Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică din Moldova

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Microelectronică și Inginerie Biomedicală

Raport
Lucrarea de laborator nr.3
Tema: Măsurarea parametrilor dinamici ai circuitelor digitale.
Disciplina: Circuite Integrate Digitale.

Elaborat: Pascari Ion IBM-181

Verificat: conf. Univ., Verjbițchi V.

Chișinău 2020
 Lucrarea de laborator nr.3
Tema: Măsurarea parametrilor dinamici ai circuitelor digitale.
Scopul lucrării: studierea metodelor de măsurare a timpului de reținere în circuitele logice și
construirea caracteristicii de transfer în regim dinamic.

Viteza de lucru a circuitelor logice constituie un indiciu calitativ major, de aceea este necesară
standardizarea parametrilor care o caracterizează. În fig 3,1 este prezentat modelul de bază adoptat de
majoritatea producătorilor pentru definirea parametrilor de timp.
În prima diagramă este ilustrat principiul de măsurare a caracteristicilor de timp ale unui semnal.
Măsurările se fac în condiții precizate: valori fixe prestabilite pentru nivele logice 1 și 0 și pentru nivele
între care se execută măsurările de timp U1, U2 și U3. În general U1 reprezintă 10% din intervalul Un
dintre 1 și 0, U2=50%, U3=90%. În aceste condiții se măsoară timpul de tranziție 0-1, 1-0 și durata
impulsului. Pentru impulsuri când acestea trebuie acționeze o schemă durata minimă, pentru care
impulsul mai poate bascula circuitul, este notată Tset-up.
Presupunînd că semnalul din prima diagramă este aplicat la intrarea unui operator SI-NU, se
definesc timpii de propagare a nivelelor logice. Practic de multe ori se utilizează termenul de întârziere
medie pe poartă sau de timp mediu de propagare, care se ia ca valoare medie a celor doi timpi de
propagare.
t +t
tp= pln pnl
2
Viteza de funcționare a operatorilor logici pe bază de tranzistori este determinată, în special, de
timpul de comutare a tranzistorilor. Comutarea este mai rapidă în cazul când se evită saturația
tranzistorului.
În catalog, de obicei se indică valoarea maximală a timpului de comutare, caracteristică pentru
seria dată, care nu trebuie să fie depășită în cazul solicitării maximale a elementului.
Asupra duratei de comutare influențează de asemenea modul cum sunt utilizate intrările
nefolosite. De exemplu la circuitele TTL lăsarea intrărilor libere duce la creșterea timpului de comutare
cu aproximativ 3 nanosecunde. Pentru a evita aceasta, se recomandă cuplarea intrărilor libere împreună
cu cele utilizate, sau conectarea lor prin rezistențe la un potențial de 2,4-4V. În cazul utilizării circuitelor
2și-sau-nu este necesară conectarea la masă măcar a unei intrări a elementelor și neutilizate, astfel va fi
periclitată funcționarea operatorului.

Schema, care poate fi utilizată pentru măsurarea timpului de propagare a semanlului prin
operator este reprezentată în figura 3,2. Însă rezultatele măsurării conform schemei date pot fi imprecise
datorită influenței timpului de reținere a osciloscopului și a proceselor ondulatorii care au loc în cablul
de conexiune. Rezultatele mai precise se vor obține în cazul măsurărilor timpului de reținere într-un lanț
de operatori identici.
În cazul măsurărilor timpului de reținere a operatorului inversori măsurărilor vor fi mult mai
precise, dacă se utilizează un lanț de un număr impar de operatori, a căror intrare și ieșire sunt cuplate
împreună.

În acest caz schema funcționează ca un generator de semnal cu perioada T. Legătura dintre

timpul mediu de reținere întrun operator, numărul de elemente în lanț și periada generatorului este dată
de relația:
T
tp=
2N
Caracteristica de transfer poate fi obținută în regim static prin aplicarea la intrarea operatorului
a unei tensiuni crescânde și măsurarea concomitentă a tensiunii la ieșirea elementului, conform fig, 3,4.
Însă rezultatele obținute în regim static nu vor corespunde întocmai celor care au loc în cazul
funcționării elementului la frecvența înaltă.

Pentru a obține caracteristica de transfer în regim dinamic, adică la o frecvență relativ înaltă. La
intrarea operatorului se va aplica un semnal alternativ în formă de dinți de ferăstrău, iar caracteristica de
transfer va fi observată cu ajutorul osciloscopului.

Concluzie: Timpul de propagare a unui nivel logic printr-un element pe bază de tranzistori
depinde de viteza de comutare a acestora. Cu cât viteza de comutare este mai mică, cu atât mai mari
sunt frecvențele la care poate lucra acest element. La circuitele TTL intrările nefolosite trebuiesc
conectate împreună cu cele utilizate, sau conectarea lor prin rezistențe la un potențial de 2,4-4V. Altfel,
se mărește timpul de comutare cu aproximativ 3 nanosecunde.