Sunteți pe pagina 1din 5

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică din Moldova


Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică

Departamentul Microelectronică și Inginerie Biomedicală

Raport
Lucrarea de laborator nr.1

Tema: Masurarea parametrilor statici ai circuitelor digitale P.1

Disciplina: Circuite Integrate Digitale.

Elaborat: Pascari Ion IBM-181

Verificat: conf. Univ., Verjbițchi V.

Chișinău 2020
Lucrarea de laborator nr.1
Tema: Masurarea parametrilor statici ai circuitelor digitale P.1
Scopul lucrării : Studierea standului de laborator, studierea metodelor de masurare a nivelelor
logice la iesirea si la intrarea operatorilor logici, construirea caracteristicilor de transfer, calcularea
marginilor de zgomot.
Generalitati; Porti logice; O poartă logică este un dispozitiv electronic numeric elementar
implementând o funcțiune logică abstractă elementară. Porțile logice sunt structurile de bază care permit
realizarea unor funcții logice și matematice mult mai complexe în circuitele integrate digitale. O poartă
logică poate fi modelată ca o rețea de comutatoare controlate electric (de exemplu cu tranzistoare MOS). La
început porțile logice erau realizate din diode (lămpi electronice sau semiconductoare) și rezistențe electrice
(discrete).
O poartă logică are una sau mai multe intrări digitale/binare (semnale reprezentând 0 logic sau 1
logic), și are ca ieșire o funcție simplă a acestor intrări, de exemplu ȘI logic sau SAU logic. O poartă logică
nu are stări interne, intermediare. Aceasta înseamnă că pentru o combinație de valori binare (0 și 1)
existentă la intrări, corespunde la ieșirea porții numai o anumită (definită) stare (valoare binară). Altfel
exprimat, o poartă logică nu este, electronic, un circuit secvențial ci un circuit combinațional ("de
combinare"),
Porțile logice elementare sunt: Poarta ȘI(AND), poarta SAU(OR), poarta ȘI-NU(NAND),
poarta SAU-NU(NOR), poarta SAU-EXCLUSIV(XOR). Porțile ȘI-NU engleză: NAND) și SAU-NU
(engleză: NOR) sunt numite și porți universale, pentru că cu ajutorul lor pot fi reproduse (combinațial)
oricare din funcțiile celorlalte porți. Ele sunt din acest punct de vedere, porți fundamentale.
Porțile logice au cel puțin două intrări (cu excepția inversorului NU, engleză: NOT), putându-se
ajunge până la 10 intrări, și o singură ieșire.

Porti TTL ; Exista mai multe familii (serii) de circuite TTL. Ele se alimenteaza cu 5V. Aceste serii
de circuite difera intre ele prin performante. Ele se noteaza cu sufixul 74 (seria comerciala) sau 54 (seria
militara), urmate de o litera (sau grup de litere) care indica seria si un numar care indica tipul dispozitivului
logic in cadrul familiei. Un circuit integrat TTL se distinge de unul CMOS prin grupul de litere care
urmeaza dupa sufixul 54 sau 74.
Principalele familii de circuite TTL sunt:
74 – TTL standard (fara litere)
74S – Schottky TTL
74LS – Low-power Schottky TTL (TTL Schottky de consum redus)
74AS – Advanced Schottky TTL (TTL Schottky de viteza mare)
74ALS – Advanced Low-power Schottky TTL (TTL Schottky de viteza mare si consum redus)
74F – Fast TTL (TTL rapide)
Porti CMOS ; Exista mai multe serii de circuite CMOS alimentate cu 5V, 3,3V, 2,5V si 1,8V.
Notarea lor este asemanatoare cu cea a circuitelor TTL: sufix 74 (seria comerciala) sau 54 (seria militara),
urmate de o litera (sau grup de litere) care indica seria si un numar care indica tipul dispozitivului logic in
cadrul familiei.
            Circuitele din seriile alimentate cu 5V sunt:
74HC si 74HCT – High-speed CMOS (circuite CMOS rapide; T indica compatibilitatea cu TTL)
74AC si 74 ACT – Advanced CMOS (circuite CMOS de consum mic)
74AHC si 74AHCT - Advanced High-speed CMOS (CMOS de viteza mare si consum redus)
Seriile CMOS alimentate cu 3,3 V includ:
74LC – Low-voltage CMOS
74LVC – Low-voltage CMOS
74ALVC – Advanced Low-voltage CMOS
Tensiunea de iesire, care este tensiunea de intrare pentru operatorul urmator, trebuie sa corespunda
expresiilor:
UILMAX > UOLMAX
UIHMIN < UOHMIN
In acest fel, chiar daca tensiunea de iesire a operatorului de comanda se afla la limita admisa a unei
valori logice, operatorul comandat va comuta singur in starea corecta.
Diferentele
ML = UILMAX - UOLMAX
MH = UOHMIN - UIHMIN
se numesc margini de zgomot si permit functionarea corecta a operatorului, chiar daca peste semnalul de
comanda se suprapun perturbatii ( daca amplitudinea acestora este inferioara marginilor de zgomot)
In lucrarea data se vor masura parametrii mentionati la temperatura si tensiune de alimentare fixata.
Circuitele studiate apartin seriei 155 (SN74).
Aceste elemente se vor considera bune daca parametrii respectivi vor corespunde conditiilor:
UILMAX < 0.8 V
UIHMIN > 2.0 V
UOLMAX < 0.4 V
UOHMIN > 2.4 V
In fig 1.3 este reprezentata schema principiala a elementului SI-NU, supranumit NAND, cu 2 intrari
din seria 155.
Functionarea este urmatoarea: primul tranzistor T1 multiemitor este cel care indeplineste practic functia
logica.
Daca
macar
unul
din

emitorii sai este legat la potentialul masei, jonctiunea baza-emitor respectiva se va deschide si potentialul
bazei tranzistorului multiemitor va deveni mai mic decat este necesar pentru deschiderea jonctiunilor baza-
colector T1 si baza emitor T1 si T2. La iesirea operatorului va fi un potential egal cu diferenta dintre
tensiunea de alimentare si suma cadreilor de tensiune pe jonctiunile baza-emitor T4 si D3, deci aproximativ
3.8 V. Aplicarea la intrarea nivelului unitatii logice duce la blocarea jonctiunilor baza-emitor a lui T1,
potentialul bazei lui creste, ceea ce duce la deschiderea jonctiunilor baza-colector T1 si baza-emitor T2, T3.
In acest caz T1 devine conectat invers iar T2 si T3-saturati.

Uint, V 0 0,5 0,7 0,9 1 1,05 1,1 1,15 1,2 1,23


Uies, V 3,9 3,9 3,9 3,86 3,76 3,71 3,62 3,54 3,22 2,92

1,27 1,3 1,35 1,37 1,47 1,7 2 3 4 5


0,86 0,82 0,63 0,52 0,035 0,035 0,035 0,035 0,035 0,035
Uies, V
4.5

3.5

2.5

1.5

0.5

0
0 0.5 0.7 0.9 1 1.05 1.1 1.15 1.2 1.23 1.27 1.3 1.35 1.37 1.47 1.7 2 3 4 5

Uint, V
Concluzie: Am determinat dependenta tensiunii de iesire față de tensiunea de intrare a unei porți
logice. Graficul obținut se aseamănă cu cel teoretic. Puterea consumată este mică, iar viteza de comutare
este mare.

S-ar putea să vă placă și