Balti

2020

Referat
Fericirea

Realizat:Botnaru Vasile
TAC-317
Fericire
Fericirea este o stare mentală de bine, fiind caracterizată de emoții
pozitive sau plăcute, de la mulțumire la bucurie intensă. Diferite abordări
biologice, psihologice, religioase și filozofice s-au străduit să definească
fericirea și să identifice sursele sale.
Diverse grupuri de cercetare, inclusiv psihologia pozitivă, au făcut eforturi
pentru a aplica o metodă științifică de a răspunde la întrebări despre ceea
ce este „fericirea” și cum am putea-o atinge.
Filozofii și gânditorii religioși de multe ori definesc fericirea în termeni de a
trăi o viață bună sau înfloritoare, mai degrabă decât pur și simplu ca o
emoție. Fericirea socratică este viața în conformitate cu etica și nu e
neapărat însoțită de emoții pozitive.
Fericirea este „starea de mulțumire sufletească intensă și deplină”.[1] Fiind o
stare sufletească profundă are și o arie de exprimare extinsă.

 Fericirea este iluzia aceea care te face să vrei să trăiești.

 Fericirea este atunci cînd privești în jurul tău zîmbind, după o discuție
despre spiritualitate și realizezi cît de ușor este să fii fericit.
 Fericirea este „asta“, „asta“ însemnând locul `n care ești, oamenii de
care ești înconjurat, înseamnă ca te iubești pentru ceea ce ești și ce
faci. Fericirea înseamnă că nu îți dorești să fii în altă parte cu alți
oameni și că ești mulțumit de ceea ce ți se întâmplă în prezent.
 Fericirea e atunci cînd mintea se golește, orice ar fi în imediata
apropiere dispare, dar, totodată, ai o senzație de plenitudine caldă,
aproape dureroasă, de pierdere de sine, dar, în același timp, de
atotcuprindere, cum se întîmplă, de exemplu, cînd îți ții prima dată
copilul în brațe.
 Fericirea este „uniunea cu sufletul și absența minții“.
 Fericirea este uitarea nefericirii între propriile cochilii de sinceritate.