Sunteți pe pagina 1din 3

COMPORTAMENTUL DEVIANT AUTODISTRUCTIV

TOXICOMANII ŞI CONSUMUL DE DROGURI

Definiţii:
În vechile societăţi, drogurile au fost utilizate în scopuri ritualice şi medicale,aceste
practici constituind un factor de coeziune socială, un indiciu al priorităţii imperativelor de
socializare şi integrare. Treptat, uzul modern al drogurilor s-a înscris într-un proces de
desacralizare continuă şi de distanţare de miturile fondatoare (R.Girardi, 1982, J. Dugarin şi P.
Nominé, 1988). Consumul devine individual şi îşi pierde funcţia de regulator social, pentru a
devein o încercare disperată de regularizare intrapsihică.
Conform credinţelor populare, folosirea recreaţională a drogurilor nu ar fi dăunătoare dar,
în realitate, toate drogurile pot fi periculoase deoarece pot produce modificări fizice şi psihice
persoanei care le foloseşte (desigur, variabile în funcţie detipul de drog, de cantitatea consumată
şi durata consumului). Totuşi, nu orice consumator ajunge şi dependent sau sclav al drogului. De
regulă, persoanele echilibrate, lipsite de manifestări nevrotice sau conflicte cu mediul în care
trăiesc, chiar dacă au utilizat sau utilizează recreaţional droguri, nu devin automat şi dependente.

1). Etapele consumului, tipuri de consumatori şi factori de risc

Howard S. Beker (1955, p.36) nota că în dezvoltarea consumului de marijuana pot fi


identificate trei stadii:
1). Debutul în consum sau momentul în care persoana foloseşte pentru prima dată drogul;
2). Consumul ocazional,care este sporadic şi dependent defactorii situaţionali;
3). Consumul regulat , folosirea substanţei fiind o rutină zilnică.
- Consum experimental, apare la individual care este dornic să experimenteze o stare de
spirit nouă şi manifestă curiozitate faţă de efectele unuia sau mai multor droguri;
- Consum recreaţional, implică utilizarea voluntară a drogului, cel mai adesea, în cadru
unui anumit grup. Individul nu este dependent, el putând oricând să renunţe la consum;
- Consum circumstanţial,este generat de căutarea unor noi efecte, pentru a rezolva
responsabilităţile sau dificultăţile cu care individul se confruntă la un moment dat (de exemplu,
consumul de amfetamine pentru alungarea oboselii de către şoferii de cursălungă; cofeina în
cantitate mare este utilizată de către studenţi în sesiune etc.);
- Consum intensiv, este motivat de necesitatea menţinerii echilibrului psihic sau
anivelului de performanţă al unui individ confruntat în mod cronic cu situaţiile stresante, cu
probleme personale ce par a fi fără soluţie etc. Individul nu este încădependent, fiind şi/sau
considerându-se integrat în societate, în activitatea sa curentă,dar nici nu este total detaşat de
drog;
-Consumul compulsiv, este etapa în care se instalează dependenţa psihică şi fizică, în
care drogul – fiind utilizat frecvent – ajunge să domine întreaga raţiune de a fi a individului, care
ajunge să monopolizeze întreaga sa atenţie şi să anuleze celelalte obiective şi preocupări.

În ceea ce priveşte strict consumul de alcool, OMS (Organizația Mondiala a Sănătății) a


determinat următoarele praguri de risc:
- Consum punctual: mai mult de 4 pahare ocazional;
- Consum regulat la la bărbat : mai mult de 21 de pahare pe săptămână (3 pahare/zi în
medie);
- Consum regulat la femei: mai mult de 14 pahare pe săptămână (2pahare/zi în
medie).Analizând dependenţa de alcool, É. Peyron (2008, pp. 613-614) prezintă următoarele
tipuri de consum/consummator;
-Consum cu risc (consumator cu risc): este consumul superior pragurilor consumului
regulat, definite de OMS, în cazul persoanelor care nu prezintă încă probleme de natură
medicală, psihică sau socială, dar se pot confrunta cu ele pe termen scurt,mediu sau lung.
Categoria include şi consumurile egale sau inferioare pragurilor menţionate asociate unei situaţii
de risc şi sau unui risc individual (de ex., un subiectcu epilepsie);
-Consum nociv (consumator cu probleme):corespunde unei conduite de alcoolizare
caracterizate prin:
1. Existenţa a cel puţin o singură problemă medicală, psihică sau socială indusă de alcool, oricare
ar fi frecvenţa şi nivelul de consum şi
2. Absenţa dependenţei;
-Consum cu dependenţă (consumator dependent sau alcoolo-dependent): corespunde
unei conduite de alcoolizare caracterizate prin pierderea controlului asupra consumului. Acest tip
nu se defineşte prin raport cu un prag, cu o frecvenţă a consumului sau cu o problemă medicală
indusă, deşi este asociat acestora.Consumatorii din această categorie sunt subiecţii predilecţi ai
serviciilor de dezintoxicare sau al terapiei dependenţei alcoolice.

Factorii de risc ai abuzului de droguri sunt aceia care contribuie la iniţierea şi la


continuarea consumului de droguri. Intoleranţa biologică, impulsivitatea, vârsta scăzută a
debutului consumului, percepţia riscului scăzut al angajării în comportamente problematice,
mediul familial haotic, educaţia parentală ineficientă, lipsa ataşamentului faţă de părinţi, eşecul
şcolar, abilităţi reduse sociale şi de coping, agresivitate, influenţa negativă a grupului de prieteni
şi sărăcia – printre alţi factori – contribuie la dezvoltarea ulterioară a consumului de droguri
(Sussman şi Ames, 2008). Unii factori sunt pot fi mai puţin supuşi schimbării (de ex., cei
biologici), comparativ cu alţii (de ex., influenţa negativă a grupului de prieteni etc.)

Factorii protectivi sunt acele caracteristici care diminuează riscul abuzului de droguri şi
asigură dezvoltarea pozitivă a individului. Capacitatea de cooperare, competenţa socială,
ataşamentul faţă de părinţi, supravegherea sau controlul parental, prietenii nondevianţi,
valorizarea rezultatelor şcolare, coeziunea comunităţii restrânse (a familiei şi a vecinătăţii), lipsa
accesibilităţii drogurilor fac parte din categoria factorilor  protectivi (Sussman şi Ames, 2001).

3). Teorii explicative


Teoria personalităţii deficienţe (D.P. Ausubel, 1980). Pentru autorul acestei teorii,
drogurile au o valoare moderatoare ridicată pentru anumite trăsături de personalitate ale
individului.
Efectul principal este euforia, care asigura ajustarea în maremasura a personalităţii
inadaptate.
Teoria controlului cognitiv-afectiv şi farmacologic al consumului de droguri(Gold şi
Coglan, 1976). Teoria subliniază interacţiunea dintre stilul cognitiv al individului,experienţa
subiectivă a consumului de drog şi efectul farmacologic al drogului. Stilul cognitiv al
consumatorului de drog este considerat elementul central aldeplasării de la experimentarea
drogului la dependenţa de acesta.
Teoria „proastelor obiceiuri” (D.W. Goodwin, 1979). Prin „proastele
obiceiuri”Goodwin are în vedere conduitele repetitive, dăunătoare şi semireflexive, care apar ca
urmare a condiţionării clasice la anumiţi indivizi „susceptibili” de a deveni dependenţi.Cu privire
la droguri, susceptibilitate poate fi specifică sau nespecifică (de ex., unii indivizi sunt susceptibili
să folosească doar o categorie de droguri, alţii diverse categorii). Susceptibilitatea dependenţei
poate fi moştenită (genetic determinată), dobândită (psihosocială) sau ambele. Teoria se referă
prin excelenţă la alcoolism.