de filosofică: Hitler. În sfârşit, alţii, ca Sartre, sunt
tot mai contestaţi în zilele noastre, în timp ce steaua altora (Merleau-Ponty, Quine), continuă să
crească, însă pe un cer tot mai îngust şi mai îndepărtat de consumatorul obişnuit de cultură.

Desigur, nu întotdeauna filosofii şi-au influenţat contemporanii mai ales sau exclusiv prin
filosofia pe care au profesat-o. Cel mai adesea, lumea a fost transformată mai degrabă de un
soi de reflectare la mâna a doua, prin intermediul gândirii comune sau al sistemelor
educaţionale, a acestor sisteme filosofice (şi/sau psihanalitice, sociologice, antropologice etc.).
Roger-Pol Droit, cu un remarcabil talent analitic, surprinde exact punctul de intersecţie dintre o
foarte elitară gândire filosofică şi curentul popular, social şi politic, punct în care se naşte
schimbarea.

Maeştrii gândirii este nu numai o carte care a făcut epocă, întemeind de fapt categoria socială
a intelectualului modern. Este, înainte de toate, un adevărat roman poliţist al gândirii, care se
citeşte pe nerăsuflate şi cu sufletul la gură, chiar dacă totul se petrece într-un spaţiu simbolic,
rarefiat, al conceptelor şi ideilor, iar nu în realitate.

Filosofia contemporană este perioada actuală din istoria filosofiei occidentale care începe la
începutul secolului al XX-lea, odată cu profesionalizarea crescândă a disciplinei și ascensiunea
filozofiei analitice și continentale . Expresia „filozofie contemporană” este o piesă de
terminologie tehnică în filosofie care se referă la o perioadă specifică din istoria filosofiei
occidentale (și anume filosofia secolelor 20 și 21). Cu toate acestea, sintagma este adesea
confundată cu filozofia modernă (care se referă la o perioadă anterioară în filosofia
occidentală), filosofia postmodernă (care se referă la criticile filozofilor continentali asupra
filozofiei moderne) și cu o utilizare non-tehnică a frazei care se referă la orice lucrare filosofică
recentă.