Sunteți pe pagina 1din 4

1. […] Din ce loc ar trebui să-și înceapă căutarea?

 
Răspunsul la această întrebare, cel puțin așa le spuneau inimile lor, era acela de a-și
începe căutarea în pădure. […] Ideea aventurii prinsese rădăcini atât de adânci, în mințile lor,
încât se strecura până și în visele lor […]. 
Maia și Mati au urcat de-a lungul malului râului […]. Pe măsură ce urcau muntele, pădurea
devenea din ce în ce mai deasă. Din când în când împingeau în lături ramuri și rugi sau plante
agățătoare, pentru a-și croi drum înainte. 
Uneori aveau impresia că nu erau singuri în pădure, că mai era acolo cineva, sau ceva,
vast și mare și întunecat, ceva ce respira adânc și tăcut sub tălpile lor. Însă oriunde se uitau nu
vedeau decât plante de culoare verde, care de aproape deveneau din ce în ce mai negre. Și,
indiferent cât de mult s-ar fi străduit să-și ascută auzul, nu reușeau să deslușească decât
șoapta vântului trecând prin coroanele copacilor, clipocitul apelor râului, lovindu-se de pietre și
trosnetul frunzelor și al crengilor uscate rupându-se sub tălpile lor. 
Din când în când, încâlceala de plante devenea atât de deasă, încât își puteau continua
drumul doar aplecându-se și târându-se pe genunchi. Uneori treceau prin dreptul gurii deschise
a câte unei peșteri, însă dacă priveau înăuntru nu vedeau decât o beznă neagră ghemuită
acolo, expirând către ei mirosuri vechi de praf și mucegai dens. 
Și iată că dintr-una dintre aceste peșteri le-a ieșit deodată în întâmpinare un miros
delicat de lemn ars îndulcind aerul de afară. Preț de o clipă, amândoi au rămas locului ca
împietriți, iar după încă o clipă, Mati i-a spus Maiei în șoaptă: „Hai s-o tulim repede de-aici, până
nu ne descoperă cineva”.

( Amos Oz, Deodată în adâncul pădurii. O poveste, traducere de Ioana Petridean)

Clasa 1: Deicticele și anaforele. cel puțin așa le Maia și Mati este


Referențială/anaforică   Sensul unui cuvânt sau spuneau inimile referentul pentru
al unei fraze este dedus lor ... Maia și lor
dintr-un un element Mati au urcat
anterior/posterior sau de-a lungul
constituent din text malului râului 
(explicit sau dedus). Ele
se realizează numai în
interiorul textului 

Clasa 2: A rolurilor O relaţie semantică Maia și Mati au Experimentatorii –


tematice  abstractă, stabilită între urcat de-a Maia și Mati
predicatul propoziţiei, lungul malului Acțiunea are loc
unul dintre râului Pe pe malul unui râu,
complementele sale, măsură ce sensul deplasării
prezentate în urcau muntele, fiind spre izvor,
caracteristicile lor pădurea spre centrul
morfologice (cazuri): de devenea din ce pădurii 
exemplu: agent în ce mai
experimentator, deasă. 
destinatar, obiect,
locație, timp. 
Clasa 3: A Inferența se bazează Uneori aveau Curajul pe care îl
antecedentelor cauzale este pe un lanț cauzal impresia că nu aveau inițial
(Causal antecedent)  (pod) între acțiunea erau singuri în începe să dispară
explicită curentă, un pădure, că mai pe măsură ce se
eveniment sau o stare și era acolo adâncesc în
contextul anterior cineva, sau pădure.
pasajului în care se ceva, vast și
regăsește.  mare și
întunecat, ceva
ce respira
adânc și tăcut
sub tălpile lor  

Clasa 4: A scopului Inferența reprezintă Din ce loc ar


superior    scopul care motivează trebui să-și
intenționat agentul înceapă
acțiunii. căutarea?
Ideea aventurii
prinsese
rădăcini atât de
adânci.

Clasa 5: Tematică  Aspectul cel mai […] Din ce loc aventura,


general al textului ar trebui să-și calatoria,
înceapă cunoașterea
căutarea? 
Ideea aventurii
prinsese
rădăcini atât de
adânci, în
mințile lor, încât
se strecura
până și în visele
lor.

Clasa 6: A reacției Emoția experimentată Preț de o frică


emoționale a de un personaj, cauzată clipă, amândoi mirare,uimire
personajului la un de sau ca răspuns  au rămas locului
eveniment sau acțiune.  ca împietriți,
“nu
reușeau să -impietrirea 
deslușească simturilor
decât șoapta
vântului “
uitau nu
vedeau decât pesimism,
plante de ingrijorare
culoare verde,
care de aproape
deveneau din
ce în ce mai
negre. 

Clasa 7: A relației Predicția acțiunii ca lanț


cauză-efect  cauzal, inclusiv acțiuni
fizice ale personajului
sau evenimente și noi
planuri de agenți.
(Aceste inferențe nu
includ emoțiile
personajelor din clasa a
6- a.)

Clasa 8: Concretizarea Inferența este o să-și ascută


rolurilor tematice sau a subcategorie sau o auzul,
noțiunilor abstracte particularizare a unui rol au urcat, urcau
tematic care este
necesar pentru verb 

Clasa 9: Instrumental  Inferența este un obiect,


parte din corpul sau
resursa folosită de un
agent când execută
intenționat acțiunea.

Clasa 10: Inferența este un scop, încât își - efortul


Modală/subordonată un plan sau acțiune puteau continua -determinarea
scopului general care specifică modul în drumul doar  
(Subordinate goal care acțiunea agentului aplecându-se și
action)  este realizată. târându-se pe
genunchi

Clasa 11: Starea Inferența este o stare


generală continuă, din intervalul
de timp al textului, care
nu are legătură cauzală
cu intriga poveștii.
Poate include:
trăsăturile, cunoștințele,
mentalitățile, ideile
agentului acțiunii;
proprietățile obiectelor
sau conceptelor;
referințe spațiale sau
legate de amplasare
diferitelor entități 

Clasa 12: Emoția Inferența este emoția pe


cititorului  care cititorul o
experimentează la
citirea unui text.

Clasa 13: Intenția Identificarea atitudinii


autorului  sau a motivației scrierii