Hemoptizia

Hemoptizia reprezintă hemoragia survenită în căile respiratorii, care este eliminată prin tuse şi
expectoraţie pe gură. Sângele eliminat în cantităţi variabile de la sputa colorată în roşu, până la
vărsătură sanguină în cantitate mare ce pune în pericol viaţa pacientului, provine din vasele
căilor respiratorii sau ale alveolelor şi în cazuri foarte rare din vasele organelor vecine, care s-au
revărsat brusc în căile respiratorii.

Cauzele şi mecanismele hemoptiziei sunt multiple şi diverse:

-vas de sânge spart într-o zonă de ţesut distrus, frecvent întâlnită în tuberculoză, supuraţii
bronhice pulmonare, infarct pulmonar, cangrenă pulmonară, neoplasm pulmonar

-inflamaţii acute şi cronice ale traheei şi bronhiilor, de exemplu traheo-bronşita hemoragică,

bronşita cronică

- creşterea presiunii sanguine într-o afecţiune cardiacă

-existenţa unui factor mecanic care comprimă un vas rezultând stază sanguină ce determină
creşterea presiunii sângelui cu ruperea vasului, ca în cazul unei tumori expansive, boli parazitare,
ex: chist hidatic rupt

-prezenţa unui corp străin în bronhii sau trahee

-afecţiuni cardio-vasculare ca stenoza mitrală, anevrismul aortic, flebitele

-boli infecto-contagioase cum ar fi febra tifoidă, varicela, tifosul exantematic

-intoxicaţii acute cu fosfor sau arsenic

- traumatisme toracice cu fracturi de coaste, rupturi ale pleurei şi parenchimului pulmonar prin
glonţ şi armă albă

De menţionat este că existenţa hemoptiziilor în care deşi cantitatea de sânge eliminată este
relativ mică pacientul decedează prin asfixie, deoarece sângele a invadat tot arborele bronho-
alveolar.

Eliminarea sângelui este brutală, de obicei precedată de prodroame: senzatie de căldură retro-
stemală, gust sărat uşor metalic, jenă laringiană urmată de tuse, disconfort respirator însoţit de
stare anxioasă .

Hemoptiziile minore se caracterizează prin eliminare de spută striată cu sânge sau franc
sanguinolentă, vâscos aderentă de vas (suspiciune de tuberculoză) .
 În hemoptiziile mijlocii pacientul elimină în timpul crizei de tuse între 100-300 ml sânge aerat,
spumos, având o culoare de roşu viu .

În cazul hemoragiilor masive cantitatea de sânge eliminat poate fi 500-1000 ml, iar debutul este
brutal, brusc, dramatic .

Pacientul poate repeta hemoptizia în cursul aceleiaşi zile sau în cursul zilelor următoare, sputa
prezentând cheaguri de sânge negricios .

Pacientul în cursul unei hemoptizii sau după oprirea acesteia prezintă următoarele semne şi
simptome:

- paloarea mucoaselor şi tegumentelor, extremităţi reci cu transpiraţii

- puls tahicardie neregulat, hipotensiune arterială. dispnee

-stare lipotimică, oboseală accentuată

Hemoptizia severă şi masivă din anumite afecţiuni ca: tuberculoză pulmonară sau dilataţia
bronşică are caracter fulgerător, fără prodroame, cu eliminare de sânge în cantitate mare,
pacientul decedând prin asfixie sau colaps.

Examenele complementare ce trebuie efectuate în cazul unei hemoptizii sunt:

- radiografie pulmonară, angiografie pulmonară, tomografie computerizată toracică

-gazometrie sanguină, hemoleucogramă cu numărătoarea trombocitelor, timp Quick, timp

Howell

- determinarea grupei sanguine şi Rh-ul pacientului, pentru eventualitatea transfuziei de sânge.

Hemoptizia şi caracteristicile acesteia trebuie diferenţiată de.asistenta medicală cu ajutorul

datelor de anamneză şi diagnostic diferenţial.

Anamneză cuprinde datele despre debutul, factorul determinant sau predispozant și antecedentele
patologice personale cunoscute de pacient (ca: tuberculoză pulmonară, bronşite acute severe,
traumatisme, bronşite cronice, abces pulmonar, pneumonii, cauze vasculare etc), deficienţe de
coagulare, antecedente medicamentoase (acid acetil-salicilic, trombostop) , investigaţii efectuate
în ziua precedentă ca de exemplu: bronhoscopie, puncţie trans-toracică.

Diagnostic diferenţial:

• sângele eliminat pe gură poate proveni şi din alte organe: faringe, cavitate bucală, esofag,
stomac
• la examenul cavităţii bucale în cazul stomatoragiilor se pot constata leziuni bucale ulcerate,
afte, iar sângele amestecat cu salivă este puţin aerat şi se elimină fără tuse

• hemoragiile faringiene sunt cauzate de leziuni faringiene sau dilataţii varicoase sângerânde la
baza limbii şi epiglotei

• atunci când sângele provine de la nivelul rino-faringian se numeşte epistaxis, iar când provine
de la nivelul gingiilor se numeşte gingivoragie

• sângele provenit de la nivelul stomacului, fluid sau în cheaguri, roşu sau negru, neaerat şi
posibil amestecat cu resturi alimentare se numeşte hematemeză, „zaţ de cafea"

Conduita terapeutică în primele 12 ore:

• anunţăm şi solicităm de urgenţă medicul

• asigurăm repaus total la pat al pacientului şi îl poziţionăm semişezând pe partea leziunii

• liniştim şi calmăm pacientul, inlăturăm anturajul agitat şi zgomotos

• asigurăm toaleta bucală a pacientului şi îndepărtăm cheagurile din gură pentru a preveni
obstrucţia bronşică

• educăm pacientul de a se abţine de la tuşit şi să inspire lent, profund

• educăm pacientul pentru a nu consuma alimente şi lichide aproximativ 24 h

• îi asigurăm şi administrăm bucăţi de gheaţă, apă cu sare - 1 linguriţă la un pahar

• asigurăm condiţii de semiobscuritate cu evitarea stimulilor zgomotoşi

• prevenim asfixia prin sângerare abundentă, efectuând manopere de aspiraţie

• educăm pacientul pentru a-şi păstra imobilitatea cât mai mult timp posibil

• efectuăm inspecţia tegumentelor şi asigurăm toaleta pentru transpiraţie

• în caz de dispnee asigurăm pacientului oxigen prin intermediul sondei nazale

• la recomandarea medicului efectuăm abord venos pentru transfuzie

• supraveghem şi controlăm funcţiile vitale ale pacientului

• administrăm tratamentul prescris: hemostatice. sedative şi întrerupem medicala cu efect de

sângerare (acid acetilsalicilic, heparină)

• la apariţia semnelor de gravitate pacientul este transferat in serviciul de terapie intensivă

• asigurăm tratamentul simptomatic şi de reechilibrare prescris

• asigurăm toate manevrele de colaborare medic-asistentă medicală, în cazul tratamentului

chirurgical cu scopul realizării hemostazei

• efectuăm recoltarea probelor de laborator (timp Quick, coeficient de protrombină,

hemoleucogramă)

• supraveghem permanent pacientul şi comunicăm medicului orice schimbare survenită.

! În cazul hemoptiziilor pot apărea diverse complicații precum : este interzis transportul
pacientului cu hemoptizie prin manevre brutale, fiind de preferat ca acordarea primului ajutor să
se facă la locul unde a avut loc hemoptizia ,lipsa de supraveghere a pacientului de către asistenta
medicală pentru evaluarea funcţiilor vitale (puls, TA, respiraţie) și evaluarea cantităţii de sânge
eliminat, culoare, (care poate indica localizarea sursei de sângerare) şi consistenţa sângelui
eliminat , obstrucţie bronşică prin lipsa toaletei de eliminare a cheagurilor ,neglijarea inspectării
conjunctivelor şi a patului unghial pentru sindromul anemic , asfixia pacientului prin sângerare
abundentă în lipsa vărsăturilor de prevenire , accentuarea hemoptiziei prin administrarea de
anticoagulante (acid acetilsalicilic) de către asistenta medicală cu cunoştinţe şi pregătire profe-
sională deficitară .

Spitalizarea este obligatorie chiar în lipsa semnelor de gravitate, deoarece evoluţia unei
hemoptizii este variabilă, de la a nu necesita tratament până la insuficienţă respiratorie acută,
stare de şoc şi infecţii supraadăugate.