Gizela Pascale Călin Burduşel

CENTRUL METODIC PUCIOASA

REVISTA DE MATEMATICĂ
, , 

Nr. 1/2009

1
Materialele spre publicare ( probleme, note, articole, etc.) se vor trimite pe adresa
Gizela Pascale, str. Merilor, nr. 12A, loc. Fieni, Dâmboviţa;
E-mail: mary68g@yahoo.com
Tel: 0730611644

“ Matematicile nu sunt ca o carte închisă în scoarţele sale şi prinsă cu

paftale şi agrafe de bronz, al cărei conţinut, ca să-l cercetezi, nu ai nevoie
decât de răbdare; nu sunt nici ca o mină ale cărei bogăţii pot cere timp
pentru a fi scoase la iveală, bogăţii care nu umplu decât un număr limitat
de vine şi filoane; nu sunt nici ca un pământ a cărui fertilitate poate să se
epuizeze prin recolte succesive; nu sunt nici ca un continent sau ca un
ocean ale căror arii pot fi desenate şi ale căror contururi pot fi delimitate;
matematicile sunt fără limită, ca spaţiul, pe care-l găsesc prea redus
pentru aspiraţiile lor.”

James-Joseph Sylvester

2
 SUMAR

 - Articole matematice
Inegalitatea Cauchi-Buniakovski-Scwartz (CBS) cu aplicaţii în geometrie .…….
Trei metode de demonstrare a inegalităţii lui Euler R  2r .....................................
Patrulaterul circumscriptibil…………………………………………………. …. . .

 - Probleme de concurs, probleme de clasă

 Probleme pregătitoare pentru concursurile şcolare…………………………….

 Subiectele date la Concursul de Matematică Cezar Ivănescu EDITIA a X a,
ianuarie 2009……………………………………………………..
 Subiectele date la Olimpiada de Matematică, faza locală, februarie 2009……
 Rebusuri matematice …………………..…………………………………….
 Numere încrucişate……………………………………………………………

 - Matematică distractivă
Matematica între joc şi raţionament…………………………………………….
Curiozităţi matematice……………………………………………………………….
Ştiaţi că?.........................................................................................................................
Unde este greşeala?......................................................................................................
Ghicitori matematice………………………………………………………………….
Glume matematice ……………………………………………………………………
Anecdote despre matematicieni………………………………………………………

3
  - Articole matematice

„Algebra nu este decât o geometrie scrisă, geometria nu este decât o algebră figurată”
(S. Germain)

Inegalitatea Cauchi-Buniakovski-Scwartz (CBS)

cu aplicaţii în geometrie
Gizela Pascale
În acest articol se vor prezenta câteva probleme ale autoarei în care se utilizează
inegalitatea CBS.
Inegalitatea Cauchi-Buniakovski-Scwartz
Pentru orice numere reale a k , b k , unde k  1, n are loc
 a1b1  a2b2  ...  an bn  2   a12  a2 2  ...  an 2   b12  b2 2  ...  bn 2  cu egalitate dacă
a1 a 2 a
  ...  n (cu convenţia că dacă într-o fracţie un numitor este nul, atunci şi
b1 b2 bn
numărătorul corespunzător este zero).

1. Triunghiul cu laturile de lungimi a, b, c care îndeplineşte condiţia:

 a  b  c  2  3 a 2  b 2  c 2  este triunghi echilateral.
Soluţie: Cu inegalitatea CBS avem  a  b  c  2  12  12  12    a 2  b 2  c 2  care împreună
cu inegalitatea din enunţ conduce la  a  b  c  2  3 a 2  b 2  c 2  . După efectuarea
calculelor şi gruparea convenabilă a termenilor obţinem
 a  b  2   b  c  2   c  a  2  0 ceea ce conduce la a=b=c, adică triunghiul este
echilateral.

2. Fie ABCD un patrulater ortodiagonal. Arătaţi că ABCD este pătrat dacă şi numai dacă
2
AC  BD   PABCD .
2
Soluţie: Dacă ABCD este pătrat de latură l  AC  BD  l 2 şi PABCD = 4 l ,
2
rezultă imediat AC  BD   PABCD. Reciproc presupunem
2
2
AC  BD  · PABCD. Notăm AC  BD = {O}, AO  x , BO  y , CO  z , DO  t .
2
Cum AC  BD  AB  x 2  y 2 , BC  y 2  z 2 , CD  z 2  t 2 , DA  t 2  x 2 (cu
teorema lui Pitagora în triunghiurile dreptunghice AOB, BOC, COD, DOA).
Dar  a  b  2  2 a 2  b 2  cu egalitate  a = b. Obţinem a  b  2  a 2  b 2 .

4
 În  AOB: x  y  2  x 2  y 2  AO  BO  2  AB
 BOC: y  z  2  y 2  z 2  BO  CO  2  BC
 COD: z  t  2  z 2  t 2  CO  DO  2  CD
 AOD: t  x  2  t 2  x 2  DO  AO  2  AD
2
Însumând inegalităţile precedente găsim AC  BD   PABCD, cu egalitate
2
dacă şi numai dacă x  y , y  z , z  t , t  x , respectiv AO  BO , BO  CO ,
CO  DO , DO  AO , adică AO  BO  CO  DO , prin urmare ABCD pătrat.

3. Într-un triunghi ABC are loc inegalitatea:

abc
a p  a   b p  b   c p  c   p 2 , unde notaţiile sunt cele uzuale şi p  .
2
Soluţie: Inegalitatea CBS pentru n=3 devine:
 a1b1  a2 b2  a3b3  2   a12  a2 2  a3 2   b12  b2 2  b3 2 . Luăm a 1  a, a 2  b, a3  c

respectiv b1  p  a, b2 
p  b, b3  p  c .
a b c 2p
Are loc egalitatea pentru p  a  p  b  p  c  p  2 ; egalând fiecare raport cu 2
deducem că a=b=c deci triunghi echilateral.

4. Fie P un punct situat în interiorul tetraedrului ABCD şi A1, B1, C1, D1 proiecţiile
ortogonale ale punctului P pe planele (BCD), (ACD), (ABD), (ABC). Arătaţi că
PA 1 PB1 PC1 PD1 1
  PA 1  PB1  PC1  PD1  , unde cu V am
2
   
A  BCD A  ACD A  ABD A  ABC 3V
notat volumul tetraedrului ABCD.

PA 1  A  BCD PB1  A  ACD PC1  A  ABD PD1  A  ABC

Soluţie:     V.
3 3 3 3
2
 a a a a 
Din  a1b1  1  a 2 b2  2  a3b3  3  a 4 b4  4  
 b1 b2 b3 b4 
 
 a1b1  a 2 b2  a3b3  a 4 b4  . a1  a 2  a3  a 4  , obţinem
 b2 b2 b3 b4 
 
 a1  a2  a3  a4  2   a1b1  a2 b2  a3b3  a4 b4   a1  a2  a3  a4 
 b1 b2 b3 b4 
(am aplicat inegalitatea Cauchy-Buniakovski Schwartz).
Fie a1  PA 1 , b1  A BCD şi analoagele 
 PA 1 PB1 PC1 PD1 
 PA 1  PB1  PC1  PD1  2  3V      .

 A  BCD A  ACD A  ABD A  ABC 

5
 Observaţie: Pentru a1  A BCD , b1  PA 1 obţinem
A A A A 
3V    BCD   ACD   ABD   ABC   S2 , S aria totală.
 PA 1 PB1 PC1 PD1 
3V A  BCD S
Cum r 
S
(r raza sferei înscrisă în tetraedru)   PA 1

r
, inegalitate

cunoscută (T. Andreescu, I.V. Maftei).

5. OABC este un tetraedru pentru care OA  OB  OC  OA cu muchiile OA, OB,

OC având lungimile a, b, c iar OH este înălţimea tetraedrului, H  (ABC). Fie M
un punct situat la mijlocul lui OH şi d1, d2, d3 distanţele de la M la feţele laterale
(OAB), (OBC), (OAC).
Arătaţi că:
abc
a) d1ab  d 2 bc  d 3ac  ;
2
3
d1d 2 d 3  1 
b)   ;
abc 6
OH 2
c) d12  d 22  d 32  .
4
Soluţie:
a) Scriem VOABC  VMOAB  VMOBC  VMOAC  VMABC .
b) Cu inegalitatea mediilor  d1ab  d 2 bc  d 3ac  3 3 d1d 2 d 3  abc 2 
3
 abc  dd d 1
  27d1d 2 d 3  abc  1 2 3 
2
 .
 2  abc 216
c) Cu inegalitatea Cauchy-Buniakovski Schwartz 

 d1ab  d 2 bc  d 3ac 2  d12  d 22  d 32 a 2 b 2  b 2c 2  a 2c 2 .  
1 1 1 1
Cum 2
 2  2  2 , obţinem cerinţa problemei.
OH a b c

6. Fie d1, d2, d3 diagonalele feţelor unui paralelipiped dreptunghic, iar d diagonala
paralelipipedului. Atunci are loc d1 2  d 2 3  d 3 5  2d 5 .
Soluţie: d1  a 2  b 2 , d 2  b 2  c 2 , d 3  a 2  c 2 , d  a 2  b 2  c 2 .
Din inegalitatea Cauchy-Buniakocski-Schwartz 
 2  a 2  b2  3  b2  c2  5  a 2  c2  2




 2  2
  3  2
  5  2



    
  a 2  b2  b2  c2  a 2  c2 ,   ceea ce conduce la
d1 d d
d1 2  d 2 3  d 3 5  2d 5 . Există egalitate pentru  2  3 adică
2 3 5
a 2  b2 b2  c2 a 2  c2 a 2  b 2  c2
   (din proprietatea şirului de rapoarte egale).
2 3 5 5
Ultima egalitate conduce la b = 0, absurd! Prin urmare inegalitatea este strictă.

6
7. ABCDA'B'C'D' este un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c şi d
diagonala sa.
a) Arătaţi că:
1
 A ABC'D '  A BCD'A '  A ACC'A '   2 cu egalitate dacă şi numai dacă
d2
ABCDA'B'C'D' este cub.
b) Dacă d1, d2, d3 diagonalele feţelor satisfac egalitatea d1d2 + d2d3 + d1d3 = 2d2
atunci ABCDA'B'C'D' este cub.
Soluţie: a) Inegalitatea este echivalentă cu a b 2  c 2  c a 2  b 2  b a 2  c 2  d 2 2 ()
Aplicând inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz 
 
a b 2  c 2  c a 2  b 2  b a 2  c 2   a 2  b 2  c 2   2 a 2  b 2  c 2  şi cum
2

d 2  a 2  b 2  c 2  () .
a2 b2 c2 1
Egalitatea are loc pentru    şi egalând fiecare raport
b c a c a b
2 2 2 2 2 2
2
1
cu a bc;
2
b) d1  a 2  b 2 , d 2  b 2  c 2 , d 3  a 2  c 2 
 d1d 2  d 2d 3  d 3d1  2  ( d 12  d 22  d 32 )  d 22  d 32  d12  
2d2

d1 d 2 d 3
d1d 2  d 2 d 3  d 3d1  2d 2 cu egalitate pentru    1, ceea ce
d 2 d 3 d1
conduce la d1  d 2  d 3 , adică cub.

Bibliografie:
1. Pascale M. Gizela, Matematica pentru concurs, clasele V-VIII, Editura
Bibliotheca, Târgovişte, 2007.

Trei metode de demonstrare a inegalităţii lui Euler R  2r

(*)
Gizela Pascale

7
 Fie ABC în care notăm cu a, b, c lungimile laturilor BC, AC, AB şi cu R şi
r raza cercului circumscris, respectiv înscris triunghiului dat.

R abc
I. Prima metodă de lucru constă în a exprima raportul unde R  ,
2r 4S
S
r , iar S  p  p  a  p  b  p  c  cu formula lui Heron.
p
R 8S 2 p  p  a  p  b  p  c   2 p  2a  2 p  2b  2 p  2c 
Soluţie:    . Notăm
2r pabc abc abc
yz xz xy
2p-2a=x, 2p-2b=y, 2p-2c=z  a  ,b  ,c  . Obţinem
2 2 2
R  x  y  y  z  x  z 
 . Cum x y2 xy , yz2 yz , x  z  2 xz 
2r 8 xyz
R
 x  y  y  z  x  z   8 xyz  1 ceea ce conduce la R  2r ( * ) cu
de unde
2r
egalitate  x=y=z  a=b=c, adică ABC echilateral.
II. A doua metodă de lucru constă în stabilirea relaţiei lui Euler: OI 2  R 2  2 Rr unde
C(I, r), C(O, R) reprezintă cercul înscris, respectiv circumscris
ABC . Cum OI 2  0  R  2r ( * ).
Soluţie: Fie AI  C(O, R)   D . Din  ABD cu teorema sinusului obţinem
r
A AI 
BD  2 R sin şi în AIP exprimăm A (1), unde P este proiecţia
2 sin
2
punctului I pe latura AB. Se constată cu uşurinţă că IBD  BID ( fiecare are
 A   B 
măsura m   m  ), deci  DBI este isoscel cu ID=BD 
 2   2 
A
ID  2 R sin (2). În  AOD aplicăm teorema lui Stewart şi obţinem
2
AO 2  ID  OI 2  AD  DO 2  AI  AI  ID  AD  R  ID  AI   OI  AD  AI  ID  AD 
2 2

R 2  OI 2  AI  ID . Cum AI  ID  2 Rr din (1)+ (2) obţinem relaţia căutată, de

unde concluzia.
III. Pentru a demonstra inegalitatea R  2r ( * ), stabilim mai întâi relaţia lui
Carnot: R  r  d a  d b  d c , unde cu d a , d b , d c am notat distanţele de la centrul
cercului circumscris triunghiului ABC la laturile de lungimi a, b, c, iar M, N, P sunt
proiecţiile punctului O pe laturile BC, AC, AB.

Soluţie: Patrulaterele APON, BMOP, CNOM sunt inscriptibile şi aplicând teorema

lui Ptolemeu în acestea, obţinem de exemplu: AO  PN  ON  AP  OP  AN ceea ce
a c b b a c c b a
conduce la relaţiile R   d b   d c  ; R   d c   d a  ; R   d a   d b  .
2 2 2 2 2 2 2 2 2
Adunând aceste trei egalităţi şi grupând convenabil 

8
 abc bc ac ab abc abc
R   da    db    dc    da    db  
 2   2   2   2   2   2 
 a  b  c   a b c 
 dc      d a   db   dc 
 2  2 2 2 
abc abc
prin urmare R   d a  d b  d c   ABOC  AAOC  A  deci
   AOB

 2   2  A ABC

abc abc abc

R   d a  d b  d c  r  . Am folosit AABC  r  p  r    , deci
 2   2   2 
obţinem relaţia lui Carnot.
Mai departe vom demonstra teorema lui Paul Erdos care afirmă că:
Dacă P este un punct care aparţine interiorului triunghiului ABC ascuţitunghic şi
A', B', C' sunt proiecţiile punctului P pe laturile triunghiului, atunci are loc:
AP+BP+CP  2( P A'+P B'+P C').
Soluţie: Fie AP= Ra , BP  Rb , CP  Rc , P A'  d a , P B'  d b , P C'  d c .
Inegalitatea din enunţ este echivalentă cu Ra  Rb  Rc  2 d a  d b  d c  .
Patrulaterul A B'P C' este inscriptibil deci B'C'  Ra sin A . Analog exprimăm A'C'
şi
A'B'. Fie A1 şi A2 proiecţiile punctelor C' şi B' pe BC. Atunci A1 A2 = A1 A'+ A2
PD
A'. Fie PD  A1 C'; m(  DP C')  90   m B   cos(  DP C')  de
dc
unde PD  d c  sin B  A1 A' şi analog A2 A'  d b  sin C , deci
A1 A2  d c  sin B  d b  sin C . Cum B'C'  A1 A 2 obţinem Ra  sin A  d c  sin B  d b  sin C 
sin B sin C
Ra  d c   db  şi analoagele:
sin A sin A
sin C sin A sin B sin A
Rb  d a   dc  ; Rc  d a   db  , prin adunarea acestor ultime trei
sin B sin B sin C sin C
inegalităţi obţinem
 sin C sin B   sin C sin A   sin B sin A 
Ra  Rb  Rc  d a     db     dc     2 d a  d b  d c  Cu
 sin B sin C   sin A sin C   sin A sin B 
datele obţinute putem demonstra acum inegalitatea lui Euler.
Fie P  O  înlocuind în inegalitatea Paul Erdos, obţinem 3R  2 d a  d b  d c  . Cum
R  r  d a  d b  d c  3R  2 R  r  , prin urmare R  2r ( * )
Bibliografie:
Buletin matematic, Vol.1, Târgovişte, 1987.
Nicolescu L., Boskoff V., Probleme practice de geometrie, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1990.

„ Geometria este arta de a raţiona corect pe figuri incorecte” (H. Poincare , )

Patrulaterul circumscriptibil

9
 Gizela Pascale
În acest articol se va prezenta patrulaterul circumscriptibil pornind de la
definiţie şi continuând cu proprietăţile acestuia (consemnate în cărţile de
specialitate) după care se vor stabili câteva consecinţe deduse de autoarea
articolului şi se vor propune două aplicaţii.
Definiţie:
Patrulaterul în care se poate înscrie un cerc se numeşte patrulaterul
circumscriptibil.
Teoremă(Pithot):
Fie ABCD un patrulater convex. Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
1) Bisectoarele unghiurilor patrulaterului sunt concurente.
2) Patrulaterul ABCD este circumscriptibil.
3) Are loc: AB  CD  AD  BC.
Demonstraţie: (1)  (2). Fie I punctul de intersecţie al bisectoarelor
patrulaterului şi fie I 1 , I 2 , I 3 , I 4 proiecţiile ortogonale ale punctului I pe laturile
patrulaterului. Deoarece II1  II 2  II 3  II 4 rezultă că cercul ce trece prin
I 1 , I 2 , I 3 va trece şi prin I 4 şi în plus acest cerc este tangent laturilor
patrulaterului.
(2)  (1) Dacă patrulaterul ABCD este circumscriptibil, atunci bisectoarele
unghiurilor patrulaterului trec prin centrul cercului înscris în patrulater.
(2)  (3) AB  CD  AM  MB  CP  PD; AD  BC  AQ  QD  BN  NC, unde M,
N, P, Q sunt punctele de tangenţă ale cercului înscris cu laturile AB, BC, CD, DA
ale patrulaterului circumscriptibil ABCD.
Cum AM  AQ, BM  BN, CN  CP, DP  DQ rezultă că AB  CD  AD  BC.
(3)  (2) Fie ABCD un patrulater convex astfel încât AB  CD  AD  BC. Se
arată că el este circumscriptibil. Se presupune că BC nu este paralel cu AD. Fie
 E  BC  AD . Cum ABCD este convex, C   BE  , D   AE  . Fie C cercul
înscris în triunghiul ABE. Se arată că CD este tangent la cercul C. Se presupune
prin absurd că CD nu este tangent la cercul C şi fie C1 D1 paralel cu CD, astfel
încât C1 D1 împarte planul în două semiplane S şi S1 cu E aparţine lui S şi C-
T  este inclus în semiplanul S1 . Deoarece patrulaterul ABC1 D1 este
circumscriptibil rezultă că AB  C1 D1  BC1  AD1 . Din ultima relaţie şi din (3)
rezultă:
AD  BC  CD  BC1  AD1  C1 D1 , sau  AD  AD1    BC  BC1   C1 D1  CD sau
DD1  D1C1  C1C  CD adică lungimea segmentului CD este egală cu lungimea
liniei frânte de aceleaşi extremităţi, ceea ce este absurd. Rezultă că  CD  este
tangent la cercul C.

Teoremă (Newton):
Mijloacele diagonalelor unui patrulater circumscriptibil şi centrul cercului
înscris sunt situate pe aceeaşi dreaptă (numită dreapta lui Newton).
Vom folosi:

10
Lemă:
Fie ABCD un patrulater convex care nu este paralelogram. Locul geometric al
punctelor M din interiorul patrulaterului pentru care
  MAB     MCD   K constant este un segment de dreaptă.

Demonstraţie lemă:
Deoarece patrulaterul convex ABCD nu este paralelogram, rezultă că există două
laturi neparalele. Fie acestea AD şi BC. Dreptele AD şi BC se intersectează în
punctul O. Fie E   OA şi F   OB astfel încât OE  AD şi OF  BC. Rezultă că
  MAD    MOE  şi   MBC     MOF  . De aici se obţine
  MAD    MBC    MOE    MOF     MEOF     OEF     MEF   K .
Punctele O, E, F fiind fixe   OEF   K 1  constant şi deci punctul M verifică
2 K  K 1 
egalitatea   MEF   K  K 1 sau d M  , unde cu d M am notat distanţa de
EF
la punctul M la dreapta EF. Punctele E şi F fiind fixe rezultă că d M este o constantă
K 2 , deci punctul M va descrie o dreaptă paralelă cu dreapta EF dusă la distanţa
K 2 . Interesează doar punctele de pe acestă dreaptă care sunt interioare
patrulaterului ABCD; se obţine astfel un segment  E1 F1  . În acest fel s-a obţinut că
locul geometric L al punctului M care verifică   MAB    MCD   K este un
segment  E1 F1  paralel cu  FE  situat la distanţa K 2 .
Reciproc, orice punct M   E1 F1  verifică   MAB    MCD   K deoarece:
  MAD     MBC     MOE     MOF     MEOF     EOF     MEF  
EF 2 K  K 1 
 K1   K
2 EF
Prin urmare locul geometric al punctelor M din interiorul patrulaterului
pentru care are loc relaţia cerută este un segment de dreaptă.
Demonstraţie teoremă:
Fie ABCD un patrulater circumscriptibil. Notăm cu M respectiv N mijlocul
diagonalei  AC  respectiv  BD  şi cu I centrul cercului înscris în patrulater. Fie r
raza cercului înscris în patrulater. Atunci:
1 1 1
  MAB   MCD    ABC     ACD     ABCD.
2 2 2
1 1 1
  NAB     NCD     BAD    BCD     ABCD
2 2 2
1
  IAB    ICD   r  AB  CD .
2
Pe de altă parte, patrulaterul ABCD fiind circumscriptibil, are loc şi
AB  CD  AD  BC. Rezultă că
  ABCD     IAB    ICD     IBC     IAD  
1
 r  AB  BC  CD  DA  r  AB  CD   2   IAB     ICD  .
2
De fapt s-au obţinut egalităţile:

11
 1
  MAB     MCD     ABCD
2
1
  NAB     NCD     ABCD
2
1
  IAB    ICD     ABCD
2
Ţinând seama de aceste trei relaţii şi de lema stabilită anterior, rezultă că punctele
M, N, I se află pe o aceeaşi dreaptă numită (dreapta lui Newton).
Consecinţe:
1. Paralelogramul circumscriptibil este romb.
2. Dacă o diagonală a patrulaterului circumscriptibil conţine I, atunci ea
reprezintă axă de simetrie a patrulaterului.
3. Patrulaterul circumscriptibil în care punctul de intersecţie al diagonalelor
coincide cu centrul cercului înscris este romb.
Demonstraţie: Din I   AC  şi I   BD  obţinem că Bˆ  Dˆ respectiv Aˆ  Cˆ deci
ABCD are unghiurile opuse congruente  este paralelogram. Dar paralelogramul
circumscriptibil este romb, de unde concluzia.
4. Trapezul isoscel circumscriptibil are lungimea înălţimii egală cu media
geometrică a bazelor.

Demonstraţie: Fie ABCD un trapez isoscel cu AB║CD, AB>CD şi

B - b , unde
CE  AB , DF  AB, E, F   AB.  EF  b, unde CD  b iar AF  BE 
2
Bb
AB=b. ABCD este un patrulater circumscriptibil  AD  BC  .
2
Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul BEC şi efectuând calculele
2 2
Bb  B b
     h  h  Bb.
2

 2   2 
Bb
5. Raza cercului înscris într-un trapez isoscel circumscriptibil este egală cu ,
2
unde notaţiile sunt cele uzuale.
Demonstraţie: Fie r raza cercului înscris în trapez, 2r=h de unde rezultă r.
6. Într-un trapez dreptunghic circumscriptibil înălţimea este media armonică a
bazelor.
Demonstraţie: Fie AB║CD, AB>CD, m Aˆ   90  , CE  AB, E   AB. Notăm BC=l,
AD=h  l  h  B  b (1) şi aplicând Teorema lui Pitagora în triunghiul BEC
 l 2  h 2   B  b  l - h 
2  B - b  2 . (2) Din (1)+(2) obţinem h
2 Bb
adică ceea ce
Bb Bb
trebuia demonstrat.
7. Într-un patrulater ortodiagonal circumscriptibil produsele dintre lungimile
laturilor opuse sunt egale.

Demonstraţie: Fie a, b, c, d lungimile laturilor AB, BC, CD, DA ale patrulaterului

ABCD şi  Q  AC  BD . Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiurile
dreptunghice QAB, QBC, QCD, QDA obţinem:

12
QA 2  QB 2  a 2 , QB 2  QC 2  b 2 , QC 2  QD 2  c 2 , QA 2  QD 2  d 2 . Adunând relaţiile
anterioare şi grupând convenabil obţinem a  c  b  d . Cum 2 2 2 2

a  c  b  d  ac  bd .
Consecinţă:
Nu există trapez isoscel ortodiagonal circumscriptibil.

Demonstraţie: Dacă prin reducere la absurd presupunem contrariul, în conformitate

Bb
cu 5)  Bb  l 2 . Cum l   B - b  0 , absurd!
2
Aplicaţia 1
Fie ABCD un trapez isoscel circumscriptibil cu AB║CD, AB>CD. Notăm cu x=d(A,
BC) şi y=d(C, AD). Atunci:
y b
1.  .
x B
2 B Bb 2b Bb
2. x  şi y  .
Bb Bb
1 1 1
3. x 2  y 2  2r 2 .
2

4.     Bb
ABCD  
 2

 .
Soluţie:
2. Se scrie   ABC  în două moduri, la fel   ADC  .
1  B  b
2
1  1 1
3. 2  2   2  2  . Cum B  b  2 Bb (*)   B  b   4 Bb şi cum
2

x y 4 Bb B b 
1 1 2 1 1 2 Bb
2
 2  din a 2  b 2  2ab  x 2  y 2  h 2 . Cum r   cerinţa.
B b Bb 2
 B  b  h   B  b   Bb
2

4.   ABCD  Bb    din (*).

2 2  2 
Aplicaţia 2
ABCD este un patrulater circumscriptibil şi inscriptibil. Fie  şi  măsurile
unghiurilor  şi B̂ şi a, b, c, d lungimile laturilor AB, BC, CD, DA. Arătaţi că:
sin  ab  cd
1. sin   ad  bc
2. Dacă   60  şi   30  , arătaţi că lungimile laturilor patrulaterului nu sunt
toate numere raţionale.
3. În condiţiile de la 2) arătaţi că :
i) a 2  2d 2  c 2  2b 2 .
ii) a  2d  c  2b .
3b  d 3d  b
iii) a  şi c  .
2 2

13
 r
Soluţie:1. Fie r raza cercului înscris.   ABCD   a  b  c  d .
2
ad sin  bc sin  din ABCD
  ABCD     ABD     BCD     ABCD   
2 2
sin   ad  bc  sin   ab  cd 
patrulater inscriptibil. Obţinem r  . Analog r 
2 a  c  2 b  d 
sin  ab  cd
Cum a  c  b  d  sin   ad  bc .
ab  cd
2. Conform cu 1)   3 (*). Dacă a, b, c, d sunt simultan numere raţionale
ad  bc
atunci 3  Q , absurd!
3. Cu teorema cosinusului în triunghiurile ABD, respectiv BCD  BD 2  a 2  d 2  ad
şi BD 2  b 2  c 2 bc  a 2  b 2  c 2  d 2  ad  bc (1). Aplicând teorema cosinusului în
triunghiurile ABC, respectiv ADC  a 2  b 2  c 2  d 2  3  ab  cd  (2). Folosind (*)
precum şi realaţiile (1) şi (2)  3 a 2  b 2  c 2  d 2   a 2  b 2  c 2  d 2 de unde grupând
convenabil obţinem a 2  2d 2  c 2  2b 2 , prin urmare  a  c  a  c   2 b  d  b  d  .
Cum a  c  b  d  a - c  2 b - d  , de unde a  2d  c  2b .
4. a şi c se obţin din condiţia de circumscribilitate a patrulaterului şi relaţia
determinată anterior a  2d  c  2b .

Bibliografie:
Nicolescu L., Boskoff V., Probleme practice de geometrie, Editura Tehnică, Bucureşti,
1990.
 - Probleme de concurs, probleme de clasă

Probleme pregătitoare pentru concursurile şcolare

Călin Burduşel

Clasa a V-a

1. Numerele naturale a, b, c împărţite la 4 dau câturi numere impare

consecutive şi resturi nenule diferite.
a) Arătaţi că a  b  c 6 .
b) Determinaţi valoarea minimă a sumei a  b  c.
Olimpiada de matematică, etapa locală, 2008

2. Numerele naturale x, a, b îndeplinesc simultan condiţiile:

 Restul împărţirii lui x la a este 2b  5.
 Restul împărţirii lui x la b este 4a  8 .
Determinaţi restul împărţirii lui x la 6.
Olimpiada de matematică, etapa judeţeană, 2008

14
 3. Se dau numerele: a  1  2  3  ...  22  23 , b  1  2  3  ...  20  21 . Arătaţi că numerele
a şi b dau acelaşi rest la împărţirea cu 101.
Olimpiada de matematică, etapa locală, 2007

6  18 n  10  15 n  9  12 n  15  10 n
4. Fie n  N şi fracţia F  .
12  18 n  20  15 n  15  12 n  25  10 n
a) Fimplificaţi F.
15
b) Determinaţi n  N astfel încât F  .
28
Olimpiada de matematică, etapa judeţeană, 2007

Clasa a VI-a

1. Numerele x  y, y  z, z  x sunt direct proporţionale cu 3, 4, 5 (x, y, z numere

raţionale pozitive).
3 xy  4 yz  5 zx
a) Aflaţi valoarea raportului .
x2  y2  z2
b) Dacă a, b, c  1, 2,...,9  ; a  b  c  a, determinaţi valoarea minimă şi
axy  byz  czx
valoarea maximă a raportului .
x2  y2  z 2
c) Determinaţi numerele abc de trei cifre nenule şi distincte astfel încât
axy  byz  czx
6.
x2  y2  z2
Olimpiada de matematică, etapa judeţeană, 2008

x 2 x 2  1 4 x 3  3x
2. Fie a, b, c, x numere raţionale strict pozitive astfel încât:   .
a b c
2
ac c
Demonstraţi că    3 .
 b  a
Olimpiada de matematică, etapa judeţeană, 2005

3. Fie triunghiul isoscel ABC ( AB=AC) în care m BAC   20  şi punctul

M   AB  astfel încât AM=BC. Calculaţi m AMC  .
Olimpiada de matematică, etapa judeţeană, 2007

Clasa a VII-a

1. Comparaţi numerele a 1  2 3  2
  3 5 
, b  6  2 5  2 14  6 5 .
2

Olimpiada de matematică, etapa locală, 2007

2. a) Demonstraţi că oricare ar fi k   5,6,7,10,11,12,14 şi oricare ar fi n  N

numărul n 2  k nu este divizibil cu 17.

15
b) Arătaţi că, oricum am alege 11 numere naturale diferite, există cel puţin două
dintre ele astfel încât diferenţa pătratelor lor să fie multiplu de 17.
Olimpiada de matematică, etapa locală, 2007

3. Fie triunghiul oarecare ABC. Pe laturile AB şi AC ca ipotenuze construim în

exterior triunghiurile dreptunghice isoscele ADB, respectiv AEC. Fie M
mijlocul laturii BC. Demonstraţi că triunghiul MDE este dreptunghic isoscel.
Olimpiada de matematică, etapa locală, 2007

4. În triunghiul oarecare ABC, I este punctual de intersecţie a bisectoarelor

interioare iar G este centrul de greutate. Demonstraţi că IG║AC dacă şi
numai dacă AB+BC=2AC.
Olimpiada de matematică, etapa locală, 2003

5. Fie triunghiul oarecare ABC ( AB  AC ), iar AL, AM bisectoarea, respectiv

mediana din A ( L, M   BC ); paralelele din M şi L la AC, respectiv AB,
intersectează AL în D şi AM în E. Demonstraţi că: a) AD  DE ; DE
intersectează AC în F. Calculaţi AF în funcţie de laturile triunghiului; c)
Deduceţi că punctele B, D, E sunt coliniare.
Concursul de matematică“Cezar Ivănescu”
Ediţia a IX-a, Târgovişte, 2008

Clasa a VIII-a

( a  2b  3c) 2
1. a) Fie triunghiul ABC de laturi a,b,c. Demonstraţi că 6
a 2  2b 2  3c 2
dacă şi numai dacă triunghiul este echilateral.
b) Fie poligonul de laturi a1,a2,…,an. Demonstraţi că
( a1  2a2  ...  nan ) 2 n(n  1)
 dacă şi numai dacă poligonul are toate laturile
a12  2a22  ...  nan2 n
egale.
Concursul de matematică“Cezar Ivănescu”
Ediţia a IX-a, Târgovişte, 2008

2. Dacă a, b, c, d sunt numere reale astfel încât

a  b 2  c 3  2d  10(a 2  b 2  c 2  d 2 ) , arătaţi că a2+d2=b2+c2.
Concursul de matematică“Cezar Ivănescu”
Ediţia a IX-a, Târgovişte, 2008

3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia:

16
 3x 2
 2 x  1 x 2  4 x  13   2 x 2  3x  7  .
2

4. a) Demonstraţi identitatea:
1 1 2k
 2  2
k  k  1 k  k  1  k  k  1 k 2  k  1
2 oricare ar fi k  N * .
b)Demonstraţi inegalitatea:
1 2  3 2  3  4
 6  ... 
 n  1  n   n  1  1
oricare a r fi n  N , n  2 .
2 1 3 1
6
n6 1 6

Olimpiada de matematică, etapa locală, 2003

5. Fie planul  şi M un punct exterior planului. Două semidrepte, duse prin

M şi perpendiculare în M, intersectează planul  în A şi B. Fie  şi 
măsurile unghiurilor formate de dreptele MA şi MB cu planul  .
Demonstraţi că    MAB  dacă şi numai dacă sin  =cos  .
Olimpiada de matematică, etapa locală, 2007

CONCURSUL DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU

EDITIA a X a, ianuarie 2009

CLASA a V-a

Subiectul I

Numarul 238 imparţit la un număr de două cifre identice dă restul 18.

Aflati imparţitorul.

Subiectul II

Arătaţi că următoarele afirmaţii sunt adevarate:

A1 : Pentru orice opt numere naturale există două a caror diferenta este multiplu de
7.
A2 : Pentru orice cinci numere naturale există două astfel incat diferenţa pătratelor
lor să fie multiplu de 7.
A3 : Pentru orice patru numere naturale există două astfel incat diferenţa cuburilor
lor să fie multiplu de 7.

Călin Burduşel

Subiectul III

17
Trei jucători joacă un joc in care se folosesc 3 cărţi pe care sunt scrise numere
pozitive distincte.La fiecare rundă carţile sunt imparţite aleator
şi fiecare jucător primeşte un număr de puncte egal cu numărul scris pe cartea ce
i-a fost dată. In final(după câteva runde) situaţia era următoarea:
Adrian a câştigat,avand 20 puncte, Bălan a obtinut 10 puncte, iar Cosmin
a obţinut 9 puncte.Mai ştim că in ultima rundă Bălan a primit cea mai mare carte.
Intrebare:Ce cărti a primit fiecare jucător in prima runda?(Justificaţi răspunsul).

Adrian Atanasiu

CLASA a VI-a

Subiectul I

Fie abcd un număr divizibil cu 13. Arătaţi că dbca este divizibil cu 13 dacă si
numai dacă bc este divizibil cu 13.

Subiectul II

Unghiurile AOB, BOC, COD, DOA sunt unghiuri in jurul unui punct.
Semidreptele  OM si  ON sunt bisectoarele unghiurilor AOB respectiv COD .
m AOB  1 m COD  3
Aflaţi m MON  dacă  ;  , iar m AOD   60  .
m BOC  2 m BOC  8

Subiectul III

Trei jucători joacă un joc in care se folosesc 3 carţi pe care sunt scrise numere
pozitive distincte.La fiecare rundă cărţile sunt imparţite aleator
şi fiecare jucător primeşte un număr de puncte egal cu numărul scris pe cartea ce
i-a fost dată. In final(dupa câteva runde)situaţia era urmatoarea:
Adrian a castigat,avand 20 puncte, Bălan a obţinut 10 puncte, iar Cosmin
a obţinut 9 puncte.Mai ştim că in ultima rundă Bălan a primit cea mai mare carte.
Intrebare:Ce cărţi a primit fiecare jucator in prima runda?(Justificaţi răspunsul).

Adrian Atanasiu

18
 CLASA a VII-a

Subiectul I
4n  4n 2  1
Pentru orice număr natural n  1, se noteaza f  n   .
2n  1  2n  1
Calculaţi f  1  f  2   ...  f  2009 
2
 2 3

(Se poate utiliza formula  a  b  a  ab  b  a  b )
3

Călin Burduşel

Subiectul II

Fie triunghiul dreptunghic ABC ( m A  90  ) si AD  BC (D  (BC)).

Fie T mijlocul segmentului  AD  ,iar E mijlocul segmentului  BD  .
Demonstraţi că BAE  ACT .

Subiectul III

Sunt patru numere intregi strict pozitive.Dacă s-ar cunoaşte produsul lor s-ar şti şi
numerele. La fel,dacă s-ar cunoaşte suma pătratelor lor.Dar dacă s-ar cunoaşte
suma numerelor,acestea nu s-ar putea deduce.
Care sunt cele patru numere?

Adrian Atanasiu

CLASA a VIII-a

Subiectul I

1 1 1
Fie x, y  R si a  x  , b  y  , c  xy  .
x y xy
Demonstraţi că abc  4  ab  bc  ca şi precizaţi valorile lui x si y pentru care se
realizează egalitatea.
Călin Burduşel

Subiectul II

Fie tetraedrul  ABCD  in care muchiile AB, AC , AD sunt perpendiculare două câte
două şi AB  a, CD  b .Demonstraţi că suma S  BC 6  BD 6  AC 6  AD 6 este
minimă,dacă şi numai dacă triunghiul CAD este isoscel

Subiectul III

19
Sunt patru numere intregi strict pozitive.Dacă s-ar cunoaste produsul lor s-ar şti şi
numerele. La fel,dacă s-ar cunoaşte suma patratelor lor. Dar dacă s-ar cunoaşte
suma numerelor, acestea nu s-ar putea deduce.
Care sunt cele patru numere?
Adrian Atanasiu

Olimpiada de matematica
Etapa locala 14 februarie 2009

CLASA a V-a

SUBIECTUL I
2n 3.5n  10n 3  9  15  ...  3003
Demonstraţi că n 
10  2n.5n 1 2  6  10  ...  2002
Călin Burduşel

SUBIECTUL II
abc abcabc abcabcabc
Demonstraţi că   .
def defdef defdefdef

Călin Burduşel

SUBIECTUL III

Determinaţi cel mai mare număr de forma xyz 6 care imparţit la un număr de
două cifre să dea restul 98.

Călin Burduşel

SUBIECTUL IV

Andrei vrea să afle vârstele celor trei fraţi ai lui Mircea.

20
 Mircea spune : Produsul vârstelor celor trei fraţi ai mei este 36, iar suma
varstelor este egală cu numărul de la casa din faţa noastră.
Andrei spune că nu sunt informaţii suficiente şi mai cere una.
Mircea spune că fratele cel mai mic al său are ochii verzi.
Andrei este mulţumit şi precizează vârstele celor trei fraţi ai lui Mircea.
Găsiţi vârstele celor trei fraţi ai lui Mircea (Justificaţi răspunsul).

Călin Burduşel

CLASA a VI-a

SUBIECTUL I
a)Să se arate că dacă a,b,c sunt numere naturale astfel incât 7a+4b=3c atunci
(a+b)(b+c)(c+a) este divizibil cu 42.


b)Determinaţi multimea M= x  mnp
mnp npm pmn

pnm mpn nmp
 .

SUBIECTUL II
Fie M mulţimea numerelor prime mai mari ca 3.Să se demonstreze că :
a)Suma pătratelor oricăror 12 numere din M este multiplu de 12.
b)Printre oricare trei numere din M se pot alege două cu diferenţa divizibilă cu
6.
c)    x  M, numerele x 2009 si x dau acelaşi rest la imparţirea prin 12
Călin Burduşel

SUBIECTUL III
Suma a trei numere naturale este 2009.Imparţind al treilea număr la suma
primelor două numere se obţine câtul 3 şi restul 5. Dacă c .m.m.d.c. al
primelor două numere este 167, să se determine cele trei numere.
Călin Burduşel

SUBIECTUL IV
Unghiurile AOB si BOC sunt adiacente.Bisectoarea unghiului AOB formează
cu semidreapta  OC un unghi de masura 105 ,iar unghiul format de bisectoarele

21
 unghiurilor AOB si BOC are masura 65.
a)Determinaţi m AOC  .
b)Determinaţi m AOB  şi m BOC  .
c)Demonstraţi că AOM este drept, ştiind că semidreapta  OM este opusă
bisectoarei unghiului BOC.

CLASA a VII-a

SUBIECTUL I

 
 27  12 5 2009

  2 .
2009
a)Calculaţi  9  4 5 
 
2009 
94 5 32008
 
b)Determinaţi n, p  N , p prim pentru care n 4  4 p este pătrat perfect.

SUBIECTUL II

Numerele naturale a1 , a2 ,..., a2009 sunt direct proporţionale cu numerele

2009,2008,…,1 şi a1  a 2  ...  a 2009  2010 2 .
a)Determinaţi a1 , a2 ,..., a2009 .
20082  2008  1 2007 2  2007  1 22  2  1 12  1  1
b)Calculaţi suma S=   ...   .
a1a2 a2 a3 a2007 a2008 a2008 a2009

Călin Burduşel

SUBIECTUL III
1 1 1
Fie şirul , ,...,
1.2 2.3  n  1 .n . Numim secvenţă a şirului un grup de termeni
consecutivi ai acestui şir.Fie p un număr prim. Determinaţi o secventă a şirului dat
1
astfel incât suma termenilor săi să fie .
p

22
 Călin Burduşel

SUBIECTUL IV
În triunghiul dreptunghic ABC ( m A  90  ) fie D  (BC) piciorul
înalţimii dinA, iar M intersecţia bisectoarei DAC cu bisectoarea ABC .
Paralela dusă prin M la BC intersectează AC in T. Demonstraţi că MT=
1
 BC  AB  .
2
Călin Burduşel

CLASA a VIII-a

SUBIECTUL I

a)Dacă x, y , z  R si a, b, c   0,   demonstraţi că x  y  z  
x  y  z
2 2 2 2

a b c a bc
b)Folosind eventual rezultatul de la a) demonstraţi că dacă a, b, c   0,   , astfel
incât
a b c
a 2  b 2  c 2  1 atunci     a  b  c  .
2

b c a
Călin Burduşel

SUBIECTUL II
n 1
Demonstraţi că dacă există n  N  astfel incât 1  x  x  ...  x 
2 2n
atunci
2n  1
n2
1  x  x 2  ...  x 2 n  2  .
2n  3

SUBIECTUL III
Numerele naturale impare consecutive sunt grupate in felul următor :
 1 ; 3,5 ; 7,9,11 ;  13,15,17,19 ;.... Gasiţi suma numerelor din a “n-a” grupa.

SUBIECTUL IV

23
 Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA, B ,C , D , iar M , N picioarele
perpendicularelor coborâte din D , ,respectiv B pe B , D.
a)Demonstraţi că patrulaterul BND, M este paralelogram.
1 ,
b)Demonstraţi că MN  B D dacă şi numai dacă CC  2  AB  BC  .
,2 2 2

3
Călin Burduşel

Probleme de clasă
Rebusuri matematice
Gizela Pascale
Completaţi următoarele rebusuri. Veţi găsi pe verticală numele unor matematicieni
celebri sau a unor teoreme celebre.
Clasa a IV-a
1.

1. Este egal cu 1000m.

2. Rezultatul adunării.
3. Dacă 10   2   5   x  y    700 , atunci x  y  ...
4. Se obţine când împărţirea nu este exactă.
5. Suma lungimilor laturilor unui dreptunghi.
6. Metodă de rezolvare a problemelor de aritmetică cu ajutorul desenelor.
7. Numărul care se scade.
8. Cinci prieteni Andrei, Bogdan, Cosmin, Dan, Eduard au plecat împreună
într-o excursie şi traseul a totalizat 5km. Câţi km a mers Andrei?
9. Ce este 11 pentru 10?
2
10. Mă gândesc la un număr. Îl măresc cu din 105. Rezultatul obţinut îl scad
3
din 2009, diferenţa o impart la 10 şi obţin 193. La ce număr m-am gândit?

IV.1
1    
2        

24
 3          
4        
5                  
6                    
7                
8              
9                
10        

Clasa a V-a
1.

1. Numărul care se împarte.

7
2. este o fracţie…
4
3. 1m este o unitate de… pentru lungime.
4. În calculul 2008  17  2008  9  2008  25 , 2008 este …comun.
5. Este Venn-Euler.
6. “Un număr este 5  are ultima cifră 0 sau 5” este un criteriu de…

V.1
1                    
2                        
3            
4            
5                
6                            

2.

1. Numărul de elemente al mulţimii 1, 2, 3, ..., 2009 se numeşte....

2. Ce este 3 2010 ?
3. Ce reprezintă „  ”?
4. Ce fel de fracţie este 7,48?
5. 1l este unitate de măsură pentru...
6. Numărul natural diferit de 0 şi 1 care are ca divizori doar pe 1 şi el însuşi.
7. 27,85555... este o fracţie zecimală periodică...
8. Ce este 3 la împărţirea lui 39 la 4?
9. Numărul din care se scade.

25
 V.2
1                
2            
3                      
4                
5                    
6        
7          
8        
9                

3.

1. 10 este o bază de...

2. Fracţia care nu se mai poate simplifica.
3. Mulţimea 1; 2 este...în mulţimea 1; 2; 3 .
4. Fracţii care au aceeaşi reprezentare.
5. Divizor al unui număr diferit de 1 şi de numărul însuşi.
6. Rezultatul înmulţirii.

V.3
1                  
2                        
3              
4                      
5              
6            

Clasa a VI-a

1.
1. Ce este elementul 0 la adunare.
2. 10 este pentru 2 un....
3. Raportul dintre numărul cazurilor favorabile şi numărul cazurilor posibile ale
unui eveniment.
4. Cum se numeşte un număr din mulţimea ..., - 3, - 2, - 1, 0, 1, 2, 3, ... .
5. Egalitatea a două rapoarte.

26
 VI.1
1            
2                
3                          
4            
5                  

2.

1. Are două capete;

2. Suma lungimilor laturilor unui triunghi;
3. Dreapta perpendiculară pe mijlocul unui segment;
4. Unghiurile ascuţite ale unui triunghi dreptunghic;
5. Triunghiul cu două laturi sau cu două unghiuri congruente;
6. Cea mai simplă figură geometrică;
7. Unghiuri cu aceeaşi măsură;
8. Triunghiul cu toate unghiurile ascuţite;
9. Latura care se opune unghiului drept într-un triunghi dreptunghic.

VI.2
1              
2                  
3                    
4                          
5              
6          
7                    
8                          
9                  

3.
1. Triunghi cu toate unghiurile congruente.
2. Dreapta care intersectează două drepte paralele.
3. Unghiuri formate de două drepte paralele tăiate de o secantă.
4. Axioma se mai numeşte a paralelelor.
5. Dreapta perpendiculară pe mijlocul unui segment.
6. Se desenează cu compasul.

27
 7. Două drepte distincte paralele cu a treia sunt ...între ele.

VI.3
1                      
2              
3                          
4            
5                    
6        
7                

Clasa a VII-a

1.
1. Patrulaterul cu două laturi paralele şi două laturi neparalele.
2. Se admite fără demonstraţie.
3. Semidreaptă situată în interiorul unui unghi, cu originea în vârful unghiului
şi care îl împarte în două unghiuri congruente.
4. Centrul care se află la intersecţia medianelor unui triunghi.
5. Triunghiul cu două unghiuri complementare.
6. Patrulaterul cu laturile opuse paralele.
7. Are aria R 2 .
8. În acest triunghi I=G=H=O, notaţiile fiind cele uzuale.

VII.1
1            
2            
3                    
4                
5                      
6                        
7        
8                      

2.
1. Dreaptă care intersectează un cerc în două puncte.
2. Patrulater cu patru axe de simetrie.
l2 3
3. Triunghi cu aria cu l latura sa.
4
4. Patrulater cu vârfurile situate pe un cerc.
5. Triunghiuri cu laturile proporţionale.

28
6. Dacă ar avea un unghi drept, ar fi dreptunghi.
7. Este patrulaterul având aria egală cu semiprodusul lungimilor diagonalelor.
8. Patrulater cu distanţa între două laturi constantă.

VII.2
1              
2            
3                      
4                        
5                
6                        
7                        
8            

3.

1. p%
2. Cum sunt termenii  3 x 2 y şi 4 x 2 y .
3. Două suprafeţe cu arii egale.
4. Linie importantă în triunghi.

VII.3
1                                
2                
3                      
4              

4.

1. Segment care uneşte un vârf al triunghiului cu un punct situat pe latura

opusă.

29
 2. Radical.
3. Trapezul cu o latură neparalelă înălţime.
4. A şi B mulţimi, A  B .
5. Raportul dintre lungimea catetei opuse şi lungimea ipotenuzei unui triunghi
dreptunghic.
6. Dacă ar avea un unghi drept ar fi pătrat.
7. Semidreaptă, patrulater, cerc.
8. Sinonim pentru axioma paralelelor, postulatul lui...

VII.4
1              
2                              
3                      
4                              
5          
6        
7                                
8            

5.

1. Lungimea ei este media geometrică între lungimea ipotenuzei şi lungimea

proiecţiei ei pe ipotenuză.
2. Teorema paralelelor... „Dacă mai multe drepte paralele determină pe o
secantă segmente congruente, atunci determină pe oricare altă secantă
segmente congruente.”
3. Cum este numărul 2  3 .
4. Poligonul convex cu laturile şi unghiurile congruente.
5. Două triunghiuri care au două unghiuri congruente şi laturile formate de
acestea proporţionale.
6.  a  b  2  a 2  2ab  b 2 este o formulă de calcul...

VII.5
1            
2                        
3                  
4              
5                

30
 6                    

Clasa a VIII-a
1.

1. Este de forma  a, b  cu a, b  R.
2. Poziţia a două plane dacă două drepte concurente dintr-un plan sunt paralele cu
două drepte concurente din celălalt plan.
3. Mulţimile Q şi R\Q.
4. Prisma, piramida, sfera.
5. Numărul 2 .
6.  pentru ecuaţia de gradul II.
7. Piramida triunghiulară cu toate muchiile congruente.
8. Rezolvă un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute.

VIII.1
1                                
2                
3                  
4                                  
5                  
6                        
7                                
8                                    

2.

1. Puncte care nu se află în acelaşi plan.

2. Eliminarea radicalilor de la numitor.
3. Piciorul perpendicularei dintr-un punct pe un plan este o proiecţie...
4. Drepte din acelaşi plan care nu se intersectează.
3 
5. Este de forma   ,5 sau  , 17  .
19 
6. Teorema celor trei....( se studiază în spaţiu)
7. Aria sa se expimă cu formula p  p  a  p  b  p  c  .
8. Unghi format de două plane.

31
 VIII.2
1                      
2                          
3                    
4                
5                
6                            
7                
8            

3.
1. Distanţa de la centrul cercului la o latură a poligonului regulat înscris în cerc.
2. Distanţa dintre bazele unui trapez.
3. Segmentul cu capetele pe un cerc.
4. Inversa mediei aritmetice a inverselor numerelor.
5. Triunghiuri cu câte două unghiuri respectiv congruente.
7 1
6. Numerele şi .
3 2 3 2
2 2
7. ip 2  c1  c 2 .
8. În acest patrulater se poate înscrie un cerc.
9. Con, cilindru, sferă.
10. Drepte paralele sau concurente.
11. Raportul dintre lungimea unui cerc şi  .
12. Formula  a  b  2  a 2  2ab  b 2 .
13. Suprafaţa laterală a unui con circular drept.
14. Rezultatul calculului 2   2  3   2 2  3      .
3 2 2
2 3  2 3

32
 VIII.3
1              
2                
3            
4                          
5                
6              
7                                    
8                                
9                            
10                  
11                
12                                
13                        
14      

Numere încrucişate
Gizela Pascale
Clasa a IV-a

Orizontal
a.  Un număr de două cifre care se împarte exact la 7 şi la 11.
 Număr care se împarte exact doar la 1 şi la el însuşi.
b.  Rezultatul calculului 7  2 :7:2.
 Diferenţa dintre (suma numerelor 475 şi 178) şi (diferenţa numerelor 475 şi
178).
c.  Număr impar de trei cifre distincte.
 Orice număr se împarte exact la acesta.
d.  Câtul dintre 91 şi 7.
 Este număr par.
e.  Cel mai mic număr natural nenul.
 Cel mai mare număr natural de trei cifre distincte.

Vertical
a.  Un număr de forma ababb cu suma cifrelor 17.
b.  Cifră impară.
 Un număr de forma xy cu y=x+1.
c.  Soluţia ecuaţiei x-21=12.

33
  Cea mai mare cifră.
d.  E de trei ori mai mare ca 25.
 E cu doi mai mic decât cel mai mic număr natural de trei cifre.
e.  Suma dintre 23456 şi 12731.

IV.
a b c d e
a          
b          
c          
d          
e          

Clasa a V-a

Orizontal
a.  Rezultatul calculului 2009  2006  2009  4  2010  2008 .
b.  Este număr par.
 Cea mai mare cifră.
c.  Cel mai mic număr prim de două cifre distincte.
 Pătrat perfect cuprins între 48 şi 50.
d.  n pentru care n şi n+1 sunt numere prime.
 c.m.m.m.c al numerelor 80 şi 45.
e.  Este cub perfect.

Vertical
a.  Număr de forma abba cu produsul cifrelor 4 şi b  a .
b.  1003 fără cifra miilor.
 rezultatul calculului 12009  0 2010 .
c.  Număr de două cifre consecutive cu suma cifrelor 3.
 Dacă din dublul său scădem jumătatea numărului obţinem ca rezultat
produsul primelor trei numere prime impare.
d.  Cel mai mic număr par.
 Admite descompunerea în produs de factori primi 2 2  3  5  7 .
e.  Numărul este divizibil simultan cu 9, 11 şi 100.

V.
a b c d e
a          
b          
c          
d          
e          

34
 Clasa a VI-a

Orizontal
a.  114 .
b.  Singurul număr prim şi par.
 Este soluţia ecuaţiei x  2910  2008.
c.  Cel mai mic număr natural de două cifre.
 Număr de trei cifre distincte.
d.  c.m.m.d.c. al numerelor 720 şi 168.
 Este cel mai mic număr natural nenul multiplu de 11 şi divizibil cu 5.
e.  Un număr de patru cifre având cifrele pare şi consecutive, iar cifra zecilor 6.
 Nu este nici pozitiv, nici negativ.
f.  Pătrat perfect divizibil cu 43.

Vertical
a.  Rezultatul calculului 2 3  3 2  7 2
 Este predecesorul lui 22.
b.  2 2
 Primele patru cifre pare consecutive.
c.  Este pătrat perfect şi cub perfect de două cifre.
 Triplul său e cu 2 mai mic ca 1400.
d.  Este un număr de forma abb cu b maxim şi suma cifrelor 22.
 Este multiplu de 7 cuprins între 78 şi 90.
e.  Are descompunerea în produs de factori primi de forma x   x  2    x  4 x  6 
 Este neutru la înmulţire.
f.  c.m.m.m.c. al numerelor 625 şi 70.

VI.
a b c d e f
a            
b            
c            
d            
e            
f            

Clasa a VII-a

35
Orizontal
a.  Este cub perfect.
 Dacă la dublul numărului se adună jumătatea sa iar suma obţinută se împarte
la 17, se obţine acelaşi rezultat ca atunci când din triplul său scădem 97.
b.  Este număr prim.
 Este pătrat perfect.
3x  6 5 x  3
c.  Este soluţia ecuaţiei   x  10.
2 9
d.  Pătrat perfect de trei cifre nenule cu cifra unităţilor egală cu cifra zecilor.
 2  4  2025
e.  Număr cu suma cifrelor 7.
 Fie triunghiul ABC şi punctul D   AB  , DE║BC, E   AC  . Dacă
PADE 3
 şi AD=27cm, AB=…cm.
PABC 5
Vertical
a.  Cubul numărului natural n pentru care 63   n  1 3 65 .
 Ipotenuza triunghiului dreptunghic cu catetele de 5cm, respectiv 12cm.
b.  x număr natural pentru care x 3  x 2  x  1  400 .
AB
 ABC este asemenea cu MNP,  3,5 şi AABC  1764cm 2 .
MN
AMNP  ...cm 2
c.  În baza 2 admite scrierea 101000100.
d.  Raportul dintre acest număr şi 5 este pătrat perfect şi cub perfect de două
cifre.
 Cateta alăturată unghiului de 60  într-un triunghi dreptunghic cu ipotenuza
de 8cm.
e.  Este număr par.
 Este egal cu produsul a două numere prime consecutive.

VII.
a b c d e
a          
b          
c          
d          
e          

Clasa a VIII-a

36
Orizontal
a.  f: R  R, f  x   2 x  1 .
1
  f 1  f  2  ...  f  50   ...
100
 Perimetrul unui triunghi echilateral cu aria 9 3cm 2 .
b.  Înălţimea tetraedrului regulat de muchie 2 6cm .
 Aria totală a paralelipipedului dreptunghic cu dimensiunile L, l, h egale cu
8cm, 7cm, 10cm.
c.  Are trei cifre identice.
d.  Aria triunghiului cu laturile de lungimi 21cm, 28cm, 35cm.
1
 Dacă E  x   x 2  4 x  3 atunci  2   E 1  E  2  E  3  ...  E  79  ...
2

x  5x  6  81 
1 5 6
e.  2009  2009  2009  ...
497 497 497

Vertical
a.  Are suma cifrelor 6.
 Suma a  b  c unde a, b, c  R şi  a  2 2  2b  6   c  17  2  0 .
b.  Muchia unui cub cu volumul 216cm 3 .
 Număr de trei cifre divizibil simultan cu 2, 3, 5, 13.
c.  Numărul are trei cifre identice şi îndeplineştecondiţia: dacă îi suprimăm cifra
unităţilor, numărul se micşorează de 10 ori.
d.  Aria rombului cu diagonalele de 12cm, respectiv 19cm.
 Cel mai mare pătrat perfect de o cifră.
e.  este de forma abcd cu ab  2  cd şi ab  cd  123.

VIII.
a b c d e
a          
b          
c          
d          
e          

 - Matematică distractivă

Matematica între joc şi raţionament

37
 „ Nu există nici-un domeniu al matematicii oricât de abstract ar fi el, care să nu se
dovedească cândva aplicabil la fenomenele lumii reale.”(N.I.Lobacevski)

1. Un arab, murind, lasă moştenire 17 cămile, care să fie împărţite precum

1 1 1
urmează: primul fiu din numărul cămilelor, al doilea şi ultimul . Cum să
2 3 9
o facă fără a tăia cămilele?

Gazeta matematică
Soluţie: Feciorii s-au adresat cadiului (judecător). Acesta a venit călare pe cămila sa.
1
A adăugat cămila sa la celelalte 17, făcând astfel 18 cămile. Apoi a dat din 18 ,
2
1
adică 9 cămile, primului fiu; din 18, adică 6 cămile, celui de-al doilea; în sfârşit
3
1
din 18 adică 2 cămile, celui de-al treilea. Rezultatul: 9  6  2  17 cămile.
9
Judecătorul a încălecat apoi pe cămila sa şi a plecat. Subtilitatea problemei provine
1 1 1 17
din aceea că    şi nu un întreg. Aşa că arabul îşi lăsase moştenire prin
2 3 9 18
17 1
testament din cămile şi nu hotărâse nimic pentru .
18 18

2. Murind, un tată lasă mai mulţi copii şi aceştia îşi împart moştenirea în felul
următor:
Primul primeşte 100 coroane plus o zecime din ceea ce rămâne.
Al doilea primeşte 200 coroane plus o zecime din ceea ce rămâne.
Al treilea primeşte 300 coroane plus o zecime din ceea ce rămâne.
Al patrulea primeşte 400 coroane plus o zecime din ceea ce rămâne şi aşa mai
departe.
La sfârşit se constată că averea a fost împărţită egal între toţi copiii. Să se afle cât de
mare era averea, câţi copii au fost şi cât a primit fiecare.
Euler

Soluţie: Dacă partea fiecărui copil este x iar întreaga avere este y, părţile copiilor
y  100
sunt: primul copil, x  100 
10
y  x  200
Al doilea copil, x  200 
10
y  2 x  300
Al treilea copil, x  300  şi aşa mai departe.Egalând două câte
10
două aceste ecuaţii, rezultă sistemul din care deducem: x=900, y=8100. Au fost deci
9 copii.

38
3. După o legendă se spune că Pitagora , fiind întrebat de către Policrate – tiranul
Siracuzei – câţi elevi are, a răspuns astfel: „ Jumătate din elevi studiază matematica,
un sfert muzica, a şaptea parte asistă în tăcere şi în plus, mai sunt încă trei eleve.”
Câţi elevi erau în total?

Soluţie:dacă x este numărul tuturor elevilor, se formează ecuaţia:

x x x
x    3 , cu soluţia 28.
2 4 7

4. Înmulţind numărul copiilor vecinului meu de apartament cu înălţimea blocului,

apoi cu anul naşterii mele şi cu vârsta mamei mele se obţine numărul 9443823.
Cunoscând acest rezultat, să se afle câţi copii are vecinul de apartament, înălţimea
blocului, anul în care m-am născut şi vârsta mamei mele.
Valentin Rădulescu
Soluţie: 9443823  3  17  23  83  97 . Produsul dintre 23 şi 83 este egal cu 1909, care
poate fi considerat ca an al naşterii. Rămân numerele 3, 17, 97, pe care, privindu-le
logic, le socotim astfel: 3 numărul copiilor vecinului, 17m înălţimea blocului, 97
vârsta mamei.

5. Un măgar şi un catâr încărcaţi cu saci urcă un deal. Măgarul se văita sub povara
grea. Observându-l, catârul îi spune: „De ce te vaiţi bătrâne? Dacă mi-ai da un sac
aş avea de două ori mai mulţi saci ca tine, iar dacă mi-ai lua un sac am avea povară
egală.” Câţi saci a dus fiecare?
OM. Harghita, 2008
Soluţie:dacă notăm cu x numărul de saci căraţi de măgar, catârul cară x  2 saci.
Mai ştim că x  3  2 x  1 , de unde x=5. Măgarul cară 5 saci, catârul 7.

6.Cineva cumpără porci, capre şi oi, în total 100 de capete, şi plăteşte 100 coroane.
1 1 1
Porcii îl costă 3 coroane bucata, caprele 1 coroane, iar oile coroane. Câte
2 3 2
are din fiecare?
Euler
Soluţie: x porci, y capre, z oi. Obţinem ecuaţiile:
x  y  z  100
1 1 1
3 x  1 y  z  100
2 3 2
Înlocuind z din prima ecuaţie în cea de-a doua, obţinem ecuaţia 18 x  5 y  300 (*)şi
de aici faptul că 5 y  6 50  3 x  ceea ce conduce la x  16 23 , iar din ecuaţia (*)
obţinem că y 6 şi x 5 . Soluţiile problemei sunt:  5,42,53 , 10, 24,66 , 15,6,79 .

7. Se presupune că într-o noapte senină de toamnă o bufniţă vânează (cu

aproximaţie): şoareci, plus alte şase rozătoare, popândăi şi încă alte şase rozătoare,

39
hârciogi, fără a mai socoti celelate şase rozătoare şi, în sfârşit, şobolani pitici, plus
alte şase rozătoare. Câte rozătoare din fiecare specie vânează această pasăre de
noapte?
Valentin Rădulescu
Soluţie: Numărul de rozătoare din fiecare specie este acelaşi (2); total 8 rozătoare.

8. Într-o dimineaţă, exact la răsăritul soarelui, un călugăr budist începu să urce un

munte înalt. Cărarea, foarte îngustă, mergea în spirală în jurul muntelui, urcând
către un templu care se găsea în vârf. Călugărul urca drumul cu diferite viteze,
oprindu-se de mai multe ori să se odihnească şi să mănânce din fructele uscate pe
care le adusese cu el. El ajunge la templu cu foarte puţin înainte de apusul soarelui.
După mai multe zile de post şi rugăciune, el porni înapoi pe acelaşi drum, plecând
o dată cu răsăritul soarelui, mergând cu viteze variate şi făcând multe pauze pe
parcurs. Desigur, viteza lui medie la coborâre era mai mare decât viteza medie la
urcare. Arătaţi că pe drum există un punct în care călugărul ajunge atât la urcare
cât şi la coborâre, în exact acelaşi moment al zilei.
Martin Gardner
Soluţie: Rezolvare dată de psihologul Ray Hyman de la Universitatea din Oregon:
Presupunem că urcuşul şi coborâşul este efectuat de două persoane, într-o aceeaşi zi
şi în aceleaşi condiţii. Ele trebuie să se întâlneacă într-un anumit punct, ceea ce
rezolvă problema.

9. Dacă înmulţim numărul 37 cu toţi multiplii lui 3 (până la 27, inclusiv) obţinem
următoarele rezultate interesante:
3  37  111
6  37  222
9  37  333
12  37  444
15  37  555
18  37  666
21  37  777
24  37  888
27  37  999
Mai departe, dacă adunăm cifrele acestor rezultate, obţinem din nou cifrele de
la care am pornit iniţial:
1  1  1  3; 2  2  2  6; ...;9  9  9  27.
Cum se explică aceste rezultate?
***

10. „ Îţi dau voie să culegi din pomul meu câte mere pofteşti”- îi spune cineva unui
copil. „Cu o condiţie însă: din merele pe care le vei culege, mie să-mi dai jumătate,
plus încă o jumătate de măr; din ce-ţi rămâne să-mi dai iarăşi jumătate plus o
jumătate de măr, pentru fiul meu; în sfârşit, din rest trebuie să-mi mai dai din nou
jumătate plus jumătate de măr, pentru fetiţa mea.” Copilul s-a suit în pom, a cules

40
mere, a respectat învoiala cu stăpânul pomului şi la urmă i-a rămas şi lui... un măr.
Câte mere a cules în total?
Valentin Rădulescu
Soluţie: 15 mere.

Curiozităţi matematice

Curiozităţi aritmetice ale numerelor

1  2  3  ...  10  55
1  2  3  ...  100  5050
1  2  3  ...  1000  500500
1  2  3  ...  10000  50005000
1  2  3  ...  100000  5000050000
.............................................................
(din 1  2  3  ...  10 k  500...500...0 cu câte de 2 ori k-1 de zero şi 2k cifre)

Identităţi surprinzătoare (date de A. Moessner)

a) 3 2  19 2  22 2  6 2  17 2  23 2
3 4  19 4  22 4  6 4  17 4  23 4
3 6  19 6  22 6  10 6  156  236
b) 9 2  625 2  1444 2  49 2  400 2  15212
9 625  1444  49  400  1521
c) 51  12  66  35  74  20
512  12 2  66 2  35 2  74 2  20 2

Ştiaţi că?

Arhimede (287-212 î.e.n.). Sunt cunoscute multe legende despre Arhimede. Ca şi

marii matematicieni de mai târziu (Newton în special), când Arhimede era
preocupat de o problemă de matematică, uita unde se află şi uita complet să
mănânce. Arhimede îşi desena figurile pe nisipul plajei, pe pământ bătut sau chiar
în cenuşă pusă pe o pardoseală ori pe propriul său corp, uns în prealabil cu
undelemn; pe corp trasa figurile cu ajutorul unghiei.
Într-o zi pe când făcea baie în apa mării şi-a dat seama că a descoperit
celebra sa lege din hidrostatică: un corp scufundat în apă suferă din partea acesteia
o presiune din toate părţile, care contrabalansează exact greutatea volumului de apă
dezlocuit. Când a descoperit acest lucru intuitiv, a strigat „Evrica!”. Regele Hieron
al Siracuzei dăduse unui bijutier o anumită cantitate de aur ca să-i facă o coroană.
Bijutierul făcuse coroana dar fiind necinstit înlocuise o parte din aur cu argint de
aceeaşi greutate ca şi greutatea de aur pe care o primise. Regele a bănuit falsificarea
şi i-a dat lui Arhimede să-i rezolve problema şi să-i spună cât aur şi cât argint are

41
coroana. Arhimede s-a chinuit mult s-o rezolve dar nu a reuşit până nu a descoperit
principiul de hidrostatică enunţat şi astfel pe baza unei experienţe şi a unor calcule
simple de algebră a rezolvat această problemă în care intervin densităţile aurului şi
ale argintului.
Arhimede, primul care a studiat şi stabilit legea pârghiilor, ar fi spus (ni s-a
transmis aceasta printr-un text doric): „Daţi-mi ceva pe care să pot sta (adică un
punct de sprijin) şi voi ridica Pământul”. Regele Hieron i-a cerut lui Arhimede o
aplicaţie mai palpabilă a acestei afirmaţii. Atunci Arhimede i-a arătat lui Hieron o
corabie pe care o trăgeau la mal, greu de tot, mulţi marinari şi i-a spus că o va trage
singur, mult mai simplu. Şi a făcut demonstraţia cu ajutorul macaralei, trăgând
singur şi uşor corabia la mal.

Euler (1707- 1783) matematician, astronom, fizician elveţian. Viaţa lui Euler
aureolată cu distinse şi binemeritate onoruri, dar şi umbrită de cumplite nenorociri
– constituie un exemplu minunat de muncă dedicată ştiinţei şi progresului omenirii.
A fost ales membru la opt academii; Laplace îl considera „învăţătorul nostru al
tuturora”, Gauss spunea „ Studiul lucrărilor lui Euler constituie cea mai bună
şcoală pentru cele mai variate domenii ale matematicii”, iar F. Arago afirma „Euler
calculează aşa cum oamenii respiră şi vulturii planează în văzduh”. Într-adevăr,
Euler a scris aproximativ 1200 de memorii - operele sale cuprinzând 80 de volume
mari fiind primul în lume ca productivitate ştiinţifică. Din cauza muncii excesive, la
28 de ani, Euler a suferit o congestie cerebrală, pierzându-şi ochiul drept; „Voi avea
mai puţine distracţii” a spus şi a continuat să muncească cu aceeaşi pasiune. La
vârsta de 59 de ani şi-a pierdut cu desăvârşire vederea, însă orbirea nu l-a
împiedicat să-şi continue activitatea, dictând rezultatele cercetărilor sale unui fiu.
Euler putea lucra oricum şi oriunde. Avea darul de a calcula mintal, fără a
comite greşeli nici la calculele laborioase. Era un matematician de o aleasă cultură:
cunoştea istoria popoarelor, ştia şi recita în întregime Eneida lui Vergiliu; a lucrat
mulţi ani la alcătuirea hărţii geografice a Rusiei, a publicat o lucrare asupra
muzicii.
În domeniul matematicii, aceeaşi impresionantă varietate: zeci de teoreme,
formule şi noţiuni poartă numele său: în geometrie – dreapta şi cercul care îi poartă
numele, redescoperirea formulei privind numărul feţelor, vârfurilor şi muchiilor
unui poliedru convex, etc. Euler are cercetări importante în mecanică, optică,
astronomie.

Euclid (330- 275 î.e.n.) matematician grec. Despre viaţa lui nu se cunosc decât
puţine informaţii, era o fire indulgentă şi extrem de modest. A avut parte de o glorie
statornică şi binemeritată adusă de însemnata sa operă Stihia, alcătuită din 13
capitole ( denumite „cărţi”)- cuprinzând bazele geometriei plane şi spaţiale şi ale
aritmeticii, ceea ce a constituit timp de două milenii, cartea de căpătâi după care s-a
predat matematica. A fost tradusă în circa 300 de limbi, având mai mult de 1000 de
ediţii tipărite, fiind astfel cea mai citită carte ştiinţifică din lume. Prima traducere
românescă, completă – sub titlul de Elemente a fost realizată de V. Marian
(1939/41).
Cuprinsul pe scurt, al elementelor lui Euclid este următorul:

42
Cartea I, 23 de definiţii, 48 de propoziţii despre punct, linie, triunghiuri,
perpendiculare, paralele, paralelograme, arii, teorema lui Pitagora şi reciproca ei ;
Cartea II, 2 definiţii şi 14 propoziţii , Cartea III despre cerc, Cartea IV despre figuri
înscrise şi circumscrise cercului, Cartea V despre teoria rapoartelor şi a
proporţiilor, Cartea VI despre aplicarea teoriei proporţiilor la planimetrie, cartea
VII despre numere, divizibilitate, Cartea VIII despre progresii geometrice, Cartea
IX despre teoria numerelor, Cartea X despre iraţionalitate, Cartea XI despre drepte
şi plane paralele, perpendiculare, despre unghiuri formate de drepte şi plane, despre
paralelipipede şi prisme, Cartea XII despre determinarea volumelor, Cartea XIII
despre cele cinci poliedre regulate şi construcţia sferei circumscrise.
Printre contribuţiile originale ale lui Euclid se consideră: iraţionalitatea lui 2 aşa
cum se procedează şi acum, teorema împărţirii cu rest, stabilirea teoremei catetei şi
a înălţimii unui triunghi dreptunghic, a reciprocii teoremei lui Pitagora, definirea
puterii unui punct faţă de cerc şi altele.
Strobaeus povesteşte următoarele despre Euclid: „Cineva care a început să studieze
geometria de la Euclid, după ce a învăţat întâia teoremă, l-a întrebat: <<Dar ce folos
voi avea eu învăţând aceste lucruri? Euclid îşi chemă sclavul şi-i zise: Dă-i acestuia
trei oboli, fiindcă el vrea să câştige din ceea ce învaţă>>”.

Heron ( Alexandria sec 1 î.e.n) – matematician şi enciclopedist grec a dus numeroase

contribuţii în geometrie, astronomie, fizică, tehnică. În lucrările sale de matematică
şi în comentariile la Elementele lui Euclid ( sec 3 î.e.n) sunt menţionate prima oară
formulele pentru aria triunghiului în funcţie de laturile lui ( care se datorează lui
Arhimede - A  p p  a  p  b  p  c  ), sau în funcţie de semiperimetrul
triunghiului şi raza cercului înscris S=rp , ca şi aceea în funcţie de laturi şi raza
abc
cercului circumscris S  ( despre care se crede că s-ar datora tot lui
4R
Arhimede); a stabilit formula pentru aria rombului ( semiprodusul lungimilor
diagonalelor), a determinat volumele corpurilor, a definit termeni utilizaţi în
geometrie ca de exemplu: definiţiile paralelogramului, trapezului, etc.

Pitagora ( 565 - 500 î.e.n) matematician şi filozof grec a înfiinţat o şcoală filozofică
ce reunea în rândurile ei peste 300 de „pitagoreni”. În această şcoală era întronată o
disciplină severă de viaţă şi de muncă; şcoala avea şi o emblemă: pentagonul stelat.
Pitagorenii au definit numerele pare şi impare, au studiat media aritmetică,
geometrică şi armonică, au descoperit iraţionalitatea – utilizând aşa numita teoremă
a lui Pitagora ( despre care unii istorici ai matematicii antice – au transmis legenda
că Pitagora, ca mulţumire pentru izbânda stabilirii acestei teoreme, a adus jertfă
zeilor o sută de bivoli). Pitagorenilor le era cunoscută existenţa celor cinci poliedre
regulate, iar în astronomie ideea că Pământul se află în mişcare în jurul unui „foc
central” apare, pentru prima dată în istoria gândirii umane, în cadrul acestei şcoli.
Pitagora nu a lăsat nimic scris, de aceea este greu să i se delimiteze concepţiile şi
contribuţiile ştiinţifice şi filozofice de ale discipolilor săi.
Pitogoreii au afirmat că „numărul este stăpânul universului”.

43
Thales ( 624- 546 î.e.n.) matematician, astronom şi filozof grec- a fost unul din cei
şapte înţelepţi ai antichităţii. Este primul matematician care a enunţat teoreme
însoţite de demonstraţii, ca: diametrul împarte cercul în două părţi egale, unghiul
înscris într-un semicerc este drept, suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este de
180  , unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente, egalitatea
triunghiurilor în cazul U.L.U (triunghiuri care au o latură şi unghiurile adiacente
egale), asemănarea triunghiurilor având unghiurile respectiv egale – în corelaţie cu
teorema care îi poartă numele. Ca astronom este primul care a firmat că Luna
primeşte lumină de la Soare şi a prezis celebra eclipsă de Soare din anul 585 î.e.n. de
pe 28 mai. Eclipsa a rămas celebră prin faptul că a pus capăt războaielor dintre
lidieni ( greci) şi mezi (perşi). Izbânda armatei lidienilor se datorează tot lui Thales,
întrucât el a sfătuit pe conducătorii acestora să lanseze atacul în ziua când eclipsa se
va produce. Atunci, oştile vrăjmaşe înspăimântate de acest fenomen ( de care nu
avuseseră cum să ia cunoştinţă) au părăsit în grabă câmpul de luptă.

Miron Nicolescu (Giurgiu, 14.08.1903 – Bucureşti, 30.06. 1975), matematician

român. A studiat la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala Normală Superioară din
Paris, luându-şi doctoratul la Sorbona. A fost membru al Academiei RSR şi din
1966 şi până la sfârşitul vieţii, preşedintele ei; a fost director al Institutului de
Matematică din Bucureşti, vicepreşedinte al Uniunii matematice internaţionale,
precum şi secretar general al Comisiei naţionale pentru UNESCO. Pentru meritele
sale deosebite de matematician – profesor şi om de ştiinţă i s-au decernat numeroase
titluri printre care „Laureat al Premiului de Stat”, „Om de ştiinţă emerit” şi
numeroase ordine şi medalii. A adus contribuţii valoroase în domeniul ecuaţiilor cu
derivate parţiale, în domeniul teoriei funcţiilor, a elaborat numeroase studii ce
însumează peste 120 de titluri.
Bibliografie:
1. Andonie, G. , Varia Mathematica, Editura Tineretului, Bucureşti, 1969.
2. Bobancu, V., Caleidoscop matematic, Editura Albatros, Bucureşti, 1979.

Unde este greşeala ?

Toate numerele sunt egale !!!

a)Din rezolvarea ecuaţiei:
2   x  1  3  3 x  2   x  1  3 x  3, adică 2   x  1  3   x  1 .
Suprimând factorii egali obţinem 2=3. Adunând succesiv pe 1 ambilor membri
obţinem 3=4 şi scăzând 1 obţinem 1=2, prin urmare 1=2=3=4=…

b)Considerăm egalităţile:
10  2 0  30  4 0  ... . Cum exponenţii sunt egali, aceste puteri egale vor avea şi
bazele egale, deci 1=2=3=4=…

44
 c)Considerăm egalităţile:
01  0 2  0 3  0 4  ... , de unde de asemenea: 1=2=3=4=…

0 0
d) Considerăm egalitatea evidentă  ; cum numărătorii sunt egali obţinem
1 2
faptul că şi numitorii sunt egali, deci 1=2, ceea ce conduce la 1=2=3=4=...,
adică toate numerele naturale sunt egale. Dar cine nu se îndoieşte de această
constatare?
Orice triunghi este isoscel !!!
Fie triunghiul ABC. Notăm cu P punctul de intersecţie dintre mediatoarea
laturii BC şi bisectoarea A , P  Int  ABC  şi cu E, respectiv F proiecţiile
punctului P pe laturile AB şi AC ale triunghiului ABC. Din congruenţa
triunghiurilor APE şi APF obţinem  AE    AF  (1) şi  PE    PF  , ceea ce
conduce la PEB  PFC de unde  BE    CF  (2). Din (1) şi (2) obţinem că
 AB    AC  , adică orice triunghi este isoscel!!!

Ghicitori matematice

1. Cineva se recomanda astfel: „ Sunt arab de origine. Mai am încă nouă fraţi. Dacă
mă despart de ei şi rămân singur, nu-mi mai face piele nici o para. Totuşi, dacă mă
alătur de fraţii mei, le sporesc puterea de zece ori.....” Cine este?
Răspuns: cifra 0

2. Când 4  5 nu fac 20?

Răspuns: Când numerele nu sunt scrise în sistemul de numeraţie cu baza 10

4. În ce bază de numeraţie 23, 32 şi 41 sunt pitagorice?

(Nicolae Negoescu)
Răspuns:În baza 6

Glume matematice

John E. Littlewood: „O glumă bună valorează mai mult decât o duzină de probleme
mediocre şi este, totodată, cea mai bună matematică. ”

Fiul: „ Sunt necăjit...am de găsit cel mai mic multiplu comun al numerelor...”
Tatăl: „Extraordinar!...de pe vremea mea, de când îl caută, tot nu l-au găsit?!”

45
 ***
Unui prieten care lua în derâdere pasiunea sa pentru probleme, Dorel i-a spus:
„Du-te acasă, schimbă între ele literele alfabetului de câte ori este posibil şi după
aceea vino să îmi arăţi rezultatul.” Prietenul a plecat zâmbind, dar nici până azi nu
s-a mai înapoiat. De ce?
***
La teza cu subiect unic, profesorul:
- Andrei, teza ta este foarte buna, dar este identică cu teza lui Sorin. Ce pot să cred?
-Că şi teza lui Sorin este foarte bună.

„Pentru copil, ca şi pentru un matematician, jocul este o treabă serioasă”, spunea

Grigore Moisil

Jocul 1
Cereţi unui coleg să scrie un număr format din două cifre şi să repete apoi
cifrele în aceeaşi ordine, ca să obţină un număr de patru cifre. Acest număr să-l
împartă la 101. Să fie fără grijă!
Spuneţi-i că împărţirea se face exact şi că va ajunge exact la numărul pe
care l-a scris iniţial. Procedeul nu dă greş niciodată!!!!

Jocul 2
Cereţi unui coleg să scrie un număr format din trei cifre şi să repete apoi
cifrele în aceeaşi ordine, ca să obţină un număr de şase cifre. Rugaţi-l apoi să
împartă acest număr la numărul ales iniţial. Nu-i aşa că va obţine 1001?

Anecdote despre matematicieni

Laplace (1749-1827)
 Laplace primeşte pe un guraliv care-i pălăvrăgeşte vrute şi nevrute cam o
jumătate de oră. În acest timp însă Laplace medita la lucrările sale. La un
moment dat palavragiul îi spune lui Laplace că îl părăseşte, ca să nu-l
plictisească. Dar Laplace îi răspunde: „Nicidecum; puteţi continua. N-am
auzit nimic din ceea ce aţi vorbit.”

Newton (1642-1727).
 Mergând odată călare, preocupat de probleme de matematici, la poalele unui
deal a descălecat; el a luat apoi calul de căpăstru ca un automat, gândindu-se
mereu la problemă. A urcat dealul pe jos, ţinând de căpăstrul calului. Mare
i-a fost surpriza când, ajuns în vârful dealului, a constatat că ţinea în mână
căpăstrul şi calul nu era nicăieri!!!
 Altă dată Newton, care era celibatar, a vrut să-şi fiarbă un ou fără să-şi
întrerupă lucrul. Îşi luă ceasul său de precizie ca să se uite la el şi să vadă
când au trecut cele trei minute pentru fierbere. Era însă preocupat mult de
tema pe care o trata. Când îşi aduse aminte de fierberea oului, mare i-a fost

46
 surpriza când a constatat că a pus ceasul la fiert, iar în mână ţinea oul ca să
citească minutele.
 Newton a invitat o dată pe un bun prieten al său la masă. Acesta vine la ora
fixată şi ca să nu-l deranjeze pe Newton de la lucru, se duce direct în
sufragerie, aşteptându-şi prietenul să vină la masă. Dar Newton nu mai ieşea
din biroul său de lucru. Atunci prietenul, răzbit de foame, se aşeză la masă,
pe care era un pui fript sub un clopot, mâncă o jumătate de pui şi plecă fără
să-l mai avertizeze pe Newton. Mult mai târziu l-a răzbit foamea şi pe
Newton. Savantul uitase complet de invitaţia făcută prietenului său. Newton
vine în sufragerie, vede că e lipsă o jumătate de pui şi-şi spune: „Uite ce
distrat sunt; am mâncat şi am uitat”. Şi se întoarce la lucru.
Thales
 Faima lui Thales ca astronom s-a păstrat de-a lungul veacurilor. Într-o
noapte,Thales se plimba privind spre stele şi absorbit de gânduri a căzut
într-o groapă. O bătrânică, văzându-l i s-a adresat atunci cu dojană: “ Cum
poţi să ştii ce se află în cer dacă nu ştii ce se află la picioarele tale?”

Bibliografie:
1. Andonie, G. , Varia Mathematica, Editura Tineretului, Bucureşti, 1969.
2. Bobancu, V., Caleidoscop matematic, Editura Albatros, Bucureşti, 1979.

47
  - Articole matematice

 - Probleme de concurs, probleme de clasă

 - Matematică distractivă

48