Sunteți pe pagina 1din 4

Valori stilistice ale modurilor și timpurilor verbale

I. Modul indicativ

1.Prezentul 1.Prezentul narativ Ex.: Exploziile se succed organizat.


exemplu: - propune o perspectivă sincronă, în Unele le aud la câțiva pași, altele în
eu alerg care timpul narării și timpul mine. (Camil Petrescu)
tu alergi evenimentelor narate se suprapun; Ex.: Omul se scoală, trezește copiii,
el/ea aleargă - acțiunea este dinamizată, iar cititorul înhamă caii și umblă de acolo până
noi alergăm are sentimentul participării directe la colo prin curte. (M. Preda)
voi alergați evenimentele istorisite; Ex.: El zboară, gând purtat de dor/
ei/ele aleargă - se creează impresia că evenimentele Pân′piere totul, totul. (M. Eminescu)
sunt relatate pe măsură ce acestea se
desfășoară
2.Prezentul istoric/ dramatic Ex.: Mihai se grăbește, trece
- plasează evenimente trecute în Dunărea, își îndeamnă oștile (…)
prezentul naratorului și al cititorului Dar Hassan-Pașa fugea
- figura și faptele eroului sunt aduse în înspăimântat. (N. Bălcescu)
lumina prezentului, în timp ce Ex.: Mircea însuși mână-n luptă
adversarii și faptele lor sunt împinse în vijelia-ngrozitoare (M. Eminescu)
penumbra trecutului
3.Prezentul etern/ atemporal Ex.: - Ce mi-i vremea, când de
- evidențiază eternitatea unor entități veacuri/ Stele-mi scânteie pe lacuri
precum: Natura, Divinitatea, Creația, (M. Eminescu)
Arta, Iubirea, Libertatea etc. Ex.: Numai poetul,/ Ca păsări ce
zboară/ Deasupra valurilor,/ Trece
peste nemărginirea timpului (M. E.)
4. Prezentul gnomic Ex.: Psihologia arată că au o
- conferă enunțurilor un grad ridicat de tendință de stabilizare stările
generalitate; sufletești repetate și că, menținute cu
- este specific proverbelor, zicătorilor, voință, duc la o adevărată nevroză.
maximelor, aforismelor, meditațiilro (C. Petrescu)
filozofice, cugetărilor diverse asupra Ex.: Vreme trece, vreme vine,/
condiției umane, asupra raportului om- Toate-s vechi și nouă toate. (M.
lume, creație-creator etc. Eminescu)
5. Prezentul liric Ex.: Ochii mei nălțam visători la
- realizează un decupaj în fluxul steaua / Singurătății. / Când deodată
temporal continuu, exprimând tu răsăriși în cale-mi,/ (…) Jalnic
intensitatea trăirii într-o durată ard de viu chinuit ca Nessus,/ Ori ca
concentrată; Hercul înveninat de haina-i;/ Focul
- accentuează opoziția între meu a-l stinge nu pot cu toate/ Apele
perspectivele temporale, valorificând mării. (M. Eminescu)
prezentul, în contrast cu trecutul sau
cu viitorul
6. Prezentul evocativ Ex.: De-atunci negura neagră se
- are o valoare durativă, propunând desface în fâșii/ De-atunci răsare
deschiderea trecutului spre prezentul lumea, lună, soare și stihii. (M.E.)
narării Ex.: De-atâtea nopți aud plouând (G.
Bacovia)
1
Ex.: Unul se zbate de mic, învață, își
umple plămânul de oftică și altuia îi
pică moștenirea de-a gata. (G.
Călinescu)
7. Prezentul anticipativ Ex.: Aștept să-mi apună ziua/ și
- impune o perspectivă orientată spre zarea mea pleoapa să-și închidă,/
viitor; mi-aștept amurgul, noaptea și
- exprimă certitudinea naratorului/ a durerea. (L. Blaga)
eului liric în ceea ce privește
înfăptuirea evenimentelor
8. Prezentul iterativ Ex.: Decor de negru funerar…/ În
- subliniază caracterul repetabil al unor parc ninsoarea cade iar… (G.
acțiuni Bacovia)
Ex.: Într-un calcul fără capăt tot
socoate și socoate. (M. Eminescu)
2.Imperfectul 1.Imperfectul narativ/ evocativ Ex.: Boierii (…), fără arme, cădeau
exemplu: - exprimă o acțiune începută, dar făr-a se mai împotrivi. Cei mai
eu alergam neterminată, o acțiune care se bătrâni mureau făcându-și cruce. (C.
tu alergai continuă; asistăm astfel la dilatarea Negruzzi)
el/ea alerga timpului;
noi alergam 2.Imperfectul descriptiv Ex.: În această obscuritate, strada
voi alergați - actualizează în imagini plastice o avea un aspect bizar. Nicio casă nu
ei/ele alergau realitate trecută, situând-o într-o durată era prea înaltă și aproape niciuna
nedeterminată nu avea cat superior. (N. Stănescu)
3.Imperfectul oniric Ex.: Se făcea că era neapărat
- situează lumea narată într-un timp necesar s-ajungem pe muntele
imaginar, în vis; Ararat. (L. Dimov)
- evenimentele, stările și trăirile eului
liric au caracter ireal
4.Imperfectul anticipativ Ex.: Tu erai piatra, tu erai norul,/ tu
- realizează trecerea de la real la ireal erai vulturul, tu erai ora. (N.
Stănescu)
3.Perfectul simplu 1.Perfectul simplu narativ Ex.: Se aplecă, luă în mâini un
exemplu: - situează evenimentele într-un trecut bulgăre și-l sfărâmă între degete cu
eu alergai recent, apropiat de timpul vorbirii; o plăcere înfricoșată. (L. Rebreanu)
tu alergași - subliniază derularea rapidă a Ex.: Moromete se așeză pe piatra
eu/ea alergă evenimentelor albă de hotar și își luă capul în
noi alergarăm mâini. (M. Preda)
voi alergarăți 2. Perfectul simplu descriptiv Ex.: Deodată se făcu rece și începu
ei/ele alergară - conferă descrierii ritm rapid; să bată vântul. Ploaia începu să
- conferă vivacitate imaginilor cază în stropi mari. (I. Slavici)
descriptive
4.Perfectul - plasează evenimentele într-un trecut Ex.: Iubirea pământului l-a stăpânit
compus îndepărtat; de mic copil. (L. Rebreanu)
exemplu: - are rol de narare a unor evenimente Ex.: În noaptea asta, cătră zori, a
eu am alergat trecute; avut cel dintâi semn, în vis, care a
tu ai alergat - delimitează planul naratorului de cel împuns-o în inimă și a tulburat-o și
el/ea a alergat al personajelor; mai mult. (M. Sadoveanu)
noi am alergat - situat la finalul textului, poate avea Ex.: Am râs. Am vorbit. Am plătit. /
voi ați alergat un rol rezumativ sau concluziv Pe cer răsăreau stelele de jucărie.
ei/ele au alergat (A. Mușina)

2
5.Mai-mult- ca- 1.Mai-mult-ca-perfectul încadrării Ex.: Iacov Eraclid, poreclit
perfectul - realizează diferența dintre un trecut Despotul, perise ucis de buzduganul
exemplu: îndepărtat și timpul povestirii și al lui Ștefan Tomșa. (C. Negruzzi)
eu alergasem receptării
tu alergaseși
2.Mai-mult-ca-perfectul narativ Ex.: Familia Moromete se întorsese
el/ea alergase
- prezintă derularea evenimentelor mai devreme de la câmp. Cât
noi alergaserăm
trecute; ajunseseră acasă, Paraschiv (…) se
voi alergaserăți
- întrerupe seria evenimentelor pentru dăduse jos din căruță, lăsase pe alții
ei/ele alergaseră
a introduce un enunț/ o secvență sp deshame și să dea jos uneltele, iar
retrospectivă el se întinsese pe prispă. (M. Preda)
6.Viitorul - proiectează evenimente în viitor; Ex.: Când astă negură de turci va
exemplu: - creează o perspectivă vizionară, un prăda și va pustii țara, pe ce vei
eu voi alerga plan al dorinței sau al anticipării domni măria-ta? (C. Negruzzi)
tu vei alerga profetice, al presimțirilor neliniștite Ex.: Patru evanghelii scrie-vom
el/ea va alerga despre căderea frunzei în toamnă.
noi vom alerga (N. Stănescu)
voi veți alerga
ei/ele vor alerga

II. Modul conjunctiv

Prezent Perfect - exprimă acțiuni plasate în Ex.: Moromete îi spuse,


eu să alerg eu să fi alergat viitor, posibile, probabile; nu fără multă vorbă, că s-a
tu să alergi tu să fi alergat avem certitudinea că ele se terminat și cu istoria lui
el/ea să alerge el/ea să fi alrgat vor realiza; cu studiile, să stea acasă
noi să așergăm noi să fi alergat - accentuează anumite trăiri și să pună mâna pe sapă.
voi să alergați voi să fi alergat ale naratorului/ eului liric: (M. Preda)
ei/ele să alerge ei/ele să fi alergat incertitudinea, ezitarea, Ex.: …dați-mi voie: ori să
aproximația, dorința. se revizuiască, primesc!
protestul, indignarea etc. Dar să nu se schimbe
nimic. (I. L. Caragiale)

III. Modul condițional-optativ

Prezent Perfect - exprimă acțiuni posibile, Ex.: Aș fi putut să spun și


eu aș alerga eu aș fi alergat realizabile sau irealizabile; eu un cuvânt. (M. Vișniec)
tu ai alerga tu ai fi alergat - poate exprima condiția, Ex.: Din contră, doamnă,
el/ea ar alerga el/ea ar fi alergat dorința sau subliniază faptul aș dori, te-aș ruga să fii
noi am alerga noi am fi alergat că acțiunea verbului este bună a-mi acorda o
voi ați alerga voi ați fi alergat posibilă, realizabilă; prelungire de termen. (N.
ei/ele ar alerga ei/ele ar fi alergat - poate sublinia uimirea, Stănescu)
indignarea sau amenințarea,
rugămintea etc.

IV. Modul imperativ

Aleargă! - are rol de teatralizare și rol de Ex.: Nu mai vorbi, nu râde, nu te gândi,
Alergați! dinamizare a discursului nu plânge,/ Nu mai visa zadarnic, e prea
personajelor; târziu acum! (I Pillat)
- exprimă un ordin, o poruncă, un
îndemn, o rugăminte etc.

3
V. Modul infinitiv

a alerga - numește, în chip general, abstract, Ex.: Războiul dădu lui Felix, peste câțiva
acțiunea, procesul sau starea ani, prilejul de a se afirma încă de tânăr.
(G. Călinescu)

VI. Modul gerunziu

alergând - exprimă o acțiune începută și Ex.: Măicuță bătrână/ Cu brâul de lână,/


neîncheiată, o acțiune în desfășurare; Din ochi lăcrimând,/ Pe câmpi
- creează imagini dinamice; alergând,/ Pe toți întrebând (…)
- poate avea valoare stilistică de (Miorița)
epitet Ex.: Ruxanda ieși tremurândă și
galbănă,răzemându-se de părete. (C.
Negruzzi)

VII. Modul participiu

alergat -prezintă o acțiune încheiată sau Ex.: Casa lui moș Costache era leproasă,
alergată rezultatul acesteia; înnegrită. (G. Călinescu)
alergați -când are valoare adjectivală poate Ex.: Umanitatea înfometată, iradiată,
alergate contribui la construirea epitetului/ a atomizată,/e prea ocupată. (M. Ursachi)
metaforei etc.

VIII. Modul supin

de alergat -exprimă în chip general, abstract, Ex.: Iar Manea ofta/ Și se apuca/ Zidul
pentru alergat acțiunea, procesul sau starea văzute de zidit,/ Visul de-mplinit. (Monastirea
ca probabilitate; Argeșului)
-poate intra în alcătuirea metaforei, a
epitetului etc.