Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REVISTA DE MATEMATICĂ
, ,
Nr. 1/2009
1
Materialele spre publicare ( probleme, note, articole, etc.) se vor trimite pe adresa
Gizela Pascale, str. Merilor, nr. 12A, loc. Fieni, Dâmboviţa;
E-mail: mary68g@yahoo.com
Tel: 0730611644
James-Joseph Sylvester
2
SUMAR
- Articole matematice
Inegalitatea Cauchi-Buniakovski-Scwartz (CBS) cu aplicaţii în geometrie .…….
Trei metode de demonstrare a inegalităţii lui Euler R 2r .....................................
Patrulaterul circumscriptibil…………………………………………………. …. . .
- Matematică distractivă
Matematica între joc şi raţionament…………………………………………….
Curiozităţi matematice……………………………………………………………….
Ştiaţi că?.........................................................................................................................
Unde este greşeala?......................................................................................................
Ghicitori matematice………………………………………………………………….
Glume matematice ……………………………………………………………………
Anecdote despre matematicieni………………………………………………………
3
- Articole matematice
„Algebra nu este decât o geometrie scrisă, geometria nu este decât o algebră figurată”
(S. Germain)
2. Fie ABCD un patrulater ortodiagonal. Arătaţi că ABCD este pătrat dacă şi numai dacă
2
AC BD PABCD .
2
Soluţie: Dacă ABCD este pătrat de latură l AC BD l 2 şi PABCD = 4 l ,
2
rezultă imediat AC BD PABCD. Reciproc presupunem
2
2
AC BD · PABCD. Notăm AC BD = {O}, AO x , BO y , CO z , DO t .
2
Cum AC BD AB x 2 y 2 , BC y 2 z 2 , CD z 2 t 2 , DA t 2 x 2 (cu
teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice AOB, BOC, COD, DOA).
Dar a b 2 2 a 2 b 2 cu egalitate a = b. Obţinem a b 2 a 2 b 2 .
4
În AOB: x y 2 x 2 y 2 AO BO 2 AB
BOC: y z 2 y 2 z 2 BO CO 2 BC
COD: z t 2 z 2 t 2 CO DO 2 CD
AOD: t x 2 t 2 x 2 DO AO 2 AD
2
Însumând inegalităţile precedente găsim AC BD PABCD, cu egalitate
2
dacă şi numai dacă x y , y z , z t , t x , respectiv AO BO , BO CO ,
CO DO , DO AO , adică AO BO CO DO , prin urmare ABCD pătrat.
respectiv b1 p a, b2
p b, b3 p c .
a b c 2p
Are loc egalitatea pentru p a p b p c p 2 ; egalând fiecare raport cu 2
deducem că a=b=c deci triunghi echilateral.
4. Fie P un punct situat în interiorul tetraedrului ABCD şi A1, B1, C1, D1 proiecţiile
ortogonale ale punctului P pe planele (BCD), (ACD), (ABD), (ABC). Arătaţi că
PA 1 PB1 PC1 PD1 1
PA 1 PB1 PC1 PD1 , unde cu V am
2
A BCD A ACD A ABD A ABC 3V
notat volumul tetraedrului ABCD.
5
Observaţie: Pentru a1 A BCD , b1 PA 1 obţinem
A A A A
3V BCD ACD ABD ABC S2 , S aria totală.
PA 1 PB1 PC1 PD1
3V A BCD S
Cum r
S
(r raza sferei înscrisă în tetraedru) PA 1
r
, inegalitate
6. Fie d1, d2, d3 diagonalele feţelor unui paralelipiped dreptunghic, iar d diagonala
paralelipipedului. Atunci are loc d1 2 d 2 3 d 3 5 2d 5 .
Soluţie: d1 a 2 b 2 , d 2 b 2 c 2 , d 3 a 2 c 2 , d a 2 b 2 c 2 .
Din inegalitatea Cauchy-Buniakocski-Schwartz
2 a 2 b2 3 b2 c2 5 a 2 c2 2
2 2
3 2
5 2
a 2 b2 b2 c2 a 2 c2 , ceea ce conduce la
d1 d d
d1 2 d 2 3 d 3 5 2d 5 . Există egalitate pentru 2 3 adică
2 3 5
a 2 b2 b2 c2 a 2 c2 a 2 b 2 c2
(din proprietatea şirului de rapoarte egale).
2 3 5 5
Ultima egalitate conduce la b = 0, absurd! Prin urmare inegalitatea este strictă.
6
7. ABCDA'B'C'D' este un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c şi d
diagonala sa.
a) Arătaţi că:
1
A ABC'D ' A BCD'A ' A ACC'A ' 2 cu egalitate dacă şi numai dacă
d2
ABCDA'B'C'D' este cub.
b) Dacă d1, d2, d3 diagonalele feţelor satisfac egalitatea d1d2 + d2d3 + d1d3 = 2d2
atunci ABCDA'B'C'D' este cub.
Soluţie: a) Inegalitatea este echivalentă cu a b 2 c 2 c a 2 b 2 b a 2 c 2 d 2 2 ()
Aplicând inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz
a b 2 c 2 c a 2 b 2 b a 2 c 2 a 2 b 2 c 2 2 a 2 b 2 c 2 şi cum
2
d 2 a 2 b 2 c 2 () .
a2 b2 c2 1
Egalitatea are loc pentru şi egalând fiecare raport
b c a c a b
2 2 2 2 2 2
2
1
cu a bc;
2
b) d1 a 2 b 2 , d 2 b 2 c 2 , d 3 a 2 c 2
d1d 2 d 2d 3 d 3d1 2 ( d 12 d 22 d 32 ) d 22 d 32 d12
2d2
d1 d 2 d 3
d1d 2 d 2 d 3 d 3d1 2d 2 cu egalitate pentru 1, ceea ce
d 2 d 3 d1
conduce la d1 d 2 d 3 , adică cub.
Bibliografie:
1. Pascale M. Gizela, Matematica pentru concurs, clasele V-VIII, Editura
Bibliotheca, Târgovişte, 2007.
7
Fie ABC în care notăm cu a, b, c lungimile laturilor BC, AC, AB şi cu R şi
r raza cercului circumscris, respectiv înscris triunghiului dat.
R abc
I. Prima metodă de lucru constă în a exprima raportul unde R ,
2r 4S
S
r , iar S p p a p b p c cu formula lui Heron.
p
R 8S 2 p p a p b p c 2 p 2a 2 p 2b 2 p 2c
Soluţie: . Notăm
2r pabc abc abc
yz xz xy
2p-2a=x, 2p-2b=y, 2p-2c=z a ,b ,c . Obţinem
2 2 2
R x y y z x z
. Cum x y2 xy , yz2 yz , x z 2 xz
2r 8 xyz
R
x y y z x z 8 xyz 1 ceea ce conduce la R 2r ( * ) cu
de unde
2r
egalitate x=y=z a=b=c, adică ABC echilateral.
II. A doua metodă de lucru constă în stabilirea relaţiei lui Euler: OI 2 R 2 2 Rr unde
C(I, r), C(O, R) reprezintă cercul înscris, respectiv circumscris
ABC . Cum OI 2 0 R 2r ( * ).
Soluţie: Fie AI C(O, R) D . Din ABD cu teorema sinusului obţinem
r
A AI
BD 2 R sin şi în AIP exprimăm A (1), unde P este proiecţia
2 sin
2
punctului I pe latura AB. Se constată cu uşurinţă că IBD BID ( fiecare are
A B
măsura m m ), deci DBI este isoscel cu ID=BD
2 2
A
ID 2 R sin (2). În AOD aplicăm teorema lui Stewart şi obţinem
2
AO 2 ID OI 2 AD DO 2 AI AI ID AD R ID AI OI AD AI ID AD
2 2
8
abc bc ac ab abc abc
R da db dc da db
2 2 2 2 2 2
a b c a b c
dc d a db dc
2 2 2 2
abc abc
prin urmare R d a d b d c ABOC AAOC A deci
AOB
2 2 A ABC
Patrulaterul circumscriptibil
9
Gizela Pascale
În acest articol se va prezenta patrulaterul circumscriptibil pornind de la
definiţie şi continuând cu proprietăţile acestuia (consemnate în cărţile de
specialitate) după care se vor stabili câteva consecinţe deduse de autoarea
articolului şi se vor propune două aplicaţii.
Definiţie:
Patrulaterul în care se poate înscrie un cerc se numeşte patrulaterul
circumscriptibil.
Teoremă(Pithot):
Fie ABCD un patrulater convex. Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
1) Bisectoarele unghiurilor patrulaterului sunt concurente.
2) Patrulaterul ABCD este circumscriptibil.
3) Are loc: AB CD AD BC.
Demonstraţie: (1) (2). Fie I punctul de intersecţie al bisectoarelor
patrulaterului şi fie I 1 , I 2 , I 3 , I 4 proiecţiile ortogonale ale punctului I pe laturile
patrulaterului. Deoarece II1 II 2 II 3 II 4 rezultă că cercul ce trece prin
I 1 , I 2 , I 3 va trece şi prin I 4 şi în plus acest cerc este tangent laturilor
patrulaterului.
(2) (1) Dacă patrulaterul ABCD este circumscriptibil, atunci bisectoarele
unghiurilor patrulaterului trec prin centrul cercului înscris în patrulater.
(2) (3) AB CD AM MB CP PD; AD BC AQ QD BN NC, unde M,
N, P, Q sunt punctele de tangenţă ale cercului înscris cu laturile AB, BC, CD, DA
ale patrulaterului circumscriptibil ABCD.
Cum AM AQ, BM BN, CN CP, DP DQ rezultă că AB CD AD BC.
(3) (2) Fie ABCD un patrulater convex astfel încât AB CD AD BC. Se
arată că el este circumscriptibil. Se presupune că BC nu este paralel cu AD. Fie
E BC AD . Cum ABCD este convex, C BE , D AE . Fie C cercul
înscris în triunghiul ABE. Se arată că CD este tangent la cercul C. Se presupune
prin absurd că CD nu este tangent la cercul C şi fie C1 D1 paralel cu CD, astfel
încât C1 D1 împarte planul în două semiplane S şi S1 cu E aparţine lui S şi C-
T este inclus în semiplanul S1 . Deoarece patrulaterul ABC1 D1 este
circumscriptibil rezultă că AB C1 D1 BC1 AD1 . Din ultima relaţie şi din (3)
rezultă:
AD BC CD BC1 AD1 C1 D1 , sau AD AD1 BC BC1 C1 D1 CD sau
DD1 D1C1 C1C CD adică lungimea segmentului CD este egală cu lungimea
liniei frânte de aceleaşi extremităţi, ceea ce este absurd. Rezultă că CD este
tangent la cercul C.
Teoremă (Newton):
Mijloacele diagonalelor unui patrulater circumscriptibil şi centrul cercului
înscris sunt situate pe aceeaşi dreaptă (numită dreapta lui Newton).
Vom folosi:
10
Lemă:
Fie ABCD un patrulater convex care nu este paralelogram. Locul geometric al
punctelor M din interiorul patrulaterului pentru care
MAB MCD K constant este un segment de dreaptă.
Demonstraţie lemă:
Deoarece patrulaterul convex ABCD nu este paralelogram, rezultă că există două
laturi neparalele. Fie acestea AD şi BC. Dreptele AD şi BC se intersectează în
punctul O. Fie E OA şi F OB astfel încât OE AD şi OF BC. Rezultă că
MAD MOE şi MBC MOF . De aici se obţine
MAD MBC MOE MOF MEOF OEF MEF K .
Punctele O, E, F fiind fixe OEF K 1 constant şi deci punctul M verifică
2 K K 1
egalitatea MEF K K 1 sau d M , unde cu d M am notat distanţa de
EF
la punctul M la dreapta EF. Punctele E şi F fiind fixe rezultă că d M este o constantă
K 2 , deci punctul M va descrie o dreaptă paralelă cu dreapta EF dusă la distanţa
K 2 . Interesează doar punctele de pe acestă dreaptă care sunt interioare
patrulaterului ABCD; se obţine astfel un segment E1 F1 . În acest fel s-a obţinut că
locul geometric L al punctului M care verifică MAB MCD K este un
segment E1 F1 paralel cu FE situat la distanţa K 2 .
Reciproc, orice punct M E1 F1 verifică MAB MCD K deoarece:
MAD MBC MOE MOF MEOF EOF MEF
EF 2 K K 1
K1 K
2 EF
Prin urmare locul geometric al punctelor M din interiorul patrulaterului
pentru care are loc relaţia cerută este un segment de dreaptă.
Demonstraţie teoremă:
Fie ABCD un patrulater circumscriptibil. Notăm cu M respectiv N mijlocul
diagonalei AC respectiv BD şi cu I centrul cercului înscris în patrulater. Fie r
raza cercului înscris în patrulater. Atunci:
1 1 1
MAB MCD ABC ACD ABCD.
2 2 2
1 1 1
NAB NCD BAD BCD ABCD
2 2 2
1
IAB ICD r AB CD .
2
Pe de altă parte, patrulaterul ABCD fiind circumscriptibil, are loc şi
AB CD AD BC. Rezultă că
ABCD IAB ICD IBC IAD
1
r AB BC CD DA r AB CD 2 IAB ICD .
2
De fapt s-au obţinut egalităţile:
11
1
MAB MCD ABCD
2
1
NAB NCD ABCD
2
1
IAB ICD ABCD
2
Ţinând seama de aceste trei relaţii şi de lema stabilită anterior, rezultă că punctele
M, N, I se află pe o aceeaşi dreaptă numită (dreapta lui Newton).
Consecinţe:
1. Paralelogramul circumscriptibil este romb.
2. Dacă o diagonală a patrulaterului circumscriptibil conţine I, atunci ea
reprezintă axă de simetrie a patrulaterului.
3. Patrulaterul circumscriptibil în care punctul de intersecţie al diagonalelor
coincide cu centrul cercului înscris este romb.
Demonstraţie: Din I AC şi I BD obţinem că Bˆ Dˆ respectiv Aˆ Cˆ deci
ABCD are unghiurile opuse congruente este paralelogram. Dar paralelogramul
circumscriptibil este romb, de unde concluzia.
4. Trapezul isoscel circumscriptibil are lungimea înălţimii egală cu media
geometrică a bazelor.
2 2
Bb
5. Raza cercului înscris într-un trapez isoscel circumscriptibil este egală cu ,
2
unde notaţiile sunt cele uzuale.
Demonstraţie: Fie r raza cercului înscris în trapez, 2r=h de unde rezultă r.
6. Într-un trapez dreptunghic circumscriptibil înălţimea este media armonică a
bazelor.
Demonstraţie: Fie AB║CD, AB>CD, m Aˆ 90 , CE AB, E AB. Notăm BC=l,
AD=h l h B b (1) şi aplicând Teorema lui Pitagora în triunghiul BEC
l 2 h 2 B b l - h
2 B - b 2 . (2) Din (1)+(2) obţinem h
2 Bb
adică ceea ce
Bb Bb
trebuia demonstrat.
7. Într-un patrulater ortodiagonal circumscriptibil produsele dintre lungimile
laturilor opuse sunt egale.
12
QA 2 QB 2 a 2 , QB 2 QC 2 b 2 , QC 2 QD 2 c 2 , QA 2 QD 2 d 2 . Adunând relaţiile
anterioare şi grupând convenabil obţinem a c b d . Cum 2 2 2 2
a c b d ac bd .
Consecinţă:
Nu există trapez isoscel ortodiagonal circumscriptibil.
4. Bb
ABCD
2
.
Soluţie:
2. Se scrie ABC în două moduri, la fel ADC .
1 B b
2
1 1 1
3. 2 2 2 2 . Cum B b 2 Bb (*) B b 4 Bb şi cum
2
x y 4 Bb B b
1 1 2 1 1 2 Bb
2
2 din a 2 b 2 2ab x 2 y 2 h 2 . Cum r cerinţa.
B b Bb 2
B b h B b Bb
2
13
r
Soluţie:1. Fie r raza cercului înscris. ABCD a b c d .
2
ad sin bc sin din ABCD
ABCD ABD BCD ABCD
2 2
sin ad bc sin ab cd
patrulater inscriptibil. Obţinem r . Analog r
2 a c 2 b d
sin ab cd
Cum a c b d sin ad bc .
ab cd
2. Conform cu 1) 3 (*). Dacă a, b, c, d sunt simultan numere raţionale
ad bc
atunci 3 Q , absurd!
3. Cu teorema cosinusului în triunghiurile ABD, respectiv BCD BD 2 a 2 d 2 ad
şi BD 2 b 2 c 2 bc a 2 b 2 c 2 d 2 ad bc (1). Aplicând teorema cosinusului în
triunghiurile ABC, respectiv ADC a 2 b 2 c 2 d 2 3 ab cd (2). Folosind (*)
precum şi realaţiile (1) şi (2) 3 a 2 b 2 c 2 d 2 a 2 b 2 c 2 d 2 de unde grupând
convenabil obţinem a 2 2d 2 c 2 2b 2 , prin urmare a c a c 2 b d b d .
Cum a c b d a - c 2 b - d , de unde a 2d c 2b .
4. a şi c se obţin din condiţia de circumscribilitate a patrulaterului şi relaţia
determinată anterior a 2d c 2b .
Bibliografie:
Nicolescu L., Boskoff V., Probleme practice de geometrie, Editura Tehnică, Bucureşti,
1990.
- Probleme de concurs, probleme de clasă
Clasa a V-a
14
3. Se dau numerele: a 1 2 3 ... 22 23 , b 1 2 3 ... 20 21 . Arătaţi că numerele
a şi b dau acelaşi rest la împărţirea cu 101.
Olimpiada de matematică, etapa locală, 2007
6 18 n 10 15 n 9 12 n 15 10 n
4. Fie n N şi fracţia F .
12 18 n 20 15 n 15 12 n 25 10 n
a) Fimplificaţi F.
15
b) Determinaţi n N astfel încât F .
28
Olimpiada de matematică, etapa judeţeană, 2007
Clasa a VI-a
x 2 x 2 1 4 x 3 3x
2. Fie a, b, c, x numere raţionale strict pozitive astfel încât: .
a b c
2
ac c
Demonstraţi că 3 .
b a
Olimpiada de matematică, etapa judeţeană, 2005
Clasa a VII-a
1. Comparaţi numerele a 1 2 3 2
3 5
, b 6 2 5 2 14 6 5 .
2
15
b) Arătaţi că, oricum am alege 11 numere naturale diferite, există cel puţin două
dintre ele astfel încât diferenţa pătratelor lor să fie multiplu de 17.
Olimpiada de matematică, etapa locală, 2007
Clasa a VIII-a
( a 2b 3c) 2
1. a) Fie triunghiul ABC de laturi a,b,c. Demonstraţi că 6
a 2 2b 2 3c 2
dacă şi numai dacă triunghiul este echilateral.
b) Fie poligonul de laturi a1,a2,…,an. Demonstraţi că
( a1 2a2 ... nan ) 2 n(n 1)
dacă şi numai dacă poligonul are toate laturile
a12 2a22 ... nan2 n
egale.
Concursul de matematică“Cezar Ivănescu”
Ediţia a IX-a, Târgovişte, 2008
16
3x 2
2 x 1 x 2 4 x 13 2 x 2 3x 7 .
2
4. a) Demonstraţi identitatea:
1 1 2k
2 2
k k 1 k k 1 k k 1 k 2 k 1
2 oricare ar fi k N * .
b)Demonstraţi inegalitatea:
1 2 3 2 3 4
6 ...
n 1 n n 1 1
oricare a r fi n N , n 2 .
2 1 3 1
6
n6 1 6
CLASA a V-a
Subiectul I
Subiectul II
Călin Burduşel
Subiectul III
17
Trei jucători joacă un joc in care se folosesc 3 cărţi pe care sunt scrise numere
pozitive distincte.La fiecare rundă carţile sunt imparţite aleator
şi fiecare jucător primeşte un număr de puncte egal cu numărul scris pe cartea ce
i-a fost dată. In final(după câteva runde) situaţia era următoarea:
Adrian a câştigat,avand 20 puncte, Bălan a obtinut 10 puncte, iar Cosmin
a obţinut 9 puncte.Mai ştim că in ultima rundă Bălan a primit cea mai mare carte.
Intrebare:Ce cărti a primit fiecare jucător in prima runda?(Justificaţi răspunsul).
Adrian Atanasiu
CLASA a VI-a
Subiectul I
Fie abcd un număr divizibil cu 13. Arătaţi că dbca este divizibil cu 13 dacă si
numai dacă bc este divizibil cu 13.
Subiectul II
Unghiurile AOB, BOC, COD, DOA sunt unghiuri in jurul unui punct.
Semidreptele OM si ON sunt bisectoarele unghiurilor AOB respectiv COD .
m AOB 1 m COD 3
Aflaţi m MON dacă ; , iar m AOD 60 .
m BOC 2 m BOC 8
Subiectul III
Trei jucători joacă un joc in care se folosesc 3 carţi pe care sunt scrise numere
pozitive distincte.La fiecare rundă cărţile sunt imparţite aleator
şi fiecare jucător primeşte un număr de puncte egal cu numărul scris pe cartea ce
i-a fost dată. In final(dupa câteva runde)situaţia era urmatoarea:
Adrian a castigat,avand 20 puncte, Bălan a obţinut 10 puncte, iar Cosmin
a obţinut 9 puncte.Mai ştim că in ultima rundă Bălan a primit cea mai mare carte.
Intrebare:Ce cărţi a primit fiecare jucator in prima runda?(Justificaţi răspunsul).
Adrian Atanasiu
18
CLASA a VII-a
Subiectul I
4n 4n 2 1
Pentru orice număr natural n 1, se noteaza f n .
2n 1 2n 1
Calculaţi f 1 f 2 ... f 2009
2
2 3
(Se poate utiliza formula a b a ab b a b )
3
Călin Burduşel
Subiectul II
Subiectul III
Sunt patru numere intregi strict pozitive.Dacă s-ar cunoaşte produsul lor s-ar şti şi
numerele. La fel,dacă s-ar cunoaşte suma pătratelor lor.Dar dacă s-ar cunoaşte
suma numerelor,acestea nu s-ar putea deduce.
Care sunt cele patru numere?
Adrian Atanasiu
CLASA a VIII-a
Subiectul I
1 1 1
Fie x, y R si a x , b y , c xy .
x y xy
Demonstraţi că abc 4 ab bc ca şi precizaţi valorile lui x si y pentru care se
realizează egalitatea.
Călin Burduşel
Subiectul II
Fie tetraedrul ABCD in care muchiile AB, AC , AD sunt perpendiculare două câte
două şi AB a, CD b .Demonstraţi că suma S BC 6 BD 6 AC 6 AD 6 este
minimă,dacă şi numai dacă triunghiul CAD este isoscel
Subiectul III
19
Sunt patru numere intregi strict pozitive.Dacă s-ar cunoaste produsul lor s-ar şti şi
numerele. La fel,dacă s-ar cunoaşte suma patratelor lor. Dar dacă s-ar cunoaşte
suma numerelor, acestea nu s-ar putea deduce.
Care sunt cele patru numere?
Adrian Atanasiu
Olimpiada de matematica
Etapa locala 14 februarie 2009
CLASA a V-a
SUBIECTUL I
2n 3.5n 10n 3 9 15 ... 3003
Demonstraţi că n
10 2n.5n 1 2 6 10 ... 2002
Călin Burduşel
SUBIECTUL II
abc abcabc abcabcabc
Demonstraţi că .
def defdef defdefdef
Călin Burduşel
SUBIECTUL III
Determinaţi cel mai mare număr de forma xyz 6 care imparţit la un număr de
două cifre să dea restul 98.
Călin Burduşel
SUBIECTUL IV
20
Mircea spune : Produsul vârstelor celor trei fraţi ai mei este 36, iar suma
varstelor este egală cu numărul de la casa din faţa noastră.
Andrei spune că nu sunt informaţii suficiente şi mai cere una.
Mircea spune că fratele cel mai mic al său are ochii verzi.
Andrei este mulţumit şi precizează vârstele celor trei fraţi ai lui Mircea.
Găsiţi vârstele celor trei fraţi ai lui Mircea (Justificaţi răspunsul).
Călin Burduşel
CLASA a VI-a
SUBIECTUL I
a)Să se arate că dacă a,b,c sunt numere naturale astfel incât 7a+4b=3c atunci
(a+b)(b+c)(c+a) este divizibil cu 42.
b)Determinaţi multimea M= x mnp
mnp npm pmn
pnm mpn nmp
.
SUBIECTUL II
Fie M mulţimea numerelor prime mai mari ca 3.Să se demonstreze că :
a)Suma pătratelor oricăror 12 numere din M este multiplu de 12.
b)Printre oricare trei numere din M se pot alege două cu diferenţa divizibilă cu
6.
c) x M, numerele x 2009 si x dau acelaşi rest la imparţirea prin 12
Călin Burduşel
SUBIECTUL III
Suma a trei numere naturale este 2009.Imparţind al treilea număr la suma
primelor două numere se obţine câtul 3 şi restul 5. Dacă c .m.m.d.c. al
primelor două numere este 167, să se determine cele trei numere.
Călin Burduşel
SUBIECTUL IV
Unghiurile AOB si BOC sunt adiacente.Bisectoarea unghiului AOB formează
cu semidreapta OC un unghi de masura 105 ,iar unghiul format de bisectoarele
21
unghiurilor AOB si BOC are masura 65.
a)Determinaţi m AOC .
b)Determinaţi m AOB şi m BOC .
c)Demonstraţi că AOM este drept, ştiind că semidreapta OM este opusă
bisectoarei unghiului BOC.
CLASA a VII-a
SUBIECTUL I
27 12 5 2009
2 .
2009
a)Calculaţi 9 4 5
2009
94 5 32008
b)Determinaţi n, p N , p prim pentru care n 4 4 p este pătrat perfect.
SUBIECTUL II
Călin Burduşel
SUBIECTUL III
1 1 1
Fie şirul , ,...,
1.2 2.3 n 1 .n . Numim secvenţă a şirului un grup de termeni
consecutivi ai acestui şir.Fie p un număr prim. Determinaţi o secventă a şirului dat
1
astfel incât suma termenilor săi să fie .
p
22
Călin Burduşel
SUBIECTUL IV
În triunghiul dreptunghic ABC ( m A 90 ) fie D (BC) piciorul
înalţimii dinA, iar M intersecţia bisectoarei DAC cu bisectoarea ABC .
Paralela dusă prin M la BC intersectează AC in T. Demonstraţi că MT=
1
BC AB .
2
Călin Burduşel
CLASA a VIII-a
SUBIECTUL I
a)Dacă x, y , z R si a, b, c 0, demonstraţi că x y z
x y z
2 2 2 2
a b c a bc
b)Folosind eventual rezultatul de la a) demonstraţi că dacă a, b, c 0, , astfel
incât
a b c
a 2 b 2 c 2 1 atunci a b c .
2
b c a
Călin Burduşel
SUBIECTUL II
n 1
Demonstraţi că dacă există n N astfel incât 1 x x ... x
2 2n
atunci
2n 1
n2
1 x x 2 ... x 2 n 2 .
2n 3
SUBIECTUL III
Numerele naturale impare consecutive sunt grupate in felul următor :
1 ; 3,5 ; 7,9,11 ; 13,15,17,19 ;.... Gasiţi suma numerelor din a “n-a” grupa.
SUBIECTUL IV
23
Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA, B ,C , D , iar M , N picioarele
perpendicularelor coborâte din D , ,respectiv B pe B , D.
a)Demonstraţi că patrulaterul BND, M este paralelogram.
1 ,
b)Demonstraţi că MN B D dacă şi numai dacă CC 2 AB BC .
,2 2 2
3
Călin Burduşel
Probleme de clasă
Rebusuri matematice
Gizela Pascale
Completaţi următoarele rebusuri. Veţi găsi pe verticală numele unor matematicieni
celebri sau a unor teoreme celebre.
Clasa a IV-a
1.
IV.1
1
2
24
3
4
5
6
7
8
9
10
Clasa a V-a
1.
V.1
1
2
3
4
5
6
2.
25
V.2
1
2
3
4
5
6
7
8
9
3.
V.3
1
2
3
4
5
6
Clasa a VI-a
1.
1. Ce este elementul 0 la adunare.
2. 10 este pentru 2 un....
3. Raportul dintre numărul cazurilor favorabile şi numărul cazurilor posibile ale
unui eveniment.
4. Cum se numeşte un număr din mulţimea ..., - 3, - 2, - 1, 0, 1, 2, 3, ... .
5. Egalitatea a două rapoarte.
26
VI.1
1
2
3
4
5
2.
VI.2
1
2
3
4
5
6
7
8
9
3.
1. Triunghi cu toate unghiurile congruente.
2. Dreapta care intersectează două drepte paralele.
3. Unghiuri formate de două drepte paralele tăiate de o secantă.
4. Axioma se mai numeşte a paralelelor.
5. Dreapta perpendiculară pe mijlocul unui segment.
6. Se desenează cu compasul.
27
7. Două drepte distincte paralele cu a treia sunt ...între ele.
VI.3
1
2
3
4
5
6
7
Clasa a VII-a
1.
1. Patrulaterul cu două laturi paralele şi două laturi neparalele.
2. Se admite fără demonstraţie.
3. Semidreaptă situată în interiorul unui unghi, cu originea în vârful unghiului
şi care îl împarte în două unghiuri congruente.
4. Centrul care se află la intersecţia medianelor unui triunghi.
5. Triunghiul cu două unghiuri complementare.
6. Patrulaterul cu laturile opuse paralele.
7. Are aria R 2 .
8. În acest triunghi I=G=H=O, notaţiile fiind cele uzuale.
VII.1
1
2
3
4
5
6
7
8
2.
1. Dreaptă care intersectează un cerc în două puncte.
2. Patrulater cu patru axe de simetrie.
l2 3
3. Triunghi cu aria cu l latura sa.
4
4. Patrulater cu vârfurile situate pe un cerc.
5. Triunghiuri cu laturile proporţionale.
28
6. Dacă ar avea un unghi drept, ar fi dreptunghi.
7. Este patrulaterul având aria egală cu semiprodusul lungimilor diagonalelor.
8. Patrulater cu distanţa între două laturi constantă.
VII.2
1
2
3
4
5
6
7
8
3.
1. p%
2. Cum sunt termenii 3 x 2 y şi 4 x 2 y .
3. Două suprafeţe cu arii egale.
4. Linie importantă în triunghi.
VII.3
1
2
3
4
4.
29
2. Radical.
3. Trapezul cu o latură neparalelă înălţime.
4. A şi B mulţimi, A B .
5. Raportul dintre lungimea catetei opuse şi lungimea ipotenuzei unui triunghi
dreptunghic.
6. Dacă ar avea un unghi drept ar fi pătrat.
7. Semidreaptă, patrulater, cerc.
8. Sinonim pentru axioma paralelelor, postulatul lui...
VII.4
1
2
3
4
5
6
7
8
5.
VII.5
1
2
3
4
5
30
6
Clasa a VIII-a
1.
1. Este de forma a, b cu a, b R.
2. Poziţia a două plane dacă două drepte concurente dintr-un plan sunt paralele cu
două drepte concurente din celălalt plan.
3. Mulţimile Q şi R\Q.
4. Prisma, piramida, sfera.
5. Numărul 2 .
6. pentru ecuaţia de gradul II.
7. Piramida triunghiulară cu toate muchiile congruente.
8. Rezolvă un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute.
VIII.1
1
2
3
4
5
6
7
8
2.
31
VIII.2
1
2
3
4
5
6
7
8
3.
1. Distanţa de la centrul cercului la o latură a poligonului regulat înscris în cerc.
2. Distanţa dintre bazele unui trapez.
3. Segmentul cu capetele pe un cerc.
4. Inversa mediei aritmetice a inverselor numerelor.
5. Triunghiuri cu câte două unghiuri respectiv congruente.
7 1
6. Numerele şi .
3 2 3 2
2 2
7. ip 2 c1 c 2 .
8. În acest patrulater se poate înscrie un cerc.
9. Con, cilindru, sferă.
10. Drepte paralele sau concurente.
11. Raportul dintre lungimea unui cerc şi .
12. Formula a b 2 a 2 2ab b 2 .
13. Suprafaţa laterală a unui con circular drept.
14. Rezultatul calculului 2 2 3 2 2 3 .
3 2 2
2 3 2 3
32
VIII.3
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Numere încrucişate
Gizela Pascale
Clasa a IV-a
Orizontal
a. Un număr de două cifre care se împarte exact la 7 şi la 11.
Număr care se împarte exact doar la 1 şi la el însuşi.
b. Rezultatul calculului 7 2 :7:2.
Diferenţa dintre (suma numerelor 475 şi 178) şi (diferenţa numerelor 475 şi
178).
c. Număr impar de trei cifre distincte.
Orice număr se împarte exact la acesta.
d. Câtul dintre 91 şi 7.
Este număr par.
e. Cel mai mic număr natural nenul.
Cel mai mare număr natural de trei cifre distincte.
Vertical
a. Un număr de forma ababb cu suma cifrelor 17.
b. Cifră impară.
Un număr de forma xy cu y=x+1.
c. Soluţia ecuaţiei x-21=12.
33
Cea mai mare cifră.
d. E de trei ori mai mare ca 25.
E cu doi mai mic decât cel mai mic număr natural de trei cifre.
e. Suma dintre 23456 şi 12731.
IV.
a b c d e
a
b
c
d
e
Clasa a V-a
Orizontal
a. Rezultatul calculului 2009 2006 2009 4 2010 2008 .
b. Este număr par.
Cea mai mare cifră.
c. Cel mai mic număr prim de două cifre distincte.
Pătrat perfect cuprins între 48 şi 50.
d. n pentru care n şi n+1 sunt numere prime.
c.m.m.m.c al numerelor 80 şi 45.
e. Este cub perfect.
Vertical
a. Număr de forma abba cu produsul cifrelor 4 şi b a .
b. 1003 fără cifra miilor.
rezultatul calculului 12009 0 2010 .
c. Număr de două cifre consecutive cu suma cifrelor 3.
Dacă din dublul său scădem jumătatea numărului obţinem ca rezultat
produsul primelor trei numere prime impare.
d. Cel mai mic număr par.
Admite descompunerea în produs de factori primi 2 2 3 5 7 .
e. Numărul este divizibil simultan cu 9, 11 şi 100.
V.
a b c d e
a
b
c
d
e
34
Clasa a VI-a
Orizontal
a. 114 .
b. Singurul număr prim şi par.
Este soluţia ecuaţiei x 2910 2008.
c. Cel mai mic număr natural de două cifre.
Număr de trei cifre distincte.
d. c.m.m.d.c. al numerelor 720 şi 168.
Este cel mai mic număr natural nenul multiplu de 11 şi divizibil cu 5.
e. Un număr de patru cifre având cifrele pare şi consecutive, iar cifra zecilor 6.
Nu este nici pozitiv, nici negativ.
f. Pătrat perfect divizibil cu 43.
Vertical
a. Rezultatul calculului 2 3 3 2 7 2
Este predecesorul lui 22.
b. 2 2
Primele patru cifre pare consecutive.
c. Este pătrat perfect şi cub perfect de două cifre.
Triplul său e cu 2 mai mic ca 1400.
d. Este un număr de forma abb cu b maxim şi suma cifrelor 22.
Este multiplu de 7 cuprins între 78 şi 90.
e. Are descompunerea în produs de factori primi de forma x x 2 x 4 x 6
Este neutru la înmulţire.
f. c.m.m.m.c. al numerelor 625 şi 70.
VI.
a b c d e f
a
b
c
d
e
f
Clasa a VII-a
35
Orizontal
a. Este cub perfect.
Dacă la dublul numărului se adună jumătatea sa iar suma obţinută se împarte
la 17, se obţine acelaşi rezultat ca atunci când din triplul său scădem 97.
b. Este număr prim.
Este pătrat perfect.
3x 6 5 x 3
c. Este soluţia ecuaţiei x 10.
2 9
d. Pătrat perfect de trei cifre nenule cu cifra unităţilor egală cu cifra zecilor.
2 4 2025
e. Număr cu suma cifrelor 7.
Fie triunghiul ABC şi punctul D AB , DE║BC, E AC . Dacă
PADE 3
şi AD=27cm, AB=…cm.
PABC 5
Vertical
a. Cubul numărului natural n pentru care 63 n 1 3 65 .
Ipotenuza triunghiului dreptunghic cu catetele de 5cm, respectiv 12cm.
b. x număr natural pentru care x 3 x 2 x 1 400 .
AB
ABC este asemenea cu MNP, 3,5 şi AABC 1764cm 2 .
MN
AMNP ...cm 2
c. În baza 2 admite scrierea 101000100.
d. Raportul dintre acest număr şi 5 este pătrat perfect şi cub perfect de două
cifre.
Cateta alăturată unghiului de 60 într-un triunghi dreptunghic cu ipotenuza
de 8cm.
e. Este număr par.
Este egal cu produsul a două numere prime consecutive.
VII.
a b c d e
a
b
c
d
e
Clasa a VIII-a
36
Orizontal
a. f: R R, f x 2 x 1 .
1
f 1 f 2 ... f 50 ...
100
Perimetrul unui triunghi echilateral cu aria 9 3cm 2 .
b. Înălţimea tetraedrului regulat de muchie 2 6cm .
Aria totală a paralelipipedului dreptunghic cu dimensiunile L, l, h egale cu
8cm, 7cm, 10cm.
c. Are trei cifre identice.
d. Aria triunghiului cu laturile de lungimi 21cm, 28cm, 35cm.
1
Dacă E x x 2 4 x 3 atunci 2 E 1 E 2 E 3 ... E 79 ...
2
x 5x 6 81
1 5 6
e. 2009 2009 2009 ...
497 497 497
Vertical
a. Are suma cifrelor 6.
Suma a b c unde a, b, c R şi a 2 2 2b 6 c 17 2 0 .
b. Muchia unui cub cu volumul 216cm 3 .
Număr de trei cifre divizibil simultan cu 2, 3, 5, 13.
c. Numărul are trei cifre identice şi îndeplineştecondiţia: dacă îi suprimăm cifra
unităţilor, numărul se micşorează de 10 ori.
d. Aria rombului cu diagonalele de 12cm, respectiv 19cm.
Cel mai mare pătrat perfect de o cifră.
e. este de forma abcd cu ab 2 cd şi ab cd 123.
VIII.
a b c d e
a
b
c
d
e
- Matematică distractivă
37
„ Nu există nici-un domeniu al matematicii oricât de abstract ar fi el, care să nu se
dovedească cândva aplicabil la fenomenele lumii reale.”(N.I.Lobacevski)
Gazeta matematică
Soluţie: Feciorii s-au adresat cadiului (judecător). Acesta a venit călare pe cămila sa.
1
A adăugat cămila sa la celelalte 17, făcând astfel 18 cămile. Apoi a dat din 18 ,
2
1
adică 9 cămile, primului fiu; din 18, adică 6 cămile, celui de-al doilea; în sfârşit
3
1
din 18 adică 2 cămile, celui de-al treilea. Rezultatul: 9 6 2 17 cămile.
9
Judecătorul a încălecat apoi pe cămila sa şi a plecat. Subtilitatea problemei provine
1 1 1 17
din aceea că şi nu un întreg. Aşa că arabul îşi lăsase moştenire prin
2 3 9 18
17 1
testament din cămile şi nu hotărâse nimic pentru .
18 18
2. Murind, un tată lasă mai mulţi copii şi aceştia îşi împart moştenirea în felul
următor:
Primul primeşte 100 coroane plus o zecime din ceea ce rămâne.
Al doilea primeşte 200 coroane plus o zecime din ceea ce rămâne.
Al treilea primeşte 300 coroane plus o zecime din ceea ce rămâne.
Al patrulea primeşte 400 coroane plus o zecime din ceea ce rămâne şi aşa mai
departe.
La sfârşit se constată că averea a fost împărţită egal între toţi copiii. Să se afle cât de
mare era averea, câţi copii au fost şi cât a primit fiecare.
Euler
Soluţie: Dacă partea fiecărui copil este x iar întreaga avere este y, părţile copiilor
y 100
sunt: primul copil, x 100
10
y x 200
Al doilea copil, x 200
10
y 2 x 300
Al treilea copil, x 300 şi aşa mai departe.Egalând două câte
10
două aceste ecuaţii, rezultă sistemul din care deducem: x=900, y=8100. Au fost deci
9 copii.
38
3. După o legendă se spune că Pitagora , fiind întrebat de către Policrate – tiranul
Siracuzei – câţi elevi are, a răspuns astfel: „ Jumătate din elevi studiază matematica,
un sfert muzica, a şaptea parte asistă în tăcere şi în plus, mai sunt încă trei eleve.”
Câţi elevi erau în total?
5. Un măgar şi un catâr încărcaţi cu saci urcă un deal. Măgarul se văita sub povara
grea. Observându-l, catârul îi spune: „De ce te vaiţi bătrâne? Dacă mi-ai da un sac
aş avea de două ori mai mulţi saci ca tine, iar dacă mi-ai lua un sac am avea povară
egală.” Câţi saci a dus fiecare?
OM. Harghita, 2008
Soluţie:dacă notăm cu x numărul de saci căraţi de măgar, catârul cară x 2 saci.
Mai ştim că x 3 2 x 1 , de unde x=5. Măgarul cară 5 saci, catârul 7.
6.Cineva cumpără porci, capre şi oi, în total 100 de capete, şi plăteşte 100 coroane.
1 1 1
Porcii îl costă 3 coroane bucata, caprele 1 coroane, iar oile coroane. Câte
2 3 2
are din fiecare?
Euler
Soluţie: x porci, y capre, z oi. Obţinem ecuaţiile:
x y z 100
1 1 1
3 x 1 y z 100
2 3 2
Înlocuind z din prima ecuaţie în cea de-a doua, obţinem ecuaţia 18 x 5 y 300 (*)şi
de aici faptul că 5 y 6 50 3 x ceea ce conduce la x 16 23 , iar din ecuaţia (*)
obţinem că y 6 şi x 5 . Soluţiile problemei sunt: 5,42,53 , 10, 24,66 , 15,6,79 .
39
hârciogi, fără a mai socoti celelate şase rozătoare şi, în sfârşit, şobolani pitici, plus
alte şase rozătoare. Câte rozătoare din fiecare specie vânează această pasăre de
noapte?
Valentin Rădulescu
Soluţie: Numărul de rozătoare din fiecare specie este acelaşi (2); total 8 rozătoare.
9. Dacă înmulţim numărul 37 cu toţi multiplii lui 3 (până la 27, inclusiv) obţinem
următoarele rezultate interesante:
3 37 111
6 37 222
9 37 333
12 37 444
15 37 555
18 37 666
21 37 777
24 37 888
27 37 999
Mai departe, dacă adunăm cifrele acestor rezultate, obţinem din nou cifrele de
la care am pornit iniţial:
1 1 1 3; 2 2 2 6; ...;9 9 9 27.
Cum se explică aceste rezultate?
***
10. „ Îţi dau voie să culegi din pomul meu câte mere pofteşti”- îi spune cineva unui
copil. „Cu o condiţie însă: din merele pe care le vei culege, mie să-mi dai jumătate,
plus încă o jumătate de măr; din ce-ţi rămâne să-mi dai iarăşi jumătate plus o
jumătate de măr, pentru fiul meu; în sfârşit, din rest trebuie să-mi mai dai din nou
jumătate plus jumătate de măr, pentru fetiţa mea.” Copilul s-a suit în pom, a cules
40
mere, a respectat învoiala cu stăpânul pomului şi la urmă i-a rămas şi lui... un măr.
Câte mere a cules în total?
Valentin Rădulescu
Soluţie: 15 mere.
Curiozităţi matematice
Ştiaţi că?
41
coroana. Arhimede s-a chinuit mult s-o rezolve dar nu a reuşit până nu a descoperit
principiul de hidrostatică enunţat şi astfel pe baza unei experienţe şi a unor calcule
simple de algebră a rezolvat această problemă în care intervin densităţile aurului şi
ale argintului.
Arhimede, primul care a studiat şi stabilit legea pârghiilor, ar fi spus (ni s-a
transmis aceasta printr-un text doric): „Daţi-mi ceva pe care să pot sta (adică un
punct de sprijin) şi voi ridica Pământul”. Regele Hieron i-a cerut lui Arhimede o
aplicaţie mai palpabilă a acestei afirmaţii. Atunci Arhimede i-a arătat lui Hieron o
corabie pe care o trăgeau la mal, greu de tot, mulţi marinari şi i-a spus că o va trage
singur, mult mai simplu. Şi a făcut demonstraţia cu ajutorul macaralei, trăgând
singur şi uşor corabia la mal.
Euler (1707- 1783) matematician, astronom, fizician elveţian. Viaţa lui Euler
aureolată cu distinse şi binemeritate onoruri, dar şi umbrită de cumplite nenorociri
– constituie un exemplu minunat de muncă dedicată ştiinţei şi progresului omenirii.
A fost ales membru la opt academii; Laplace îl considera „învăţătorul nostru al
tuturora”, Gauss spunea „ Studiul lucrărilor lui Euler constituie cea mai bună
şcoală pentru cele mai variate domenii ale matematicii”, iar F. Arago afirma „Euler
calculează aşa cum oamenii respiră şi vulturii planează în văzduh”. Într-adevăr,
Euler a scris aproximativ 1200 de memorii - operele sale cuprinzând 80 de volume
mari fiind primul în lume ca productivitate ştiinţifică. Din cauza muncii excesive, la
28 de ani, Euler a suferit o congestie cerebrală, pierzându-şi ochiul drept; „Voi avea
mai puţine distracţii” a spus şi a continuat să muncească cu aceeaşi pasiune. La
vârsta de 59 de ani şi-a pierdut cu desăvârşire vederea, însă orbirea nu l-a
împiedicat să-şi continue activitatea, dictând rezultatele cercetărilor sale unui fiu.
Euler putea lucra oricum şi oriunde. Avea darul de a calcula mintal, fără a
comite greşeli nici la calculele laborioase. Era un matematician de o aleasă cultură:
cunoştea istoria popoarelor, ştia şi recita în întregime Eneida lui Vergiliu; a lucrat
mulţi ani la alcătuirea hărţii geografice a Rusiei, a publicat o lucrare asupra
muzicii.
În domeniul matematicii, aceeaşi impresionantă varietate: zeci de teoreme,
formule şi noţiuni poartă numele său: în geometrie – dreapta şi cercul care îi poartă
numele, redescoperirea formulei privind numărul feţelor, vârfurilor şi muchiilor
unui poliedru convex, etc. Euler are cercetări importante în mecanică, optică,
astronomie.
Euclid (330- 275 î.e.n.) matematician grec. Despre viaţa lui nu se cunosc decât
puţine informaţii, era o fire indulgentă şi extrem de modest. A avut parte de o glorie
statornică şi binemeritată adusă de însemnata sa operă Stihia, alcătuită din 13
capitole ( denumite „cărţi”)- cuprinzând bazele geometriei plane şi spaţiale şi ale
aritmeticii, ceea ce a constituit timp de două milenii, cartea de căpătâi după care s-a
predat matematica. A fost tradusă în circa 300 de limbi, având mai mult de 1000 de
ediţii tipărite, fiind astfel cea mai citită carte ştiinţifică din lume. Prima traducere
românescă, completă – sub titlul de Elemente a fost realizată de V. Marian
(1939/41).
Cuprinsul pe scurt, al elementelor lui Euclid este următorul:
42
Cartea I, 23 de definiţii, 48 de propoziţii despre punct, linie, triunghiuri,
perpendiculare, paralele, paralelograme, arii, teorema lui Pitagora şi reciproca ei ;
Cartea II, 2 definiţii şi 14 propoziţii , Cartea III despre cerc, Cartea IV despre figuri
înscrise şi circumscrise cercului, Cartea V despre teoria rapoartelor şi a
proporţiilor, Cartea VI despre aplicarea teoriei proporţiilor la planimetrie, cartea
VII despre numere, divizibilitate, Cartea VIII despre progresii geometrice, Cartea
IX despre teoria numerelor, Cartea X despre iraţionalitate, Cartea XI despre drepte
şi plane paralele, perpendiculare, despre unghiuri formate de drepte şi plane, despre
paralelipipede şi prisme, Cartea XII despre determinarea volumelor, Cartea XIII
despre cele cinci poliedre regulate şi construcţia sferei circumscrise.
Printre contribuţiile originale ale lui Euclid se consideră: iraţionalitatea lui 2 aşa
cum se procedează şi acum, teorema împărţirii cu rest, stabilirea teoremei catetei şi
a înălţimii unui triunghi dreptunghic, a reciprocii teoremei lui Pitagora, definirea
puterii unui punct faţă de cerc şi altele.
Strobaeus povesteşte următoarele despre Euclid: „Cineva care a început să studieze
geometria de la Euclid, după ce a învăţat întâia teoremă, l-a întrebat: <<Dar ce folos
voi avea eu învăţând aceste lucruri? Euclid îşi chemă sclavul şi-i zise: Dă-i acestuia
trei oboli, fiindcă el vrea să câştige din ceea ce învaţă>>”.
Pitagora ( 565 - 500 î.e.n) matematician şi filozof grec a înfiinţat o şcoală filozofică
ce reunea în rândurile ei peste 300 de „pitagoreni”. În această şcoală era întronată o
disciplină severă de viaţă şi de muncă; şcoala avea şi o emblemă: pentagonul stelat.
Pitagorenii au definit numerele pare şi impare, au studiat media aritmetică,
geometrică şi armonică, au descoperit iraţionalitatea – utilizând aşa numita teoremă
a lui Pitagora ( despre care unii istorici ai matematicii antice – au transmis legenda
că Pitagora, ca mulţumire pentru izbânda stabilirii acestei teoreme, a adus jertfă
zeilor o sută de bivoli). Pitagorenilor le era cunoscută existenţa celor cinci poliedre
regulate, iar în astronomie ideea că Pământul se află în mişcare în jurul unui „foc
central” apare, pentru prima dată în istoria gândirii umane, în cadrul acestei şcoli.
Pitagora nu a lăsat nimic scris, de aceea este greu să i se delimiteze concepţiile şi
contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi.
Pitogoreii au afirmat că „numărul este stăpânul universului”.
43
Thales ( 624- 546 î.e.n.) matematician, astronom şi filozof grec- a fost unul din cei
şapte înţelepţi ai antichităţii. Este primul matematician care a enunţat teoreme
însoţite de demonstraţii, ca: diametrul împarte cercul în două părţi egale, unghiul
înscris într-un semicerc este drept, suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este de
180 , unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente, egalitatea
triunghiurilor în cazul U.L.U (triunghiuri care au o latură şi unghiurile adiacente
egale), asemănarea triunghiurilor având unghiurile respectiv egale – în corelaţie cu
teorema care îi poartă numele. Ca astronom este primul care a firmat că Luna
primeşte lumină de la Soare şi a prezis celebra eclipsă de Soare din anul 585 î.e.n. de
pe 28 mai. Eclipsa a rămas celebră prin faptul că a pus capăt războaielor dintre
lidieni ( greci) şi mezi (perşi). Izbânda armatei lidienilor se datorează tot lui Thales,
întrucât el a sfătuit pe conducătorii acestora să lanseze atacul în ziua când eclipsa se
va produce. Atunci, oştile vrăjmaşe înspăimântate de acest fenomen ( de care nu
avuseseră cum să ia cunoştinţă) au părăsit în grabă câmpul de luptă.
b)Considerăm egalităţile:
10 2 0 30 4 0 ... . Cum exponenţii sunt egali, aceste puteri egale vor avea şi
bazele egale, deci 1=2=3=4=…
44
c)Considerăm egalităţile:
01 0 2 0 3 0 4 ... , de unde de asemenea: 1=2=3=4=…
0 0
d) Considerăm egalitatea evidentă ; cum numărătorii sunt egali obţinem
1 2
faptul că şi numitorii sunt egali, deci 1=2, ceea ce conduce la 1=2=3=4=...,
adică toate numerele naturale sunt egale. Dar cine nu se îndoieşte de această
constatare?
Orice triunghi este isoscel !!!
Fie triunghiul ABC. Notăm cu P punctul de intersecţie dintre mediatoarea
laturii BC şi bisectoarea A , P Int ABC şi cu E, respectiv F proiecţiile
punctului P pe laturile AB şi AC ale triunghiului ABC. Din congruenţa
triunghiurilor APE şi APF obţinem AE AF (1) şi PE PF , ceea ce
conduce la PEB PFC de unde BE CF (2). Din (1) şi (2) obţinem că
AB AC , adică orice triunghi este isoscel!!!
Ghicitori matematice
1. Cineva se recomanda astfel: „ Sunt arab de origine. Mai am încă nouă fraţi. Dacă
mă despart de ei şi rămân singur, nu-mi mai face piele nici o para. Totuşi, dacă mă
alătur de fraţii mei, le sporesc puterea de zece ori.....” Cine este?
Răspuns: cifra 0
Glume matematice
John E. Littlewood: „O glumă bună valorează mai mult decât o duzină de probleme
mediocre şi este, totodată, cea mai bună matematică. ”
Fiul: „ Sunt necăjit...am de găsit cel mai mic multiplu comun al numerelor...”
Tatăl: „Extraordinar!...de pe vremea mea, de când îl caută, tot nu l-au găsit?!”
45
***
Unui prieten care lua în derâdere pasiunea sa pentru probleme, Dorel i-a spus:
„Du-te acasă, schimbă între ele literele alfabetului de câte ori este posibil şi după
aceea vino să îmi arăţi rezultatul.” Prietenul a plecat zâmbind, dar nici până azi nu
s-a mai înapoiat. De ce?
***
La teza cu subiect unic, profesorul:
- Andrei, teza ta este foarte buna, dar este identică cu teza lui Sorin. Ce pot să cred?
-Că şi teza lui Sorin este foarte bună.
Jocul 1
Cereţi unui coleg să scrie un număr format din două cifre şi să repete apoi
cifrele în aceeaşi ordine, ca să obţină un număr de patru cifre. Acest număr să-l
împartă la 101. Să fie fără grijă!
Spuneţi-i că împărţirea se face exact şi că va ajunge exact la numărul pe
care l-a scris iniţial. Procedeul nu dă greş niciodată!!!!
Jocul 2
Cereţi unui coleg să scrie un număr format din trei cifre şi să repete apoi
cifrele în aceeaşi ordine, ca să obţină un număr de şase cifre. Rugaţi-l apoi să
împartă acest număr la numărul ales iniţial. Nu-i aşa că va obţine 1001?
Laplace (1749-1827)
Laplace primeşte pe un guraliv care-i pălăvrăgeşte vrute şi nevrute cam o
jumătate de oră. În acest timp însă Laplace medita la lucrările sale. La un
moment dat palavragiul îi spune lui Laplace că îl părăseşte, ca să nu-l
plictisească. Dar Laplace îi răspunde: „Nicidecum; puteţi continua. N-am
auzit nimic din ceea ce aţi vorbit.”
Newton (1642-1727).
Mergând odată călare, preocupat de probleme de matematici, la poalele unui
deal a descălecat; el a luat apoi calul de căpăstru ca un automat, gândindu-se
mereu la problemă. A urcat dealul pe jos, ţinând de căpăstrul calului. Mare
i-a fost surpriza când, ajuns în vârful dealului, a constatat că ţinea în mână
căpăstrul şi calul nu era nicăieri!!!
Altă dată Newton, care era celibatar, a vrut să-şi fiarbă un ou fără să-şi
întrerupă lucrul. Îşi luă ceasul său de precizie ca să se uite la el şi să vadă
când au trecut cele trei minute pentru fierbere. Era însă preocupat mult de
tema pe care o trata. Când îşi aduse aminte de fierberea oului, mare i-a fost
46
surpriza când a constatat că a pus ceasul la fiert, iar în mână ţinea oul ca să
citească minutele.
Newton a invitat o dată pe un bun prieten al său la masă. Acesta vine la ora
fixată şi ca să nu-l deranjeze pe Newton de la lucru, se duce direct în
sufragerie, aşteptându-şi prietenul să vină la masă. Dar Newton nu mai ieşea
din biroul său de lucru. Atunci prietenul, răzbit de foame, se aşeză la masă,
pe care era un pui fript sub un clopot, mâncă o jumătate de pui şi plecă fără
să-l mai avertizeze pe Newton. Mult mai târziu l-a răzbit foamea şi pe
Newton. Savantul uitase complet de invitaţia făcută prietenului său. Newton
vine în sufragerie, vede că e lipsă o jumătate de pui şi-şi spune: „Uite ce
distrat sunt; am mâncat şi am uitat”. Şi se întoarce la lucru.
Thales
Faima lui Thales ca astronom s-a păstrat de-a lungul veacurilor. Într-o
noapte,Thales se plimba privind spre stele şi absorbit de gânduri a căzut
într-o groapă. O bătrânică, văzându-l i s-a adresat atunci cu dojană: “ Cum
poţi să ştii ce se află în cer dacă nu ştii ce se află la picioarele tale?”
Bibliografie:
1. Andonie, G. , Varia Mathematica, Editura Tineretului, Bucureşti, 1969.
2. Bobancu, V., Caleidoscop matematic, Editura Albatros, Bucureşti, 1979.
47
- Articole matematice
- Matematică distractivă
48