Conspectul Florei Romaniei PDF

m
^^•^^^'.^
'^
'^^
' jtoî^
t^ m:.*
•
>^
.-«»>^
"*
«f
m^ rf^w-^
PiJBLlCATÎI DE Dh n. GRECESCL
De l'Achorion Schoenleinii ou du Champignon de la Teigne faveuse. Thcse

pour le doctorat en niedecine avec une planche de 1 figures gravees sur
ouivre. — Paris, 1868, în 40.
Curs elementar de botanic. Partea 1. Auitomiea i Fiîologiea plantelor.

Text autografiat cu spesele direciei Scolei Naionale de Medicina si Far-
macie. — Bucureti 1869 în 40, cu figuri. — Cu totul consumat.
Consideraii asupra epididimitei blenoragice. Memoriu pentru concursul gradu-

lui de Medic-Maior. — Bucureti, 1871 în S''.
Excursiune botanic fcut la Sinaia prin Buceci în anul 1868. Monitorul ojicial
anul 1869 No. 50 i Revista Contimporan literar i tiinijic, anul 1876.
Excursiune pe la Agapia Vratic i Neamu în anul 1874. Revista Contimpo-

ran anul 1876 No. 8.
Plantele Gradinei Botanice din Bucureti cultivate în decursul anilor 1871 —

1875, coninend o ochire asupra istoriei grdinilor botanice din Europa i
asupra acelei de la Cotroceni, o tabel diagnozic a familiilor naturale i
enumeraiea plantelor cultivate. — Bucureti, 1876, în 80.
Enumeraiea plantelor din Româniea ce cresc spontaneu i cele ce sunt fre-
cuent în cultur. — Bucureti 18S0 în ?>^.
Hiperxilemiea viilor sau Ariceala. Memoriu asupra bulei ce a bîntuit viile din
dealurile de la Odobeti, Iai i Cotnari în anul 1883, dat Ministerului Do-
meniilor, Agriculturei i Conierciului si publicat in acelai an in Monitorul
ojicial din Decembre.
Flora medical a României, considerat subt raportul distribuiei geografice a
speciilor n6stre medicinale indigene, în Buletinul Societaei Geografice a
României tom. III si IV, anul 1892. Bucureti.
Excursiuni botanice fcute în Munii Mchedinului, Gorjului i Argeiului în
anul 1«95. Raport ctre Ministerul InstrurtiiM Publice, publicat în Bule-
tinul ministerului din acelai an.
Excursiune botanic fcut in munii districtului Suceava în anul 1897. Raport

Miuisteriului Instruciei l'ablifc in acelai au.
CONSPECTUL
FLOREI ROMÂNIEI
PLANTELE VASCULARE INDIGENE
I CELE NATURALIZATE CE SE GÂSESC PE TERITORIUL ROMÂNIEI,
CONSIDERATE SIJBT PUNCTUL DE VEDERE SISTEMATIC
SI GEOGRAFIC
Doctorul D. Grecescu
De Facultatea de Medicin din Paris.
la
Profesor in Universitatea din Bucureti,
Director al Laboratoriului de Botanic Medical
Medic-sef al Servitiului Consultaiilor Spitalului de Copii
\lembru al Societtei Geoc/rafice a României
Membru al Societtei Botanice a Franciei
Membru al Societtei de Sciinte \iatematice si Naturale din Cherbourg
—^^^^^—
LIBRARY
NEW YORK
BOT A NIC AL
(iARDEN
BUCURETI
10. STR. SRINDAR. — „TIPOGRAFIEA DREPTATEA". — STR. SRINDAR, 10.
TELEFON NO 15.
1898.
In anul 1880, dupe puinele plante adunate, am publicat un
opuscul subt titlul de Enumeraiea. Plantelor din Româniea, dar în care
nu se coprindea .si Dobrogea. De i acea slab încercare a fost primit
cu destul favore la noi i în strintate^ totui, din parte-ne, nu
putem dissimula nesuficiena sa, unele erori de determinare i lipsa
regulilor de observat. Aceste defecte au fost neevitabile, considerând
debutul nostru i mai cu seam penuriea de me^liloce tiinifice abso-
lut necesare pentru studiile i lucrrile de asemenea natur. într'a-
dever^ în acel timp de stare rudimentar, nici noi personal i nici
institutele nostre culturale nu posedam colecii botanice i nici opere
proprii menite s îndrumeze i s
faciliteze cunoterea, comparaiea
i determinarea plantelor, mai cu seam a celor din Româniea unde

Florele diferitelor regiuni ale Europei îi dau mâna.
Dar, dupe aceea, materialul nostru de plante adunate din dife-
ritele pri ale orei augmentând în mod considerabil i formele vege-
tale rare, puin cunoscute sau critice ivindu-se mereu, a trebuit ca,
îndat i cu propriile nostre spese, s procedm fr preget i cu tot
silina la constituirea unui Herbartu General de Plantele Europeice,
colectând din tote prile continentului european tote felurile, avend,
îns, i o deosebit atenie pentru acelea din erile nostre vecine care
sunt de un interes cu mult mai direct pentru Flora orei nostre. în
acest scop, n'am cruat nici timp i nici sacrificii pentru obinerea
plantelor din Europa, din care o parte a fost dobendit prin schimbul
reciproc al plantelor din Româniea cu dileriiî botaniti din strin-
tate i cu societile botanice do schimb la care am participat. Acest
herbariu, astcji în posesiea Laboratoriului de Botanic al Facultei
de Medicin din Bucureti, este destul de avut i impunetor prin nu-
merul genurilor, speciilor i al varietilor de plante vasculare europeice
ce conine, tote supuse aciei de otrvire prin bichlorurul de mercu-
riu, fixate pe foi albe de chârtie, coordinate i înregistrate. Pentru
nomenclatura, coordinarea i catalogarea acestei colecii ne am servit
de cunoscuta oper a lui C. F. Nyman: Gonspectus Flor.e Europae.k.
Botaniti) i amatorii notri se pot folosi cu înlesnire de densa.
Pe lâng acestea, prin schimbul de plante din Româniea cu
strintatea, ne am putut pune i în relaii tiinifice cu câiva distini
VI
maetri §i confrai din strintate, scliimbând |i discutând împreun

vederi asupra cazurilor dificile, critice sau dubiose ce se presentau,
pentru a ne asigura dac
fel, pus în discuie, este sau nu cu-
cutare
noscut i numire botanic etc. Este locul .i timpul,
descris, subt ce
cu darea la lumin a operei nostre, s
aducem o amintire public i
neters din inima nostr, ca omagiu, amicilor i confrailor care ne
au împrtit luminele i concursul lor în scopul lucrrei nostre. Ast-
fel, aduce-vom, mai ânteiu, expresiunea gratitudinei nostre memoriei
acelora cari au disprut d'intre noi : Profesorul H. Baillon. veneratul
nostru maestru din Paris; Dr. J. Pancic, din Belgrad; .1. Bubella, din
Wsetin în Moraviea Dr. K. Keck, din Aistersheim,în Austriea-de-sus;
;
VrcTOR de Janka din Budapesta. Aceeai expresiune de mulmire i

gratitudine aducem DD. Le Jolis, din Cherbourg; G. Rouv, din Paris,
pentru plantele lor rare oferite i pentru descrierea unor specii din Ro-
mâniea, eronat cunoscute sau necunoscute pân acum ; Vinceniu de
BoRBs, din Budapesta, pentru notele i publicaiile sale asupra unor
plante ce 'i am comunicat prin anii 1881 — 1882; La.jos Simonkai (odi-
nioar Simkovici) din Arad, pentru plantele sale de pe frontiera
nostr carpatic i pentru meritosa sa oper Enumerai© Flore Tran-
silvanie vAscuLos.E CRITICE, lucrare de mult interes i profit pentru
cleuzirea i determinarea numirilor speciilor nostre carpatice; J. Roe-
MER i .1. DE CsATo, din Transilvaniea, pentru frumosele i intere-
santele lor plante transilvanice benevol trmise. îns, o deosebit i
plcul datorie de mulmire exprimm excelentului nostru amic i
confrate D. Dr. Arpad de Degen, din Budapesta, atît pentru marele
numer de plante banatice i balcanice ce'i datorim, fiind, în mare
parte, rare i cu totul interesante pentru cunotiina plantelor nostre,
cât i pentru numerosele relaii, note i observaii asupra multor din
plantele nostre rare, dificile sau dubiose ce'i am comunicat.
între plantele nostre din er, care constituescHERBARiuL Florei
României pstrm cu o preios amintire câteva exemplare comuni-
cate de regretatul nostru coleg i amic
Dr. D. Brânz in schimb cu ale
nostre.Nu vom omite i mica colecie de plante din vecintile M6-
nstirei Neamu^ lacut prin 1874 de reposatul Farmacist Chania din
Buhui. Cu prilegiul de fa, ne grbim s exprimm cele mai viî
mulmiri stimatului nostru amic D. Wilhelm Knechtel^ Directorul
Grdinilor publice ale Statului, pentru plantele montane i alpine ce
ne a comunicat aprope pe fiecare an de la 1885 încoce. Domniea-sa,
anc de pe atunci, pe lâng numerosele sale sarcini, se ocup cu co-
leciea plantelor nostre alpine, desfurând un zel i o pasiune mai
VIT
pre sus do orice laud. Numele acestor brbai figurrz, pentru plan-
tele lor, alturi de localitatea de unde planta a fost culesa. în acest
herbariu, de când s'a trecut în posesiea Laboratoriului de Botanic
Medical, se gsesc .si câteva plante alese din herbariile present^te de
elevii notri de la Scola superior de Farmacie i al cror nume figu-
rez pe etichetele acelor plante ce s'au intercalat în colec|ie. Nu pu-
tem încheea aceste linii fr a aduce o public mul|mire Domnului
Farmacist D. Bartolomeiu ajutorul i preparatorul cursului nostru de
Botanic de la Facultatea de Medicin, pentru îndelungatul i neobo-
situl seu ajutor ce ne a dat în decurs de cinci-spreêce ani, la tote
operaiile i manipulaîile ce au fost necesare pentru constituirea co-
leciilor nostre.
Asemenea, i Herbariul Florei României acum aparine tot La-
boratoriului de Botanic Medical al Facultei de Medicin din Bu-
cureti. Acesta colecie coprinde plantele vasculare din tote prile
erei: Olteniea, Munteniea, Moldova i Dobrogea. Gomptând tote fe-
lurile de plante vasculare indigene i naturalizate aflate i enumerate
în opera de fa, avem cifra ce trece peste 3000 feluri, din care peste
2450 specii i vre-o 550 varieti, tote coprinsc în 695 genuri, deose-
bit de speciile introduse si vulgarizate în cultura grdinilor pentru
folosele economice i gustul ornamental. Speciile spontanee i natu-
ralizate port numerul de ordine subt genul în care aparin; cele
horticole, introduse i vulgarizate port numa un punct gros (•) ca
deosebire.
Din varietile enumerate multe sunt considerate de unii autori
drept specii. Nu este aici locul s intrm in definiiea termenelor taxi-
noniice de specie, subspecie, ras i varietate, asupra crora discu-
iile stau anc deschise i din care a resultat cele doue taberi ce fac
scole cea linean, sintetic sau restrlns, ^lis scola tradiional sau
:
ortodox, precum o numete Kirschleger cea lalt, analitic sau ;
multiplicatrice, este scola independent care, chiar din micele dife-

rene, adesea nepermanente i neereditare, constituete i erigez
specii, parcelând astfel speciile stabilite de scola precedent. i una
i alta îi au partea cea bun pe cât timp nu trec limitele bunului
sim i nu ajung la exageraii.
Ca total de specii, Flora nostr întrece în câtva registrul Florei
vasculare a Transilvan'ei, judecând dup opera lui L. Simonkai care
a scrutat cu o rar perspicacitate i profund cunotiin tot ce s'a
lucrat asupra Florei Transilvaniei. Densul enumera 2276 specii în
sensul scolei sintetice. Comparativ cu Flora rumelico-bulgar, jude-

vni
când dup opera recenta a lui I. Velenovsky „Flora Bu/garica" care

enumera 2650 specii, suntem cu vre-o 200 speciî în inferioritate. Cu
tote c opera Velenovsky este susceptibil de oarecare amendri
lui I.
§1 reduceri asupra multor specii emise, totu|i, numerul mai însemnat
de forme vegetale din Bulgariea se explic prin faptul de observaie

al geografiei botanice ce se enunie astfel: cu cât ne deprtm din
erile septentrionale —unde vegetaiea abundez mai mult prin imen-
sulnumer de individe vegetale, de cât prin variaiea formelor sale —
aflm c în erile meridionale vegeta[iea devine cu mult mai variat
în formele sale.
Prodromul Florei României de Dr. D. Brânz, publicat în 1883,
enumera 2100 specii. Pe ling plantele adunate de densul i cele
aflate în Muzeul de Istorie Natural din Iai, pe care ne putem baza
ca specii bune, fiind studiate, determinate i controlate de densul,

prodromul enumera i speciile indicate la noi de diferiii botaniti
sau exploratori ^ fr ca densul s le fi veût, dar pe care nu le ia pe
a sa respundere^. D'între acestea: 225 specii nu sunt aflat ore în tot
coprinsul terilor dacice ; altele, în numer de vre-o 90, sunt eronat

determinate. Astfel, Prodromul D-rului D. Brânz numa
remân în
1875 specii bune. La acestea trebue adaog m anc 220 specii ne- s
indicate în Prodrom i aflate parte în Dobrogea^ parte în Moldova
i în Munteniea^, ceea ce d
un total de 2095 speciî bine cunoscute
i confirmate.
Din parte-ne, în lucrarea nostr, am înlturat menionarea plan-
telor enumerate în publicaiile botanitilor ce au fcut la noi explo-
rri, neavOnd prilegiul de a vedea i controla acele plante, dobândind
1. Edel. Iul. Bemerkiingen liber die Veijelalion der Moldaii nach eigenen
in Jahre
1S35 gemachten Beobachliingen entworfen. — Guc'bhard Eniimeratio plantariim quas
Cli.
per annos 18i2 ad 18i8 in. Moldaoia coUegit el observavil (mânuse. în biblioteca lui Alph.
de Candolle, Geneva fide D. Brânza in Prodr FI. României, introduciea p. XXV i
urm.)— Czihak J. Dr. i Szabo
Dr. Heil-und Nahnmgsmittel Farbstoff'e, Niiz-und Haus-
J.
geruthe. velhe Ost-Rumânen, Moldaiier and Walachen, aiis deni Pflanzenreichc gewinen (în
Flora ann. 1803 !i, SchotI Arlh Iiitt in die Wa/oc/iei (Ausland XXIII, 18.')9).-lIoffniann
UI. Excursiile botanice ale Scoici Naionale de Medicin în Muscel |^[onit. medic, al Româ-
niei ann iSGi), in munii Buzeului i ci Prahovei {Moiiit. medic, al liomâniei, ann. 18C4),
i în niunIT Vâlcei i ai Oorjiului, manuscr. în 1864, vedut de Dr. D. Brânz."i (Prodr
introduci, p. LXV).— Greceseu D. Dr. Enunieralia Plantelor din Româniea ce cresc spon-
laneu i cele frecucnie în cultur. Bucureti 1880. —
Asemenea i publicaiile câtorva
botaniti Iranscarpat ni .loli. Chr. Baumgarten Vine. de Borbâs, Fr. Frontus, Victor
:
de Janka, Aug Kanitz, F. Schur, M. Fuss, L. Simivovici ele. peulru oarecare speciî
afltoare pe liniea de frontier a Carpailor notri.
2. Brân/ D. Dr. Prodromul Florei României, introduciea pag. ViII
3. Brânz D. Dr. Vegeiaiunea Dobrogei, in Analele Academiei Române, Ser. II,
tom. IV. Sec II. - Bucureti, 188i.

4. Id. Plante nom pentru Flora Dobrogei. - Contribuii noue la Flora României, în
Anal. Acad. Rom. Ser. JI; tom. XI.- Bucureti 1889.
IX
anc i convingerea ca aflarea unora pe teritoriul nostru si determi-

narea specific a altora sunt mult supuse la caujjie i c las indoel.
De aceea, ne am mrginit numa in exiberea plantelor adunate de noi,
pe care astfel le am avut d'înaintea nostr, le am observat, Ie am
studiat i verificat, determinîndu-le numirea în deplin cunotiin^ de
cauz. Aceste împrejurri au fcut ca lucrarea de fa temporiseze s
pîn ce s
putem da publicitei un contingent de plante care re- s
presenteze tote prile |erei i aprope întrega Flor vascular a Ro-
mâniei.
Lucrarea nostr este difereniat în dou pr|i : I. Partea Siste-

matic i Partea Geografic sau disposiiea natural a plantelor
II.
nostre vasculare pe teritoriul României.

Partea SISTEMATIC coprinde: 1^ expunerea Metodei de clasifi-
oaie i caracterele difereniale ale Familiilor Naturale ce se refer
la speciile |erei nostre; 2^^ Flora sistematic a României dispus în
seriea Familiilor Naturale, enumerând genurile i speciile nostre
vasculare.
Este tot cunoscuta clasifîcaie ce am stabilit-o la Grdina Bota-
nic^ a Scotei de Medicin pe când eram în capul direciei sale, între
anii 1867 — 1875, pe care o urmm i în prelegerile nostre didactice.
O publicm în amnuntele sale, desemnând caracterele speciale ale

divisiunilor, subdivisiunilor i claselor întocmite. Pentru a nu ne pune
în desacord cu numerosele opere de Flor care urmez metoda lui
Aug. Pyr. de Gandolle, am cutat s aezm Familiile Naturale, pe
cât s'a putut, în acelai mod, începând cu Ranunculaceele i termi-
nând cu Ecvisetaceele.
De nostr nu se deprtez de bazele prin-
i, în fond, clasificaiea
Metoda Natural a lui Ant. L. de Jussieu i prin
cipale stabilite prin
aceea a lui Aug. Pyr. de Gandolle, ea presentez oarecare modificri
ce consist mai mult în termenii întrebuinai, termeni mai apropriai
i în raport cu cunotiinele actuale, cutând în acelai timp ca, subt
o form simpl i necomplicat, s pot coprinde tote familiile de
plante indigene i exotice. Termenii de Criptogame i Fanerogame
astzi nu sunt de cât expresii tradiionale, obicinuite în vorbire^ dar
improprii spre a constitui o adevrat definiie taxinomic. Epitetul
de Acotiloddne dat Griptogamelor este i mai defectuos, i mai im-
propriu, dând a se înelege c germenul acestor plante ar fi embrion,
1. Grecescu D. Dr. Catalogul Plantelor cultivate in r/rdina Botanic din Bucnrexii

în cursul anilor 1871—1875 Bucureti, 1876,
îns lipsit de cotiledone. Asemenea, epitetele de Exogene i Endogene
aplicate de Aug. Pyr. de Gandolle, în metoda sa, Dicotiledonelor i
Monocotiledonelor, nu mai pu|in, sunt defectuose ,i neconforme cu
structura §i desvoltarea corpului acestor plante. Nu mai vorbim do
termenii Talojite, Cormojite, Acrohru, Amfilrii. Acranfihriî etc, cu-
vinte dificile i de o semnificaie iari improprie cu structura i cu
caracterele ce trebuesc alese în taxinomie, de unde desuetudinea în
care aceti termeni au remas. Recunotem c
i clasificaiea nostr,
ca tote cele cunoscute, nu este perfecîea sevîrit; de aceea nu des-
chidem o pledoarie în favorea sa.
Relativ la punctul
al doilea, regretm c
n'am putut satisface
inten|iea nostr de a da o deplin descriere pentru fiecare familie, gen
i specie enumerate. Ar fi trebuit, astfel, ca lucrarea nostr s apar
întreit de voluminos, ceea ce ar fi necesitat cheltueli mai pre sus de
puterile nostre. Dar, în faâ botanistilor, ne putem dispensa de aceste

descrieri, fiind tutulor destul de cunoscute, grafie numeroselor opere
de Flor ale diferitelor |eri ce ne încongiur. Numa speciile noui, cele
dificile i critice, cum i multe din varietile lor sunt descrise sau
insolite de oarecare vederi i aprecieri ce pot servi la caracterizarea
lor.Marea parte de specii cunoscute i descrise de autori sunt urmate
de numele autorului legitim, citând opera sa i data aparij,iei sale.
Singura oper a lui Linneu îs Specles Flantanvm editio secunda,
Holmiae, 1762 —
efî|?*ert oficial cum se rjice —
face excepie prin lipsa
punerei datei, de oarece se tie c marca parte de autori au adoptat
numa ediîea din 1762 a acestei opere i am gsit de prisos a pune
i repeta data acosta la fiecare citaie. Cele lalte opere lineane port
datele publicaiei lor. Afar de acestea, speciile cunoscute i descrise
în principalele opere de Flor ale diferitelor [eri europeice, pe ling
citatele autorilor legitimi, sunt urmate i de citatele autorilor operelor
renumite ce fac autoritate in materiea acesta, precum:
De Gandolle. Prodromus sysfematis universalis regni vegetahilis

16 voi. Paris. 1824-1.S68.
Sturm Ioh. W. DeutscJdand Blora in Abbildungen nach Natur
mit beschreibungen. I Abtheilung: Phanerogamae; lieft 1—96. Niirn-
berg. 1798-1H55.
KocH GuiL. D. S. Sijnojjsis Florm Germanicm ef Helvefica^ editio
secunda. 2 voi. Francfortu pe Mein. 1843 — 1844.
Keiceiendach L. pater. Flora germanica e.rcursorla 3 voi. Lipska.
1830—1832.
REiCHENtiACH L. pater et Reichenbach li. G.fiUit'S. Icones Florre
XI
germanicm et helveticfc simnl terrnrnm (idjacentiuin crtjo mediai-

Enropcv. 2:^ voi. Lipska. 1835 — 181)6.
Ledebour C. Fr. Dr. Flora rossica sive Etiumeratio /dfuifdrnm
in totius imperii ro>isici hucitsqua obsevratariun. 4 voi. Stuttgart.
1842 — 1853.
Grenier et Godron. Flore de France, 3 voi. Paris. 1848 185G. —
BoissiER Edm. Flora oriertfalis sive Enumeratio jjlantarum irt
Oriente a Grmcia et ^Fijypto ad India Jines hucusque ohservatarum.
5 voi. Basel. 1807-1884.
SSCHLKCIITENDAL. Dr. D. F. L. VOR. — LANGETIIAL Dr. L. E. UNI)
ScHENK Dr. Ern. Flora von Deutschland, fiirifte auflage, rcvisirL von
Hallier Dr. Ernst. —
30 voi. Gera-Untermhaus.— 1887.
Acesle citaii, pe lîng facilitatea ce se d botani^tilor ce vor

dori s ia cunostiin^ complect de caracterele plantelor la care se
gsesc puse, d .î o idee general despre întinderea acelor specii §i
despre situa|ialor în continentul nostru european, fa^â cu |era nostr.

Apoi, pentru speciile mai mult sau mai pu|in localizate împrejurul no-
stru sunt citate operile autorilor Florei Austriei, Ungariei, Transilva-
niei, Banatului, Serbiei, Bulgariei, Basarabiei, Chersonului, Tauridei
î Gaucazului.
Tot în scopul de a procura botanitilor datele bibliografice ce
se refer la cunotiinêle descriptive ale speciilor nostre, ne am servit
i de citatele altor mul|i autori dup cum ni s'a prut folositor §i
oportun. De aceea, am fcut usagiu §i de principalfcle sinonime ale
speciilor ce sunt cunoscute i descrise de diferi|i autori. Este bine
tiut c sinonimele, în sistematic, folosesc forte mult, putend con-
duce i facilita cunoterea .i determinarea numirilor tiinifice —
adesea dificile i obscure în diagnosticarea speciilor — ; apoi, prin
diferendele i prin datele ce port, ne dau seam de transmutrile ge-
nerice i specifice cum i de prioritatea ce se cuvine autorilor respec-
tivi, punct asupra crui bota,nitiî moderni jîn cu osebit insisten.
Sinonimele sunt i bibliografica genurilor, a speciilor i a varietilor
unde sunt puse, putend astfel servi la trebuin. Deosebit de acestea,
in schimbul de plante, adesea avem a face cu numiri sinonime în loc
de numiri capitale conforme regulei de prioritate ; astfel, sinonimica
nu este lipsit de folose .i subt acest raport.
Pentru numirea capital a genurilor, a speciilor i a varietilor

enumerate ne am conformat regulei generale de nomenclatur binar,
XII
dupe cum urmezâ de la epoca lui Linneu pîn acum, regul pro-
se
clamat nomenclatur in Congresul Botanic Internaional
ca Lege de i
inut la Paris în anul 1867: este modul urmat de marea parte a bota-
nitilor care fac autoritate în tiin. Destul este, in acesta privin,
s citm numele marilor botaniti, precum: Aug. Pyr. de Gandolle,
Alph. de Gandolle i colaboratorii Prodromului lor; apoi G. D. Koch,
Reichenbach tatl i fiul, Ledebour, Grenier i Godron, Bentham,
Schlechtendal, Nymann i alii, care în mod raional i cumpenit ur-
mez scola prioritei adoptând în numirea binar numele speciei cel
mai vechiu, îns subt numele genului i al autorului care a constituit

numirea binar precum astzi se gsete stabilit i adoptat în tiin.
Ca i aceti autori, am pstrat i noi câteva numiri binare contrarii
regulei de prioritate, dar care au reraas astfel în tiin, graie drep-
tului lor tradiional pe care botanitiî îl menin.
Nu contestm puterea argumentelor aduse de botanitiî din ta-
bera opus care cer ca, în tote cazurile i absolut, numirea specific
cea mai veche de la Linneu pîn astdi, însoit de numele autorului
seu, s primeze asupra celor lalte, chiar atunci când acea specie a fost
transferat de un alt autor intr'un alt gen astdi recunoscut i adop-

tat în nomenclatur, trecend astfel peste numele autorului care a
fcut buna i cuvenita numire binar actual. în fruntea
rectificarea,
acestei taberi se gsesc botaniti nu mai puin emineni, precum:

Ascherson i Engler, Edm. Boissier, A. Kerner, O. Kuntze i alii,
îns, aplicarea cu rigore a prioritei specifice i frasa subt care se
d numele speciilor întâmpin uneori dificulti i d

loc unor nume-
rose complicai] în nomenclatur. De n'am putut fi un parti-

aceea,
zan cu totul decis în favorea acestui demers i am fcut întrebuinare
de sinonimie spre a pune în eviden corectitudinea i prioritatea ce
se cuvine.
N'am perdut din vedere i numirile vulgare româneti ale plan-

telor cunoscute i numite în limba nostr popular. Marea parte a
numirilor româneti se gsete adunat în Prodromul Florei Româ-
niei de Dr. D. Brânz. Densul, pentru acesta, s'a folosit din câteva
publicaii anteriore în capetul crora merit s fie citate Enumeraiea :
Speciilor de Plante cultivate în Grdina Botanic din Iai, pân în

anul 1870, de Dr. Anast. Fei\]i',—Hail-und Nahrungsmittel Farhstoffe
]ûz und Hausgerafhe velche Ost-Eumanen, Moldauer und Valacheu,
aus dem Pflanzenreirhe r/eirisen, in„Flora'* an. 1863 de Dr. J. Czihak
1 Alph. de Caiulolie. Lois de Ia Xomenclatiire botanique arih. 1867

:
XIII
si Dr. J. Szabo',— Catalogul Plantelor

Gradinei Botanice din Bucu-
reti de UI. Hoffinann, publicat de cola Naional de Medicin în
anul \mC)',—Flora Faneroiiamic a inatului Nseudu, ediia româ-
nesc, de Dr. anul 1881, cum i de câteva note comuni-
FI. Porciu,
cate de noi. Numirile populare caro, în lucrarea nostr de fa|, nu
figurez în Prodromul D-rului D. Brânz sunt cele aflate i culese de

noi în urm.
Nimic mai variu i dissimil ca numirile populare date plantelor,
vorbind numa de era nostr. Cci, afar de câteva specii pu|in nu-
merose i cunoscute subt aceleai nume cam prin tot |era, cele mai
multe sunt încrcate de numiri diverse, dup cum au fost aflate
prin
diferitele pri din |er. Afar de acestea, oarecare numiri populare
identice se gsesc date la dou sau trei specii cu totul diferite

prin
de
genul i chiar prin familiea la care aparin. Sunt multe exemple
felul acesta.
Dar nu tote speciile sunt cunoscute i numite de popor; altele

de mult asemenare ce aparin într'un gen, sunt aprope tote cuno-
scute subt aceleai numiri populare: în cazul d'ânteiu speciile enu-
merate sunt fr numiri populare ;iar în cel de al doilea remâne ca
numirile de la speciea anteceden s fie aplicabile i la cele ce urmez,

afar de excepiile ce se pot vedea.
Staiea plantelor (hahitatio) este exprimat în termenii populari
ai limbei nostre de numele localitilor în care am aflat

i urmat
speciea respectiv. într'un tabel aici anexat facem o
enumeraie de
principalele termene populare de care ne am servit în lucrarea nostr,
dând i traducerea lor pe limba latin i cea francez. Prin acesta,

care
credem a aduce o înlesnire conhailor strini de limba nostr,
se ocup cu Geografiea botanic a Europei i care ar dori aib cu- s
notiin despre Flora României.
spre
Localitile sunt enumerate de la partea din apus a erei
resrit: Olteniea, Munteniea, Moldova, Dobrogea. Cele ce se —
gsesc
constituind îm-
în oarecare apropriere sunt separate prin virgul ( ) ,
preun câte o circonscripie; circonscripiile sunt separate prin punct
i virgul (;). Cu modul acesta ne putem da seama destul de bine de
frecuena fiecrei specie de ariea sa geografic în întinderea terito-

i
riului erei nostre. Numele proprii de persone puse în parentez
dup
o localitate arat c
exemplare de speciea aceea ne au fost oferite
sau comunicate de acea person, care este un botanist sau un colec-

tor, i c
acele exemplare au fost culese din acea localitate. Astfel
XIV
Br. = Brânz D. Dr. ; — Chan. = Ghania farmacist Knecht

; — =
Knechlel Wilhelm; — /S'a^. ^ê/, =Saba Stefanescu;— Grec.^=GvQ-
cescu D. Dr , etc. Dac acel parentez este urmat de semnul afirma-
iei (!) va s fiic câ §i noi am aflat acea specie în aceeai localitate.
Partea geografic sau Conspectul geografic al Florei nostre co-

prinde: l'^Fisiograjlea general a erei; 2^ Vegetaiea E o mâniei î Dis-
posiiea geografic a speciilor reêtoêafltorepe teritoriul |erei. Acesta
parte complinete pe cea d'ânteiu i este indispensabil oricrui tractat
de Flor, de i mul|i o trec cu vederea. Contrariu uzului^ aprope ge-
neral, care începe noiunile preliminare prin o privire geografic
asupra fisionomiei, topografiei i vegetaiei erei de care se tractezâ,
noi am urmat Credem c, începend cu Conspectul Sistematic
altfel.
al Florei, este mai logic, cci facem o prealabil cunotiin cu plan-

tele erei, le cunotem în parte, tim cum se numete fiecare, ce avem,
unde i cum stau în erâ, întinderea ce are fiecare sau ariea sa geo-
grafic etc, c'un cuvent, este studiul elementar al florei. O dat cu-
noscut registrul speciilor vegetale, este natural s ne aruncm privirea
peste tot, s considerm avuiea general a vegetaiei erei, condiiile
sale de existent, disposi|iea i distribuiea sa natural pe suprafaa
teritoriului erei. Multe i folositore sunt aplicaiile ce decurg din cu-
notiincle geografiei vegetale.
In Fisiografiea general a erei dm o noiune general de si-
tuaiea geografic a erei pe globul terestru, de întinderea sa i de

aspectul seu ; dup aceea, ne ocupm de condiiile telurice ale erei
relativ la conformaiea topografic (orografiea i idografiea erei) i
la constituiea terâmurilor pe care locuete vegetaiea erei (condi-
iile geologice) ; apoi, artm condiiile climatice ce decurg din agenii
fisici externi (presiea atmosferic, temperatura, apa din sol i din
atmosfer, lumina, venturile) i, în fine, influena vegetaiei asupra
climatului erei.
In Vegetaiea României i Dispoaiiea geografic a speciilor
nostre, artm relaiile în care ne gsim cu cele patru mari Domenii
Florale ale continentului european i difereniarea vegetaiei nostre
în trei zone caracteristice: zona vegetaiei alpine, zona vegetaiei fo-
restiere i zona vegetaiei stepelor danahiane i ijontice. în fiecare
zon de vegetaie examinm întinderea, limitele altitudinale, caracte-
rele vegetaiei i Flora ce le aparine.
Terminând cu acest preambul, mrturisim fr disimulare c ne

:
XV
credem anc destul departe de a fi svîrit tot înta nostr §i tot c

mai trebue de lucru pe cumpul subiectului de fa| spre a ajunge la
compiectarea unei opere care s porte cu tot dreptul deplinul titlu de
Flora României.
Cu tote acestea, nu puteam lsa totul unei a.^teptri nemrgi-
nite spre a ajunge în culmea acestui mre^ §i îndeprtat ideal. A tre-
buit, prin urmare, subt un titlu mai puin exigent, s dm la lumin
resultatul a câtorva ani de explorri i investigri ce am fcut asupra
plantelor i vegetaiei ce acoper i împodobesc solul patriei nostre.
Dac cercetrile nostre au fost fcute cu tot asiduitatea i con-
tiina ce se cere în o lucrare de felul acesta — fie-ne permis a o
spune — , dar câmpul de exploraie al subiectului nostru este destul
de vast i botanitiî, prin faptul acesta, nu pot vedea de cât scuzele
nostre pentru nerealizarea deplinului nosiru ideal i pentru nesufi-
cienele ce le pot gsi în coprinsul operei nostre. C, pote, se vor fi stre-
curat oarecare erori sau omiteri, cerem iertare : errare humanum est.
Termenii populari româneti coprini in opera de fat

pentru staiile plantelor.
Muni : ?nowiîs ; montagnes.

Culmi: summum juyum montanis ; sommets des montagnes.
Vîrfuri, piscuri: cacuminis, sammis ; cimes.
Stânci sau stane : saxi ; rochers.
Psciuni alpine, plaiuri : ijascuis alpinis, aljAnis; pâturages des mon-
tagnes.
Prpstii sau precipiiuri, stânci abrupte: jjya'cipitiam, ahi-aptis ;
abîmes, precipices.
Coste de muni, laturi: dedivis montanis; pentes des montagnes.
Rîpe sau maluri
a) de ci sau drumuri : deelivis ; pentes;
h) de riuri : ripa- ; rives.
Dealuri: collinis ; collines.
Coste, costiiuri, laturi, dîjnburi: cUrus. latm ; coteaux, cotes.
Vai, vâlcele: valles, valleculis; vallees, vallons.
Lunci praf îs humidis; prairies bases.
:
Pduri, dumbrave, codri: silris, nemoris ; bois, forets.

Crânguri, tufiiuri sau tuferiiuri: cuiduis,fratîcetis, dumetis ; buissons,
taillis.
3CVI
Mrciniiuri sau spiniiuri : spineti, virgulti, senticeti ; buissons.

Ograde sau livedi de pomi: pomariis, vergers.
Viî: vinetis; vignes.
Câmpuri, câmpii: campis, arvis, pjlanitiei ; champs, pleines.
Brgan sau esuri întinse : desertis ; steppes.
Pâsciuni, islaze, livedi, pajiti, poeni, rrii de pdure : pasc/u'.s-, com-
pasciii-agri, pratis, rariores silvce; pâturages, prairies, pre,
clairieres.
Ierb, fena|e: herhidis, foenatis, graminosis ; gazons, prairies.

Ogore: agri, agri-proscisus ; jacheres.
Miriti: messum-arvum ; moissons.
Pirloge: vervactum, arvis; lieux arables.
Holde sau grâne: segetis, agri; champs de bles.
Ci, drumuri: vioi ; voies, chemins.

Garduri de mrcini, garduri viî : soipis ; liaies.
Paragini, drâmturi : ruderatis ; decombres.

Blrii, buruieni: herboe inutiles, lierhosis ; mauvaises-lierbes.
Pmînt negru: humus; terre vegetale.
Nsipuri: areiue; sables.
Pietriiuri: glareo' ; graviers.
Prunturi, pruntiiuri : pulvini, vdi; bancs, bancs de sabie.
Fluvii, riuri : fluvii, rivi; fleuves, riviers.
Perîuri, rîuiore: rivuli; ruisseaux.

Isvore, fântâni sau sorgini: scaturiginis, fontis; sources.
Mlatini : limosls, lutosis ; fanges.
Rovine, viroge, smîrcuri : uliginis, jjaludinis; marecages, marais.
Heleteuri: piscines; viviers, bassins, mares.
bli, iazuri lacas,
Lacuri, : stagni; lacs, marais,
ermuri: litoris ; rivages.
Marea: mare; mer.
PARTEA r
CONSPECTUL SISTEMATIC
:
CLASIFICAIEA GENERAL
TABELUL SINOPTIC
A. Emhriogene (Fhcmerogamia Auct.)
Divis. I. Embriogene Dicoti/edone.
10. Dialipctale
Ipogiiie T' Clas
Ferir/uie, Ejjigine II'' „
i^'l Gamopetale :
Inferovaril Iir* «
Superovarii IV'' „
3'. Apetale:
Hermafrodite V=' „
Unisexuate VL' „
Divis. II. Embriogene Monocotiledone.

Feriantice VIL' „
Aperiantice VIIP „
B. Sporogene (Cruptogamia Auct.)

Vasculare IX'' „
Nevasculare X'' ;,
A. VEGETALE EMBRIOGENE
Plante cu Hori; adic, organele lor de reproducie, în sensul
morfologic, sunt membre foliare modificate i dispuse asia ca porte s
elementele reproduciei : gamelele. Organele mascule sunt staminele ,
conînend gameta mascul numit polen; organele femele sunt car-

numer variu, libere sau înlr'unite .î fiecare sau toLe împreun
pelele, în
întocmesc o cavitate: ovar iul, în interiorul cruia exist oy»/e/fJ, organe

speciale ce convin gameta femel sau oosfera numit înc i vesicul
embrionar. In urma actului gamotic, oosfera dobîndete noui cualitî
i devine oul vegetal. Oul acestor plante numa în sînul matern, în
cavitatea ovulei, ia o desvoltare ulterior i devine plant rudimentar
numit embrion (prunc sau fet vegetal; vu]g. pleodj, de unde numirea
:
4 CONSPECTUL SISTEMATIC
de embriogene cu o credem mai proprie acestui mare cuprins de ve-

getale.Embrionul nu pote deveni plant adult pe cât timp se g-
sete coninut în sînul matern : este depus în lumea exterior unde,
în condi|iî proprii de nutrilitate, îi urmez desvoltarea i ajunge s
lieplant cea nou. planta adull. Astfel fiind, putem aplica acestor
vegetale i numele de ve<jetale vivipare.
Staminele i Carpetele, membre eseniale ale aparatului tloral,
lie împreun sau fiecare osebit, sunt aedate pe extremiti de axe

caulinare speciale numite receptacule i, de ordinar, sunt împrejmuite
de membre foliare protectore care, dup forma i raporturile ce au,
sunt numite bractee, sepale, petale. Acestea constituesc, în aparatul
tloral, ceea ce se numete involucru, caliciu i corol sau jjeriant.
Produsul final al aparatului floral este un corp complex prin

fptura sa numit fruct. Acesta conine seminele, organe ce provin din
desvoltarea ovulelor în urma fecondaiei i care conin embrionul i
anexele sale. Atit semîna cât i embironul nu sunt o sinyur celul
ele constituesc un corp ce are o structur anatomic difereniat în
tegumente externe i într'un coninut numit shnbure, adesea repre-
zentat numa i printr'un anex de e-
prin corpul embironului, une-ori
stur numit albumen sau perisperm. Nu mai puin, i embrionul este
difereniat în pri conexe numite radicul, caulicul i gemul cum i
în nite membre apendiculare numite cotiledâne.
Numerul cotiledonelor embrionului este în corelaie i cu ca-
afar de cte-va rare excepii.
racterele ulteriore ale plantei adulte,
Lui Bernard i A. L. de Jussieu aparine gloriea aflrei acestei prin-
cipale chei de clasificaie i astdi marea parte de botaniti urmez a
subdivide plantele acestui mare cuprins în dicotiledone i moncoti-
ledone, de unde, dupe noi: I' Embriogene Dicotiledone, IP Embriogene
Monocotiledone.
Divis. I. Embriogene Dicotiledone

Caracterul lor cel mai general se pote resuma în faptul c em-
brionul aie douc cotiledâne oposite; rare-ori cotiledonele lipsesc sau
sunt neaparente, embrionul fiind omogen, nedifereniat (ex. Cuscuta,
Monotropa, Orobanche), cum vom vedea i la câte-va Monocoliledone.

La unele Conifere (Abietiueele) embrionul se arat cu mai multe co-
tiledâne. Radicul embiionului acestor plante în semîn n'are coleo-
riz; deci, Dicotiledonele sunt exorize, excepie de Nimfeacee care, în
priivina acesta, sunt endorize ca i Monocotiledonele.
De i caracterul dicotiledonic nu este absolut general, de cum
;
CLASIFICAIEA GEXEEALA 5
nici cel exurizic, lolu.î aceste camcLeie suiil cele mai generale .î de
cea mai principal valore ce exist în acost divisluiie de plante. In co-
relaie cu numitele caractere putem remai'ca si alte caractere de o
valore mai inferior, luate în parte, îns care, considerate în total, dau
o fisionomie caracteristic plantelor dise Dicotiledone ; astfel :
Rdcina primar a Dicotiledonclor, la marea parte, devine

lung i conic, simpl sau ramficat, adic tuljjhi radical pala rifor m.
Membrele radicale .'ji caulinare se desvoltez pj-in formarea de fascicule
vasculare secundare, pe lâng cele primare, .i cu tote ajung de con-
stituesc o chor de fascicule ce descriu un cerc liberolignos în cilin-
drul central de estur a membrului. In acest cerc liberolignos cambiul
descrie un cerc, este permanent si fasciculele liberolignose se ^lic
deschise (Sachs). Cliora liberolignos circumscrie, cel puin la început,
o mas central de parenchim numit meduv din care pornesc si
între fascicule prelungiri parenchimice sau lame verticale si radiat
dispuse, constituite din celule rectangulare : iwjele medulare. Paren-

chimul cortical este bine .i evident separat de masa intern ce con-
stituete cilindrul central. La vegetalele Dicotiledone lignescente cercul
liberolignos urmezcu creterea prin formarea de noul straturi lignoê
(xilem) i liberiane (iioem) ce provin din elementele cambiului prin
difereniare, d'o parte i de alta, i prin aternere cam o dat pe liecare
an. Astfel, result la aceste din urm plante, o mas abundent de

estur lignos i liberiana ce se desinez prin straturi concentrice
chiar sistemul lor tegumentar se complic prin formaiile secundare
felodermice care, împreun cu parenchimul cortical, constituesc .sro/'(a
sau cojea (cortex) caracteristic la aceste plante.
Foile resar prin mnuchi de fascicule ce nu întocmesc, de ordi-

nar, un guler sau vagin împrejurul axei caulinare. La Dicotiledone,
speciile ce au foile vaginate nu sunt de cat puine i vagina totui nu
este complect. Fie c

foile sunt simple sau compuse, peiolate sau
sesile, de ordinar nervaiea lor este costat sau digital i reeoa ce o
întocmete este un caracter ce exist mai mult la acesta divisiune de

cât la Monocotiledone.
Florile, când sunt complecte, mai totdeuiia representez tipul
pentamer; adic, verticiliurile periantice si cel androceic sunt de câte

cinci pri; mai rare-ori se observ tipul dimer simplu sau multiplicat
(ex. 2X2 sau2fi>;4X2).
Ca i cei mai irmli clasificatoi-i, admitem dividerea Dicotile-
donclor în Apetale, GamopetaU si Dialipetale creat do A. L. d. Jussicu,
procedând în sens invers.
I. Embriogene Dicotiledone Dialipetale. (P o 1

y p c t a 1 to
Juss.). Receptaculul lor, convex, plan sau concav, port un perlant

duplu sau bichlamid, adic caliciu §i corol. Corola î.î are petalele cu
totul libere între ele ; în rare cazuri, prin inseriea staminelor, petalele
sunt la baz în mic întindere consudate ; une-ori corola lipse.^te; îns,
speciile din cazul acesta prin cele lalte caractere [in de Dialepetale
într'un mod destul de evident. în subdiviziea acesta, pentru abreviaie,
usul botanistic se servete numa de expresiea iMcde, indicând numerul
.î forma lor, fr a mai întrebuina .i îcerea corol în descrierea
claselor, genurilor i a speciilor. Le subdividem în cele doue clase

urmtore :
l-a Clas. Dicotiledone Dialipetale Ipogine. Receptaculul acestora

este convex, oarecum convex sau plan adic, ; dup cum îl numesc unii
botaniti, este un thalamus; caliciul este dialisepal sau gamosepal, pe-
talele îns libere ; staminele întocmesc verticiliu ce nu este consudat
cu petalele i nici cu gineceul ; astfel, sepalele, petalele i staminele
constituesc verticiliuri distincte inserate pe receptacul subt cârpele
sau subt ovariul ce ele constituesc i care este liber i super.
Il-a Clas. Dicotiledone Dialipetale Perigine si Epigine. Au recep-
taculul concav în form de cupiior, de botcnai sau de toc. Im-

propriui în contra accepîunei morfologice, unii botaniti considerez
i denumesc receptaculul concav caliciu gamosepal ; natura sa nu este
nici-cum foliar spre a fi caliciu, ci caulinar purtând membre foliare.
Receptaculul astfel, la unele specii, port pe apertura sa sepalele, pe-
talele i staminele, fiiad cu totul sau în mare parte liber de cârpele
sau de ovariu : dialipetalele periginice; sau c este cu totul consudat,
concrescut cu carpelele sau ovariul, constituind un ovariu infer:
dialipetalele epiginice.
Considerând c între dialipetalele cu receptacul concav exist unele

genuri ce au specii periginice i specii epiginice, am crecjut nemerit
de a constitui o singur clas cu denumirea mixt sus citat, cu atît
mai mult cuvent, c sunt i cazuri astfel dispuse c periginiea i epi-
giniea sunt discutabile. Pe de alt parte, considerând c adeveratele
dicotiledone periginice exist numa în clasa present i c nu ne putem
dispensa aici de termenul i categoriea acesta, a trebuit ca, drept
expresii oposi|ionalo, s ne folosim de termenii ipoginic i epiginic ca
titluri de clas în acesta diviziune, iar nu de termenii ovariu super i ovariu
infer precum vom face cu Gamopetalele unde, aceti din urm termeni
mofologici, îi au tot cuvenirea.
CLA^SIFICAIEA GENEEALA 7
2. Embriogene Dicotiledene Gamopetale (M

o ii o p o l a-
1 ti3 Juss.). i aici receptaculul pole
convex, plan sau concav, pur- fi
tând un poriant duplu sau bichlamid, adic caliciu §i corol îns, ;
corola îi are petalele reunite prin marginile lor într'o întindere mai
mult sau mai pu|in însemnat corol gamopetal. în usul vorbiroi i
:
descrierei cei mai mul[i botaniti adoptez expresiea de corol, în loc

de corol gamopetal, descriind forma numeral divisiunelor sau .î
prilor ce o constituente. Goprinsul acesta se divide în dou classe

forte distincte : Gamopetale Inferovarii i Gamopetale Superovarit.
Ill-a Clas. Dicotiledone Gamopetale Inferovarii. Au receptaculul
concav, concrescut cu tot partea ovaric a carpetelor, constituind un
omriu infer. Aici, îns, nu se observ cazuri de adeverat periginie
i epitetul de superovarit este cel mai aplicabil. La câte va familii sta-
minele sunt inserate pe tubul corolei, îns la altele staminele sunt
libere de tubul corolei.
IV-a Clas. Dicotiledone Gamopetale Superovarif. Constant recep-
taculul acestora este convex sau oarecum plan ; caliciul, de ordinar ga-
mosepal i ipoginic, este adeveratul caliciu gamosepal ; corola
liber de
caliciu este marele numer de cazuri, port pe tubul
gamopetal i, în
seu inserîea staminelor: corol sinandric sau, dup unii botanisti,
disposi|iea periginic, îns care nu este adeverat periginie precum am
artat mai sus puine ;
specii au staminele libere de corol. La tote
ovariul este liber de cele lalte pr|i i relativ super; deci, epitetul de
superovarit este cel mai potrivit acestei grupe.
3. Embriogene Dicotiledone Apetale. Fie c receptaculul

aparatului floral este convex^ plan sau concav, fie c ovariul este li-
ber sau aderent cu receptaculul, florile au periaritul simplu sau lips,

de unde vechea denumire de apeteleîdi acestor plante. Pedantul sim-
plu pote fi verde, scarios sau scuamos ; une-ori este colorat sau coro-
Când perianiul este lips, organele florale sunt împrejmuite c'un
loid.
numer de bractee verî sau colorate fr ca acestea s constituesc

verticiliu periantic propriu îs. In acest coprins exist o mul|ime de
specii ce au florile dicline (unisexuate) monoice sau dioice ;
pe când
altele au florile monocline (hermafrodite), caracter de mult pondere
în coprinsul acesta, de unde subdividerea sa în cele dou clase: Dico-
tiledone Apetale Hermafrodite i Dicotiledone Apetale Unisexuate.
1/. Clas. Dicotiledone Apetale Hermafrodite. Puine specii ce a-
parin în clasa acesta au florile unisexuate; ins, prin totalul celor
lalte caractere, urinez s fie relegate aici. Receptaculul floral pole fi
convex, plan sau concav, de unde dis])Osi.iea lor in .sLipeiuvariî si in
ini'ero varii.
l/l-a Clas. Dicotiledone Apetale Unisexuate. Fr a vorbi de ca-

zurile discutabile ale decliniei genului Eiqjhorb ia, speciile aici coprinse
sunt evident dicline. De ordinar, florile acestor plante n'auperiant pro-
priu dis, un numr de bractee dispuse în mod
ci variat. Receptaculul
lor pote lî asemenea convex, plan sau concav .si ovariul s fie liber
sau aderent. Ins faptul cel mai remarcabil este c aici exist o serie
de ] liante al crora ovariu este considerat, de un mare numr de bo-
taniti, a fi lips de unde numele de gimnosperme pentru Cîonifere si
;
Cicadacee, în oposiîe cu cel dis cnujiosperme pentru cele lalte, având

ovulele lor într'o cavitate ovaric.
Divis. II. Embriogene Monocotiledone

Caracterul cel mai general al acestor embriogene este embrio-
nul care, în cel mai mare numr de cazuri, este difereniat într'un
corp axil premunit c'un anex foliar: un cotlledon; îns, marea parte
de Orchidacee fac o excepie prin corpul embrionului lor omogen fr
apendice cotiledonic. Radicula embrionului în smîn este îmbrcat
c'o pung epidermic -: coleoriza, de unde numele acestor plante de
endorlze, caracter propriu, dar care nu aparine exclusiv Monocotile-
donelor. In corelaie cu aceste caractere, considerate ca cele maî ge-
nerale, se pote adoga î cele urmture de o valore secundar, dar
care, luate împreun, dau o lisionomie proprie acestui mare coprins
de vegetale.
Membrele radicale §i caulinare nu dobîndesc formaiea secun-
dar liberolignos: numa formaiea primar este §i rmâne la aceste
plante, cci fasciculele lor, de Ia început, îi au tot cambiul diferen-

iat în elemente liberiano (fioem) i fibrovdsculare [xllem], astfel c
aici fasciculele de timpuriu sunt si rmân închise, încetez cu desvol-
larea lor. Disposiiea fasciculelor liberovasculare în axele radicale i
caulinare este diseminat i fora ordine. Tulpina radical primar,
înc de la început devine bont sau nu se mai cun<')te. De ordinar
foile resar prin chor de un guler sau vagin
fascicule ce constituesc
de oarecare lungime împrejurul membrului caulinar nervaiea lor, ;
în cel mai mare numr de cazuri, este caracteristic prin întinderea
nervurelor, adesea forte lungi, i prin disposiiea lor paralel sau oa-
recum paralel. Florile Monocotiledonelor, când sunt com})lecte, au
întocmirea tipului frimer (3xH [sau 3X- ; -'Xi); perianlul, când
exist, pote fi ganiolil sau dialifil i biseriat, verde sau divers colorat;
CLASIFICAIEA GENERALA 9
o parteînsemnat de Monocoliledone au periantul lips i organele

de reproducie sunt protegiato de bractee în numer i de forme varii.
De aci subdividerea Monocotiledonelor în cele dou clase, ce ne par
naturale: Monocotiledonele Pcriantice i MonocotiUihmeU Aperiantice.
Vli-a Clas. Monocotiledone Periantice. Receptaculul lor este
convex, plan sau concav i florile, de ordinar, hermafrodite. Gând re-
ceptaculul este convex sau plan, periantul i staminele, aderente sau
libere de periant, sunt relativ ipoginice ifloroalor esteît/verovaWc^^;
contrariu, când receptaculul este concav, ovariul este în totalitate
concrescut cu receptaculul i împreun constituesc un ovariu infer,
atunci periantul i staminele îi au inserj,iea desupra ovariului : florile
acestora sunt inferovarii. Periantul aici este duplu sau simplu; florile
pot superovariî sau inferovarii. Acestea sunt principalele caractere
fi
ce pot servi la subdividerea plantelor din acesta clas.

l/lll-a Clas. Monocotiledone Aperianiice. Drept periant sau organ
de protec|ie, florile acestei grupe de plante au un oarecare numer de
bractee a cror formai colore este varie; totui, ele pot fi reduse
la do categorii principale: bractee fjlumacee, când sunt scariose
sau de consistena plevei, i bractee spatice^ când sunt ierbose, verdi
sau incolore i membranoide, încongiurând dou sau mai multe flori.
La oarecare specii, organele de reproducere ce constituesc aparatul
floral sunt lipsite chiar de orice bractee proprie sau comun i, astfel,
florile acestora sunt nude.
B. VEGETALELE SPOROGENE
Plante fr flori, adesea agame i, ca atare, reproducându-se
prin fracionarea corpului lor forte simplu sau prin isolarea unor
celule din cele ce'l constituesc (fisiparitate, propagule): prile isolate
urmez a vieui i a se desvolta, constituind noui individe vegetale |
altele se multiplic prin oarecare celule speciale^ spore, conidu, pro-

duse fr interveniea unui act de fecondaie sau gamotic: reproduc-
ie monomerd. Ins, în cea mai mare parte, vegetalele acestui mare
coprins posedez elementele speciale pentru reproducerea sexuat,
avend gameta mascul care aici are numele de anterozoîd i gameta
femel sau oosfera, ambele elemente ce se pun în contact pentru a
produce oospora sau oul în propriul seu sens reproducîea dimerd sau
:
(jamotic. Sporele^ conidiile i gametele sporogenelor sunt coninute în

organe speciale care, într'un mare numer de specii, constituesc apa-
rate distincte; analoge florilor Embriogenelor subt raportul rolului
fisiologic, îns cu lotul diferite subt cel morfologic.
Fie spor propriu dis, cunidie sau oospora, aceste organe de

propagaîe, pe care planta Ie transmite în lumea exterior ca mediloc
pentru continuarea i perpetuarea speciei, nu sunt de cât celule simple
subt raportul morfologic, îns celule speciale prin natura i rolul lor.
C sunt de natur agam sau monomer, sau de natur gamotic sau
dimer, le putem denumi, subt o expresie general, spore; de unde
numirea de Vegetale Sporogene ce se cuvine acestor plante. Pe când
Embriogenele depun în lumea cosmic un embrion sau o plant rudi-
mentar ca mediloc de propagaie legal, Sporogenele depun o spor
sau, în expresie general, un ou pentru propagarea i continuarea spe-
ciei. De aceea putem aplica i numirea de vegetale ovipare plantelor
Sporogene, prin oposi|ie de vegetale vivipare dat Embriogenelor.
Caracterul cel mai general care potc servi la subdividerea acestui
domeniu de vegetale este presena sau lipsa de fascicule vasculare în
Lote membrele care constituesc corpul lor, de unde cele do clase
urmetore admise de cei mai mul|i botaniti:
IX-a Clas. Sporogene Vasculare. Ca i la Embriogene, membrele
ce constituesc corpul acestor vegetale este percurs de un oarecare
numer de fascicule vasculare. Desvoltarea i caracterele acestora pre-
sentez cea mai mare analogie cu tasciculele vasculare ale Embrioge-
nelor Monocotiledone i^ subt raportul structurei, între aceste plante,
exist o deosebit afinitate.
Sporele produse de planta matern, germinând, nu dau direc-

tamente natere plantei adulte: ele produc o expansie frondos iixx-
\midi 2)rotal.\n protal se formez, în vederea actului gamotic, organele

de reproducie: anieridiile care con|in gameta mascul sau antero-
zoidele, i archegoniile care convin gameta femel sau oosferele.
In urma actului gamotic, oosferele dobândesc cualit|ile propriî
pentru reproducere i devin oospore, adic oult plantei, pentru a fi
depuse în mediul cosmic unde se desvoltez i produc planta adult.

X-a Clas. Sporogene Nevasculare. Sistemul lor vegetativ este
totdeuna lipsit de membre radicale, caulinare i foliare în accepiunea
morfologiei, cci niciuri nu exist fascicule oricât de simple i oricare
ar fi forma i desvoltarea corpului acestor plante. Pentru deosebire
de membrele ce sunt percurse de fascicule vasculare, s'a dat numele
de ial (thallux) corpului acestor vegetale, de unde numirea de Talojite
usitat de unii botaniti.
Reproducîea Sporogenelor Talofite pote avea locul într'unmod
ag-am saumonomer (fisiparitate, propagule, spore agame) sau într'un
mod gamotic i oiil acestora este iot spora în expresiea cea mai general.
DISPOSIIEA FAMILIILOR NATURALE CE REPRESENTEZA
PLANTELE ROMÂNIEI
Clasa I. Embriogene Dicotiledone Dialipetale Ipogine

Sec^. I. Garpelele, mai inultsau mai puîn numerose,
sunt cu totul libere între ele sau parial reunite
în regiunea inferior a ovariului.
Staminele indefinite, anterele lungitudinal de-
hiscente: Ranunculaceae.
Staminele definite, anterele valvulardehiscente!: Berberidaceae.
Sec|. II. Garpelele, mai mult sau mai puin nume-
rose, sunt consudate între ele formând unovariu
super i liber; slilul i stigmele libere sau con-
sudate.
§ 1. Placentaiea parietal.
1. Corola regulat.
Staminele, în raport cu petalele, nedefinite,
de ordinar poliandre.
—
Sepale 4 5, petale numerose, în spiral i
treptat transformate în stamine: • • • Nymphaeaceae.
Sepale 2 caduce, petale 4 sesile i cu totul
distincte de stamine : Papaveraceae.
Sepale 5, din care 2 externe mici caduce;
petale 5 sesile, prefloraiea resucit; pe-
talele distincte de stamine : Cisfaceae.
Staminele în numer definit.
Galiciu 5-sepal, petale 5 alternisepale i

persistente; stamine 10 sau 5, lips de
parapetale : Tamaricaceae.
Galiciu S-sepal, petale 5 cu câte o para-
petal multicilial, cili glandulari, ele
se scutur dup înflorire stamine 5 ; :
•
Droseraceae.
Sepale 4, petale 4 unghiculate, stamine 6
tetradiname: Cruciferae.
2. Gorola neregulat.
Sepale 2 caduce, petale 4 neregulale, sta-
mine 6 diadelfe Fumariaceae.
Sepale 5 colierente la baz, petale 5, cea
median pintenat, stamine 5 libere • l^/olaceae.
: 8
Sepale4— Scohereiitelabaz, petale 4—

neegale ; rtamine numerose Resedaceae.
Sepale 5: cele 2 externe mari, late, colo-
rate, pterigoide; petale 3 — 4 neregulate

coherente prin baz cu m nuchiul celor 8
stamine monaclelfe Polygalaceae.
§ 2. Placentaiea axilar sau central.

1. Stigmele formând un disc sesil pe ovariu, sti-
lul lips Balsaminaceae.

2. Unul sau mai multe stiluri ce suspin stigmele.
Petalele lung-unghiculate Dianfhaceae.
Petalele scurt-unghiul. sau sesile, uneori lips.
Ovariul unilocular.
Sepale 4— 5 puin coherente la baz ;
pe-
tale 4 — 5; stamine 4 — 5 sau 10 libere: Alsinaceae.
Sepale 5 coherente la baza, petale :
lip
stamine 10; foile slipulcte: .... Paronychiaceae.

Sepale 2, petale .5 libere sau coherente,
oligostemone, iô-sau polistcmono • Porfu/acaceae.
Ovariul multilocular.
Stilurile între ele libero san fixate pe o
colon central.
Neperispermice.
Sepale 2—4; potaie 2—4; iso-sau
diplostemone, staminele libere;
stilnrile libere: E/at/naceae.
Sepale 5, petale 5, staminele nume-
rose poliadelfe ; stilul ile libero: •
Hypericaceae.
Sepale 5, petale 5; stamine 5 co-
herente prin baza lor; stilurile
libere :
Linaceae.
Sepalo 5, petale -5, androceu di-
plostemon ; cârpele 5 coherente

pe o colon central proemi-
nent formând rostru sau plisc: Geraniaceae.
Perispermice
Galiciu simplu 5-sepalic; pelale 5; an-
droceu diplostemonmonadelf; ovariu
5-locular, loculele multiovulate, stilu-
rile complect libere: Oxalidaceae.
MSro/IlKA rAMlI.lILOKNATUUAl.I^Î
Calicia diiplu (calicia si calical pcnta-

morice), rare-ori simpla, potaio 5,
slaniinc indefinite iiionadolfe; ovariu
niallilocalar, localele aniovulate. sti-
larile parial libere: Malvaceae.
Stilurile între ele cu totul într'unite.

Perispermice.
Foile neniarcate cu puncte pel ucide.
Caliciul i corola pontamere; stamine
5 sau numerose.
Stamine numerose libere ; ovariu
5-locular, fruct unilocular nucos: • Tiliaceae.
Stamine 5 libere; ovariu 2-locular;

fruct suculent bob; Ampelidaceae.
Stamine 10 libere, ovariu 5-locular;

capsula 5-locular debiscent: Zygophyllaceae.
Caliciul, corola .i staminele 3-mere: • •

Empetraceae.
Foile marcate cu puncte glandulare pe-

lucide: Rutaceae.
Neperispermice.
Florile mari neregulate ; ovariu 8-locular,
capsul coriace ghimpos 3-valv: • /Esculaceae.
Florile mici regulate ; ovariu 2-locular,

samaridie dimer : Aceraceae.
Clasa ll-a. Embriogene Dicotiledone Dialipetale

Perigine, Epigine.
Sec|. I. Receptaculul mai mult sau mai puin con-

cav, dar periginic, nefiind concrescut cu ovariul
sau cu carpetele ce constituesc gineceul : pe-

talele i staminele periginice în propriul sens.
§ 1. Perispermice.
Staminele alterni-petale: Ce/asfraceae.
Staminele opositi-petale : Rhamnaceae.

§ 2. Neperispermice.
Carpetele într'unite în ovariu liber uni-sau
multilocular.
Fruct drupaceu. Arbori: Terebinihaceae.
Fruct capsul. Ierburi : Lithraceae.
Grecescii D. Dr. — C. •13-24. ^

:
0OXSPE( 'TFT, SISTEMATIC
Garpclolc înlre (linsele libere, in nniner va-

riu, sau o singur carpela liber.
Foile nestipulate ;
plante ierbacee, su-
cose, grase: Crassulaceae.
Foile stipulate; ierburi, arbuti, arbori,
neavend aspect gras.
Ovariul unicarpelar.
Fructu gu sau legumen.
Corola neregulat, papii ionacec Papilionaceae.
Corola regulat: Cesalpinaceae.
Fructu migdal sau drup crnos : Drupaceae.
Fructu achenie :
Sanguisorbaceae.
Ovariul multicarpelar Rosaceae.
Sec|. 11. Receptaculul concav i cu totul concrescut
cu carpelele sau cu ovaiiul, constituind un ova-
riu infer; petalele i stamincle epiginice.
^ 1. Neperispermice.
Foile stipulate. Arbuti, arbori fructele niclonid ; Pomaceae.
Foile nestipulato. Subarbuti, i( rl)uri ; fructul
capsular.
Ovariul avînd stil :
(Enotherace e.
Ovariul fr stil : Haloragiaceae.
§ 2. Perispermice.
Seminjêle în nunier nedefinit de fiecare
locuia.
Fructul suculent, bob: Ribesiaceae.
Fructul uscat, capsul.

Ovariul 4— sau multilocular: • • • • Philadelphaceae.
Ovariul 1 —2 locular: Saxifragaceae.
Seminele în numer definit de fiecare locuia.
Ovariul cu dou stiluri divergente pe un

stilopodiu.
Fruct uscat compus din 2 aclieniî agre-
gate : mericarpe :
Umbeliferae.
Fruct crnos drupaceu : Araliaceae.
Ovariul c'un stil :
Cornaceae.
Disrosri'iKA i'.\MiLiii,(ii; nati i;\i,k l'>
Clasa lll-a. Embriogene Dicotiledone Gamopetale

Inferovariî.
Sec|. I. Stamiiiele inserate pe tubul corolei.
§ 1. Foile stipulate sau verticilate : Rubiaceae.
§ 2. Foile nestipulate.
Embrionul perispermic.
Gineceul niulticarpelar: Caprifoliaceae-
(Jincceul unicarpelar: D/psaceae.
Embrionul neperispermic.
Florile libere nereunite în calatide: • • • • l/derianaceae.
Florile agregate în calatide involucrate.

Florile hermafrodite, (vorbind de florile
fertile): Synaniherae.
Florile unisexuate, monoice, fertile: • • • Ambrosiaceae.
SecL II. Staminele nu sunt inserate pe tubul corolei.

Florile hermafrodite: Campanufaceae.
Florile unisexuate monoice sau dioice :
• • Cucurbitaceae.
Clasa iV-a. Embriogene Dicotiledone Gamopetale

Superovariî.
Sec|. I. Polisfemone sau diplostemone ; staminele

direct inserate subt ovariu i nu pe tubul corolei.
Antcrele biloculare poricide; embrion dicoli-
ledonic: Ericaceae.
Anterele uniloculare, transversal dehisccnto,

embrionu acotiledonic Monofropaceae.
Sec|. II. Isostemone sau oligostemone; staminele in-
serate pe tubul corolei i astfel, indirect, sunt
ipogine.
§ 1. Staminele alterne lobilor corolei.
l. Corola regulat, în oarecare specii cam nere-
gulat.
7.. Oligostemone diandre.
Ovulele pendulate Oleaceae.
Ovulele erecte sau colaterale Jasminaceae.
p. Isostemone pentandre.
Polenu solid ;
gineceul :2-carpelai', finelui
dou folecule agregate •• Asclepiadaceae.
,;;
ir; CONSPECTUL SISTEMATIC
Polenu pulvoi-iilont.
Filainentclo staminolor nude, tar peri

liinoiji.
Embrionii drept inh'un albunien, san

lipsc de albunien.
Stilu terminal; fructa capsula 1-2-3
locLilar.
Ovariul bilocular multivulat, pla-
centatiea axil ; fructu 2 fb-
lecule Apoc/naceaa.
Ovariul 1-2 - locular, placentatiea
parietal; capsul bivalva • • Gentianaceae.
Ovariul 3-locular; capsul trival va Polemoniaceae.
Stilu ginobazic;frucul4-achenic • Bornaginaceae.
Embrionul curb sau spiral intr'un al-
ini meu.
Plante volubile Convoivulaceae.

Plante nevolubile Solanaceae.
Filamentele staminelor îmbrcate cu peri
li^nO'î Verbascaceae.
2. Corola neregulat^ în rare specii cam regulat
anisostemone : androceul diandru sau te-
trandru didinam.
Ovariul 2-carpelar, bilocular sau unilocular,
loculele 3 - sau multiovulate.
Stilul terminal
Ovariul bilocular
Embrionul cu albumen Scrophulariaceae.
Embrionul fr perispei-m
Ovulele în fiecare locuia in numer
intlefinit Acanihaceae.
Ovulele în liecare locuia în numer
c^G 2 l/erbenaceae.
Ovariul unilocular, multiovulat.
Plante fr foi verî, n'au clilorofilâ
epidendre Orobanchaceae.
Plante cu foi verdi avend chlorofil
terestre sau fluviale Utriculariaceae.
Stilul ginobazic; fructul 4-aclienic • • • •
Labiatae.
Ovariul 1-carpelar, uniloculat, uiiiovulat •
Globulariaceae.
J)ISi'0^r!'IKA FAMILllLUi; XATIMIALE 17
Jj
d. Staiiiinelo oposite lobilor corolei; ovariul uni-
loculal.
1. Perianlul iorbaceu.
Ovariul uniovulat cu cinci stiluri separate unele
de altele Plumbaginaceae.
Ovariul multiovulat, avend un stil întreg; cap-
sul pixidarie Pr/mu/aceae.
'2. Pedantul scarios ; ovariu multiovulat, stil
simplu, capsul pixidarie Plantaginaceae.
Clasa V. Embriogene Dicotiledone Apetale Hermafroidite
Sec. 1. Superovariî.
1, Embrionul spiral sau inelar, periferic i omotrop.
Periantul scarios incolor sau colorat. Amaranihaceae.
Periantul ierbaceu verde sau cam colorat.
Florile avend 8 — 10 stamine Phytolaceaceae.

Florile avend 1 — 5 stamine Chenopodiaceae.
"1. Embrionul arcuat i lateral, antitrop . • Polygonaceae.
3. Embrionul drept sau puin arcuat, ocupând axa
seminei.
Ovariul unilocuiat, uniovulat, purtând un stil cu
o singur stigm.
Ovula pendulat Daphnaceae.
Ovula erect E/aeagnaceae.
Ovariul unilocuiat, uniovulat purtând 2 stiluri
separate Celiidaceae.
Ovariul bilocular, dou ovule, port i2 stiluri • Ulmaceae.
Sec. II. Inferovariî.
1. Ovariul unilocuiat.
Cavitatea ovariului fr colon central ce port
ovulele
Florile cu o singur stamin; plante lluviale Hippuridaceae.
Florile cu mai multe stamine: plante parazite
epidendre Loranthaceae.
Cavitatea ovariului cu o colon central ce port
ovulele (podospcrm) Sanialaceae.
2. Ovariul 3—0 locular Aristolochiaceae.

8
1
CONSPECTUL SI STE:\1 A TIC
Clasa VI. Embriogene Dicotiledone Apetale Unisexuate

Scc|. I. Angiosperme.
§ 1. Florile mascule neamentifere.
1. Perispermice.
Ovariu imilocular, uniovulat, poil -2 stiluri
separate Urticaceae.
Ovariu 2— H loculor, loculele 1—2 ovulate.

Stilurile bifide avend câte 2 stigme ; fructu
2 _3 - coc; plante terestre Euphorbiaceae.
Stilurile simple ; fruct nedehisccnt 4-costat;
plante acuatice immerse Callitricheaceae.
2. Neperispermice Ceratophyllaceae.
§ 2. Florile mascule, uneori .î cele femele, consti-
tuind amente.
1. Inferovariî, bractecle sau caliciul concrescute
cu carpetele.
Fructul drupaceu, nuc Juglandaceae
Fructul gland sau ghind împrejmuit de
bractee reunite în cupi.|6r Cupuliferae.
2. Superovariî.
Fructul capsul bivalv polispermic, semin-

ele c'o pensul de peri Sal/caceae.
Fructul monosperm membranaceu saii coriaceu

comprimat constituind strobil Beiulaceae.
Fructe globose drupacee dispermice • • • . Gnetaceae.
Sec|. 11. Gimnosperme Coniferae.
Clasa Vil. Embriogene Monocotiledone Periantice

Sect,. I. Periantul diferent,iat în sepale i în petale.
1. Superovariî. Alismaceae.
2. Inferovariî. Hydrocharidaceae.
Sec|. 11. Periantul simplu, adesea colorat, lipsit de
sepale.
1. Inferovariî.
Embrionul lipsit de perisperm. Orchidaceae.
Embrionul dotat cu perisperm.
Florile avend trei stamine. Iridaceae.
Florile avend ase stamine.

Florile hermafrodite. Amaryllidaceae.
DlSl'OSrriEA FAI\1IL1IT.0R NATIRALK 10
Florile unisexiuite. Dioscoreaceae.
Superovariî.
Periantul colorat aveiul aspectul de corol.
Garpelele peste tot consudale, formând un pistil
Fructul suculent bacciform. Asparagaceae.
Liliaceae.
Fructul uscat, capsul loculicid. • • • •
Garpelele parial consudate numa la baz.

formând trei pistile. Colchicaceae.
Periantul necolorat, verde, cu aspect de caliciu.

Embrionul lipsit de perisperm. Juncaginaceae.
Embrionul dotat cu perisperm amilaceu sau

crnos Juncaceae.
Clasa VIII. Embriogene Monocotiledone Aperiantice

Sec!,. 1. Plante terestre sau hidrofile aeriane.
1. Florile hermafrodite sau unisexuate dispuse în
spicuri sau în spicuiore glumifere.
Fructul achenie foile complect vaginate. Cyperaceae.
;
Fructul cariops foile au vegina spintecat. Gramineae.

;
i>. Florile unisexuate dispuse în spadic monoic.

Spadica lipsit de spat comun. Thyphaceae.
Spadica dotata cu o spat comun Araceae.
Sec^. II. Plante fluviale immerse sau plutitore.

l.Neperispermice Najadaceae.
2. Perispermice. Lemnaceae.
Clasa IX. Sporogene Vascularii

Sect. 1 Axa caulinar avend expansiî laterale foliare
alterne, fr ramificaii verticilare; sporele fr e-
lateriî.
g. 1, Gapsulele sporifere asêdate pe foi sau pe de-

penden|eie acestora.
Capsulele inserate de baza peiotului foiei ling
rizom (rizocarpice). Marsileaceae.
Capsulele aedate pe faa dorsal a foilor sau

pe un apendice ce pornete din limbul foiei
(filocarpice). Fîlices.
§. :2. Capsulele spori fere sldnd pe extremitatea

axelor (acrocarpice). Lycopodiaceae.
Sec|. II. Axa caulinar cu noduri articulare din care
pornesc coherente ce formez vagin
foi verticilate
dentat de labaza crora, pe fa|a externa, la unele

specii, resar ramuri verticilate sporele dotate cu
;
elateriî. Equisefaceae.
CONSPPXTLIL SISTEMATIC
A(.
FLOREI ROMÂNIEI
1. EMBllIOGENE DICOTILEDONE
CLASA 1
DICOTILEDONE DIALIPETALE llMMiINE
RANUNCULAGE^ Juss. gen. p. i231
Trib. T. ('l.EMAIDE.l^: DC. Policarpice : fructele acheniî numerose
lung caudate; periantul simplu avend estiva|iea valvar sau indupli-

cat. Foile oposite.
1. CLEMATIS L. gen. n. Gg6
§ 1. Acheniile lung caudate, codapenati-barbat (speciile nostre).

1. Erecte.
1. C. integrifolia L. spec. p. 7G7 ; DC. prodr. 1 p.8; Kocli syn.
p.2; Rchb. ic. germ. 4 fig.4663; Schlecht. Lang. deutscli. 11 fig. 984.—
Popular Curpeii-scurt. Luminos. °c\. —
Iunie, Iulie. Prin locuri jos-
nice, lunci, mrciniiuri: Craiova; Turnu-Mgurele prin lunca Oltu-

lui; Giurgiu la Sloboziea spre Malu i Odile; Brila; Iai pe la
orogari.
2. C. recta L. spec. p. 767; Sturm deutsch. h. 8; Kocli syn. p. ±,
DC. prodr. 1 p. ^; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4664; Schlechtd. Lang.

deutsch. 11 985. —Popular Curpen-drept. Luminos. Nprasnic.—
fig.
% Iunie, Iulie. Pe lîng pduri, tuferie, mrciniiuri; în regiunea dea-

lurilor: Gemei, Severin; Drgiani; Vultureanca; Gâmpina; Deaki-
Mare; Piatra, Osloveni ; Tecuci ; Iai, Gucuteni; Botoiani.
2. Scandente.
3. C. Vitalba a. L. spec. p. 7C)6; Koch syn. p. l^ DO. prodr. I
3;Ledcb. n. ross. p. 3; Schlecht. Lang. deulseh. 11 fig. 987.

p. 1
;
22 CONî'EOTUL SltSTEMATlC
CVltalhaleijltuna Rclib. icon. germ. fig. 4667 (1840), avend parte din
marginea unor foi 1 —2 - dentat. C. latifoUa integra Bauli, hist. 2
p. 125 (1651). — Vulg. Carpen, Carpen de pdure. Lummos. Vif-
alb.-- tp Imiie, Iulie. Prin pduri, tuferie sau leauri, zvoiuri, gar-
duri rustice, vii; in regiunea dealurilor i a câmpiilor; forte comun:
Verciorova, Severin, Broteni, Strahaea; Craiova; Tismana ; Kîmnic,
Clâlimneti, Goziea; Câmpulung; Câmpina, Dealu-Mare; Grivina, Fe-
rii, Mogooea, Bucureti: Comana; Buzeu, Bisca: în lunca iretului
la Agiud, Valea-Seac; Bacu; Piatra, Neamû (Ghan. exsic. Grec.
enum. p. 7); Iai: Botoiani.
,3. banafica^Y[e^zh. in Rchb. icon. germ. 4 fig. 4667 var. ,3. (1840),
avend tote foliolele întregi
Y-
denfaia. C. Vitalha ,3. L. 1. c. C. latifoUa dentata Bauli. 1. c.
C. odontophyVa Gandog. exsicc. ! avend marginea foliolelor în tot

lungimea gros si neegal dentat, dentaturele creniforme acute; forte
comun pe la noi.
§ 2. Aclieniilc necaudate, dar rosLrate si nebarbale (Sec|. Vi-

ticol la).
4. C. Viticella L. spec p. 765; Koch syn. p. 2 ; Rchb. ic. germ. 4

fig. 4668; Schlechtd. Lang. deutscli. 11 fig. 988. — Vulg. Clocom,
Vîlidr. — h Maiu— August. In horticultura, naturalizat i vul-
garizat. Bucureti; Bacu (Grec. enum. p. 7); Iai otc.
2. ATRAGENE L. iên. n. 6V;5
I. A. alpina L.'spec. p. 764; Sturm deutscli. h. 20; Koch syn.

p. 3 ; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4662 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 1 fig.
989. Clematis alpina et CI. slhirica DG.prodr. 1 p. 10. — Vulg. Carpen

de munte. — t? Stânci cu tuferie ; în regiunea montran alpin infe-
rior i subalpin: Buceci la Peterea-Ialomiêi, pe Garaimanu si Gos-

tila; Dîmbovicioara; în Suceava pe Rareu (Br.), în cheile Barnarului
.i pe Barnarelu la Podu-Popei.
Trib. II. ANEÎONEJ': DC Policarpico : fructele achenii caudate sau

simple; periantul simplu petaloideu avend estivaîea imbricat. Foile
alterne.
3. THALICTRUM /.. iên. n. <,>,-.
i 1. Acheniile slipitate, triangulare, anguliî aripai, faetele ne-

tede necostale, vîrful lor cu stil scurt rescurbat.
I. Th. aquilegifolium L. spec. p. 770; Sturm deulsch. h. 44;
: ;
RANUNCrLACE.!-: 28
Kocli syn. p. :>; Rc]il).ic. germ i. fi^. 1035: Sdileclitd. Lang. deiilscli.
11. f. O'JO. — Popul. Clocofei, Mrgea, liutipr. — \\. M;iiu, Iunie.
Prin pduri în regiunea montan alpin î în a dealurilor pîn în p-

durile câmpiilor: Tîrgujiul; Climneti, Coziea; Coi-beni, Gurtea-de-
Argei; Câmpulung, Rucr, Dîmbovicioara; Predeal, Sinaia; Gomana,

Bâncasa în Vlaca Monstirea Neamu (Chania); Geahlu (Knecht.)
;
în Suceava la Broteni pe Neagra i pe

Barnaru Tul cea. Varieaz: ;
—
cu flort alburii i flori roze; apoi
[1 pauciflorum Scbur enum. transs.p. 7 (18(J()) pro spc cie. —Difer

prin statura sa mai mic i puîn robust, prin foliolele foilor sale
puîn dilatate la baz, ba adesea cuneate sau nccordate, prin staiu-

nea sa în regiunea alpin cam po la 1800 m. alt. Buceci. —
§ i2. Aclieniile sesile, nucamentose, fusiforme, longitudinal mul-
ticostate, vîrful dentat, nerescurbat ; filamentele staminelor subjîrele
liliforme.
1. Pet,iolurile foilor fr stipele. Anterele apiculate.

InflorcscenUi panicul piramidal, florile în mod spaisiu sau
==•
cam umbeloid dispuse la extremitile ramificaiilor, îns neaglomerate.

a. Peioluiile ternato-supradescompuse.
Th. foetidum L.
2. spec. p. 768; Koch syn. p. 3 ; Kclib. ic.
germ. 4 f. 40^8; DG. prodr. 1 p. 13; Sclilechtd. Lang. deutscli. 11 fig.
99^. _ Vulg. Rutisior Iiuti§lor-puturos. — l\. Iulie, August. Stânci în vi

muntose- Valea Monstirei Bistria ;
Valea Dîmbovicioarei.
3. Th. saxatile Sclileich. pi exsic. ap. DG. prodr. p. 13 1
(1824); Pvcbb. ic. germ. 4 f4632 Th. tansilmnicum Scliur in verb.

.
siebenb. ver. ann. 1853 p. 84 solum nomen enum. transs. p. 0. ;

—
Vulg. liuiisior. — l\. Iulie- August. Terâm argilo-calcar in regiunea
dealurilor, sau argilo-liumifer în regiunea câmpen: Rucr la Vâlea-
Muierei 'spre Pajerea; în Praliova prin viile de la Sceni; în Buzeu

la Bisca; în Ialomia pe la Sloboziea ;
Rareu pe Toderescu :
Iai.
4. Th. flexuosum Bernli. catal. ann. 1815. Rclib. ic. germ. 4
lig. 4628. Th. coUinum Wallr. scbed. p. 251) (1822); DG. prodr. 1
Th. minus Baumg. enum. transs. 2 p. l(i-non L. cujus stirps

p. 13.
genuina sec. F. Schultz in Flora ann. 1873 n. 54 p. 231 solum ad

littorem scandinavicam inveni. — ^. lunie-Iulie. Prin livedi, pe lîng
pduri: în Buzeu la Beceni pe la Pdurea Ocea {Th. coIHnum Grec.
enum. p. 7); Roman; lai; în Dobrogeape la Tulcea, Telia, Nicoliel.
Dup Kocli (syn. p. 5) Th fir., tiosum Bernli. are ramificaiile

— !
24 CONSPECTl.']. SISTE^NFATIC
pu|ioIare primare evident stipelate. Dup Reichenbacli (loc. cit.) ra-
mificaiile acestei specie sunt nestipelate, contrariu celor susinute de

Koch. Dinparte-ne, am putut observa câ specimenele de Th. flexiiosum
Bernh. ce posedm din mai multe localiti din Germania, ca .î planta
nostr, au ramificaiile pe|iolare primare nestipelate.
5. Th, mediiim Jacq. hort. vind. 3 tab. 96 (1770). T/i. nut<ins

Desf. catal. h. paris. ann. 1829 p. 123; Rchb. ic. i,'erm. 4 fig. 4630
(conf. L. Simonkai enum. transs. p. 34). 1[. Iunie, Iulie. Livezi : Bucu-
re|ti, Hereslru (Grec. enum. p. 7). Th. ruthenicum UI. Hofîm. exise.
;,în Româniea oriental Bassarabiea la .«esurile întinse" (an Fisch. ?
.î
conf. Ledeb. fi. ross. 1 p. 48).

îns, Th. medium iconografiat de Reiclienbach, 1. c. fig. 4632i,
este cu totul altceva, avend florile erecte, foliolele foilor ânguste i

acut-dentate, caractere ce nu se potrivesc cu Th. niitans Desf. icono-
grafiat de Reiclienbach (1. c. fig. 4(530) care are florile nutante, folio-
lele foilor mai dilatate i obtus-dentate, ceea ce exist întocma i la
planta n6.str.
6. Th. elatum Mnrr. syst. veget. p. 513 (1774); Jacq. hort.

vind. 3 tab. 95; Rchb. ic. germ. 4 fig 4633; Schlechtd Lang. deutsch.
11 fig. 994. — Vulg. Euti§ior. — ([. Maiu, Iunie, Iulie. Prin livezi,
crânguri, mrciniiuri în regiunea câmpen : Ghergani, Ciocneti,

Buftea (Th. majus Grec. enum. p. 7; Br. prodr. p. 528 non Jacq. nec
Grantz in Rchb. 1. c. fig. 4029) ; Ferii, Crivina ; Comana ; Tecuci,
lunca ignetilor.
b. Peiolurile pinato-descompuse.
7. Th. simplex L. mant. p. 78 (1762); Koch syn. p. 0; Rchb.
ic. germ. 4 f. 4031; DC. prodr. 1 p. 15; Schlechtd. Lang. deutsch.
11 f. 995.— 1\. Iunie, Iulie. Livedi în regiunea montan: Azuga,
Buteni.
"•=•
Inllorescena coriinboid i florile sunt aglomerate la extre-
mitile ramificaiilor.
8. Th. angustifolium Jacq. hort. vind. 3 tab. 43 (1776); Koch
syn. p. 6; DC. ])iodr. 1 !>. li; Schlechtd Lang. deutsch. 11 f.997. 2h.
Bauhini Spreng. .syst. veg. 2 p. 672. Th. angustifolium L. spec. p. 769
exp. — Vulg. Rutiior. — l\. Maiu, Iunie, Iulie. Livezii, crânguri,
poeni, margini de pduri : VOrciorova, Severin ; Tismana, Baea-de-
Aram ; Rîmnic, Ocnele-Mari; Corbeni ; Câmpulung, Rucr pe la
Valea-Muierei ; în Teleorman pe la Netoi ; Vultureanca ; Titu, Cioc-

RANUNCULACETE 25
nesli, Bucuroii, Comana; Tecuci; Monslirea Neainû

CJiilila, Peri.i;
(Cliania exic); în Suceava pe câmpiea Sasca, Gornu luncei. Variez: —

a. sienophyllum Wimm. et Grab. fi. siles. 2 p. 157 (1829);
Ivoch syn. p. 8. Th. aurjuslifolmni Grantz ap. Rchb. ic. germ. 4 fig. 4637.
Foliolele foilor inferiore lineare acuminate, ale celor superiore aprope
filiforme ;
fi heierophyllum Wiînm. et Grab. fi. siKs.2 p. 157(1829); Koch

syn. p. 8 ; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4637 ad. sinistram. Th. angusUfolmm
Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 997; Grec. enum. p. 7. Foliolele foilor
inferiore oblungi, ale foilor superiore lineare forte auguste, t(3te întregi
sau cele terminale a locuri 2— 3-fide ;
Y. laserpitifolium Koch 1. c. Th. laserplUfoUum Willd. enum. h.

berol. p. 40(1809); Rchb. ic. germ. 4 fig. 4636. Th. lucklum DG.
prodr. 1 p. 14-non L. spec. p. 770 (conf. Koch 1. c). Foliolele foiloi'
oblungi i nedivizate, ale foilor superiore sunt cu ceva mai ânguste.

0. peucedanifolium Griseb. et Sch. iter hung. n. 102 (1852). Th.
spurium Janka in Linn. voi. ;}0 p. 549 (1860). — Constana.
9. Th. nigHcans .Tacq. fi. austr. 3 p. 421 (1776); Rchb. ic.
germ. voi. 4 f. 4638 ; Boreau contr. p. 4. — Vulg. Butlîor. — 11 Iunie,

Iulie, August. Livedi, tuferie, margini de pduri : Severin ; Glim-
neti, Goziea, Stniioara; Olnesti; Bucure.ti; Gomana ; Galai.
2. Peiolurile primare ale foilor avend stipele. Anterele mutice

10. Th. flavum L. spec. p. 770 ; ejus. cod. botan. n. 4049; Koch
syn. p. 7 excl. synon ; Flchb. ic. germ. 4 fig. 4639 exclus, synon.
Gaud. ; Boreau centr. p. 5. — t|. Maiu, Iunie, Iul. Locuri josnice pa-
lustre, stufuri bltose: Galai pe lâng Brate.i i spre Gura-Prutului.
4. ANEMONE L. gen. n. Gc)4.
§. 1. Involucrul trifil forte alturat de pedant, simulând un ca-

liciu 3-sepal; foile involucrului întregi sesile i mai scurte de cât ale
periantului (Hepatica Dillen.).
1. A. Hepatica L. spec. p. 758 ; Koch syn. p. 7. Hepatica tri-
loha Ghaix 336 (1786); Schlechtd. Lang.
in Vili. daupli. voi. 1. p.
deutsch. 11 tig. 1007. Hepatica nohUls Mcjench meth. p. 216 (1794) ;
Rchb. ic. germ. 4 fig. 4642.— Popular Trel-rl. Foie-a-vior. Popiv-

nic-iepuresc. — 1\. Martie. Aprilie. Pduri în regiunea montan infe-
rior i a dealurilor Tîrgujiul Pdurea Seaca : ; în Olt; Piteti laTrivale;
Olneti; Buhu.i, Piatra; Agapiea, Neamu (Grec. enum. p. 8); Agaf-
ton, Drciani, Boto.ani.
2r. coxsPKcTrL site:\iat](;
2. A. angulosa l.ani. eiicycl. 1 [). I<V.) (\1X'2). Ifr-iiatlcd an-

gulosa DC. prodr. 1 p. 22; Schott el Ky. bot. zeit. ann. 1851
p. 134.—//. fmnssUranica Fuss alt. archivIII p, 262 (ISiS). Anemone
transsUvanica Heuff. eiiun. ban.p. 6(1858).
.1. multiloha Schur enum.
transs. p. 2 (1866).— Vulg. Crucea-vo'miculuL~\\M^vi\Q. Aprilie. P-

duri, în regiunea montan subalpin |i alpestr în Argei la pdurea
Trivale lîng Piteti i la Ba^cov; în Muscel la Conteti, Cmpulung
.|i Valea Dîmbovicioarei ; în Prahova la Buteni, Buceci laUrltoarea,
Sinaia (Grec. enum. p. S); Comarnic; pdurea Ghighiului lîng
Ploeti.
Pvoepper, în Magyar. no venit. lapp. VII p. 150, arat Ane- c
mone angulosa Lani. {Hepatica angulosa DC.) ar fi Cortusa Matth'oli,
dup cum s'a gsit mai în urm în herbariul lui Lamark, herbariu ce
a fost descoperit în Germania acum câiva ani i care acum se gsete
în Muzeul din Paris. Nu putem crede c marele naturalist a putut co-
mite o erore de felul acesta, când a avut planta acesta în cultur la
grdina Plantelor din Paris mai muli ani, dar fr s fi tiut propriea
ei origine, originea |erilor dacice. Erorea pote c a resultat din str-
mutarea greit a etichetei de la Cortusa Matthioli la foea cu Ane-
mone angulosa din partea unui postum. împrejurarea acesta a fcut
pe unii din confraii, transcarpatici s se feresc de numirea dat de
Lamark i sadopteze pe aceea dat de Fuss. (conf. I. A.Knapp Pflanz.
Galiz. u. Bukovina p. 281).
§. 2. Involucrul trifil i forte deprtat de periant asia c simu-

lez un verticiliu de foi caulinare ; aceste foi sunt peîolate sau dila-
tato-peiolate i au limbul lor conform cu acela al foilor radicale
{Anemone DC).
1. Acheniile cu stil scurt sau bont nepluinos.
3. A. ranunculoides L. spec. p. 672, Sturm deutsch. h. 7 ;
Kocli syn. p. 10: Rchb. ic. germ. 4 fig. 4643; Schlechtd. L:.ng. de-
utshcli. 11 fig. 1005.— Vulg. Dedepi- galbeni. Florea Pascelor. Muscerici-
galbeni. — (|, Martie. Aprilie.Pduri în regiunea submontan, a dea-
lurilor i a câmpiilor: Severin, Cerneai; Craiova; Câmpulung, Con-
teti; Câmpina. Ploeti, Ghighiu; Giurgiu, Bneasa, Comana; Bucu-
reti, Bneasa; Buzeu; Monastirea Neamû (Clian.); Iai; Bîrlad.
4. A. nemorosa L. spec. p. 762; Sturm deustcli. h. 14; Koch

syn. p. 10; Rchb. ic. germ. 4 fig 4644; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig.
1004. — Popul. Florea pactelor. Florea-ventului. Muscerici albi. Oip, —

^, Martie. Aprilie. Pduri, codri; în regiunea montan subalpin i în
—
IÂNUN^'T1LACE.1^ 27
i-Ggiuiiea dealurilor: Soveriii, Cerneai; Craiova; Tiriiujiiil ;. Pilesti ;
Câmpulung, Valea Mare: Ploeti ; Comarnic, Câmpina (Croc. onum.

p. 8); Piatra, Monstirea Neamlu (Clian.) ; IJotoinni.
5. A. silvestris L. spec. p. 7()1 ; Kochsyn.p. 10: llclib. ic. germ.

4 £.4051; Schlechtd, Lany. deutsch. voi. 11 (ig. [00:1 -Vulg. Dedcfei-
de-pdure. — 1\. Aprilie. Maiu. Pduri, crânguri, rri.|iuri; în regiunea
dealurilor .î a câmpiilor: Leliliu; Dlhuti în Rîmnicu Srat; Foc.'jiani,
Munteni: Piatra; la.si; Botosiani: în Dobrogea la Ciucarova, Nicoliêl.
6. A. narcissiflora L. spec.p. 763; Kochsyn. p. 10; Pvclib. ic.
germ 4. f. ir,47; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 11 tig. 1001. — ?|.Iu-

nie. Iulie. Livedi, poeni pe lîng pduri; în regiunea montan .subal-
pin: Predeal, Bui^teni; Sinaia (Knecht.) ; în Suceava laPetrile-r)(3m-
nei i Rareu (Br.)!
|3. uniflora. Homalocarpus unifiora Scliur enum. transs. p. 3.

Livezi alpine, subalpine: Negoiu; Buceci în Valea-Urltoarea (Knecht.).
2. Acheniile au stilul f(3rte lung caudato-plumos.

7. A. alpina .]acq. fi. austr. t. 85 (177G); L. spec. p. 7r)0 ex
parte et Auct. A. alpina var ';. micrantha DC. prodr. 1 p. 17 (1824);
PidsatiUa alba. tôbel iilustr. ap. Rchb. ic. germ. voi. 4 fig. 4()53 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 1014.— Vulg. Oiê. Sisinei-de-

voi. Ufig.
munte. —
1|. Iunie, Iulie, August. Stânci i come de mun|i în regiunea
alpin: la Ppu.ia, Ginaû-Mare în Muscel; Buceci pe Furnica, Ba-

bele, Plaiul-Cumpetu la Sinaia [A. alpina. A. vernalls et A. sllrestris
Grec; enum. p. 7 — non Auct.); Lucaciu (Pr. Procop.).
§ 3. Involucrul trifil, mai mult sau mai puHn deprtat de periant,

foile sale sesile, au baza vaginato-conatâ, limbul digitato-multipartit,
neconform cu limbul foilor radicale; la tote, acheniile au stilul f(3rte
lung caudat plumos (PidsatiUa DC.)

8. A. grandis Wender. in schift. der gesel. zu Marburg 2 p.
257 (1831) sub PuUatilla. —
A. llackelii Rchb. icon. germ. voi. 4 fig.
4058- non Poli. cujus stirps planta hybrida est (Pidmtilla pmtensiX
patens Gelak. prodr. fi. bohem. 3 p. 40()). Vulg. Dedefêi Sisinei. — —
(|,. Martie. Aprilie. Poeni, locuri deschise, crânguri ; în regiunea dea-
lurilor.; Neamlu; Iai pe la Copou .i Rpedea, Valea-Adânc .i Câr-
lige; Boto.iani pe la Costeti, Monstirea Doamnei, Agaftoni Adîncata.
'^j. polonica. — PidsatiUa poloiiica Blocki exsic. ! Florea mai mi-
cu. — Botoani.
;
2S (
•( >N,^1'E( " rn. STSTEI\r ATIC
9. A. Pulsatilla J^. spuc. j). 759; Koch. .svii.l). ^. A. Janczeivski/l

Giraud. iii litt, imn. 1891. Fulsatllla vuhjaris Mill. dict. n. 1 (1759);
Rchb. icon. gerin. voi. 4fig. 4G57 ; Schleclit. Lang. doutscli. 11 fig.
1011.— Vv\\^.De(hei.S'mneL~l\. Martie. Aprilie. Livedi, rrijiuri i

poeni de pduri, cnliiguri, tuferiuri: Severin Gerne|i; Graiova, Vîr-
voru, Leamna; Popunzlcti; Pucioasa; Ciocneti, Ghitila, Buftea, Gri-
viiia (Grec. enuni. \). 7); Giurgiu, Bneasa; Monstirea NeamUi la
Groi (Glian.)"
10. A. nigricans. A. montana Hoppe iu Sturin deutscli. h. 46

(1826); Koch syir p. 8 et addit. p. 433 et p. 1016. A. PulsatUla nu-
tans Gaud. fi. helv. 3 p. 485 (1828). Pulsatilla nigricans Stork de usu
Pulsatilla? vindob. p. 7 montana Rchb. icon. germ. 4
c. tab. (1771). F.
fig. 4656; Schlecht. Lang. deutsch. 1 1 fig. 1012. Aceleai numiri —
vulgare. —
<|. Martie. Aprilie. Livedi, pajiti pe ling pduri, crân-
guri ; în regiunea dealurilor i pe câmpuri: Severin, Gemei; Graiova,
Vâlcneti, Rubneli ; Drgani ; în Teleorman la pdurea Sele
Gomarnic, Gâmpina, Ploeti la Grângul lui Bot Odobeti,Mera Piatra ; ;
pe Gozla Bârlad la Grângu i Râpa-Mare, Podu-Turcului Iai la

; ;
Gopou Botoani, Monstirea-Domnei, Agafton, Pdurea-Rediî.

;
11. A. Praiensis L. spec. p. 760; Koch. syn. p. 9; DG. prodr. 1

p. 17. Pulsatilla prut ensis Mill. dict. n. 2 (1760); Sturm deutsch. fl.
h. 46; Rchb. icon. germ. voi. 4. fig. 4653; Schlecht. Lang. deutsch.
voi. 1 1 fig. 1013 optime. — ?[, Martie. Aprilie. Livezi, crânguri, mr-
ciniuri, poeni de pduri; în regiunea nostr meridional mai ales;
Tîrgujiul Glrai pe la Monstire i pe la Ulmeni (Grec. enum,p. 7);
;
Lehliu;Gomana [ionw pallidiftora)', Piatra pe Gozla; Ia|i; Agafton^

Botoani, pdurea Gaflu.
Tiib. III. TîANUNCrLE.E DC. Policarpice : fructele acheniî monos-

permice, numerose, necaudate, îns la vîrf rostrate (cu cioc) periantul ;
difereniat in sepale i petale a crora estivaie este imbricat.
5. ADONIS L. gen. n. (xjH.
§ 1. Rostrul acheniilor aculeiform erect sau adscendont. Plante

anuale.
1. A. automnalis L. spec. p, 771; DG. prodr. 1. p. 23; Koch
syn.p. 11; Rchb. icon. germ. voi- 4 fig. 4621 ; Schlecht. Lang. deutsch.
11 fig. 1015. — Iunie — August. Prin locuri de cultur: în Ro-
mânia (UI. Hoffm. exie. sine loco natale).
RANTTNCFLArEyT: 20
2. A. aestivalis L. spoc. p. 771 DC. piodr. 1 p. i>3;Kocli syii.

;
p. 11; Kchl). icon. germ. 4 4G19; Scblccht. Lang. deutsch. 11

fig.
fig. 10 IG. A. mimata Jacq. fi. auslr. 4 tab. 354 (177G). A. maculata
Wallr. sched.p. 270(1822).— ^.aYrmr<Hoffm. deutsch. ed. 2. p. 251 est

forma petalis stramineo-flavis. —
Vulg-. Coco§lel. Chimen-cânesc. —
Maiu. Iunie. Prin locuri do cultur, gnaie, miriti vechi, drumuri,
garduri rustice; specie vulgar: Graiova; Caracal, Popnzale.^ti; Câmpu-
lung; Comana; Giurgiu; Bucureti (Grec. enum. p. 8); Ciocneti.
Buftea, Periei ; Fociani; Gala|i, Brboi; Neam|u (Chan.); Botoiani.
3. A. flammea .Jacq. fi. austr. 4 tab. 355 (177G); DC. prodr. 1
p. 24; Koch syn. p. 11; Rchb. icon. germ. 4 4G20; Schlecht. fig.
Lang. deutsch. 1 1 flg. 1017. A. anomala Wallr. sched. p. 273 (1822). —

O Iunie. Iulie. Ogore vechi, grâne, drumuri, locuri cultivate: Bucureti
(Grec. enum. p. S); Feteti; Brila; Brboi, Gala|i ; Macin, Greci.
§ 2. Rostrul acheniilor este lateral i rescurbat ca o ghiar.

Perenice.
4. A. vernalisL. spec. p. 771; Sturm deutsch. h. 5(); DC. prodr. 1
p. 24; Koch syn. p. 11; Rchb. icon. germ. 4 fig. 4G22 Schlecht.
;
Lang. deutsch. 11 fig. 1018. A. apenina .Jacq. fl. austr. tab. 44. — Vulg.
Ihiscu. — l\. Aprilie. Maiu. Locuri deschise, livedi, poeni, margini
de pduri în regiunea câmpiilor: Clrai; Ulmeni, Oltenia (Grec.
enum. p. 8), Cernuleasa; Bneasa, Comana pe la Gurbanu; Lehliu;
Feteti; Brila; Galai; Focani, Odobeti; Bârlad la Vîrlez; Iai;
Botoiani.
5. A. Walziana Simk. novenit. lapp. 2 p. 14G (1878). (X A. ver-

nalis-superwolgensis). — "4. Aprilie, Maiu. Câmpuri aride în Do-
brogea : Murfatlar [A. icolgensis Janka ap. Kanitz. pi. roman. add.
p. 1G9 -non Stev.— Br. miss.), Copadin, Tulcea.
De precedentul se deosebete prin florile sale mai mici, avond
petalele mai ângusticele ce nu întrec cu mult sepalele, i prin timpul
înflorirei sale tardive. Seamn mult prin florile sale cu A. ivolgensls
Stev. îns n'are laciniile foilor salo asia de lticele, nici marginea lor
încis i nici tomentul albiciospe paginea inferior a foilor cum exist
la .specia Stevenian.
6. A. hybrida Wolff. verh. siobenb. vor. ann. 1857. A. trol-

(/ense a. (jlahresceni^ Schur. enum. transs. p. G (18(J(;). — (|. Ajirilic
Maiu. Câmpuri: Vaslui.
Grecescn D. Dr. — C. 1324. .-,

—
e. MYOSURUS L. gen. n. :^<j4
i. M. minitnus L. spec. p. 407 Sturm. deutsch. fi. h. 11; Kocli

;
syn. p. 12 ; Rclib. ic. germ. 4. fig. 45G9 DC. prodr. 1 p. 25; Schlechtd.
;
Lang. (leut.sch. 11 f. 1019. — Q Martie. Aprilie. — Pommbiti ne-

lucrate, locuri nti.sip6se supuse inundaiilor primvara :Gomana partea
do.'^pre Grdi.stea; Trte^ti. Ciocneti; Bucureti, Herestru.
7. GERATOCEPHAI.US Mcvnch mel/i. p. 218.
I. C. orthoceras DC. syst. 1 p. 231 (1818); prodr. 1 p. 20;

Kocli syn. p. 12; Rchb. ic. germ. voi. 4 f. 4570 b; Sclilcclitd. Lang.
deutsch. 11 fig. 1021. — Vulg. /Ir/icor, P/o^'»ic«r.— Q Martie. Aprilie. Pe
câmpuri la locuri u.scatc aprice, pe dâmburi, miriti vechi, pe la dru-
muri, garduri rustice: Turnu-Mgurele, Flmânda (Grec. enum. p. 8);
Comana; Ciocneti, Cliitila, Herestru, Bucure.ti ; Ferii; Paserea;

Loliliu : Slobozia spre Bora; Feteti ; Brila; Calai, Fileti Birlad Iai. ; ;
8. RANUNGULUS L. gen. n. (x/o
i 1. Petalele albe, îns unghicula galben; acheniile cu multe cute

subiri în direcie transvers. Plante fluviale (Batrachium DC.)
1. R. ti<ichopyllusChaix in Vili. dauph. 1 p. 355 (178G) ; Gren.
Godr. n. fr. 1 p. 23. ]?. aquatiUs rf..pantJiotrixBrot in Rchb. ic. germ. 4
fig. 4570. //. capillaceus Thuill. fl. paris. p. 278. B. paucistamineus
Tausch in Flora ann. 1834 p. 525 ; Koch syn. add. p. 4-^3. F.aquatUis
{i. capillaceum DC. prodr. 1 p. 20; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f.
1024, II. % Maiu pîn înApe stagnante, hcleteuri, bli

August.
sau iazuri în care, cu Ceratophyllum i Myriophyllum, constituete
ceea ce vulgar se dice Brdi§l: Craiova; Bucureti la Herestru, Fun-
deni (R. (u/uatillis Grec. enum. p. 8) ; Comana ; Clucereasa în Muscel.
divaricatus Schrank bayer. fl. 2 p. 104 (1780); Sturm.

2. R.
deutsch. h.G7tab. 13; Koch syn. p. 13. Batrachium dlvaricafumWnmn.
in Schlechtd. Lang. deutsch. 11 fig. 1025. Tot prin asemenea locuri: —
Comana apa Cîlnitei Bucureti la Mogooea, Chitila. ;
§ 2. Petalele peste tot albe ; acheniile netede. Plante terestre

montane (Hecatonia DC.).
3. R. rutaefolius L. .spec. p. 777; Sturm deutsch. h. 19; Koch
syn. p. 14; DC. prodr. 1 p. 30; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1027.
CaUianthemum coriandrifolium Rchb. ic. germ. 4 f. 4(>23.. — ^(|, Iunie.
Pe vîrfurilc alpine superiore Pialra-lui-Craiu (Simk.)
Iulie. :
;
ranuncitlace.t: 31
4. R. alpestris L. spcc. p. 178 Sturm deutscli. li. 19;Kocli

;
syn. p. 14; Rchb. ic. germ. 4 f. 4581; DC. prodr. 1 p. 31 Sclilechtd. ;
Lang. deutsch. 11 f. 1031. — ?|. Iunie, lalie. Pe vîrfuri alpine supe-

riore: Negoiu ; Oilicu în Muscel; Buceci.
5. R. crenatus W. et Kit. rar. liung. tab. 10 (1802); Sturm

deutsch. li. 40; Kocli syn. p. 15; Rclib ic. germ. 4 f. 4580; DC. prodr.
I p. 31; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1034. R. alpestris var. crenatus
Baumg. enum. transs. p. 129. — -<l Iulie, August. Locuri cu ierb pe
stânci în regiunea montan Ia mari altitudini : Gracu-Micuului la
Stana-Mare în Mehedini (Sab. Stephanescu leg. 1883) .î pe Godeanu;
Buceci la Strunga.
6. R. platanifolius L. mant.p. 79 (1709) ; Gren. Godr. fi. fr. 1
p. 27. R. aconitifolius o. 'platanifolius DC. prodr. 1 p. 31; Rclib. ic.

germ. 4 f. 4585 var. (3;/t^. aconitifolius altior Koch. syn. 15.—
(3.
p.
II Iunie, Iulie. In regiunea montan prin vile §i vâlcelele sub-alpine
la locuri umede, umbrose: Jipu în Argei; Predeal pe la Schit .î i)rin
Valea Roznovei; Buceci pe la Buteni, Sinaia .si Isvoru.
§ 3. Petalele peste tot galbene, acheniile netede (Ranunru-

lastrum DC.).
1. Rdcinile tuberiforme fasciculate do puin lungime.
'
Acheniile constituind un spic oblung cilindric sau ovoid.
7. R. illyricus L. spec. p. 770; Sturm deutsch. h. 40; Koch .qyn.
]). 17. Rchb. ic. germ. 4 f. 4587; DC. prodr. 1 p. 28; Schelchtd. Lang.
deutsch. 11 f. 1043. — Vulg. Trmjoaic. —% Aprilie. Mai. Iunie. Prin
locuri deschise, livedi, pocni,
rriiuri de crânguri: Sovorin; Alexan-
dria; Sloboziea, Giulnia; Blrlad la Crdngu; Dorohoiu
(Knecht.j în ;
Dobrogea pe la muntele uuiutu (Br.), Tulcea.
8. R. oxyspermus Willd. spec. pi. 2 p. 1328 (1790); DC.

prodr. 1 p. 28; Ledeb. fi. ross. 1 p. 29; Lindem. fi. cherson 1. 1.—
p. 1
Maiu, Iunie. Câmpuri la locuri deschise, mrciniiuri monunio

(j.
:
Giulnia, Sloboziea spre Bora; în Dobrogea pe la Macin, Constana.
9. R. pedatus W. et Kit. rar. hung. tab. 108 (1802) ; DC.

prodr. 1 p. 28 Rchb. ic. germ. 4 fig. 4591 Ledeb.
; ; fl. ross. 1 p. 29
Lindem. fl. cherson. 1 p. \\. —Ym\^. Boglari, Flore-de-h'c, Glbenele,
Picioru-cocoului. — ^^ Aprilie,
lunc Maiu. Locuri josnice, locuri de
nmede i oarecum srate: Comana în lunca Cfdni.tei despre Gr-
ditea; Buzeu .spre pdurea Crngu; Bîrlad Vaslui; Iai pe la ;
orogari.
.",2 CONSPECTUL SISTEMATIC
** Acheniile constituind capitul globos.
10. R. Thora a. L. spec. p. 775; Sturm deutsch. li. 59; Kocli

syn. p. 17. /.'. sciitatusW. et Kit. rar. hung. tab. 187; DC. prodr. 1
p. 30. — î\. Iunie. Iulie. Psciuni, stânci cu iorb .sau muchi în re-
giunea alpin: Godeanu; Negoiu; Piatra-lui-Craiu.
;2. Rdcinile fibrose emanând din tulpin bont sau rizom.

* Foile sectate sau profund incise.
a. Sepalele întinse i aplicate pe dosul petalelor; recepta-

culul peros.
11. R. carpaticus Herb. select, galiz. p. 15 (1836); Fuss exc.
transs. p. '23. 11. montatul.^ a dentatus Baumg. enum. transs. 2 p. 124
(1816) sed non R. montanus Willd (1700). R. Lerchenfehlianus Schur
verh. siebenb. ver. ann. 1853 p. 15 et in enum. transs. p. 15. B. den-
tatus botan. transs. recent. — Vulg. Boglari. Glbenele-de-munte. Pi-
rloru-rocoûlni. — "^1. Maiu. Iunie. Iulie. Pduri în regiunea montan
.subalpin .î infralpin : Predeal, Azuga, Ru.|teni, Sinaia (Grec.
enum. p. 8).
,3. pigmaeus Porcius naseud. p. 152 (1881). — Po Lucaci în Su-

ceava (Pr. I^rocop.)
12. R. montanus Willd. spec. pi. 2 p. 1321 (1790); Sturm

deutsch. h. 19; KocIi .syn. p. 18 exclus, var. p; DC. prodr. 1 p. 36.
F. montanus Baumg. enum. transs. 2 p. 121. lî. nivalis Crantz

li.
.stirp. 2 p. 1 K). (1769)- non L. h\ fimcilix Schleich. catal. ann. 1815.

U. carintldacus 'HoT^ê m Sturm deutsch. h. 46 tab. 10; Rchb. ic.
germ. 4 f. 4603 et 4604. Ii. gruhialis Schott analec. p. 33 (1854).
R. ffelidus Schur enum. transs. p. 18 (186()). R. acer rar. subaJpinus Schur
enum. transs. p. 18. t— l\. Iunie, Iulie. Psciuni, stanei cu ierb; în
regiunea montan alpin: muntele Godeanu; Galbina în Vâlcea; Ne-

goiu; Oiticu,Ppu.ia; Piatra-lui-Craiu; Bucoci ; Predeal pe Clbucetu-
Tanrului si ])e Susaiu.
13. R. Breyninus (Irantz stirp. 2 p. 115 tab. 4 tig. 2 (17C)9) ;
A. Kern sched. 1 p. 24. R. Hornschuchi lloppe in Sturm deutsch.

h. 46sedicon. e.specimine monstrosodelineata. ii'. Mllarsii Kochsyn.
p. 18; Rchb. ic. germ. 4 p. 4608 e tab. XVIII ctfig. 4608 b. r tab. XVI;
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 31 - non DC. fi. fr. 4 p. 896 (1815). R. orophitus
M. Bieb. 11. t. c. 3p. 383(1819). R. pseudo-Villarsii Schur enum. transs.

p. 19 (1866). — Psciuni, stânci; în regiunea montan alpin: Scria
în plaiul Godeanului ; Parîngu (J. Barth); Ghiû, Negoiu; Ppuea,
Ginau-Mare; Dîmboviciora pe înlimi; Buceci ; Ceahlu (Knecht.)
;
RANUNCULACEvE 33
14. R. aureus Sclileirli. calai. pi. liolv. 1S15 p. 2i: Scbur

enuiij. Iraiiss. p. 21 bone dcscripLum. IL ne Horo.su x Aucl uonull. - vix 1
DC. syst. vcg. 1 p. 280. 7/. nemorosus var. h et (/ Scliiir 1. c. p. 2U-

R. Crantzii Baumg. herb. ctiam Schur in herb. lemb. ap. Siink. U.
caiieasicu.s Janka adnot. in J.inna;a ann. 1860 p. 554 - non M. Bieb.-
Vulg. Glbenele-de-pdure. — ?|. Maiu. Iunie. Iulie. în regiunea mon-
tan prin pduri, poeni. livedi: muntele Galbina în Vâlcea; Ppaêa;
Buccci; Predeal pe Urzicam .î pe Clbucetu-Taurului.
15. R. polyanthemos L. spec. p. 779; Sturm deutsch. h. 82;

Kochsyn. p. 19; Rchb. ic. germ. 4 f. 4007; DC. prodr. 1 p. ;]7 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. \()r,0.~\i\\^.Bo(jlari,m6ye-de~l('c, Gl-

benele, Picior u-cocomdui. ~ Maiu pîn în Iulie. Livedi, tuferiê, rri-
((.
.îuri; din regiunea montan subalpin inferiorâ pîn în regiunea câm-

piilor: Craiova; Rîmnic; Glimne.|ti, Goziea, Stniioara; Gurtea-de-
Argei ;
Gampulung; Stolnici ; Vultureanca, Geti: Bucureti Gioc- ,
ne.sti,Ghitila, Peri.i; Alexandriea; în Vla.ca pdurea BlmJea, Go-

la
mana; Sinaia, Gampina ; Buzeu; Flticeni, Bro.^teni, Schitu Raru
Boto.iani; Dobrogea.
,3. laiisectus Borb. in litt. ann. 1881, avend foile radicale latisec-
tatc ca la R. aureu.s.
16. R. repens L. spec. p. 77*); Koch syn.p. 19; Rchb. ic. germ. 4
l'.4(il0;DG. prodr. 1 p. 38; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1052.— Vulg.
Glbenele. Flore-de-h'c. Floricic de pe lac. l\. Aprilie pîn în August. —
Locuri josnice umede, livedi, lunci, mlatini: Graiova; Rîmnic;
Gara-
cl; Gampulung, Stîlpeni, Gonj,e.ti; Giurgiu, Gomana; Bucureti, Ghi-
lila, Giocne.ti, Perii; Galai; Broteni, Schitul-RanHi; Iai.
ri erectus DG. prodr. 1 p. P>8, avend axele caulinare florifere
t'iecte fr stoloni reptanî.
Y. glabraius DG. l. c. axele caulinare i foile glabre [B. romanicus

Gandog. 11. curop. I).
b. Sepalole întinse, aplicate pe dosul petalelor; receptaculul

glabru.
17. R. lanuginosus L. spec. p. 779: Sturm deutsch. h. 46 ;
Koch .<yn. p. 19 et add. p. 484 a; Rchb. ic. germ. 4 f. 4609; DG.

prodr. 37 exclus, variet. Schlecht. Lang. deutsch. 11 f. 1049.
I
p. —
^^|. Dumbrave, pduri; în regiunea submontan Tîrgu-Ocna Mons- : ;
tirea Neamj,u. (Ghan. exsic. Grec. enum. p. 8).
18. R. acris L. spec. p. 779; Sturm deutsch h. 46; Koch syn.

—
p. 19 excl. synon. Andrz. ; Rchb. ic. germ. 4 tab. 17 fig. 4606;

.Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1048. B. redus Bor. centr. fr. p.
15 (1857). — l\. Maiu pân în August. Livezii, pocni, pduri, tufc-
ri.e; în regiunea montan subalpin .î alpestr : Tirgujiul; Baea-de-
Aram; Rîmnic, Gurnoea; Gurtea-de-Argei ; Câmpulung; Rucr,
Dîmbovicioara; Predeal, Sinaia (Grec. enum. p. 8); Neamu (Ghan.
exsic. Grec. enum. p. 8); Piatra pe Cernegura; Barnaru, Dealu Ur-
sului, Schitul Rareu.
,3. alpinus Heuff.zool. bot. gesel. ann. 1858p.45; ejus enum. banat,
p. 9. R. acris d. pa?-vulus. Schur enum. transs. p. 18 (1866). R. Kladnii
Schur phyt. 1876 p. 42 (conf. Simk. enum. transs. p. 50) : form al-
pin scundicic. Dîmbovicioara ; Buceci.

Y. mulifidus DC. prodr. 1 p. 36 (1824). R. acris legitimus ap.
Rchb. ic. germ. 4 tab. 16 bis f. 4606. R. Boraeamis Jord. frag. 6p. 19;
Bor. centr. fr. p. 16. — Liveî^ poeni, poale de pduri; în regiunea
montan : Verciorova, Bahna ; Ppu.ea ; Sinaia.
19. R. Stevenii Andrz. în Bess. enum. volh. pod. p. 22 (1822);

Rchb. ic. germ. 4- f. 4605; DC. prodr. 1 p. 36; Bor. centr. fr.
p. 15. 1[. Maiu pân în August Livedi, poeni, margini de pduri; în

regiunea montan .î submontan : Rîmnic, Gurnoea ; Câneni, Rîu-
Vadului; Dîmbovicioara; Predeal, Sinaia.
t3.
platyphyllus Schur phytogr. p. 44 (1876) pro var. Ranunculi
strigulosi Schur enum. transs. p. 1 7 (1866)sec.descriptione. Limbul foilor
înc mai larg avend divisiunile ca în forma specific; caulul mai înalt,
robust i fistulos florile de un galben auriu. — Predeal prin prile
;
de jos; Sinaia (Knecht.)
20. R. auricomus L. spec. p. 775 Sturm deutsch. h. 59

; ;
Koch syn. p. 17 ; Rchb. ic. germ. voi. 4 f. 4590 cumvariet.; DC. prodr.
1 p. 33; Schlechtd. Lang. deutsch. 11 f. 1045. R. cassuh iciis Simm
deutsch. h. 59-non L. — '^j. Aprilie, Maiu, Iunie. Pduri, dumbrave,
poeni i margini de pduri, în regiunea montan inferior i a câm-
piilor: Cerne|i, Severin; Craiova; Mofleni ; Tirgujiul; Câmpulung;
Conteti, Piteti; Comana Bucureti, Ciocneti,
; Buftea, Perii; Pre-
deal; Câmpina (Grec. enum. p. 8); Piatra; Botoiani; Drgneti în
Tecuci; Vaslui; Podu-Turcului; Galai.

,3. pinguior Rchb. 1. c. form mai robust, mai ampl ca forma
tipic, laciniile foilor caulinare oblungi obovato-ânguste, la vîrf incise;
-,'. incisifolius Rchb. 1. c. tot ca varietatea |5, doar c foile caulinare
RANUXCULACE.*: 85
sunt mai mult iiicise, atît ale verticiliului inferior cât i ale verticiliu-
rilor superiore.
c. Sepatelo reflexe.
21. R. Constantinopolitanus D'Urv. enum. pi. archip. n.47()
(1822); Boiss, fi. orient. 1 p. 49, R.lmiuginosus d. Condmitinopolitanus
DC. prodr. 1 p. 37. — <:|, Aprilie, Maiu, Iunie. Locuri umede în Lunca-
Graiovei ; Caracal la pdurea Romula.
Planta nostra, prin forma foilor, prin mrimea florilor .î prin ca-
racterele achcniilor seamn exact cu R. lamuj'mosus L. de care, îns,
se deosebete prin indumentul sericeu adpres al foilor .i prin sepalele
reflexe ale caliciului. Seamn forte bine i cu Ii. velutinus Ten. de
care se deosebete prin mrimea florilor sale, i nu mici ca la acesta,
cum i prin rostrul rescurbat al aclieniilor, nu scurt i drept. — Ra-
ritate pentru Flora nostr.
22. R. bulbosus L. spec. i>. 779; Sturm deutsch. h. 40; Koch

syn. p. 19; Rclib. icon. germ. voi. 4 flg. 4G11; Schlecht. Lang.
deutsch. 11 fîg. 1053. — i|,ApriIie, Maiu, Iunie. Locuri umede josnice,
livedi, lunci: riernet,!; Tîrgujiul; Gâmpulung, Clucereasa, Piteti (Grec.
enum. p. 8); Predeal, Sinaia; Bucureti; Fociani; Monstirea Neam|u
(Chan.); Dobrogea pe la Tulcea, Teli|a.
'•'• ••
Foile întregi.
23. R. Lingua L. spec. p. 773; Sturm deutsch. ii. Si ; Koch syn.
p. IG; Rclib. icon. germ. voi. 4 fig. 4595; Schecht. Lang. deutsch. 11
fig. 1840. — <;J.
Maiu, Iunie, Iulie. Locuri josnice aptose, mlatini,
bl|i: Bucureti în blile Gramont; Galai pe ermiî Brateiului; Cer-
na-Voda, Megidie.
24. R. Flammula L. spec. p. 772 Sturm deutscli. h. 81; Koch ;
syn. p. IG Rchb icon. germ. voi. 4 fig. 4595.

; Maiu, Iunie. Lo- — tj..
curi mltinose. în lunga Jiului la Tîrgujiul; Slatina pe la pdurea

despre Strichare.
§ 3. Petalele peste tot galbene. Acheniile avend faele cu tu-

bercule aspre sau ghimpose. {Eclilnella DC).
1. Foile întregi sau spre vîrf cam trilobe.
25. R. lateriflorus DC. syst. 2 p. 251 (1821); prodr. 1 p. 1-3;
Boiss. fi. orient. 1 p. 53. Deless. icon. 1 tab. 30. R. Nentvichu Friv.
in Flora 183() p. 1-37.-0 Aprilie, Maiu. Locuri josnice palustre tur-
fose, stufuri bltose: Comana la Padina lui Vasile, Dobrogea pe la
Tulcea, Malcoci.
26. R. polyphyllus W. et Kit. rar. hung. tab. 1-5 (l<SUO);Rchb

Jc. germ. i- f. i-5*.)G; DC. prodr. 1 p. 33; Neilr. diagn. p. 3.— O A-
prilic, Maiu. Locuri jo.snicc palustre, turfose, mlatini puîn secate :
Coinana la Padina lui Vasile (Valea Hotilovei). — Raritate.

i2. Foile soctate .sau profund lobate.
27. R. arvensis L. spec. p. 780; Sturm deuisch. h. 8i2 ; Koch
syii. p. 20; Rchb. ic. germ. 4 f. 4G14; DC. prodr. 1 p. 41; Schleclitd-
Lang. deutsch. 11 f. 1057. — Q Aprilie, Maiu, Iunie. Câmpuri, pe ling
grâne .|i porumburi, petriiuri cu ierba : Bucureti, Hercslru, Chitila.
28. R. sceleratus L. spec. p. 770; Sturm deutsch. li. 82; Koch

syri. p. iH) ; Rchb. ic. germ. 4 fig. 4598; Schlechtd. Lang. deut?ch.
11 f. 1056. — O Aprilie pân în August. Locuri josnice umede, mlig-
tinose, rovinose, stufuri bltose ; specie vulgar (Grec. enum. p. 8) :
Graiova ; Bucureti, Ciocneti, Ferii, Crivina ; Gala|i ; Iai ete.
29. R. mediterraneus Steff. oest. bot. zeit. ann. 1804 p. 182..

7i'. riiilonotis p. mediterraneus Griseb. in Heuff. enum. ban. p. 10; Neilr-
diagn. p. 4. — Q Aprilie pân în August. Livedi, locuri cu ierba în
prile de jos, locuri umede, drumuri, garduri rustice; specie comun
(/?. Philonotis Grec. enum. p. 8): Rîmnic; Curtea-de-Argei Câmpu- ;
lung; Câmpina Fredeal, Sinaia Titu, Ciocneti, Chitila^

Conteti ; ; ;
Bucureti; Comana; Brila, Galai; Dobrogea.

Variaz mai mult sau mai puin hirsut^ sau cu totul glabru
:
{E. Grecescul Gând. in litt. ann. 1882); de talie scund, stufos i cu

tulpina cam bulbos (//. psewlohidhosus Schur) de talie micutic ;
subire, caul simplu sau cu puine ramuri, florile mai mici [R. par-
rulus L. mant. p. 9).
9. FICARIA 1>/7/. nov. gen. p. loK
I. F. ranunculoides Roth. fi. germ. 1 p. 241 (1788); Ma^nch

melh. p. 215; Rchb. ic. germ. voi. 4 fig. 4572 ; DC. prodr. 1 p. 44.
Ranunculus licarla L. spec. p. 774; Sturm deutsch. Koch syn.
h. 11 ;
p. Gl. — Vulg. Grâu§ior: VnU§or\ — ll Aprilie, Maiu. Prin pduri i

locuri umbrose umede, mai ales în pr|i josnice; specie comun (Grec.
enum. p. 8): Craiova ; Caracal; Câmpulung; Conteti, Clucereasa; Pi-
teti laTrivale; Comana; Bucureti, Mogooea, Ferii; Paserea; Le-
hliu; Sloboziea, Doiceasca;Patna la Doochci; Galai; Birlad; Vaslui;
Iai ; Piatra, Neamju (Chan.)
;
BANUxNXULACE.E 37
Tril.. IV. IIKIJ.KlKil.'E.K DC. Policurpice : niuteli,' lolccule, dou,

Ifoi .s;iu mai iiiullc, polispcrmicG; ventral doliisccnlo; perianUiI simplu
peUiloideu sau duplu avond petale mici ncclariforme ; cstivaîea im-
bricat.
10. CALTHA Pci\s. cnchyr. -j

f. loj.
1. C. palustris L. spec. p. 784; Sturm deutsch. h. 8; Kocli

syn. p. 21 ; Kclib. ic. germ. 4 f. 4712; DC. prodr. 1 p. 45 excl. var. [î;
Sclilechtd. Lang. deutsch. 11 f. lOOO. — Vulg. Bulbucei. Capr-nem-

Irsc. Calce. Scalce. — ?(. Martie, Aprilie, Maiu. Ape limpedi stagnate
sau lin curgtore, smîrcuri, rovine turfose; prin tot êra: Tirgujiul ;
Kîmnic; Gon|e.^ti, Cdmpina; Ploesjti la Bradi Gomana

Glucereasa ; ; ;
Bucureti, Herestru^Panteleimon, Mogo.oea; Ferii, Grivina; Buhui

Piatra, Neam|u (Grec. enum. p. 8) Bacu. ;
2. C. alpina Schur verb. siebenb. ver. 1853 p. 30 ; Schur

enum. transs. p. 25 Simk. enum. p. 54.
; C. latifolia, C. keta, C. in-
termedia Schott, Kotschy analecta p. 32 (1854). (1 ranunculoides. C.

pumila Schur enum. trans. p. 26 (1806). — ?|. Iunie, Iulie. Mlatini,
rovini turfose, locuri aptose în regiunea montan subaipin prin vi,
vlcele : subt Negoiu ; Predeal, Buteni, Sinaia; Valea lalomitei în
jos de Schit.
11. TROLLIUS L. i^fii. u. jiu,.
I. T. europaeus L. spec. p. 782; Sturm deutsch. h. 5; Koch

syn. p. 21 ; Rchb. ic. germ. 4 f. 4713; DG. prodr. 1 p. 45; Schlechtd.
Lang. deutsch. 11 f. 1061. — Popular Bulbuci. Bulbuci-de-numte. BU-
bor. Gloan^. — 1\, Iunie pân în August. Livedi; locuri cu ierb, vâl-
cele; în regiunea montan subaipin (Grec. enum. p. 8): Ghi|u; Ne-
goiu; Rucr, Valea-Muierei; Predeal, Buteni, Sinaia; Valea lalomitei
spre Schit; MonstireaNeam|u (Ghan.); în Suceava la Broteni peEorca,
pe Neagra i la Schitul Rareu.
p. transsilvanicus Schur enum. transs. p. 26 (I8(;(i); Simk. en.
transs. p. 55. — Psciuui alpine : pe Negoiu.
12. HELLEBORUS cAdans. /jiu. p. 4yS.
I. H. purpurascens \V. et Kit. rar. liung. tab. 10 J (1S02) ;
Rchb. ic. germ. ']-

f. 4725 ; DG. prodr. 1 p. 47; Ileuff. enum. ban. p. 11 =
Neilr. diagn. p. 6. — Popul. Spîns, Spini.— l\. Aprilie, Maiu, Iunie.

Livedi, poeni i margini de pduri în regiunea montan : Gloani la
:
Valea-Cernei pe Oslia §i Bulzu; Negoiii, Ghiû; Rucr, Dîmbovicioara;

Predeal , Buteni, Sinaia ; Comarnic ; Monstirea Neam[u (Ghan.
exsic); Piatra pe Cozla.
2. H. odorus W. et Kit. ap. Willd. enum. hort. berol. 1 p. 592

(1809); Rochel rar. banat. tab. 10; Koch syn. p. 22: Rchb. ic. germ. 4
f. 4721; Schlechtd.Lang.deutsch. 11 f. 1005. — Vulg. Bojoel. Splns.—
% Pduri în prile dealurilor: Cerneai [H. purpuras-
Martie, Aprilie.
cens Grec. enum. p. 8-non W. et Kitj; Craiova; Rîmnic, Ocnelc-Mari:
pdurea Slveti în Teleorman.
3. H. dumetorum W. et Kit. ap. Willd. enum. hort. berol. 1
p. 592 (1809); Koch syn. p. 22; Rchb. ic. germ. 4 4719 Schlechtd.
f. ;
Lang. deutsch. 11 f. 1066. — Vulg. acelea.i numiri.— tf. Martie, Apri-

lie. Prin pduri, rriiuri de pduri : Craiova; Rîmnicu; Comana; Li-
pove|u în Vaslui.
13. ISOPYRUM^L. gen. n. -oi.
I. I. thalictroides L. spec. p. 783; Koch syn. p. 22; Rchb. ic.
germ. 4 f. 4728; DC. prodr. 1 p. 48; Schlechtd. Lang. deutsch. 11

f. 1068. — Popul. Ginuî.— ^. Pduri :Severin, Cerne|i (Grec. enum.
p. 9); Craiova; Câmpulung; Conteti; Comana; Mogooea; Ghighiu;
Bîrlad ; Iai; Botoiani; în Suceava la Broteni pe Bistri|a.
14. NIGELLA Toiirnef. inst. p. 2yS.
I. N. arvensis L. spec. p. 753; Koch syn. p. 22; Rchb. ic.
germ. 4 f. 4735; DC. prodr. 1 p.49; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 1 f.l069.—

Vulg. Cernu§i, Chimion de câmpuri, Negnqc, Pipirul. OMaiupn —
în August. Câmpuri, pe lînggrânei pe la drumuri; specie vulgar
Severin, Balta, Costeti Craiova; Comana Bucureti (Grec. enum.
; ;
p. 9); Chitila, Ciocneti; Ploeti, Bicoiu; Brila, Galai; Constanta.

• N. damascena L. spec. 753.— Vulg. Nigelu.— Tot vara.
în horticultura i în câtva vulgarizat.
15. AQUILEGIA L. gen. n. 084-
I. A. nigric.'.r-s Baumg. enum. transs. 2 p. 104 (1816) et Auct.

transs. A. Stenibergii Rchb. ic. germ. 4 f. 4733 (1840). A. Hcenkeanu
Koch syn. p. 23(1843) ; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 1 f. 1073. A. glandu-
losa Br. prodr. add. p. 517 - non Fisch. (conf. Simk. in A. Kern.sched.
n. 983 etiam Simk. enum. transs. p. 59.— Vulg. Cldruê. — ?|. Maiu,
Iunie, Iulie. Vi umbrose umede, pduri; în regiunea montan: Valea
! ;
RANUNCULACEJ^: 39
esnei la Gaura-Fetei ; Valea Argeiului la Negoiu; Dimbovicioara ;
Buceci în Iot laturea de la Buteni la Sinaia (Kneeht.) ! în Suceava

la Rareu §i la Pietrilc-Doamnei (Br.) !
2. A. transsilvanica Scliur verii, siebenb. ver. IV. p. 31 (1853);

ejus enum. transs. p. 20; Sinik enum. transs. p. 58. A. alpina Baumg.
enum. transs. 2 p. 104 et Auct. transs. nonull.-non L. A. glandulosa
Janka in Linnaâ voi. 30 p. 555 (1860) - non Fisch. .1. Kitaibelii Auct.
transs. ex p. - non Schott. — t|. Iunie, Iulie. Stânci, locuri cam um-
brose în regiunea alpin. Negoiu ; Buceci pe laturile Garaimanului
(Kneeht.)
• A. vulgaris L. spec. p. 752. — Vulg. Cldruê. —% Maiu,
Iunie. Introdus, vulgarizat i propagat prin cultur; plant orna-
mental pentru grdini (Grec. enum. p. 9).
16. DELPHINIUM L. gen. tu UHi.
§ 1. Fructul din o singur foleculâ; petalele reunite prin mar-

ginile lor.
1. D. Consolida L. spec. p.746';Kochsyn.p.23 ;Rchb. ic. germ.4
f. 4669; DC. prodr. 1 p. 51; Schlechtd. Lang. 11 f. 1177. — Vulg.
Gîlceav, Mrar htl-câmpului, Netrimori, Tatni§i, Topora§i. — Tot
vara. Pe câmpuri, miriti, holde, pe la drumuri ; specie vulgar (Grec.
enum. p. 9): Severin; Tîrgujiul; Graiova; Romana|i; Rîmnic; Stolnici;

Gomana Bucureti Titu, Giocneti Ploeti Buzeu, Beceni Fociani
; ; ; ; ;
Galai; Tecuci; Bacu; Bîrlad; Iai; Botoiani; Flticeni; Dobrogea.

b. pan/cu/afum (Host. fi. austr. 2 p. 65) Koch syn. add. p. 434 a.
Gaulul cu mult mai ramificat, panicul ampl, pedicelele i mai lungi

ca la forma tipic, ariea foilor mai mic i florile mai mici asia c
seamn forte mult cu D. diraricatum Ledeb. dar se deosebete de
acesta numa prin foleculele sale glabre i nu adpres porose.
2. D. orientale Gay monogr. in Desmoul. cat. Dord. p. 12
(1840) ; Grcn. Godr. fi. fr. 1 p. 47; Boiss. fi. orient. 1 p. 79; Neilr.
diygn. p. 7. — D. Ajacis Ledeb. fi. ross. 1 p. 58 - non L. D. hitliijnkum
Griseb. spicil. rumel. 320 (1843). Aprilie, Maiu. Prin lo-

1 p. —Q
curi de cultur, terâni humifer Dobrogea de la Babadagh spre —
Bachioi Gopadin, Bairamdede Brila pe la Lacu-Srat. Odinioar
; ;
prin Gismegiu pe subt tuferie (Grec. enum. p. 9), îns emigrat.

• D. Ajacis L. spec. 748. — Vulg. Blori Domnei. — în hor-
ticultura, vulgarizat.
; : 1:
:2. Fniclul din 3 - 5 Iblecule; polalelu libere, cele dou infer.

bai'huhile, bidde.
3. D. fissum W. el Kil. rar. huiig. lab. Si (l,S()i>); lUlib. ic.
gerin. i- fig. 4G75; Heulf. enum. ban. p. 11. />. Jti/hrldum fi. fissum J)C.
prodr. ] p. 54. — l\. Iunie, Iulie. Livedi, poeni, tufeiie pe coasle
(iraiovapcla Rubne.^ti; Vdeni, Bumbe.^li-de-Jiu în (îorjiu.
4. D. elatum L.spec. p. 749;Koch syn. p. ^41u.sus a. — l\. Iunie

pin in August. — Variaz
a) iniermedium. D. interme<liam DC. .syst. 1 p. 358 (18 IS):
Rchb. ic. germ. 4 f. 4G76. D. elatum Schlechtd. Lang. Deulscli. 1
f. 1078 : axa caulinar, foile, pedunculele §i foleculele cu totul glabre.

Vi, în regiunea montan alpin, subalpin: Oiticu în Muscel; Buceci
Ia Pescerea-Ialomi|ei [D. elatum Grec. enum. p. 9) ; Sinaia ; Piatra
pe Cernegura
b) alpinum. D. alphmm W. et Kit. rar. hung. tab. :24(j (181:2) i
Rchb. ic. germ. voi. 4 f. 4677. D. intermedium ,3 alpinum DC. prodr. 1
p. 55 : axa caulinar în partea inferior glabr, pe când partea sa

superior, foile, pedunculele .|i foleculele îmbrcate cu peri rari. — La
Negoiu; Valea Dîmbovicioarei.
c) montanum. D. montanum DC. syst. 1 p. 358 (1818); prodr. 1
p. 55 ; Rchb. ic. germ. 4 f. 4070 b axa caulinar în partea inferi-
:
or glabr, partea sa superior, foile, pedunculele i foleculele dens

si vîscos perose. — Sinaia prin livedile din prile inferiore (Knecht.)!
17. ACONITUM Tont ne/, instit. p. 4-24-
g 1. Periantul persist dup fruclificaie.

I. A. Anthora L. spec. p. 751: Koch syn. p. 25; Rchb. ic.
germ. 4 f. 4711: DC. prodr. 1 p. 5(i; Schlechtd. Lang. deutsch. 11

f.
1081, — Vulg. 0)tmf). Omea<j. Omiac. Toae. — ^. Iulie, August. P-
duri, stânci în regiunea montan alpin, subalpin: Monstirea Bis-
tria. Coziea^ Stniioara; Negoiu; Predeal; Buceci la Pescerea-Ialo-
miêi (Crec. enum. p. 9j .î la Ober.|ie (Knecht.), Sinaia: Piatra-Mare:
Pietrile-Doamnei, Rareu pe Piatra-Zhiibrulul.
§ 2. Periantul se scutur la epoca frucliticatiei.
1. Sepala superior oblung cilindric în form de casc pre-

lung.
2. A. lasianthum Simk. enum. transs. p. 01 (1880). A. Vul-
paria a. Phtora var. lasianthum Rchb. ic. germ. 4 fig. 4079 „e Transsil-
RANUNCULACEyI<: 41
vaiiia"; A. ochroleucunt iJaumg. enum. transs. 2 p. 97 (1810) ot Auct.

transs. nonull.-non M. liicb. fi. t. c. 2 p. 14 (180cS). k. pijrenaicum
Griseb it. liiing. ii. 113, Auct. transs. ex p. ; Br. prodr. p. 520 - non L.
A. Lijcoctonuiii Grec. enum. p. 9 - non L. — 1\. Iunie pîn în August.
Livodi, poeni, margini de pduri în regiunea montan. Muntele Picu-
catu în Argei; Rucr, V'alea-Muierei, Pajerea; Predeal, Azuga; Bu-
ceci în tot coprinsul; muntele Giolanu în Buzeu.
,3. Baumgartianum Simk. term. fiiz. 1886 p. 179; enum. transs.
p. 01. Prin forma cascei §i colorea sa glbenieicam alb.strueaduce
spre A. moldatHciim, caulul .î ramurile inflorescenei sale sunt crispat
sau revers pubescente, carpelele .|i casca cu peri deni erecto-patuli
rocai ca i la forma specific. Buceci pe la Gascadele-Peleiului
(Knecht.)
3. A. Vulparia Rchb. ill. acon. tab. 56—58 (1827); ejus icon.

germ. voi. 4 fig. i681. — Popul. Omeag, Omiac. — ^. Iulie, August.
Pe subt pduri pe malurile schistose umede, umbrose, în regiunea
montan: la Broteni în Suceava pe Bistrifâ. pe Neagra pe Bar- .'i
naru mare, abund cu cel urmutor.
4. A. Moldavicum Hacq. reisse die dacic, und sarmat. p. 109

c. tab. (1789)! Schur enum. transs. p. 31 ; Fuss. transs. excurs, p. 33;
Sag. et Schn. carpat. ccntr. 2 p. 45 ; A. Vulparia a. Fhthora ruhicun-
dum Rchb. icon. germ. voi. i fig. 4681 sinistra [l^Ô). A.transsilvani-
r,um LevcheuL herb. transs. {ilÔ). A. Lerclienfeldianum'B)C\mv, A. Ho-
Mianum Schm: eniww. transs. p. 31 (1866). — <|, Iulie, August. Prin
vile montane, în locuri umede umbrosC; pe stanei: în Valea esnei
la Gaura-Fetei în Mehedini; valea Dîmbovicioarei; Monstirea Bunea
în Dîmbovia; la Ceahlu (Knecht.); în Suceava pe Bistria pîn la
Cruce pe Neagra în abunden.

."ji
2. Sepala superi(')r comprimat si în form de casc cam pre-
lung ampliat.
5. A. variegatum L. spec. p. 750; Koch syn. p. 26; Boiss. fi.
orient. 1 p. 95. A. Cammanim Jacq. fl. austr. 5 tab. 424 (1778) A.ro-
stratum Eernh. in Rchb. ic. germ. voi. 4 fig. 4683. — Vulg. Omag.
Omeag, Omiac, Toae. — l\. Iulie, August. Pduri, tuferie, livedi; în
regiunea montan: Lainici, Pii; Monstirea Horezu (Grec. în Br.
prodr. p. 520) ; Sinaia spre Isvoru (Grec. enum. p. 9); Ceahlu.
6. A. cernuum AVulf.ap. Koelle spicil. aconit. p. 17 (1780) ;
Rchb. ic. gcrjn. i fig. 4687. A. paniculafum Koch syn. p. 27 quoad

:
;
cernuum; A. panicalatum o. flexlcaule (Hoppo ct Hornsch. pi.

variet.
DC. prodr. 1 p. GO.

select.) Aceleai numiri populare. — ?[, Iulie —
pîn în Septembre. Pelîng pduri, prin tuferie, poeni la 'ocuri umede
cam umbrite; în reginnea montan subalpin: Predeal, Azuga, Buteni
i în tot coprinsul Bucecilor (Knecht.) în Buzeu pe Giolanu. !
(3. fox/cum. A. toxicum Rchb. germ. exc. p. 739 n. 4G88 (1830)

citat numa în mun|iî Transilvaniei i comunicat de ctre Baumgarten;
Rchb. in deutsch. fi. voi. 4 p. 129 fig. 4G88! „nectariis supinis, cas-
side fornicato - ampliata magna obtusa, flores violaceis"; Fuss transs.
exc. p. 34. — Vi umbrose subalpine: Valea-Dîmbovicioarei; Predeal
Buceci.
Stoerkianum Rchb. germ. exc. p. 739 (1830); ejus icon.

7. A.
germ. fig. 4G9â
voi. Koch syn. p. 2G. A. neomontanum Willd. spec.
4 ;
pi. 2 p. 123G (1799) -non Wulf. A. mtermedhm DC. syst. 1 p. 374
(1818); prodr. 1 p. Gl var. a.-non Hoppe cujus stirps ad A. LijcoctO'

num pertinet. A. Napelhis Stoerk. lib. p. G9; Sturm deutsch. h. G. —
?j. Iulie, August. Prin grdini de |er pe lîng oraiul Piatra, în mai
multe locuri; ni se spune c este adus de prin pdurile locale.
3. Sepala superior comprimat, hemisferic în form de caschet.

8. A. Napellus L. spec. p. 751; Koch syn. p. 25; DC. prodr. 1
p. G2 ; Boiss. fi. orient. 1 p. 95. A. Napellus genuimum Rchb. icon.

germ. voi. 4 fig- 4/00 et în tab. LXXVI: calcar capitatum, stamina
pilosa, casside hiante hemisphoerica ; A. laxum Rchb. 1. c. fig. 4701
calcar capitatum^ stamina sparsim pilosa, casside hiante fornicata;
A. laetum et A. Kcelleri Rchb. 1. c. fig. 4808 et tab. LXXVII: calcar
acephalum stamina pilosa, casside clausa, hemispha^rica obtusa. —

Popul. Omag, Omeag, Toae. 7\. Iulie, August. —
Pe la poale de p-
duri în vile montane, în districtele Neam|u i Suceava: Monstirea
Neam|u {A. Cammarum Chania exsic ! non Jacq.) ; Agapiea (A. pani-
culatiim Grec. enum. p. 9 -non Lam.); in Suceava pe Bistri|a la
Madei, Broteni, pe Neagra, pe Barnaru mare i pe Barnarelul, în
abonden^. i mult respndit în cultura gradinelor rurale ca plant
de podob.
9. A. taupicum Wulf. ap. Rchb. monogr. gen. acon. p. 87

tab. 12 fig. 2et3 (1820); Rchb. ill. spec. acon. tab. 63; ejus icon. germ,
voi. 4 fig. 4709. A. Napellus a. tauricmn DC. prodr. 1 p. G2.— ?(. Iulie
August. In muncii Closanilor, valea Cernei, pe Bulzu ctre stâncile
„Bi.serici" prin psciune; în valea Dîmbovicioarei {A. Napellus Grec.
enum. p. 9 -non Auct.); pe Ceahlu în psciunile alpine.
EANUNCULACEiE 43
10. A. multifidum Kochap. Rchb. ill.spec. acon.tab. 70 (1827);

Rclib. icon. gonii. voi. 4 fig. 4G9G; Fuss Iranss. excurs, p. 35. —
(|. Iulie, August. Psciuni alpine: la Negoiu pe Podeanu, Jipu în Ar-
geî; Buceci.
Trib. Y. P.îÔNIE.E.PoHcarpice: fructele folecule polispermice ven-

tral-deliiscente; periantul difereniat în sepale i petale, petalele largi
plane, estivaiea imbricat.
18. PRONIA L. gen. n. 678

1. P. romanica Brânza mem. acad. rom. ann. 1882 c. tabula;
prodr.fl. rom. 1883 p. 38;Kanitzmagyar. novenyt. lap. VI, p.85 1882).
I\ decora Kanitz ap. Jankaplant. roman. p. O et add. p. 173 n. 89-non
Anders. monogr. of the Paeonia n. 9. (1817) ! — Vulg. Bujor, Bujioar,
Euje-de- Rusalii. — t\. Maiu. Iunie. Prin dumbrave, rrii poenie .qj
do pduri. Bnoasa, Gomana; Berlad; Tulcea pe la Pdurea-Telia i

JNicolielu {P. officinalis Reichard verh. zool. bot. gezel. ann. 18G5
lieft. 4 p. 7G-non Retz.) ; introdus .i în cultur pe la Bucureti
(F. officinalis Grec. enum. p. 9).
Descrierea i icoana date de Dr. D. Brânz sunt de tot perfec-

ioa i nu las nici o necertitudine asupra acestei specie proprie. An-
dcrson, loco cit. i de Gadolle în prodromul seu voi. 1 p. G6 pun Fa'-
o'iiia decora în grupa Peoniilor cu foile pe desubt perose i alo crora
segmente sunt oblungi obtuse ;
pe Q.\xnlFwonla romanica se distinge
prin lobii acui ai segmentelor foilor sale care sunt, ca i t(3t planta,
peste tot complect glabre. Astfel fiind, F. romanica Br. urmoz a lî
pus în grupa Peoniilor cu foile glabre alturi de F. lobat Desf. caro,

asemenea, are segmentele foilor la vîrf trilobate i lobii acui. Iden-
tic cu planta nostr este i cea din Serbiea meridional distribuit
sub numele de F. decora ; îns, i acosta, nu este edevorata P. decora
a lui Anderson pentru motivele expuse.
2. P. officinalis Retz. obs. 3 p. 35(1779); Rclib. ic. germ. 4%

4743; DC. prodr. 1 p. G5; Schlechd. Lang. deutsch. 11 fig. 1090, tab. II;
F. 'peregrina Mill. dict. n. 3. — Vulg. Bujor, Rujioar. — % Maiu, Iunie.

Naturalizat i întreinut prin cultur. Vulcana; Piteti; Bucureti;
Schitul Rarou etc.
3. P. tenuifolia L. spec.p.748; Rchb.ic.germ. 4 fig. 4740; DC.

prodr. 1 p. GG ;
Boiss. fi. orient. 1 p. 98. — !|, Aprilie, Maiu. La lo-
curi aprice în Dobrogea : Murfatlar (Br.) ; Severin pe la Grihala spre

Brenia.
19. CIMICIFUGA L. Jiua'ii. p. 4:i^.
I. C, foetida L. syst. nat. ed. Ii2 p. G59 (17G7) ; Koch syn. p. 27 ;
Rclib. icon. germ. 4. fig. 4739; Ledeb. fi. ross. 1 p. 72; Sclilecht.
Lang. deutsch. 11 fig. 1088. Ackea CimicifugaL. spec. p. 722; DC.
prodr. 1. p. 64. —% Iulie, August. Pe coste cu ierb la locuri cam
umede cu înclinaie septcntrion^^l : pe frontiera Suceavei despre Bu-
covina la Horodniceni lîng Flticeni forte mult, la Furca-Nogrilesci
pe Clifi, Raru pe Prete (Pr. Procop. exsic.!).
Tril». AI. actj<:.î:. Apocarpice: fruct unifoleculat crnos bacci-

form polispermic, nedehiscent ;
periantul difereniat în sopale i pe-
tale avend eslivaiea imbricat; petalele largi plane. Ranunculacce
spuriî.
20. ACT.S:A L. o-eii. II. 644.
I. A. spicata L. spec. p. 722 ; Sturm deutsch. h. 21 ; Koch sj'n.
p. 27 ;
Pichb. ic. germ. 4 fig. 4739 ; DC. prodr. 1 p. 05 ;
Boiss. fi. o-
rient. 1 p. 9G;Schlechd. Lang. deutsch. 11 fig. 1087. — Vulg. Ihha-
Christoforului. Urha-de-orhan. Orhan^. — cj. Iunie. Iulie. Pduri în re-
giunea montan subalpin i alpestr: Tirgujiul ; Monstirea Horezu
i Bistria; Gozia; Dîmbovicioara ; Câmpulung; Predeal, Sinaia (Grec.
enum. p. 9) ; Monstirea Neamu (Chan.).
II. BERBERIDACEyE Ach. Rich. elem. bot.

1. BERBERIS L. geu. 11. 44-'-
I. B. vulgaris L. spec. p. 471 : Koch syn.p. 29; Rchb. ic. germ.

voi. 3 fig. 4480; DC. prodr. 1 p. 105 excl. vaiiet.; Schlecht. Lang.
deutsch. 12 fig. 1094. — Vulg. Agriî-roîu. Drcil. Mcriî-ieiniresc. —
t? Iulie, August. Coste aride cu tuferie mici, mraciniiuri : Cm-
pina (Grec. enum. p. 9); Neamu (Chania exsic.) ; Iai pe la Gopou-
Nu mai puin, i în cultura grdinilor ca ornamental.
III. NYMPH^.ACEiE Salisb. coiiiL. aiiii. hot. 2 p. 69.
1. NYMPH.a:A Neck. eleni. n. 1828.
I. N. alba L. spec. p. 729; Sturm deutsch. h. 30; Kochsyn.p. 29;

Rchb. ic. germ. 7 fig. 117 ;
DC. prodr. 1 p. 115; Boiss. fi. orient. 1
p. 104; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1091 tab. 1. — Popular Nw

fr-nlh. Plut. Miiiunn-alb. Tidm-de-ape. — ^, Iulie, August. în re-
NVMlMLEArK.K, PA r.WKKArE.K 45
giuiiea fluvial. în ape liiiipcdi stagnante sau lin-iluenle, lielesteuri,

blî; Ja noi frocuent ((Jrec. enuni. p. 9). Craiova : Brila, Galai :
Flticeni în iazul Ciolsacilor: Tulcea.
2. NUPHAR Smith prodr. Jl. f^racc. i p. •,>6V.
I. N. luteum Sniith prodr. II. gTcOC. I p. 3G1 (1808): Sturni

deutsch. ll.^)0; Koch syn. p. 30; Rclib. ic. germ. 7 fig. 1 18; DC. prodr. 1
p. IIG; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1092. Nymphcealutea L. spec.

p. 720. — Vulg. Nufr-galben. Plut. -— tj. Iulie, August. în regiunea
fluvial ca .î precedenta cu care adesea exist (Grec. enum. p. 9).
Turnu-Mgurele ; Giurgiu, Gomana ; Gacova, Vuitureanca ; Bucure.^ti
pe Colentina; Panteleimou, Gernica, Paserea; Galai, Brboi ; Flti-
ceni în iazul Ciolsacilor.
IV. PAPAVERAGE^. DC. syst. 2 p. 105.
1. PAP AVER L. -vn. u. 44^.
§ 1. Capsula cu peri aspri.

1. P. pyrenaicum AVilld. enum. bort. berol. p. 5G3 (1809);
Rchb. ic. germ. 3 fig. 4472 ;
DC. prodr. 1 p. 118. F. ulpinum Hoppe
inSturm deutsch. h. 17-non L. P. pyrenaicum a luteum et p. puniceuwt
DC. syst. 2 p. 71. P. alplnum (3. fiavlfiorum Koch. syn. p. 31; Gren.
Godr. fl. fr. 1 p. GO; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1295 litt. B.
Argemone pyrenaka L. spec. ed. 1753 p. 509. — ?(. Pe piscurile alpine
cele mai 'nalte. Buceci la Omu (Kneclit.)
§ 2. Capsula cu totul glabr.

2. P. Rhoeas L. spec. p. 72G; Sturm deutsch. li. 17; Koch. .syn.
p. 31; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4i79; DC. prodr. 1 p. 118; Boiss. fl. ori-
ent. 1 p. 113 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1298. — Vulg.
Mac, Mac-de-câmp, Mac-ro§iu; florile Paparoane. 0Maiii, Iunie. Prin —
grâne, câmpuri, miri.^ti abandonate. Severin, Hinova; Graiova; Turnu-
Mgurele, Segarcea; Giurgiu, Gomana; Bucureti; Tirgu-Ocnei; Bîrlad:
Iai; în Dobrogea pe la Constana, Copadin, Bairamdede.
(3. intenmadium. P. intermedlum Becker ap. Rchb. germ, excurs,
p. 701 ; Koch syn. ed. 3 p. 25, ~ Fociani pe câmpuri.
3. P, dubium L. spec. p. 726; Koch syn. p. 32; Rchb. ic. germ. 3

fig. 4477 DC. prodr.
; 1 p. 118; Boiss. fl. orient. 1 p. 1 15 ; Scldeciit. Lang.
deutsch. 13 fig. 1299, — Vulg. Mac. Mac-de-câmp. — QMaiu, Iunie. Lo-
curi de cultui, grne, miriti, câmpuri, drumuri; specie comun.
Grecescu D. Dr. - C. 1324. 6
4f\ CONSPECTUL SISTEMATIC
Craiova; (lalat'at; Caracal; Turnu-Mgurele; Bneasa, Coinana; Bu-

cureti, Ghitila, Ciocneti, Perii Buzeu; Feteti; Brila; Galai;
;
BOrlad ; Flticeni ; Dobrogea.

Variaz: avend petalele de un roz palid ce d în alb; avend pe-
talele galbenii si cu pat negr Ia baz.
4. P. laevigatum Rclib. ic. germ. voi. 3 flg. 4478 b (an M.

Bieb. Vj. F. duhnim [i (jlahrum Koch syn. p. 32. — Iunie, Iulie.
Prin aceleai feluri de locuri .i localiti; îns cu mult mai puin fre-
cuent. Bucureti: Perii; Iai; în Dobrogea la Tulcea. Cîla.

• P. bracteatum L'mdl. coli. tab. 23. Vulg. Mac-rosiu de grdin:
în liorticultui prin Bucureti [P hijhridum Grec. enum. p. 9 -non L.).
• P. somniferumh. spec. p. 72G; Rchb. ic. germ. 3 f. 4481, avend

flori albe, roz-palide sau stacoziî, simple sau învoite. Vulg. Mac. Mac-
de-f/rddin, specie opiifer : în horticultura. —Q Iulie, August.
2. GLAUCIUM Townef. ins ti t. t. rô.
I. G. cornicuSatum Curt. fi. lond. tab. 32 (1777); Koch syn.

p. 32; DC. prodr. 1 p. 122; Boiss. fl. orient. 1 p. 119; Schlechtd.
Lang. deutsch. 13 fig. 1302. G. phamiceum Gim-tn. fruct. 2 tab. 115
(1791). G. rubrum Rchb. ic. germ. 3 fig. 4470. Chelidonium cornicu-
latum L. spec. p. 724. — Iulie, August. La locuri aride necultivate,
miriti vechi, p'intre grâne, prin grâne, câmpuri, pe lîng drumuri.
Turnu-Mgurele: Malu-de-jos, Odile -Arsache , Giurgiu, Comana ;
Feteli Brila, Viziru, Lacu-Srat; Galai,

: Brboi; Birlad; Dobrogea.
,3. tricolor Ledeb. fl. ross. 1 p. 93. G. tricolor Bernh. G. ruhrum
tricolor Rchb. ic. germ. 3 f. 4470 tab. 12; Koch loc. cit.
3. CHELIDONIUM L. gen. n. 641.
I. Ch. majus L. spec.p. 723 Koch syn.

; p. 32 excl. var. [3 ; Rchb.
ic. germ. 3 4466; DC. prodr. 1 p. 123; Schlechtd. Lang. deutsch.
fig.
13 fig. 1303. —
Popular iv'osfoyx/sf. Rostopasc. Negelari. lerh-de-
jiegi — Iunie pîn în August. Locuri umbrite pe lîng locuine
vechi i ziduri, pduri specie vulgar (Grec. enum. ; p. 10). Severin ;
Baea-de-Aram Tîrgujiul; Craiova; Rîmnic; Rucr,

; Sturzeni, Câmpu-
lung; Sinaia; Bucureti; Comana; Cernica; Bacu; Iai; Monstîrea
Neamu (Chania) : Flticeni, Monstîrea Slatina, Broteni, Rareu.
• Eschscho/zia californica Chamisso. Plant de origine ameri-
can; în liorLicultur, vulgarizat. — Iulie, August.
CISTACE.T^: 47
V. GISTAGE^ Liiidl. nat. syst. p. 91.
1. HELIANTHEMUM Tourncf. instit. tab. 128.
§ 1. Petalele galbene de i-3 ori mai mari cât sepalele ; stami-

nele numerose; stilul la baz curbat apoi drept, la vîrf înfiat; stigma
simpl; foile stipulate; florile unilaterale.
9. H. vulgare Ga-rtn. fruct. 1 p. 371 (1788); DC. prodr. 1

p. 280. H. vulgare a. discolor R.clib. ic. germ. 3 fig. 4547 ad sinis-
tram; Boiss. fi. orient. 1 p.44G. H. vulgare 'j..tomentosumKoc\\ syn. p. 87.
H. CJiamcecistusW\\A\Q,\..x\. i{nC)S).CtstusHeliaiithemum L. spec. p. 744.
?|, Maiu pîn în August. Livetji, locuri cu ierb în regiunea montan

subalpin \ în cea câmpen. Câmpulung, Sturzeni Vulcana; Predeal, ;
Buteni, Sinaia (Grec. enum. p. 12); Cnipina; Vultureanca Chitila, ;
Buftea; lai.
2. H. hirsutum A. Kern. sclied. n. 88^ (1883). II. vulgare var.

Jiirsutum Koch syn. ed. 2 p. 87. H. ohscurum Pers. syn. 2 p. 79 (1807).
Cistus hirsutus Thuill. envir. paris p. 2GG (1799). H. vulgare [5.
virescens Boiss. fi. orient. 1 p. 440. — 4' Iwnie, Iulie, August. Prin
livedi în regiunea montan. Gurtea-de-Arge.i Pvucr, ; Valea-Muieroi,
Pajerea; Hangu, Bisericani; Monstirea Neamu; Bro.teni pe Picioru-
Vâcriei; Schitul Rareu.
3. H. grandiflorum DC. fl. fr. 4 p. 821 (1805); ejus prodr. 1
p. 280; Rchb. icon. germ. voi. 3 fig. 4549. II. vulgare 7. grandiflorum
Kochsyn.p. 87; Boiss. fl. orient. 1 p.44G. — l\. Iulie August. Prin livodi
montane în locuri uscate. Predeal, Buteni.
§ 2. Petalele galbene cu puin mai lungi ca sepalele; staminele

numerose; stilul la baz conturnat; foile nestipulate; florile pe tote
laturile.
4. H. canum Dun. ap. DC. prodr. 1 p. 277 (1824); Rchb. icon.
germ. voi. 3 fig. 4534; Boiss. fl. orient. 1 p. 444. H, wlandicunr[.toinen-

tosxim Koch syn. p. 8G. II. vineale Pers. syn. 2, p. 77 (1807); Rchb.
loc. cit. fig. 4533. Cistus canus a. L. spec. p. 740 (17(i2); Jacq. fl.
austr. tab. 277. Cistus vinealisWiM. spec. pi. 2 p. 1195 (1799).—

?|. Iulie, August. Locuri petrose. Muntele Ghiu Buceci Mizil pe ; ;
stânca Tohanilor.
5. H. alpestre Dun. ap. DC. prodr. 1 p. 27G (1824); A. Kern.

sched. n. 879. 11. (liandicum a. glahrum Koch. .syn.ed. 2 p. 8G(1843).
4s ("ONSPErTrr. sistematic
0.s//^s (dpftri'y .lac(|. cnuiii. [i. i'iS {[H\d). (\(H(iii(/icus]-dC([. II. aiistr.4
p. 'r2 lab. :!'.)'.)( 1 77()) - non J.. — Vulg. MJoe. Jerba-osului. — Tp
Iulie, Auiust. Po viiful Ilareului.
|3. h/'rfum Kocli 1. c. exclu.s. synon. Walilenbergii. //. alpestre
Piclib. icon. germ. voi. :] fig. 4536 -non Dun. — în regiunea alpin pe
proeminente >;t;inc6so. P)Uceci pe Costiln.
6. H. rupifragum A. Kern. (i'st. bol. zeit. ann. 18() p. 18. H.

marifoliuin Bunvj:. enum. Iranss. -2 p. S5 (l.sKij- non DC. fi. fr. 4
p. S17 = (listus marifolius L. spec. p. 741 (17(i:2j. //. (dandicum [i.
Iilrhuii Andni^ bot. zeit. 18.")3 -non Kocb 1. c. nec. Pers. JJ. alpestre
Kot.scby zool. bot. gesel. 3, p. (>5-non Dun. nec. Rclib. — <[, Iulie
August. Stânci pe vîrfurile alpine. Negoiu: Buceci la ()bîr|iea lalo-
mitei (Br. leg.): Piatra-Mare; Ceahlu (Kneclit.)
3. Petalele galbene i întrec cu puîn sepalele; stamine pu-

ine ; stilu drept i de lungimea staminelor are stigma capital trilo-
bat tlmbriat: foile f(jrte Auguste lineare nestipulate.

7. H. procumbens Dun. in DC. prodr. 1 p. 275 (1824). Fu-
inana proniwhem Greu. Godr. fi. fr. 1 p. 1 75 : Boiss. fi. orient. 1 p. 447.
Clstus Fumana L. spec, p. 740 ex parte. HellantJiemitm FumanaMW].
dict. n. 6; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4531; Schiechtd. Lang. deutscli.
13 fig. 1257. — t; Iunie, Iulie. Pe coaste aprice, la locuri cu ierb.
.sub.sol calcar. Schela-Gladovei spre Dudai lîng Severin ; Mizil pe

Slânca-Tohanilor.
VI. TAMARISGAGE.^] Liiidl. nat. syst. p. 126.
1. TAMARIX Desv. juii. se. nat. 4 P- ;U^-
I. T. Pallasii Desv. ann. se. nat. 4 p. 31-9 (1825); DC. prodr. 3

p. 9(i; Boiss. fi. orient, voi. 1 p. 773. T. fjaUica Pali. iter 1 p. 372,
431 (1770): M. Bieb. 11. f. c. 1 p. 2i«;-non L. ; T. penfandm Pali.
fl. ross. 2 p. 72 tab, 77 (1788) T. f/alllca |3 pijcnostacJiij^ Ledeb.

fl. ross. 1 p. 135. — Vulg. Tamarisc, Ctm-role. — t^ Iunie, Iulie.
Prin zvoiurile fluviale, pruntisiuri .i prin unele parcuri introdi s.

Slatina prin zvoiul Oltului; zvoiul lalomiei pe la Sloboziea: Foc-
iani pe lîng Milcov i Putna; zvoiul iretului pe la Furceni i M-
gureni; Iai; Tulcea pe la Samova; Gonstana.
• T. gallica L. spec. p. 38G. — Bucureti prin unele grdini i
parcuri; introdus, dar rar.
;;
TAMAEISCArE.E, PROSETÂCE.i; CRUCIFEl^.K 49
2. MYRICARIA Dcsy. l. c.
f. Wh
I. M. germanica Dosv. anii. SC. nat. 1- p. 3'.)1 (1S!25); Kocli
syn. p. 275; Gren. Godr. fi. fr. l p. nOl; Boiss. fi. orient. 1 p. 7Go ;
Sclilechld. Lang. deutscli. I:! fiy. li2i-8. Tamarix fjermaiiica L. spoc.
p. 'M)7. Tamarkcu^ (/eniiaH/cu.s Scop 11. cam. 1 p. 224. — Vulg. Turna-

risca, Ctin-rope. - t^ Iulie, August. Prin zvoiurile fluviale, prun-
iiuri, zvoiul Oltului pe la Slatina i pe la RImnic; Curtea-de-Argei
Gorbeni ; Gâmpina pe valea Doftanei i pe valea Prahovei pîn la
Buteni; valea Teleajenului (Grec. enuni. p. 25); Buzeu, Beconi

Neani|u; in lunca Aloldovoi la Sasca §i Mlin distr. Suceava.
VII. I)KOSERAGEiî^:DC. tlieor. p. ^14.

1. DROSERA /.. iêii. n. -î/t.
I. D. rotundifolia L. spec.p.501: Ilayn. in Schrad. journ. 1801

p. 37; Koch syn. p. 07; lîchb. icon. germ. voi. 3 tig. 4522. — rf Iulie,
August. Prin mlatini turfacee sfagnose. Pe Fiarnaru-mic la capu rîu-
lui in Suceava, rar.
2. PARNASSIA /.. i^cii. //. ,'AV.
I. P. palustris \> spec. p. 391 Sturm deutsli. 11. lieft 13; Koch ;
syn. p. 98 ;DG. prodr. 1 p. 320 Schlecht. Lang. deutsch. 13 fig. 1293.—

;
Vulg. în Suceava: opirlai. —

?|, Iulie, August. Prin livedi montane
în locuri rovinose, pe marginea rîurilor .i perîurilor în vi montane

umbrose. Munii Gloanilor pe Buizu: Valea-Piporos la Olneti
valea Monstirei Bistria în Vâlcea; muntele Negoiu, Ghiu i Picu-
catu în Argei; valea Dîmboviciorei Sinaia, Buteni, Predeal i în ;
enum. p. 13) Monstirea Neamu (Ghan.

tot coprinsul Bucecilor (Grec. ;
exsic.)^ pe Ceahlu i la Monstirea Durau în Suceava la Broteni pe ;
Neagra în livedile do pe Picioru-Vcriei, pe Barnaru si la Schilul

Rareu.
VILI. CRUCIFERJ: Juss. yen. ^237.
'J'rib. I. l'LATILOH.K. lioiss. Gotiledoniî plani sau uior convexi,

acumbeni sau incumbeni.
Subtribul A. Fructul silic sau silicul bivalv.-dehiscent, fr
arliculaiî, nelomentacee.
Secia l. Latisepto: valvele si sepluld(^ lime egale, tfUe în sens
paralel.
Seriea l. Latisepte silicose pleurorize (embrionul acumbent).
50 CONSPECT CL SISTEMATIC
1. CHORISPORA DC. syst. - p. 4:i^.
I. Ch. tenella DC. syst. 2 p. 435 (1821); prodr. 1 pag. 186;

Boiss. fi. orient. 1 p. 143; Ledeb. fi, ross. 1 p. 109. liaiihanus tenellus
Pali. iter. 3 app. n. 105 tab. L fig. 3 (1776). E. arcuatns Willd. spec.
pi. 3 p. 52(). — Aprilie, Maiu. Pe la lo3uri de semenaturi, ogore,
vif. Bucureti; Leliliu^ Sloboziea, Feteti ; Buzeu; Odobeti; Fociani;
Odobeti; Brila; Galai; Vaslui la pdurea Paiu; Iai.
• Matthiola incana R. Br. i M. annua Sweet vulg. Micsandre^
Garafe ; asemenea.
• Cheiranthus Cheirih. vulg. Mic§imea-galben, Mtcsandr-galben,
sunt plante de grdin, vulgarizate.. —Q Iunie, Iulie.
2. NASTURTIUM R. Br. hort. kcw. 4 P- log.
§ 1. Florile albe (Cardam'mum DG.^

I. N. officinale R.Br.hort. kew. 4p. 110(1812);Sturnideutsch.
h. 43; Koch syn. p. 37; Rclib. ic. germ. 2 flg. 4359; DC. prodr. 1
p. 137; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1325. Sisymhrimn Nastur-

tiiinih. spec. 916. — Vulg. Chreni; Cresson; Ndsturea. — î|. Maiu,
Pe Ung isvore i
Iunie, Iulie. perîuri limpedi. Prin prile de jos în
grdina public de la Severin (vulg. BobVnic) i în cultura de ver-
deuri in Bucureti; accidental spontanee (Grec. enum. p. 11).
§ 2. Florile galbene [Roripa Scop.)

1. Specii fluviale sau palustre.
• Micrante: petalele egalez sepalele sau le întrec cu puin.
2. N. palustre DC. syst. 2 p. 191 (1821); Sturm deutsch. h. 43:
Koch syn. p. 38 ; Rclib. ic. germ. 2 fig. 4362 ; DC. prodr. 1 p. 137 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1330. — Vulg. Brâncu. — Iunie,

Iulie. Locuri umede, rovine, locuri scurse. Predeal; Sinaia; Crivina,
Perii {Roripa nasturtiokies Spach. Grec. enum. p. 12).
** Macrante: petalele îndoit i maî ceva de cât sepalele.

t Silicose brevistile: silica oblung; stilul scurt, gros.
3. N. Reichenbachii Knaf. in Opiz sezn. kvet. ceske p. 68

(1852) solum nomen. Roripa astylis Borb. kozl. XV arabis es crucif.
ann. 1878 p. 190 ap. Simk. enum. Transs. p. 72
- non N. astylon Rchb.
icon. 4369 cujus plantam homonymam ad N. barbarceoidem

germ. 2 f.
Tausch (in Flora ann. 1840 voi. 2 p. 713) traliit. q'' Iunie, Iulie. —
Locuri umede, aptose. Predeal.
Prin mrimea silicelor i aspectul seu exterior aduce cu N. palu-
stre ; îns, prin florile sale, îi arc locul în grupa present. Caule înalt
— 1
crucifer.t; 51
ramos, ramurilo intinsc, pubescente ; foilu do lori na color de la .Y.
silvestre, îns cole modiî .î supcriore uior auriculate; florilo în corimbo
dense la extremitile raccmelor ce sunt de lungime mediocr ; silica
prelung i groscior ca de 7 mm. lung. 1 '/•, nim. lime egaloz sau
cu puin întrece lungimea pedicelulm seu; stilul forte scurt, gros,
stigma bilobat.
4. N. silvestre R. Br. bort. kew. 4 p. 110 (ed. 1812); Koch

syn. p. 38 var. a et p, ot add. p. 437 exclus, forma Nasturtii Mori-
soni Tauscb; Rcbb. ic. germ. 2 fig. 4368; Scblecht. Lang. deutsch. 1
fig. VS^^.SisymbnuiHsUvestreL. spoc. p.91(). Roripa silvestrisBes^. enum.

p. 27 n. 826. — % Maiu pin în August. La locuri umede, locuri
inundate cu ape de ploi, ianuri, gropi, mlatini scurse. Specie vul-
gar (Grec. enum. p, 11). Craiova; Câmpulung; Titu, Gbergani; Cio-
cneti, Chitila, Bucureti; Gomana, Giurgiu; Buteni, Sinaia, Câmpina;
Buzeu, Bîsca; Galai; Iai pe la Bîrnova; Flticeni, Broteni.
p. rivulare Koch 1. c. Nasturtium rivulare Rcbb. ic. germ. 2 fig. 4365.
Are mai lungi i mai grosciore, stilul ceva mai lungicel; laci-
silicele
niile foilor mai lungi i subpinatifido-dentate; plant de talie mai
înalt de cum forma vulgar.

Y. Kerneri. lîoripa Kerneri Menyli. Kalocsa videk. novenit. 1877
p. 39—40; Borb. fior. addat. 1870 p. 59 ot 64; ejus haz. arab. es egyob.
crucif. kor. 1878 p. 200. Canide 25-30 cent. înalt; foile pinatipartite
3 — 5 jugate, segmentele celor medii i superiore ânguste lineare în-
tregi de aparena celor de la N. pi/renaicum, îns la baz noauriculato ;
racemele prelungi, laxe, au silicele oblungi linear-ânguste cam cilin-
drice, egale sau mai scurte de cât pedicolele cu care formez arcuri
dirigiate în sus. — Halofil sau uliginos, la câmpuri. Conteti; Câm-
pina; Titu, Ciocneti; Bucureti, Chitila, Buftea {N. llppizense Grec.
enum. p. U-non DC); Comana; Odobetj; Bacu; Neamu.
f f Siliculosb i longistile.
a. Silicula elipsoid-linear sau eliptic ; stilul lung, subire.
5. N. anceps DC. prodr. 1 p.
ic. 137 (1824); Rchb.
germ.
fig. 4364; Koch syn. p. 38 437; Scblecht. Lang. deutsch. 14
et add. p.
fig. 1328. K harbara'oides Tausch in Flora ann. 1840 voi. 2 p. 713.
Sisymbrium anceps Wahlenb. fl. ups. p. 223 (1820) în sensu ampliore.
N. anceps Sturm deutsch. h. 45 est modificatione Nasturtii silvestris.—

l{, Maiu, Iunie. La locuri umede, lunci, fonee, ierb ce rein ape de
ploi. Craiova, Rubnetî Comana; ; Giurgiu.
6. N. terrestre Tausch in Flora ann. 1840 voi. 2 p. 7 II ; Koch

syn. add. p. 430. Roripa terredtis var. semisihestris Borb. haz. arab.
es egyeb crucii', kor. 187< p. 190. Pare a ruin hil)rid din N. silvestre
cu N. aitstriacuni. — l\. JMaiu, Iunie. Prin ierb, livedi,la locuri apâ-
lose. Câmpina.
7. N. Arnioracioides Tauscli in Flora ann. 1840 voi. 2 p. 707 ;
Koch syn. add. p. 430; Borb. liaz. arab. es egyeb crucif. kor. p. 190
etiam in florist, addalok. p. 53 n, 17. — j* Maiu, Iunie. Prin liverji la
locuriaptose: Bucureti.
Tote aceste trele forme ar putea fi considerate la rigore drept o
singur specie sub numele de N, anceps DC. conform dreptului de
prioritate, fiind i cea mai vulgar. Deosebit de acesta, între aceste
trei forme tipice exist .i o mulpme de forme intermediare pentru care
unii botaniti, cu vederi prea minuiose, s'au silit a le caracteriza ca
specii, sub-spcciî sau varieti.
8. N. amphibium R. Br. bort. kew. 4 p. 109 (ed. 1812) ; Koch

syn, ed. 2 add. p. 430; Rchb. ic. germ. 2 fîg. 4303; DC. prodr. 1
p. 138. Sisijmhrium amphibium. L. spec. p. 917. S aquaticum Poli. fi-
palat. 2 p. 232. S. Roripa Scop. fi. carn. 2 p. 25 (1772). Brachi/olobus

amphiblus AII. fi. pedem. 1 p. 278. — Vulg. Chrenit, Glbenea. —
71 Maiu, Iunie, Iulie. Ape stagnante sau lin fluente, heleteuri, mla-
tini turfose, stufuri bltose. Alexandriea; Gomana; Bucureti pe apele
Golentinei; Panteleimon, Cernica ;Câmpina (Grec. enum. p. 12).
a. indivisum DC. prodr. 1 p. 130 (1824); Sturm deutsch. h. 43 ;
Rchb. ic. germ. 3 fig. 4303 a; Sclilechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1327
tab. I. N. amphibium [3. aquaticum Tausch ap. Koch 1. c.
[i. variifolium DC. I. c. p. 139; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4303-/;

Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1327 tab. II, A. N. amphibium
,3. aquaticum Tausch ap. Koch syn. ed. 2 add. p. 430 ex. p,
Y. auriculatum DG. prodr. 1 p. 139; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4303 P;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1327 tab. II, B. K amphibium ?

aquaticum Tausch 1. c. ex. p. Sturm deutsch. h. 43.
b. Silicula mic, sferoid ; stilul forte lung.

9. N. dacicum Caule erect rigid plin sau puin fistulos, roia-
tic, glabru, ?ire tulpina radicant, uneori stolonifer; foile oblungi
ovato-lanceolate sau lanceolate avend baza atenuat în peiol neau-
riculat, cele inferiore lirato-incise sau cam pectinate, cele superiore
neregulat i expresiv dentate sau serate; racemele, siliculele i stilul
întocma cum e la specia urmetore. — °<\. Maiu, Iunie. Prin ianuri i

gropi cu ap. Ling gara Ghitila.
;
CEUCIFEfL^ 53
hibride din
Aspectul seu nu las indorl asupra originei sale
ampîubium cu N. audriacum, p'inlre care se gsete în
localitatea
K
cilat. Bun frate cu A. hiincjaricum Borb. în
kozl. XV. 1878 arabis es
un alt hibrid ce exist piin Ungariea îns,

egyeb crucif. kor. p. 119, :
acesta are baza foilor auriculat-amploxicaul.
10. N. austriacum Crantz stirp. austr. 1 tal). :! (1702); Koch

Rchb. germ. i iig. 4:^95 tab. 5 Schlechtd.
syn. p. 3 el add. p. 1-30 ; ic. 1 ;
Lang. 14 f. 13l>0. — ?|, Maiu, Iunie. La locuri apelose, gropi, ianj-uri
umede specie forte coiimn (Grec. enum.

cu ap; mlatini, livc di ;
Cio-
p. 11). Craiova; Turnu-Mgurele; Cfunpulung; Titu, Ghergani,
Comana; Sinaia, Gampina; Buzou Iai etc.
cne|ti, Bucureti; ;
2. Specii terestre montane la locuri petrose.
N. pyrenaicum R. Br. hori. kcw. 4 p. 110 (ed. 1812);

II.
Koch syn 39; Rchb. ic. germ. 2 fig. 43G6;

Sturm deutsch. h. 45; p.
prodr. 1 p. 138; Schlechtd. Lang. deutsch. U-

f. 1332. .S^w^^wm
DG
pifrenaicum L. spec. p. 910.
- ^
Maiu, Iunie, Iulie. La locuri tari,
din regiunea montan. VOrciorova, Gerneli pe dea-
uscate, stâncose
lurile lorgutovei si Bresniei;
valea Gernei Baea-de- Tis- ;
Aram ;
Gâlimnesti, Gozia; Gâmpu-lung {Boripa

mana; Th-gujiuu'Rimnic,
pijrenaka Grec. enum. p. 12); Piteti; Predeal, Sinaia.
3. BARBAREA R. Br. hort. kor. 4 p. '<><>
I. B. vulgaris R. Br. I. c. p. 109 (1812); Sturm deutsch. h. 43;
Rchb ic. germ. 2 f. 4350; DG. prodr. 1 p. 140; Schlechtd. Lang.
deutsch. 14 f. 1333. Eri/simum Barbarea L. spec. p. 922. Vulg. —

Crufifea. — cj Aprilie pîn la Iulie. Verciorova, Bahna; Gerne|i
Câmpulung; Predeal, Bu.teni, Sinaia; Boto.iani.
Kaiseri. B. Kaiseri Schur verh. siebcnb. ver. ann. 1853 p. 57;

p.
enum. pro specie. Live(,U în regiunea subalpin. Predeal.

transs. p. 41
Y.
arcuafa. B. armata Rchb. bot. zeit. 1820; ic. germ. 2 f.4357;
Koch syn. p. 39; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1334. B.tauricaJ)Qu
prodr. 1 p. 141 (1824). —
Er/siinum arcuatum Opiz ap. Presl. fi. ceh.
p. 138 (1819). Pedicelele i silicele la maturitate devin arcuato-erec-
tiuscule. — Predeal.
4. TURITIS L. i^cn. n. S,n.
I. T. glabra L. si)ec. p. 930; Sturm deutsch. h. 43; Koch syn.
germ. 2 4340; DG. prodr. p. 11-2: Schlechtd.

40; Rchb. ic. f. 1
p.
Lang. deutsch. 14 f. 1337. Arabis perf<diata Lam. dict. 1 p. 219. —
;
Vulg. lurnlc, Tiirni.

Turicea, sau (^ Maiu^ Iunie. Live(]i, —Q .
poeni, livedi depomi (ograde). Specie vulgar. Verciorova. Cernei

Craiova; Câmpulung; Bucureti (.1. perfoUata Grec. enum. p. 11);
Comana, Bneasa; Ploeti; Sloboziea din Ialomia; Piatra, Neamu.
5. ARABIS L. gen. n. 8i8.
§ 1. Seminele nearipate sau prea pu|in aripate.

2. Foile caulinare au baza cordato-amplexicaul.
1. A. alpina L. spec. p. 298; Sturm deutsch. h. 12; Koch syn.
p. 40; Rchb. ic. germ. 2 f. 4327; DC. prodr. 1 p. 142; Schlechtd.
Lang. 14 fig. 1339. — Vulg. Gîscari^. — ^, Stânci, psciuni; în re-
giunea montan alpin i subalpin. Negoiu pe Podeanu, Dimbovi-
cioara ; Ppuea; Buceci; Ceahlu (Knecht.) ; în Rareu pe Piatra Zim-
brului.
[j. umbrosa. Cu puîn mai 'nalt i mai stufos, caulii llexuoi

cam debili, foile mai dilatate sub|irî i plane. — La Ceahlu în pr-
ile umbrose inferiore (Knecht.)
2. A. crispata Willd. enum. hoit. berol. p. 684 (1809) ; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4328; ETC. prodr. 1 p. 143. .1. alpina p crispataKodx syn.
p. 41, A. alpina a. diffusa Baumg. enuin. transs. 2 p. 267 (1816). —
?[, Iunie, luhe. Prin vile i vâlcelele subalpine umbrose i umede.
Buceci la Urltoarea. valea Pelesiului cte,
3. A. auricuiata Lam. dict. 1 p. 219 (1783); Sturm deutsch.
h. 43; Koch syn. p. 41; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4334; DC. prodr. 1
p. 143: Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1341. A. auricuiata 8. dasicarpa

Andrz. in DC. 1. c. A. recta Baumg. enum. transs. 2 p. 267.— QMaiu.
Tuferie, rriuri, la locuri uscate pe ling drumuri. Isaccea, Niculi-
el. Cocoi.
4. A. sagittata DC. fr. 5 suppl. p. 592 (1815); Koch
fl. syn.
p. 42; Rchb. ic. geim. 2 f. 4343 b; DC. prodr. 1 p. 143 variet. e;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1344. A. longisiliqua Wallr. sched.
p. 359 (1822). A. hirsuta h. sagittata Rchb. in Sturm deutsch. h. 45
tab. 7 litt. a et b.— Turitis sagittata Bertol. amocn. ital.p. 185 (1819).
Vulg. Giscari. — Q Maiu, Iunie. — Poale de mun|i la locuri cu
ierb, rrii de pdure. Valea Bahnei la Verciorova; Sinaia.
5. A. hirsuta Scop. fi. carn. p. :)9 (ed. 1772); Sturm deutsch.

h. 45 ; Koch syn. p. 42 ; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4343 b Schlechtd.
;
Lang. deutsch. 14 fig. 1344. — Turitis hirsuta L. spec. p. 930. — Vulg.

Glscarit. — Q sau .j'.Maiu. Iunie. Prin livedi, poeni. ograde de pomi,
; ;;
55
CEUCIFER.E
pduri. Vei-ciorova; Corbeni pe GhiLu;

Câmpulung (A. miralis Grec.
Predeal, Sinaia; Mogo.ôca, Bucureti; Go-
enuni. p. 11-non Bertol.);
mana; ScliiUil-Rarru. ^
Honimujkma Schurenum. transs.p.4.> (ISbb),

p Hornungiana. A.
racemei
avend silicele mai lâticele .î condensate ctre extremitatea
Hânca-Camenei
ce pare astfel mai scurt. In munii Mehedinului la
esnei la Gaura-Fetei (A. Degen);

Baea-de-Arama la
(Simk.); valea
valea Ginei.
âugustat sesil, necordat, nici am-

2. Foile caulinare cu baza
plexicaulâ. moao^
6. A. procurrens W. et Kit. rar. hung. 2 p. 154 tab.
,
IU (IbOd)
, , ,
43; Rchb. ic. germ. 2 f. 4329;

Sturmdeutsch.h.45mala; Kochsyn. p.
1350. prcecox
145; Sclilechtd. Lang. deutscli. 14 f. .1.
DC prodr. 1 p.
Willd. enum. h. berol. p. 584 (1809).

- ?[, Aprilie, Maiu. La locuri
stânci ab-
umede umbrose prin vile montane, pe stânci i
de fisuri
Tismana la Peterea Pachonie;

rupte. Valea esnei la Gaura-Fetei;
Cârlige.
valea Oltului de la Coziea în sus pe Ciocane
.i
7. A. hispida Mygind in L. syst. ed. 13 p. 501 (1774); L. fii.
Sturm
suppl.2p.298(1781). A. Crantzlana Ehrh. herb. n. 78(1787);
p. 44
deutsch. h. 45; Rchb. ic. germ. 2 tab. 34. A
petraea Koch syn.
-nonLam. A.petraea Schlechtd. Lang.deutsch. 14 f. 1352 A. Stanei -

in regiunea montan din Moldova la Petrile-Doamnei (Br.)
8. A. petrogena ann. 18G3p. 141. A. are-

Kern. cest. bot. zcit.
(18GG); Borb. kozl. 1878
nosab. heteropuUa Schurenum. transs.p. 45
segetaUs Schur enum. transs.
arab. es egyeb. crucif. kor. p. 153. .4.
p. 45 (1866). ,^ —
Iunie, Iulie. Tufi.e, pduri, |ermul rîuletelor, stânci in ;
vile munilor. —
Verciorova prin valea Bahnei .i a Cerovului
pe la Ciocane
Tismana: valea Monastirei Bistria; Olneti; Coziea
Uâmbovicioara; Piteti pe Riul Doamnei
i Muntele
Cârlige, Coziea;
quoad. specimin.
Predeal, Buteni, Sinaia ^4. Halleri Grec. emim. p. 1 1
anno 1876 lectum-non L.); Ceahlu (Knecht.)

Se refer la tipul de A. arenosa Scop. ; ins, adeverata form a
cu florile mricele i lilacine, cum se gsete în
speciei Scopoliane,
observ a pe la noi; speciea nostr se
Europa occidental, nu se fi
deosibete numa prin florile sale mici, albe sau cam persicine.
929 Sturm deutsch. h. 43 tab. 15 Koch

10. A. Halleri L. spec. p. ;
;
syn. p. 44; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4326; DC. prodr. 1 p. 146; Schlehtd.
Stânci cu muchi
Lang.deutsch. 14p. 115 fig. 1353.- î|. Iunie, Iulie.
;
sau ierb la locuri um])r6se. Muntele Coziea în josul Monslirei St-

niioara (A. Halleri var. Grecescul Gandog. fi. europ. 2 p. 43) : în Do-
brogia la Nicolijel ('?) ; în Suceava pe Petrile-Domnei.
II. A. Ovirensis Wulf. in Jacq. collect. I p. 106 (1786); Jacq. icon.
rar. tab. 125 (17<S(i); Bauing. enum. transs. p.272; Simk.enum. transs.
p. 77. A. Stolonifera Host ap. Rcbb. icon. germ. 2 (1837) fig. 4325 a
-nonHorneni. A. Oviremh var. (/ac/mHeuff. cnum. ban. p. 17 (1858);
Borb. kozleni. 1878 arab. es egyeb. crucif. kor. p. 1(50. Cardamlne he-
terophylla Baumg. herb. et 1. c. \\. Piscuri alpine. Pe Godeanu — .«gi
Murariu la triplul hotar în Mehedini; Buceci pe Jipi (Knecht.); în

Suceava pe Tarnite la Cllifi .î pe Rareu (Pr. Pi'ocop. exsic. !).
Obs. Arahis sfolon if era Bornem. hort. hafn. 618 (1815) este p.
o form puin stolonifera dependent de A. Halleri L. care uu este iji
identic cu speciea Ho.stian.
g 2. Seminlêle incinse cu arip membranrjs lat.

12. A. beliidifoiia Jacq. obs. 1 p. 22 (1764) ;
Sturm deutsch.
h. 20; Koch syn. p. 45 ; Rchb. ic. germ. 2 f. 4331 DC. prodr. ; 1 p. 147
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 1357. — ?(. Iunie, Iulie. In regiunea
montan din Moldova pe Rareu i Pietrcle-Doamnei (Br.)
13. A. Turrîta L. spec. p. 930; Sturm deutsch. h. 45 ; Koch syn.
p. 45; Rchb. ic germ. 2 f. 4345; DC. prodr. 1 p. 146; Schlechtd Lang.

deutsch. 14 f. 1355. .4. ochroleuca Lam. dict. 1 p. 218. — -^ Maiu,
Iunie. Pduri, rri.î de pdiu4 în regiunea montani .si submontan.
Verciorova, Gura-Sltiniculuî ; vaiea-Bahnei ; Cerne|i pe dealul Po-
roinei §i Stârminei; valea csnei Baea-de- Aram : ;
valea Oltului pe
la Coziea: în Buceci pe la Buteni, Sinaia pe valea Peleului .î la
Urltoarea.
6. CÂRD AMINE L. gen. u. .Srj
Î5 1. Punicului seminal filiform : silica linear.

1. Plante anuale.
• Petiolurile neauriculate.
i. C. hirsuta L. spec. p. 915: Sturm deutsch. h.45: Koch syn.
p. 47; Rchb. ic. germ. 2 f. 4304; DC. prodr. 1 p. 152; Schlechtd.

Lang. deutsch. 14 f. 1365. C. intermedia Hornem. 11. dan. t. 1762;
C. umbrosa AndvA. DG. prodr. 1 p. 152.
in Vulg. Rijiiicd. ;'•) Aprilie, — —
Maiu, Iunie. Pduri, livecji, ograde de i)omi. Gâmpulung [Shijmhrium
L'RUdlFERyE 57
pmnati/idumGiec.cimm. 11 -iioii DC. si)ociiiicii (lerocliios) : ConôU :
Sinaia.
=^"-=
Peîolurilo auriciilate.
2. C. impatiens L. spoc. p. 014; SLurni (leulscii. h. 45; Kocli
syn.p.4(i; Rchb. ic. germ. ^2 f. 430^; DC. prodr. i p. 15i; Schlechtd.
Lang. deulscli. 14 f. 13G3. — Vulg. Rljuic. —
S Maiu. Iunie, Iulie.
Pduri umbrose la locuri umede în regiunea montana i cea cAmpenâ.
Câmpulung (C. parviflora Grec. enum. p. 11-non L. specimen de-
fecto.s); Cerneai pe dealurile lorgutovei ; Graiova ; Monastirea Bistria:
Câmpulung, Con|eti Câmpina; Bugliea, Vleni din Prahova; Co-
;
mana la Padina -lui-Vasile; la.î la pdurea Bîrnovei.

2. Plante perenice; peiolurile neauriculate.
3. C. gelida Schott a^st. bot. zeit. ann. 1855 p. 145. C. resedi-
enum. banat. p. 17 1858); Fuss tran.ss. exc.

folia var. dacica UeulT. (
p. 53. 6. nivalis Schur enum. transs. p. 4G (1SG(3). C.

alpina Auct.
transs. p. p.-non Willd. li. Iulie,

—
August. Pe vurf urile cele mai
înalte în regiunea alpin. Godeanu; Negoiu ;

Buceci la Omu.
Schur verh. siebenb. ver. 4 (1853) p. (U ejus

4. C. rivularis ;
enum. transs. p. 49 Fuss transs. excurs, p. 54.

—% Iunie, Iulie. Prin
vâlcele i vi în regiunea montan subalpinâ, quasi- alpin. In lot co-
coprinsul Bucecilor (Br., Knecht.); Predeal ; Negoiul pe Clâbucetu;
Arge.i pe Jipu; Mnstirea Neam|u C. prateiisls Chan.)

in (
5. C. pratensis L. spec. p. 915; Sturm deutch. h. 8; Koch

.syn. p. 47; Rchb. ic. germ. crucif. p. 4308 cum planta nostra exacte
congruo. C. palustris Pelerin, deutsch fi. p. 32 (1849); A. Kern.
sched. spec. n. 887 ! C. pratensis var. o. paludosa Knat în Schlechtd.
Lang. deutsch. 14 p. 149. — Vulg. Spumealâ. Scuipatul cucului Stupitu

cucului. —% Aprilie, Maiu, Iunie. Livezii la locuri umede, locuri
umbrose i rovinose. Craiova; Comana la Padina-lui-Vasile. Cioc-

neti, Buftea; Sinaia.
Haynaana Welwitsch ap. Rchb germ. exc. p. G7(i (1830) et in
p.
icon. germ. voi. 2 p. 08 fig. 4308. C. Matthioli

Moretti. Difer de —
genuin prin segmentele foilor caulinare maî ânguste si prin
forma
florile sale mai mici, de ordinar albe sau cam
roze i nu azurii.
—
Sinaia prin valea Cairiei i pe la Isvoru.
6. C. silvaiica Link în Hofîin. phyt. blâtt. 1 p. 50 (1803);

4G; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4303;
Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p.
;
58 CONSPECTUL SISTfeMAttC
Schlecht. Lang. deutsch. 14 fig. 1364. —Q Aprilie, Maiu, Iunie.

Pduri prin vile montane la locuri umede umbrose, pe lâng apore.
Olneti; muntele Galbina; Sinaia, Bu.|teni (Grec. enum.p. 11); Piteti
prin zvoiul Argeiului; în Suceava pe Borca, pe B;irnaru i la Schitul
Rareu.
7. C. amara L. spec. p. 915; Sturm deutsch. h. 45; Koch syn.

p. 47; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4305; Schlecht Lang. deutsch. 14 flg.
1367. — ^|,. Aprilie, Maiu. Locuri umede umbrose, pduri. Rhirinic
Piteti; Conteti, Câmpulung; Predea.l; Sinaia; Câmpina (Grec. enum.
p. 11); Buhui; Monâstirea Neamu (Chania).
,3, Opicii Presl fi. cech. p. 136 (1819) a) rjlahrescens Celak prodr.
fi. bohem. p. 449. — Mici perîuri prin vile alpine în valea lalomiêi
de la Schit spre Cheea- Ttarului.
§ ^. Funiculul semin|ei lat i triangular; silica lanceolat.

8. C. longipostris .Janka adat. magyar. delkel. fior. inmagyar.
tudom. akad. mathem. termeszett. kozl. XII kotet 1874 p. 164 des-
criptum. —Q
Aprilie, Maiu. Prin tuferie la locuri umbro.se: în
valea Vodiêi .i a Cerov|ului la Verciorova (A. Degen)!
Difer prin stilul seu prelung i silica sa glabr de C. graeca L.

{Pteroneurum graecum DC.) al creia stil este cu totul lips sau forte
scurt i silica sa este iari glabr. Mai la deal de Ruiava exist i
forma cu silica peros: C. eriocarpa DC. prodr. 1 p. 154.
7. DENTARIA L. gen. n. 8ii.
1. D. glanduiosa AV. et Kit. rar. hung. 3 tab. 272 (1812);

Sturm deutsch. h. 45; Koch syn. p. 49; Rchb. ic. germ. 2 flg. 4315;
Schlechld. Lang. deutsch. 14 fig. 1372. — !|. Aprilie, Maiu. Pduri
umbrose în regiunea montan subalpin i a dealurilor. Sinaia pe
valea Peleiului i laUritoarea; Monstirca Neainu;(Ghan); laî la
Rpedea.
2. D. bulbifera L. spec. p. 912: Sturm deutsch. h. 48; Koch

syn. p. 49: Rchb. 4318; Schlechtd. Lang. deutsch. 14
ic. germ. 2 f.
fig. 1377. —
?|, Aprilie, Maiu. Pduri umbrose, dumbrave.
Câmpulung
Conteti; Câmpina (Grec. enum. p. 11); Ciocneti, Mogooea; Comana.
Seriea 2-a. Latisepte silicose notorize (embrionul incumbent),
8. HESPERIS L. gen. n. 8i.
§ 1. Florile purpurii, persicine sau albe.

I. H. alpina Schur verb. siebenb. ver. ann. 1853 p. 66; ejus
;;
crucifer.'f: £9
enuni. transs. p. 41. H. pendula Ten. in Rclib. fi. germ. exc. p. 686
(1832) ex Fournier monogr. liesp. p. 347 -non DC. Deilosma alpina

Fuss. transs. exc. p. 57. — '^|. Iulie, Aug. Vi alpine, subalpine în
partea muncilor mari. Negoiu ; Buceci în valea Garaimanului (Knccht.)
2. H. niwea Baumg. enum. transs. 2 p. 278 (1816). H. albiflora
Schurverh. siebenb. ver. ann. 1853 66; ejus enum. transs. p. 52.—
p.
ij. Maiu, Iunie. La locuri umede umbrose prin vi .|i vfilcele subalpine
la malurile apelor. Sinaia (Knecht.); Buteni, Azuga, Predeal.
3. H. matronalis L. spec. p. 927; Koch syn. p. 50; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4377 et 4378 pro H. inodora etiam L. spec. p. 227 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1439.— Maiu, Iunie. Pduri, tuferie,

margini de pduri. Verciorova, Cerneai; Aninoasa în Muscel; Dealu-
Mare, Sceni; Iai, Bârnova; Boto.iani.
runcinata W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 200 (1804); Koch

4. H.
Rchb. ic. germ. 2 fig. 437G; Schlechtd. Lang.
deutsch. 15
syn. p. 50;
fig. 1440.
—
l[. Maiu, Iunie. Tuforiiuri, poeni cu
ierb verde mar- ;
gini .i poale de pduri. Verciorova, valea Bahnei

dealu Stîrminei ;
câmpiea Biijoreni la Rîmnic; Graiova pe la Breasla i Valea-Bisericei

Comana; Dlhul.i in Slam-Rîmnicu; în Dobrogea pe Ia Njcoliel ;
Cocoi.
§ 2. Florile do un galben-mohorît.
5.H. tristis Koch
L. spec. p. 926; syn. p. 50; Rchb. ic. germ,
2 fig. 4374; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1441.— ^sau .-j'. Aprihe
Maiu. La locuri deschise aprice, pe lâng drumuri, pe Ia miriti vechi
nelucrate. în Ialomia pe laLehliu, Sloboziea; Tecuci, Furceni; Vaslui;
Iai : în Dobrogea pe la Constana, Caranasib, Bairamdede.
9. SISYMBRIUM L. gen. ;?. <S'/'^.
§ 1. Velarum DC. Silica spre vîrf treptat ascuindu-se, subu-
lifoim.
I. S. offîcinale Scop. carn. 2 p.26. Rchb. ic. germ. II f.
4401.—
Brâmu^â, FriunJa-DoimculuL Iunie —
August. Locuri aprice, in- —
culte, pe la drumuri, ci urbane comun. Câmpulung {S. supinum
;
Grec. enum. 1 1 ; exemplar defectuos) ; Bucureti, Sinaia (Grec. 1. c),
i prin tot Româniea, cci '1 am întâlnit do la Cernei pân la Bo-

toiani.
§. 2. Ino DC. Silica cilindric pîn la stil. Florile galbene sau
galbenii.
<i<) CONSPECTUL SISTEMATIC
2. S. L«eselii L. spec. p. OiM. Rclib. ic. germ. II I. 4409. —

Vulg. Voinicic. — (5" Iunie, Iulie. Tot a.sa de comun .î în locuri tot
cum precedenta (Grec. enum. 11).
3. S. Columnae.Jacq.fl.austr.lV.t.3i3(177G);Rclib.l.c. f. 4407
et Auct, S. orientale L. amoen. IV. p. 3!22 (1759) sec, Simk. enum.
trans. 83. — rj* Iunie, Iulie. Câmpuri, drumuri, strade ; mai puin res-
pândit ca cea precedent [S. Irio Grec. 1. c. quoad pi. e Gotroccni).
Bucureijti, Gotroceni ; Lehliu ; Fete.|ti ; Gomana; Galai; Tecuci; Ma-
cin; Caracoium, Gargalîc.
4. S. pannonicum Jacq. collect. I. 70 (178G). Rchb. loc. cit.
f.440C etAuct. S. sinapistrum Crantz stirp.I. p. 52 (17G9).— J Iunie,

Iulie. Locuri inculte în regiunea Ciîmpean : Verciorova, Severin ; Gra-
iova ; loneti, Vultureanca ; Bucureti; Gomana; Galai; în Dobro-
gea la Gargalîc, Gonstana, Tusla.
5. S. Sophia L. spec. p. '.)-2'2 Rclib. 1. c. f. 4405. — Maiu,

Iunie. Locuri ruderale, incult(3 : forte vulgar prin toat ara (Grec.
enum. 11).
6. S. strictissimum L. spec. p. 922. Rclib. 1. c. f. 4414 sub

Norta. — c|. Iunie, Iulie. Locuri umede cam umbroase. Bîsca-Rusili.
7. S. junceum M.Bieb. fi. t. c. p. 2. 114(1808).Rchb. 1. c. 4413
e\.Auc[or. Brassicn polij morpha W. etKit. rar- hung. L 90 (1801),—

t.
Iunie, Iulie, Locuri aprice §i pe lîng grâne : în Dobrogea calea de

la Gargalîk spre Periclie. puin sporadic,
10. ARABIDOPSIS DC. syst. n. 480 pro Sect. Sisyvibrii.
I. A. Thaliana Scbur en. transs.p. 55, Arabis Thaliana L, spec.

p. 929. Sturm d. fi. h, 11, Conrimjia Thaliana Rclib. 1. c, f. 4380, —
(^ Maiu, Iunie, Locuri cu ierba prin ograde de pruni, viî, semnturi.
Conteti; Ciocneti; Bucureti, Herestru, Mârcua; Paserea; Le-
hliu; Feteti.
11, ALLIARIA Adaus. fam. nat. 4^H.
I. A. offficinalîs Andrz. ap. M. Bieb. fi. L c, III, 445 (1819). Ery-

siinuni AlUaria L. spec. p. 922. Sisijmbriiim Alliaria Scop. carn. 26.
Rchb, loc. cit. fig. 4379. — Usfuroe^ Ai§ior, Ai§ioar. Vindectoare ,
Frunda-roinicului, Ierha-de lunyoare. lerha-de-hoale. — (5* ^P^'i'if'î Maiu,

Pduri umbrose , locuri uinbrose în pri cam umede ;
plant co-
!
URUCIFRR^: 61
mun. Câmpulung, Nme.^ti (Grec. enum. U); Bucureijli; Coinana;

Paserea; Sloboziea pe la Doice.^ti; Buzou; lai; Mnstirea Noam|u
(Chania); Botosiani.
12. ERYSIMUM L. sên. u. S14.
§ 1. Silica expresiv telragon; stigma bilobat.

1. E. Wiitmanni Zaw. enum. galiz. et bukov. p. 194(1835);
Scliur enum. Iranss. p. 5(;; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. Gl. Erijuin.
Baumgarfianum, K. transilvanicum, E.piimilum Schur en. transs. p. 5G
et57 (18GG). E. WaliUiibergii Simk enum. transs. p. 85 et exsic. (- non E. !
strictum var Waldenhcrgii Aschers. etEngl. in oest. bot.zeit. ann. 18G5

p. 278)synon. Cheiranthushelvetlciis Wahlenh. carp. princ.p. r>03(1814)
- non Jacq.) — Vulg. Mixandre-selhatke. — l\. Iunie, Iulie. Stanei calcare^
petriiuri, în regiunea montan alpin, subalpin. Polovraci; valea M6-

nstirei-Bistria; Goziea, Stniioara (£?. odonitum Grec. în Br. proclr.
p. 127 -non Ehih.) Negoiu; Dîmbovicioara, Pajerea; Valea-Ialomiei

;
pe la Pescere {E. cheiranthus Grec. enum. p. 10 - non Pers. E. odora-

tum Grec. în Br. 1. c.) i in tot coprinsul Bucecilor ele la Sinaia pin
la Buteni (Knecht.)! Piatra-Mare; Ceahlu (Knecht.)
; ; în Suceava pe
Rreu i Pelrile-Doamnei (Br.)
Varieaz în portul seu dup natura solului i dup altitudine.

în prile de jos nle munilor talieasa este ca de 50 70 centimetre —
înl|ime, cauliî robuti i adesea ramificai în jnmtalea lor supe-
rior; foile lanceolate, expresiv i distant dentatC; racemele încrcate
cu mari galben-auriî odorante. Forme din aceast categorie se

flori
pot lua uneori drept E. imnnonicum Crantz (E, odoratum Ehrh.). în —

regiunile alpine devine mai mic prin taliea i desvoltarea prilor
sale, —
avendca 15 30 cent. înlime; foile forte auguste sau linear-
uior dentate sau denticulate, racem adesea simpl i mai
lanccolate,
mic, îns tot cu flori mari splendide.— Pe vîrfurile alpine este cu to-
tul scundac, 5 —
i5 cent. (E. Czetzianum Schur 1. c.) astfel cum sunt
exemplarele ce avem de la Piatra-Mare i de la Rarru.
2. E. pannonicum Crantz stirp. austr. fasc. 1 p. 30 (1762).

Erysimum odoratum Ehrh. beitr. 7 p. 157 (1792). E. lanceolatum Rclib.
ic. germ. 2 fig. 4393 p.-non R. Br. E. odoratiiui a. denticulatum Koch
syn. p. 55; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 14G1. — r^ Iunie, Iulie.
La locuri glareose, argilo-calcaro sau isturi; în regiunea montan
interior i a dealurilor. Valea esnei; Câmpulung, Nmeti: Tîrgu-
Frumos ctre Cotnari.
Grecescu D. Dr. — C. 132'k 7

62 iJONSPECTFL SISTEMATIC
3. E. aureum AI. Hieb. II. l. c. i> p. 440 (1819); DC. prodr. 1
p. 198; De Less. icon. selecl. '2. lab. 66, optime (!); Ledeb. 11. ross. 1
p. 190; Lindem. fi. cherson. 1 p. 40; Bois. fl. orient. Ip. 190. — -^ Iu-
nie, Iulie. Pe ling pduri pe dealuri mari în Moldova. Tirgu-Ocnei
pe Mgura; Piatra la pdurea Balaurului; Ia.|î la Pcurariu; Bro|teni
pe Neagra în Suceava ; Dorohoi.
Exemplarele nostre întru tote sunt exacte cu icona din De
Lessert cum .î cu exemplarele cu acest nume din Gali|iea australo-
orienled datorite confratelui B.Blocki din Lemberg. — Caule robust,
erect, ramos în partea sa superior, ramurile întinse ; foile oblungi
acuminate, dentate, verdi, cu peri aspri adesea tripartii; pedicelele
erecte cu puin mai lungi do cât caliciul; lamina petalor lat obovata
rotundatâ; silicele de lungime mediocr, tetragone, acoperite cu peri-
iori fini albicio§i, muchiile lor glabrescente, verdi, la maturitate coa-
dun.de pe ax ; stilul de lungime egal lâimei silicei ;
stigma bi-
lobat.
4. E. banaticum Griseb. olim ; A. de Degen exsic. ! e plant

liana lica în valle Kazan (loco classico) locta. E. crepidifoUum var.
aiujustifolium Griseb. £t. Sch. iter hung. n. 87 (1852) sed. E. crepidi-
foliiRchb. non. quadrat. K. helveticum ITeuff. enum. ban. p. 19 (1858);
Borb. magyar. tudom. acad. koziem. XV Kotet 1878 p. 175 -non DC.
syst. veget. 1821. E. Bhnticum Simk. bânsâg es hunyad. in magyar.
tudom. acad. koziem. XV p. 522 -non DC. I. c. — ?[. Iunie, Iulie. Stânci
calcare, locuri umbrose uscate. Valea esnei la Gaura-Fetei pe Ine-
leu-Mare, dar forte rar.
5. E. exaltatum Andrz. în Bess. enum. pi. volli. p. 71 et 83

n. 1554 (1822); DC. prodr. 1 p- 197; Ledeb. fl. ross. 1 p. 190. —
r^ Maiu, Iunie. Locuriaprice, petriiuri cu ierb, câmpuri. Verciorova;
Bucureti; Feteti; Vaslui; Dorohoiu.

Tulpina perenant, adesea multicaulâ; cauliî cam de 50 — 80
cent. înlime, ramoli ; foile auguste linear-lanceolate forte lungJ, cele
radicale cuneato- oblungi atenuate in lung .•ji subire peiol, distant den-
tate sau denticulate; cele medii caulinare i mai lungi, mai lticele i
de un port arcuato-deflex, vîrful i baza lor atenuate ; cauliîi foile
de un aspect verde, avend pe desupra peri fusiformi adpresi i peri
trifurcai;pedunculeleflorale aproximativ de lungimea sepalelor; lim-
bul petalelor obovato-cuneat cu marginea uior curmat (retua) ; si-
licele lungi, drepte, întinse exact tetragonice cu faele albicios-pubec-

CUIUUKEI.'.K 63
cente, stilul pu|in mai lung de cât limea silicei, yxh-t o stigm evi-
dent bilobaii; tlorile galbene, noodorifere.
6. E. hieracifolium L. ti. suec. ed. ^ p. 234(1755); ejus spec.

p. 923; Rchb. icon. genii. voi. 2 rig.4388. E. stridii in Gaertn. in flora
d. wettei-au 2 p. 451 (1800); DC. prodr. Koch syn. p. 55;
1 p. 197;
Boiss. fi. orient. 1 p. 190. — j Pe stânci
iunie. Iulie. blocuri de .î
stânci c(jute, în locuri deschise: Broteni pe Neagra în Suceava.
7. E. diffusum Ehrli. beitr. 7 p. 157 (1792); Rchh.ic. germ. 2

fig. 4394. E. cauescens Rolh ca tal. bot. 1 p. 70(1797); Koch syn. p. 50;
Boiss. fi. orient. 1 p. 193; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1404. E.
Andrzeijowd-ianuw Bess. enum. volli. p. 27 n. 838 (1822); Ledeb. fi.
ross. 1 p. 190; Lindem. fi. cherson. 1 p. 42. Cheiranthusalplnus i'cc[.

fi. austr. tab. 75 (1773) sed nomen incongruens. — ^j Iunie, Iulie.
Locuri aprice, locuri inculte, pietriiuri, ziduri vechi, drîmturi, câm-
puri \ la locuri cultivate. Severin; Graiova; Caracfd; Comana; Bu-
cureti Herestru, Bâneasa, Gliitila; Buda, Bicoi; lunca Tcleajenului
pe la Scâeni; Buzeu, Beceni; Sloboziea, Feteti; Galai, Brboi;
Tecuci; Berlad; Vaslui; Constana, Caranasib.
§ 2. Silica obtus-tctragona; stigma truncat sau bontâ.

8. E. crepidifoBium Rchb. germ. exc. p. 080 (1830): ejus ic.
germ. 2 fig. 4385 ; Koch syn. p. 50; Ledeb. fi. ross. 1 p. 192; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1403. — cf Maiu, Iunie. La locuri uscate, locuri
tari, aspre ; Câmi)ulung (Grec. enum. p. 10 et in Kanitz pi. roman,
add. n. 154); Comana; Iai.
9. E. repandum L. spec. p. 923; Koch syn. p. 55; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4384; Boiss. fi. orient. 1 p. 189; Schlechtd. Lang, deutsch.
15 fig. 1402. E. ramosisshnuin Crantz stirp. austr. fasc. 1 p. 29.—
Aprilie, Maiu. Locuri aprice aspre, locuri inculte i de cultur,
miriti vechi. Roiori-de-Vede; Beccni [Dq^lotaxis vtDiincaGrQC. enum.
p. 10-non DC.) ; Galai; Macin; Caranasib, Constana.
p. miniaium. Anual, de talie micutic, ca 5 — 10 cent. înlime,
caul simplu subire cu o micracem
terminal de fiori micuele, gal-
ben-viteline; silicele excedente chiar de cu timpu înflorirei si destul
de torulose. Pe câmpurile aprice de la Constana (Br. leg. 1884).
13. SYREXIA And}-, in Rchb. germ. cxc. p. GH8.
I. S. cuspidata Rchb. germ. exc. p. 088 (1830); ejus ic. germ.

2 fig. 43,99 : Enj.îmum cv.spi<letnm DC. syst. 2 p. 493 (1821 j; ejus în
64 CONSPKCTUL 8T8TEMATIC
prodr. 1 p. 107; Ledeb. fi. ross. Ip. 1S7. Boiss. fi. orient, l p. 190
Cheiranthus ouspllatus M. Bieb. ti. t. c. :2 p. 1:^0 (1808). Sijrenia lati-
folia Andrz. in Bess. enuni. voih. p ^7n. 840 (1822). cf Maiu, Iunie. —
La locuri tari, uscate, prin mici tuferie,rriiuri de pdure. Vercio-
rova; Severin pe ruinele Severinc ; Craiova; Comana; Vaslui; Iai;
Dobrogea.
2. S. angustifolia Rclib germ. exe. p. 689 (1830; ejus ic.
germ. l fig. 1400; Sclileclitd. Lang. deutsch. 15%. Uli. Eri/simnm

angudifolium Ehrh. bcitr. 7 p. 513 (1792); W. et Kit. rar. hung. 1
tab. 98; DC. prodr. 1 p. V)Q>. — Sij renta Ehrhartiana Andrz. in Bess.
enum. voih. p. 104 (1822). Cheiranthus camis Pili. et Mitterp. iter
p. 146 tab. 15 (1783). —0 sau o*. Iunie, Iulie. Câmpuri la locuri a-
price, peiruigâgrâne, pe lâng drumuri. în Dobrogea: pe la Constanta,

Mamaia; Gargalîc, Periclie ; Cîopadin, Bairamdede.
14. CONRINGIA Link cu. h. bcrol. -j

p. ij-j.
1. C. orientalis Andrz. ap. DC. syst. 2p.508 (1821); Rchb. ic.
germ. 2 f. 4382; Bois. ti. or. 1 p. 210. Brassica orientalis L. spec.
p. 931. Erijsimum orientale R. Br. hort. kew. 2 p. 117; Koch syn.

p. 58. E. perfoliatum Grantz sLirp. austr. p. 27 DC. prodr. 1 p. 199. ;
—
C') Maiu, iunie. Tuferie, margini de pdure pe dealuri muntose. Dealu-
Slîrminei.
2. C. austriaca C. A. Mey. ind. cauc. p. 191 (1831); Rchb.

icon. germ. voi. 2 fig. 4381; Boiss. fi. orient. 1 p. 210. Brassica aus-
triaca Jacq. fi. austr. p. 45 283 (1776). Enjsimum austriacwn
tab.
Baumg. enum. transs. 2 p. 263 (1816); DC. prodr. 1 p. 200; Koch

syn. p. 58; Ledeb. fi. ross. 1 p. 193. — G) Maiu, Iunie. Tuferiuri pe
costele petnjse ale munilor .î pe la poale. Verciorova ctre gura Sl-
tinicului (A. Degen) !
Seriea 3. Latisepte siliculose pleurorize (embrionul acumbont).
15. KERNERA Medik. in Ust. n. ann. S p. 42.
I. K. saxatilis Rclib. in mosl. handb. 2 p. 1142 et germ. exc.

p. 669; ic. germ. 2 f. 4364; Koch syn. p. 72; Mijagrum saxatilis L.
spec. p. 894. Cochlearia sa.mtilis'L2im..encyQ\.^l ^. 165; Schlechthendal
Lang. deutsch. 14 fig. 1416. Kerne) a mijagroides Medik. in Ust. n. ann. 8
p, 42. — c|. Iunie pîna în August. Stânci alpine .|i subalpine prin vi
umbrose umede. Dâmbovicioara; Negoiu; Buceci în valea Garaima-
nului (Knecht.) i pe Gostila.
)
CRVCIFEUM 65
16. COCHLEARIA L. gen. n. Sir^.
I. C. Armoracia L. spec. p. 1)04; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4:262;

Sclilcchtd. Lang. deutsch. 14 Lam. fi. fr. 2
fig. 1418. — C. rusticana
p.471 (1778). Armoracia rusticana flora d. wetter. 2 p. 426 (1800);

Koch. syn. p. 71. —
Vulg. Chrean; Hlrean. l[. Iunie, Iulie. Plant —
de cultur pentru usul alimentar, se gsete .i spontanee pe lîng dru-
muri §i paragini: între Dolhasca .si Lespede în Suceava, frecuenl.
(3. macrocarpa. C. macrocarpa W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 184
(1804). Tot de cultur, a rar spontanee în mod accidental.
17. LUNARIA L. -en. n. S,k,
1. L. rediviva L. spec. p. 911; Sturm deutsch. h. 48; Koch

syn. p. 66; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4290; Schlecht. Lang. deutsch.
14 fig. 1393. — Vulg. Lopea. — % Maiu. Iunie. Locuri umede,
umbrose în vi subalpine. Buceci (Grec. enum. p. 11); cheile Barnarulni.
2. L. annua L. spec. p. 911; Lam. dict. encycl. 3 p. 616. L.
biennis Ma?ncli metli. p. 126 (1794); Sturm deutsch. h. 48; Koch

syn. p. 66; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4289; Schlecht. Lang. deutsch.
voi. 14 fig. 1394. (j —
Aprilie, Maiu. Pduri în prile muntose.
Verciorova (A. Degen); Stîrmina; înDobrogeape la M6nstireaGoco.|i,

Niculi|el.
18. VESICARIA Lj,u. UI. tab. ^^<,.
I. V. graeca Reut in catal. hort. genev. 1858; Boiss. fl. orient.
1 p. 262. Alijssum utriculatum fl. grase tab. 607 -non L. Vesicaria

utriculata Heuff. enum. ban. p. 20. — t\. Aprilie, Maiu.Stânci calcare
abrupte în valea Oltului pe la ipoto ^ji Cârlige (Knecht.
19. ALYSSUM L. gen. u. So:;
§ 1. Siliculele înfiate sau aîor comprimate, fadele convexe,

loculele cu câte 2—6 semine; filamentele staminelor neapendiculate
nici dentate.
I. A. edentulum W. etKit. rar. hung. 1 tab. 92 (1802); Rchb.
icon. germ. 2 fig. 4281 et 4281 b; DC. prodr. 1 p. 163; Sturm deutsch.
h. 48; Heuff. enum. ban. p. 21: Boiss. fl. orient. 1 p. 266.— sau 11 J
Maiu, Iunie. Pe laturile petrose ale munilor, prin tuferie sau rriiuri.
Verciorova pe lallovia .si Bahna; valea esnei în faaCernei; Tismana
desupra monstirei.
p. stricfum Rochel ap. Borb. ;i bazai arabis es egyeb. crucifer.
—
6(j CONSPECTUL .SISTEMATIC
kor. in kozleni. XV (1878) p. 177: siliculele aproximativ globose.

Severin ctre Bresni|a.
2. A. saxatile L. spec. p. 080 ap. Sturin deutsch. h. 66;Koch

syn. p. 68, Rchb. icon. germ. voi. 2 fig. 4:280: Schlecht. Lang. deutsch.
voi. 14 fig. 188i. — "4. Maiu, Iunie. Prin locuri petrose, stânci, deluri
muntose. Valea Jiuluipe la Lainici; în cheile Barnarului; Iai pe
dealul Miroslava; Dobrogea pe munii de la Macin .î Greci.
3. A. subsinuatumBorb.arab.es egyeb. crucifer. koriil in kozi.
XV (1878) p. 178 pro var. A. saxatili Linnaei. A saxatile Heuff. en.
ban. p. 21; A. de Degen exsic! A. orientale Janka in linnêa ann. 1860

p. 557; Br. prodr. p. 135-non Ard. tj, Maiu, Iunie. Locuri petrrjse —
pe laturile i la poalele munilor. Verciorova, frecuent.
Aspectul seu argintiu-canescent l cu perii laxi, foile inferiore
radicale spatuleforme expresiv sinuate sau cam pinatifide, cele medii
dentate, denticulate sau întregi, racemele fructifere laxe îl asemuc^te

cu A. orientale Ard. îns difer de acesta prin siliculele sale obovate
i la vîrf retuse, iar nu curat orbiculare sau uior dilatate transver-
salicete. Difer asemenea i de A. saxatile h. (ap. auct. cit.) la care
foile inferiore radicale sunt spatulale întregi sau uior sinuate i sili-
culele obovate,îns la vîrf rotundate. Dup cercetrile amicului A. de

Degen, planta nostr ar fi cu adeverat A. saxatile L. spec. 908 i
întocma cu cea din Creta despre care vorbete Linneu.
§ 2. Siliculele comprimate, plane sau puin convexe, loculele a

a câte 1 semîn ; filamentele staminelor celor lungi pîn pe la ju-
metate aripat -dilatate, ale celor scurte c'un apendice dilatat.

4. A. argenteum Vitm. summ. plant. 4 p. 430 (1790); Sturm
deutsch. h. 48; Koch syn. p. 64; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4277; Boiss.
fl. orient. 1 p. 270; Schlecht. Lang. deutsch, voi. 14 fig. 1384. A.
murale W. et Kit. rar. liung. 1 tab. 6 (1799); M. Bieb. fl. t. c. 2 p.
103; Rchb. 1. c. fig. 4278. — "4» Maiu, Iunie. Locuri petrose în regiunea
montan. Verciorova; Olneti; valea Oltului de la Goziea în sus;
Buzeu ; Odobeti pe Mgura i Ia Munteni ; Dobrogea pe la Macin,
Cocoi, Alibeichioi pe Consulu.
§ 3. Siliculele plane sau uior convexe, a câte 2 semine; fila-
mentele staminelor celor mici pen pe la jumetatea lor inferior sunt
aripat-dilatate bidentate, iar ale celor lungi sunt aptere edentule sau
puin apendiculate.
;
CRUCI fer.t: G'
5. A. repens Bainiig. enum. tianss. 2 p. ±M (IHIG); lleufl'.
enum. ban. p. 2i ; Boiss. fi. orient. 1 p. 275. A. Rochelli Andrz. in
Rchb. icon. germ. 2 fig. 4275 (1837); Neilr. diagn p. 13. ?|. iunie, —
Iulie. Stânci pe piscurile alpine ale munilor înal|i. Negoiu; Papusea;
Buceci (Br. Knecht.)!; Ceahlu (Knecht.).
6. A. Stribrnyi Velen. fi. bulg. suppl. p. (JU) (1801) ex des-
criptione; Stribrny exsic. in C. Bfienitz herb. europ. ann. 189 i! —

11 Maiu^ Iunie. Stânci, prin tufori.ê .î la locuri cam deschise. Ver-
ciorova în valea Bahnei aprope de Ilovia (Grec. leg. în anno 1881- et

ab inilio sub nonien AUjs. niontanum lallfolium notatuni.) Raritate. —
7. A. pulvinare Velen. fi. bulg. p. 39 (1891); Stribrny exsic.
in Btenitz lierbar. europ. ann. 1894! — 11 Maiu, Iunie. Pe stâncile de
conglomerate între Schela-Gladovei .î Gura-Vei.

De i planta nostr difer întru câtva de cea din Bulgariea prin
indumentul seu mai împî.slit.i de aspect cu mult mai lepidoto-argintiu
precum i prin siliculele sale nu tocma pe atît de largi, totu-i, dupe
îndemnul amicului A. de Degen, ne am oprit de a o considera ca o
specie distinct, considerând polimorfismul ce exist în grupa ce |ine

de A. montaniim L. .i am reunit'o cu specia bulgariea.
8. A. commutatum HeulT. enum. ban. p. 22 (1858) pro var.

A. montani o; Simk. bânsâg. s. hunyad. utaz, in kozlem. XV kotet.
1878 p. 525. A. rostratum Rchb. icon. germ. voi. 2 fig. 4272 (1838)
et Auct. hung. et transs. plur.-non Stev. A. transsUmmcum
Schur
enum. transs. p. 63 (186G); Simk. enum. transs. p. 90 et exsic!
Velen fi. bulg. p. 39. —
rf Maiu, Iunie. Locuri aprice inculte, locuri
petrose, argilo-glareose, drumuri. Verciorova, Severin; Graiova la.i ;
in Dobrogea pe la Macin, Isaccea, Nicoliêl, Gocoi, Alibeichioi.

Obs. A. arenar'mm Gmel fi. baden. 3 p, 37 (1808)- non Lois. noi.
p. 96 (1810); i care este acelai cnA.montanumi.angustifoUumYiexxîL
1. c. se pole considera apnjpe identic cu planta
nostr, dar care s'ar
deosebi numa prin foile sale mai prelungi.
9, A. rostratum Stev. in mein. acad. de St. Petersb. 3 p. 295

tab. 15 fig. 1 (1810); Ledeb. fl. ross. 1 p. 139; Lindem. fi. cherson 1
p. 48. A. Wierzhickii Houff. in Flora ann. 1835 p. 242; enum ban.

p. 22; Rchb. icon. germ. 2 4272 b; Neilr. diag. p. 13.
fig. Maiu —O
Iunie. Locuri aprice inculte, mrciniiuri, petriiuri pe lîng
ci.
Turnu-Mgurele, Segarcea; Bneasa din Vlaca, Gomana (Grec. in
Br. prodr. p. 135); Galai, Brbo.i; Macin,

68 CON^^PECTUL SISTEMATIC
10. A. minimum Willd. spec. pi. 3 p. 4G4 (18U0); Koch syn.

p. G5; Rchb. icon. germ. 2 fig. 4268, typicum, genuinum; Boiss. fi.
orient. 1 p. 281; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 14 fig. 1389 genui-

num. — Maiu, Iunie. Locuri aprice inculte, câmpuri, pe lînga dru-
muri, ogore, paragini; specie forte comun. Craiova; Bucureti, Chi-
tila, Ciocneti; Gomana, Bneasa; Lehliu, Feteti; Brila; lai; Do-
brogea.
,3. ramosissimum Grun. enum. borysthen. p. 114 (18G9); Lindem.
fi. cherson. 1 p. 49. Tulpina radical multicaul, cauliî forte nume-
roi, adesea ramificai, totul formând stuf orbicular; cauliî externi
prostrai apoi adscendenî ereci, cei interiori adscendeni, ei i ra-
murile lor terminai în racema adesea forte lunga. — Terâm argilo-
humifer, locuri fertile pe tîngâ drumuri i ogore. Bucureti [A. cam-
jjestre Grec. enum. p. 11 quoad specimen, ab Cotroceni), Chitila, He-
restru Feteti Flciu.
; ;
11. A. minutum Schleclit. in herb. Willd. ex Stev. in DC. syst. 2

p. 316 (1821); DC. prodr. 1 p. 163; Ledeb. fi. ross. 1 p. 140; Velen.
fi. bulg. p. 41. —O Aprilie, Maiu, Iunie. Locuri aprice, terâmuri
argilo-glareose, pe lîng ci, ogore. în Dobrogea pe costele de la Mur-
fatlar spre Eskibilbil; Macin spre Greci.
în mult afinitate cu cel precedent, are asemenare prin silicu-
lele sale glabre i întru câtva prin portul seu^ difer în mod evident
prin sepalele sale care persist anc dup fructificaie pe silicule, totui,
îns, nu mult i se scutur; apoi, prin racema florilor scurt i în-
desat, oarcum capituliformâ i prinsiliculele sale ceva mai tumefiate.
12. A. hipsutum M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 106 (1808); Rchb. icon.

germ. 2 fig. 4271; Boiss. fl. orient. 1 p. 284. — Q Maiu, Iunie. La e-
suri, locuri aprice inculte. în Dobrogea pe la Constana, Gargalîc,
Periclie.
Are mult asemenare cu A. mlycinum L., îns, este mai peros,
perii stelai mai areolai, foile mai lticele, siliculele acoperite cu
peri stelai în amestec i cu peri simpli ce resar din puncte tuberculi-
forme, pedicelele .siliculelor stau explanate, sepalele de timpuriu ca-
duce, plus caracterele grupei.
§ 3. Siliculele convexe, au loculcle a câte 2 semine; filamen-

tele staminelor ctre vîrf sunt subulale, la baza nearipate, nedenticu-
late, neapendiculatc.
13. A. caiycinum L. spec. p. 908; Sturm deutsch. fl. h, 48;
; ;;
CRUCIFEU.E 60
Kocli s}'!!. p. G5; Rclib. icon. germ. 2 fig. i2<)9 ; Boiss. fi. orient. 1
p. 285; Scblcclild. Lang. deutsch. voi. 14. fig. 1887. A. campedreM.

Bieb. fi. laur. cauc. 2 p. 105 (1808). Adijseton cahjcinum Scop. fi.
carn. 2 p. 13. — Maiii, Iunie. La locuri cultivate, câmpuri, live(î,
drumuri, holde, paragini; specie forte comun. Severin ; Craiova;

Rîmnic; Pitei^ti; loneti, Vultureanca, Ge.sti; Bneasa, Comana; Bu-
cureti, Chitila, Giocne.ti; Ploeti; Brila, Galai; Bîrlad ; Iai; Do"
brogea.
Deosebit de caracterele grupei sale, este de notat i persistenta
sepalelor pe silicule mult timp dup fructificare, siliculele nu sunt gla-
bre, ci presrate cu micuei peri stelai adpresi, petalele albescente.

Prin portul seu presentez varia|iuni^ din care :
a. subincanum. Tulpina uni-multicaul, cauliî adscendenj.i nera-

mificaî, foile lineare ângusle, iudumentul argenteo-canescent;
,3. depressum. Tulpina multicaulâ, cauliî la baz culcai apoi ad-
scendeni ereci simpli sau ramo.i ; siliculele mricele, sepalele în
mare parte caduce

Y.
foliosum. Tulpina multicaul, cauliî culcai la baz apoi ad-
scendent-ereci, simpli sau ramo.i, foile comparativ cu ale celor prece-
dente mai mari i mai lticele, dense i cu aspectu verde, îns acope-
rite tot cu peri stelai ; sepalele în mare parte i mult timp persistente.
§ 5. Siliculele forte plane, loculele lor a câte 4 — semine; fi-
lamentele staininelor dentate. Plante anuale. Gen Metiiocus DC.

14. A. linifolium Steph. In Willd. spec. pi. 3 p. 467 (1800);
Boiss. fl. orient. 1 p. 286. Meniocuslinifolius'DG. syst. 2p. 325(1821);
Ledeb. fl. ross. 1 p. 134. — Aprilie, Maiu. Locuri aprice, loess
danubian ;
pe malurile Borcei la Feteti partea despre staiea ferat
copios.
20. BERTEROA DC. prodr. r p. [>;8.
I. B. incana DG. syst. 2 p. 291 (1821); Rchb. ic. germ. 2 fig.
4284; Boiss. fl. orient. 1 p. 290. Ahjssum incanumh. spec. p. 879.
Farsetia incana R. Br. hort. kew. 4 p. 97 (1812); Koch syn. p. (io.—
Vulg. Albin, Ciitcusioar. — Iunie, Iulie, August. Locuri sterile i

la locuri fertile în tot regiunea câmpen, alpestr i subalpin infe-
rior. Verciorova, Severin; Graiova; Rîmnic; Stolnici; Argei, Piteti

Alexandria; Gomana; Bucureti, Hercstru, Ghitila [Alysswn inca-
num Grec. enum. p. 11); Giocneti, Perii; Ploeti; Galai; Tecuci;

Iai; Flticeni: Dobrogea.
,3. viridis. B. vlridis Tau.scli aj). Kchb. gerin. exc. p. 67:2, cu as-
pectu verde sau prea pu|in canescent; crete prin locurile cam um-
brose .î tomna.
21. DBABA L. gen. n. <Soo.
g 1. Tulpina perenic robust mullicipit, multicaulâ; foile ro-
sulate, cele de la pment emarcide, cele de supra acestora rigide pe-

ctinat-ciliate, avend pe desubt o nervur median proeminent: scapi
fr foi; florile galbene.
1. D. aizoon Wahlenb. fl.carpat. p. 103(1<S14); Rchb. ic. germ. 4

f]g. 4:255: DC. prodr. 1 p. 1G6. D. lasiocarpa Rodiei, rar, banat. p. 4.
(1828) solum nomen. Sturm deutsch. b. 60. D. f//>oîWes Kotschy zool.
bot. gesel. voi. ?> p. 65 et p. 132 (1853)- non L. (Conf. Koch syn.
p. 67 et Sturm deutsch. h. 20 et h. 60 tab. 2, 3, 4 et 5). — i(. Maiu^

Iunie. Stânci în regiunea montan. Valea Bahnei pe la Ilovi|a.î spre
Bahna ;
valea esnei Ia Gaura-Fetei (A. Degen) ; Negoiu; Pajerea pe
Giuvalu ; Buceci la Strunga pe Btrînele.
2. D. compacta Scholt analect. bot. p. 50 (1850); Stur mo-

nogr. gen. draba tab. 1 (!). X>. ciUaris Baumg. enum. transs. 2 p. 230
(1816)-non Maly nec Scop. (1772). D. Baunujarteni Schur en. transs.

p. 65 (1866) ex p. —
\\. Maiu, Iunie. Stânci în regiunea alpin a mun-
ilor mari. Buceci pe Caraimanu .î Omu (Knecht.); pe Furnica i Vîrful-

cu-Doru: Piatra-Mare.
3. D. Haynaldi Stur monogr. gen. draba p. 21 tab. 2 (1861).

D. c^7mr/s Baumg. 1. c. ex p. 2>. Baumgarienl^. stenoijhi/lhSchurenum.
transs. p. 65 (1866) ex descriptione et loco natale. — l\. Iunie, Iulie.
Stânci pe piscurile alpine. Buceci (Knecht.)
§ 2. Tulpina perenic stuffjs: cauliî la baz cu foi rosulate, de

alungul lor cu foi sparse alterne, foile moi cu peri rari simpli, bi sau
trifurcai; florile albe.

4. D. Kotschyi Stur a'st. bot. zeit ann. 1859 p. 33 tab. 1; ejus
monogr. gen. draba p. 24; Schur enum. transs. p. 64. D.transsilvanica
Schur olim. — c\. Iunie, Iulie. Stânci, fisuri de stânci abrupte în re-
giunea alpin. Buceci pe Caraimanu, pe Jipi-Mari (Knecht.): la Omu
(Br.) i la Strunga (!); Ceahlu (Knecht.)
a. flexuosa Stur 1. c. fig. a;
p. robusta Stur 1. c. fig. p.

;;
CRUCIFETJ.E 71
5. D. carinthiaca Hoppc in Flora ann. ISi;] voi 2 p. 437 ;
Sturni deutsch. h. ()5 tab. 7 specimina minor: Rclib. ic. germ. -2 fig.
4246. D. Johams Host fi. austr. 2 p. 240 (18;]1) et Auct. Koch syn.
p. 08. D. nivalis DC. syst. veg. 2 p. 344 (1821); prodr. 1 p. 169 -non
Liljebl. D. Hoppeana Rudolphi ap. Rchb. germ. exc. p. 666 (1833)
Sturm deutscli. h. 65 tab. 4. ~- D. Johanls [3. glabrata Koch 1. c. p. 69
etiam specimina nostra. — l\. Iunie, Iulie. Stânci în regiunea mon-
tan. Scriijioara (Scria) în Medredin|i; Negoiu; Dîmbovicioara;
Buceci Sinaia pe Plaiul-Gumplu (Knecht.) Ceahlu (Knecht.).
; ;
§ 3. Tulpina anual simpl, unicaul sau multicaul,

* Gaule unic, subire, la baz cu foi rozulate §i de alungul cu
foi alterne sparse.

6. D. nemoralis Ehrh. beitr. 7 p. 152 (1792); Rchb. ic. germ. 2
fig. 4326; DC. prodr. 171 ;
Boiss. fi. orient. 1 p. 302 var. a:Schlecht.
Lang. deutsch. 14 f. 1408, a. — G) Iunie, Iulie. La locuri uscate argi-
loso-petrose: Gmpina (Knecht.).
7. D. Iuea Gilibl. fl. lithuan. 4 p. 46 (1782): DG. prodr. 1 p. 171

var. p. Draba nemorosa a. glabra Schur enuni. transs. p. <)6 (1866).
D. nemorosa var. leiocarpa Janka koziem. tom. XII p. 184. D. contorta
Auct. trînss.quoad plant. dacicam-non Ehrh. (1792). Maiu, —Q
Iunie. Locuri cam nsipose dar cu ierb mnunic. Buteni; Podu-
Turcului prin lunca Zeletinului.
** Gauli mai muli, subirei, scapiformi, avend numa la baz foi
rosulate.
8. D. vei*na L. spec. 896; Sturm deutsch. h. 4; Koch syn, p. 70;
Rchb. ic. germ. 2 fig. 4324; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1411.
Erophila vulgar is DG. prodr. 1 p. 172. — Aprilie. Prin ogore vechi,
porumbiti, mirii|ti nelucrate, locuri nsipose, drumuri, ci. Gmpulung,
Conteti; Piteti; Gâmpina (Grec. enum. p. 11); Ciocneti, Ghitila,
Bucureti; Coinana; Pa.serea, Leliliu ; Botoiani.
9. D. praecox Stev. in mem. soc. natur. mosc. 3 p. 269(1812);

Rchb. icon. germ. 2 fig. 4233. D. spathulata Lang. ap. Hoppe in Sturm.
deutsch. h. 65 tab. 1, Draba verna p. subrotunda Koch syn. ed. 3 p. 57.
Erophila prmox DG. prodr. 1 p.l72(1824); Boiss. fi. orient. 1 p. 303. —

O Aprilie. Locuri nsipose, petrii menunt i cu ierb. Verciorova
Graiova prin lunc si pe coste spre Breasta; Podu-Turculni spre p-
durea Bodeasa.
22. PELTARIA L. sen. n. ,S(j6.
1. P. alliacea L. spec. p. 910; Sturm deutsch. li. 48; Koch syn.

p. OG; Rclib. icon. germ. 2 fig. 4:231; Bois.?. fl. orient. 1 p. 307;
Schiechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 1396. — ?(, Maiu, Iunie. Pduri, r-
riiuri, pe costele niun|ilor petroi. Verciorova, valea Bahnei pe la
Ilovi|a §i mai sus valea esnei Ia Gaura-Fetei.

;
Seria 4-a. Latisepte siHculose notorize (embrionul incumbent).
23. GAMELINA Crant^. stirp. amtr. i p. i8.
f. C. microcarpa Andrz. ap. DC. syst. veg. 2 p. 517 (1821);

DeLess. icon. select. 2 tab. 09; Rchb. ic. germ. 2fig. 4293; Ledeb. fl.
ross. 1 p. 196. a Sîlvestris^S-:\.\\Y. sched.p. 347(1822); Boiss. fl. orient. 1
p. a. pilosaDQu prodr. 1 p. 201; Koch syn. p. 72; Rchb.

311. C. sativa
ic. germ. 2 4292 si plant foliis integris pilosis et sttu silvestris.
fig. —
Vulg. Glbenu§e. Glhemqhil- Inului. Oul-Inului. Lubi^. Iunie, —Q
luHe. Cmpuri pe la locuri fertile. Ciocneti; Buftea, Perii; Ploeti;
Ghitila, Bucureti; Gomana, Bneasa; Feteti; Brila; Macin; Con-
stana.
2. C. macrocarpa Wierzb. inHeuff. enum. banat. p. 24 (1858);
Rchb. icon. germ. voi. 2 fig. 4294 b. — Q Maiu, Iunie. Pe iîng drum.
Verciorova.
Are siliculele piriforme ca i cea precedent, îns cu puin mai
mricele .i mai îmflate, venulele lor mai pronunate; foile caulinare
ovato-lanceolate, în câtva mai dilatate i forte întregi, baza sagitat.
24. NESLIA Desv. Jo'.irn. bot. -^ p. iO-j.
I. N. paniculata Desv. journ. bot. 3 p. 102 (1814); Koch syn.

p. 82; Rchb. ic. germ. voi. 2 fig. 4291; Boiss. fl. orient. 1 p. 371;
Schiechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1491. Mijagnim paniculatumh. spec-
p. 894. — Maiu, Iunie. Sol fertil, pe Iîng drunmri, prin porum-
biti i pîrloge de arturi. Simian, Hinova; Monstirea Neamu (Clian.)
Sec. II. Angustisepte: valvele comprimate i astfel late, ambele

constituind un plan de la stînga la drepta, septul forte ngust i în
sens perpendicular acestui plan.

Seria I. Angustisepte pleurorize.
25. THLASPI L. gcu. n. Ho-j.
|. Th* arvense L. spec. pi. 901 ; Koch syn. p. 73 ; Rchb. ic.

;;
CRUCI FERTK 1B
germ. 2 fig. 1181; Boiss. fi. orient. 1 p. 32;); Sclilechld. Lang. deutsch.
15 fig. 1419. — Vulg. Buruiana-vermelui —O Maiu pîn în August.
Câmpuri la locuri fertile; forte vulgar în llomâniea. Severin; Tirgujiul;
Craiova; Ghitila, Bucure.ti ; Comana; Lehliu; Ploe.sli; Câmpina, Pre-
deal; Focîani; Montistirea Neamu (Chan. exie.)
2. Th. alliaceum L. spec. p. 901; Sturni deutsch. h. 05; Kocli

syn. p. 73; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4182 litt. DEF G. — Q Maiu, Iunie.
Prin locuri de cultur, porumbiti vechi, drumuri. Simian, Hinova.
3. Th. perfolîatumL. spec.p. 902; Sturm deutsch lieft(i5;Kocli

syn.p. 73; Rchb. ic. germ. voi. 2 fig. 4183 litt. H I K L; Boiss. fi. orient.
1 p. 325; Schlechtd. Lang. deutscli. 15 fig. 1421. —Q Aprilie, Maiu.
Locuri fertile §i de cultur, porumbiti i holde, drumuri. Caracal

Craiova; Conteti; Piteti; Bucureti; Comana; Leliliu, Feteti; Brila,
Galai ; Neam|u Dobrogea. ;
4. T. affine Scholt in Kotschy exic. 1850 solum nomen; Boiss.
fi. orient. 1 p. 327; Borb. kozl. XV kot. 1878 arab. es egieb crucifer.
p. 205. Tli. Kovcsu Heuff. in Flora ann. 1853 p. G24 ; enum. banat,
p. 25. Th. longiracemosus Schuroest. bot. zeit. 1858 p. 22. 7h. cochlea-
riforme Janka in Linnêa voi. 30 ann. 1859 p. 557 - non DC. syst. veg. 2
p. 381 (1821) nec. De Lessert icon. selec. voi. 2 tab. 52! — ~<:|. Maiu,
Iunie. Livecji, pajiti în regiunea montan subalpin. Predeal [Th.
JankwBw contrib. 1889 p. 5 - non A. Kern.); Buceci: Ghitu ;
Dîm-
bovicioara.
Th. dacicum Heuff. enum. banat. p. 25 (1858); Borl).

5. c. 1.
p. Baumg. enum. transs. 2 p. 245 (181G); Scliur

207. Th. alpestre
enum. transs. p. G8; Fuss transs. exc. p. 72; Br. prodr. p. 140 -non
L. —
°4. Maiu, Iunie. Pe stânci i la locuri cu iorb în regiunea al-
pin. Godeanu pe Scrioara; Buceci la Schitul lalomiei ; Buteni pe
Costia; valea Ronovei (Br. miss.) i d'asupra Schitului Predeal,
pe aci mai rar.
26. IBERIS L. gen. n. SiJ.
I. I. saxatilis L. spec. p. 905; Koch syn. p. 75; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4200; Boiss. fi. orient. 1 p. 333. I. vermiculata M. Bieb.
fi. t. c. 2 p. 101 (1808). — l\, Maiu, Iunie. Stânci, crpturi stâncose.

în Dobrogea lîng Greci pe muntele uuitu.
• I. semperflorens L. —A pinnata L. — /. amara L. prin grdini
cam popularizate.
; ; : ;
27. BISCUTELLA L. gen. n. 808.
1. B. laevigata L. iiiant. p. i25 (1771) ; Koch syn. p. 76; Rchb.

ic. germ. '1 li-. tiU:} liU. D. E.; Schlechtd. Lang. deutscli. 15 fig. 1436.
B. aljjestris W. et Kit. rar. hung. 3 t. ^53 (181:2). - Vulg. OchelarU,
Chelrea, Chelrel. — \\, Iulie, August. în regiunea alpin .î subalpin.
Valea Gernei Cloani (Saba tef. leg.) valea esnei Lainici valea
la ; ; ;
Oltului pe Foarfec; Dînibovicioara Buceci (Knecht.) i pe Ceahlu ;
(Knecht.). Variaz
a. glabra Gaud. fi. helv. 1 p. 235 (1828); Koch syn. p. 76. B. lu-
cida DG. syst. veg. 2 p. 414 (1821). GauHi i foile glabre, siliculele
iar.i glabre netede

j8. ambigua DG. dissert. tab. 9. B. larhjata Rchb. I. c. Gaulii .i foile
gros dentate asprite cu pori setuloi, siliculele cu totul glabre netede.
Seriea 2. Angustisepte notorize.
28. HUTCHINSIA R. Br. hort. ken>. 4 p. 82
1. H. alpina R.Br. hort. kew.ed. 2 voi. 4 p. 82 (1812); Koch syn.

p. 78; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 15 fig. 1482. Lepidium alpinum
L. spec. p. 892; Sturni deutsch. fi. hef. 20. Noccea (dpina Rchb. icon.
germ. 2 fig. 4222. — \\. Iulie, August. Piscuri alpine. La Pâpu.ea;
pe Buceci la Omu .i Garaimanu (Kneclit.)! pe la Schitul-Ialomiei.
2. H. brevicaulis Hoppe ap. Sturm deutsch. fl. hef. 65 (1834);

Koch .syn. p. 78; Schlecht. Lang. deutsch. fl. voi. 15 fig. 1483. Noccea
brevicaulis Rchb. germ. excurs. 3 p. 663 (1832) et icon. germ. loc.
cit. — t|. Iunie, Iulie. Piscuri alpine pe Negoiu la 2530 m.
29. CAPSELLA Vent. tab. ;^ p. in).
I. C. bursa-pastoris Moench meth. p, 271 (1794); Sturm

deutsch. h. 66; Koch syn. p. 79; Rchb ic. germ. 2 fig. 4229; Boiss.
fl. orient. 1 p.340; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1485. Thlaspi bursa
padoris L. spec. p. 903. — Vulg. Fatele-cailor , Tscidil. —O Apri-

lie—August. Prin locurile fertile; plant forte comun în tot era
(Grec. enum. p. 12. Variaz:
a. genuina. Florile avend patru petale, foile sinuato-dentate sau
pinatifide
p. iniegrifolia. Florile avend patru petale, foile radicale i cauli-
nare întregi
7. apetala. Foile fr petale normale, petalele fiind transformate
în stamine constituind un androceu dccandni ; foil(' varii.

;
CRUCIFER.E 75
30. ^THIOXEMA R. Br. in Aii. hori. kov. 4p. <'<<>
I. IE. saxatile R. IJr. 1. c. p. SO (l8Ji2); Koch syn. cd. 8 p. 04;
DC. prodr. 1 p. lM)'.) ; Rclib. icon. germ. 2 fig. 4i:27; Schlecht. Lang.
deutsch. 15 fig. 1488. Tldaspl ,sa.mtlle L. spec. p. 901.— i|. Iunie. Iulie.
Locuri petroso, slilnci abrupte. — Valea esnei la Gaura-Fetei.
31. LIPIDIUM L. gen. n. Soi.
1. L. Draba L. spec. \)\. ed. 1 p. 01-5 (1753); SLurm deutsch.

li. 68; Koch syn. p. 77; Boiss. fi. orient. 1 p. 350; Schlechtd. Lang.
deuLsch. 15 f. 1474. CanJarîa DrabaDe^y. journ. bot. ?> p. 163 (1814);
Rchb. ic. germ. 4 p. 4i^ll. — Vulg. Urda-vacei — \\, Maiu, Iunie.
Prin locuri fertile, drumuri, ci urbane i rurale; specie forte comun
in er (Grec. enum. p. H). Severin; Graiova; Gâmpiilung; Bucureti;
Ploe.ti; Galai; Berlad; Iai; Flticeni; Dobrogea.
2. L. campestre R. Br. hort. kew. 4 p. 88 (1812); Koch

syn. p. 77; Rchb. ic. germ. voi. 2 f. 4:214; Boiss. fi. orient. 1 p. 855 ;
Schiechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1476, 1/daspi campestre L. spec.

p.902. — Vulg. J Maiu, Iunie. Câmpuri,
Chrenif/i, Urda-imcel. —
drumuri, ci urbane grdini forte vulgar prin |er
i rurale, garduri, ;
(Grec. enum. p. 1:2). Severin; Craiova; Câmpulung; Bucureti; Co-

mana; Predeal, Sinaia: Câmpina, Vleni; Galai; la.i; Botoiani
Flticeni, Mlin; Dobrogea.
3. L. perfoliatum L. spec. p. 897 Sturm deutsch.

; h. 68 ; Koch.
syn. p. 78; Rchb. ic. germ. 3 f. 4217; Boi.ss. fi. orient. 1 p. 362;
Schiechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1477. —3 Aprilie— Iunie. Locuri
fertile, locuri cultivate, semnturi, câmpuri, ci rurale în regiunea ;
meridional a |erei. Trtseti, Ciocneti; Bucureti Lehliu, Slobo- ;
ziea, Feteti Brila, Galai

; ; Iai ; Botoiani Dobrogea pe ; la Constana,
Copadin, Periclie, Tulcea, frecuent.
4. L. ruderale L. spec. p.900 Sturm deutsch.;

h. 68 Koch syn.
;
p. 78; Rchb. ic. germ. 2 f. 4215; Boiss. fi. orient. 1 p. 361; Schiechtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1478. —Vulg. Peducherni Mârtea-Stelnitelor.—
Maiu— August. Câmpuri, pe la locurile cultivate, ci urbane i
rurale în tot era. Severin Craiova Rîmnic Pite.ti Bucureti; Co- ;
: ; ;
mana; Brila, etc.
5. L. graminifolium L. spec. p. 900; Sturm deutsch. h. 68;
Koch syn. p. 78; Rchb. ic. germ. 2 fig. 1-218; Boiss. fi. orient. 1 p.361,
:
Schlechtd. Lang. deulsch. 15 fig. 1479. — J limie— Aiigii.st. Pe ling

arturi sau grdne. Clraiova : Calafat.
7. L. latifolium L. spec. p. 899; Koch syn. p. 78; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4219:Boiss. fi. orient. 1 p. 359; Schlechtd. Lang. deuUch.

15 fig. 1480. — ci-. Iunie, Iulie. Locuri josnice umede ultose srate
sau oarecum srate, în regiunea meridional. Graiova; Buzeu; Brila,
Galai; Ia.|i; Dobrogea.
8. L. crassifolium W. et Kit. rar. hung. tab. 4 (1799); Rchb.

icon. germ. f. %^2-20. — c\. Iunie. Locuri srate scurse. Dobrogea subt
Garacoium, Mamaia.
32. SENEBIERA Pers, sj-n. 2 p. 183.
I. S. Coponopus Poir. in Lain. encycl. nieth. 7 p. 76 (1806);

Sturm deutsch. h. 68: Koch syn. p. 80: Rchb. ic. germ. 2 fig. 4210;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1514. CocJdearki Coronopus L. spec.
p. 904. Coronopus depressus Moench meth. p. 220 (1794). — Apri-
lie — August. Locuri aprice, petri.îuri btute i cu ierb, curi, dru-
muri. Gmpina, calea din oraiu ctre puurile de petroleu, copios
Bucureti, Herestreu: Comana: Fete|ti: Flticeni pe trotuore.
Subtribul B. — Fructul ncdehiscent lomentos, uni-bi-multilocu-

lar, articulat sau nucamentos.
Seria 1. Lomentose pleurorize.
33. CAKILE Toitni. ap. DC. syst. 2 p. -^27.
I. C. maritima Scop. fi. carn. ed. 2p. 35 (1772); Koch. syn,

p.83; Rchb. ic. germ. 2fig. 4158; Boiss.fl. orient, lp.365; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15 f. 1438. — Cserapionis Gfertn. 2p. 287(1791). fruct.
Bimkfs Cakile L. spec. p. 936' — Iunie — Septombre. Pe malurile

mrei la Gonstana pe ling lacul Tuzla-Ghiol; Sulina.
34. EUCLIDIUM R. Br. hort. kew. 4- p. 74-
I. E. syriacum R. Br. hort. kew. 4 p. 74 (1812); Koch s3'n.
p. 81; Rchb. ic. germ. voi. 2 fig.4157; Boiss.fl. orient. Ip. 368; Sclechtd.
Lang. deutsch. 15 fig. 1437. Anastatica synaca L. spec. p. 895. Mya-
grum syriacum Scop. fi, carn. ed. 2p. 11. Bunii (ssyr iaca Gjertn. fruct.
2p. 290. — Aprilie —Iunie. Locuri uscate i tari, inculte sau de
cultur. loneti, Vulturoanca; Trteti, Guliea (Grec. in Br. prodr.
; ;;
CRUCIPER^ 77
p. 134); Bucureti; Feteti; Brila, Galai; Iai; Dorohoiu (Knecht.)

în Dobrogea frecuent.
Seriea 2. Lomentose notorize.
35. ISATIS L. gen. n. 824.
1. I. tinctoria L. spec. p. 930 ; Sturm deutsch. h. 3 ; Koch syn.

p. 81 exclus, var. 7; Rclib. icon. germ. 2 fig. 4177; Ledeb. fi. ross. 1
p. 212; Boiss. fi. orient. 1 p. 380; Sclilechtd. Lang. deutsch. 15fig. 1489.
/. campestris Stev. ap. DC. syst. veg. 2 p. 571 (1821). — Vulg. Boien-
(/ioe. Canlama. Drohuîoar. — cf Maiu, Iunie. Câmpuri la locuri fer-
tile; une-locuri in cultur pentru usul tinctorial popular. Severin, Balta
Tîrgujiul; Segarcea (Doljiu); în Vlaca pe la Sloboziea, Odile-Arsa-
che i Bâneasa; Geti, Titu; Beceni (Grec. enum. p. 12).
Siliculele de ordinar glabre sunt de 3 4 ori mai lungi de cât —
limea lor, au baza ângust sau cuneat, vîrful rotundat sau prea pu-
in emarginat.
2. I. praecox Ivit. in Tratt. arch. 2p. 40 tab. G8 ann. 1814; DC.

prodr. 1 p. 210; Rclib. ic. germ. 2 fig. 4178; Ledeb. fi. ross. 1 p. 211.
7. tintoria -(. prcecox Koch syn. p. 81. — cS Maiu, Iunie. Pe costele
petrose ale munilor la Verciorova, abundez.
Siliculele sale sunt mai lticele, de form eliptic, la baz pu-
in ânguste, necuneate, vîrful rotundat sau orecum truncat ; epoca în-
fiorirei timpurie, prin Maiu.
Trib. II ORTHOFLOCEiE DC. Cotiledoniî lungitudinal-plicai, în-

tocmind un sghiab unilateral în care radicula este adus în sus (coti*
ledoni incumbeni).
Secia I. Ortoploce latisepte silicose.
36. DIPLOTAXIS DC. syst. veg. 2 p. 62H.
I. D. muralis DC. G34 (1821) ej. prodr. 1 p. 222 Sturm

syst. 2 p. ; ;
deutsch. h. 08; Koch syn. p. 02; Rchb. ic. germ. 2 fig. 4417 Schtechtd. ;
Lang. deutsch. 15 fig. 1502. Sisymhrimn murale L. spec. p. 918. —

O Maiu-Septembre. Locuri uscate, arturi, grâne^ porumburi, pe-
triuri cu ierb pe lîng ci. Craiova; Ciocneti, Chitila, Bucureti;
Gâmpina; Predeal; valea Stanicului spre Beceni {D. viminea Grec.
enum. p. 12, ex p.-non DC. Brassica muralis Grec. in Br. prodr p. 131)
Brila, Galai Dobrogea. ;
Grecescu D. Dr. — C. 1324. 8

: ;
p. intermedia. D. intermedia Schur enum. transs, p. GO (186G);

aprope preste lot sau cu totul glabr. — Câmpuri. Craiova.
Tulpina ierbacee anual sau bienic port un stuf de foi radi-
cale i emite cauli simpli nefoliai sau puîn foliai ctre baz.
2. D. tenuifolia DC. syst. veget. 2 p. 632 (1821); prodr. 1
p. 222; Sturm deutsch. h. 68; Koch syn. p. 61 ; Rchb. ic. germ. 2

fig. 4420 ; Boiss. fi. orient. 1 p. 387. Sisymhrium tenuifoUum L. spec.
p. 917. Sinapis tenuifolia R. Br. hort. kew 4. p. 128.— ?|, Iunie. Iulie.
Locuri fertile, petriiuri menunte cu ierb, câmpuri, locuri cultivate,
drumuri. Verciorova, Severin ; Chitila, Bucureti ; Comana ; Feteti
Buzeu, Beceni (Grec. enum. p. 10); Galai; Dobrogea.
Tulpina sub-lignescentâ perenic, emite muli cauli în parte ra-
mificali i foliai pîn pe la jumtate: pedicelile mai lungi de cât
florile lor.
37. SINAPIS Tniini. inst. p. i'i';
f. S. nigra L. spec. p. 933; DC. prodr. 1 p. 218; Rchb. ic.
germ. 2 tig. 4427. Brassica nigra Koch deutsch. fl. 4 p. 713 (1840);
Boiss.fl. orient. Ip. 390 Schlecht. Lang. deutsch. 15
; f. 1495. — Vulg.
Mu§tarde câmp. Mudar-nefjru. lîapit de minutar .
— Iunie, Iulie. Prin
locuri de lunci, prunliiuri, drumuri i la locuri fertile ; specie vul-
gar. Craiova; Rimnic, Climneti Titu; Bucureti; Ploeti, Câm- ;
pina (Grec. enum. p. 10); Buzeu; Brila; Galai Botoani; Dobrogea. ;
Sihca cilindroid terminat în stil scurticel drept ce n'are chipul

rostriform.
2. S. apvensis L. spec. p. 933; DC. prodr. 1 p. 219; Koch syn.

p.60; Rchb.icon. germ. 2 fig. 4425; Boiss. fl. orient, lp.394; Schlechtd.
Lang. deutsch. 15 f. 1497. S. taurica DC. syst. veg. 2 p. 617 (1821)
-non M. Bieb. Napus agriasinapus Spenn. fl. frib. 3 p. 944 (1829). —
Vulg. Mutar selhatic. Bapiâ selhatic. — Q Iunie, Iulie, Locuri fer-
tile cultivate i necultivate, pe lâng locuine rustice, drumuri, locuri
virane urbane i
vulgar (Grec. enum. p. 10). Severin; Cra-
rurale;
iova; Caracal; Turnu-Mgurele; Rîmnic, Climneti; Titu, Cioc-
neti, Bucureti; Comana; Câmpina, Ploeti; Galai; Bîrlad; Iai;
Flticeni, Sasca, Broteni Dobrogea. ;
Silica cilindroid torulos terminat în stil 'lungre rostriform

i drept. Variez —
7.. vulgaris. Silica glabr;
CRUCIFER.fC 79
p. orientalis. S. orientalis L. amocn. 4 p. 280 (1759). Silica asprit

cu peri rotror.si. — Constan|a.
3. S. alba L.spec.p.933; DC. prodr. 1 p. 220; Sturm. deutscli.
h. 8 ; Koch syn. p. 4424 Boiss. fi. or. 1
60 Rchb. ic. germ. 2; fig. ;
p. 395;Schleclitd. Lang. doutsch. 15 f. 1498. Napus leiicosmapus Spenn.

fi. frib. 3 p. 943 (1829). —
Vulg. Mudar. Mu§tar hun. liapif de mu-
tar. — Iunie, Iulie. Prin locuri fertile cultivate sau necultivate, spo-
radic .i în rare locuri ; cultivat pentru usul economic (Grec. enum.
p. 10). Craiova; Bucureti; Galai; Constanta.
torulos asprit cu peri
Silica cilindroid i terminat în stil
lungre^ rostriform arcuato-ensiform.
38. BRASSICA L. gen. n. 820 ex. p.
1. B. Campestris L. spec. p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Rchb.

ic. germ. 2 fig. 4434. B. Râpa a campestrisKoch syn. p. 59.— Vulg. Napi-
sHbatici. Rapid de câmp. Rapid sUhatic. — Q Aprilie, Maiu. Câmpuri
pe la locuri de cultur i pe la drumuri; sporadic. Bucureti (Grec.
enum. p. 10) ; Piteti ; Ciocneti, Chitila ; Lehliu ; Galai.
p. napo-brassica DC. 1. c. Rdcina crnos înfiat napiform.
Vulg. Napi. In cultur pentru uzul economic.
2. B. Râpa L. spec. p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Rchb. ic.
germ. 2 fig. 4437; Koch syn. p. 59 ex parte; Schlechld. Lang. deutsch.

15 fig. 1494. Napus lîapa Spenn. fi. frib.941. — Vulg. Napi.
3. p.
Napi sUbatici. Rapid selhatic. -

Q Aprilie-Iunie. Câmpuri pe la lo-
curile cultivate, Rdcina sub|ire neîngroat.

drumuri ; sporadic. —
rapifera Metzger ap. Koch syn.
,3. c. Rdcina gros^ crnos, 1.
crescut, rotund sau oblung, mare sau mic (napi) alimentar i ;
economic. Cultivat.
3. B. Napus L. spec. p. 931; DC. prodr. 1 p. 214; Koch syn.

p. 59; Rchb. ic. germ. voi. 2 fig. 4435; Boiss. fi. orient. 1. p. 392;
Schlechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1493. — Vulg. Bapif.. (fr. Colza.
germ. Raps.). —Q sau cj" Aprilie-Iulie. Spontanee în stare spo-
radic. In cultur pentru usul economic la noi forte mult ;
plant o-
leaginos [B. Napus oleifera annua et biennis) avend rdcina sub|ire
anual sau bienic; cea alimentar [B. Napus esculenta Koch 1. c.)
avend rdcina gros, crescut, crnos, feculent.
• B. oleracea L. spec. p. 932 DC. prodr. 1. ; p. 213; Koch syn.
p. 58 ; Rchb. ic. germ. 2 f. 4438 Schlechtd. Lang. doutsch.
; 15 f. 1492.—
Vulg. Varz^ îns care în cultur prcsentez urnitorclo varieti bine

cunoscute la noi: — a. B. oleracea capitala DC. 1. c. vulg. Varz cu c-
fin. Varz^. C urechi ; — p. B. ole^-acea capitala hidlala Hortul. vulg.
Varza nemlhc. Varz-cre^ (fr.Ghou de Milan) B. oleracea ace- ;
— '{.
phala DG. 1. c. B. oleracea virîdis Lam. vulg. Varz nemlesc cret tar
cp|în. Chelarad ;
— 5. 5. oleracea gemmifera DCI. c. vulg. Varz-de-
Bruxel. Verzi§6re', — s. B. oleracea caulo-rapa DG. 1. c. vulg. Gulie ; alb
sau vînt; — <^. B. oleracea Botrys DG. Conopid. Nu 1. c. vulg. —
se pot ine în colecie. In cultura gradinelor de verdeuri (zarzava-
turi). — Alimentare.
39. ERUCASTRUM Schimp. et. Spenn. fl. frib. -^ p. r)46.
1. E. elongatum Rchb. germ. exc. (1830) et ic. germ. 2 fig. 4430.

Brassica elongata Elirli. beitr. 7 p. 159 (1792); W. et. Kit. rar. hung.
1 p. 26 tab. 28; DG. prodr. 1. p. 217; Boiss. fl. orient. 1 p. 393. —
t|, luniO; Iulie. Gâmpuri cu sol fertil, pe la locuri cultivate i drumuri
rurale. Galai, Brboi; Macin, Isaccea, Nicoliol ; Gonstanâ; Bairam-
dedo, Gopadin.
2. E. Polfichii Schimp. et Spenn. fl. frib. 3 p. 940 (1829);

Sturm deutsch. h. GG; Koch syn. p. Gl ; Schlechtd. Lang. deutsch. 15
f. 1500. E. inodorum Rchb. germ. 2 f. 4428 (1838). Sisymhrimn
ic.
Erucastrum 234 (1776) -non Gouan.

Poli. pi. palat. 2 p. 71 Maiu, —
Iunie. Pe ling Galai, prea puin. Emigrat oare ?
Sec, 2. Ortoploce lomentose.

Seria 1. Lomenta cu sugrumturitransverse cuaspectu articulat.
40. RAPHANUS L. gen. n. 822.
I. R. Raphanistfum L. spec. p. 935; Koch syn. p. 84; Boiss.
fl. orient. 1 p. 401; Schlechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1511. Raphani-

strum segetum et R. Laudra Rchb. ic germ. 2 f. 4172 et 73. — O Iu-
nie, Iulie. Prin miriti la Galai.
• R. Safivus L. spec. p. 935; vulg. Bdichie; în cultur.
41. RAPISTRUH 'Bcerhavc ap. DC. syst. 2. p. 64g.
i. R. perenne Berg. phyt. ic. Desv. journ. bot. 3 p. 160 (1814);

Koch syn. p. 83; Rchb. ic. germ. 2 f. 4170; Schlechtd. Lang. deutsch.
15 f. 1506. Myagrum perenne L. spec. p. 893. — ?|, Iunie, Iulie. Prin
esurile deerte, pe lâng grâne i porumburi în regiunea nostr
danubial inferior. Bneasa, Gomana; în districtele Ialomia, Brila,
Covurluiu i prin Dobrogea frecuent.
;;
CBUCIFEK^, FUMARIACE^ 81
2. R. rugosum AII. 11. pedem. !.

p. 257 tab. 78 (1785); Koch
syn. p. 83 Rchb. ic. germ. 2
; f. 11 08 ; Boiss. 11. orient. 1 p. 404 Schiechtd.
;
Lang. deutsch. 15 f. 1507. Mi/arum rugosimi L. spec. 893. — Q Iunie,

Iulie. Prin locuri cu ierbâ. Glimne^ti.
42. CEAMBE loiini. itist. p. 211.
I. C. maritima L. spec. p. 937; DC. prodr. 1 p. 225; Sturm

deutsch. h. 18; Koch syn. p. 83; Rchb. ic. germ. 2 f. 4164; Boiss.
fi. orient. 1 p. 406 Schiechtd. Lang. deutsch. 15 fig. 1508.
;
\ Maiu, —
Iunie, Iulie. ermiî maritimi în Dobrogea la Constanta §i Mamaea.
Seriea 2. Lomenta simpl nearticulat, nucamentos.
43. CALEPINA Adans. fam. pi. 2. p. 423.
I. C. Corvini Desv. journ. bot. 3 p. 158 (1814) Sturm deutsch. ;
h. 68 ; DC. prodr. 1 p. 225 ; Koch syn. p. 82 Rchb.

; f. 4163 ic. germ. 2
Schiechtd. Lang. deutsch. 15 f. 1505. Cramhe Corvini AU. fl. pedem. 1
p. 256 (1785). Myagrum eruco'folium Vili. dauph. 3 p. 279 (1789).
Cochleaina auriculata Lam. encycl. meth. 2 p. 165 (1786). — Maiu,
Iunie. Locuri inculte glareoso-argilacee. Verciorova ctre valea Bahnei.
Tril). III. SPYROLOBE.^ DC. Gotiledoniî lineari lungi, curba|i in

spiral .si incumbenî. Fructul nucamentos.
44. BUNIAS 7v". Br. hort. kew. 4 p. 75.
I. B. orientalis L. spec. p, 936 (exclus, hort. ups. synon.) ; DC.

prodr. 1 p. 230; Koch syn. p. 82; Boiss. fi. orient. 1 p. 409 ; Schiechtd.
Lang. deutsch. 15 p. 1513. L(BUa orientalis Desv. journ. bot. 3 p. 160
(1814); Rchb. ic. germ. 2 fig. 4162. Myagrum taraxacifoUum Lam.
encycl. meth. 1 p. 570 ( 1782). — Vulg. Brhin. - Q sau (j*. Iunie,
Iulie. Prin locuri fertile, pe lâng locuine rustice, drumuri, câmpuri.
Severin; Graiova; Rîmnic; Câmpulung; Bucureti; Comana; Câmpina;
Sinaia ; Piatra ; Neam|u ; în Suceava la Flticeni, Mlin, Broteni
Iai ; Botoiani.
IX. FUMARIAGE^ DC. syst. 2. p. 105.
1. CORYDALIS DC. syst. 2 p. ir^.
I. C. Marschaiiiana Pers. syn. 2 p. 269 (1807); De Lessert ic.
select, pi. voi. 2 tab. 66 (!); Boiss. fi. orient, voi. 1 p. 128; A. Kanitz
reliq. grisebach. p. 35. — Variez: cu purpurii, cu

flori flori albe ce
dau puîn în roz sau galben. — Vulg. Brebenei, Breaheni. — ?|. Apri-
lie, Maiu. Prin duinbrave. (C. cava Grec. enum. p. lO-nonSchweigg.
et Koert.) Dealurile Gemetului; Craiova; Conleijti, Câmpulung; Gâm-
pina; Buftea, Ghitila^ Bneasa, Bucureti; Comana; Galai; Deoche|i
in Putna; Bacu; Ive.ti, Tecuci; Podu-Turcului Pdurea-Lipovû
;
în Vaslui; Iai; Botoiani; Piatra, Neam|u,

Adeverata form de Corydalis crtmSchweigg. et Ka-rt. fl. erlang.2
p. 44 (1811) asia cum este figurat în Reinchenbach ic. germ. voi. 3
fig. 4463 i în Schlechtendal flora von deutschland voi. 13 fig. 1305
tab. I et n, avend segmentele foilor cuneate .i marginea inciso-multi-

fid, putem dice, în Piomâniea nu exist; a nostr are segmentele
foilor mari obovaLe sau oblung-obovate, întregi sau cu 2-3 partiîî ce
iari obovate sunt.
2. C. solida Scliwartz in sw. bot. 8 p. 531 (1819); Koch syn.

p. 33; Boiss. fl. orient. 1 p. 129. C. digitata Pers. syn. 2 p. 269 (1807);
Rchb. ic. germ. 3 f. 4462; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1307 -sed
nomen specificum linnseanum prior. C. hulbosa DC. fl. fr. 4 'p. 657
(1805). Fumria solida L. mnscr. inspec. pi. ex Smith; Ehrh. beitr. 6
p. 146 (1791). F. hulbosa y. L. spcc. pi. 983 ed. 1763.— Vulg. Bre-
benei. Breabeni.— ^. Martie, Aprilie. Variez: cu flori purpurii sau cu
flori albide. — Prin dumbrave; plant comun (Grec. enum. p. 10).
Rubneti; Giocneti, Perii Bucureti^ Mogooea,

Gerne|i; Graiova, ;
Bneasa, Panteleimon, Paserea; Gomana Sinaia, Câmpina Ghighiu; ; ;
Brila; Fociani; Borlad; Iai; Neam|u; Dorohoi.

[3. bicalcara. Q. bicalcara Velen. fl. bulg. p. 20 (1891). Difer prea
puin de forma legitim i numa baz oferprin petala inferior ce la
un prea uior pinten (calcar), dar care, la unele flori pe aceeai plant,
nu pare de cât o mic ghibositate. Pdurea Bneasa. —
3. C. pumila Host fl. austr. 2 p. 304 (1831); Koch syn. p. 34;
Rchb. icon. germ. 3 4461 Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1308.—
fig. ;
?|, Aprilie. Pduri, dumbrave, tuferiiuri mari. Bneasa ling Bucu-

reti : Galai spre Brboi.
2. FUMRIA L. gen. n. R49
§ 1. Acheniile netede negranulate ;

pedicelele fructifere deflexe.
I. F. anatolica Boiss. in Pinardpl. exsic. Schultzfl. gali. exsic.
ann. 1847 ; Boiss. fl. orient. 1 p. 136. F. KraliU .Jord. catal. div. p. 19
(1848); Heuff. enum. ban. p. 14. F. defiexa Heuff. in Flora ann. 1853
-
FUMARIACE.E 83
p. 610; Noilr. diagn. p. 9 excepto var. [3.

— Q Maiii, Iunie. Tuferie
pe costolo muncilor mici pe ling calea Verciorovei.
§ 2. Acheniile f/ramdatoaspre; pedicelele l'ructifere drepte.

1. Acheniile la vîrf deprimate, obcordate.
2. F, officinalis L. S[)ec. p. 984; Sturm deutsch. h. 12 et h. 62;
Koch syn. p. o5 ; JIclib. icon. germ. voi. 3 lig. 4454; Boiss. ti. orient. 1
p. 134; Neilr. diagn. p. 8. F. scandens Rchb. 1, c. — Vulg. Fumri,

Sefterea. — Maiu, Iunie. Tuferisiuri pe subt pdurile costelor mun-
cilor la Verciorova.
2. Acheniile la vîrf obtuse, rotunde sau apiculate.

* Sepalele mai late de cât corola.
3. F. micrantha Lag. elen. hort. madrit. 181G p. 21; Boiss.
ti. orient. 1 p. 136; Kanitz reliq. grisebach. p. 39; Schiechtd. Lang.
deutsch. 13 fig. 1319 F. densiflora DC. catal. hort. monspes. 1813
p. 13 ex parte. f. suedia Ledeb. 11. ross. 1 p. 105 sec. Boiss 1. c.-non
Lois. — O Maiu, Iunie. Sol humifer, la locuri de cultur. Bucureti,
Vcreti; Buhui în Neam[u; Botoiani pe la Vila Boianu.
4. F. prehensilis Kit. hort. pest. 1812 p. 10 F. media p.
Ijrt^Jiensilis UC. syst. 2 p. 134; ejus in prodr. 1 p. 130. F. rostellafa
Knaf in Flora ann. 1846 p. 290; Neilr. diagn. p. 8; Kanitz reliq.
grisebach. p. 30. — Iunie, Iulie. Pe coste aprice la locuri cu ierb,

prin mnunt tuferi pe la poale de pduri pe dealuri. Verciorova;
Gâneni, Rîu- Vadului; Piatra; Iai.
** Sepalele mai ânguste de cât corola i cu mult mai scurte
C/s parte) sau abortive.

5. F. Vaillanti Lois. not. p. 102 (1810); Sturm deutsch. h. 62;
Koch syn. p. 35 et 1018; Rchb. icon. germ. 3 fig.4452; Kan. reliq
grisebach. p. 40. —Vulg. Fumri, Sefterea. — Qlunie -Sepiembre.
Sol humifer, locuri de cultur, pe hng ci, garduri rustice, miriti,
vil etc. forte comun la noî. Graiova; Rîmnic; Titu, Ghergani ; Go-
mana; Bucureti, Ghitila; Perii; Ploeti; Galai; Bîrlad; Iai; în Do-
brogea frecuent.
6. F. Schieicheri Soyer - Willm. obs. bot. p. 17 (1828); Kanitz
reliq. grisebach. p. 39. F. WirUjeni Koch syn. add. et corrig. voi. 2
p. 1018. F. Jankiv Ilausskn. in Flora ann. 1873 p. 491. — Iunie

Septembre. Sol humifer, prin locuri de cultur, pe lîng ci, garduri
rustice, holde de cereale etc. adesea în societate cu precedenta cu
—
care lesne se pote confunda. Craiova; Gomana; Bucureti, Ghitila;
Ploeti; Dealii-Mare ; Galai; la.î; în Dobrogca pe la Gonstan|a, Mur-

Bairamdede.
fatlar;
Exact se potrivete prin tote caracterele cu precedenta; difer
numa prin acheniile sale apiculate .i nu rotunde sau obtuse la vîrf.
• Dielyira formosa DG. în horticultura, cam vulgarizat.
X. VIOLACEA Juss. in ann. mus. voi. 18.
1. VIOLA L. gen. n. wo-j.
§ 1. Gele patru petale supcriore sunt în direcie radiat, neim-

bricate; stilul drept subire, de la baz merge îngroându-se în sus.
1. Scapice: rizom subteran ce emite foi radicale i scapuri
florifere ; dupe înflorire foile iau mai mult expansie.

* Stigma discoidal oblic.
i. zeit. an. 1857 p. 198; ejus in linn.
V. Jovi Janka ost. bot.
an. 1859 558 et Auct. transs. recent. F. jprionantha Janka cest.
p.
bot. zeit. ann. 1858 p. 200 -non Bunge. V. transsilvanica Schur cest.
bot. zeit. 1860 p. 184; ejus enum. transs. p. 78. —Vulg. Mic§iunea.
Tmiior. Toporai. Viorea. Florile rumene.-
^ Maiu, Iunie. Lo- —
curi petrose în regiunea montan din Moldova superior la frontiera ;
despre Borzek (Janka addat. erdel. flor. p. 185 et exsic.!), Piatra

pe Gernegura.
** Stigma subiat i rescurbat a cârlig.

2. V. hirta L. spec. p. 1324; Sturm deutsch. h. 11 ; Koch syn.
p. 89; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4493 ; DC. prodr. 1 p. 295 var. mdgaris;
Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1266.— Vulg. Miciunea. Tmîidr.
Toôrai. Viorea-nemirositove. — "4^ Aprilie, Maiu. Tuferie, poeni^ li-
Garacl; Gâmpulung; Bucureti, Giocneti, Ghitila,

vezi. Graiova;
Bneasa; Gomana; Lehliu; Iai; Botoiani la Rediul-Stuceni; Tulcea.
3. V. collina Bess. enum. p.'lO (1822); Koch syn. p. 89; Rchb.

ic. germ. 34497; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1261.
fig. — V.
umbrosa Hoppe ap. Rchb. ic. germ. 3 fig. 4493 forma fol. aestivalibus.
% Aprilie, Maiu. Pduri, tuferie pe dealuri. Gemei (Grec. in Br.
prodr. p. 145); Graiova.
4. V. ambigua W. etKit. rar. hung.tab. 190 (1804); Koch syn.
p. 90; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4494 Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1268.
;
V.ca7n2yestrisM.B\eh. fl. t. c. voi. 1 p. 171 (1808) et voi. 3 p. 162 (1819).

V. hirta var. ^.fragrans DG. prodr. 1 p, 295. — 2|, Aprilie, Maiu. Li-
;
VIOLACE.E 85
veî, poeni, rriiuri, crânguri; în regiunea dealurilor. Piteti la Tri-

valc; Conteti, Câmpulung; Gâmpina pe la Vila-Stirbey (F. silvatica
Grec. onum. p. lt2-non Frios); Berlad; Micluani; Iai la Valea

Adînc; Tulcea la Cila.
5. V. odorata L. spoc. p. 1324; Sturm deutsch. heft 11;

Koch syn. ]). 90; Ilchb. icon. germ. 3 fig. 4498; DC. prodr. 1 p. 296
var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1270 tab. I et 11. V. odorata
a. hirmtior Stev. herb. reg. borol. Ledeb. fi. ross. 1 p. 249; Lindem.
fi. cherson. 1 p. 08: est forma vulgatior, floribus violaceis pallido coc-
ruleis albisve. — Vulg. Mic§lunea. Tmuor. Toporasi. Vioricâ-miro-
sitore. — îj. mrciniiuri, poeni de p-
Martie, Aprilie. Tuferiiuri,
duri, râriiuri. Severin, Cernei; Craiova; Ciocneti, Chitila, Bneasa,
Bucureti; Brneti, Paserea; Comana; Fociani; Bîrlad la pdurea
Ciocanilor; Vaslui la pdurea Paiu; lai; Piatra^ Monstirea Neam|u
(Chan.); Botoiani pe la pdurea Rai.
p. glabrior Stev. 1. c. Ledeb. fi. ross. 1 p. 250. V. suavis M. Bieb,

fi. t. c. 2 p. 164 (1808); Koch syn. p. 91. V. odorata var p. Stevenii
Bess. cat. hort. cremen. 1811 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1270.—
Craiova;Comana; Chitila, Mogooea; Brneti Sloboziea ; în Ialomia
Buzeu pe la Dumbrava Brila Micluiani. ; ;
Y. austriaca. V. austriaca A. Kern. sched. fasc. 1 p. 13 (1881).

Cerneai pe dealul Stîrminei; Bucureti la Mogooea; Iai pe la pdu-
rea Rediu-lui-Ttar.
6. V. alba Bess. prim. fi. galiz.p. 171 (1809); Koch syn. p. 90;
Rchb. ic. germ. 3 f. 4497 b; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 13 fig.
1271. — ?}. Martie, Aprilie. Tuferiiuri, rriiuri de pduri, poeni, )a
locuri uscate. Severin, Cerneai; Piteti la Trivale ; Bucureti, Chitila,
Mogooea; Brneti; Berlad; Piatra.

^. scotophylla. V. scotophylla Jord. obs. VII p. 9 (1848); Nym.
consp. p. 78. V. praecox Heufî. enum. banat. p. 28 (1858). Pduri —
pe dealurile Cerneului (F. alba Grec. în Br. prodr. p. 145; specime-
nele în urm au fost rectificate de V. de Janka).
2. Caulescente : rizoma cu sau fr foi radicale, îns emite cauli
foliai i cu flori ; dupe înflorire foile îsî conserveza mrimea anterior-
7. V. arenaria DC. fl. fr. 4 p.806 (1805); Koch syn. p. 91 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 13 p. 91. 1273

fig. —
F. livida W. et Kit.
in Rchb. ic. germ. 3 fig. 4500 et 4500 b. F. c/lauca M. Bieb. fl. t.

c. 3 p. 165 (1819). — ti Maiii, Iunie. In regiunea montan pe prun-

tiiuri: Buceci la Scliilu-Ialoniijêi spre valea Golj,ei.
8. V. silvestris Kil. în Scliult. oesl. flora 1814 voi. 1 p. 423 ;
Koch syn. p. UI; Kchb. icon. germ. 3 flg. 4503; Schlechtd. Lang.
deutsch. 13 fig. 1274. V. canina DC. prodr. 1 p. 298 (1824) -non L.—
V. canina (3. silvatica Fries nov. fl. suec. edit. 2 p. 272 (1828). V. sil-
vatica Boiss. fl. orient. 1. p. 459. — ?f.
Aprilie, Maiu. Pduri, dum-
brava. Cerneai; Tirgujiul; Craiova; Popînzle^ti; Rîmnic, Glim-
neti; Piteti la Trivale; Gon|e.sti; Câmpulung; Rucr; Predeal, Si-
naia (F. silvatica Grec. enum. p. 12); Gdmpina; Mogo.soea; Gomana,
Bneasa; Pasrea; Buzeu laGrâng; Tirgu-Ocnei; Piatra; Vaslui la p-
durea Paiu ;
pdurea Bîrnovei, la.si.
p. Riviniana Koch syn. p. 91. F. Riviniana Rclib. icon. germ. 3

fig. 4502; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1275. Pintenul corolei
avend colorea alb-glbenie i nu violacee — Lunca Graiovei ; Gara-
cl. Petroani ; Monstirea-Horezu Predeal ; ; Gomana ; Tirgu-Ocnei.
9. V. canina L. spec. p. 1324; Koch. syn. p. 92; Rchb. icon.

germ. 3 fig. 4501 var. v et o; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1276.
F. pumila |5. ericetorum DG. prodr. 1 p. 299. — ?|, Aprilie, Maiu. Li-
vezi, crângule|e, poeni de pduri. Graiova; Piteti la Trivale ; Valea-

Mare, Gon|eti ; Guliea, Trtseti, Ciocneti, Buftea, Mogooen Go- ;
mana ; Piatra.
p. montana Fries nov. fl. suec. ed. 2 p. 273 (1828). F. montana
L. fl. suec. ed. 1775 p. 305. F. canina S. luconimYiQhh. pi. crit. I icon.
154, 155(1823); ejus icon. germ. voi. 3 flg. 4501; Koch syn. p. 92.—
Buftea (Borb. ! 1882).
10 V. mirabilis L.spec.p. 1326; Koch syn. p.94; Rchb. ic.germ.

3 4504 DG. prodr. 1 p. 297; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1282.—
fig. ;
?|, Aprilie Maiu. Dumbrave, pduri. Gomana; Bîrlad la Grângu Fl- ;
ticeni pe la pdurea Huilor; Botoani la pduiea Rai; în Dobrogea
la Gocoi (Br.) ; Babadagh, lenisala.
II. V. sta^nina Kit. in Schult. a'st. flora 1 p. 426 (1814); Koch

syn. p. 92; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 181 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 13
fig. 1278. F. lactea et F. stagnina Rchb. ic. germ. 3 fig. 4507. V. per-
sicifolia Hartm. scand. ed. 2 p. 71; Fries novit. fl. suec. ed. 2 p. 274
(1828). F. montana 7. lactea DC:. prodr. 1 p. 299. — % Aprilie, Maiu.
Locuri umede, pruntiiuri. Severin pe perîul Bresniêi la Grihalâ.

;
VIOLACEA 87
12. V. pumila Chaix in Vili. dauph. 2 p. GGG (1787); Gren. Godr.

fi. fr. 1 p. 180. V. pratemis M. et Koch deutscb. fl. 2. p. 267 [(1826);
Koch syn. p. 93; Schlechld. Lang. deulsch. 13 fig. 1280. V. lactea
p. pratensis Rchb. ic. germ. 3 f. 4507 b. — l\. Aprilie, Maiu. Locuri
cu ierb, mrclnisiuri. Buftea, Perisi.
13. V. stricta llornetn. («con. plant. 2 p. 1451 (1796); Koch

syn. p. 93; Gren. Godr. 11. fr. 3 p. 180; Schlechld. Lang. 13 fig. 1279.
V. nemondis p. 305 (1819). V. Rupi)ii Uchb.
Kiilz. bot. zeit. 17 voi.
1
ic. germ. 3 lig. 4505 (1839). —

% Aprilie. Maiu. Crânguri, tuferisiuri
pe ling viî. Mgurele, Flmînda în Teleorman.
14. V. elatior Fries novit. 11. suec. p. 277 (ed. 1828) ; Kociisyn.
p. 93; Gren. Godr. 11. fr. 1 p. 181; Schlechld. el Lang. deulsch. 13
hg. 1281. V. persicifoUa Schkuhr in Rchb. ic. germ. 3 fig. 4508 (1839).
Locuri cu ierb prin crânguri, rrisiuri, mrcini^jiuri, poeni. Craiova,
Rubneti; Bneasa, Comana; Giocne.^li, Guliea; Buftea/ Mogooea,
Bneasa; Tecuci, Drgne.li Bîrlad; Vaslui; Birnova, la.î. ;
15. V. danubialisBorb. in magyar. nuvcnil.lap. ann. 1890p.79.

V. Vandam Velen. fl. bulg. suppl. p. 641 (1891); Bienitz herb. europ.
exsic. ann. 1894! V.elatior var. latifoUaY and. in Velen. fl. bulg.p. 52 —
?|, Aprilie, Maiu. Tuferiiuri, poeni, margini de pduri în regiunea
danubiai. Severin spre Grihala \ Bresnij,a ; Bucov i lunca Graiovei
Popînzle.^li, Caracal; pdurea Balaci în Teleorman; Podu-Turcului
în Tulova; Dobrogea pe la Ciucarova (K SrhuUzii Br. mis.-non
Billot).
§ 2. Cele palru pelale superiore suni dirigiale în sus .i imbri-

cate; stilul la baz subire i geniculat sau curbai, ctre vîrf îngro.iat.
Stigma plan cam spintecat.

1.
16.V. bifloraL. spec.p. 1326 Koch syn. p. 94; Rchb. ic. germ. 3 ;
fig. 4489; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 182; Schlechld. Lang. deulsch. 13
fig. 1283. — tj. Iunie, Iulie. Stânci cu ierb în regiunea alpin .i în
vi subalpine. NegoiupePodeanu; Buceci la Urlloarea,pe Caraimanu

i Coslila în Valea-Alb.
2. Stigma capitato-globos cu aperlur anlerior i cu limbuli^

pe buza inferior.
a. Scapice (acaule) : rizoma emite foi radicale israpuri florifere.
17. V. alpina Jacq. fl. auslr. 3 p. 24 tab. 242 (1775); Sturm
deulsch. h. 30; Koch syn. p.96; Rchb. ic. germ. 3 fig. 4509; Schlechld-
Lang. deutsch. 13 fig. 1288. V. microjyhtjUa Schur enumAranss. p. 87

(1866). V. transsilvanica Schur 1. c. — ?[. Iunie, Iulie. în regiunea
alpin pe vîrfuri. Buceci la Omu (Br.) pe Caraimanu iji Costila ; Ceahlu
(Knecht.)
h. Caulescenle : Tulpin radical uni-multicaul, cauliî foliaj.i

.|i cu flori axilare.
18. V. declinata W. el Kit. rar. hung. tab. 223 (1812); Rchb.

ic. germ. 3 f. 4515. V. heteropJujlla var (jracilis Koch syn. p. 95 excl.
synon. Sibth. et Sm. — V. heteropJujlla Schlechtd. Lang. deutsch. 13
quoad fig. 1286. — Vulg. Mic§iimele de munte. Panseluje de munte. Trei-
frat,i. Trei-frai-ptaî. — % Iunie, Livedi, psciuni, stânci cu
Iulie.
ierb în regiunea alpin .î infralpin. Muntele Goziea; Ghiû ; Pâpu.|ea;

Buceci; Predeal pe Urzicam i pe Clbucetu-Taurului ; în Rareu pe
Piatra-Zîmbrului.
[3. Knechteli. Umil i sub|ire, ca de 8— 12 centimetre, uni-biflor;
foile caulinare medii i superiore întocma ca la forma legitim saia mai
ângusticele, asemenea .i segmentele stipulelor; florile mai mari, fru-
mose i azurii, au petalele obovato-cuneate, unghicula glbenie sml-
at cu viniiore purpurii ce devin galbenii pe ariea azurie a limbului;
pintenul drept i mai acut. — Buceci în regiunea alpin (leg. Knecht.)
Y- major. — V. mutahilis h) intermedia et e) major Rochel enum.
banat. p. 6 (1828) solum nomen. V. mutabilis probabile e lapsu. V.
declinata var. montana Schur enum. trans. p. 86 (1866). V. declinata
var. intermedia Simk. bâns. s. hunyad. utaz. in kozlem. XV an. 1878
p. 529. F. rotliomagensis Borb, -non Thuill. — Psciuni în regiunea
alpin între 1100 m. i 1600 m. altit. în Plaiul Osliei la Stîna-Lacului,
pe Tutila i la Stîna lui Filip pe Bulzu Valea-Mare ; în Muscel ; Pre-
deal, Azuga, Buteni, Sinaia; Piatra spre Bisericani. — Plant cu ose-
bire frumosprin portul seu stufos i prin florile sale numerose i mari.
19. V. saxatilis Schmidtfl.bohem.p. 257(1793). F./î^fâTratt.

obs. 1 p. 23 (1811) et arch. die gawchs. p. 7 tab. 43 (18 12) -non
Huds. nec Sm. — V. lutea a. saxatilis Rchb. icon. geim. 3 fig. 4519.
V. tricolor 7. saxatilis Koch syn. p. 94; Ledeb. fl. ross. 1 p. 257. Vulg.
Mic§iunele-glbe6re. Irei-Fraji — ?}, Maiu, Iunie. Locuri cu ierb,
poeni sau pajiti, rriiuri; în regiunea montan. Olneti; Clim-
neti, Coziea, Stniioara, Rîmnic; Rucr; Câmpulung, Conteti; Ce-
teni, Sturzeni; Vulcana; Predeal; Câmpina Vleni Piatra pe la ; ;
Crcoani Botoiani la Rediu-Stuceni.

;
Variez întru ce privete colorea petalelor: a) cu totul galbene

!
nOLkCF.JE, RESBDACEiE 89
§i strbtute do câteva viniiore purpurii: forma legitima sec. Wies-
baur;— 6J parial sau aprope peste tot u.îor violete: V. tricolor 7 al-
pestris DC. prodr. 1 p. 303, V. saxatUis violacea sec. Wiesb. exsic. ! .î
nu este departe de V. poli/chroma A. Kerii. sclied. n. 575 et exsic.

20. V. tricolor L. spec. p. 1326; Sturm deutsch. fi. h. 11;
V. tricolor cf.. vulgaris Koch syn. p. 94; Rchb. icon. germ. 3 fîg. 4517
sub litt. f et g; Sclilechtd. Lang. deutsch. voi. 13 fig. 1284 tab. Ib;
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 182 exclus, — Vulg. Mlc§mnele. Panse-
variet.
lule-de-câmp. Topora^L Trei-fratJ-ptati. — Q Maiu-Septembre. Prin

live(Ji, locuri cu ierb, pomriî. Severin; Balta, Turtaba, Ponore;
Tîrgujiul; Graiova; Caracal; Gotmeana, Piteti; Gorboni;'Grimpulung;
Câmpina; Vleni; Chitila, Ciocneti; Piatra, Schitu-Doamnei,Neamu;
Iai; Botoiani; în Suceava pe Sulia-mare pe la ctunu Vleni SLni-
ioarei spre Ieslea Broteni pe Neagra.;
p. banaiica Kit. ap. Roem. et Schult. syst. veg. 5 p. 382 (1819);
Koch syn. p. 94; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4517 tab. 22. V.macedouica
Auct. banat. hung. ex. p.-non Boiss. V. arvensis var hirsutior Auct.
banat. hung. -non Stev. —
isturi, rupturi de cosle montane. Vercio-
rova (exemplare conforme cu ale D-rului A. Degen, verificate dupo
Horezu; Olneti;
originalul lui Kitaibel); valea Monstirei-Bistria,
muntele Goziea desupra Stniioarei Câmpulung; Botoiani, Agafton; ;
^n Suceava pe Suha-mare pe la Ctunu Vleni-Stniioarei.
21. V. arvensis Murr. prodr. fl. goetting. p. 73 (1770). V. tri-

color [3. arvensis Koch syn. p. 94; Rchb. icon. germ. 3 fig. 4517 tab. 21
sub litt. a, b, e et auct. plur. V. tricolor Schlechtd, Lang. deutsch.
voi. 13 fig. 1284 tab. I a. —Q Maiu, Iunie. Prin livedi, locuri cu
ierb, ogore, pomriî; specie forte comun. Verciorova, Severin;
Graiova; Tirgujiul; Piteti, Meriani, Valea-Mare; Câmpulung; Vul-
cana; Ciocneti, Chitila, Bucureti; Comana; Lehliu; Sloboziea, Fe-
teti; Fociani; Brila; Tecuci; Bîrlad; Iai.
,8. pygmaea Lindem. fl. cherson. 1 p. 71 ; Rchb. icon. germ. 1. c.
sub litt. c, d. — Prin tuferiiuri, la locuri cam nsipose. Sloboziea spre

pdurea Doiceasca pe Ialomia.
Y. Kitaibeliana Robui. et Schult. syst. veg. 5 p. 383; Koch syn.
ed. 3 p. 7G. — Câmpuri. Brila spre Lacul-Srat,
XI. RESEDACE^ DC. theor. 214.
1. RESEDA L. gen, ;/. Go8.
§ 1, Sepalele i petalele în numer de câte G; stigme 3. Foile lo-

batopartite.
;;;
1. R. Iuea L. spec. p. G45;Kochsyn. p.97 Rchb. ; icon. germ. 2

fig. 4446; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 188; Sclilechtd. Lang. deutsch. 13
fig. 1250. — Vulg. Rozet sau Rezed selbatic sau de câmp — nemi-
rositore. — cî Iunie August. Câmpuri, coste drumuri, petriiuri
-
cu ierb, pe lâng grâne; plant forte comun. Tirgujiul; Rîmnic;

Predeal, Sinaia (Grec. enum. p. 1
3) ; Gâmpina (E. alba Grec. enum.
p. 13-non L.); loneti, Vultureanca ; Periei, Ciocneti, Chitila, Bucu-
reti; Gomana, Bneasa, Giargiu ; Buzeu, Bîsca-Rusilei; Feteti;
Brila ; Gala|i ; Fociani ; Vaslui ; în Dobrogea, frecuent.
|3. numeroi, culcai, apoi adscendeni forte
ramos/ss/'ma Cauliî
ramifica|i, ramurile bose;
tulpina perenant gros; segmentele foilor
comparativ cu forma legitim sunt mult mai ânguste, linearoblungi
racemele lungi, rachisul lor adesea papilos; pedicelele florale cam de
2 mm. lungime, ceea ce face c racemele par mai gracile ; filamentele
puin sau chiar nepapilate; capsulele erecto-patule, cilindrice, atenuate
la baz, truncate Ia vîrf i aprope nedentate. Crete cu osebire în —
regiunea brganelor.
2. R. inodora Rchb. ic. germ. 2 fig. 4445; Boiss. fl. orient. 1,
p. 428. R. mediten-anea Bess. enum. volh. p. 46 spec. n. 1422 ; Ledeb.

fl. ross. 1 p. 236 -non L. nec. Jacq. quorumstirps diversa. — QIîîG,
Iulie. esurile regiunei câmpene meridionale. Brila, Brboi, Galai
în Dobrogea pe la Macin, Constana, Mangaliea.
Sepalele acestei specii sunt persistente, capsulele comparativ
mai mari i pendulate la maturitate, de form obovato-oblung, la
vîrf tridentate, dinii mari neangulai.
3. R. Phyteuma L. spec. p. 645; Koch syn. p. 96; Rchb. icon.

germ. 2 fig. 4443. Gren. et Godr. fl. fr. 1 p. 187; Sclilechtd. Lang.
deutsch. 13 fig. 1249. —Q Iulie, August. Locuri cu ierb^ petriiuri
po lâng drumuri. Tîrgul-Horezu în Vîlcea.
• ff. odorata L. spec. p. 646. — Vulg, Rezed. Rozet mirositorc.
Vulgarizat în horticultura.
§ 2. Sepalele i petalele în numcr do câte 4; stigmelc 3. Foile

întregi.
4. R. luteola L. spec. p. 448 Koch syn. ; p. 97 Rchb.

; ic. germ. 2
fig, 4442; Boiss. fl. or. 1 p. 434; Lindem. fl. cherson. 1 p. 73. —
Locuri nsipose, argilo-glareose sau argilo-calcare. Verciorova; Câli-
mneti; Valea-Topologului pe la Ciofrîngeni; po Argei la Corbeni
Brila; Galai; în Dobrogea po la Macin, Constana, Tusla, Mangaliea.
;
POLYGALACE^ 91
XII. POLYGALACEiE Liiidl. nat. syst. 87.
1. FOLYGALA L. gen. n. S:;r.
§ 1. Maiore. Florile mari, avOnd cele 2 sepale disc aripe de
10— l'j """. lungime.

1. P. major Jacq. 11. austr. tab. 413 (1778); Koch syn. p. 98;
Rchb. icon. germ. 18 tab. 149; Boiss. fl. orient. 1 p. 474; Schlechtd.
Lang. deutscli. voi. 16 fig. 1517. P.neylecta A. Kern. oest. bot. zeit. —
ann. 1808 p. 37 et exsic. l\. Maiu, î —
Iunie. Locuri cu ierb, livedi
pdure, rriiuri în regiunea montan inferior i a

uscate, poeni de ;
Câmpulung; Vulcana; Sinaia pe Gumpetu (Kneclit.); Go-

câmpiilor.
mana; Crivina; Buzeu; Birlad Iai; în Dobrogea pe la Tulcca i ;
Nicoliêl.
§ 2. Minore. Florile mediocre sau micuele, cele 2 sepâle aripe
avend 7—5 sau 3 """. lungime.

=^=
Sepalele aripe 3 - nerviate, nervurele laterale ramuloso-venose,
la vîrf sunt anaslomozate cu nervura median, lungimea acestor se-
pale este de 5 —7 """.
2. P. comosa Schkuhr handb. 2 tab. 29G (1808); Koch syn.

p. 99; Rchb. icon. germ. 18 tab. 145; Boiss. fl. orient. 1 p. 475;
Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 1519. — P. vulgaris h) elongata Ro-
chel rar. banat. tab. 17 fig. 37. — Vulg. Ierh lpUk. oplrli. —
°i\, Maiu -Iulie. Livedi .i locuri cu ierb; în regiunea montan i câm-
pean, la noi frecuent^. Graiova; Rîmnic; Piteti; Gon|eti, Câmpu-
lung Rucr, Valea-Muiereî; Predeal, Buteni, Sinaia; Gâmpina; Ploeti,
;
Gliighiu Vleni Trtaeti, Ciocneti, Bucureti, Fundeni Gomana

; ; ;
Lehliu; Buzeu; Piatra; Neamû; Iai.

p. elatior. Cu portul înalt, 30—35 cent. i cu înf|iare de P-
major întru ce privete cauliî i foile; racemele mult mai lungi i florile
mai mari ca cele de la forma specific. — Predeal.
3. P. vulgaris L. spec. p. 986; Koch syn. p. 99 exclus, var. p;
Rchb. ic. germ. 18 tab. 149; Boiss. fl. orient. 1 p. 476; Schlechtd.
Lang. deutsch. 16 fig. 1520; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 104.—
Vulg. Ierh ljpUk. ojpîrli. tj. Iunie, Iulie. Livedi i locuri cu —
ierb în regiunea montan. Olneti Turnu-Rou Câmpulung, Nâ- ; ;
meti (Grec. enum. p. 13); Rucr, Pajerea Predeal, Sinaia (Grec. ;
1.c); Vleni; Brneti; Gomana; Gvane; Ceahlu la Hangu; Flti-

ceni spre pdurea Huilor; Schitul Rareu.
9
9â CONSPECTUL SISTEMATIC
|3. densif/ora Tausch pi. select. P.vulgaris 7. alpestris Kochsyn.

p. 99 (1843) - non Rchb. P. aljyestris et P. amara Grec. enum. p. 13
non alior. Racemele când mai lungi când mai scurte, dar densiflore. —
Prin psciuni i lîverji subalpine. Muntele Gliiû; Posada pe Cumpetu
(Kneclit.) ; Sinaia ; Predeal ; la.i la Schitul lui Tn|.
'(.pseudo alpestris Godr. fi. jouras. (1853).P. vulgar Is a) viajuscula
Schur enum. transs. p. 89 (1866)? Racemele avend florile mari, al-
bastre, rare .i laxe, foile caulinare mai llicele. — Predeal, Sinaia ; în
livedilo de la Schitul Rareu.
4. P. oxyptera Rchb, pi. crit. I (1823) ; ej. germ. excurs, p. 351 ;
Sag. et Schn. carp. centr, 2 p. 104. — P. vulgaris p. oxyptera Koch

s5'n. p. 99; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 145 fig. 2. — P. multicaulis
Tausch. pi. select. — tj. Iulie, August. Livedi subalpine pe coastele
muncilor la Predeal pe Susaiu.
Difer de specia precedent prin cauliî sei numeroi acumben|i

i nu adscendeni, — prin racemele sale puîn elongate, abia cu 3 —
flori i nu elongate, multiflore, — prin sepalele aripe de form rom-
boidal, mai lungi i mai ânguste de cât capsula, iar nu eliptice
ecuilonge i ecuilate cu capsula respectiv, — rachisul glabrescent,
i nu pubescent.
=="•=
Sepalele aripe 3-nerviate, nervii laterali abia se ved a fi ra-
muloso-venoi: ei cu nervura mediana la vîrf nu se anastomosez.
1 Florile mediocre, avend sepalele aripe ca de 5 7 """. lung. —

5. P. amarella Grantz stirp. austr. 5 p. 438 (1769); A. Kern.
sched. austr. hung. fasc. 2 n. 512 et botan. transs. recent.— P. viir-
tifolia Fries nov. fl. — P. uliginosa Rchb.
suec. 2 p. 227 (1828)- non L.
pi. crit. 1 40,41 (1823);
fig. germ. excurs, 350. — P. austriaca
ej. p.
p. uliginosa Gren. Godr. 198 Rchb. icon. germ. 18 tab. 147

fl. fr. 1 p. ;
fig. 2 optime. — P amara austriaca Koch syn. 100 ex parte. —

0. p.
Iunie- August. Livedi subalpine pe laturile mun|ilor, la locuri uscate,
subsol calcar. Negoiu pe plaiul Clbucetului; Predeal spre Schit; Bu-

ceci la Urltoarea (Knecht.), pe Furnica i pe Piatra-Ars la Sinaia;
în Vrancea pe la Gvane.
Dupe Reichenbach, Koch, Grenier, Godron i Neilreich, P. ama'
re/â Grantz este consideral drept P. amara Jacq. en. pi. vindob. p. 262
(1762) etiam L. spec. p. 987(1763). Cutote acestea, adeverata form
de P. amarah. „filia Polygalag vulgaris" cu florile pe atât de mari cum
sunt la P. vulgaris L. nu se afl la noi. — L. Sirnkovici, în Enu-
r.Ai.sA:\iiXA('K.T;, diaxtiiace.e î»;î
mera|iea plantelor Transilvaniei p. 111, indic în Tran.siivaniea pe

].\ amara Jacq. cu necertitudine.
ff Florile micuele avend sepalele aripi de 3 —5 mm. lung.

6. P. austriaca Grantz. stirp. austr. lase. 5 p. 439 tab. 2
flg. 4 (1769); Rchb. icon. germ. 18 tab. 147 fig. 1; A. Kern. sched.
n. 513; Gren. Godr. 11. fr. 1 p. 197; Sag. Schn. carp. centr.Sp. 105.
P. amara §. austriaca Koch syn. p. 100. ^|. lunie-August. Pâsciuni —
alpine. Turnu-Roiu; Buccci la Sinaia pe Furnica; Petrile-Domnei în
Suceava (Br.) i pe virful Rareuluî.
i nu întrec lun-
Florile sale sunt micuele, sepalele aripe egalez
gimea capsulei care este rotund la baz si mai lat ca aceste sepale.
In privina acesta, icona lui Reichenbacli, întru ce prive.te n. 1 de
la flg. I, tab. 147 voi. 18, este neexact.
XIII. BALSAMINAGEJi: Lindl. nat. syst. p. 188
1. IMPATIENS L. gen. n. looS.
I. I. Noiitangere L. spec. p. 1329; Sturm deutsch. li. 5; Koch

syn. p. 157; Rchb. ic. germ. 3. 4483; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
f.
tig. 2130. -- Vulg. Slbnog. Brie. —

t|. Iulie, August. Pduri, codri;
în regiunea montan. Baea~de-Aram; Gloani pe Gulmea-Cernei i

în valea Gernei ; Monstirea Tismana ; Lainici ; Olneti; Goziea; Gurtea-
de-Argei, Gorbeni; Gâmpulung, Nmeli pe Pravu Rucr, Dîm- ;
bovicioara ; Predeal, Buteni, Sinaia; Slnic în Bacu; Agapiea, Mo-

nstirea Neamu (Grec. enum. p. 17); în Suceava pe tot Bistria,
pe Neagra, pe Barnaru si pe Barnarelii.
• Balsamine horiensis Desp. [Lnpatien.'i Balmmine L.) — Vulg.
Canale. Canal ufe ;
• Tropaeolum mujus L. — Vulg. Clfjma.î, Conduru-Doinnei, Lu-

pidragi. Tote vulgarizate în horticultura. — Qj W^ra.
XIV. DIANTHACEylî: Ach. Ricli. eleni bot. (ex p.)
Tril).!. DIANTHE.'i: li.îss. Seminele lenliforme, hilul laial; 2 sti-

luri, embrionul drept.
1. DIANTHUS L. ocn. n. _^r>:;.
§ 1. Marginea petalelor fimbriat.

I. D. superbus L. fi. suec. p. 140 (1755); Koch syn. p. 107;
Rchb. ic. germ. G fig. 5032; Boiss. h. orient. 1 p. 493; Schlechtd.
Grecescu D. Dr. - C. 132't. ^
94 CONSPECTT^L SISTEMATiO
Lung. (Iciitscli. I:.' liy. [[do. — Vûlg. Garnfe sHbatke. Garafe de munte.
<|. Juiie, August. Livedi, poeni, locuri deschise, stânci; în regiunea
montan. Valea Oltului la Goziea i pe muntele Coziea; Dîmbovicioara,
Pajerea: Predeal, Buteni, Sinaia; Piatra; Ceahlu Agapiea, Mon- ;
stirea Neamû (( llian. exsic. Grec. enum. p. 14) ; în Suceava prin li-
vedile despre Cornu-luncei .i la Broteni.

p. speciosus Rchb. germ. excurs, n. 503i j3. (1830): ic. germ. G
fig. 5033 Schur enum.
b; transs. p. 91). D. ir/wy/zm Wichura in verh.
schles. gesel. 1S44 p. 75; Neilr. diagn. p. 33. — Stânci, psciuni al-
pine. Buceci: Piatra-Mare.
2. D. serotinus W. el Kit. rar. hung. tab. 173 (1804); Rchb.

ic. germ. (i fig. 5027; Neilr. diagn. p. 33. — Livedi, finae, pajiti; pe
dealuri. l\. Iulie, August. Bacu la Oneti; Tîrgu-Ocnei. Nu cum-va
acesta ar fi Z>. arenarius Guebh. manuscr. ? (ved. Kanitz pi. roman,
n. 280; Br. prodr. p. 195).
3. D. spiculifolius Schur enum. transs. p. 98 (18G6) - exclus,

synon.: Aud. transs. recent. —/>. p/u/«a/7'//.s Baumg. enum. transs. 1
390 (18 16) et Auct. tran.ss. olini - non L. D. ungaricus Andrve bot. zeit. li
voi. 11 p. 430 (1S53)- non Rchb. D.jjetraeusA.Kern. rpst.bot. zeit. 1868
p. 90 quoad plantam nostram et Auct. transs. ex p. Br. piodr. p, 195 ;
-non W. et Kit. i|. —

Iulie, August. Livedi psciuni stânci în ,
, ;
regiunea alpin i sub-alpin: în Argei pe Moldoveanu i pe Ne-

goiu în Mu.scel pe munii Dîmbovicioarei i la Pajerea; Predeal i
;
jU tot coprinsul Bucecilor : frecuent.
4. D. petraeus W. et Kit. rar. hung. tab. '2'2'2

(1812); Rchb.
ic. germ. 6 fig. 5028; Neilr. diagn. p. 23. D. integripetalus Schur en.
transs. p. 98 (1866); Sinik. enum. transs. p. 121. — <[. Iunie, Iulie.
Stânci abrupte. Valea esnei la Gaura-Fetei ; valea Monstirei Bi-
stria, frecuent.
;§ 2. Marginea petalelor dentat.

1. Florile solitare sau alturate câte 2-3 în fascicule.
5. D. glacialis Ihencke in Ja2q. collect. 2 p. 84 (1788); Sturm

deutsch. h. 28; Koch syn. p. 105: Rchb. ic. germ. fig. 5037;
('»
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1 1 12. D. gelii/us Sc[\o[[. analecta p. 54
(1852). — l\. Iulie, August. Pe culmile alpine. Negoiu ; Buceci pe

Coslila, Caraimanu i Betrânele la Strung.
DIANTFTACE.E 9ft
6. D. callizonus SclioU Kolscliy bot. zoit. 1S51 p. 192; Griseb.

iter. hung. p. :îO:j. — '^j. Iulie, August. Piatm-liii-Cniiu (Simk. exsic. !)
7. D. Henteri Heuff. in Griseb. et Sch. iter. hung. p. 303 (1852);

Scliui- enuiii. Traiiss. p. 97; Simk. onuni. transs. p, 121. D. Kai/se-
rianus Scliiir olim. D. Bmndzce Pane. in Br. prodr. p. 194 (1883).—
<[, Iunie, Iulie. Stânci la locuri deschise pe muni. Valea Jiului la
Lainici pân la Pâiiu; valea Oltului de la Coziea în sus pîn la Go-
lotreni, Stânisoara muntele Coziea, frecuent
.î ; Nogoiu; Rucr pe
Gîmbavu, ;i Dîmbovicioara.
8. D. nardiformis Janka nov. turcie, brev. 2 n. 24 (1873);

Velen. fi. bulg. p. 73. — ''^l.
Iunie, Iulie. Stânci calcare, aprice. în Do-
brogea lâng Macin pe muntele Suluc, lâng Alibeicliioi pe muntele
Consulu, lenisala la Gastelul-Genovez.
9. D. deltoides L. spec p. 58G; Koch syn. p. 105; Rchb. ic.
germ. i'> lig. 5040. Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 12 fig. 1113. J). <ît-
j;m?^^ Lam.fl.fr. 2 p. 534 (1778). — V|. Iulie. Locuri cu ierb, i)sciuni;

pe dealuri. Monstirea Neamu (Glian. exsic); pe lâng Flliceni.
10. D. campestris M. 1 p. Bieb.

32G et 427 (1808), fl. t. c.
voi. 3 p. 298 (1819); Lcdeb. ti. ross. p. 278; Boiss. fl. orient. 1 1
p. 504; Lindem. fl. cherson. 1 p. 81. c\. Iunie, Iulie. Livedi pe —

dealuri la locuri uscate. Agapiea [D. deltoidei Grec. enum. p. 14-non
L.), Monstirea Neamu (Ghan.)
D. gutiatus M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 328(1808) et voi. 3 p. 300

11.
(1819) DC. prodr. Ip. 358. D. Seguierl var. lus. a. Ledeb. fl. ross. 1
;
'(
p.277 „squamaî calycinse c.jusdem longitudines". D. pratensisM. Bieb.

fl. t. c. voi. 3 p. 300 DC. prodr. 1 p. 358 i squaniie caljTiiia- inte-
riores exterioribus subbreviorious. — t|. Iunie, Iulie. Locuri de lunca,
pdurici. Buzeu pe la Dumbrava Galai la Filo.^ti Tecuci pe la
: ;
câmpia Cierului.î la lunca ignetilor, frecuent; Berlad la Grdina-

Public.
12. D. glabriusculus Ivit. in linui^va voi. 32 ann. 18G3 p. 528

(pro var. Dianthi collini); Borb. in magyar. tudo. akad. koziem. 187G
p. 212. —
i|. Iunie, Iulie. în regiunea montan inferior din Moldova
superior, prin pduri i rriiuri. Piatra, Bisericani; valea Crcoani-

lor pe la Osloveni; Blte.|ti Agapiea (I). silvestris Grec. enum-
;
p. 14-nonWulf. I). irifamculalus var. nanus pauciltonoi Br. prodr.

p. 192), Neamu.
96 CONRPECTUT; RIRTEMAtiC
ExciiipIarL'Io nosLic suni dv o asonif^narc pci-i'ccl cu culc din

Galitjiea .^ji Bucovina, sub numele de JJ. (jlohriusculm Ivit. distribuite
de B. Blocki. Planta acesta trebue considerat ca specie proprie de
o arcce nu este identic cu D. coU'mus W. et Kit. .si de oarece anc,
acest din urm, nici c exist prin prile precitate ca s dea loc
unei varieti. Marschall de Bieberstein^ înflora tauro-caucasic voi. 1
p. 328 i în voi. 3 p. 299, descrie sub numele de Dkinthus montanus

{D. Seguieri fi Ledeb. fl. ross. 1 p. 277) o specie ce ne pare identic
cu planta nostr în privina tutulor caracterelor, cu excepie c foile
acestui din urm sunt 3-nervate .si prin urmare mai ânguste. D. col-
linus W. et Kit. ca diferene are caulii liirsuto-scabri, foile linear-lan-
ceolate plane 5-nervate, florile subfasciculato-agregate §i mai sesile,
scuamele calicelui ovate i abrupt terminate în arist aspr.

• D. Caryophyllus L .spec. p. 587 c. var. Vulg. Cin§i6r. Garaf.—
Sncfin. Msd6(j, — <[. La noi numa în horticultura, frecuent .i vul-
garizat chiar pe la er.
• D. chinansis L. .spec. p. 588. — Vulg. Garopie, Ciiiîore. — în
horticultura, vulgarizat.
2. Florile numerose, agregat o-fasciculate în capitule terminale.

13. D. trifasciculatus Kit. in Schult. rest. bot. ed. 1814 voi. 1
p. <J54: Rchb. ic. germ. (i f. 5021; Heuff. enum. banat p. 33; Neilr.
diagn. p. 20. D. laucifolius Tausch in Flora ann. 1831 voi. 1 p.215. —
'4. Iunie, Iulie. în regiunea montan din Olteniea, tuferie, poale de
pduri pe costele munilor petrosi. Cernei în valea Topolniei sus;
Tismana valea Jiului la
; Lainici; Cuneni i Ilîu-Vadului pân la
Turnu-Koiu_, frecuent. — Tipic.

14. D. transsilvanicus Schur sert. fl. transs. n. 408 (1852)
soluninomen; Schur enum. transs. p. 95 descriptum: Czato exsic!
D. Iieptanexirus Griseb. et Sch. iter hung. în Wiegm. archiv. 1852
p. 302. D. aggregatus \]\. Hoffm. exsicc. 1863! Grec. enum. p. 14-non
Poir. D. dacicus Grec. în herb. fl. rom. ohm. tj- Iwlie, August. Tu- —
feriiuri, mrciniiuri. crânguri, margini de pduri în regiunea dea-
lurilor i a câmpiilor. CIraiova pe la imnic si Cârcea Blceti Po- ; ;
pînzleti; Drgâ.iani pe Dealu-Oltului Stolnici; Morteni, Vultu- ;
reraica; Ciocneti; Comana, Gurbanu, Bneasa în Vlaca.
15. D. compactus Kit. in Schult. «ster. fl. ed. 1814 voi. 1
p. 054; Rchb. ic. germ. 6 f. 5014; Neilr. diag, p. 20. — Vulg. Garafe.
Garofife-de-munte. — ?J- Iunie, Iulie. în regiunea montan. Negoiu pe
DIANTHACE.E 97
Podeanu; Buceci, in lot coprinsul de la Sinaia pîn la Bu.^tuni ; valea

Tarcului la gura Brateiului în districtul Neam|u (Kneclit.).
• D. barbatus L. spec. 580. Vulg. Garafe. Garop'jê-de-yrdln. —
?|, Vara. — în horticultura vulgarizat.
16. D. pseudobarbatus Bess. a Rchb. germ. pxcurs. p. 805
(1830) juxta ad D. trifasciculato, sed. non synonymus; Blocki o'st.
bot. zeit. ann. 1884 p. 215 descriptum. D. llburtiicus Ledeb. fi. ross.
1 p. 277 sec. Blocki l.c. p. 307 -non Bartl. D. memhranaceus Borb. (jest.
bot, zeit. ann. 1870 p.25. D. lîehmanni Blocki oest. bo!. zeit. ann. 1880.
D, colUnus Aud . fi. galiz. plur. -non W. et Kit. — l\. Iunie, iulie. Prin
livedi la locuri deschise, pe dealuri .î prin tuferie. Fociani ; Piatra
ctre Bisericani .i Pingra|i; in Suceava la Flticeni .spre pdurea
Hu.ilor : Podu-Turcului; Birlad ; la.i pe la Galata; Botosiani spre
Agafton Dobrogea pe; în la Macin, Babadag, Tusla, Mangalia, Co-
padin, Bairamdede.
17. D. Carthusianorum L. spec. p. 580 ; Sturm deutsch. h. 27

niale: Koch syn. p. 103; Rchb. ic, germ. O fig. 5011)je; Schlechtd.
Lang. deutsch. 12 fig. 1100; Neilr. diagn. p. 20 et 21 var. a pratensis;
Simk. enuni. transs. p. 117 quoad sy nonym. D. mxigenus Schxxv enum.
transs. p. 93 (1800). — Vulg. Garofe-de-cmp. Garafe selbatice. Ga-
rafiê. Cumâre. — ^|. Iunie, Iulie. Livedi în regiunea montan. Tîrgu-
jiul; Gorbeni; Rucr; Predeal, Bu.toni, Sinaia;
(5. ref/exus Neilr. diagn. p. 21. ^ /). vaglnatus Rchb. icon. germ.
O fig. 5018 -non Vili. D. Carthusianorum 7. banaticus Heuff. enura.
banat. p. 32 (1858) -non D. banaticus Heuff. in Griseb. et Sch. iter.
hung. n. 58 (1852). — tf. Iunie, Iulie. Livedi, poeni, crnguleê .i r-

riiuri; în regiunea câmpurilor .i a dealurilor. VOrciorova Ciocneti, ;
Buftea, Ghitila; Comarnic; Dealu-Mare pe la Bucov, Sceni; Tecuci;

Vaslui ; Iai ; în Dobrogea pe la Macin, Alibeichioi, Babadagh ;
Y. puberulus Simk. kozleni. XV (1878) p. 531 etexsic! D. Carthu-

sianorum '(. campestrls Heuff. enum. ban. p. 32 (1858) -non M. Bieb.
l.c. (vid. supran. 10). D. Marlsensls^\mk. enum. transs. 118(1880) p.
etexsic! — t\. Iunie, Iulie. Livedi cu ierb. Predeal, Azuga; Comarnic:
Cmpina, Plce.ti; Bucureti; Alexandriea, Netoi în Teleorman; valea
Cacovei la Topoloveni; Vultureanca; Gomana; Bacu; Dobrogea pe
la Tulcea, Niculiel.
o. saxigenus Schureniun. tran.ss. \).\)\) ( 1<S0()). D.Marlsensls var. la'-
vlgatus 'r^'wnk. I. c. — ^|, Iulie, August. în regiunea ali)in pe Ceahlu.
18. D. tenuifplius Schur (iest, bot. zeit, ann, 1858 p. 22; enum.
Lranss. p. 05. 1). atronihens Bauing. enum. transs. 1 p. 388 (181G)-non

AII. D. Cartliiislanorum fi ternatus Heuff. enum. banat. p. 34 (1858).
D. (jriun ine us Sdmr. verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 177-splumno-
men. D. tenuis Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 153. "4. Iunie, —
Iulie. Psciuni alpine. Buceci, frecuent (D. cruentus Grec. enum. 1880,
p. 14-non Gren. Godr.) : în Suceava pe stânci .si pe coste pietrose la
Bro.teni pe Neagra ctre brânzarie; în Cheile Barnarului §i pe Rarou^

frecuent.
(3. subneglecius Schur enum. p. 95 (1866): ca de 10 — 15 cent.
înl|ime; foile radicale formând stuf, forte linear-ânguste, revolute
cam rigide pungulente, capitulele 2 —3 flore. Pe plaiuii. Buceci.
19. D. sabuletorum lleufl*. enum. banat. p. 32 (1858); A.Kern.

sched. austr. hung. fascie. 2. p. 67. D. diut'mus Rchb. ic. germ. 6
tig. 5017 (1844) - non Kit. în Schultes cest. fi. ann. 1814. D. Carthusla-
7ioriinr(. arenariusNeih: diagii. p.21. — Ga'ili tetragoni .îcu asperit|i
puberulente forte menunte, ver(Ji sau glaucescen|i; foile moi, verdi,
linear-ânguste, la vîrf acute, 1-3 nervate, puberulento-a.spre, vagina
ca de 6—7 ori mai lung de cât lrgimea sa, ea .î nodurile nu pre-
sentez înfltur; capitulele cam scurte |i fasciculate, densiflore; foile
involucrale dilatate, au marginea scarios, vîrful cuspidat .i abia egalez
nivelul limbului calcinal, scuamele ce împresor caliciul sunt glabre,
coriace si de aspect palid sau cu pu[in rumen oachei pe partea dor-
sal, pe cnd pe margine suntlticel scarioso-membranoide neciliate,
lat-obovate, abrupt-acuminate, acumenul forte scurt |i uior deflex,
totalitatea lor egalez sau întrece cu pu|in jumetatea caliciurilor ca-
pitulului; caliciul enumera 1 cent. lung. i 3V2'""' lrgime, oache.i-
purpuriu, avend din|iî scurticei dar cam lti.iori oval-oblusi sau cam
acuminai; limbul petalelor glabru, purpuriu, obovat, uior dentat, mai
lat de cât unghicula care este îns cu pu|in mai lung. — c|, Maiu,
Iunie.
Locuri nsipose sau pietrii menunt cu nsip sau humus, pe
lâng drumuri i pe la rupturi de coste. Verciorova ; Simian, Hinova,
dealu Stîrminei în Mehedini; Caracal; Craiova la Breasla; Bârlad.
Astzi se tie c adeveratul D. diutinus Kit. in Schult. oest. fi.
ann. 1814, luat drept D. polymorphus M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 324 (1808)

de autorii germani i ungari, este cu totul o specie distinct. Grafie
cerceterilor profesorului V. Borbas din Pesta, D. (fiutinus Kit. a fost
regsit la locul clasic, distribuit prin Herbariul Normal al luiFr. Schuitz
de actualul director Ign. Dorfler din Viena i însorit de o dare de
seam din partea eminentului botanist Dr. vXrpad de Degen. Prin ur-
DIANTHACEiE 99
iiiaic, denumirea de D. diutiuus dat de Keiclienbach si)eciei uostre,
ce crete i in Ungariea, este eronata .i neadmisibilâ.
20. D. capitatus DC. cat. hort. monsp. ann. '^1813 p. 103

prodr. 1 p. 35G; Ledeb. fi. ross. 1 p. 276; Boiss. fi. orient. 1 p. 514.
1), afrorubemU. Bieb. fi. t. c. 1 p. 324 (1808)- non AH. — '^|. Iunie,
iulie. Locuri aprice pe dealuri, pe coste, rriiuri. crânguri (D. cnientus

Grec.enum. p. 14 sec. UI. Hofîni. exsic. !). Graiova; Ciocneti, Chitila;
Comana Tecuci Iai; ; la Miroslava.
21. D. gigaiîteus D'Urv. enum. pi. archipci. p. 45 (1822);

DC. prodr. 1 p. 350; Velen. fi. bujg. p. 81. D. <jlaucophijllus Rchb. ic.
germ. 6fig. 5015 c (1844)- non Hornem. D. banaticus Heuff. inGriseb.
et Sch. itor hung. n. 58 (1852); Boiss. fi. orient. 1 p. 515- non D.
Carthusianorum 7. lleufî. enum. banat. p. 32 (1858). D. Balbisii Heufî'.
enum. banat. p. 33; Fuss transs. exc; Schur enum. transs. p. 94 alio-
rumque-non Ser. in DC. 1. c. — î[. Iunie, Iulie. Locuri aprice inculte,
pietriiuri sau nsipuri argilose. Vorciorova {D.pruinosus .Janka, Neiir.

diagn. p. 22): valea Cernei la Gaura-Fetei ; dealurile Cerneûlui; Gra-
iova pe dealuri, Rubne.ti; valea Oltului pe Narou i Coziea; Sinaia

pe Plaiul-Gumpetu (Knecht.); Buzeu pe la Srata, Bisca, Beceni [D.
collimis Grec. enum. p. 14 -non Balb. nec W. et K.): Macin, Isaccea^
Cocoi, Nicoliel, Greci.
22. D. serbicus Wettst. beitr. 2 zu flora von Alban. fide A.

Degen exsic! D. pinif'olius Janka oest: bot. zeit. ann. 1870 p. 25; Br.
prodr. p. 194et Auct. hung. exp.- non Sibth.etSm. prodr. fi. grsec.
—
t\. Iunie, Iulie. Pe costele petrose i pe stâncile aprice ale munilor
de la Verciorova spre Gura-Vâei.
23. D. pseudarmeria M. Bieb. ti. t. c. 1 p. 323 (1808); DC.

prodr. 1 p. 355 Ledeb. fi.
; ross. voi. 1 p. 275 Boiss. fi. orient. 1 p. 508.
;
—
% Iunie, Iulie. Locuri aprice pe coste, în Dobrogea: calea de la Baba-
dagh spre Cavgagiea.
24. O. Armeriastrum WoHner cest. bot. zeit. ann. 1858

p. 318. D. i)seud(mmri% Wierzb. in lleufî' enum. ban. p. 32 pro var.
[i. Dianthii Armerm - non M. Bieb. 1. c. Dmitus Armeria b. grandi-
fionis Schur enum. transs. p. 91 (1866), D. con/mbosics Borb. Kozlem.
XII ann. 1875: îijabb jelent.magyar. fior. p. 81, etiamBoiss.fi. orient. 1
p. 508 -an Sibth. et Sni. fi. graec.4p. 85? — (f Iunie, Iulie. Livedi,
pocni, margini de pduri pe dealuri. Severin pe dealul Buliga: Hinova,

Bucura, Rcea în Mehedini; valea Motrului pe la Broieni ; Tisniana;

în Vâlcea pe dealurile de la valea Otseului.
25. D. Armeria L. spcc. p. 586; Sturni deutscli. li. i23; Koch

syn. p. 103; Rclib. ic. germ. O fig. 5011 ; Boiss. ti. oi-ient. 1 p. 508;
Schlechtd. Lang. deulsch. 1^2 fi. 1104. — f Iunie, îulie. Livezi, m-
rciniîuri, margini .î poale de pduri. Gemei; Broleni; Glim-
neti, Goziea, Stniioara; Gurtea-de-Arge; Stolnici ; Slurzeni, Tîrgo-
vite, Vulcana; Ciocneti, Bucui-e§ti; Gomana; Ploe.^ti, Vleni (Grec.
enum. p. 14), Dealu-Mare ; Beceni; în Suceava pe Sulia-mare spre
Iesle; Broteni.
26. D. Pseudo-Grisebachii. — Verde, peste tot puborulent.

Rdcina vertical simpl, lung, fusiform, emite 3 —5 cauli subiri
simpli sau puin ramificai, totul constitue un mic stuf ca de 8 — 10
cent.înlime foile flascide sau moi uninerviate, având 2 cent. lun-
;
gime pe 2 mm. lime, la vîrf acute sau obtuse, scurt vaginate, vagi-
ginele nenodose; florile terminale solitare au foile involucrale verdi,
linear-oblungi uninerviate, egalez sau abia întrec caliciul; scuamele
caliciului în numer de dou, adprese, ovato-lanceolete în partea lor in-
ferior, verdi pe partea dorsal i nu mult scariose pe margini, merg
uior i insensibil ângustându-se intr'un vîrf prelung, mole, verde i
acuminat ce abia egalez tubul caliciului; acesta este cilindroid, pu-
berulent, verde sau puin purpuriu, are dinii laceolato-acuminai;
petalele truncate oblungi, au lamina paucidentat, barbulat, purpurie,
semenat cu puncte alburii pe ariea sa medie i cu puncte oachei ce
descriu un arc la baz. ?[, Iunie, Iulie. —
Hab. Locuri cu ierb : în lunca Zeletinului ling Podu-Turcu-
lui în Moldova. Gsit i cules de Dr. P. Pulescu în anul 1895.
Face parte din grupa Dlantld dentatl Boiss. alturi de cei pe-
renici, cu foile moi linear-lancolate i caliciul bi-scamat, îns în afini-
tate cu D. corijmhosus'îhih..
Prin portul seu i felul florilor sale, acesta specie semna forte
mult cu Uianthus Grisebachii Boiss. diagn. 1 p. 02. D. Pseudarmeria var.
viscldus Griseb. spicil. rumel. 1 p. 188(1842)- sednon.Z). vlscidusBQvy
et Ghaub. fi. pelop. tab. 13 fig. 1 (1832); ins se deosebete de acesta:
1", prin taliea sa cu mult mai scund i prin stuful abia de 3 —5 axe
caulinare, iar nu do numeroi cauli lungi adscendenti i cu fascicule
sterile de foi radicale; 2", prin indumenlul puberulent fin ce acopere
prile sale verdi, iar nu glandulose-puboscent ; 3", prin florile sale
numa solitare, iar nu reunite în fascicule l)i-tri flore.
DIANTHACE.E 101
înlru CC privete deosebirele ce exist între specica nostrâ alturi

de D. Grisebacliii, comparativ cu D. cori/mbosus Sihtli. cu D. arme-
riastrutn Wolf. cu D.fenuifionis Boiss. i cu D. vlscidusBovy etChaub.
SI se consulte IHora Onenialis deBoissier voi 1 p. 507 — 509 î Flora
Bulgarica de Vêlonowski p. 70 i 77.
§ H. Marginea petalelor întreg sau uior crenat : petalele pa-

lide i glabre.
27. D. pallens Sibtli. Sm. 1 p. 28G (1806) et voi. 4
11. griec. voi.
p. 87 tab. 399 (1815); Boiss. 485 D. UcoVorU.îQh.

ti. orient. 1 p.
ii. t. c. 1 p. 3:29 (1808); Ledeb fi. ross. 1 p. l>8i>. Ser. in DC. prodr. 1
p. 360 (1824). — ^j" Iunie, Iulie. Câmpuri Ia locuri fertile; în Dobro-
gea [D leptopetalus Kanitz pi. roman. Br. fi. dobr. -non Willd.) Tusla, :
Mangaliea Bairamdede, Copadin; Garljalîc, Periclie.

;
2. TUNICA Scop. Jl. cam. i p. ;^<)o.
§ 1. Florile solitare sau ii —3 agregate involucrate.

1. Limbul pelalic bine difereniat de uiigliicul. Plante anuale.
1. T. prolifera Scop. fi. carn. 1 p. 503 (1772); Boiss. 11. orient.
1 p. 516. Dianthus proliferus L. spec. p. 587; Koch syn. p. 102; DC.
l)rodr. 1 p. 355. Kohlrauschia prolifera Rchb. icon. germ. 6 f. 509
(1844). — Iulie, August. Petriiuri^ pruntiiuri, locuri de lunc.
Severin, Simian, Ilinova; Broteni, Strhaea; Craiova; Glimneti,
Gibla; Stolnici; Cbitila, Bucureti; Giurgiu, Bneasa, Gomana; Feteti;
Brboi, Galai; Macin, Tulcea; Constanta; Bairamdede.
2. Limbul petalic descresce treptat în unghicul. Plante perenice.

2. T. Saxifraga Scop. fi. carn. 1 p. 300 (ed. 1772); Koch syn.
p. 102; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5006 b; Boiss. fi. orient. 1 p. 519.
Gi/psophlla Saxifraga L. spec. p. 584 ; DC. prodr. I p. 354. G. rigida
Rchb. 1. c. fig. 5006 -non L. spec. p. 583 cujus stirps pedunculis bi-
tloris dignoscitur (Conf. Boiss. fl. or. 1 p. 518). — <;(, Iunie, Iulie.
Pruntiiuri, margini de torente secate, maluri de coste rupte pe lîng

drumuri. Verciorova pen la Schela-Cladovei; Baea-de-Aram la
Valea-Ginei.
§ 2. Florile solitare neinvolucrate; restul cum la T. Saxifraga.

3. T. illyrica Boiss. 11. orient. 1 p. 520 (1867); Velen. fl. bi Ig.
p. 68. Saponaria ilhjrica L. mant. p. 70 (1762). Ggpsophila illyrica
Rchb. ic. germ. (> f. 1999 sub Fiedleri<(. Ggpsopliila eretica Griseb. —
spicil. rumel. 1 p. 184 (1842) -non Lin. Tunica Hagnaldiana Janka
pi. exsic. ox ilinore banatico 1870. — 'c\. Iunie, Iulie. Petrii diluvian
;
pe la rupturi de coste pe lâng druin. Schela-Cladovei, Verciorova;

l'recuentâ.
Trib. II. LYCHNIDIE.E Boiss. Seminele reiiifornie sausubglobose,

hilul lateral; embrionul spiralic sau arcuat, periferic.
Secia I. Caliciul fdr nervure comisurale; dou stiluri.
3. GYPSOPHILA /.. gen. n. SO3.
% 1. Caliciul oblung, obconico-tubulos. Plante anuale cu rainifi-

ca|iî subirele.
I. G. muralis L. spec. p. 583 Sturm deutsch. h.

;
1 ; Koch
syn. p. 102; Rchb. icon. germ. G 4997 et 4998; Boiss.
fig. fi. orient.
1 p. 554; Schlecht. Lang. deutsch. \± fig. 1100. —Q Maiu— August.
Câmpuri, la locuri cultivate, grâne, porumburi, miriti vechi, prunti-
.iuri; forte vulgar. Craiova; Rimnic, Câlimnesti; Stolnici; Vultu-
reanca; Titu; Giurgiu, Bnoasa, Comana; Bucureti, Ciocneti; Ferii,
Ploe.ti; Buda, Plopeni, Slnic (Grec. onum. p. 14); Buzeu: Tecuci;
Dobrogea.
§ 2. Caliciul scurt turbinat sau campanuliform. Perenice, vi-

gurose.
1. Paniculate.
2. G. trichotoma AVeiider. ind. semin. hort. marburg. ann.
1835 n. 3; Ledeb. fi. ross. voi. 1 p. 297; Boiss. ti. orient. 1 p. 541.
G. perfoliata L. spec. p. 583 ex
quoad plantam orientalem.
p. cf —
Iunie, Iulie. Prin dunele maritime în Dobrogea: Constanta la Mamaia,
Tusia.
3. G. paniculata L. spec. p. 583; Koch syn. p. 101; Rchb.

icon. germ. (5 fig. 5005; Boiss. fi. orient. 1 p. 542; Schlecht. Lang.
deutsch. 12 fig. 1098. G. efficsa Tausch în Flora ann. 1830 voi. 1 p.
244; Rchb. ic. germ. 6 5005 b.— Vulg. Ipsorij^. Ipcrige. Iperige.—
fig.
?(, Iunie, Iulie. In regiunea esurilor, pe câmpuri. Hanu-Conache

Tecuci, igneti; Birlad.
4. G. fastigiata L. spec. p. 582; Koch syn. p. 101; Rchb. ic.
germ. G lig. 5002; Ledeb. fi. ross. 1 p. 299 lusus 1; Schlecht. Lang.
deutsch. 12 fig. 1097. G. arenaria W. et Kit. rar. liung. 1 p. GO tab.
41 (1800). — <:|. Iunie, Iulie. Locuri sterile. Flciu.
2. (îapitate sau glomcrate.

5. G. glomerata Pali. ind. taur. aj). iM. Bieb. ii. t. c. 1 p. 321"
(1808) et 3 p. 297 (1819); Ledeb. fi. ross. 1 p. 299; Boiss. fi. orient.
;
DIANTHACE.T^: 103
1 p. 547. — Stânci abrupte în regiunea montan inferior. — <(, Iunie,

Iulie. Scheia-Cladovei pe primele .stânci abrupte de conglomerat ce
încep de aci .spre Gura-Vei în Dobrogea ; la Mangalia pe stâncile
de la sorgintea mineral suU'urosâ.
6. G. transsilvanica 1 p. 300 ( 1820). Spreiig. neu. entd.

Banffia petraa Baumg. enum.
385 (181G); DC. prodr. 1 tran.ss. 1 p.
p. 355, et Auct. plur. Gijpsophila petrwa Rchb. germ. exc. p. 801
(1832) et icon. germ. G fig. 499G (sub Banffia) -sed non Fenzl in En-
dlich. gen. p. 971 (1840) et in Ledeb. fi. ross. 1 p. 291. 11 Iulie, —
August. Stânci, pepiscuri alpine. Negoiu Buceci Piatra-Mare Ceahlu. ; : ;
4. SAPOXARIA L. gen. n. -^1)4.
§ 1. Caliciul înfiat, cu anguli aripiformi ;

petalele neapendiculate.
1. S. Vaccaria L. spec. p. 585; Koch syn. p. 108; Boiss. fi.
orient. 1 p. 525; Schiechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1122. Vaccaria pi/-

ramklalisII. d. wetter. 2 p. 88 (1800); Flchb. ic. germ. G fig.
4991. V.
mdgarisUosl fi. austr. 1 p. 3 18 ( 1 827).— Vulg. Florea- Clugrului. Vaca-
ri/t.— 0Maiu-Iulie. Câmpuri .î la locuri fertile, prin grâne, porum-
buri, miri.sti vechi ; frecuent. Craiova; Caracal; Bnea.sa, Comana
Titu, Ciocdne.^ti, Bucureti; Ploeti; Tecuci ; Bîrlad laCrângu ; Neamû.
§ 2. Caliciul cilindric neangulat, nearipat ;

petalele apendiculate.
2. S. officinalis L. spec. p. 584; Koch syn. p. 108; Rchb. ic.
germ. G lig. 4995; Boiss. fi. orient. 1 p. 527 ; Schiechtd. Lang. deutsch.
1 fig. 1123. Bootla mdjaris Neck. delic. gallo-belg. 1 p. 193 (1768).—
Vulg. Spunarlf/i. Odagaci. Sopomi-calulm. — îj. Iulie, August. Prun-
tiiurile rîurilor i ale torentelor; locuri umede de lunc i zvoiuri.
Cerne|i pe Topolniâ; Bro.teni, Strhaea; Tîrgujiul ; Craiova; Stol-
nici;Câmpulung; Leordeni, Titu; Pucioasa; Ciocne.ti, Buftea, Cri-
vina; Bucureti; Comana; Ploeti, lunca Teleajenului; Câmpina;
Buzeu; Neam|,u; Mlin, Flticeni; Broteni Botoiani. ;
3. S. glutinosa M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 322 (1808); Rchb. ic.

germ. (; fig. 11)9i b; Boiss. fi. orient. 1 p. 528; Neilr. diagn. p. 23.—
?|. Iunie, Iulie. Tuferie pe costele muncilor la Verciorova, frecuent.
Scc|. II. Caliciul cu nervure comisurale pronunate; embrionu

periferic.
A. Ovariul cu trei stiluri.
5. CUCUBALUS Toiini. instii. lab. iji,.
I. C. baccifer L. spec. p. 59 i ; Ivoch .syn. p. 108; Rchb. icon.

—
germ. O f. ."iliâ; Boiss. ti. orient. 1 p. 057 ; SclilL'clitd. Lang. deulsch. 12

lig. lliG. Silene hacciferu Roth. tent. fi. germ. 2 p. 491 (1789). — Vulg.
Guiâ-porumbului. — l[. Iulie, August. Prin tuferie pe lîng pduri,
pe garduri rustice. Cerneai pe dealurile lorgutovei §i Dumbrvile!;
Broteni, Strahaea; Graiova; Bâlce.^ti; Cllinine-^ti, Goziea Rîu- Va-
;
dului; Topoloveni, Leordeni; Ciocneti; Tirgu-Ocnei spre Mgura

(Grec. enum. p. 13); Buzeu pe la pdurea Grivina; Podu-Turcului în
lunca Zeletinului.
6. HELIO SPERMA Rchb. reper t. herb. p. 206.
1. H. quadrifid um Rchb. reperl. herb. p. !200 (1841); ic. germ.G

lig. .5081. Cucuhalus ([uadrifidu-^ L. spec. ed. 1753 p. 415. Silene (pm-
drijida L. spec. p. (302; Koch syn. p. 1 14; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
fig. 1148. <S', quadrideiifataBo'isÂl. or. 1 p. G50. Heliosperma pudi-
bunda Hoffmanns. in Rchb. pi. crit. voi. 9 icon. 1117 ; icon. germ. 6
fig. 5082; Boiss. 1. c. dac capsula întrece si ese din caliciu. — t|. Iunie,
Iulie. Locuri umede umbrose prin vi montane, pe lîng rîu.|i6re.
Munii Gernei pe Scriioara; Getatea lui Vlad-epe.fi pe Arge5i;Dîm-

bovicioara; Predeal, Buteni, Sinaia.
2. H. alpestris Rchb. repert. herb.p. 202 (1841): icon. germ. G

fig. 5083. Silene alpestris Jacq. fi. austr. 1 tab.9G (1773); Koch syn.
p. 115; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1149. — ij. Iulie. Prin vi
subalpine quasi alpine^ la locuri umede .i umbrose. Buceci în Valea-
Alb sus ; Poiana-apului prin valea Babelor.
7. SILENE
?exuate, mici
I. S. Otites Smith fi. brit. 2 p. 49(i (1800); Koch syn. p. IU;
Ledeb. fl. ross. 1 p. 309; Rchb. ic. germ. G fig. 5094 forma typica^
genuina; Boiss. fl. orient. 1 p. GOG; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
f. 1136. Cucuhalus Otites L. spec. p. 594. — ?|, Maiu-Iulie. Livedi,
câmpuri, tuferi.e. Gâlimne.ti, Goziea; în Dobrogea pe la Garanasib,
Periclie.
|î. macrophylla Ottli in DC. prodr. 1 p. 3(>9 (1824). .S'. pseudotites

Bess. ap. Rchb. ic. germ. (> fig. 5095. — Gu portul mai 'nalt de cât
forma tipic .i mai rmos, ramurile cam scurte cu cime verticilare
multiflore subcongeste; foile radicale i caulinare inferiore cu mult
mai mari, obovato-spatulatc oblungi, 10—12 cent. lungime, atenuate
în lung peiol. Gâmpuri. tuferiiuri, poeni pe lîng pduri. Segarcea»
Graiova; Gâneni, Rîu-\'adului; Dobrogea pe la Gopadin, Bairamdede.

dianthace.* lOS
y. parviflora L(»deb. 11. ross. 1 p. o 10. S. parvifiofa IVrs. syn. 1
p. 497 (1805); DC. prodr. 1 p. :J70: 13oi.ss. fi. orient. 1 p. (JO? ; Rclib.
icon. germ. (5 fig. 509G, — Difer de cele precedente c panicula, pe-
dunculele .si caliciul sunt pubcscent-aspre. — Dobrogea pe Carana.sib la
si Constanta.
?j. wolgensis Ledeb. 1. c. exclus. synoH. Besseri ; Lindeni. fi. cliers.
1 p. 8G. S. wolgensis Spreng. ind. semin. Halas. p. G (1«S07); Otth in

DC. prodr. 1 p. 370; Rchb. ic. germ. G fig. 5097 ;
Boiss. fi. orient 1
p. 607. S.efusa Otth in DC. prodr. 1 p. 370 (1824). — Mult mai înalt
i viguros de cât cele precedente, cauli în tot jumtatea superiorâ
oposit-ramifîca|i, ramurile lungi i cele inferiore forte lungi, tote port
cime dicliase multiflore efus-ramificate. — Câmpuri, pe lâng grâne,
drumuri; Giurgiu, Bneasa, Comana; Ciocneti, Chitila, Bucureti i
împrejurimele sale {S. Otite>< Grec. enum. p. 13); Lehliu ; Feteti
Macin.
2. S. densîflora D' Urv. enum. p. 47 (1822); Boiss. fi. orient.
\ p. G07 ; Velen. fi. bulg. p. GO. S. Otites 5. densîflora Otth in DC.

prodr. 1 p. 3G9. *S'. Otifes var. a lus. a. Ledeb. fi. ross. 1 p. 909. Silene
exaltata Friw. in Flora ann. 1835 p. 333. — Cu mult mai mare prin
portul seu de cât tote cele precedente. Caul înalt, ca de un metru,
viguros i foliat, în partea sa inferior dens i mole pubescent, în cea
superior glabru i viscos, nu prea mult rmos, ramurile oposite
scurticele; florile întocmesc ciine verticilare multiflore congeste i
distante; bracteele mici ovato-triangulare scariose; caliciul obconic
glabru cu dintiî obtusi; petalele de un galben-verdui sau glbeniciose,
linear spatulate, întregi, neapendiculate; capsula la maturitate mricic
i ca de 8— 9""" lung. seminele mari netuberculate. — t|. Maiu-Iulie.
Pe costele munilor i dealurilor la locuri petrose. Verciorova; Piatra

spre Bistria i Bisericani ; Dobrogea.
§ 2. Florile hermafrodite^ mari si frumose.

1. Perenice. Capsula în partea inferior 3-locularâ.
a. Limbul petalic întreg sau uior bilobat. Acaule sau scundace.
3. S. acaulis L. spec. p. G03; Koch syn. p. 115; Rchb. icon.
germ. G 5084; Schlecht. Lang. deutsch. 12 f. 1151.
fig.' ?(. Iunie, —
Iulie. — Pe comele munilor în regiunea alpin. Godeanu; Ppu.ea;
Buceci (Br. Knecht.) ; Piatra-Mare ;
Ceahlu.
4. S. dinarica Spreng. .syst. 2 p. 405 (1825); Rclil). icon.
germ. (i tig. 5114; Fu.ss. transs. excurs, p. 100; Neilr. diagn. p. 26.
i06 CONSPECTUL SISTEMATIC
S. depressa Baumg. 404 (18lG)-non M. Bieb.

eiuirn. transs. 1 p.
Saponaria Baumgarteni Jaiika 30 (1859-GO) p. 559.
in liniiiea voi. —
q. Iulie, August. Stânci, rupturi de .stâncose în regiunea alpin. Pe
Scrioara subt Godeanu in Mehedini Negoiu (Sinik.) ;
b. Limbul petalic bifid. Caulcscente cu portul înalt.

'='
Caliciul globoid înfiat vesiculos, reticulato-nervos. Ciradichaz
simpl sau repetat.
5. S. Zawadzkii Herb. in. Zaw. fi. galiz. et bukovim^ p. 191
(1835); Neilr. diagn. p. 25; Simk. enum. transs. p. 124. Melandrium
Zawadzkii Al. Br. in Flora ann. 1843 p. 387, sed ob stylos tres et ad
Silenempertinet. Li/chnis nivalis Baumg. mant. p. 43 (184G). Silenanfhe
Zawadzkii Griseb. et Sch. iter hung. n. 56 (1852). Elisanthe Zawadzkii
Fenzl in Fuss transs. excurs, p. 106. — ti Iulie, August. In regiunea
alpin. Pe Ceahlu (Br. Kneclit.)
6. S. venosa Gilib. fi. iithuan. 5 p. 165 (1781); Simk. enum.

transs. p. 124. ,S'. iiiflata 467 (1800); Koch syn. p.
Sniith fi. brit. 2 p.
112; Rchb. germ. excurs, p. 823 et icon. germ. 6 fig. 5120 a, tab. 299
forma genuina s. typica. infJafa a. vulgar is Otth in DC. prodr. 1 p.
*S'.
368 (1824). S. vesicaria Schrad. ap Rchb. germ. excurs, p. 823 (1832);

Bor. fi. centr. fr. p. 94.5. Ciicuhalas Wib. prim. fi. d. werth. p. 241
(1799). Cucuhahis Behen L. spec. p. 591 sed-non Silene Behen L. —
Vulg. Gusea-porumbului. —^ Maiu-Iulie. Livedi în regiunea mon-
tan, a dealurilor .i a câmpiilor. Cerneai, Severin; Piteti; Câmpu-
lung, Nmeti; Predeal, Sinaia; Vleni {S. înfiata Grec. enum. p. 13);
Bucureti; Buzeu; Neam|a; Broteni, pe Stâniioara i pe la Flticeni
în Suceava; Iai.
p. Anielopum. Cucubalus Antelopum Vest. ap. Rchb. germ. excurs,
p.823 (1832). Silem alpina Schur enum. transs. p. 104 (1866) exclus,
synon.-non Lam. nec. Koch, —
Latifolie, muli sau pauciflor, florile
mai mari ca la tote celelalte în dichaz ale criea
varieti, dispuse
brae sunt scurte sau de mediocr lungime. — In regiunea montan
subalpini alpostr. Cernei pe dealul Stîrminei; subt muntele Coziea
la Stâniioara; pe Dîmbovicioara; Predeal, Buteni, Sinaia.
Y. oleracea Fie. ap. Rchb. germ. exc. p. 823 (1832); ic. germ. 6
fig. 5120 Y. tab. 300. Silene oleracea Bor. fi. centr. fr. p. 94. De înl-
ime mediocr sau scundac, are tulpina consistent forte ramificat
i culcat, emite muli cauli adscendeni ce formez stuf; foile de l-
ime mediocr, lanceolate sau cam obovato-lanceolate acuminate i
mult glauce, marginea netel .sau subtil ciliolat-scabr; florile nu
niANTHACiî^ Io?
[jroa mari, dispuse in ciiu dicliaz

puj..in brachiatâ. La locuri polrose
in regiunea montan
sau pe coste aprice. Verciorova, Gura-Vâei;
Gliiajna, Bucure.^ti; Sinaia pe subt Piatra-Ars.
5. angustifolia DC. fi. fr. 4

1 p. 868p. 747 (1805); prodr.
Rchb. ;
loc. cit. et icon. gemi. O fig. 5120

Difer de prece-o. tab. 300. -
denta numa prin foile sale ânguste sau linear-ânguste
acuminate i
întru câtva mai oblungi. Livedi, ograde de pruni.
Bucureti i împre-
jurimile sale Predeal, Azuga; Valea-Boului, Urla|i.
;
c,pan/cu/ata.—S. sapotiaruefoUa Rohrbach oost. bot. zeit.ann. 1879

p. 73-nonSchott. —De
ordinar forte înalt, peste un metru. Gaul
robust, glabru glauc, simplu sau i cu ramuri
laterale; foile carno-
sule, lat-ovate, ovato-eliptice sau ovato-lanceolate
acute sau acumi-
nate, întregi sau cartilagineu ciliate pe mirgini, de
un verde închis,
glabre i papilare, glauce pe paginea inferior. Crcii dichotomiei
adesea forte lungi,20-40 cent. lungime în tot întinderea simpodu-
lui cimele lor ce se succed au pedunculele drepte,
;
divaricate sau
erecto-patule i pedunculele florilor terminale stau drepte,
astfel c
tot inflorescena are aspectul unei largi panicule. Florile mai mici
de cum la formele precedente ale speciei, au caliciul de 10—12 """
lung., 7—8 '"" lrgime, ovoideu,
înfiat, ventricoso-deprimat la baz,
reticulato-venos, puin colorat în vînt. Capsula subglobos cu mult
mai mic de cât caliciul pe care nu'l ample. — Livezii, crânguri, lstari,
mrciniiuri. Bneasa, Comana; Bucureti, Herestru,
Bneasa; Pe-
rii, Crivina; Dealu-Mare pe la Bucov.
Puin se deosebete de urmetoarea i s nu se confunde.
7. S. Csereii Baumg. enum. transs. 3 p. 345 (1816); Boiss. fi.
orient. 629; Velen. fl. bulg. p. 61. S. saponariaefoUa Schott ap.

1 p.
Rchb. germ. exc. p. 824 (1832); Rchb. icon. germ. 6
fig. 5121 op-
time! Ledeb. fl. ross. p. 305; Schur enum. transs. p. 103; Lindem.
l
fl. cherson. 1 p. 85.

înalt ca de 50—80 cent. în totul glabr i mult glauc. Caulul
robusticel, simplu sau i cu ramificaii laterale. Foile carnosule late,
ovate sau ovato-eliptice subacuminate, întregi,
cartilagineo-membra'
nose, de un verde palid, glauce dar mai cu seam pe desubt. Crcii
dichotomiei forte lungi, 20—25 cent. în tot întinderea
simpodului,
cimele laterale ale simpodului scurte, au pedunculele
i florile aduse
pe simpod, numa pedunculele terminale sunt date înafar,
par a fi
larerale i sunt arcuat-ascendente, ceea ce infiorescenei d aspectul
unor lungi raceme. Florile ca-m mici, au caliciul oblung-oliptic,
1 cent.
lung., 5""" lrgime, la baz atenuat, uior
reticulato-venos. Cap-
)
l08 CONSPECTUL SISTEMATIC
sulii conoid ample toi caliciul i cu pulin es.so afam. — <(. Maiu, Iu-
nie. Miirciniiuri pe dealuri la locuri argilo-glareose. Dealu-Mare
prin vii.
*'••
Caliciul oblung, cilindric sau ovato-cilindric, claviform, cu
nervuri lungitudinale, la maturitate aplicat pe capsul.
a. Panicul de ramuri oposite terminate prin cinie dichaze.
t Bobocii erec|i, pedunculele drepte, divergente.

8. S. nemoralis W. et Kit. rar. hung. .3 tab. 249 (1812>; Koch
syn. p. 1 10 ; Rclib. icon. germ. 6 fig. 5111; Schlechtd. Lang. deutsch, 12
fjg. 1131 tab. II. S. italica var. umbrosa et var. )iemoralis Heufî. enum.
banat. p. 36. S. italica Auct banat, et transs. plur. - non Pers. cujus
stirps genuina in ditione dacica non inveni. — Vulg. Lipici. Lipi-
ciosâ. — ^|, Iunie, Iulie. Piriiuri i margini de pduri, tuferie ; în
regiunea montana i a dealurilor. Valea Bahnei pe la Ilovia, Ver-

ciorova; dealurile Clerneului i pe Stîrmina (*S'. pilosa Grec. e?mm. p. 13
S. italicaBr. prodr. p. 187 -nonPers.); Rîmnic la Pdurea-Gurnoea ; Pre-

deal pe Susaiu i Glbucetu-Taurului, Azuga, Buteni; Florica, Leor-
deni pe dealuri; Bcnia Palanca; în Suceava pe Stnioara, peBorca,
Bistria i Barnaru.
|3. pilosa. S. înlosa Spreng. syst. 2 p. 41 (182-5); Rchb. icon.
germ. O fig. 5112. Cacuhaliis moUissimus W. et Kit. rar. hung. 3

tab. 248 (1812) - non L. spec. 593. — Foile cu indument dens pube-
scent albicios mole; caliciul i pedunculele mult mai pubescento-vis-
cose i perose. în Dobrogea pe la Greci (Br.
ff Bobocii i pedunculele florilor aplecate i par a fi frânte.

9. S. viridiflora L. spec. p. 597; Rchb. ic. germ. fi fig. 5104;
Heuff. enum. ban. p. 30; Boiss. fi. orient. 1 p. fi34; Neilr. diagn. p. 25.
Pduri pe la rriiuri. Cernei pe dealurile lorgutovei (Grec. in Br.

prodr. p. 188); Baea-de-Aram; Tismana; Lainici; Climneti, Coziea,
Turnu, Stâniioara; Gomana; Dobrogea pe la Monstirea Cocoi, Ba-
badagh.
Prin bobocii sei, adesea ereci, i pedunculele florilor ce nu prea
sunt aplecat-frnte se apropie de grupa precedent; prin caliciul seu
ventricos, prin capsula sa oblung ovato-ventricos pe un carpofor
forte scurt se ine de grupa Silenelor nutante.
10. S. livida Willd. enum. hort. berol. p. 474 (1809) Koch syn. ;
p. 1 1 1 et 439 pro var. S. nutanti sec. Facchinio Rchb. ic. germ. G

;
fig. 5100; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1133 tab. 11. — ?], Maiu,
:
DIANTHACE.K i09
Iunie. La locuri fertile, pecdmpuri,pe dealuri. Vulcana; Predeal; Chi-

tila, Bucureti, Bneasa (.S. nutnns Q\rec. enum. p. i3);Gomana; Piatra
pe la Pdurea-Balaurului ; Botosiani pe la pdurea Filipescu.
Intermediar cu S. riridiffoya .i S. nutans, are portul înalt, pa-
nicula sa ampl se desface aproximativ egal de giur-împregiur. Se
apropie mult de S. nutans prin caliciul seu ventricoso-claviform, prin
capsula Sil c'un carpofor tot asemenea de lung; îns se deosebei^te
prin felul aperturei capsulei la maturitate ai creia din|i nu devin res-
curbaî ci ereci.
II. S. nutans L. spec. p. 596; Koch syn. p. 110; Rchb. ic.

germ. G fig. 5108; Boiss. fi. orient. 1 p. 633 exclus, synon. W.etKit.;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1133 tab. I. — c{. Iunie, Iulie. Li-
vezi, poeni, tuferiiuri, rrisiuri de pduri în regiunea montan i a

dealurilor. Climneti, Coziea; Vulcana; Predeal, Azuga; Buteni, Sinaia
(Grec.enum.p. 13); lai; în SuceavapeBîda(vulg. iW//ert)i pe Rareu.
p. iranssilvanica.S. transsilvanica Schur oester.bot. zeitann. 185S
p. 22 et 286 solum nomen; Schur oester. bot. zeit. ann. 1860 p. 181;
enum. transs. p. 110 pro. synon. Silenis saxatilis - sed non Sims.
S. nutans (3. alpina Heufî. enum. ban. p. 36 (1858). >S^. duhia Herb. fi.
bukov. p. 388 (1859).— "^^ Iunie, Iulie. în regiunea montan subalpin,

quasi alpin. Parîngu (.1. Barth) ; Lainici; muntele Coziea; Ghi|u la
Gorbeni; Gâmpulung; Dîmbovicioara; Ppuea; Sinaia (S. velutma Gr.
enum. p. 13 quoad specimenes anno 1876 ab „Vîrfu-cu-Doru" -non
Pourr.), Buteni, Azuga, Predeal ; în Suceava la Broteni pe Neagra,
pe Barnaru, pe muntele Bîda i la Schitul Rareu.
b. Racem de cimedichaze axilare oposite, sau de cime unipare.
t Caliciul peros sau pubescent.

''•
Plante montane, rupestre.
12. S. fiavescensW.et Kit.rar. hung. 2 tab. 175(1804); Rchb,
ic. germ. 6 fig. 5090; Heuff. enum. ban. p. 36; Boiss. fi. orient. 1
p. 647 ; Neilr. diagn. p. 26. — c{. Iunie, Iulie. Stanei abrupte, fisuri
stâncose în vi montane. Valea Olteului Ia Polovraci ; valea Mâns-
tirei Bistria i valea Oltului pe la Coziea i Masa-lui-Traian.
13. S. spergulifoiia M. Bieb. 11. t. c. 3 p. 305(1819); Rchb. ic.
germ. 6 fig. 5101 „planta e Transsilvania ab Tâlmaci et Boitza lecta"

Ledeb. p. 309
fi. Boiss. fi orient. 1 p. 612. S. poli/phijtla M.
ross. 1 ;
Bieb. fl. 338 (1808) - non L. in Willd. spcc. 2 p. 705. Cucii-

t. c. 1 p.
baJus spergulifoUus Desf. ann. mus. paris 4 fasc. 66 p. 44 tab. 43 Willd. ;
Grecescii D. Dv. - C, 1324. IO

îiO CONSPECTUL SISTEMATIC
spec. i2 p, G'JO (J809). — '?|. Iunie, Iulie. Locuri petrose, prin Luferi.se,
inraciMi:5e pe la poalele munilor. Verciorova ctre Gura-Vâei.
** Plante procumbente cam sucose, arenicole.

14. S. pontica Brândzae veget. dobr.p. 26(1884) solum nomen.
II Iunie, Iulie. Prin dunele maritime ale mrei Negre în Dobrogea :
(lonstana pe la Mamaea .si Tusla.
tt Caliciul glabru.
15. S. longiffiora Elirli. beUr. 7 p. 144 (1792); Rchb. ic. germ.
(3 f. 5107: DC. prodr. 1 p. 382; Boiss. fi. orient. 1 p. 639. »S'. staticl-
folia Sibth. et Sm. fi. griEC. 5 p. 24 .sec. Boiss. 1. c. p. 958 ; Schlechtd.

Lang. deutsch. 12 f. 1132. S. bupleuroldes Ledeb. fi. ross. 1 p. 324
(1842) - non L. — S. juncea Otth in DC. 1. c. S. longiflora var. linea-
rifolia Heuff. enum. ban. p. 36. — ?[. Iunie, Iulie. Locuri uscate aprice
pe dealuri, platouri. Schela Cladovei, Dudai; Galai; Dobrogea pe la
Mangaliea.
16. S. chloranthaEhrh.beitr. 7p. 146(1792); Kochsyn. p. IU ;
Rchb. ic. germ. voi. 6 lig. 5102; Boiss. fi. orient. 1 p. 640; Schlechtd.
Lang. deutsch. 12 lig. 1 134. — S. data Otth in DC. prodr. 1. p. 370. —

?|. luniC; Iulie. Pe dealuri la locuri deschise subpetrose dar cu ierb.
Vîrlejkoi, Odobe.ti ; Piatra între Bistria i Bisericani; Schitul Rareu.
c. Cim terminal dichaz simpl sau corimboidâ.

17. S. petrsa W. et Kit. rar. hung. tab. 164 (1812); Rchb, ic.
germ. 6 fig. 5086; DC. prodr. 1 p. 377; Heuff. enum. ban. p. 36 ;
Neilr. diagn. p. 25. — cj. Iunie, Iulie. în regiunea montan a Olte-

niei, pe stânci abrupte. Valea esnci la Gaura-Fetei; valea Olteului
la Polovraci; Monstirea Bistria; Coziea pe stâncile de la Bivolari .|i
la Masa-lui-Traian.
18. S. Lerchenfeldiana Baumg.enum. transs. 1 p. 398(1816);

Rchb. icon. 5092 (fig. 5091 e lapsîi litograph.); Boiss.
germ. 6 fig. recto
fi. orient. 1 p. 654; Ilouff. enum. banat. p. 35. ?|. Iunie, Iulie. —
Stânci în regiunea montan quasi alpin. Muntele Bulzu pe culmea Sc-
riei pe stâncile de pigmatitnumite „Biserici„ în Mehedini, la 1 300 m.
.î
alt. (Saba Stefn.); valea Jiului la Lainici ctre vamaPiuu pe Ciocane.
2. Aimale.
a. Caliciul cu 10 nervuri lungitudinale, tubulos, cilindric sau
claviform.
-j- Capsula în partea inferior trilocular.
—;
DIANTHACEA*; ill
* Caliciul monibrimaceu, ylabru; cinici dicliazri lenniRal corim-

boid.
19. S. Armeria L. spec. p. GOI; Sturni deutsch. h. 31; Koch
syn. p. 113; Rclib. icon. germ. 6 fig. 5079; Boiss. fi. orient. 1 p. 583
Schlechtd. Lang. deutsch. 1:2 fig. 1143. —Q iLilie, August. Locuri
uscate nsipose, petriîuri, pruntiiuri de riuri .î torente. Verciorova;
Gâlimne.^ti prin Ostrov, Goziea; Piteti; la Piatra pe Cozi a ; Boto-
iani ; Dobrogea pe la Macin, Greci.
20. S. compacta Fisch. in Hornem. hort.hafn. 1 p. 417 (1815);

Rchb. icon. germ. G fig. 5093; DC. prodr. 1 p. 384; Ledeb. fi. ross. 1
p. 325; Boiss. fi. orient. 1 p. 582. S. Armeria M. Bieb. fi. t. c. 1
p. 339 -non L. — (J Iunie, Iulie. Stânci în munUî din Dobrogea: Ma-

cin pe mimtele Sulucu; Alibeichioi pe muntele Gonsulu sau Se-
pelginu.
^•"^
Caliciul hirsut. Racem unipar sau de cinie dichaze scurte,
axilare.
21. S. viscosa Pers. syn. 1 p. 497(1805); Koch syn. p. 110;
Rchb. icon. germ. voi. G. fig. 5099 ; DC. prodr. 1 p. 370 Boiss. fi. ;
orient. 1 p. 582; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1130. — Cacuha-

liis vlscosus L. spec. p. 386. Viscago glutuiosa Baumg. cnum. transs. 1
p. 395 (1816). — (^ Maiu, Iunie. Locuri fertile, miriti, arturi aban-

donate. Severin, Simian, Hinova; Isaccea, Nicoli|el.
22. S. gallica L. spec. p. 595; Koch syn. p. 109; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 5054; DC. prodr. 1 p. 371 ; Boiss. fl. orient. 1 p. 590;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1127. — cj Iunie, Iulie. Petriiuri cu
ierb pe ling ci. Sinaia.
23. S. dichotoma Ehrh. beitr. 7 p. 144(1792); W. et Kit. rar.
hug. 1 tab. 29; Koch syn. p. 109 ; Rchb. ic. germ. G fig. 5074; Boiss.
fl. orient. 1 p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 12 f. 1129. 6'. w?m-
hranaceaVow.'m Lam. encycl. meth. 7 p. 164(1806) etiam DC.
(j* Maiu, Iunie. La locuri fertile i de cultur, câmpuri, ci, ograde de
pruni (Grec. enum. p. 13). Craiova; Stolnici Alexandriea; loneti, ;
Vultureanca; Giurgiu; Bâneasa, Comana; Bucureti, Chitila, Cioc-

neti; Perii, Crivina; Ploeti; Buzeu; Birlad; Dobrogea.
24. S. racemosa Olht in DC. prodr. 1 p.384 (1824); Boiss,

fl. orient 1 p. 589. S. divaricata Sibth. Sm. fl. 414 (1806)
graec. 1 p.
- non Clem. —
^ Iunie, Iulie. Locuri fertile în Dobrogea pe platoul
d'intre Gopadin spre Bairamdeda, pe ling cale.
—
il2 CONSPECTUL SISTEMATIC
F(jrte vct-iiiii dv precedenta, îns nu idenllc si se deosebete

mult prin portul seu amplu, piramidal i ibrle ramificat.
tt Capsula în partea inferior unilocular.

25. S. noctiflora L. spcc. p. 599; Sturm deulscli. li. 3; Koch
syn. p. 113; Rclib. icon. germ. G f. 5063: Schlechtd. Lang. deutsch. 12
f. 1141.^ (5" Maiu-lulie. Pe lîng ziduri vechi, locuri virane, curi,
grdini puin îngrijite, câmpuri. Verciorova spre Bahna; Craiova;
Ghergani (Grec. enum. p, 13); prin fget la St^niioara; Bucureti;
Tirgu-Frumos, la.î ; Broteni in Suceava.
b. Caliciul cu 20 ~ 00 nervuri lungitudinale, turbinatiform.

26. S. conica L. spec. p. 598; Koch syn. p. 113; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 5062; Boiss. fi. orient. 1 p. 578; Schlechtendal Lang.

deutsch. 12 fig. 1139. — Maiu, Iunie. La locuri aprice inculte. Ver-
ciorova, Severin; Craiova; Brboi, Galai.
27. S. subconica Friw. in Flora ann. 1835 p. 334; Boiss. fi.
orient. 1 p. 579 ; Velen. 11. bulg. p. 58. S. cijlhidrifiora Griseb. spicil,

rumel. 1 p. 171 (1843)-non Otth. — Maiu-lulie. Locuri aprice in-
culte, pe lîng ci. Dobrogea: de la Copadin spre E-ki-Bilbil.
Subseciea 2. Ovariul cu 5 stiluri distincte.
8. MELANDRIUM Ra'hl. deutsch. Jl i p. -2-4.
1. M. pratense Puelil. deutsch. fi. p. 274 (1796); Boiss. fi.
orient. 1 p. 660. Li/clnils dloica |3. L. spec. p. 626. L. vespertina Sibth.

fi. oxon. p. 146 (1794); Sturm deutsch. h. 23; Koch syn. p. 116;
Rchb. icon. germ. 6 fig. 5125; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1157.
Vulg. Opai^. OpUel. —
Câmpuri pe la locuri
c^ Maiu-August.
fertile, grâne, ci, tuferi.îuri. Baea-de- Aram
Tismana; Câlimneti, ;
Rîu- Vadului Netoi; Comana; Titu; Ciocneti, Bucureti (Silene

;
praf.ensis Grec. enum. p. 13); Cri vina, Ploe^ti; Brila; Birlad laî; ;
Flticeni, Monstirea Slatina Broteni. :
2. M. silvestre Roehl. deutsch. fi. p. 274 (1796). ~ Li/chnis

dioica a. L. spec. p. 626. Lijchnis diurna Sibth. fi. oxon. p. 145 (1794);
Sturm deutsch. h. 23; Koch syn. p. 116; Rchb. icon, germ. 6 fig. 5126;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1158.— ?[, Iulie, August. Prin lo-
umede umbr6.se, pduri, vâlcele, mai ales în regiunea submon-

curi
tan i montan. Coziea, Stniioara; Ppuea; Dîmbovicioara; N-
meti. Câmpulung [Silene diurna Grec. enum, p. 13); Predeal, Bu-
;
DI ANTH ACE/E 118
teiii, Sinaia; Bacu; valea Tarcului (Knecht. leg.); Monstirea Neainjû

(CUian.); la Broteni în cheile Barnarului i pe Barnaru-Mic.
3. M. nemorale Rchb. germ. exc.p. 824 (1.S32); icon. germ. 6

fig. 5124. Lijclitm nemoraUs Heufî. ap. Maly enimi. p. H 10 (1848);
Heuif. enum. ban. p. ?>1\ Neirl. diagn. p. 20. — ?|. Iulie, August. P-
duri umbrose, vi umede umbrose în regiunea montan subalpin i
a dealurilor mari. Clerne|i pe dealurile lorgutovei .i Dumbrviei
Predeal prin valea Ro.novei .spre Urzicam ; în Buceci la Urlâtoarea,
în valea Peleiului i în Valea- Alb la Buteni, frecuent.
9. LYCHNIS L. gen. u. yS4 ex p.
I. L. Floscuculi L. spec. p. G25 ; Koch syn. p. 116; Boiss. (1.
orient, l p. 058; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 115(). Coccijganthe
Floscuculi Rchb. icon. germ. (> fig. 5129. — Vulg. IÛrea Cucului. Cu-
culeas. — t|, Maiu- Iulie. Prin livedi, fenae, pomriî. Cerneai pe
dealurile lorgutovei i Dumbrviei Graiova ; ; Tîrgujiul Olneti, ;
Rîmnic; Gurtea-de-Argei Gmpulung; Stîlpeni,

; Piteti (Grec. enum.
p. 13); Predeal, Azuga, Buteni, Sinaia; Gomarnic; Vultureanca; Gio-
cne.ti, Perii; Ghitila, Bucureti; Gomana; Buzeu; Neam[u; Birlad ;
Iai ; Botoiani; Flticeni, Mlin; Broteni în Suceava.

• L. chalcedonica L. spec. p. 025. — Vulg. Cruciulie. — t|. In
horticultura pe la orae i pe la er.
10. VISCABIA Rcvhl. deutsch. Jl. p. i^j.
I. V. vulgaris Rochi, deutsch. fi. p. 37 (edit. 1812); Boiss. fi.
orient. 1 p. 658 V. purpurea Wimm fi. siles. p. 07 (1840). Lijchnis

Viscaria L. spec. p. 025; Koch syn. p. 115; Rchb. icon. germ. O
fig. 5131; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1152. — Vulg. Lipici. Lipi-
cioas. — ti Maiu, Iunie. Prin livezi umede rcorose, pomriî ; vul-
gar. Severin; Graiova; Olneti; pe Glbucetu subt Negoiu; Gmpu-

lung, Stîlpeni (Grec. enum. p. 13); Leordeni; loneti Gacova; Gio- ,
cneti, Ghitila, Bucureti; Sinaia; Monstirea Neam|u (Ghania exsic);

Bîrlad ; Ia.i.
11. AGROSTEMMA L. gen. n. •;-().
I. A. Githago L. spec. p. 624; Sturm deutsch. h. 5. Koch syn.

p. 117; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5132; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
f. 1159. Githugo segetumDesi. catal. h. paris. p. 159 (1804); Bois.s. fi.
orient. 1 p. (iOl. - Vulg. Neghin. Zîzanie. I"»'t\ Iulie. Prin —O
grâne forte comun^ mai pu|in prin \\\q^\ i alte pr|i. Graiova :
Ne-
; ;
lojî, Alcxandriea ; Stolnici; Vultureanca; Giurgiu, Bneasa, Coniana;

Tilu ; Giocnc.|ti, Bucureti; Ploeti ; Buzeu; Neamu (Ghan. exsic.
Grec. enum. p. 13) etc.
2. A. Coronar ia L. spec. p. 625; Rclib. ic. germ. 6 fig. 5133.

Lijchnis Coronaria Lum. cncyc]. mcth. 3 p. G43 (1789) Koch syn. p. 116; ;
Boiss. fi. or. 1 p. 658 Schlechtcl. Lang. deutsch. li>f. 1 153.

; Vulg. Bcn-ba- —
hnpratului. Curcubeu. Floco§ic. Horea cimunei. l\. Maiu- Iulie. La —
locuri aprice, prin tuferie sau mrciniiuri, în regiunea câmpen. Se-
verin, Hinova; CIraiova; Stolnici; Leordeni (Grec. enum.p. 13); Vultu-
reanca: Ciocneti; Bucureti; Comana; Ploeti; Buzeu; Fociani
în DolDrogea: Isaccea, Cocoi, Tulcea; Alibeichioi Constanta. ;
XV. ALSINAGEiE Baril. ord. nat.
Divisiunea I. Foile nestipulate.
Trib. I. CERASTIE.E Fenzl. Ovariul CU 5 stiluri (a rar 3 — 4) opo-

sile sopalelor; capsula cilindric sau cilindrico-conic, dehiscent la
vîrf prin 5 valve, valvele bidentate.
1. M(ENCHIA Ehrh. bcitr. 2 p. 277.
1. M. mantica Bartl. catal. sem. h. goetting. 1837; Koch syn.

p. 131; Boiss. fi. orient. 1 p. 712. Cerastium mantlcum L. spec.p. 629.
Stellaria mantica DC. fi. fr. 3 p. 794 (1805); Sturm deutsch. h. 63.
Pentaple mantica Rchb. ic. germ. 6 f. 4966. — Q Maiu, Iunie. Livezi,

locuri cu ierb în prile josnice. Verciorova spre gura Cerov|ului pe
teritoriul neutru i spre Gura-Vei.
2. CERASTIUM L. gen. n. 583.
§ 1 . Ovariul cu trei stiluri.
I.C.anomalum W. etKit. rar. hung. 1 p. 21 tab.22 (1800); Boiss.

fi. orient. 1 p. 714. Stellaria viscida M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 342 (1808)
Sturm deutsch. h. 64; Koch syn. p. 129; Schlechtd. Lang. deutsch. 12
fig. 1207. *S'. anomala Rchb. ic. germ. 6 fig. 4914 sub Dichodon. —
% Maiu, Iunie. Locuri umede josnice, prin livezi l pe la locuri cam
srate. Bucureti, Herestru ; Lunca Gâlnitei la Comana spre Gr-
dite; Galai, Brboi.
2. C. trigynum Vili. dauph. 3p. 645 (1789);Boiss. fi. orient. 1
p. 715. Stellaria rerastoides L. spec. p. 604; Sturm deutsch. h. 64 ;
Koch .syn. p. 129; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1208. Dichodon

;
ALSINACEiE 115
cerastoides Kchb. germ. G fig. 4915.

ic. (|, Iulie, —
August. Stânci,
de
iisuri .stânci m regiunea montana alpina. Godeanu .î Sciisioara;
Negoiu; Buceci pe Caraiman (Kneclit.) §i pe Costila.
§ i2. Ovariul cu cinci stiluri.
1. Perenice : tulpina complicat, multicaulâ si cu lstari radi-
cali sterili.
3- C. banaticum Heutf. enum. ban. p. 41 (1858). C. (jt-andi-
(18i8); Sturm
tiorum b. banaticum Rochel rar. ban. p. 3:i fig. O
glabrum
deutsch. h. 64; Rchb. germ. exc. p. 799. C. (jrandiflorum p.
Koch syn.p.l36 (1842). C.sufruticosum Rchb. ic. germ. voi. G fig. 4987
b.-non Lin. — ?i Maiu, Iunie. Pe costele petrose ale muncilor la Ver-
ciorova .î pe Stîrmina.
4. C. apvense L. spec. p. 628 in sensîi amplior; Koch.

syn.
Ledeb. fi. ross. 1 p. 412; Boiss. fi. orient. 1 p. 728;

p. 136; Fenzl in
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1230. Cauliî i lstarii radicali —

pment radicani, apoi adscendenî, erec|i, înlticei
sunt culca|i pe .i
sau lanceolate,
sau înali mole pero.i foile caulinice lineare oblungi
;
iar ale ramurilor sau

unele din cele superiore au baza cam ovat,
axilare sunt i mai ânguste, tote peste-tot mole pe-
ale fasciculelor
rose; pedunculele .i sepalele cu peri hirsui viscoi sau glanduliferi;
capsula uior apertura sa manifest oblic (conf. Rchb. germ.

curb i
excurs, p. 798 et Auct. citat.)
-
l\. Maiu, Iunie. Prin livedi .i locuri
cu ierb în regiunea montan inferior pîn la limita regiunei sub-

alpine. Monstirea Mera în Vrancea; Monstirea Neamu (Ghan.)
5. C. ciliatum W. et Kit. rar. hung. tab. 225 (1812); Rchij.

798 et in icon. germ. G fig. 4981. C. arvense S. alpicolum
germ. exc. p.
Fenzl in Ledeb. 413 exclus, syn. Linmî.

fl. ross. 1 p. Cauliî în partea —
sterili înali i formez
inferior infracto-adscenden|i, însoii de lstari
glabri sau puberuleni, în cea
stuf, în partea inferior aprope cu totul
medie i superior pubesceni, perii rever.i ; foile oblungi lanceolat-
lineare sau cam ovale la baz, iar spre vîrf acute, marginea mai mult
pedun-
sau mai puin ciliat, peste-tot sau numa pe desubt glabre;
culele .i sepalele cu peri hirsui simpli sau în amestectur i cu peri
viscoi glanduliferi; capsula ovoid drept(!) cu apertura

drept. (C.
stridum Grec. enum. p. 15-non L.) — t|. Iunie, Iulie. Livedi, locuri
deschise în regiunea subalpin. Subt Negoiu pe Cllbucetu

montan
Oiticu; Rucr, Pajerea; Predeal, Azuga Buteni, Sinaia. ;
6. C. Lerchenfeldianum Schur enum. transs. p. 122 (18GG).

—
Difer de precedentul nuina prin foile sale mole-perose pe ambele fa|e

§icomparativ mai late. —
C. coronense Scliur phytogr. p. 154 (1877)
este întocma cum cel present, atît foile sunt mult mai ânguste. c
?[. Iunie, Iulie. Livezi subalpine. Predeal, Bu.steni, Sinaia.
7. C. Soleirolii Ser. in Duby bot. gallic. p. 87 (1827). C. squa-
lidiim Ram. exsic. Billotii n. 2227 et in acta acad. paris. 1828 p. 158.
C. lanatum (3. „vere lanatum dense floccoso" Rchb. germ. exc. p. 797.
C. alp'mum §. glutinosum Koch syn. ed. 2 p. 135.— ?|, Iulie, August.
Cailmi alpine. Buceci {C. lanatum Gr. enum. p. 14 etin Br. prodr. p.l96).
8. C. lanatum Lam. encycl. meth. 1 p. 680 (1789); Rchb. germ.

exc. p. 797 excl. var. P; icon. germ. 6 fig. 4976. C. villosum Baumg.
enum. transs. 1 p. 424 (1816). Cerastium alpinum ^{.lanatum Koch syn-
p. 135; Gren. Godr. fi. fr. p. 1 p. 271. — t[. Iulie, August. Stânci §i
psciuni în regiunea alpin superior. Godeanu ; Buceci ; Piatra-Mare.
9. C. alpinum L. spec. p. 628; Rchb. germ. exc. p. 797 exclus,

synon; icon. germ. 6 fig. 4977; Sturm deutsch. 11. h. 64; Koch syn.
p. 135 exclus, variei. ; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1228. C. alpinum
a. hirsutum Ledeb. fl. ross. 1 p. 411. — t\. Iulie, August. Pe piscurile
alpine. Godeanu; Negoiu; Ppuea; Piatra-Mare.
10. C. transsîlvanîcumSchurinverh.siebenb. ver. 1851 p. 117

solum nomen; Griseb. et Sch. iter hung. p. 305 n. 76 (1852); Schur.
enum. transs. p. 121 descriptum. — ?|. Iunie, Iulie. Stânci abrupte
în regiunea alpin, pe la 1800 m. alt. Buceci pe Gostila .|i Caraimanu
în Valea-Alb sus.
Prin portul .î mrimea florilor se apropie cu totul de C. arvense .|i
de C. alpinum; prin forma foilor .i portul caulilor se apropie de C. vul-

gatum L. §i C. fontanum Baumg. îns foile sale sunt §i mai mari, elip-
tice, verfji, glabre, papilate §i pu|in sparsiu ciliale, meritatele egalez
foile sau c sunt cu puin mai lungi, florile mari.
11. C. fontanum Baumg. enum. transs. 1 p. 425 (1816). C. ma-
croc«rpî/w Schur verh, siebenb. ver. ann. 1851 p. 177 solum nomen;
verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 131 descriptum; Schur enum. transs.
p. 120; an C viilgatum 7. macrocarpiim, Ledeb. fl. ross. 1 p. 409? C.
longirostre Wichura verh. schles. gesel. 1854 p. 47; Neilr. diagn.
p. 29. — t[. Iulie, August. Livedi, locuri cu ierb i locuri a.spre în

regiunea montan. Negoiu, muntele Ghitu; Bughea , Câmpulung;
Predeal; Piatra-Mare; Buteni, Sinaia.
ALSINACE^ 117
p. geniculatum. Cauli numeioîji lungi, h\ tiei|ii[l lor inlerior forle

infracto-geniculaî, apoi ereci, stric|i; pedunculele llorale f(3rto lungi,
asemenea .î meritalele. An enum.
C. triviale var. trichofoniuni Scliur
transs. p. 120? — Locuri petrose^ glareoseîn regiunea subalpin. Bu-
ceci în valea Babelor §i la Poena-Stânei.
'(. g/abrescens. Stufos, statura de 10 cent. înalt; cauliî bifariusau
forte sparsiuî menunel pubesceni; foile si sepalele glabrc. Pe viitu-
rile muntelui Piatra-Mare.
12. C. vulgatum L. spec p. (>27 ; Baumg. enum. transs. 1 p.

1-21; Ledeb. fi. ross. 1 p. 408; Boiss. fi. orient. 1 p. 72G. C. triviale
Link enum. h. berol. 1 p. 433 (1821); Koch syn. p. 133; Rchb. icon.
germ. 6 f. 4972; Schlecht. Lang. deutsch. 12 fig. 1224. C. viscosumL.
herb.-non spec. pi. — Vulg. Struna-cocosiului. — cj" Maiu- August,
a. hirsutum Fries. novit. ed. 2 p. 125 (1828). C. vulgatum legiii-
mum (L. 1. c.) C. vulgatum a. hrachijpetalum lus. 3. Ledeb. fl. ross. 1
p. 408 (1842); C. triviale Link enum. 1. c. Sturm deutsch. h. 03. —

De ordinar cu prea puini lstari sau lips cauliî, pedunculele, foile ; .î
sepalele mai mult sau mai puin dens hirsute, lips de peri glandulosi.
Form forte comun. Liverji, locuri cu ierb, pe la locurile de cultur,
petriiuri sau locuri cam nsipose pe lîng ci, coste rupte. Rîu-Va-
dului, Gdneni; Câmpulung; Ciocneti, Buftea; Chitila, Bucureti;
Comana; Paserea; Lehliu; Vrancea; Dobrogea: Babadagh.
p. glandulosum Koch syn. p. 134. C. vulgatum a. hrachijpetalum
lus. 2, Ledeb. 1. c. —
Tote caracterele varietei precedente, îns
cauliî în partea lor superior, pedunculele, bracteele i sepalele au i
numeroi peri glandulari. Prin livezii: la Vulcana în Dîmbovia.
Y- holosteoides Koch syn. p. 134. C. holosteoides Fries novit. ed.
2 p. 126 (1828) ; Sturm deutsch. h. 63. C. vulgatum a. hrachijpetalum
lus. 1 Ledeb. loc. cit. — Tote caracterele celor dou precedente
întru ce concerne forma prilor, îns foile i cauliî pîn aprope
de cime sunt glabri sau abia unifariu peroi.— Psciuni alpine. Sinaia;
Piatra-Mare; în Rareu pe la Schit.
o. alpinum Sturm deutsch. h.
63; Koch syn. p. 134. C. vulgatum
,3. alpinum Ledeb. fl. ross. 1 p. 409. Cauliî i lstariî radicali
de ordi-
nar forte nmneroi, adscondeni, polifili; foile lticele, ele i cauliî
densperose, periî lungi i scuri; capsula angustior i întrece sepalele
c'o jumetate mai mult, are acelea-i dimensiî cum cele
precedente.
Psciuni alpine i subalpine. Predeal; plaiul Cumpetului i plaiul
Gagului la Possada.
Nu putem împrti opiniunea botanitilor cari reunesc varie-
;
tatca acrsta cu C. fontanum Baumg. ( C macrocarpum Schur. C.

lonprostre Wicli.) de oarece ea nu este nici macranta .si nici macro-
carp ca speciea Baumgartian.
s. lancifolium Schur enum. transs. p. 119. Gaulii forte lungi, cam
de 40 — 50 cent. geniculaî; foile medii .îsuperiore mari, oval-lanceolate
35"""- lungime, IO""'"- lime, cele inferiore mai mici spatuleforme,
meritatele medii i ramificaiile primare ale cimelor forte lungi; flarile
forte numerose; planta îmbrcat cu abundeni peri simpli, fora peri
glandulari; prin portul seu general aduce cu C. silvatkum. Sol humifer
prin vile umbrose subalpine. Buceci în Valea-Alb pe laturile Gostilei.
13. C. silvaticum W. et Kit. rar. liung. tab. 97 (1802); Sturm

deutsch. h. 63 ; Koch syn. p. 134 Rchb.
; ic. germ. 6 fig. 4973 Schlecht.
;
Lang. deutsch. 12 fig. 1226. — (^ Maiu, Iunie. Pduri, dumbrave.

Cernei pe dealurile lorgutovei §i Dumbrviei; Olneti; Vulcana;
Ciocneti; Mogooea; Gomana.
2. Anuali: tulpina simpl, uni-paucicaul fr lstari radicali.

a. Unghicula petalic barbulat.
14. C. viscosum L. spec. p. 627 exclus, synon. Ledeb. ; fl. ross.
1 p. .505; Boiss. fl. orient, voi. 1 p. 722. C. glomeratiim Thuill.
fl. paris. p. 226 (1790); Sturm deutsch. h. 63; Koch syn. p. 132.
Sthlecht. Lang. deutsch. 12fig. 1219; C. viilgatu mRchh. ic. germ. 6 fig.
7970-non L. 1. c. —O Aprilie- Iunie. Prin locurile de cultur, po-

rumbiti, miriti, grâne, pe la drumuri, rupturi de coste, petriiuri
cu ierb sau cam denudate. Simian, Hinova; Graiova; Goneti; Cio-
cneti, Trteti; Ghitila, Bucureti; Gomana Brila Galai. ; ;
p. gen/cu/afum. înalt cam de 30 — 35 cent. i cam de jos dicho-
tomico-ramificat, ramificaiile lungi i în mare parte meritatele expresiv

geniculato-articulate. — Verciorova, Valea-Bahnei.
15. C. brachypetalum Desp. în Pers. syn. 1 p. 520 (1805);

Sturm deutsch. h. 63; Koch syn. p. 132; Rchb. ic. germ, 6 fig. 4971
Boiss. fl. orient. 1 p. 723; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1220.—

O Aprilie -Maiu, Gâmpuri, ogore, locuri cu ierb precum urmez:
a. eglandulosum. C. hrachijpetalum legitimum. Partea caulinar de
sus, ramificaiile cimei, peduncnlele i sepalele numa cu peri simpli,
neglandulari. — Ponoare ; Gorbeni pe muntele Ghiu Gomana Bu- ; ;
cureti, Herestru.
p. taurieum Spreng. .syst. veg. 2 p. 419 (1825) pro .specie; DG.
prodr. 1 p, 415; Kern. sched. fasc. 2 p. 81. C. hracliypetalum glcindu-
ALSINACEJ^ 119
losum Kochsyn. p. 133; Lcdeb. fl. ross. 1 p. 404. — Prile plantei

sus enumerate sunt acoperite cu peri glandulari. — (Iu mult mai res-
pândit ca cea precedent. Verciorova; Severin, Hinova; Graiova;
Câmpulung (Grec. enum, p. 14; Br. prodr. p. 127); Ghitila, Bneasa,
Bucureti ; Paserea; Lehliu; Dobrogea: Macin, Giucarova,Baschioi, etc.
h. Unghicula petalic glabr.

16. C. semidecandrum L. spec. p. 637 Sturm deulscli.li. 68;
;
Koch syn. p. 133; Rchb. ic. germ. 6 fig. 4968; Boiss. fl. orient. 1
p. 723; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1222. Aprilie, Maiu. —
Locuri cu ierb. In Dobrogea calea de la Bachioi ctre Giucarova.
:
|3. nanum. Caule simplu, micuei ^\ subire. Locuri ple.îuve prin

livedi: Predeal.
17. C. glutinosum Fries. novit. p. 51 (1814) et in fl. halland.
p. 51 (1818); Koch syn. p. 133; Boiss. fl. orient. J p. 724; Schlechtd.

Lang. deutsch. 12 fig. 1223. C. pimilum Sturm deutsch. h. 63; Griseb.
spicil. rum. 1 p. 208 ; Rchb. ic. germ. 6 fig. 4969. C. pumilum var.
viscarium Rchb. ic. germ. 6 fig. 4969 p. - C. obscurum Ghaub. in St.
Am. fl. agen. p. 181 lab. 4 fig. 1. (1821). — Q Aprilie, Maiu. Prin
locuri cu ierb, locuri de psciuni. Gomana; Pasrea, Lehliu; Feteti.
18. C. bulgaricum Uechtr. a'ster. bot zeit. ann. 1876 p. 221;

Velen. fl. bulg. p. 86. — Q Maiu, Iunie. Locuri aprice cu ierb, stânci
cu ierb în amestec cu C. tauricumpe la poalele muntelui Suluc ling
Macin.
Trib. II MALACHIE.E Fenzl. Ovariul cu 5 stiluri alternisepale ; cap-

sula ovoideo-pentagon, dehiscenâ 5 - valvic, valvulele bifide.
3. MALACHIUM Frics/J. halland. p. 77
I. M. aquaticum Fries. fl. halland. p. 77 (1818); Koch syn.
p. 132; Boiss. fl. orient. 1 p. 731 ; Schlechtendal Lang. deutsch. 12.

fig. 1218. Cerastiutn aquaticum L. spec. p. 629; Sturm deutsch.
fl. h. 63. SteUaria aquatica Scop. fl. carn. 1 p. 319 (1760).— c^ Iunie.
August. Locuri umede, marginea perîuriurilor, locuri umbrose specie ;
vulgar. Gerneî prin vile dealurilor, Monstirea Tismana; Graiova;

Câlimneti, Goziea Gmpulung ; ; Predeal, Sinaia; Titu; Ghitila, Bucu-
reti, Panteleimon (Grec. enum. p. 15); Buzeu ; Slnic; Neam|u; Ga-
lai; Boto.iani, Agafton.
Trib. III. AKE>fAliIEJ: Feiizl, Ovariul de ordinar cu 3 stiluri opo-

sitc-sepale; cap.sula ovat .sau ovato-conicâdehiscent îii 6 valve, val-
vele întregi.
4. STELLARIA L. gen. n. ^08 exclus, spec.
g 1. Cauliî cilindrici.
1. S. nemorum L. spec. p. ()03; Sturm deutsch. h. 63; Koch
syn. p. 120; Rchb. ic. germ. G fig. 4900; Boiss. fi. orient. 1 p. 706 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 flg. 1209. — Vulg. Stelul. Steua-fetei.—

II Maiu-Iulie. Pduri, locuri umbrose umede. Monstirea Tis mana;
Lainici; Gorbeni; Câmpulung, Nmeti (Grec. enum. p. 14 et in Br.
prodr. p. 198); Comana; Tecuci la pdurea Bodeasa; Schitul Rareu.
Gauliî i pedunculele de giur-împregiur pubescent peroi; pe-
talele profund bitide îndoit mai lungi de cât sepalele.
Reichenbachii Wierzb. in Rchb. ic. germ. voi. 5 et 6p. 34

2. S.
(1841), sed.icon.deest;Heuffenum. banat. p.40; Schur enum. transs.
p. 117. —
Cerast'mm tetragonum^-ixnm^. enum. transs. 1 p. 424 (1866)
sec. Simk. enum. transs. p. 137. % lunie-August. Locuri mnede —
umbrose în regiunea montan subalpin i quasi alpin. Negoiu pe
Nemi.ioru; Dîmbovicioara; Predeal; Buceci prin Valea-Alb la
Bu.teni, la Urltoarea .i in valea Peleiului.
Difer de specia legitim liindmai desvoltatâ i mai decumbent-

flascid, cauliî cam tetragonici în partea superior i unifariu peroi
pe peduncule : petalele mai puîn profund bifide i laciniile lor mai
ângusticele.
3. S. media Vili. dauph. 3 p. 615 (1789); Koch syn. p. 129;

Rchb. ic. germ. 6 rig.4904; Boiss. fi. 707 Schlechtd. Lang.
orient. 1 p. :
deutsch. 12 fig. 1210. Alsine media L. spec. p. 389; Sturm deutsch.

h. 1. — Aprilie-August. La locuri umede josnice mai mult sau mai
puin umbrose; specie forle comun (Grec. enum. p. 14). Craiova;
Bucureti: Comana; Sloboziea, Doiceti; Sinaia; Oneti, Tîrgu-Ocni;
Monstirea Neamû; în Suceava la Mlin, Gineti, Broteni, Rareu. —
Variaz :
a. legitima. Petalele profund bifide sunt mai scurte de cât se-
palele: cauliî glabri dar unifariu-pubescen|i:

,3. neg/ecta Weilie in Blufî. et Fingerh. comp. 1 p. 560 (1825)
pro specie: Rclib icon germ. voi. 6 flg. 4905. Stellaria umhrosa Opiz
ap. Rchb. germ. exsic. n. 895. S. media var. major. Koch syn.p. 130;
Boiss. fi. or. 1 p. 707 var. y- — Mai crescut dar i mai flascid, foile mai
;
Alsinâce^ i21
ample; petalele mari asia c egalez sau iiilrec cu pujîn sepalele. —

Sinaia, Buteni; i>ucure.li; Clomana; JJrila; GJalajî po la pdurea
Dimiea spre Prul.
'[. pa/h'da Pire. Apetal, multicaul, de un verde palid, pedicelele
cam peste tot puboscente; stilurile scurte. Pe lîng ziduri, pe la gar-
duri rusiise, gropi umede. Coinana; Bucureti; Vaslui pe Ia Pâdurea-
Lipovû.
§ 2. Gauliî expresiv tetragonici.

4. S. Holostea L. spec. p. 603; Kocli syn. p. 130; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 4908; Boiss. fi. orient. >1 p. 707; Schlechtendal Lang.
deutsch. 12 fig. 1212. — % Aprilie, Maiu. Livedi, poeni cu ierb, pe
lâng pduri, in regiunea dealurilor i a muncilor. Verciorova; Ger-

ne|ipe dealurile Poroinei iStîrminei; Piteti la Trivale; Câmpulung,
Conteti; Vulcana; Predeal; Iai (vulg. lerh-mole) Botoiani la co- ;
muna Roiori.
5. S. graminea L. spec. p. 604; Sturm deutsch. h. 63; Koch

syn. p. 130; Rchb. ic. germ. 6 flg. 4911 ; Boiss. fi. orient. 1 p. 707 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1214. — Vulg. lîocofea. Rocovin.

Stelu. —
?|. Maiu- Iulie. Livedi, locuri cu ierb; .specie vulgar
(Grec. enum. p. 14). Verciorova, Severin, Hinova; valea Motrului pe
laBroteni,Strhaea; Rîu- Vadului; Goziea; Gâmpulung; Pajerea; Pre-
deal, Sinaia; Giocneti, Ghitila, Bucureti; Bîsca-Rusilei ; Monsti-
rea-Neam|u (Ghan.) ; Iai.
6. S. Barthiana Schur phytogr. p. 142 (1876) pro specie. Are

portul întreg i caracterele florilor speciei precedente, îns bracteele i
foile peste tot glabre neciliate. — 11 Iunie, Iulie. Prin locuri umede.
Goziea pe la ipote; Olâneti; muntele Ghiû; Buzeu pe la Dumbrava
i tuferiurile de la Grivina.
7. S. glauca Wetlier. bot. arrang. 2 p. 240 (1776); Sturm

deutsch. h. 63; Koch syn. p. 130; Rchb. ic. germ. 6 fig. 4909; Boiss.
fi. orient. 1 p. 708; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 12 fig. 1213.—
aS'. graminea (3. L. spec. p. 604. S. pahtstris Ehrh. boitr. 5 p. 176
(1790); Retz. scand. ed. 2 p. 106 (1795). l\^ Iunie, Iulie. Pduri, —
locuri umbrose umede. Verciorova prin valea Bahnei spre Ilovia
Predeal.
8. S. uiiginosa Murray prodr. stirp. gceit. p. 55 (1770); Koch

syn. p. 131 ; Rchb. icon. germ. 6 fig. 3669; Boiss. fi. orient. 1 p. 708;
;
Sclileclild. Lung. deutscli. voi. 12 fig. 1214. Htellaria gramlnea 7. L.

spec. p. G04. S. Als'me Reichard 11. m. francof. 11. 28G (i772). — ?|, Iu-
nie, Iulie. Pe Raeu în pdure prin locuri rovinose.
5. HOLOSTEUM L. gen. n. 104.
1. H. umbellatum L. spec. p. 130; Koch syn p. 129; Rchb. ic.
germ. G fig. 4901; Boiss. fi. orient. 1 p. 709; Schlechtendal Lang.

deutsch. 12 fig. 1171.— H. Heuffell Wierzb. ap. Rchb. ic. germ. 6
fig. 4901 p. (1841) item in Flora ann. 1842 voi. 1 p. 264 (Gonf. Simk.
enum. transs. p. 138). — Aprilie, Maiu. Prin locuri de cultur,
grâne, porumburi, miriti vechi, drumuri, paragini; specie vulgar;
Gon|e§ti; Titu; Trt§e|ti, Ciocneti; Ghitila, Bucureti; Comana ;
Paserea; Lehliu; Feteti; Dobrogea.
6. M(EHRINGIA L.gen. n. 264.
1. M. trinervia Clairv. man. d'herboris. p. 150 (1811); Koch

syn. p. 127; Rchb. icon. germ. G fig. 4943; Boiss. fl. orient. 1 p, 709;
Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1201. Arenaria trinervia L. spec. pi.
p. G05. — cj. Maiu, Iunie. Locuri umbrose, prin dumbrave, codri

.
în regiunea montan i câmpean. Olneti, Goziea, Stnioara; Dîm-

bovicioara; Sinaia; Comana; Paserea.
2. M. Grisebachii Janka nov. turcie, brev. n. 22 (1873)! —

Velen.fl. bulg. p. 91. —
l[. Maiu, Iunie. Pe muni pietroi la locuri des-
Dobrogea pe muntele uuiatu (Br. leg.), pe muntele Sulucu

chise în :
lâng Macin i pe Consulu la Alibeichioi.

Seamn mult cu M. Iietoroplujlla Doill. prin foile sale. Tot planta
este acoperit cu peri scuri, pe cauli sunt mai deni i reveri, îns
dispar pe peduncule; cauliî forte numeroi, filiformi, intricai i totul
formez un pîlc; foile inferiore cam crnose, adesea emarcide, sunt
lineare sau filiforme dar cam dilatate spre vîrf; florile pentamere.
3. M. musccsa L. spec. p. 515; Koch syn. p. 126; Rchb. ic.
germ. G fig. 4900; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1196. — ?[,Iunie-

August. Pe lespedi umede, pe nsipuri umede pe lâng torente sau
rîuiore. Baea-de-Aram;Tismana ;
valea Monstirei Bistria, Goziea,
Stniioara; Dîmbovicioara; Predeal, Buteni, Sinaia (Grec. enum.
p. 14).
4. M. pendula Fenzl alsin. in tab. ad p. 46 (1833); Boiss. fi.
orient. 1 p. 70S. Arenaria penchtla VI. ci Ivit. rar. hung. tab. 87 (1801);
'
ALSINACEJ^ 123
Rclib. icoii. yenii. G liy. 4'Jli; Noiir. diagn. p. i\S. ~ ti lunie-Au-

yusL. Stânci uiiiede Ia locuri umede umbrose. Valea esnei la (Jaura-
Fetei; Lainici; Monstirea Bistria; valea Oltului de la Coziea în sus,
frecuent; Rîu- Vadului.
7. ARENARIA L. gen. u. 777.
§ 1. Gauliî floriferi stricai, ereci; foile lstarilor .si cele caidi-

nare filifornie, rigide, lungi,
I. A. graminifolia Sclirad. hort. goelling. 1 tab. 15 (1809);

Boiss. fi. orient. 1 p. 693; Schlechtd. Lang. deutsch. 13 fig. 1200.
—
A. fiUfoUa M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 344 (1808). Eremocjene procera Rchb.
ic. germ. O fig. 4924 (1841). — % Iunie. Pe dealuri. Iai pe la Râpedea.
§ 2. Gauliî flascidi sau prostraî^ foile mai mult sau mai pu|in
late, avend .i lstari rameali axilari.
1. Perenice.
2. A. multicaulis L. spec. p. 605; Wulf. in Jacq. collect. 1
tab. 17 f. 1 ; Rchb. icon. germ. 6 fig. 4950. A ciliata [3. frigida Koch
syn. p. 128. A. ciliata Auct. transs. ex. p. - non L. cujus stirps ge-
nuina in ditionem dacicam non inveni. — l\. Iulie, August. Stânci pe
culmile alpine superiore. Ppu.ea ; Buceci pe Garaimanu .i la Valea-
Priporului (Knecht.)
3. A. biflora L. mant. p. 71 (1762); Koch syn. p. 128; Rchb.

ic. germ. 6 fig. 4949; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1204. — 11 Iunie,
Iulie. umede în regiunea montan' alpin i subalpin.
Stânci la locuri
Getatea luî Vlad-epe pe Argei Buceci laOber.iea-Ialomitei (Knecht), ;
|3. transsilvanica Simk. term. fiiz. 10 p. 180(1866); ejus. enum.
transs. p. 140. Arenariarot undifolia Borb. mathem. term. ertesito 1882

p. l.-non M. Bieb. — Piscuri alpine. Buceci (Knecht.)
Ai-e tot înfiarea formei legitime, ins de care difer prin foile
sale mai lticele i rotundato-eliptice, prin cimele sale adesea 3—6
fiore i prin sepalele sale mai acute. Nu se potrivete
tocma cu A. ro-
tundifolia M. Bieb. ale criea foi sunt cm-at orbiculare, glabre cu totul
i numa pe margine ctre baz puin ciliate, sepalele sublatiforme.
2. Anuale.
4. A. seppyllifolia L. .spec. p. 606; Koch syn. p. 128; Rchb. ic.
germ. 6 fig. 4941 Boiss. ; fi. orient. 1 p. 701 Schlechtd. Lang. deutsch. 12
;
f. 1202. A. splioirocarpa Ten. syll. pi. vase. p. 219 (1831). — Q Aprilie-

lunie. Prin locuri cu ierb, petriiuri cu ierb, pruntiiuri, drumuri,
ci ur])ant' .i rurale, locuri de cultur; specie lorle comun. Severin,

ISiniian, Hinoya; Valea-esnei; Ponoare; Craiova; Rîmnic ; Piteti;
Titu : Vultureanca; Comana; Ciocneti, Chitila, Bucureti; Paserea,
Lehliu; Feteti; Predeal, Posada, Gâmpina; Bacu; Slnic; Piatra;
Monstirea Neam|u (Chan. exic); în Suceava pe Suha-mare i la
Flticeni.
5. A. leptoclados Pichb. iconogr. cent. 15 tab. i23 eticon. germ.

G 4941 p. (1841); Boiss. fi. orient.
fig. 1 p. 101. A. serpulUfoUa Guss.
syn. 1 p. 495 -non Lin. A.serpylUfolia ';. tenuior Koch syn. p. 128. —
Aprilie- Iunie. La locuri uscate, aprice, petriiuri i nsipuri pe
ling osele i ci comunale. Craiova: loneti, Vultureanca: Bucureti;
Feteti; Dobrogea pe la Mangaliea, Tuzla. Constanta, Caracoium.
Trib. IV. SAGINE.f] Fenzl. Ovariul cu 4 sau 5 stiluri oposite-se-
pal e; capsula pîn lîng baz dehiscent în 4—5 valve, valvele în-
tregi; foile oposite i la baz concrescute în mic întindere. Plante
albiflore, stufose.
8. SAGINA L. gen. n. ijO
§ 1. Periantul duplu, fiecare verticiliu pentafil; stamincle 10;

ovariul cu 5 stiluri, capsule cu 5 valve.
1. S. Linnaei Presl reliq. Lfenk. 2 p, 14 (1835); Boiss. fi. orient.
1 p. 663. Sa(jma saxatilis Wimm. fi. siles. p. 76 (1840); Koch syn.

p. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1167. Spergula say'moides L,
spec. p. 631. Spergella smjlnoides Rchb. icon. germ. 6 fig. 4962. —
t|. Iulie, August. Stânci pe culmile alpine. Buceci la Oberiea-Ialomi|ei
(Kneclit.), pe Gostila i Babele.
§ 2. Periantul duplu sau simplu, fie-care verticiliu 4-fil; stami-

nele 4, ovariul cu 4 stiluri, capsula 4-valvic.
2. S. depressa Schultz suppl. fi. starg. p. 10 (1819); Rchb. ic.
germ. 6 fig. 4957. Sagina ciliata p. Koch syn. p. 118. S. dichotoma

Heufî. bot. zeit. 1853 p. 626. Sagiua ciliata var. dichotoma Reuit enum.
ban. p. 37. — ^|. Iulie, August. In regiunea alpin. Buceci pe Jipi-
Mari (Knecht.).
3. S. procumbens L. spec. p. 185; Sturm. deutsch. h. 30;

Koch. syn. p. 118; Rchb. icon. germ. 6 fig. 4959; Boiss. fi. orient. 1
p. 662; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1163. sau cS- lunie- —Q

August. Nsipuri, petriiuri menunte, pruntiiuri, lespedi umede. Valea
Oltului pe la Coziea, ipote; Stniioara; Câmpulung (Spergella glahra
ALSINACE.Î: 125
Grec. eniHii. p. 14); Dîmbovicioara : Predeal: Azujâ, Buteni, Sinaia

(Safjina apet ala Grec. I. c. - non Lin.); C.âmpina; în cheile Barnamlui.
Trib. V. EUALSINE3: Fenzl. Ovariul cu trei stiluri alternisepale ;
capsula dehiscent prin 3 valve întregi sau forte pu|in tirbite, al-
ternisepale.
9. ALSINE Wahlcnb.Jl. lapp. p. v2~ (exclus, spec. stipulaii')
§ 1. Sepalolo obtuse, au vîrful în mare parte membranaceu.

I. A. laricifolia Grantz. instit. 2 p. 407 (1766); Wahlenb. fi.
carp. p. 133; Koch syn. p. 123: Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1185.
A. Kitaihelii Nym. consp. p. IKi. Arenaria laricifolia L. spec. p. 607;
Jacq. fi. austr. 3 tab. 272 (1775). A. striata L. amoen. 4 p. 315 (1759)
A. macrocarpa Hornem. hort. hafn. 1 p. 964 (1813). Wierzhickia ma-
crocarpa Rchb. ic. germ. 6 fig. 4931. — c^ Iulie, August. Stânci cu
ierb sau cu muchi, la înclinaii nordice. Câneni, Rîu-Vadului pe

liniea frontierei: Negoiu.
§ 2. Sepalele acute acuminate sau subulate.

1. Sepalele uninervate, nervura este alb §i median în de-a-
lungul sepalei verde, marginea sepalelor iari alb mai mult sau
mai puin lat.
a. Perenice sau bienale.
2. A. setacea Mert. et Koch deutsch. fi. 3 p. 287 (1826); Koch
syn. p. 124 exclus synon. Kit. ; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1192.
Arenaria setacea Thuill. fi. paris. ed. 2 p. 220 (1799). Sahulina setacea
Rchb. icon. germ. 6 fig. 4921. —% Iulie, August. Pruntiiuri, petri-
iuri nsipose, rupturi de coste, în regiunea montan. Predeal, Bu-
teni, Sinaia; Rareu.
,3. banat/ca Heuff. enum. banat. p. 38; Neilr. diagn. p. ^21. Sa-
hulina hanatica Heuff. ap. Rchb. icon. germ. 6 fig. 4922. Difer puin
prin cauliî sei subirei filiformi laxi i debili.
3. A. contractata Heldr. herb. grtec. norm. n. 608 pro variet.

Alsinse mucronatae Lin. mant. p. 358 (1771) etiarn Brândza fl. dobro.
p. 2 (1889) -non Lin. spec. p. 389 (1762). t|, —
Maiu, Iunie. Stanei
calcare la locuri aprice. în Dobrogea la Bachioi pe muntele Sepel-
ginu (Br.), la lenisala sub Gastelul-Genovez.
Din seciea M i n u a r t i a; perenic. înfiarea i caracterele sale
nu exprim cu exactitate nici pe A. mucronata L. 1. c. asia cum acesta
so gsete în Alpiî Helveiei, în Alpiî maritimi ai Franciei i ai Italiei

:
si carcesLc apropo pes^lu ioL glalji, avendim pori mai ualL nici pe/t.
(jlomerata Fenzl cum o avem de la Verciorova, care este peste tot ex-
presiv .î dens canescento-pubescent, cu peri glandulari i c'un port
înalt stufos. Ea representez o form intermediar acestora, avend un
port robust dar de talie scurt, dens i mnun|el puberulent în pâr-
tiile medii si inferiore, viscidul în cele superiore, pedunculele i
portul[tlorilor avOnd disposiiea cum la A. mucroiiata L. îns sepalele
puberulcnto-viscidule.
4. A. glomerata Feazl verbr. d. alsin. in tab. ad. p. 46 (1833)

Ledeb. fi. ross. 1 p.344; Boiss. fi. orient. 1 p. 082 ; Neilr. diagn. p.27.—
Arenaria (jlomerata M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 350 (1808). — '^|. Maiu,
Iunie. Locuri cu ierb pe stânci, exposiiea meridional. C(3stele luun-
tilor d'între Schela-Cladovei, Dudai i Verciorova.
b. Anuale.
5. A. Jacquinii Koch syn. p. 125 (1843); Boiss. fi. orient. 1
p. 081; Schleclitd. Lang. deutsch. 12 fig. 1194. Arenaria fasciculata
Lin. syst. nat. odit. 12" p. 733 (1707); Jacq. fi. austr. tab. 182 - non
Sibth. Minuartia fastifjiata Rchb. icon. germ. O fig. 4919(1840) -non
Sm. — sau J. Iunie, Iulie. Petriiuri cu nsip pe costa muncilor.
Vâlea Olânetilor de la stabilimentul balnear în sus (Grec. in. Br.
contrib. 1889 p. 79). — Planta nostr peste tot este glabr.
2. Sepalele cu câte 3-5 nervuri dorsale, nervurele verdi pe un

spate verde, numa pe margine cu dung alb subire.
6. A. frutescens A. Kern. oest. bot. zeit.ann. 1808 p. 182. Are-
naria frutesceuti Kit. inScliult. (iest. fi. voi. 1 p. 007 (1794). Arenariasa-
xatilis Baumg. enum. transs. Ip. 409 (1816)- non Vius.Alsinefalcata
Griseb. spicil. rumel. 1 200 (1843); Heufî'. enum. banat. p. 38;
p.
Neilr. diagn. p. 27. A. catarractaruni Janka adat. magyar. delk. fi. in
magyar. tudom. acad. matbem. termesz. kozlem. XII (1874) p. 105 et
A. de Degen exic. !
—
<(, Maiu, Iunie. Costele stâncose ale munilor.
Verciorova; Negoiu.
7. A. verna Baril, beitr. 2 p. 03 (1825); Koch syn. p. 124, le-

gitima: Boiss. ti. orient. 1 p. 070; Schleclitd. Lang. deutsch. 12
fig. 1188. A. verna -;. montana Fenzl. in Ledeb. fi. ross. 1 p. 349.
Arenaria verna legitima L. mant. p. 72 (1702); Sturm deutsch. h. 20.
A. cwspitosa Ehrh. beitr. 5 p. 177 (1790). Tnjphane verna Rchb. icon.

germ. 0) fig. 4929. — ^. lunie-August. Locuri cu ierb pe costele mmi-
ALSIÎÂCEiE 127
jîlor, rupUiri do coste glareoso-schisUj.se in regiunea montan. Predeal,

Azuga; Buteni, Sinaia; pe Rareii.
p. Gerardii Wahlenh. fi. carp. p. 132 (1810) pro specie. Arenaria
Gerardii Willd. spec. 2 p. 729 (1799). Arenaria linifîora Jacq. fi. austr.
5tab. 445 fig. major (1778) - non Lin. fil. Arenaria marginataM. Bieb.
ap. Willd. Alsine verna (3. alpina Koch. syn. p. 124. A. verna [3. al-
'pedris Fenzl in Ledeb. fi. ross. 1 p. 348. Tri/phane Gerardii Rchb. ic.
germ. voi. 6 fig. 4928. — Gonstitue pîlc stufos; cauliî ca de 6—12

cent. uiii-biflori: ei i foile glabri; pedunculelo i pedicelele viscidulo-
glandulare ; restul cum in forma legitim. — in regiunea alpin i
sub-alpin la locuri petrose, stânci umede, locuri cu ierb menunt.
Muntele Ghi|u ; Dîmbovicioara ; Sinaia prin valea Peleiului i spre
Vîrful-cu-Doru (Alsine verna p. alpina Grec. enum. p. 14) ; Piatra-
Mare; Rareu.
Y. niva//s Fenzl in Ledeb. fi. ross. 1 p. 348 pro rar. a A. vernre
Bartl; Simk. enum. transs. p. lA^^. Ar enar' a liniflora Jacq. fl. austr. 5
tab 445 fig. minor -non L. fii. et Auct. —în pilcuri întinse dar
l)tute, cu aspectu de muchi; cauli ca de 4 —5 cent., uni-biflori,
ei i foile glabre ;
pedunculele uiurel puberulent-viscidule; petalele
albe, lticele intrec sepalele ce sunt 2-nervate i glabre. — Stânci
umede in regiunea alpin superior. Buceci pe Garai man (Knecht).
o. lepiophylla Heuff. enum. banat. p.38 (1857) pro variet. . A1-
sinte verna'. TryphaneUptophijlla Heuff. ap. Rchb. ic. germ. 6 fig. 4929
pro var. Tryphana) verna?. Stufos i inalt ca de 20 25 cent. Gaulii —

la baz cultai apoi adescendeni ereci, subiri i intru cât-va flexuoi
debili^ mult ramificai: ei i foile glabri; flori numerose în cim
dichaz repetat i lax, ramificaiile sale, bracteele i sepalele cu peri
glandulari resfirai ; foile filiform-setacee lungi. — Tuferie pe costele
munilor la Verciorova, spre gura Sltinicului,
8. A. recurva Walhenb. veget. helv. p. 87 (1813) ; Koch syn.
p. 124; Boiss. fl. or. 1 p. G74; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1191.
Arenaria recurva AII. fl. pedem. n. 1713 tab. 89 (1785), Sabulina re-
curva Rchb. germ. exc. p. 788. Trijphane recurva Rchb. ic. germ. G
fig. 4930. — ?(. Iunie- August. In regiunea montan alpin. Gulmea
Negoiului; Buceci pe Babele (Br.), pe Garaimanu (Knecht), pe Gostila!
10. CHERLERIA L. oen. n. /x->-
I. CK. sedoides L. spec. p. 008; Koch syn. p. 126; Rchb. icon.

germ. O fig. 4903; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1195. Alsiîe
Cherleri Feiizl in Emil. gen. p. 005: Greu. (lodr. 11. IV. 1 p. '2b?>. ~
\\, Iulie, AugusL în regiunea montan alpin pe pi-scurile înalte.
Buceci la Oberiea-lalomitei i pe Clarainianu (Knecht.), pe Gostila i
la Omu 2510'".
Divis/unea II. Foile .stipulate, sti])ule]e concrescute în ocliree.
Trib. VI. SPEKGULE/E Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 274.
11. SPERGULA L. gen. u. ySC.
I. S. arvensis L. spec. p. (ioO ; Koch syn. p. 120 : Boiss. fi.
orient. 1 p. 731; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1174. —Q Iunie,

Iulie. Locuri nsipose. terâm mobil. Balta, Gosteti în Mehedini ; Gâ-
limâne.ti ; Rîu- Vadului ; Tecuci, lunca igneti i a Zeletinului ; în
Suceava la Broteni pe Neagra.
12. SPERGULARIA Pers. .vi'//. /

f. ^04.
1. S. rubra JY'r.s. .syn. 1 p. 504 (1805); Ledeb. 11. ross. 2 p.

107; Gren. (iodr. fi. fr. 1 p. 275. Boiss. fi. orient. 1 p. 7:>2. Arenaria
rubra a. cainpestris L. spec. p. GOG. Alsine rubra Wahlenb. fi. upsal.
p. 151 (1820). Lepujouuiu rubrum Walilberg fi. gothob. p. 45 (182 i);

Koch syn. p. 121; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 f. 1177. —
Maiu - Septembre. Locuri nsipose, petriiuri nsipose, porumbiti i
miriti vechi; grâne. Pune.ti, Balta în Mehedini; Glimne.ti platoul ;
desupra Pitetilor {8. rubra p. pinguior Grec. enum. p. 15).
2. S. media Pers. .syn. 1 p. 504 (1805); Gren. Godr. 11. fr. 1
p. 276; Boiss. fi. orient. 1 p. 733. S. media a. heterosperma Ledeb. fi.
ross. 2 p. 168. S. salina Presl fi. cehie. p. 93 (1819). Arenaria rubra

j3. marina L. spec. p. 666. Lepigonum medium Wahlberg fi. gotliob.
p. 45 (1824); Koch syn. p. 121; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig.
1178. —Q Iunie, Iulie. Locuri josnice srate, pe lâng saline. Gm-

pina pe pruntiiul Doftanei mai jos de Telega, copios; lunca Oltului
pe la Islaz, Turnu-Îgurelelor ; lunca iretului pe la Brboi.
3. S. marginata Boiss. fi. orient. 1 p. 733 (1867). Arenaria
media L. spec. p. 606 exclus, synon. omn. — A. marginataBC. fi. fr. 4
p. 793 (1805). Spergiilaria media (i. marginata Ledeb. fi. ross. 2 p. 168.
Lepigonum marginatutn Koch syn. p. 121; Schlechtd. Lang. deutsch.
12 fig. 1179. —3 Iulie, August. Gmpuri la locuri srate i pe lito-
ralul maritim. Buzeu; Balta-Alb; Lacul-Srat, Brila; lunca iretului

pe la Brboi: Dobrogea: Tusla, Gonstanâ, Anadolchioi, Maniaca.
rORTULACACE.î:, rAEONYCHTACE.^ 129
XV. PORTULAGACEiE Lindl. nat. syst. p. 125.
1. PORTULACA /.. iêii. ;;. (xr^.
I. P. oleracea 1,. spcc. p. (WiS. — DC. pi. grass. tab. 128;

Koch syn. p. 1^78; (Iren. Godr. fi. fr. 1 p. C05 ; Boiss. fi. or. 1 p. 757;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14fig. IM-l.— Vulg. Ierb grasa. Porcin.—
Iunie -August. Forte respândit; pe la locuri de cultur, ci co-
munale urbane i rurale, drumuri, trotuare, ziduri vechi, paragini

(Grec.enum. p. 25).In stare selbatic, rustic: P. oleracea n.. silvestris.
DC. prodr. 1 p. 35:}; sau pe locuri cultivate i prin grdini de verde-

uri : P. oleracea fi. sativa DC. 1. c. —
• P. grandiflora Lindl. — Vulg. Aguridjiâr-Portulace. — In
horticultura.
2. MOXTIA /.. i^cii. II. lOf.
I. M. minor Gmel. 11. baden. 1 p. 301 (1805). M. fontana a.
minor Willd. spec. pi. 1 p.-415 (1707); DC. prodr. 3 p. 362; Koch
syn. p. 278. M. fontana Sturm deutsch. h. 11. M. fontana var. (5. erecta
Pers. syn. 1 p. IU (1805). M. fontana L. spec. 129 ex. p. — Locuri

bltose, mlatini cu ape lin-curgtore. Valea Cernei în Mehedini mai
jos de Curcoea.
XVI. PARONYGHIAGEJi: St. Hill. mem. mus. 2 p. 276.
Secîea 1. Foile oposite, stipulate.
1. PABONYCHIA Toiini. inst. tab. 288.
1. P. Kapela A. Kern. sched. 11. (Jl (1881). Illecehruni Kapela

Hacquet pi. alp. carn. p. 8 (1782). Paronycliia argentea Wulf. fi.
nor. p. 299 (1805)-non Lam. P. capitata Koch syn. p. 280 (1843);

Boiss. fi. orient. 1 p. 743-nonLam. P. hungarica Griseb, spicil. rumel. 1
p. 215 (1843). — (). Iunie, Iulie. Pe coste aprice la locuri deschise,

rupturi de coste pe lâng drum. Soverin, Verciorova : partea de la
Schela-Cladovei spre Dudai.

Tulpina lignescent muUicaul, cauhî culca|i apoi adscendenî,
foile lanceolaie sauoblung-eliptico obtuse, adpres perose i pe margine
ciliate; bracteole scariose, argintii, oval-lanceolale i scurt mucronate;
llorile capitato-glomerate la extremitatea caulilor i ramurilor lor,
sunt micuele i ascunse în axila bracteelor florale, acestea sunt forte

late, argintio-scariose obtuse, sau cam acute, 5 O"""- lungime; sepalele —
de :> — i'""""
lungime, verî, cu nervur dorsal, uior perose, concave
i necapionate la vîrf.
2. P. cephalotes Stev. ap. Boiss. fi. orient. 1 p. 743 (1867).

P. cctpitata 7. pubescens lusiis 2, Ledeb. fi. ross. i2 p. 163. lllecehrum
cephalotes M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 169 et 624 (1819); Bess. enum. pi.
volhyn. p. 54. — "^f.

Iunie, Iulie. Coste petrose în prl,ile muntose.
Verciorova între Gura-Vâiei i Scliela-Gladovei pe stâncile de conglo-
merat (A. de Degen) !
; în Dobrogea pe muntele Gonsulu i la lenisala
subt Gastelul-Genovez.
Slab modificaie a celei precedente. Foile mai pu[in oblungi,
lanceolate, verdi, glabre sau prea puîn perose i cutat-venulate;
bracteele lungi, acuniinate i uior spintecate la vîrf ; sepalele cu ceva
mai lungi.
2. HERNIARIA L. gen. n. •p8.
1. H. glabra L. spec. p. 317 ; Koch syn. p. 280; Boiss. fi. orient.
1 p. 740; Schlechtd. Lang. deutsch. 12 fig. 1236. — Vulg. Feciorlc.

Ierha-fecim-ilor. Ierha-surpturei (herniei). — ?[, Iunie -August. Gâm-
puri, la locuri de cultur, pruntiiuri, surpturi de coste. Câmpulung
pe prunturile Rîu-Tîrgului (Grec. enum. p. 25) i pe Bughea Câlim- ;
neti; Ioneti,Cacova; Bucureti, Herestru; Comana; Galai; Neam|u;

în Dobrogea pe la Macin, Greci, Alibeichioi, Babadagh, lenisala.
2. H. incana Lam. dict. encycl. 3 p. 124 (1789); Koch syn.

p. 280; Boiss. fi. orient. 1 p. 741. — l\. Maiu, Iunie. Locuri uscate
aprice, petrii btut^ pruntiiuri, drâmturi vechi. Verciorova, Severin;
loneti, Cacova; Bâneasa, Comana; Bucureti, Herestru; Chitila;
Paserea, Lehliu; Ploeti; Sinaia spre Isvoru {H. hirsuta Grec. enum.
p. 26-non L.) ; Sloboziea, Bora ; Feteti Tecuci ; ; Neamu ; în Dobrogea
frecuent. Variaz:
a. angustifolia Fenzl in Ledeb. fi. ross. 2 p. 160. H. Besseri Fisch.
ap. Hornem. hort. hafn. suppl. p. 127; DC. prodr. 3 p. 368;
13. latifolia Fenzl in Ledeb. 1. c. -//. incana Lam. 1. c.-H.macro-
carpa Sibth. flora gr^c. tab. 252; DC. prodr. 3 p. 368.
Sec|. II. Foile oposite nestipulate.
3. SCLERANTHUS L. gen. n. 562.
I. S. perennis L. spec. p. 580; Koch syn. p. 281; Fenzl in

Ledeb. fi. ross. 2 p. 157; Boiss. fi. orient. 1 p. 750; Schlechtd. Lang.
deutsch. 12 fig. 1240. — Vulg. Sincenc. — 11 Iunie, Iulie. Pietriiuri
pe coste rupte, pe pruntiiuri i pe lîng ci pietrite: Craiova; Rîmnic;
muntele Ghi|u; Câmpulung (Grec. enum. p. 26); Sturzeni; loneti,
Cacova; Bneasa, Comana; Predeal; Sinaia.
PARONYCHIACE^. 131
2. S. dichotomus Schur verh. siebenb. ver. ami. 1851 p. 10.

S. ndac/uus, S. bagiuinus (iiialc : recte hahnanus) Rclib. ap. Borb.
bâns. p. i^SO iii niatliem. es terinez. kozl. XL kotet 1873. — Tul-
pina bienal emite cauli (loriferi .î lstari sterili; cauliî ereci, dichoto-
inicete i repetat ramificai chiar de la partea inferior ; foile bazilare
.î ale lstaritor filiforme subulate lungi, cele caulinare superiore cum
sunt la cele precedente; florile în diclias repetat, lasce i desfâ-
ceea ce face
ijiurate, c
planta ia forma unui stuf globos. (j* —
Maiu- Iulie. Pietriiuri pe lîng ci, pe coste rupte i pe ling torente
secate. Verciorova; Gosteti, Baea-de- Aram ; Rîu-Vadului; Mons-
tirea Goziea, Climneti Câmpulung ; pe Bugliea si Rîu-Tîrguluî.
3. S. interpositus Sagorski exsic. ann. 189G ! S. interinedkis
Auct.transs. et Simk. on. transs. p. 147-nonKittelin llnnaâ taschenb.

p. 193 ann.|1817.— X*^'- annuus dichotomus sec. Simk. 1. c— Maiu,
Iunie. Prin locuri descliise, petrii cu puin ierb, pe lâng .osele. loneti,
Morteni (distr. Dîmbovia); Bneasa, Comana; Piatra pe Cozla.
4. S. annuus L. spec. p. 580; Flora danica icon.tab. 50i! Kocli

syn. :281; Boiss. fi. orient. 1 p. 750; Sclilechtd. Lang. deutsch. 12
fig. 1239.6'. annims[i>. ci/mosiislus. V^ FenzlinLedeb. fi. ross. 2p. 157. —
Popul. Boôrug. Bxiruiana-surpturei. Slncenc. — Aprilie -Iulie.
Tot pe pietriiurl, pe pruntiiurile torentelor secate, pe coste rupte i
pe lîng ci. Schela-Gladovei, Severin; Simian, Hinova Balta, Gos- ;
teti; Baea-de- Aram, Gloani Tismana Craiova Rîmnic, Glim-

; ; ;
neti; Gâmpulung; Piteti (Grec. enam. p. 2()); Predeal, Buteni;

Brila, Galai; în Suceava la Broteni pe Bistria i pe Neagra.
5. S. verlicillatus ''fausch in Flora ann. 1829 Ergnzbl. p. 50;

Schur enum. transs. p. 224; Boiss. 11. orient. 1 p. 750. 8. annuus a.
verticlllatus Fenzl in Ledeb. fi. ross. 2 p. 15G lus. 1. Diferii de cel pre-
cedent— lacare caulij sunt difus-ramoi, cimcle desfâiurate mai mult,

paniculato-laxe i florile mai mricele — prin aceea c cauliî sei port
pe dealungul lor la axila foilor cinic fasciculato condensate subsesile
alterne sau verticilate, apoi i cimele terminale sunt iari fasciculato-
condensate i florile tote sunt mai micuele comparativ cu cele de la

speciea precedent. — Aprilie, Maiu. Pe pietriiuri i pe la locuri
aprice deschise, prin porumbiti i miriti vechi, pe lîng ci i lo-

cuine, destul de frccuent. Valea Oltului pe la Glimneti, Goziea
i Stniioaia; Predeal, Sinaia; Perisi, Giocneti; Ghitila, Herestru,
Bucureti; Gomana; Lehliu; Brila, Galai; în Dobrogca pe la Macin,
Greci, Gonstana.
;
6. S. collinus Hornung in Rchb. germ. excurs, p. 565 (1832)

post. S. verticillatus. in A. Kern. Sched. n. 570! S. Durandollcvchh. in
litt. ad. lloliiby cost. bot. zeit. ann. 1874 p. 55. — Portul celui prece-
dent, îns glomerulele subveiticilate i pauciflore sau flori solitare
axilare, la vîrful caulilor cimele sunt mai mult sau mai puîn conden-
sate, florile mici i scurt pedicelate, sepalele subirel albo-marginate
sau cu totul verî, acute .i erecte dup fructificaie. Plant menun-
|ic ca de 3—5 cent. subunicaul; seamn mult cu S. Delorti Gren.
inBill. arcli. p. 20G ( !
), îns acesta este mai subirel sau filiform în
tote prile sale, florile i mai micuele. — Aprilie, Maiu. Prin locuri
aprice pe câmpuri, prin ierb menunt i rar. Bucureti, Herestru,

Fundeni, Mrcua; Brneti, Paserea; Lehliu; Feteti.
7. S. neglectusRochelinBaumg. enum.transs.3p. 345(1810);

Heuff. enum. banat. p. 72 ; Fuss transs. excurs, p. 226. — <^ Iulie,
August. Stânci cristaline sau conglomerate pe piscurile alpine supe-

riore. Godeanu 2200 m. Negoiu; Buceci la Omu 2508 m. (Simk.
Knecht.) pe Caraimanu i pe Jipiî-mari (Knecht.)
8. S. uncinatus Schur verb. siebenb. ver. ann. 1851 p. 10;

ejus enum. transs. p. 244; Griseb. et Sch. inter hung. p. 306 (1852)
Boiss. fi. orient. 1 p. 750. — cj* Iunie- August. Petriiuri pe costele
rupte, pe lîng ci i pe lîng torente secate : la Aninoasa în Doljiu
(Sab. Stefânescu leg.) ; Cetatea Vlad-epei i pe muntele Ghi[u îp
Argei; Predeal, Buteni^ Sinaia.
XVII. ELATINACE.^ Cambess. mem. mus. voi. 18.
1. ELATINE L. gen. n. ^02.
I. E. Alsinastrum L. spec. p. 526; Koch syn. p. 137; Rchb.

germ. exc. p. 639 ; Ledeb. fi. ross. 1 p. 421 ; Boiss. 11. orient. 1 p. 782;
Schlechtd. Lang. deutsch. 13 f. 1247. —J Aprilie -Iunie. Ape lim-
pezi stagnante sau lin-curgtore, heleteuri. Olteni|a {E. hydropiper

Grec. enum. 1880 p. 15-non L.) ; Gomana.
XVIII. HYPERICAGEiE Lindl. nat. syst. 77.
1. HYPERICUM L. gen. n. go2.
§ 1. Marginea sepalelor întreg (fora fimbriî, fora ciliglanduliferi).

I. H. perforatum L. spec. p. 1104; Sfurm deutsch. h. 18; Koch
syn. p. 14(i; Rchb. ic. germ. 6 lig. 517.7; Boiss. 809;
11. orient. 1 p.
Sclilochid. Lang. deutsch. 21 lig. 2095. -- Vulg. Erha-lni-St. loan.

'
HYPEI?ICACE/E jgc
Samtoare. Sunâtoare. FojarnU. t(. luiiie-August.

Livedi, oi-rude ~
de pomi, tuferi.ê
nircinisiuri; specie vulgar (Grec
Verciorova, Severin Strcbaea,
cnum. p
Bro^teni; Tîrgujiul: Craiova; Cli-
;
m
iiianeti, Cozia, Stniioara;
Ghi|u Predeal; Ciociieli, CUiitiJa
Bu- ;
cureti Comaiia; Beceni; Tatova, Vaslui,

;
Rafaila; MonstireaNelunlu
Chania exsic.) Botosiani; Flticeni,
; Mlin Broteni ;
în Dobrogea pe
;
la Loco.i, Babadagh, Gonstanja.

l-i.veronenseRchb. germ. exc. p. 83G;
icon. germ. voi. «fig 5177 b
M. veronense Sclirank ap. Koch syn. ed. 2 add.
p. 440; Schlechtd
Lang deutsch. 21 fig. 209G H.
perforatum 5. angti.tifolium Gaud. ti
lielv. 4 p. G28. H.
soongaricum Ledeb. in Rclib. pi. erit.
voi. :j icon.
n. 446.— Ga §i H. perforatum, cu dou u.îurele
muchii pe axele cau-
îns foile lineare oblungi cu puncte pelucide
inare,
mai mari dar pu-
tme, sepalelelanceolate
luferiiun
cute forte întregi egalez lungimea
ovariului. -
la locuri aspre. Pite.^ti;
în Dobrogea: Tulcea, Gocoi.
2. H. commutatum Nolte nov. fi. hols. p. 69 (1826). H per-
foratum fi latifoluwi Gaud. fi. helv. 3p. 627 ( 1
828) ; Koch syn ]. 146 •
bchlechtd. Lang. deutsch. 21 28.-

p. //. mixtum C. du Moulin cest
bot. zeit. 1867
p. 390. XK
perforato-quadrangulum Auct. -- Axele
cauhnare uior marcate cu muchii, iar
sepalele lanceolate mai lungi
de cat ovariul in epoca înflorirei.
i. Iulie, August. Piatra pe Gozla,-
ni Neamu ; Podu-Turcului.
3. H. humifusum L. spec. p. 1105; Koch syn. p. 146; Rchb

IC. germ. 6 fig. 5176; Boiss. orient, voi.
790; Schlechtd. Lang
fi. 1 p.
deutsch. 21 fig. 2097. -
La locuri petrose, rupturi de coste. Rucr;
Predea! în partea despre valea Teme.ului.
4. H. quadrangulum
L. spec. p. 1104; Koch syn.
p. 146;
Rchb. icon. germ. 6
5178; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 f. 2098.
f.
—
^4. Iulie, August. P.in pduri, poale de
pduri, vi umbrose în regiu-
nea montan. Valea Gernei pe Osliea i Bulzu
pe Goziea i Ghiu în ;
Argei Ppuea; Leota Rucr pe Ghîmbavu; Predeal,

; ;
Buteni, Sinaia
(Grec. enum. p. 16); în Suceava pe Borca i pe Neagra la Brosteni.
5. H. tetrapterum Fries novit. ed. 1 p. 94 (1819); Koch syn;

p. 147; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5179; Boiss. fi. orient. 1 805
p.
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 f. 2099. - ?f. Iulie, August. Live(]i, lo-
curi cu ierb pe coste, în regiunea montan i submontan. Vc^rcio-
rova, GernetJ pe lorgutova si Dum])rvi!,a Tismana ;
: Horezu Pajerea, :
Valea-Muierei ; Sinaia.
§ ^. Marginea sepalelor fimbriat sau ciliato-glandulifer.

Rochelii Griseb. et Sch. iter liung. n. 49 (1852); Heufî.
6. H.
enum. ban. 4i: Sclmr enuni. transs. p. 13:3. H. Ridierii Rochel.
p.
rar. ban. fig. 27 (1828) Rclib. icon. germ. voi. (> fig. 518(3- non Vili.
:
—
l\. Iunie, Iulie. Pe stânci cu luferiiuri rare. în valea esnei la Gaura-
Fetei; la Vcrciorova spre Gura-Vei (A. de Degen.)
7. H. androsaemifolium Vili. daupli. 4 p. 502 et tab. 44 (1789);

H. alpinum AV. 255 (1812). H. Bklteri ,3. audro-
et. Kit. rar. liung. tab.
scemifolium Koch syn. p. 147; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5186 h,H. fim-
hriatum [3. androscemifoUum DC. prodr. 1 p. 552. ?(, Iulie, August. —
Pâsciuni alpine. Pe muntele Coziea, pe Ppu.'jea i pe Piatra-Mare.
8. H. transsilvanicumClelak. cest. bot. zeit. ann. 1874 p. 138;

Velen. fi. bulg. p. lOO. II. llicheri Schur enum. 132-non
transs. p.
Vili. 1. c. H. niacîdatnmFuss. transs. excurs, p. 1 13 -non AH. H. Burseri
A. Kern. veget.verhaltn.des ung. und siebenb. fasc. 1 p. 79 (1875)-an
Spach? — c^ Iulie, August. Prin vi montane subalpine quasi alpine.
Buceci.
9. H. montanum L. spec. p, 1105; Koch syn. p. 148; Rchb.

ic. germ. G fig. 5187; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2104. —
^. Iulie, August. Pduri în regiunea montan. Tismana: Lainici;
Monstirea Bistria pe Arnota: Olneti pe Dealu-Tisei; muntele Gal-
bina în Vîlcea la frontier.
10. H. hirsutum L. spec. p. 1105: Koch syn. p. 148; Rchb.

ic. germ. G lîg. 5189: Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2105. —
<[, Iulie, August. Crânguri^ margini de pduri pe dealuri i mun|i.
Olâneti, Glimâne.ti, Goziea; Brtaiani în Teleorman; Gomana; Pre-
deal, Sinaia ; Flticeni.
11. H. elegans Steph. in Willd. .spec. 3 p. 14G9 (1800); Koch

.syn. p. 147 Rchb. : ic. germ. voi. (ifig. 5190; Schlechtd. Lang. deutsh.21
fig. 2102. H. Kohlianum Spreng. 11. 214 (180G).
hali. p. % Iulie, —
August. Gâmpuri, locuri aprice inculte. Brila în Dobrogea pe la
;
Macin, Babadagh, Periclie, Gargalîc, Gonstanâ, Gopadin, Bairamdede.
XIX. GERANIAGEiE DC. ti. fr. 4 p. 888.

1. GERANIUM L. i^cn. n. 8-^-'.
§ 1. Perenici: pedunculii biilori.

1. Unghiea petalelor lung i ciliat; sl.aminelo glabre; rizomâ.
gros scuamifer cu fibre scurte.
GERANIACE^ 135
1. G. macrorrhizum L.spoc. p. 953; Kocli syn. [). 151 ; Rclib.

icou. yeirii. 5 iiy. 1-8S(i. DC. prodr. 1 p. G40; Schleclilundal Lang.
deutsoh. 41 fig. 413i2. — Vulg. Priboiu. — în regiunea montan, stânci,
drimturi de stânci. Vorciorova valea esnei la Gaura-Fetei Glo- ; ;
ani, Baea-de-Aram; Monstnea Tismana; Lainici; valea Olteûlui

la pescerea Polovracilor.
i2. Unghiea petalelor scurt, baza lor §i filamentele staminelor

ciliate; rizom gros oblic nescuamifer §i cu lungi fibre radicale
subirele.
2. G. phaeum L. spec. p. 953; Koch syn. p. 151; Rchb. ic.
germ. 5 fig. 4(S91. DC. prodr. 1 p. 641 var. a; Schlechtendal Lang.

deutsch. 21 fig. 2133. G. hxmgarkum Wiesb. exsic! — Wilg. Fllscarif^d.
Priboi. Sovirf. — ?|. Iunie, Iulie. Pduri, poeni |i livezii la locuri umede.
Tismana ;Craiova;Monstirea Bistria, Pvimnic; Curtea-de-Arge§i, Gor-
beni; Conte.^ti, Valea-Popei; Câmpulung, Nme.^ti (Grec. enum.p. 10);
Rucar, Dîmbovicioara Predeal, Sinaia; Ciocneti, Mogo.^joea, B-
;
neasa; Paserea Comana; Piatra ; Flticeni; la.î la pdurea Birno- ;
vei ; Cocoi, Babadagh.
3. G. pratense L. spec. p. 954; Koch syn. p. 152; Rchb. ic.
germ. 5 fig. 4883; DC. prodr. 1 p. 641; Schiechtd. Lang. deutsch. 21

f. 2136. — ^1^. Iunie, Iulie. Livedi, margini da pduri în regiunea mon-
tan i a dealurilor mari. Predeal; Buteni, Sinaia; Beceni la Pdu-
rea-Ocea (Grec. enum. p. 16); Neamtu; Botoiani, Agal'ton.
4. G. alpestre Schur verh. siebenb. ver. 2 p. 176 (1851) ;
ejus enum. transs. p. 135; Fuss. transs. exc. p. 137; Simk. enum.
transs. p. 159. — G. silvaticum Baumg. enum. transs. 2Jp. 291 et Auct.
transs. ex p. — quoad plantam transsilvanicam —: Grec. enum. p. 16;
Br. prodr. p. 178 -non L. spec. p. 954 nec Flora danica tab. 124(!) —
tj. Iulie, August. Pduri, vi umbrose în regiunea montan alpin,
subalpin. Godeanu; Galbina, Negoiu: Jipu; Câmpulung pe Mu;
Rucr pe Ghîmbavu; Predeal; Buteni, Sinaia; Ceahlu (Knecht.) :
Nicoreti ; Tecuci.
Adeverata specie de G. silvaticiun L. se gsete în „pdurile bo-
reale ale Europei" i autorii receni ai Florei transsilvanice nu recu-
nosc existena acestei specieîn coprinsul Transilvaniei. — L. Simkovici,
ale cruia cercetri scrupulose asupra Florei transsilvanice fac astdi
autoritate, susine, în opera sa cilat, c G. silvaticum L. lipsete nu
numa in coprinsul munilor Bohemiei, Silesiei, Tatrei, ai Carpailor
Bucovinei .i ai Transilvaniei, dar .î în coprinsul Austriei inferiure ;
c, cea ce l)otanitiî au denumit in acele prî G. .silmticuni, trebue

considerat drept G. alpestre Schur; prin urmare, i la noi trebue s
SC urmeze astfel. — Speciea linean, judecat dup exemplarele de
la Stokholm, distribuite de Nymann, i dup iconografica dat de
Flora danic, arecauliî, peiolurile, foile, pedunculele sisepalele cu in-
dument de peri întini i glanduliferi ;
pe cnd aceea de la noi se deo-
sebete prin indumentul acestor pri, consistând în peri rigicji albi-
cioi, reveri i neglanduliferi, cum se observ la specimenele alpine,
sau glanduliferi numa pe pedicelele florale i pe sepale, cum se ob-
serv la cele din regiunele inferiore.
5. G. palustre L. amoenit. 4 p. 3â:j (1759) ; Koch syn.p. 152;

Rchb. ic. germ. 5 f. 4892 ; DC. prodr. 1 p. G42 ; Schlecbtd. Lang.
deutsch. 21 f. 2138. — l\. Iunie, Iulie. Livedi la locuri umede, pe
ling rîuiore în vi subalpine si alpestre. Rucr pe Dobriaiu .i la
Dîmbovicioara ; Predeal, Sinaia {G. nodosus Grec. enum. p. 16-non

Lin.) ; Monstirea Neam|u (Ghan.) ; Flticeni la pdurea Huilor; p-
durea Trifeti în Roman.
6. G. sanguineum L. spec. p. 958; Koch syn. p. 152; Rchb.

ic. germ. 5 fig. 4894; DC. prodr. 1 p. 039 excl. var.; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2139. — '<:[, Maiu-Iulie. Livedi, ograde de pomi, tufe-
rie, margini de pduri în regiunea submontan, a dealurilor i a
câmpiilor. Verciorova ;Severin, Gernei; Craiova; Rubne.ti, Popînz-
leti; Stolnici, Piteti; Vultureanca; Gomana ; Ciocneti, Ghitila, Pe-
rii; Gâmpina; Lehliu.
3. Unghiea petalelor scurt, baza lor i filamentele staminelor

ciliate; tulpin radical palar prelung si rmos.
7. G. pyrenaicum L. mant. p. 97; 207 (17G7); Koch syn.
p. 153; Boiss. fl. orient. 1 p. 880; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2142. — G. umhrosum \V. etKit rar. liung. tab. 124 (1804); Rchb.
icon. germ. voi. 5 fig. 4881. — l\, Maiu-Iulie. Pe costele petrose ale
munilor prin tuferie. Verciorova, Gura-Vei, frecuent.
§ 2. Anuali ;
pedunculiî biflori.
1. Petalele cu prea pu|in unghie: sepalele dup înflorire stau

erecte formând un caliciu cscat.
•'•
Valvele netede, uior perose sau glabre.
a. Seminele netede.
8. G. pusillum L. spec. p. 957; Koch syn. p. 153; Rchb. ic.
GERANIACEiR I37
^êrm. 5 iig. 4877; DC. prodr. 1

p. (>43 Schiechid. Laiig. deutsch. i>l ;
rig.^2WS. —
Aprilie -Scptembro. Locuri ruderale, drumuri,
câm-
puri; specie vulgar la noi (Grec. enum.
p. 1(3). Severin Calafat; ;
Graiova; Rîmnic; Vultureanca, Geti; Giocne.^ti,

Chitila, Bucureti';
Alexandriea; Gomana; Campina; Beceni, Buzeu; Bîrlad
Iai, Chris- ;
te.ti; Botoiani; Flticeni; Broteni.
b. Seinin|olo reticulat-cutatc.
9. G. rotundifolium L. spec. p. 950 Koch syn. p. 154; Rchb.

;
ic. gerni. 5ng-. 4878; DC. prodr. 1 p. G43; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig.2147. —O
Maiu, Iunie. Tuferi.e, rriiuri pe muni.
Verciorova,
Valea-Balmei pe la Ilovi|a in consoriu cu G. lucidum.
Petalele la —
vîrf au marginea rotund.
10. G. dissectum L. spec. p. 956; ICoch syn.

p. 154; Rchb.
ic. germ. 5 f. 4876; DC. prodr. 1 p. 643; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2146. -0 Maiu -August. Tuferi.e, rrisiuri. Verciorova, valea
Bahnei; Piteti la Trivale; Ciocneti, Perii, Crivina; Ploeti pe la
Tîrg.ior; Comnna.- Petalele obcordate: valvele i rostrul perose.
11. G. columbinum L. spec. p. 956; Koch syn. p. 154; Rchb

IC. germ. 5 fig. 4875; Boiss. orient,
fi. l p. 881: Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2145.-0 Iunie, Iulie. Pduri.
Conteti; Gomana;
Perii prin valea Cociocului; Agapiea.
Acesta are petalele obcordate cu câtva mai
unghiculate, valvele
i rostrul cu totul glabre.
=•-==
Valvele transversal-cutate (sbîrcite) ; seminele netede.
12. G. divaricatum Ehrh. beitr. 7 p. 164 (1792); Koch syn.
p. 155; Rchb. icon. germ. voi. 5 fig. 4873; Boiss. fl. orient. 881 •
1 p.
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2146. -0 Pduri dum-
Iunie, Iulie.
brave. Baea-de-Aram ; Graiova; Gomana; Bucureti. Bneasa (Grec.
enum. p. 16); Perii, Crivina; Ghighiu.
2. Petalele lung unghiculate, unghicula i filamentele staminelor

glabre; sepalele erecte, dup înflorire întocmesc caliciu urceolat cu
gura strîmtat.
13. G. lucidum L. spec. p. 955; Koch syn. p. 154; Rchb. ic.
germ. 5 fig. 4872; Boiss. fl. orient. 1 p. 884; Schlechtendal Lang.
deutsch. 21 fig. 2149. -
Iunie- August. Locuri umede umbrose pe
ling rîuiore vile montane
în —
Verciorova prin valea Gerov-
Inlui, valea Bahnei i pe la gura Sltinicului
Dîmbovicioara. ;
Plant cu lotul i peste tot glabr.

;;
'138 CONSrECTU]. SISTEMATIC
14. G. Robertianum L. spec. p. 'J56: Koch syn. p. 155; Rclib.

ic. germ. 5 fig. 4871; Boiss. fi. orient. 1 p. 883; Schlechtd. Lang.
deutsch. ^1 fig. 2151. — Q Iunie- Septembre. Locuri umede umbrose
prin dumbrave §i pduri în regiunea montan i câmpen. Vercio-
rova; Cerneai pe dealurile lorgutovei i Poroinei; Tismana; Graiova
Comana; Bucureti la Bneasa (Grec. enum. p. 16) ; Paserea; Boboci,
Bîsca-Rusilei Tirgu-Ocnci, Slnic Piatra, Agapiea (Grec.
; : 1. c.) ; Hangu ;
Broteni pe Bistria, pe Neagra i pe Barnaru ; Iai; Boloiani.

Plant peste tot cu peri hirsui, odoare grea, particular.
2. ERODIUM L'Herit. (vid. cit. seq.J
1. cicutarium
E. L'Herit. in Ait. liort. kew. ed. 1 voi. 2
p. 414 (1780); Koch syn. p. 155 ; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4864; Boiss.
fi. orient. 1 p. 890; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 21 fig. 2152. Gera-
nium cicutarium L. spec. p. 951. G. chaeroplujlhmi Gvan, dissert. 4
p. 226 tab. 95 fig. 1 [MÔ). Erodium cicutarium ^.. chaerophyllumGvew.
Godr. fl. fr. 1 p. 311; Gremli fl. suisse p. 152. — Vulg. GregJietin.
Priboi. Pliscul-cocorului. — Aprilie- August. Prin locuri de cultur
i la locuri inculte, grâne^ porumbiti, câmpuri, ci comunale, curi,
paragini; specie forte comun. Gernei, Simian, Hinova; Tîrgujiul;
Graiova; Garacl ; Turnu-Mâgurele, Segarcea; Alexandriea; Gomana;
Bucureti; Gâmpina {E. tolo.amim Grec. enum. p. 16-non Jord,
form precoce acaulâ orbicular) ; Vleni ; Buzeu, Beceni ; Fociani
Iai ; Botoiani ; Dobrogea pe la Gon.stana, Bairamdede etc.
,3. pimpinellaefolium DG. fl. fr. 4 p. 840; ejus prodr. 1 p. 646;

Rchb. ic. germ. 5 fig. 4865; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 311; Gremli fl.
suisse p. 152. E. cicutarium Gvan. ap. Rchb. I. c. — Adesea cu forma

legitim prin localitile citate. Difer puin de acesta segmentele :
foilor sale sunt mai apropiete i cam oposite, nu profund i mult in-
cisate, laciniile acestora deci mai scurte, mai lticele i obtuse; pe-
talele superiore desupra unghiculei sunt galbenii i cu viniiore în-
chise.
2. E. ciconium Wild. spec. pi. 3 p. 629 (1800); Koch syn.

p. 156; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4866; Boiss. fl. orient. 1 p. 891;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2154. Geranium ciconium L. spec.
p. 952. — Aprilie- August. Pe malurile petrose maritime în Do-
brogea la Gonstana în consoriu cu Tournefortia Arguzia i Zigo-
phyllum Fabago: pe la poalele stâncilor la Bai-Bunar; în Dojjiu la
Graiova: movila din laturca Jiului.
:
LîNACEiE 139
XX. LINAGEiE Liiull. ii;iL syst. p. 89.
1. LIXUM L. i^vii. u. vcS'v.
§ 1 . Foile allernu.
1. Unghiculele petalelor colierente, petalele galbene.
1. L. flavum L. spec. p. 390; Sturm deutsch. h. 20; Koch syn.
p. 138; Rchb. icon. germ. (j fig. 5175; Boiss. fi. orient. 1 p. 855;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2117. L. canvpamdatum M. Bieb.
fl.t. c. 1 p. 255 (1808) et 3 p. 254 (1819)-non L. — Vulg. In-gcdbeM.~
îj. Iunie, Iulie. Prin livezii î locuri deschise, spiniiuri, tuferiiuri pe
lîng pduri, pe la drumuri. Severin; Rîmnic; Caracal; Vultureanca
Comana; Ferii, Crivina; Piatra pe la Pdurea-Balaurului ; Tutova,
Bîrlad ; Boto.iani ; Dobrogea.
2. L, tauricum Willd. enum. hort. berol. p. 399 (1809); Bess.

enum. pi. volh. p. 14; Boiss. fi. orient. 1 p. 850. L. campanulatum M.
Bieb. fi. t. c. 1 p. 255 (1808) -non L. L. flavum var. uiiiverve Rochel
ap, Rchb. icon. germ. fig. 5175. — ^|,. Iunie, Iulie. Locuri petrose dar
cu ierb, pe dealuri sau coste cu mici tuferise. Babadagh spre leni-
sala m Dobrogea.
2. Petalele cu totul libere, de colore roz, azurie sau albastr,

a. Stigmele filiforme clavate.
=•'
Pcdunculele fructifere scurte, marginea sepalelor ciliato-glan-
dular.
3. L. hirsutum L. spec. p. 398; Koch .syn. p. 139; Rchb. icon.
germ. O fig. 5100; Boiss. fi. orient. 1 p. 859; Schlechtendal Lang.
deutsch. h. 21 fig. 2118. — Vulg. In-mare. In-peros. — ?(. Iunie,
luHe. Câmpuri la locuri fertile, livedi, prunrii. Simian, Hinova; Cra-
iova; Caracal; Comana; Titu, Ciocne.ti; Chitila, Bucureti, Herestru,
Bâneasa (L. viscosmn Grec. enum. p.non 15 - L.); Perii, Crivina,
Ploeti; Iai; Botoiani, Agafton ;
- Dobrogea: Isaccea, Cocoi, Ba-
badagh, Constanta.
[3. glabresceus Rochel rar. ban. p. 27 (1828) solum nomen. L.
nudiflorum Wierzb. in Flora ann. 1840, I p. 308. L. pannonlcum A.
Kern. «st. bot. zeit. ann. 18()8 p. 229. — Locuri nsip6.se; prunti-
iuri. Malul Oltului în Ostrov la Climneti; Crivina; Rhnnicu-Sârat
la Urecheti.
=•==•=
Pedunculele fructifere lungi; marginea sepalelor puin ciliat
neglandular.
4. L. usitatissimum L. spec. p. 397; Sturm deutsch. li. 26;
—
Koch syn. p. 110; Kchb. icon. germ. (> tig, 5154: lîoiss. fi. orienl, 1
p. 860; Sclileclitd. Lang. deiiLsch. iii lig. 2123. — Vulg. Inu-adeverat.

In. In (le cultur. — Iulie, August. Cultivat i întreinut prin cul-
tur, exist i în stare selbatic din semine rtcite.
5. L. nervosum W. et Kit. rar. hung. tab. 105 (1802); Rchb.

ic. germ. 6 fig. 51G3; Boiss. fl. orient. 1 p. 862; Neiir. diagn. p. 29. —
2|, Maiu, Iunie. C^împuri. locuri de cultur, tuferie. Rogova, Vîn-
jule, Orevia; Câmpulung; Alexandriea; loneti, Vultureanca; B-
neasa, Comana lai Dobrogea Constana,
; ; : Murfatlar.
b. Stigmele fîliforme capitale. Pedunculele fructifere lungi.

Marginea sepalelor întreg sau prea puin ciliat neglandular.
•'•
6. L. austriacum L. spec. p. 399; Koch syn. p. 140; Rchb.

ic. germ. 6 fig. 5156; Boiss. fl. orient. 1 p. 864; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2127. — Vulg. Limior. Lieat. Inii~de-câmp. — % Iunie,
Iulie.Câmpuri la locuri fertile, pe lîng drumuri, grâne; specie co-
mun (Grec. enum. p. 15). Rîmnic, Glimneti, Coziea; Vulcana;
Titu; Ciocneti, Chitila; Brneti; Feteti; Fociani, Odobeti; Te-
cuci; Galai la Fileti.
7. L. perenne L. spec. p. 397 ; Koch syn. p. 140 et addit.
p. 440; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5159; Boiss. fl. orient. 1 p. 856;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2124. L. austriacum Poli. fl. palat. 1
p. 320 (1 776) -non.L. — Vulg. Liujior. îneac. In decâmp.— % lunie-

August. Câmpuri i la locuri fertile, drumuri, grâne tot cum cea pre-
;
cedent cu care lesne se pote confunda. Glimneti ; Sloboziea în

Ialomia, Feteti; Botoiani; Tulcea.
La L. austriacum L. capsula este globos i întrece cu puin se-
palele, pedunculele fructifere în marc parte devin unilaterale i ar-
cuato-pendule; Va L. perenne h. capsula este ovato-globos i îndoit
mai lung de cât sepalele, pedunculele fructifere sunt erecte. îns,
când exemplarele nu sunt bine alese, este dificil a sta])ili în mod pre-
cis diagnoza acestor dou specii.
8. L. alpinum .Jacq. enum. stirp. vind. p. 54 et 229 (1762);

Koch syn. p. 140 var. a; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5160; Boiss. fl.
orient. 1 p. 865; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 12 fig. 2125 lit. A.

'(\, Iulie, August. Pâsciuni alpine, stânci: pe muntele Coziea (L. al-
pinum var. dacicum Gandog. fl. europ. 5 p. 9) ; Buceci pe Babele

(Br. miss.) ;
pe Costila.
p. elaiius ^Vahlcnb. carpat. princip, p. 91 (1814). L. montamim
;
LINACE^, OXATJDACE^ 141
Schleich. calai. ann. 1815. L. alpinum p. tnontamim Koch syn. p. 140;

Rchb. ic. germ. O fig. 51 00 b; Schlcchttl. Lang. cleutsch. 21 fig. 2125
lit. B. L. extraaxillare Kit. acid. p. 2G9 (18G4) ap. F. Schultz herb.
norm. nov. ser. cent. 22 n. 2141 ! ab exemplaribus e Tatra. — Re-
giunea alpin. Ceahlu (Knecht.)
* •'
Marginea sepalelor ciliat i glandular.
9. L. tenuif olium L. spec. p. 398 ; Koch syn. p. 139 ; Rchb.
ic. germ. 6 fig. 51G5; Boiss. fi. orient. 1 p. 863; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2120. — ![. Iunie, Iulie. Câmpuri la locuri fertile i la
locuri aprice. Dobrogea: Macin, Babadagh, lenisala; Gargalîc; în Mun-

teniea la Mizil pe dealurile Tohanilor.
§ 2. Foile opozite ; florile micuele albe.

10. L. catharticum L. spec. p. 401 ; Koch syn. p. 141 ; Rchb.
ic. germ. G fig. 5153; Boiss. fl. orient. 1 p. 851; Schlechtd. Lang.
deutsch. 21 fig. 2128. — Q Iunie -Septembre. Livedi, psciuni, prin
ierb, nsipos în regiunea subalpin inferior. Muntele Coziea;
petri.i
Corbeni pe Ghiu; Sinaia {lîadiola l'moides Grec. enum. p. 15-non

Gmel.); Buteni, Predeal; Piatra-Mare.
XXI. OXALIDACE.E Lindl. nat. syst. p. 140

1. OXALIS L. gen. n. 5&
1. O. Acetosella L. spec. p. G20 ; Koch s}^!. p. 157 ; Rchb. ic.
germ. 5 fig. 4898; Boiss. fl. orient. 1 p. 8GG; Schlechtendal Lang.

deutsch. 21 fig. 2109. — ?[, Iunie -August. Pduri umbrose, prin vi
la locuri umede umbrose, în regiunea montan. Valea esnei; Culmea-
Gernei; Monstirea Tismana; valea Monstirei Bistria; Coziea, St-
niioara; Piteti la Trivale; Dîmbovicioara; Câmpulung, Conteti;
Buteni, Sinaia; Monstirea Neamû (Grec. enum. p. 17), Piatra pe
Cernegura Broteni pe ; Bistri|a.
2. O. corniculata L. spec. p. G23; DC. prodr. 1 p. G92;Koch

syn. p. 157; Rchb. icon. germ. voi. 5. f. 489G; Boiss. fl. orient. 1
p. 86G; Gren. Godr. fl.fr. 1 p. 32G; Schlechtd. Lang. deutsch. 21

f. 2110. O. viUosaU. Bieb. fl. t. c. 1 p. 355 (1808). — Qlunie-Sep-
tembre. Câmpuri, locuri cu ierb i de cultur. Brila la Monument.
3. O. stricta L. spec. p. G24; DC. prodr. 1 p. 692; Koch syn.
p. 157 Rchb. icon. germ.
; voi. 5 fig. 4895 ; Boiss. fl. orient, voi. 1. p. 866
Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 326; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 f. 2111. —
O Iunie- August. De origine American i introdus în Europa: sub-
spontanee, Botoiani spre Agafton pe lîng pduri; de sigur emigrat.
142 CONSPECTUT- SISTEMATIC
XXII. MALVACEJ: R. Bi-. cong. p. 8.
Sec^. 1. Caliciul duplu (caliculat).

A. Fruct policarpic din agregaiea unui verticiliu de numerose
cârpele monosperme care la maturitate se desfac de columna axil.
1. ALTHÂ L. iên. n. <S;^<,.
§ 1. Fata dorsal a carpelelor convex necanaliculatâ, margi-

nele obtuse.
1. Perenice.
1. A. officinalis L. spec. p. 966; Koch syn. p. 143; Rchb. ic.
germ. o. fig. 4840 ; Boiss. fi. or. 1 p. 825; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fîg. 2162. —Y u\g. Nalb-mare. Xalb-alb. — t|. Iunie- August. Li-
vedi in locurile josnice, lunci, zvoe, pe lîng ape; specie forte co-
mun (Grec. enum. p. 15): în tot tera.
2. A. taurinensis DC. prodr. 1 p. 4;}6 (1824); Rchb. icon.

germ. 5 fig. 4848; Ledeb. fi. ross. 1 p. 431; C. A. Meyer ind. cauc.
p. 207. A. armeniaca Ten. ind. bort. neapol. ann. 1837 ; Boiss. fi.
orient. 1 p. 825. — ?j. Iunie -August. Prin locuri aprice necultivate,

pe lîng locuine rurale. Slnicu din Prahova; între Focsiani .|i Odo-
beti la comuna Boeti.
3. A. cannabina L. spec. p. 066; Koch syn. p. 143; Rchb. ic.
germ. 5 fig. 4847 ; Boiss. fl. orient. 1 p. 825 ; Schlechtendal Lang.

deutsch. 21 fig. 21(53. — <:|. Iunie, Iulie. Tuferi.îuri, mrcini, câm-
puri, coste. Cerne|i, Simian (Grec. enum. p. 15); Graiova; Glim-
neti, Goziea: Comana; la.î.
2. Anuale.
4. A. hirsuta L. spec. p. 965; Koch syn. p. 143; Rchb. icon.
germ. 5 fig. 4846 ; Ledeb. fi. ro.ss. 1 p. 432 ; Boiss. fl. orient. 1 p. 824;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2164. — Q Iunie -August. Tufe-
rie pe costele petrose ale munilor din Dobrogea: muntele Consulu
la Alibeichioi.
§ 2. Faa dorsal a carpelelor profund canaliculat .si marginele

lor forte proeminente în form de aripi menibranose [ÂlceaL. gen. 840).
5. A. pallida W. et Kit. rar. hung. tab. 47 (1802); Koch syn.
p. 144; Rchb, icon. germ. 5 fig. 4850. Aicea pallida Boiss. fl.
orient. 1 p. 832. — Vulg. Nalbâ-mare. Nalb-rumen. — ?|. lunie-

August. La locuri aprice inculte, tuferiuri, mrciniiuri, drumuri.
; ;;
MALVACE.T-; Uâ
Verciorova; Severin, llinova; Caracal, Popinzlesti ; Vultureanca

Comana; Leliliu; Muftiu, Brila pe lîng calea ferat; Galai; Foc-
.îani; Berlad; la.i; Dobrogea: pe la Copadin, Bairamdede, Gonstan|a,
Gargalîc, Periclie, Tusla, Mangaliea, frecuent.
• A. roea L. spec. p. 9G6. — Vulg. Nalh-mare de (jrdm.
Nalb-ro§ie. — <|. în horticultura prin multe pri din |cr.
2. LAVATERA L. gen. n. 84-2.
thuringiaca L. spec. p. 972; Koch syii. p. 144; Rclib.

1. L.
ic. germ. 5 fig. 4854 Boiss. fi. orient. 1 p. 82:>
; Schlechtd. Lang. ;
deutsch. 21 fig. 216G. \\x\g. Nalb. Tot-nalh. —

l\. Iunie - August. —
Câmpuri, crânguri, locuri josnice, lunci; specie forte comun (Grec.
enum p. 25). Romanai, Popînzaleti Vultureanca; Titu, Ghergani; ;
Ciocneti, Buftea, Crivina; Comana; Bucureti; Cîmpulung, N-

meti; Vulcana; Câmpina, Brebu; Predeal; Leliliu; Galai Tecuci ;
Berlad; Piatra; Flticeni; Broteni în Dobrogea: Constana ctre ;
Murfatlar, Bairamdede.
Nici c exist la noi alte specii de Lavatera. Asia dar : L. eretica
Lin. i L. pseiidoolbia Poir., citate de Guebliardi, sunt din erore indi-
cate ca existând pe la Pechea în Covurlui. L. Olhia L. indicat la noi
de A. Kanitz în opusculul seu „Plantas Romanias" p. 25 et add. p. 187,
nu numa c nu exist la noi, dar nici în tot Europa autralo-oriental.
3. MALVA L.gen. n. 641-
I.M.silvesfris L.spec.p.9G9;Kochsyn. p. 142; Rclib. ic. germ. 5

fig. 4840; Boiss. fi. orient, voi. 1819; Schlechtd. Lang. deutsch 21
p.
fig.2158. —
Nm\^, Nalb. — cf Kmie-Septembre. Câmpuri, ci co-
munale urbane i rural e, locuri ruderale specie forte comun (Grec. ;
enum. p. 15). Cernei; Craiova; Climneti Câmpulung; Titu, Cio- ;
cneti; Comana; Bucureti; Ploeti; Piatra; Neamu (Chan. exic.)

Iai Flticeni Broteni în Dobrogea asemenea.
; ; ;
2. M. rotundifolia L. spec. p. 9G9 ; Koch syn. p. 142; Ledeb.

fi. ross. 1 p. 345 ; Boiss. fi. orient. 1 p. 820. M. vuUjaris Fries. nov.
ed. 2 p. 219 (1828); Rchb. icon. germ. 5 fig. 483G; Schlechtd. Lang.
deutsch. 2 1 fig. 2 1 GO. —
Vulg. Cîu-popeL Caî. Nalb- mim. lunie- —O
Septembre. Locuri ruderale, locuri de cultur; porumbiti vechi, ci
urbane i rurale (Grec. enum. p. 15). Calafat; Tîrgujiul; Climneti;
1. Nolices geographiques ct bolanicfiies sur la iMoldavie clc. (Veci. lîr. prodr.

Introd. p. XXIV).
;
144 CONSPECTtTt SiîgTEMATIC
CiliiipulLing; Campina; Vleni; Pi'erleal, Sijiaia; Bucuroii; Vaslui;

Iai ; Flticeni, Mlin ; Broteni.
3. M. borealis Wallmann in Liljebl. sv. fi. ed. 3 p. 317 (1810)

Fries novit. ed. -2
p. ^18 (1828); Koch syn. p. 143; Ledeb. fi.
ross. 1 p. 430; Boiss. fi. orient. 1 p. 820. M. pusilla Wither. arran.

p. 612 (1790), numire de .|i anterior îns neadmis de autori ca im-
proprie. M. rotundifolia L. ap. Frie.s 1, c. Rchb. ic, germ. 5 fig. 4835. ;
—
O lunie-Septembrie. Tot prin locuri cum i cea precedent .i adesea
împreun. Craiova : Predeal; Campina; Bucureti; Comana; Brila,
Viziru.
B. Fructu .sincarpic: capsul o-locularâ, loculicid, loculele po-

lispermice.
4. HIBISCUS L.gen. u. S4'>
I. H. ternatus Cavan. diss. 3 p. 172 tab. 04 fig. 3 (1790);

Ledeb, fi. ross. 1 p. 438. H. Trionum p. ternatus DC. prodr. 1 p. 453.—
Iunie - Septembre, La locuri fertile, prin grâne, porumburi, cur|i,
grdini, trotuare, garduri; forte comun. (H. Trionum Grec. enum.
p, 10 -non Lin. in stricto sensu). — Severin: Strhaea, Broteni; Craiova;
Bucureti Brila: Galaji; Rîmnicu-Srat la Urecheti; Tecuci; Bârlad
,
;
Dobrogea pe la Tulcea, Constana ctre bostnrie i Murfatlar.
• Hibiscus escu/entusL.—Yu\g. Bame. 5a?«&e.0 în cultur pentru

uzul alimentar, plant vulgarizat anc de mult timp în Europa me-
ridional i la noi.
Sec|iea II. Caliciul simplu (necaliculat).
5. ABUTILON G cer tn. fruct. 2 j.\ 25/
I. A. Avicenne Gêrtn. fruct. 2 p. 251 (1791); Ledeb. fi. ross. 1
p. 439; Rchb. ic. germ, 5 fig. 4832; Boiss. fi. orient. 1 p. 830. Sida
Abutilon L. spec. p. 903. — Vulg. IUrea-crucei. Crucea-pâneî. Fris-
tolnic. — Iulie, August. Locuri ruderale, ci comunale rurale i ur-
bane (Grec. enum. p. 10). Cernei; Craiova, ininic; Stolnici; Glier-
gani ; Bucureti Bîrlad. ;
XXIII. TILIAGEiE Juss. gen. p. 290 sect. 2
1. TILIA L. gen. u. 6G0.
§ 1. Petalele garnisite la baz c'un rînd de parapotale. Foile dis-

colore, tomentose pe pagina inferior.
;
TILIACEvE 145
1. T. tomentosa Mueiich. weissenst. p. 130 (1785); Baumg.

eii. lianss. 2 p. 88. T. alba W. et Kit. rar. hung. tab. 3 (l799)-non
Mlchx. T. argentea Desf. in DC. hort. monspel. 1813 p. 150; Rchb.
icon. germ. G fig. 5150; Boiss. fl. orient. 1 p. 847; Heuff. enum. ban.
p. 44; Neilr. diagn. p. 31. — Vulg. Teiu. leiu-alh. — > Iunie. P-
duri în pri delurose i in regiunea câmpen. Gerne|i pe dealurile
lorgutovei, Porcinei Câlimneti; Pite.^ti la Valea-Mare
§i Stîrminei;
§i Tirgu-Dealului; Glejani; Gomana; Giocneti, Mogooea, Bucureti,
Panteleimon ; Gampina; Beceni la Pdurea-Ocea; Bîrlad; Piatra;
Dobrogea septentrional frecuent.
p. latibracteata. Bracteele obovate, 6 cent. lung. pe 25 '"'"•
l-
ime: foile parve. — Turnu-Mgurele în parcuri; dar acolo de unde?
§ 2. Petalele fr parapetale.
a. Foile discolore, ambele fale glabre, pe|iolurile i mugurii
glabri.
2. T. parvifolia Ehrh. arbr. n. 36 (1789); beitr. 5 p. 159 ; Koch
syn. p. 145 var. a; Sclilechtd. Lang. deutsch. voi. 21 p. 225 fig. 2170.
T. parcifolia genuina „foliis minimis" Rchb. ic. germ. voi. 6 tab. 314
fig. 5137. T. ulmlfolia Scop. fl. carn. p. 374 (ed. 1772) nomen anti-
quus sed improprium. T. corr/aâ Mill. dict. n. 1. T. nucrophglla Yenien.
dissert. tab. 1 fig. 1 ; Boiss. fl. orient. 1 p. 840. T. europcea v- L. spec.
p. 733. — Vulg. Teiu-roiu. Telu-pdurei — tp Iunie, Iulie. Pduri
în regiunea montan petros. Rucr pe Ghîmbavu în valea Dîmboviei
în Suceava la Broteni pe Neagra iBarnaru; lai; Tulcea, Nicoliel,
Gocoi.
3. T. vulgaris Hayne arzn. gew. 3 tab. 47 (1813); Nym. consp.

p. 131; Simk. en. Iranss. p. 155. T. intermedia DG. prodr. 1 p. 513 (1824);
Rchb. icon. germ. O fig. 5138; Boiss. fl. orient. 1 p. 847. T. parvifolia
[j. intermedia Koch syn. p. 145. 2. e uropa'a Sm. engl. fl. 3 p, 17; L.
spec. p. 733 ex p. — Vulg. Teiu-roiu. ~ t? Iunie, Iulie. Pduri în
regiunea montan; parcuri, promenade. Baea-de-Aram ; Tismana;
valea Monstirei Bistria i pe la Goziea : Graiova parcul Bibescu ;
Buzeu la Grngul ; Iai pe la Socola.
b. Foile concolore, venî.

•'
Am])elo lor fae si peiolurile glabre.
4. T. pallida Wierzb.ap. Rchb. germ. voi. 6fig. 5138
p (1844)
ic.
Heuff. enum. ban. p. M-, — ^ Iunie, Iulie. Pduri. Tîrgujiul; Bucu-

i'eti, prin parcuri.
—
U6 CONSPECTUL SISTEMATIC
5. T. flava AVoliiy ap. Rchb. germ. exc.p. 830 (1832); Neilr.diagn.

p. 81. —Difer de precedentul numa prin colorea foilor sale de un
verde ce d mult i în galben. — t,^ Iunie, Iulie. Munj-iî Gamenei în |
Mehedin|i lîng frontier spre Mehadiape vîrfuluscului(A. de Degen.

leg.). Rarissima.
** Fa|.a inferior a foilor i pe|iolurile pesie-tot îmbrcate cu

peri moi. ;
6. T. platyphylla Scop. fi. carn. 1 p. 373 (ed. 1772); Rchb.

icon. germ. 6 fig. 5139; Boiss. fi. orient. 1 p. 846. T.gmncUfoUa Ehrh.
arbr. n. 8 (1789); Koch syn. p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2169. T. poncif ora Hayne. T. ohliqua Host. — ) Iunie, Iulie. Pe ,
dealuri. Iai, Socola.
XXIV. AMPELIDACE^ Ach. Rich. elem. bot.

1. VITIS L. gen. n. 284.
ITV. wînifera L. spcc. p. 293; Koch syn. p. 150; Boiss. fl.
orient. 1 p. 955; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2176. V. silvestris
Gmel. fl. baden. 1 p. 543. — Vulg. Acrid. Aguridar. Levriqc. Vi- \
selhaUc. — ?|. Iunie. Crânguri, tufei iiuri, margini de pduri, zvo- ;
iuri; forte respândit prin Româniea, cu excepie regiunea montan.
2. V, domestica (F. vinifera Schlechtd. Lang. 1. c). Vulg. Vil. \
Vit-de-Vie. Vie. — t|. Iunie. în cultur, constituind viile; presentez i
un mare numer de feluri, din care unele rase, altele varieti, ce intru j
în domeniul viticulturei.
j
2. AMPELOFSIS Michx. amcr. bor. i p. i^q.
I. A. hederacea Michx. fl. amer. bor. 1 p. 159 (1803) ; i
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2177. Hedera quinquefoUah. spec. j
p. 2d'2,. Vitis qidnquefoUa Mortul. Yu\g. Vil-de-Canada- ledem-cu-

cinci-foi. — h Iunie. De origine american, introdus în Europa i
j
naturalizat.
XXV ZYGOPHYLLACEiE DC. piodr. 1 p. 703. ,
Trib. 1. EUZYGOPHYLLE.E Boiss. Foile oposite,pinati -compuse. |
1. ZYGOPHYLLUM L. gen. n. 5^0.
I. Z.Fabago L. spec. p. 551 ; DC. prodr. 1 p. 705; Ledeb. fl.
ross. 1 p. 485; Boi.ss. fl. orient. 1 p. 913. — l\. Maiu, Iunie. Pe ma-
,
ZTGOPHYLLACE.Î;, EMPETRACE.i:, EUTACEÊ 147
lurile calcare ale Mrei- Negre, ia Constau j,a subt iloleiu-Garol

mult.
2. TRIBULUS L. gen. n. 5;,'2.
I. T. terrestris L. spec. p. 554; DC. prodr. 1 p. 703; Koch
syn. p. 158; Ledeb. fi. ross. 1 p. 486; Rclib. icon. germ. voi. 5
fig. 4821 ; Boiss. fi. orient. 1 p. 902 ;

Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 21
fig. 200o. — Iunie -Septembre. Locuri fertile, solhumifer; pe la
drumuri §i crri rurale, grâne, porumbiti; în regiunea .fesurilor.
Poeana, Calafat; Celeiu, Corabiea (Grec. enum. p. 17); Comana; Fe-

teti; Brila. Lacul-Srat; Galai; Tecuci Dobrogea mult. ;
Trib. II. SPURLî: Boiss. Foile alterne, simple.
3. PEGANUM L. gen. n. fior.
I. P. Harmala L. spec. p. 638; DC. prodr. 1 p. 712; Ledeb.

n. ross. 1 p. 489; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4818; Boiss. fi. orient. 1
p, 917,
_ i\^ Iunie, Iulie. Locuri ruderale aprice i cu osebire pe Ia
vechile cimitire musulmane în Dobrogea: Macin; Constanta.
4. NITRARIA L. gen. n. 602.
I. N. Schoberi L. spec. p. 638; DC. prodr. 3 p. 456; M. Bieb.

364; Ledeb. fî. ross. voi. 1 p. 504; Boiss. fi. orient. 1
fi. t. c. l p.
p. 919. N. casplca Willd. sec. Pali. fi. ro.ss. tab. 50. — ^, Iulie, August.
Locuri salsuginose. La Policiori subt Vulcaniî-nmolo.i în districtul

Buzeu (Br.).
XXVI. EMPETRAGEiE Lindl. nat. syst. p. 417.
1. EMPETRUM L. gen. n, no6.
I. E. nigrum L. spec. p. 1450; Koch syn. p. 721 ;

Ledeb. fi.
ross. 3 p. 555 ; Rchb. icon. germ. voi. 5 fig. 4810; Boiss. fi. orient. 4
p. 1145; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2108.— Vulg. Bobif^.Foma-
momqei. Viietoare. —%
Maiu, Iunie. Stânci pe locuri cu ierb în re-
giunea montan. Ppuea Buceci; Penteleu (Br.); Rareu, Pietrile-
;
Doamnei.
XXVII. RUTACE^. DC. prodr. 1 p. 709.
Trib. 1. IM 'TE.T-: .Inss. Florile regulate; endocarpul neseparabil
de sarcocarp.
1. RUTA /-. gen. n.

52J.
I. R. graveolens 7. L. spec. p. 548

DC. prodr. 1 p. 710; Koch
;
syn. p. 159; Ledeb. fi. ross. 1 p. 490; Rchb. ic. germ. 5 fig. 4814;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2088. — Vul^j. Rut. — t? Iunie,
Iulie. De origin exotic, întreinut §i vulgarizat prin cultur în gr-

diniurbane i rurale pentru uzul medicinal popular (Grec. enum. p. 17).
Bucureti; Iai; Piatra; Neamu (Ghan. exic.) etc.
2. HAPLOPHYLLUM ./?/5.9. mevi. mus. XVI. p. 464.
I. H. suaveolens Ledeb. fi. ross. 1 p. 491 (1844); Boiss. fi.

orient. 1 p. 927. H. ciliatum Griseb. spicil. rumel. 1 p. 130 (1843).
H. Biebersteinii Spach. ann. scien. natur. 3 ser. 11 p. 178 (1849). i^Mâ
suaveolens BC, prodr. 1 p. 711 (1824). —^ Iunie, Iulie. La locuri
aprice inculte sau pe lîng grune, ci rurale. Feteti ; Brila, Brboi,
Galai ; Rassova, Gernavoda (Br.) ; Macin, Alibeichioi; Gavgagiea, Pe-
riclie, Gargalic; Constana, Tusla; Gopadin, Bairamdede.
'l'rib. II. DICTAMNE.E Bartl. Florile neregulate ; endocarpul se-

parabil.
3. DICTAMNUS L. gen. n. 522.
I. D. Fraxinella Pers. syn. 1 p. 464 (1805) ; DC. prodr. 1
p. 712; Koch syn. p. 159; Ledeb. fi. ross. 1 p.495; Rchb. ic. germ. 5
fig. 4819; Boiss. fi. orient. 1 p. 920; Schlecht. Lang. deutsch. 21
fig. 2092. — Vulg. Frsinel. — Tp Maiu. La locuri aprice, prin tuferie,
mrciniiuri, pe lîng pduri, poeni. Ploeti, Buda,Filipeti [Dictam-
iiusalbu Grec. enum. p. 17 etin Br. prodr. p. UI); Verciorova; Tîr-
gujiul spreBumbeti; Craiova; Gomana; Iveti, Tecuci.
XXVIII. iESGULAGE^ Lindl. nat. syst. p. 84.
.XSCULUS L. gen. n. 462.
I. IE. Hippocastanum L. spec. p. 448; Koch syn. p. 150;

Rchb. ic. germ. 5 fig. 4822; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 324; Schlechtd.
Lang. deutsch. 21 fig. 2171. — Vulg. Castan-de-cai. — t^ Maiu, Iunie.
Introdus i cultivat pentru uzul parcurilor, aleelor; naturalizat i
destul de vulgarizat în Româniea.
• Koe/reu fer/a paniculaia Laxm. in DC. prodr. 1 p. 61G, familiea
Sapindacea-, i
• Ailanthus glandulosus Desf. — Vulg. Ailanf. Arbor-puturos, fa-
iESCULACE.'E, ACERACE.E 14g
miliea Zanthoxijlleae, arbori introdui vuIof.rizaj,i;

.î prin Bucureti si
pregiuriini.
XXIX. ACERACEiE Liiidl. nat. syst.p. 81.

1. ACER L. gen. n. ir^.
I. A. campestre L. spec. p. 1494;

p. 149; Rchb. icon Kochsyn.
germ. 5 fig. 4823; Boiss. fl. orient. 1 p. 949.
-Vulg. Jugastru.-
t? Maiu, Iunie. Forte respândit
prin pdurile regiunni nostre cam-
pene i ale dealurilor alpestre. Severin; Vînjiu-Mare; Graiova;
Cioc-
neti, xMogooea, Panteleimon, Bucureti;
Comana; Lehliu; Gâmpina-
Buzeu, Beceni; Bacu; Neamû, (Grec. enum.
p. 16); Flticeni la
pdurea Huilor.
Tote specimenele nostre au samaridiile velutin-perose
: A. he-
becarpum Tausch; iar unele, ox. cele de la Gomana,
au lobii foilor
mai prelungi i cu vîrfurile cam obtuse: A. austriacmn Tratt. arch. t. 6
A. platanoides L. spec. p. 1496; Koch
syn. p. 149; Rchb ic
germ. 5 fig. 4828; Boiss. fi. orient. 1 p. 948 - Vulg. Ajâr. Arar. ~
t? Aprilie, Maiu. Pduri in regiunea dealurilor alpestre.
Verciorova;
Tismana; Gâlimaneti; Gâmpulung; (Grec. enum.
p. 16), Gon|eti;
Comana; Filipeti, Gâmpina, otrile; Sinaia (Kneclit.);
Monstirea
Neamu (Chan.); Broteni pe Bistria; Flticeni.
3. A. Pseudoplatanus
L. spec. p. 1495; Koch syn.
p. 149-
Rchb. germ. 5 fig. 4829; Boiss. fl. orient. 1
icon.
p. 947. Vulg -
Paltin, —
t? Maiu, Iunie. Pduri în regiunea
montan subalpin in-
ferior i în regiunea alpestr; adesea prin
parcuri, alee i grdini
Monstirea Tismana; Lainici; Gon|eti, Gâmpulung;
Dîmbovicioara,
Rucar; Smaia, Predeal; Gâmpina, Gornu (Grec.
enum. p. 16); în
Buceci laUrltoarea; Piatra; Monstirea Neamu
(Chan.); în Suceava
la Mlin, Iesle, Broteni pe Neagra.
'* ^" ****'*'*^'"^ L. spec. 1495; Rchb. icon. germ. 5

p. fig
.oa.
4824; Boiss. fl. orient. 1 p. 948. - Vulg. Gldisi. Verigariu. - t^
Aprilie, Maiu. Forte comun prin pdurile regiunei câmpene din Mun-
temea mai cu seam (Grec. enum. p. 17). Muscel la Valea-Popei lîn-
Piteti; Comana; Ciocneti, Buftea; Perii, Grivina; Bucureti, Paserea
Panteleimon ; Lehliu.
• A. Negundo L. spec. p. 1497. Negundo fraxinifolia Nutt. gen.
americ. 1 p. 253. — Arbore originar din America boreal, introdus ^î
vulgarizat pentru parcuri i grdini.
;
CLASA II.
DIALIPETALE PERIGINE SAU EPIGINE
XXX. CELASTRACETE R. Rr. in Flid. voy. 2 p. 554.

1. STAPHYLLEA L. gen. n. .v7-/.
I. S. pinnata L. spec. p. 38G; Koch syn. p. IGO; Rchb. icoii.
germ. 5 fig. 4823; Boiss. fi. orient, voi. 1 p. 053; Sclilechtd. Lang.
deiitsch. i21 fig. 2182. — Vulg. Clocotici. — h Maiu, Iunie. Tuferi.|e,
pduri în regiunea alpestr .i câmpean ; arbust vulgar (Grec. enum.
p. 18). Craiova; Gon|eti; Comana; Ciocneti, Mogooea, Periei;
Bucureti, Paserea, Panteleimon; Lehliu; Bîrlad; la.i.
2. EVONYMUS L. gen. n. 27/.
1. E. europaeus L. spec. p. 286 var. a; Sturm deutsch. h. 27;

Koch .syn. p. IGi ; Rchb. icon. germ. 6 fig. 5134; Boiss. fi. orient. 2
p. 8; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2179. E. viilgaris Scop. fi. carn.
2 p. 166 (1772). — Vulg. Salh-mole. Vonicenu. ~ tp Maiu, Iunie.
Comun, prin tuferi.|e, pe lâng pduri, crânguri (Grec. enum. p. 18)
Cerneai pe dealuri ; Tîrgujiul ; Craiova ; Rîmnic, Climneti Comana ;
Ciocneti, Perii; Mogooca^ Bucureti, Panteleimon; Bacu; Birlad;

Iai Neam|u (Chan. exsic.)
;
fi. pubescens Stev. enum. cauc. 1857 E. huUjaricus Velen. fi. bulg.
p.116 (1882). E. europmis |3. scabridiiniA. de Degen in litt. E. europwus
Ledeb. fi. ross. 1 p. 497. — Foile late ovato-eliptice sau eliptice i cu
asperiti scabre abundente pe nervurele paginei dorsale. — La noi
nu este rar. Broteni, Strhaea; Comana; Bucureti; Bacu.
2. E. verpucosus Scop. fl. carn. ed. 1 p. 166 (1760); Koch

syn. p. 161; Rchb. ic. germ. 6 fig. 5135; Boiss. fl. orient. 2 p. 9;
Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2180. ~ Vulg. Lemn-ruos. — Tp Maiu,
Iunie. Prin pduri si prin dumbrave. tuferiiuri (Grec. enum. p. 18).
Pumnic, Climneli; Con|eti, Stilpeni ; Comana; Paserea; LeliHui
Bîrlad ; Iai.
3. E. latifolius Scop. fl. carn. ed. 1 p. 165 (1760); Koch syn.

p. 161 ; Rchb. ic. germ. (ifig. 5136 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 10; Schlechtd.
Lang. deutsch. 21 fig. 2181. — Vulg. Salbâ-mâle. — X> Maiu, Iunie.
Pduri în regiunea montan. Climneti, Goziea.
;
:
rhamnace.t:, terebinthace.t: 151
XXXI. RHAMNAGE^. R. Br. 1. g.
1. FALIURUS Tourn. iustit. tab. -^Sj.
I. P. aculeatus Lam. illustr. tab. 210 (1791) Koch ; syn. p. Uri;

Rchb. germ. exc. p. 180; Boiss. fi. orient. 2 p. 12. P. australk \Wm.
ct Sch. syst. 5 p. 3i2 (1<S19): Grcn. Godr. fl. fr. 1 p. 335. mamnus
Pallurus L. spec. p. 281. —
t^ Aprilie, Maiu. Câmpuri .î locuri pctrose
aprice în Dobrogea : Constana, Tusla, Mangalia, Murfatlar, Ba-Bunar.

Arbust ghimpos al stepelor, bun pentru garduri viî.
2. BHAMXUS L. gen. n. -65.
1. R. cathartica L. spec. p. 279; Koch syn. p. 1G2; Rchb.

germ. exc. p. 437 Boiss.
; fl. orient. 2 p. 19 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2183. — V'ulg. Peru-ciiitei. Spinu-cerbidui \engarlu. — t> Aprilie,
Maiu. Tuferi.ê, pduri arbust comun. Mogo.ôea

; ; Bucureti ; Lehliu
Monstirea Neamu (Chania exsic.) ; în Dobrogea pe la Mangaliea.
2. Rh. tinctoria W. et Kit. rar. hung. voi. 3 tab. 255 (1812)

Koch. syn. p. ir)2; DC. prodr. 2 p. 24; Boiss. fl. orient. 2 p. 18. Bh.
saxatilis Baumg. enum. transs. 1 p. 173 (181()) et Auct. transs. -non
Jacq. Eh. mtennecUa Nym. consp.p. 145quoadpl. transs. -non Steud. —
t? Maiu, Iunie. Tuferiiuri, pe stâncile calcare in Valea esnei la
Gaura-Fetei în faa Cernei.
3. R. Frangula L. spec. p. 280; Koch syn. p. 164; Boiss. fl.
orient. 2 p. 21; Schlechtd. Lang. deutsch. 21 fig. 2189. tranyula vul-

garis Rchb. germ. exc. p. 488 (1830). — Vulg. Crudei. CrmeL Cr-
sicLPaach'm. —
t? Maiu, Iunie. Tuferi.se pe lîng §i prin pduri.
Blceti; Câmpulung; Monstirea Neamu (Chan. exsic, Grec. enum,
p. 18); Flticeni la pdurea Huilor.
XXXn. TEREBINTHAGEiE Juss. gen. p. 368.
1. RHUS L. gen. n. -^dq.
I. R. Cotinus L. spec. p. 383; Koch syn. p. 1(")4; Rchb. germ.

exc. p. 489; Boiss. fl. orient. 2 p. 4; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2174. Cotmus Coggijria Scop. fl. carn. ed. 1 p. 200. — Vulg. Scum-
pie. - - tp Maiu. La locuri petrose, coste argilo-cretose, locuri aprice
tari. Severin pe dealurile muntose de la Schela-Cladovei ctre Dudai
i Verciorova, dealurile Poroinei; Valea esnei în faa Cernei: în Bu-
zeu la Bîsca, Boboci; Piatra; Iai, Socola; Macin; Mangaliea, Bai-
Bunar,
;
• R. typhina L. vulg. Optar, i

• R. Toxicodendron L. ailjori originari din America boreal, in-
trodui în cultur pentru grdini i parcuri; pu[in vulgarizai.
XXXIII. LYTHRAGEiE Lindl. nat. syst. p. 100.
1. LYTHRUM L. gen. G04. n.
1. L. Salicaria L. spec. p. G40; Kocli syn. p. 273; Rchb. germ.

exc. p. 640; Gren. Godr. fl. fr. 1 p, 593; Boiss. fi. orient. 2 p. 738;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 f. 2275. — Vulg. Bchltan. — îj. Iulie,
August. Locuri jo.snice umede, locuri de lunc i zvoiuri, ianuri pe

ling osele; vulgar (Grec. enum. p. 25). Baea-de-Aram Graiova; ;
Rîmnic; Câmpulung, Stîlpeni^ Pite.ti Puciosa^ Vulcana; Titu; Cioc- ;
neti, Chitila, Bucureti Gomana; Crivina, Ploeti; Gâmpina, Sinaia

:
;
Bacu; Grcoani i Agapiea; Monâstirea Neam|u (Chan.); Fl-

Piatra,
ticeni, Mlin Iai in Dobrogea pe la Tulcea, Somova, etc.
: ;
canescens Koch syn. p. 273. L. Salicaria 7. tomentosiim DC.

(3.
cat. hort. monspel. p. 123- non Mill. Olneti; Blceti. —

2. L. virgatum L. spec. p. 624; Koch syn. p. 273; Rcbb. germ
exc. p. 640; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 594; Boiss. fl. orient. 2 p. 738 J
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2276.— Vulg. Rchitan. — ll Iulie!
August. Iari prin locuri josnice umede, locuri de lunc i zvoiuri,

ianuri pe vulgar (Grec. enum. p, 25).
lînga osele; specie — Titu,
Ghergani; Chitila, Buftea, Bucureti Gomana; Crivina, Ploesti : ; Gâm-
pina, Comarnic: Buzeu Fociani: Adjud, Mreti. :
3. L. Hyssopifolia L. spec. p. 642; Koch syn. p. 274; Rchb.

germ. exc. p. 640 Gren. Godr.
; fl. fr. 1 p. 594 Boiss. fl. orient. 1 p. 739
;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2277. — lulie-Septembre. Prin

locuriumede, zvoiuri, locuri expuse inundaiilor pluviale. Padei la
meterezele lui Tudor lunca Oltului la Slatina i la Rîmnic Mortcni,
; ;
Vultureanca pe la pdure.
XXXIV. CRASSULACEJ: DC. buU. philom. u. 49.

1. RHODIOLA L. gen. u. 1124.
I. Rh. roea L. spec. p. 1465; Rchb. germ. exc. p. 546; Koch

syn. p. 282; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2637. Sedim roseum
Scop. fl. carn. n. 560 (edit. 1772). S. Rhodiola DC. prodr. 3 p. 401
(1826). RJiodioJa Scopoli A. Kern. in herb. ap. Simk. enum. transs.
p. 234 (1886). — '4« Iunie, Iulie. Stânci alpine. Muntele Scriiora

i
CRASSULACEiF 15S
in Mehedini; Negoiu: Diiiiboviciora; Buceci la Pi'riul-Bubelor (Br.) îii
valea Priporiilui (Knoclit.), in Valca-Alb peCostila i peCaraimann.

2. SEDUM L. ircn. n. ^^q.
§ 1. Rdcina porenic ramificat emite cauli floriferi îns nu

i lstari folio.i sterili la suprafa|a pemuntului ; foile late, plane;
inflorescena corimboso-paniculat.
1. S. maximum Suter fi. lielv. 1 p. 270 (1802); Sturm deatscli.
h. 83 tab. 7 optime; Koch. syn. p. 238; Ledeb. fi. ross. 2 p. 180;
Boiss. fi. orient. 2 p. 776; Sehlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2639.
-S'. Telephiimi o. ei s. L. spec. p. GIO. 8. latifolium Bertol. amocnit. ital.
p. 336 (1819); DC. prodr. 3 p. — 402. V'ulg. Ierh-gms. lerba- ureche

Ierb-de- urechi. Olois. Verzi§i6r, — l[. August. Tuferie, rri.iuri,
la locuri uscate tari, schisturi, stânci. Cloani; Lainici; Graiova;
Climneli; Gomana; Giocneti (Grec. enum. p. 26); Posada; Bîsca;
în Vrancea: Tîrgu-Ocnei pe Mgura; Brosteni pe Bistria, pe Neagra
§i pe Barnaru Flticeni la pdurea Huilor.
;
2. S. purpurascens Koch syn. p. 284 (1843); Schur enum.

ranss. p. 226; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2640. S. Telephiim
p. purpiireum L. spec. p. 616 (1764). Sedum purpureum Link. enum.
h. berol. 1 p. 437 (1811); Ledeb. fi. ross. 2 p. 181. TelephiumSm. engi. >S'.
fi. 2 p. 315; Sturm deutsch. h. 83 tab. 8 optime. — c^ Iulie, August.

In regiunea montan pe locuri petrose sau stâncose prin pduri.
Nmeti (.S'. Bhodiola Grec. enum. p. 26-non DG. 8. purpurascens
Grec. in Br. prodr. p. 112); Sinaia [S. Telephium Grec. 1. c; S.imr-
purascens Grec. in Br. 1. c.)
p. albiflorum Koch 1. c. 8. Telephium a. album L. spec. p. 616.

8. vulgare Link enum. h. berol. 1 p. 437 ; Ledeb. fi. ross. 2 p. 180. —
Câlimneti, Goziea; muntele Leota.
3. S. Fabaria Koch syn. ed. 1 p. 258 (1837) et syn. ed. 2 p.

284 exclus, synon.; Sturm deutsch. h. 83 tab. 9; Schur enum. transs.
p. 226; Sehlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2641. /S. Telephium — [3.
purpureum yê\\\(iwh. carpat. p. 134 (1814)-non L. 1. c. 8edum pur-

pureun Baumg. enum. transs. 3 p. 346 (1846)-non Link. 8. carpaticum
Reuss. kret. slov. p. 162 (1853). —% Iunie, Iulie. In regiunea mon-
tan la locuri petrose, stAnci, pduri, rriiuri. Dîmboviciora; muntele
Leota; Buceci, frecuent.
§ 2. Rdcina perenic multicaul emitend i lstari foliai ste-

;;;
rili la sLiprafala piiiiienUilui ; Toile augusto, lineare, îns grdse cilin-
droide; inflorescena cinul.

4. S. alpestre Vili. prosp. p. 49 (1771)); pi. dauph. 3 p. G84
Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 6il. Sedum saxatUe All. fi. pedem.tab. 65 fig. 6
(1785) male! S. repens Schleich. in DC. fl. fr. suppl. p. 525 (1815)
DC. prodr. 3 p. 409; Koch syn. p. 287; Schlechtd. Lang. deutsch. 2fi
fig. 2651. — ?(, Iulie, August. Stânci în regiunea montan alpin. Go-
deanu, Tutila ; Buceci pe Costila în Valea-Alb, sus.
în iconografiea lui Allioni lstarii radicali, care exist la acesta
.specie, nu sunt reprodui, ceea ce aduce confusiune dac cineva nu

este prevenit de acesta omisie.
5. S. acreL. spec. p. 619; DC. prodr. 3p. 407; Koclisyn. p.287;

Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 625 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 783 exclus, synon.
Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2649. — Vulg. Ierh-de-oald'mu.

Olois. oaldin. upari. erpen^. Trinjin. Burim-de-trmji. —
1\, Iunie, Iulie. Petriiuri, locuri argiloso-glareose, prin vii, ruptpri de
coste, stânci. Slatina; Gorbeni pe Ghi|u .i la Cetatea Vlad-epei;
Câmpulung (Grec. enum. p. 26); Ghitila, Bucureti, Herestru; Buceci
pe la Sinaia, Buteni Predeal; pe malurile
; uiei la Putna ; Botoiani.
6. S. boloniense Lois. not. p. 71 (1810); DC. prodr. 3 p. 407;

Koch. syn. ed. 3 p. 224. S. sexangulare Mert. et Koch deutsch. fl. 3
p. 313 ; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 26 fig. 2650-non L. t|. Iunie, —
Iulie. Pe coste aprice argiloso-glareose. Graiova ; Piatra ; Iai, Socola.
7. S. neglectum Ten.fl. neapol. 4p. 250 (1838) Janka addat. ;
magyar. delkel. flora in termesz. kozl. XII, 1874 p. 163. S, Sartorianum

Boiss. diagn. orient, ser. II, 2 p. 62 (1842); Velen. fl. bulg. p. 191.
S. Hillebrandil Fenzl zool. bot. gesels. IV, p. 449 (1856)); Neilr. diagn.
p. 50; A. de Degen exsic! — acre var. neglectum et var. Sartorianum

S.
Boiss. fl. orient. 2 p. 784. — lunie^ ?[. Stânci calcare Ia locuri

Iulie.
aprice, deschise. între Gura-Vâei i Schela-Gladovei pe stâncile do

conglement ; în Dobrogea la Macin pe muntele Suluc, la Munstirca
Cocoi stânca „la Cruce". — (Vulg. Ierb-de- oaldin).
§ 3. Rdcina mic, anual unicaulâ, caule simplu sau rmos,

lips do lstari radicali foliai pment culcai
Ia ; foile lineare plane
sau cilindracee ; inflorescena cim sau panicul.
8. S. Cepea L. spec. p. 617; DC. prodr. 3 p. 404 quoad var.
p.et y; Koch .syn. p. 284; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 619 Boiss. ; fl. orient 2
p. 788; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2642. S. galioides All. fl.
; ;
CnASRTTLACETR 155
pedeni. tub. 65 fig. o (1795). S. spathulatum W. et Kit. rar. luing.
(ab. 104 (1804). — Iunie, Iulie. Coste tari aspre, cam prin tuferie.
în Mehedini pe dealu Stînnina (Grec. în Br. prodr. p. 113).
9. S. glaucum W. et Kit. rar. lumg. p. 198 tab. 181 (1804) ;
DC. prodr. '^

p. 405; Boiss. 11. orient. 2 p. 789 ; Velen.11. bulg. p. 192
exclus, synon. Linna3i; Simk. enum. iranss. p. 235 Nym. ; con.sp. p. 2G4.
S. hispanicum Sturm deutsch. h. 22; Koch syn. p. 285; Schlechtd.

Lang. deutsch. 20 fig. 2G43-non L. — ^J Iulie. Stânci în prile mun-
tose. esnei
Verciorova prin valea Bahnei ; valea .î valea Cernei
Baea-de-Aram Monstirea Bistria Glimneti,; ; Coziea, Brezoiu ;
Ghi|u; Jipu, Picucatu; Bucr, Ppuea Sturzeni ; ; Sinaia (Grec. in

Br. prodr. p. 113; Sempervivum hispanicum Grec. enum. p. 26, nomen
Sempervivum e lapsu); Poeana-apului, Buteni; Predeal ; la Bro.teni
în cheile Barnarului.
a. glabrum, peste tot glabru sau numa pe axele de inflorescen
puin pubescento-glandular
p, g/andu/osum, peste-tot pubescento-glandular §i puin cJiiar
pe foi.
Nu se tie ca ce pote fi adeveratul Sedum /ilspanlsum L. spec.
p. 618 „habitat in Hispania. Perennis". Ceea ce autorii postumi îne-

leg sub denumirea acesta, în realitate nu exist nici în Spaniea, nici
în Franciea (conf. Willk. et Lange prodr. hisp. 3 p. 143; Gren. Grod.
fi. fr, 1 p. 631).
10. S. atratum L. spec. p. 1674; AII. 11. pedem. tab. 65 fig.4!;

DC. prodr. 3 p. 405; Koch syn. p. 286; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 621 ;
Boiss. fl. orient. 2 p. 792 ; Schlechtd. Lang. deutscli. 26 fig. 2645.

Crassula ruhens Sturm deutsch. h. 22-non L. — Iulie. August.
Stânci alpine, pietri.iuri. Buceci pe Costila la Buteni ; Predeal.
11. S. annuum L. spec. p. 620; Koch syn. p. 286; Gren. Godr.
fl. fr. 1 p. 621 ;

Boi.ss. fl. orient. 2 p.792; Schlechtd. Lang. deutsch. 26
fig. 2646. S. saxatile DC. prodr. 3 p. 409 exclus, .synon. Villarsii
et AUionii. — S. saxatile Willd. est planta dubia. — c? Iunie -Au-

gust. Stânci , locuri petrose , locuri schistose. Muntele Coziea ;
Jipu, Picucatu ;
Dimbovicioara ;
Sturzeni ; Sinaia (Grec. enum. p. 26),
Poeana-apului; Predeal; Monstirea Neamu (>S'. sexamjulare Chan.
exsic. Grec. enum. p. 26-nonL.); Ceahlu; în Suceava pe Borca,
pe Neagra î pe Barnaru.
156 COÎ^SPECTTJL SISTEMATIC
3. SEMPERVIVUM L. gen. >i. 6rj.
§ 1. Laciniile caliciului i petalele radiato-expanse; capsulele la

baz coherente.
1. S. tectorum L. spec. p. 6G4; Sturm deutsch. h. 28; DC.
prodr. 3 p. 413; Koch syn. p. 288; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 628; Boiss.
fi. orient. 2 p. 796; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2653. — Vulg.
Ierba- Ciutei, lerha-t imului. Urechelnitâ. IJrechiuê. Verzioar. — ^^ Iu-
lie, August. Pe acoperiiuri vechi de indril sau olane pe case rus-
tice. Sinaia ; Rucr (Grec. enum. p. 26) ; Bucureti.
2. S. assimile Schott ffist. bot. woch. 1853p. 19; Neilr. diagn.
p. 50; Velcn. fi. bulg. p. 187. — Stânci calcare. Pagerea pe Giuvalu;

în Suceava pe Neagra i pe Barnaru, frecuent.
p. blandum Schott 1. c. p. 29 pro specie. »S'. Tectorum Baumg. et
Auct. transs. ex p.-non L. — S. ruhicundum Schur cost. bot. zeit.
voi. 8 (1858) p. 22 ; enum. transs. p. 229. S. acuminatum Hinteroker

zool.bot. gesels. voi. 8 p, 336. — ?|, Iulie, August. Stânci în regiunea
montan* Valea-Mare în Muscel; Dîmbovicioara ; Sturzeni ; Buceci
(Knecht.).
Difer de S. assimile numa prin foile sale rozulare pe ambele
fae glabre.
3. S. ruthenîcuiii Koch syn. p. 289(1843); Simk. enum. transs.
p. 239; Velen. fi. bulg. p. 188. S. globiferum L. spec. p. 665 ex p.
Schur enum. transs. p. 228 et Auct. tran.ss. S. Zelehori Schott a>st.
bot. woch. voi. 7 (1857) p. 245. — ?[. Iulie. Stânci muntose. Macin
pe muntele Suluk.
§ 2. Laciniile caliciului i petalele erecte, la vîrf rofllexe: corola

campanuliform.
4. S. Heuffelii Schott in oDst. bot. zeit. ann. 1852 p. 18 (la-
nuario); Heuff. enum. banat. p. 74. S. patens Gus^h. et Sch. iter
hung. p. 315 (1852, Decembrio); Boi.ss. fi. orient. 2 p. 797 Velen. fi. ;
bulg. p. 188. S. hirtum Sm. prodr. fi. graec. 1 p. 235; Baumg. enum.
transs. 2 p. 22-non L. —
t|. Iulie, August. Stânci calcare, fisuri stân-
cose. Valea esnei Gloani Valea-Jiului, Lainici Peterea-Polo-

; ; ;
vraci ; valea Oltului pe la Goziea, pe Masa-lui-Traian, pe Naro|u i pe

la Stniioara; Rucr pe Ghîmbavu i la Dîmbovicioara.
5. S. hirtum L. spec. p. 665; Sturm deutsch. hef. 30; Koch
syn. p. 290; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 630; Schlechtd. Lang. deutsch-
voi. 26 fig. 2659; Rchb. icon. germ. voi. 23tab. 73. — ?j. Iulie, August-
;
CRASSULACEiE, PAPILIONACE.T^ 157
Stânci abrupte, fissuri do stânci i blocuri în vile montane. Valea

Barnarului spre strînitori.
6. S. soboliferum Sims. bot. mag. tab. 1457 (1812) ; Kochsyn.

p. 290; Rchb. icon. germ. voi. 23 tab. 60 optime!— ?1, Iulie, August.
Stânci în regiunea montan alpin. în Rareu pe Piatra-Zîmbrului.
XXXV. PAPILIONAGEiE L. ord. nat. p. 32.
Trib. I. LOTE.^] DC. Gotiledoniî plani, epigeoi : în timpul germi-

naiei devin toi verdi cu stomate; legumenul unilocular sau bilocular
prin introflexiea intern în sens lungitudinal a uneea din suturi.
1. Genisteae. Legumenul unilocular staminele monadei fe; mar- ;
ginea superi(')r a petalelor aripi elegant cutat; caliciul 5-dentat

neregulat, bilabiat.
1. GENISTA L. gen. n. 85<j.
§ 1. Foile simple, caulul aripat; stigma oblic .i arcuat spre

înainte; funiculul nedilatat pe hil.
I. G. sagittalis L. spec. p. 098; DC. prodr. 2 p. 151; Rchb.

ic. germ. 22 tab. 2081; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 350; Boiss. fi. orient. 2
p.47. Cijtisus safpttali.^Koch .syn. p. 172 Schleclitd. Lang. 23fig.

;
2320.—
Vulg. Dro(/. Grozam. — t> Iunie, Iulie. Pe coste argilo-glareose, lo-
curi aprice, mrciniiuri, tuferiiuri menunte. CerneipemalurileTo-
polniei ctre Simian pe la Mora-Glugresc; Horezu, Fomete.ti^
Racovia; Pite.ti la Trivale; Predeal.
§ 2. Foile simple; caulul nearipat; stigma oblic i arcuat în-
napoi. Speciile nostre sunt inerme.

1. Labra superior a caliciului scurt bidentat; tunicalul dilatat
pe hil.
2, G. procumbens W. et Kit rar. hung. tab. 180 (1804); Kocb

syn. p. KWi; DG. prodr. 2 p. 152. Cijtisus procmnhensBoi^?,. fi. orient. 2
p. 48. C. decumhens var. procumbens Rchb. icon. germ. voi. 22 p. 9

c.
tab. 2076 fig. 3.— tp Maiu, Iunie. Locuri aprice. Ploeti spre Tîrgior
la Grângu-lui-Bot
2. Labra superior a caliciului profund bidentat; funiculul ne-

dilatat pe hil.
3. G. albida Willd. spec. pi. 3 p. 942 (1810); DG. prodr. 2 p. 152

Ledeb. fl. ross. 1 p. 518; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2087 f. 4; Boiss. fi.
orient. 2 p. 42. — Vulg. Drog. — t? Iunie. în Dobrogea pe coste pe-

trose la locuri aprice: Gavgagiea (Br.)
Grecescu D. Br. — C. 1324. ^^

:
li)8 noî^SPECTTTL SISTEMATIC
4. G. pilosa L. spcc. p. 909; DC. prodr. 2 p. 152; Koch syn.

p. 16G; Ledeb. II. ross. 1 p. 51S llchb.icon.germ. 22tab.2098ng. 1,2;
;
Boiss. 11. orient. 2 p. 43; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2296. —

t) Maiu, Iunie. Dealuri petrose, pe lîng pduri. Severin pe dealul
Bresniêi.
5. G. oligosperma Andraî bot. zeit. 1853 p. 440 pro var.

Genistaî tinctoriê; Simk.enum.transs. p. 169. G. alpicola Schurenum.
transs. p. 145 (1866). G. rupestris Scliur 1. c.G. S'ujerlana Fuss transs.
exc. p. 149(1866). —Vulg. Droh.Drohuîor. Drog. Ginistru. Grozam. —
t) Maiu, Iunie. Locuri cu ierb, psciuni; în regiunea montan sub-
alpin, quasi alpin. Buceci; Predeal in valea Ronovei pe ling fron-
tier pe Urzicam (Grec. in Br. prodr. p. 558) in Argei pe muntele
;
Ghiu; Monstirea Neam|u pe muntele Cotnrelul la Pipirig [G. tine-
toria Grec. enum. 1880 p. 18; Ghan. exsic.-non L.)
6. G. tinctoria L. spec. p. 998; DC. prodr. 2 p. 151; Kocb

syn. p.l67. Rchb. icon. germ. 22. pag. 25 tab. 2088 fig. 1 et 2; Boiss.
fi. orient 2 p. 43; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2299. G. tinctoria
h. vulcjaris Ledeb. fi, ross. 1 p. 516 (1842); Spach rev. genist. in ann.
soc. SC nat. 1845 t. 3 p. 137; Rchb. 1. c. G. campestris Janka in
linmea 1859 p. 562. — Vulg. Drob. Drobu§ior. Drog. Ginistru. Gro-
zam. — ^, Iunie, Iulie. Câmpuri i dealuri la locuri deschise, prin
livezi i poeni, tuferiiuri, crânguri. Cernei Baea-de- Aram, Tarni|a
;
Craiova; Tîrgujiul, Lainici; Rîmnic, Câlimneti ; Arge.i, Corbeni;

Pile.ti, Câmpulung, Conteti; Sturzeni, Vulcana;
Trivale; ^Pajerea;
Câmpina, Brebu; Predeal, Bateni, Sinaia (Grec. enum. p. 18); Bisca-
Rusilei, Mârcineni; Piatra, dealu Voivodinei în distr. Neamu (G.
germanica Grec. enum. p. 18; Chan. exsic.-non L.) ; Bîrlad; Bo-
toiani.
p. e/atior Rchb. deutsch. fi. 22 p. 25; icon. germ. tab. 2068 fig. 3.
G elatiorKoch. syn. ed. 2 add. p. 441 (1843); Boiss. fi. orient. 1 p. 44;
Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2300. G. vlrgata Willd. bei'l. baumz.
p. 159 (1811)- non Ait. hort. kew. 3 p. li (1789) sub Spartium.
G. elata Wend. in linnaia 1845 list. p. 100. G. sibirica Rchb. germ. exc.
p. 519- non L. G. anxanthica Griseb. spic. rumel. 1 p. 3 (1843) -non

Ten. — Puin deosebire de forma genuin sau vulgar: ca statur
de ordinar atinge sau întrece Înlimea de 50—70 cent.; stipulele
foilor mai mari, robuste, subulate, persistente ; foile de forma eliptic
sau oval-eliptic mai ample ; racemele inflorescenei întocmesc o pa-
PAPILIONACE^ 159
nicul mai ampla. —

Câmpuri, tul'eri.ê. Gomana Ciocne.|ti. ; (Ihitila,
Bucureti; Paserea, Lehliu; Peri.i, Grivina, Ploeti; Piatra.
Y- laiifolia DG. fi. fr. suppi. p. 547 (1815) ;
prodr. 2 p. 151 ; Rchb.
deutsch. fl. 22 p. 25; icon. tab. 20G9 fig. 1 et2. G. puhescens Lang. ap.
Rchb. 1. c. et exsicc! — Garacterele precedentei, îns difer nu ma prin
perii ce acoper pe ambele fae
foile, peîolurile, pedunculele, caliciul
.i axele caulinare in partea superior a plantei. In prile delurose. —
Gerne|i pe dealurile Dumbrvi|ei; Tismana; dealul Voivodinei în di.str.
Neamu.
7. G. ovata W. et Kit. rar. hung. tab. 84 (1801); DG. prodr. 2

p. 151; Koch .syn. p. 107; Ledeb. fl. ross. 1 p. 517; Rchb. icon. germ.
22 tab. 2089 fig. 3. et 4; Boiss. flora orient. 2 p. 45; Schlechtd Lang.
deutsch. 23 flg. 2301. G. tindoria e. ovata Rchb. deutsch. fl 22 p. 25
exclus, synon. Kit. — tp Iunie, Iulie. Tuferi.c, pe lung pduri pe la
rupturi de coste. Verciorova prin valea Bahnei; Gerne|i pe dea-
lurile lorgLitovei; Baea-de-Aram Glimne.ti. ;
Ma/eri. G. Maijeri Janka oest. bot. zeit. 9 (1859) p.

p. Neilr.
4 ;
diagn. p. 33. —
Inflorescen|a, ca .i la precedenta, în racem simpl
terminal pauciflor; ins legumenu la maturitate glabru i numa în
tincre|a .sa la început este sparsiu-peros. — Baea-de-Aram.
Y- lasiocarpa. G. lasiocarpa Spach rev. genist. ann. soc. se. nat.
1845 t. 3 p. 135; Heufî. enum. ban. p. 49; Neilr. diagn. p. 33. -^ Di-
fer de G. ovata numa prin inflorescena sa în panicul desYoUat,
larg. — Poeana Gerne|ului, dealurile lorgutovei, Severin pe la Grihal.
§ 2. Foile trifoliolate; caulul nearipat; stigma oblic i arcuat
spre înainte; funiculul dilatat pe hil.
8. G. radiata Scop. fl. carn. ed. 2 p. 51 (1772); DG. prodr. 2

p. 14G; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2083 fig. 1 et 2; Boiss. fl. orient. 2
p. 37. Spartium radiatum L. spec. 99G. Cijtisu^ radiatus Koch syn.
p. 172; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2318.— t? Iunie. în regiunea
montan banatic. Valea Gernei la Gaura-Fetei (Sab. tefan. 1883).
2. CYTISUS DC. Jl fr. 4 p. soi. . : . .,
§ 1. Gaiiciul campanulat avend tubul scurt (Lahurnum DG.) ''
I. C. nigricans L. spec. p. 1041; Sturm deutsch.'h. i'2;'Kok\

•syn. p. 169; Rchb. icon. germ. voi. 22 tab. 2071; Boiss. fl. orieht. 2
p. 49; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2308. — y\x\g. Droh.. Bobitei.
Lemmi-bobiilui. — t^ Iunie, Iulie. La locuri tari uscate aprice; în re-
giunea cmpean i a dealurilor alpestre. Graiova; Rînuiic; Goziea,
Stniîoara; Bughea; Nme.^ti, Câmpulung; Gon|esti; Vulcana; Bucu-

reti prin viile de Ia Herestru Câmpina pe valea Prahovei §i a Dof-
;
tanei; Slnic; Buzeu, Bîsca ; Odobeti, Vrancea; Agapiea; Neam|u

(Ghania.)
p. serfceus Rocliel rar. banat. p. 2 (1828) solum nomen; Andrae
bot. zeit. voi. 11 (1853) p. 440. O. (?^ra^?fs Seliur enuin. trans.s. p. 147
(18G6).Difer prin statura sa mai mic, prin indumentul ramurilor cu
mult mai cenuiu i prin foliolele foilor întru câtva mai mici. Lo- —
curi petrose în regiunea montan alpestr. Verciorova; Olneti;
Coziea, Golotreni ; Mizil pe dealurile Tohanilor.
• C. Laburnum L. spec. p. 1041. — Vulg. Salcâm- galben. — >. In-
trodus i vulgarizat prin grdini i parcuri.
§ 2. Caliciul lung, tubulos, apertura bilabiat scurt (Tiibocy-

tisus DC.)
1. Flori terminale capituliforme la vîrful ramurilor tinere.
a. Florile albe sau de un galben-albicios palid.
2. C. leucanthus W. et Kit. rar. hung. tab. 132 (1803); DC.
prodr. 2 p. 155; Rchb. germ. exc. p. 523; Griseb. et Sch. it. hung.
sp. n. 5 Heuff. enum. banat.
; p. 50. C. austrlacus var. leiicanthus Tsiusch
bot. zeit. voi. 13 p. 241; Koch syn. p. 170; Ledeb. fi. ross. 1 p. 519;
Rchb. deutsch. fi. voi. 2078 fig. 4. C. albu.^
22 p. 13 et icon. tab.
Hacquet reis. sarmat. u. karpat. 1 p. 49 (1790) -non C. aZ6ws Link
enum. h. berol. 2 p. 241 {iSÎ \) =
Genista alba Lam. encycl. meth. 2
p. 623 (1786). C. austriacus a. albu Neilr. diagn. p. 33. Vulg. —
Drob. Drog. —
tp Aprilie, Maiu. Pe dealuri la locuri deschise, rrii
de tuferie, prin prunriî i viî. Severin, dealurile Gemetului, Poro-

iana, pîn pe la Pruniori; Baâ-de-Aram, Padei; Tismana: Tîrgu-
jiul, Bumbeti Gogoi, ; Craiova, Sîmnic, Gârcea, Gherceti ; Popîn-
zleti, Caracal.
(5. obscurus Rochel rar. banat, tab 13 fig. 29 (1828). C. Bochel'd
Wierzb. in Griseb. et Sch. iter hung. sp. n. 7 (1852) Simk. enum. transs.
;
p. 172; F. Schultz herb. norm. n. 2153 exsic! — C. obscurus Schur

sert. transs. n. 649. C. capitatusHeuit enum. banat. p. 50 -non L. nec
Jacq. C. ambiguus Schur enum. transs. p. 147 (1866). Pe dealuri, la
locuri deschise, rrisiuri de tuferie i crânguri. Craiova, Sîmnic, Ru-

bneti; Blceti (Sab. tefan. 1883).
b. Florile de un galben intens sau lâmîiu.

3. C. Heuffeliî Wierzb. inFlora 1845 voi. Ip. 320; Heuff. enum,
ban. p. 49; A. ICern. veget. verhâlt. 1 p. 100 cîav. analyt. n. 6; ejus
PAPILIONACE^ 161
in Sched. n. 807. C. leucanthus (5. palUdus Schrad. in DC. prodr. 2

p. 155 (1825). C. austriaciis h. paUidus Rchb. deutsch. ti. 22 p. 13;
Neilr. diagri. p. 34. C. austriacus var. Heuff'elii Rchb. ic. genn. 22
tab. 2078 fig-. 3. — Vulg. Drob. Drog. — tp Iulie, August. La locuri
deschise, prin livezii, poeni, mrciniiuri mici, rriîuri; specie forte
comun. Verciorova, Simian, Hinova ; Turnu-Mgurele Pi-
Caracal ; ;
teti, Trivale; Vultureanca; Titu, Ghergani Bnoasa, Comana; Cioc-

;
neti enum. p. 18), Chitila, Buftea, Periei; Buda,

[C. banaticus (îrec.
Bâicoi,Gumpina; lunca Teleajenului spre Vleni {C. austriacus Grec.
enum. p. 18-non L. nec. Jacq.); Gala|i, Zerneti; Bîrlad; Tecuci, i-
gneti; Piatra; Flticeni; Botoiani, Agafton ; în Dobrogea, pe la
Copadin, Bairamdede.
p. argenteus. Foliolele foilor la maturitate pe ambe pagini cu
peri argintii culcai, mai târziu de un cenuiu mtsos. Comana pe —
la Valea-Balot i spre Gurbanu Botoiani. Se apropie mult de C.
;
—
austriacus prin aspectul foilor sale cenuii, dar florile sale sunt mai
mici i de un galben vitelin.
Adeveratul C. austriacus L. spec. p. 1042, avond absolut carac-

terele celui din Austriea i Ungariea occidental, cu foile i ramurile
cenuiu-perose, florile mari i cu mult mai galbene sau aurii. Ia noi
nu exist. Acesta împrejurare ne face a considera forma de la noi
ca specie proprie, dar în mult afinitate cu cea din Austriea.
4. C. aggregatus Schur enum. transs. p, 149 (1866).— Difer

de precedentul prin foliolele sale obovate mai lungi, peste-tot dens
i adpres perose, perii mai lungi i târcjiu ajung galbenii prin caliciul ;
seu mult mai peros, perii erecto-patuli iprinlegumenuseu pîslos; prin

florile galbene capitato-umbelate bracteate în fine, prin caulul erect ;
f(3rte rmos, ramurile erecte hirsute. — h Iunie, Iulie. Tuferie,

'^" r-
riiuri. Podu-Turcului pe la pdure.
2. Florile laterale axilare, solitare sau geminate.

5. C. hipsutus L. spec. p. 1042; [DC. prodr. 2 p. 156; Rchb.
germ. exc. p. 523; Koch syn. p. 171; Schlechtd. Lang. deutsch. 28
fig. 2315 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 50 Heuff. enum. ban. p. 50. C. falcatus
;
\V. et Kit. rar. hung. tab. 238 (1812) et descriptione p. 265 ubi „legu-
mina hirsuta" adscripsi (conf. Koch 1. c); A. Kern. sched. exsic. n. 810.
C. polytrichus M. Bieb. fi. t. c. p. 477 (1810) sec. Rchb. et Koch 11. ce.
Ledeb. fi. ross. 1 p. 519. — t? Maiu. Locuri deschise sau tuferiiuri
mici în regiunea dealurilor, pe lîng pduri, rriiuri, poeni ; destul
de comun. Cerneai pe dealurile Poroinei, Stîrminei ; valea Tesnei
;
162 CONSPECTUL tSISTEMATIC
(Degen) !; Turnu-Mâgurele; Piteti laTri-

Calimâne^gti, Goziea; Rîninic;
vale; Nâme§ti Câmpulung, Conteti (Grec. in
(Grec. eniim. p. 18);
Br. prodr. p. 559); Gâmpina; Bucureti prin viile de la Herestru;
Sloboziea la pdurea Moi-Toma Beceni la pdurea Ocea (Grec. 1. c);;
Botoiani la Adincua.
[1 alpestris Schur enum. transs. p. 148 (1806) pro spec. C. coro-
nensis Schur olim. C. pohjtrlchush. alpestris Simk. enum. transs. p. 137 :
„habitu humili suffruticosi cum Cytiso polytricho congruit, diflfertque

ab eo solum leguminibus, legumina nam Cytisi polytricho loto super-
ficie pilosa sunt ; contra illa C. alpestri solum is sutura seminifera ci-
liata, cseterum glabra". — Cu tote acestea, la specimenele nostre din

Ceahlu legumeniî tineri pe faele lor au peri lungi, resfirai i rari;
fi-vor astfel i la maturitate? — Stânci, în regiunea alpin. Ceahlu
(Knecht.)
6. C. elongatus W. et Kit. rar. hung. tab. 183 (1804); DC.

prodr. â p. 155 Koch syn. p. 171 nota; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2073;
;
Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 561; A.Kern. sched. exsic. n. 811. — tp Aprilie,
Maiu. Pe la poale de pduri pe dealuri i coste petrose : Verciorova

tîrmina.
' -7. C.
leucotrichus Schur ap. Fuss transs. excurs, p. 154(1866);
Simk.Jenum. transs.p. 172 et exsic! h Maiu, Iunie. Pe stânci subt —
poale de pduri în vi montane Broteni pe Neagra ctre brînzriea
:
regal.
Obs. Cytisus capitatus Jacq. fi. austr. tab. 33 (C supinus a. L.
spec. p. 1042 sec. A. Kern. in sched. exsic. n. 808) nu exist în co-

prinsul erei nostre i, dup L. Simkovici (op. cit.), nici în Transilvaniea.
Ceea ce am indicat sub numirea acesta in Enumeraiea din 1880,
relativ la specimenele din vecint|ile Bucuretilor pe la Monstirea
igneti este C. Heuffeli, îns nite specimene cu foliolele mari i

capitulele iari mari, ceea ce ar conveni cu C. banaticus Griseb. Sch.
în aceea concerne specimenele de la Beceni „Pdurea Ocea", sunt
ramuri de C. hirsutus, culese tomna fr flori nici fructe.
• Lupinus varius L. i L. albu L. — vulg. Cafeluê, Cafele (numiri

improprii) — sunt mult vulgarizate prin grdini în orae i pe la |er
pentru podob i pentru uzul economic.
2. Anthyllideae. Legumenul unilocular. Staminele monadelfe;

marginea superior a petalelor aripiforme fora cute; caliciul 5-dentat,
limbul regulat sau bilabiat.
; ;
PAPILlONACEiE 1C3
3. ONONIS /.. gev n. 863.
1. O. hircina .Jacq. hoit. viiidob. 2 p. 40 tab. 93 (1770); Koch

syn. p. germ. 22 tab. 2096; Boiss. fi. orient. 2 p. 56
171:1; Rchb. ic.
Schiechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2327. O. hircina a. inermis Ledeb. fi.

ross. 1 p. 513. O. spiiiosa a. mitis L. spec. p. 1006. O. altissima Lam.
encyci. 506 (1782); DC. prodr. 2 p. 162.
meth. 1 p. Vulg. Osu- —
iepurului. Sudoarea-calului. Slâ^tioar. % Iunie, Iulie. Livezi, la —
locuri deschise, drumuri, dealuri, mrciniiuri. Graiova; Horezu!
Glimneti; Corbeni ; Slatina; Piteti, Valea-Mare, Stîlpeni ; Câmpu-
lung; Vultureanca, Gacova; Titu, Ghergani; Ciocneti, Buftea (O.
hircina et O. procurrens Grec. enum. 18 et 19); Grivina; Predeal,

p.
Buteni; Gampina; Neam|u (Chan. exsic); Oseti, Vaslui; Flticeni în

livedile despre pdurea Huilor, la Sasca i Gornu-Luncei ; Botoiani.
2. O. spinescens. — O. hircina p. spinescens Ledeb. fi. ross.
1 p. 513 (1842). O. spinosa M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 149 -non L. spec.
p. 1006 var. p.— O. Pseudohircina Schurenum. transs. p. 150 (1866).—

Difer de cea precedent prin spinii sei mai mult sau mai puîn lungi
i vîrtoi pui la vîrfurile ramurilor tinere, prin foliolele i florile sale
mai micuele. — Ue p. deosebete numa prin

O. spinosa L. spec. 1. c. se
particularitatea dea avea florile geminate, ca i speciea precedent.
—
Vulg. Osu-iepurului. —
^ Iunie -Septembre. Forte respândit pe la
noi prin locuri aprice inculte în regiunea meridional mai cu seam.
Graiova; Horezu; Curtea-de-Arge-i Pucioasa; Gâmpina;
Slatina; ;
Titu; Ciocneti, Buftea, Ghitila, Bucureti (O. spinosa Grec. enum.

556 - non L. 1. c.) Netoi Malu, Sloboziea, Giurgiu;
p. 18; Br. prodr. p. ; ;
Bneasa, Gomana; Buzeu; Fociani, Boeti; Brila, Galai; Cerna-

voda, Constana.
4. ANTHYLLIS L. gen. n. 773.
I. A. vulneraria L. spec. p. 1012; Sturm deutsch. h. 49; DC.

prodr. 2 p. 170; Koch syn. p. 175; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2174;
Boiss. fi. orient. 2 p. 158 ; Schiechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2332 tab. 1.
Vulg. Ierh-de- ratm. Rmioloare. — l\. Maiu, Iunie. Locuri tari sau
petrose mai mult sau mai puin acoperite cu ierb în regiunea mon- ;
tan. Sturzeni Gâmpina, Brebu Bicoi Slnic Predeal, Buteni

; ; ; ;
Sinaia (Grec. enum. p. 19) Tîrgu-Ocnei; Piatra, Bisericani, Pîngrai;

;
Blteti; Monstirea Neamu (Chan.); Broteni.

[3. calcicola Schur enum. transs. p. 150(1866). — Stânci alpine.
Buceci; Piatra-Mare; în Rareu pe Piatra-Zimbrulu*
;
Forte liuinil, glabnascul; capitulele mici pauciflore, florile
galbene sau lmîiî; cauliî apropo nefoliaj,i, Toile radicale simple, elip-
tice, lung peîolate.
:>. Trifoii ea). Legamenul unilocular. Staminele diadelfe; uîar-

ginea superior a petalelor aripiforme fr cute; caliciul 5-dentat
cam neregulat. Foile trifoliolate.
5. MEDIC AGO L. gen. ii. <S<j().
§ 1 . Legumenul dehiscent, comprimat, curbat în form de secera

sau conturnat în form de lielice ce mrginete un spahiu central,
fadele sale netede sau subirel reticukte, glabre sau tomentose, cu
sau fr spini, îns fr dung pe marginea extern.
i. M. sativa L. spec. p. 1096; DC. prodr. 2 p. 173; Koch syn.
p. 175; Rclib. icon. germ. 22 tab. 2111; Boiss. fi. orient. 2 p. 94;
Sclileclitd. Lang. deutscli. 2)3 fig. 2334. — Vulg. Luzern. — lunie-
Septembre. Live(Jî, în cultur .i spontaneu. Giurgiu, Sloboziea; Sla-
tina;Ciocneti, Gliitila, Bucureti (Grec. enum. p. 19); Predeal,

Azuga; Buteni, Sinaia; Câmpina, Brebu; Fociani; lai; Gurteti,
Botoiani.
2. M. falcata L. spec. p. 1090; DG. prodr. 1 p. 172; Koch

syn. p. 170; Rclib. icon. germ. 22 tab. 2113 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 93;
Schleclitd. Lang. deutsch. 23 fig. 2335. — Luzern. Cobclceasc. Cu-
hilceasc. Trifoi (impropriu). — ?j. Iunie -Septembre. Specie vulgar,
forte comun (Grec. enum. p. 19), une-locuri cultivat.
2. M. media Pers. syn. 2 p. 350 (1807). M. falcata [i. versicolor

Ledeb. fi. ross. 1 p. 524 (1842); Koch syn. p. 176. M. sativa p. versi-
color Seringe in DG. prodr. 2 p. 173 ; Koch 1. c. M. falcato-sativa Rchb.

germ. exc. p. 504 (1830); Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 384. — ?j, lunie-
Septembre. Livecji, locuri cu ierb, câmpuri. Olneti ; Glimneti
Stolnici; Ciocneti, Câmpina; Dealu-Mare; Sinaia; Beceni
Ghitila;
(Grec. enum. p. 19). — ine de

M. falcata prin racema sa scurt ca-
pituliform seamn cu M. sativa prin legumenul seu curbat a secere
;
ce ajunge aprope ca un cerc; st între ambele prin colorea florilor la

început glbeniî-verdui i în urm albstrii.
4. M. procumbens Bess. prim. fi. galiz. 2 p. 127 (1809); DC.

prodr. 2 p. 17;!. M. falcata '{. major Koch syn. p. 170. — ?j. Iulie,
August. La locuri aprice necultivate, pelriiuri, talusuri de osele, ci

PAHIIONACE^ 165
ferate. Stolnici; Comana; Tiilcea; ConstanJâ. — Tuli)ina iiuilticaul,

cauli forte lungi .si a.^lernuî la pmont, stipulele mari, dentate, llorile
niaii, legumenul pii|in falcat o disting de precedentele.
5. M. marina L. spec. p. 1097; DC. prodr. i^ p. 170; Koch

syn. p. 170; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2118; Boiss. fi. orient. 2 p. UO;
Schleclitd. Lang. deutsch. 23 fig. 2337. — c\. Maiu, Iunie. In Do-
brogea prin dunele maritime: Tusla; Constana la Mamaea.
§ 2. Legumenul ncdehiscent, necomprimat, reniform si curbat

spre vîrf, ai'e faele rcticulate, ftir dung i fr spini pe marginea
extern.
6. M. lupulina L. spec. 1097; DC. prodr. 2 p. 172 ; Koch syn.
p. 177 ;
Rchb. icon. germ. 22 tab. 2124 fig. 3et4; Boiss. fi. orient. 2
p. 105; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2340. — Vulg. Ghisdeiu.

Trifol-menunt. —Q Maiu-Septombre. Livecji, locuri cu icrb, curi,
grdini, pe la locuri cultivate .i necultivate; specie comun, în stare
selbatic .i de cultur (Grec. enum. p. 19). Gernei, Simian; Ca-
lafat; Olneti, Rimnic; Gurtea-de-Argei
Graiova ; Câmpulung; ;
Filipeti Câmpina; Sinaia; Predeal; Comana; Bucureti; Brila;

;
Fociani, Odobeti; Neamu; Vaslui; Iai; Botoiani.

p. Willdenowiana Koch 1. c. M. Willdenowii Boeningh. fi. mon.—
pr. p. 226 (1824); Rchb. icon. germ. 22 tab. 2124 fig. 5. Adesea —
în aceleai locuri cu forma legitim de care difer numa prin legu-
menul seu glanduloso-peros, perii articulai resfirai.
§ 3. Legumenul nedehiscent dar comprimat i conturnat în he-

lice orbicular fr spaiu central, faele sale plane, glabre, veniculate,
fr spini i fr dung pe marginea extern.
7. M. orbicularis AII. fi. pedem. n. 1150 (1785); DC. prodr. 2
p. 174; Koch. syn. p. 177; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2114 fig. 1 et 2;
Boiss. fi. orient. 2 p. 97 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2342. —
Vulg. Virlegiul-pmmtului. — Maiu, Iunie. Prin tuferie, pe costele
petrose alemunilor la Vorciorova; pe costele argilo-cretose la Co-
mana, malul despre Câlnite (Grec. in Br. prodr. p. 554).
§ 4. Legumenul nedehiscent i conturnat în heiice orbicular fr

spaiu central, pe margiea extern are dung gros din care pornesc
spini proemineni.
8. M. Gerardii W. et Kit. ap. Willd. spec. pi. 3 p. 1415(1800);
DC. prodr. 2 p. 179; Koch syn. p. 179. Ledeb. fi. ross. 1 p. 529; Rchb.
icon. germ. 22 tab. 2120; Boiss. fi. orient. 2 p. 100; Schlechtd. Lang.
deutscli. i23 fig. â34G. M. rigidula Desr. in Lam. encyci. melh. 3: p. 634
(1789). Maiu, Iunie. Locuri humifere aprice sau prin mrci-
ni.îuri pe coste. Verciorova, valea Bahnei; Gomana pe costele de
la gar ctre Gâlni:|te (Grec. in Br. prodr. p. 555).
9. M. minima Desr. in Lani. encycl. meth. 3 p. 634 (1789) ; DG.

prodr. 2 p. 178; Rchb. germ. exc. p. 502 et icon. germ. 22 tab. 2120;
Ledeb. fi. ross. 1 p. 529; Boiss. fi. orient. 2 p. 103. M. moUissima
Spreng. syst. 3 p. 291 (1826). — Maiu, Iunie. La locuri aprice pe-
trose sau glareose nude sau cu ierba. Verciorova; Graiova; Gomana;
Ghitila; Ia§i pe la Valea-Adîncâ; Dobrogea pe la Babadagh, lenisala.
(3. elongata Rochel rar. banat. fîg. 32 (1828). Gauli prelungi;
stipulele inferiore setoso-ciliate sau denticulate. Adesea cu forma le-
gitim în localitile citate.
6. TRIGONELLA L. gen. n. 8(j8.
1. T. Besseriana Seringe in DG. prodr. 2p. 181 (1825);Boiss. 11.
orient. 2 p. 68. Melilotus procumhens Bess. enum. pi. volhyn. p. 30

(1822); Rchb. germ. exc. p. 500. Melilotus car ulea h. laxiflora Rochel.
rar. banat. tig. 31 (1828); Ledeb. fi. ross. 1 p. 535; Rchb. ic. germ. 22
tab. 2108 fig. 3. M. laxiflora Friv. in Griseb. spicil. rumel. 1 p. 39
(1843). — Vulg. Molotru. Sulfin. — Maiu, Iunie. Prin locuri jos-
nice, lunci. Turnu-Mgurele ; Gomana; Bucureti; Gâmpina; Galai;
Fâlciu; Ia.|i; Brila, Lacul-Srat; Gonstana.
2. T. coeruiea Seringe in DG. prodr. 2 p. 181 (1825); Boiss fi.
orient. 2 p. 68. Trifolium Melilotus carulea L. spec. p. 1077. Melilotus

coeruiea Lam. encycl. meth. 4 p. 62; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2109
fig. 1, 2 et 3 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2364. — Maiu, Iunie.
Livedi. Bacu; spontaneu?
3. T. monspeliaca L. spec. p. 1095; DG. prodr. 2 p. 183;
Koch syn. p. 182 Ledeb. fl. ross. 1 p. 533. Rchb. icon. germ. 22
;
tab. 2110 fig. Iet2; Boiss. fl. orient. 2 p. 76. Iunie, Iulie. Locuri —
de cultur, vechi porumbiti. în Dobrogea la Macin calea spre mun-
tele Suluc; Bairamdede.
7. MELILOTUS Toiirn. instit. tab. 2-^f).
I. m. alba Desr. ap. Lam. encycl. meth. 4 p. 63 (1797); Koch

syn. p. 183; Ledeb. fl. ross. 1 p. 536; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2130
fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2360. M. vulgaris Willd.
— ;
PAPILIONACE.E 167
eniim. h. berol. p. 790 (1800). 31. officlnalisalha Sliirm. deutsch. h. 15

fig. k. M. leucant ha Koch ex DG. fi. Ir. 5 p. 564(1815); prodr. 2i). 187.
TrifoUum Melilotus-offîcmaUs [i. L. spec. p. 1078. —Yn]g. Molotru-alb.
Sulfin-alh.—% Iunie, Iulie. Livedi, pe câmpuri, pe la drumuri, ru-

pturi de coste, taJusuri de osele. Rîmnic, Olneti, Glimne.sti
Câmpulung Pucioasa; Ciocneti, Chitila, Bucureti (Grec. enum.
;
p.. 19); Comana; Bacu; MonstireaNeamtu(Chan.) Broteni pe Nea- :
gra; Roman, Brteti; Dobrogea pe la Cernavoda, Tulcea, Murfatlar,

'
Con.tan|a, Tuzla.
2. M. officinalis Besr. ap. Lam. encycl. meth. 4 p. 63 (1797)

Koch syn, p. 183; Ledeb. 11. ross. 1 p. 537; Boi.ss. fl. orient. 2 p. 109;
Rchb. icon. germ. 22 tab. 2130 fig. 3 et 4 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2361. M. Petitpierreana Rchb. germ. exc. p. 498 (1830). M. diffusa
Koch. ap. DC. fl. fr. 5 p. 664. M. arvensis Wallr. sched. p. 892(1822).
TrifoUum Melilotus oficinaUs a. L. spec. 1078; Sturm deutsch. h. 15.
Vulg. Ierh-de-piatr. Molotru-galben. Sidfin. Siilcm. Tnftn-mare. —
?j. Iunie, Iulie. Liverji, locuri cu ierb^ pe câmpuri, pela drumuri i prin
locurile cultivate, pi-agini, locuri virane comunale. Severin Craiova ;
Rîmnic; Câmpulung; Câmpina; Sinaia, Predeal Ciocneti, Chitila, ;
Bucureti (Grec. enum. p, 19); Comana; Fociani, Odobeti; Neam|u

(Chan.); Broteni, Flticeni; Bacu; Vaslui spre Rediu.
3. M. macrorrhiza Pers. syn. 2 p. 348 (1807); Rchb. icon.

germ. 22 tab. 2131 fig. 3 et 4 ; Schlechtd. Lang. deut.sch. 23 fig. 2359.
M. macrorrhiza [3. palustris Koch syn. p. 183. TrifoUum macrorrhizum
W. et Kit. rar. hung. tab. 26 (1800). TrifoUum palustris W. et Kit.
rar. hung. tab. 266 (1812). IrifoUiim MeUlotus officinalis '(. L. spec.
p. 1078 ex p. — ?|, Iunie, Iulie. Locuri umede, locuri josnice, lunci.

Valea Motrului pe la Strhaea, Broteni Blceti; Berladpe laGrivi|a.
;
8. TRIFOLIUM L. gen. n: 8gO
§ 1. Florile forte scurt-pedicelate, nebracteolate i numerose, for-

mând spic globos saii dbiung terminal; istmul calicelui cu inel calos
proeminent, tubul cahcelui tubulos cu 10-20 nervuri lungitudinale,

legumenul monosperm inclus nestipitat (Lagopus Koch.)
1. Spicul scurt, globos sau ovato-globos.

a. Caliciul cu 20 nervuri lungi tudinale. Perenice.
I. T. alpestre L. spec. p. 1082; Sturm deutsch. h. 15 t. 14;
DG. prodr. 2 p. 194; Koch syn. p. 185; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2535
—
fig. 3; Boiss. 11. orient. 2 p. 113; Schiechtd. Lang. deutsch. 23

fig. 2372. — Vulg. Trifoi; lot ast-fel iji pentru tote speciile urmtore.
?{, Iunie -August. Livetî^ locuri cu ierb în regiunea montan, sub-
montan .î a câmpiilor. Severin, Cerneai; Netoi în Teleorman; lo-
ncsti, Vultureanca; Leordeni, Topoloveni; Bneasa, Gomana ; Gioc-
neijti, Cliitila, Bucureti; Gampina, Bicoi; Buda, Ploe-^ti; Predeal,
Bu.|teni, Sinaia; Stanic; Piatra, Grcoani; Neamû (Ghan. exsic. Grec.
cnum. p. 19); Iai; Boto.|iani; Flticeni; în Rareu.
[1 brevifolium Boiss. fl. orient. 2 p. 114. — Bresni|a, Severin.
2. T. rubens L. spec. p. 1081 ; Sturm deutsch. h. 15; Koch

syn. p. 185; Rclib. icon. germ. voi. 22 tab. 2537; Boiss. 11. orient. 2
p. 113; Schiechtd. Lang. deutsch. voi. 23 fig. 2373. — ?|, Iunie, Iulie.
Locuri aprice, in Ialomia la Gîrbova între Manasiea i Urziceni.
3. T, sarosienze Hazl. ejsz. magyar. p. 76 (1864); Neilr.

diagn. p. 35; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2173 fig. 1. — l\. Iunie, Iulie.
Prin tuferie irriiuri de pduri. Verciorova, Severin; Mogooea;
Tutova pe la pdurea Tutova.
Obs. T. alpestre L. are spicu globos geminat i involucrat,
caliciul vilos; T. rubens are spicul oblung. cilindric cam geminat, in-
volucrat, caliciul glabru; 2\ sarosienze Hazl. are spicu negeminat,
solitar i neinvolucrat, caliciul glabru sau subglabru.
b. Galiciul cu 10 nervuri lungitudinale.

===
Perenice.
4. T. medium L. faun. suec. ed. 2 app. p. 558 (1701) Sturm ;
deutsch. h. 15; DG. prodr. 2 p. 195; Koch syn. p.185; Rchb. icon.
germ. 22 tab. 2135 fig. 1 et 2 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 114; Schiechtd.
Lang. deutsch. 23 fig. 2367. T. Ihxuosum Jacq. fl. austr. I. tab. 386
(1773). — ?(, Maiu, Iunie. Pduri, dumbrave, rrii, crânguri. Graiova;
Gomana; Bucureti, Bneasa {T. rubens Grec. enum. p. 19); Bucov,
Dealu-Mare ; Schitu-Hangu subt Geahlâu.
5. T. expansum W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 237 (1812); DG.

prodr. 2 p. 195; Ledeb. fl. ross. 1 p. 547; Rchb. icon. germ. 22
tab. 2133 flg. 1; Neilr. diagn. p. 35. — t[. Pduri, dumbrave, rriiuri,
crânguri. Graiova; Bâlceti (Sab. tefan. 1883); GlimSneti Gâmpu- ;
lung, Gon|e.ti; Netoi, Alexandriea; Gomana; Gâmpina; Predeal; Gri-

vina; Beceni (T. medium Grec. enum.p. 19-non L.); Piatra, pdurea
Grcoanilor ; Berlad la pdurea Grângul.
; 2
PAPILIONÂCE^ 160
6. T. ppatekiseL. spoc. p. 1084; Stunn deiitsch. h. 15; DC.

piodr. 4 p. 195; Kocli syn. p. 184; Ledeb. 11. ross. 1 p. 547 Rchb. ;
icon. germ. 2i> tab. 5134 fig. l ei ^2; Boiss. fi. orient. 2 p. 115 exclus,
var. p ;
Schleclitd. Lang. deutsch.
23 fig. 2371. cf Iunie- Septem-
—
bre. Livedi, locuri cu iti-b, grdini; une-locuri cultivat (Grec. enum.
p. 19). Ge§ti; Vulturcanca; Titu; Ciocneti, Chitila, Bucure.ti; Co-
mana; Predeal, Sinaia; Buzeu; Piatra; Bro.teni ; Flticeni; Tecuci;
Vaslui, Buda-Rafaila ; lai.
p. heierophyUum Lej. rev. fi. spa p. 128 (1824) pro specie: foile
radicale mici au vîrful tirbit sau obcordat. — Olneti, Coziea
î.
friffidum Gaud.
fi. hei v. 4 p. 582 (1829). Trifolium frigidum,
T. transsilvanicum Schur enum. transs. p. 154 (18GG). T. carpaticum
Porc. fi. nasseud.p. 25. —
Psciuni în regiunea montan alpin. Mun-
tele Coziea i Chiû în Argei; Negoiu; Ppuea; Buceci în Valea-
Alb pe Costila; Predeal în valea Ronovei pe muntele Urzicam;
Posda pe plaiul Gagului i al Cumptului.
7. T. ochroleucum L. syst. nat. 3 p. 233 (1735); Sturm

deutsch. h. 15; DC. prodr. 2 p. 193; Koch syn. p. 186; Ledeb. fi.
ross. 1 p.544; Rchb. icon. germ. 22 tab. 213Gfig. 2 Boiss. fi. orient. ;
p. IIG;: Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2373.-^4 Iunie, Iulie. Lo-

curi aprice inculte, locuri glareoso-argihjse. Climneti Turnu-M- ;
gurele; Comana; Titu; Ciocneti; Bucureti (Grec. enum. p. 19); Isac-

cea, Cocoi.
Obs, La aceste patru specii dinii cei mici ai caliciului sunt mai
scuri de cât jumtetea corolei sau abea pe atîta ;
pe lîng acesta :
T. medium L. are spicu solitariu (negeminat) neinvolucrat, caliciul

glabru florile purpurii; T. expansum W. et K. are spicu solitariu
involucrat, caliciul glabru sau subglabru, florile purpurii; T. pra-
tense L. are spicu geminat involucrat, caliciul vilos florile pur-
purii; T. ochroleuciim L. are spicu solitariu involucrat, caliciul vi-
los, florile galbene.
8. T. difffusum Ehrh. beitr. 7 p. IGo (1792); W. et Kit. rar.

hung. tab. 50; DC. prodr. 2 p. 19G; Ledeb. fl. ross. 1 p. 543; Rchb.
icon. germ. 22 tab. 2147 fig. 2; Neilr. diagn. p. 36; Boiss.
fl. orient. 2
p. 125.— II Iunie, Iulie. Pduri

uscate sau petrose^ tuferie,
hi locuri
rriiuri. Valea Bahnei, Verciorova; Severin pe dealul Buliga; valea

Jiului, Lainici; Bneasa i Comana (în Vlaca); Lunca-ignetilor la
Tecuci ; în Dobrogea pe la Cocoi, Alibeichioi, muntele Consulu,
Greci, Macin.
—
l-Ô CONSPECTUL SISTEMATIC
Obs. Se deosebete de cei precedeni prin din|iî caliciului ce cu

toîî intrec corola; de altminterea are spicu solitar involucrat, caliciul
peste tot eu lungi i deni peri, florile purpurii.
•••'*
Anuale.
. 9. T. pallidum W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 36 (1800); DC.
prodr. 2 p. 196; Koch syn. p. 184; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2133
fig. 2; Boiss. fi. orient. 2 p. 125; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2310. — QMaiu, Iunie. Livedi prin locuri josnice, locuri de lunc.
Craiova; Gomana; Bucureti.
Difer de T. procerum Rochelrar. ban, p., 50 fig. 30 prin capitulele
sale involucrate, iar nu neinvolucrate. , ;, ,
, ;
10. T. echinatum M. Bieb. fl. t. c. ,2 p. 216 (1808) Ledeb. fi. ;
ross. 1 p. 541. T. sujAnum Savi obs. trifoi, p. 46 fig. 2 (1810); DC.

prodr. 2 p. 192; Rchb. icon. germ. 22 tab, 2141 fig. 2; Boiss. fl.
orient. 2 p. 126. T. reclinatum W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 269 l812);

Neilr. diagn. p. 36 (an lapsii calaminom. reclinatum pro echinatum?).
T. refiexmnDC. prodr. 2 p. 197 evidenter e lapsii calami. Pentru sino- —
nimele acestei specie a se vedea Janka Trifoliece et Letecefl.ieurop. in
lermesz. fnz. voi. VIÎI (1884) p. .157 n. 151; Simk. hdnsâg. s humjad.
utaz.1874 in termesz. kozl. XV 1878 p. 542; Velen. fi. bulg. p. 137.
Locuri umede prin ierb, ianûri, ude sau secate, porumbiti.

Craiova spre Segarcea; Giurgiu, Sloboziea, Smîrda; Dobrogea pe la
Tuzla, Constanta.
2. Spicul ovato-oblung, cilindro-conic sau cilindric. .
* Perenice.
11. T. pannonicum Jacq. obs. 2 p. 21 tab.42 (1771); L.mant.

ed. 2 p. 276 (1771); Sturm deutsch. h. 15: DC. prodr. 2 p, 193;
Koch syn. p. 186; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2138 Schlechtd. Lang. ;
deutsch. 23 fig. 2374. —

?[, Iunie, Iulie. Livezi, fîna|e; tuferie, mar-
ginidepduri; specie respânditâ. Craiova; Curtea-de-Argei; Corbeni;

Vultureanca; Comana; Ciocneti, Chitila, Bucureti; Ploeti, Bi-
coiu (Grec. enum. p. 19); Predeal, Buteni, Sinaia; Flticeni, Sasca,
Gornu-Luncei; Broteni: în Dobrogea pe la Isaccea. Cocoi, Tulcea,
Constana. ^-
^j. laiifolium Schur enum. transs. p. 155 (18()6). T. armenium

Griseb. et Sch. iter hung. et Auct. transs. nonull.-non Willd. enum.
h. berol. p. 793 (1809) cujus stirps genuina in Dacia non inveni. —
Difer prin peiolurile scurte, prin partea liber a stipulelorlancenlato-
PAPITJONACfi^ 171
subulate ce întrece peîoliil la cele mai multe Ibi. — Piatra, Pingrati;

Monstirea Neamu (Ghan. exsic. Grec. enum. p. 1<)) : pe Rareii.
** Anuale.
12. T. Wlolîiierî Ralb. ap. Hornem. hort. hafn. p. 715 (1813).
T. Incarnatum (3. Mol meri DC. fi. fr. 5 suppl. p. 556 (1815) Kocli syn. ;
p 187; Boiss. fl. orient. 2 p. 122. — Q sau f . Maiu, Iunie. Livedi,

tuferie, poeni. Verciorova spre gura Cerov|ului prin livedi; Gerne|i,
Severin Craiova.
;
T. purpureum Lois. fi. gali. p. 484 tab. 14 (1807)

13.
DC. ;
prodr. 2 p. 190; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2144 fig. 2;Boiss. fi. or. 2
p. 123. —O
Iunie, Iulie. Locuri cu ierb, fina|e, mrcini§iuri,
po-
rumbiti vechi. Dobrogea Bairamdede, Gopadin : ; Mangaliea, Tusla ;
Constana prin livedile despre Valul-Traian, copios.
14. T. arvense L. spec. p. 1083; Sturm deutsch. h. 16; DC.

prodr. 2 p. 190; Koch syn. p. 188; Rchb. icon. germ, 22 tab. 2146
(ig. 1 et 2; Boiss. fi. orient. 2 p. 120; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig. 2381. — G) Iunie -Septembre. Livedi, fîna|e, câmpuri, drumuri,
rriiuri; specie comun (Grec. enum. p. 19). Severin; Baea, Glo.pni;
Tîrgujiul; Craiova; Rîmnic; Gurtea-de-ArgG.|i; Piteti;
Câmpulung;
Pucioasa; Stolnici; Vultureanca; Titu; Gomana; Ciocneti,
Chitii,
Bucureti; Perii, Crivina ;
Ploeti; Cmpina, Brebu; Bîsca; Piatra';
Flticeni; Vaslui, Rafaila; Dobrogea.
^. sfr/cfus Koch syn. p. 188 (1843). T. Brlttimjivi Weinteweber
in Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 410 (1848). T. gracile Rchb. icon. germ. 22
tab.2146 fig. 2 (1870) -non Thuill. nec DC. - Locuri petrose aprico.
Dobrogea la muntele Consulu.
15. T. striatum L. spec. 1068; Sturm deutsch. h. 16; DC.

p.
prodr. 2 p. 192; Koch syn. p. 189 var. a; Rchb. icon. germ; 22
tab. 2151 fig. 1 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 130 Schlechtd. Lang. deutsch. 23
;
fig. 2319. T. conicum Kit. ap. Hornem. hort. hafn. p. 717

(1813)-non
Pers. — Iunie, Iulie. La locuri aprice, aride, pe coste. Comana la-
turea de la spatele gaiei ctre Cal nite (Grec. in Br. prodr.
p. 552)
p. macrodonium Boiss. 11. orient. 2 p. 130. T. scabrum
Schreb.
ap. Sturm deutsch. h. 16- non Lin. T. striatum
p. Koch syn. 189.— p.
Locuri cu ierb prin grdini. Bucureti. ..-
.
16. T. scabrum L. spec. p. 1084; DC. prodr. 2 p. 192; Koch.

synon. p. 189; Rchb. kon. germ. voi. 22 tab. 2152 fig. 2; Boiss. fl.
;
orient. i2 p. 130. — Q Maiu, Iunie. Locuri deschise pe coste aprice.

intre Gura-Vei i Schela-Cladovei (A. Degen).
§ 2. Florile forte scurt pedicelate i bracteolate, formând spic
ovoid sau globos axilar ; istmul caliciului fr proeminen inelar, tu-

bul seu reticulato-nervat ghebos sau vesiculos la maturitate; corola
decidue; iQgumenul 1--2 spernic inclus, c'un stil forte arcuat {Fragifera
Koch).
17. T. fragiferum L. spec. p. 1086; Sturm deutsch. h, 10;
DC. prodr. '2 p. 202; Koch syn. p. 189; Rchb. icon. germ. voi. 22
tab. 2157;Bois3. fi. orient. 2 p. 135; Schlechtd. Lang. deutsch. 23
fig/238G. — ?{. Iunie- Septembre. Câmpuri prin livedi, la locuri cu
ierb, pe ling drumuri i pe la locuri cultivate; specie vulgar. Cor-
beni, Curtea-de-Argei : Malu-de-jos, Giurgiu, Odile, Sloboziea; B-
neasa, Comana; Bucureti, Chitila; Galai; Podu-Turcului ; Tulcea.
18. T. resupinaium L. spec. p. 1080; Sturm deutsch. h. 10;

DC. prodr. 2 p. 202; Koch syn. p. 190; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2 158
fig. 2; Boiss. fl. orient. 2 p 137 : Schlechtd. Lang. deutsch. 23 f.2387.
T. siiaveolens Willd. hort. berol. tab. 108 (1809). — Q Iunie, Iulie.
Locuri josnice umede. Simian, Hinova; Craiova prin lunc; Comana.
§ 3. Florile evident pedicelate i bracteolate m spic globos, spi-
curilo pedunculate axilare i terminale; istmul caliciului fr proemi-

nent inelar, tubul seu oarecum regulat neghebos i nevesiculos, cu
10 nervuri lungitudinale; corola persistent; legumenul 2-spermic,
inclus, nestipitat {TrifoUastrum Koch).
19. T. montanum L. spec. p. 1087; Sturm deutsch. h. 15; DC.
prodr. 2 p. 200 ; Koch syn. p. 1 9 1 ; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2 1 60 flg. 1
Boiss. fl. orient. 2 p. 140; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2392. —

l\. rriiuri de pduri^ crânguri:
Iunie, Iulie. Livedi, locuri cu ierb,
specie comun (Grec. Câmpulung; Comana; Ciocneti,
enum. p. 19).
Chitila, Bucure.ti Crivina, Ploeti; Sinaia; Piatra, Neamu; Broteni

:
po Neagra; la Schitul Rareu; la.i; Botoiani, Stuceni.
20. T. repens L. spec. 1080; Sturm deutsch. h. 15; DC.

prodr. 2 p. 198; Koch syn. p. 191; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2160 ;
Boiss. fl. orient. 2 p. 145; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2397. —

?(, Iunie -Septembre. Livedi, locuri cu ierb prin curi, grdini, la lo-
curi de cultur; specie comun (Grec. enum. p. 19). Cernei; Craiova;
Rîmnic; Piteti, Curtea-de-Argei; Câmpulung; Ciocneti, Chitila;
;;;
PAriLIONACE.'l^ 173
Bucuroii ; divina, PIoeLi ; (loinaiia; Brila; Tecuci, Birlad ; laiji
Boto.îani; Brosteui ; în Uobroyea comun.
21. T, pallescens Scbreb. ap. Sturm deutscli. h. 15 (1804) ;
Kocli syn. p. 192; Rclib. icon. germ. 22 tab. 2163 fig. 2; Boiss. fl.
orient, 2 p. 145; Scblechtd. Lang. deutsch. voi. 2.3 fig. 2398. —

t|. Iulie, August. Locuri de pâsciuni alpine. Pâpuea ; Buceci pe Gos-
tila i Caraimanu în Valea Alb.
p. glareosum Schleich. catal. p. 35 (1821). T. cmspitosum p. gla-
reosum Ser. ap. DC. prodr. 2 p. 200. 2\ cwspU )sum Sturm deutsch.
h. 15-non Reyn. ap. Koch. syn. p. 192. — Stanei în regiunea alpin.
Buceci (Simk. exsic. Knecht.)!
22. T. hybridum L. fl. suec ed. -2

p. 258 (
I 755) exclus, var. |3.
Sturm deutsch. h. 15; Koch syn. p. 192; Rchb. ic. germ. 22 tab. 2168
fig. 2 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 145; Sclilechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2400.
Trifolium hyhrldum a. L. spec. p. 1070. ^ c|. Maiu-Septembre. Prin
locuri cu ierbâ, livedi, fînaê, grdini .i locuri de cultur; forte co-
mun (Grec. enum. p. 19). Graiova, Rubneii; Gomana; Bucureti,
Mogooea, Ghitila; Ploeti, Dealu-Mare; Bnzeu, Beceni; Tecuci, ig-
neti!; Bîrlad; Neamu; Boto.iani.
23. T. elegans Savi fi. pis. 2 p. 161 tab. 1 (1798); DG. prodr. 2
p. 201; Koch. syn. p. 193; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2167 fig. 2;
Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 23 fig. 2401. T. hijhridutH p. elegans
Boiss. fi. orient. 2 p. 146. — l\. Iunie, Iulie. Livedi la locuri umede i
cam nsipose. Severin; Graiova; Garacl: Alexandriea; Gomana; Bu-
cureti (Grec. enum.p. 19). Dobrogea pe la Tulcea, Macin, Constan|a.
24. T. laevigatum Poir. voy. en barb. 2 p. 219 (1789); Desf.

fl. atl. 2 p. 195 tab. 208 (1800); Rchb. icon. germ. voi. 22 tab. 99.
T. strictum L. spec. p. 1079 ex p. Wald. et Kit. rar. hung. voi. 1
;
tab. 37 (1800); Koch syn. ed. 2 add. p. 1020; Boiss. fi. orient. 2
p. 141. T. strkUim p. elatum DG. prodr. 2 p. 198. —% Iunie, Iulie.
Locuri umede cu iorb. Vorciorova pe Voriitza (A. Degen).
§ 4. Florile evident pedicelate i bracteolate, în spic globos sau

cam oblung, spicurile axibre i terminale; istmul calicelui fr proe-
minen|â inelar, tubul seu campanulat i cu 5 nervuri lungitudinale
corola marcescentâ i scarios ;
legumenul I -spermic, exert, stipitat
(Chronosemia Koch).
25. T. badium Schrob. in Sturm. deutsch. h. 16lab. 12(1804);
Grecescu D. Dr. ~ C. 1324. 14
;
174 CONSPECTUT. SISTEMATIC
DC. piodr. i> p. ->Ui-: Kocli .syii.p. 194; Rclib. icon. gonu. i>i> Uib. i^lG'J
IJi-. 1 ; ScJilechUl. Lan-, deiilscli. voi. 23 fiy. 2403. — :^ Julio, Augusl.

Stânci i livedi în regiunea montan alpin. Cracu Bulzului; Buceci.
26. T. agrarium L. spec. p. 1U87 ; Slurm deutsch, h. IG; DC.

prodr. 2 p. 205 ; Koch syii. p. 11)4; Rclib. icon. germ. 22 tab. 2170;
Eoiss. 11. orient. 2 p. 153; Schlechtd. Lang. deutscli. 23 lîg. 2404.
T. aureiim Poli. palat. 2 p. 341- (177G): Vili. daupli. 3 p. 492; Gren.
Grodr. fi. Ir. 1 p. 424 -non L. — <:|. Iunie, Iulie. Livedi, psciuni, po-
mâriî, tuferi.îuri: specie comun (Grec. enum. p. 19). Lainici; Ol-
neti, Câlimne-^ti, Rîmnic; Curtea-de-Argei, Corbeni, Ghiû, Cetatea
epe.î-Vod; Câmpulung; Sturzeni; Predeal Buteni, Sinaia; Co- ;
mana; Bucure.ti, Chitila, Periei Beceni Slnic la Cliecbein Bacu ; ;

;
Broteni i pe Stniioara în Suceava.

li. longipes Borb. in litt. ann. 18G2. — Verciorova ;
Perii.
27. T. procumbens L. spec. p. 1088; DC. prodr. 2 p. 205

exclus, variet. — T. procumbens a. majus Koch syn. p. 194; Ledeb. fi.
ross. 1 p. 557: Uclib. icon. germ. 22 tab. 2172. T. campestre Sturm
deutsch. h. IG, an Schreb.? T. agrarium Poli. palat. 2p. 342 non L.
- —
O Iunie, Iulie. Livedi, locuri cu ierb, tuferise pe coste. Baea-de-A-
ram, Padei Tismana; muntele ; Galbina; Olne.ti ; Stolnici; Netoi,
Alexandriea; Comana; Titu
enum. p. 19); Ciocneti, Peri.i(Grec.
Predeal, Buteni, Sinaia; Beceni; Brila; Schitu-Hangu subt Ceahlu
Broteni pe Neagra, Dcalu-Ursului Schitul Rareu. ;
minus Koch 1. c. Ledeb. fi. ross. 1 p. 557 Rchb. icon. germ. 22

(î. ;
tab. 2173 fig. 2405 tab. II. T.pro-

2; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 f.
cumhens Sturm deutsch. IG-non L. T. pse udo procumbens Gmel. fi.

h.
bad. 3 p. 240. —
Locuri cu ierb pe ling mici tuferise. Rîmnic pe la
pdurea Gurnoei (Grec. in Br. prodr. p. 554 -non Sm.), Climnesti;
Perii în lunca lalomiêi pe la Pîrlita ; Isaccea, Cocoi.
9. DORYGNIUM Tourn. inst. tab. -Jii.
I. D. pentaphyllum Scop. fl. carn. ed. 2 p. 87 (1772) ;

Rchb.
germ. exc. p. 507 ; Ledeb. 11. ross. 1 p. 558. — (|, Iunie, Iulie. Livedi,
poeni, tuferise, rupturi de coste, maluri de osele. Verciorova, Cernei,
Hinova; Strhaea, Broteni; Craiova; Lainici; Climnesti, Rîmnic;
Corbeni; Câmpulung; Comana Ciocneti, Chitila
; ; BxxîiQH (D.suffru-
ticosum Grec. enum. p. 19 -non Vili.); Perii, Crivina; Sinaia (D. her-
haceum Y'iU. Grec. enum. p. 20) ; Câmpina; Slanic ; Vleni: Bîsca
:
PAriLIONACE.î]
1^5
Beceiii; Odobcli ; Galaj,! ; Piatra, Neaiii[ii (Chaii. exsic.) ;

subL P'l-
ticeni pe la costele de la iazul Ciolsacilor; in Dobrogea pe la Macin.—
Variaz :
a. pateniipilosum Ledeb. 1. c. p. 55^. D. herbaceuni V'ill. dauph. 3

p. 417 lab. 41 sed iconum mendose et nomen incongrimm; Kocli
syn. p. 190; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 42G. D. intennecUum Ledeb. ind.
semin. h. dorpat. 18iO p. 14; Boiss. fi. orient. 2 p. 162. D. sabawlum
Rclib. germ. exc. p. 807 (1832). Câmpuri necultivate. Macin;
p. adpressep/'/osum Ledeb. 1. c. exclus, synon. D. dlffusuin Janka
(Doster. bot. zeit. ann. 1803 p. 314-316; Neilr. diagn. p. 37. — D.her-
baceum et D. sup-utlcosum Ledeb. 1. c. p. 559 -non Vili. — în locali-
tile precitate, este forma nostrâ cea mai comun.
10. LOTUS L. gen. n. 8j'j ex p.
1. L. uliginosus Sclikuhr bot. liandb. 2 tab. 211 (1803); Koch

syn. p. 197; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2182; Boiss. fi. orient. 2
p. 167; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2416. —L. major Smitli

engl. bot. 1 p. 2091 (1790); Ledeb. fi. ross. 1 p, 562 -non Scop.
L. cornimilatus (5. major DC. prodr. 2 p. 214. — Vulg. Ghisdei. Gisdei-
mare. TrifoL^te. — t|. Iulie, August. Prin locuri umede josnice, pe ling
tuferi.e, ianuri sau gropi pe ling Ciocneti,
.osele. Cliitila, Mogo-
oea (
Tetra(jo)iolobm siiiquosus Grec. enum. p. 20 - non Rotii.) ;
Gomana.
2. L. corniculatus L. spec. p. 1092; DC. prodr. 2 p. 214;

Koch syn p. 197; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2180; Boiss. fi. orient. 2
p. 165; Schlechtd. Lang. deutsch. 23 fig. 2414. —Vulg. GhisdeL

Gisdetii-menunt. Trifoide. — (], Maiu-Septembre. Prin livedi, locuri
cu ierb, tuferie, pe câmpuri, dealuri, la locuri fertile .î locuri aride;

specie comun (Grec. enum. p. 20). — Variaz
a. Kf/Zôm Ledeb. fi. ross. 1 p. 516. Cauiiî .^î foliolele cu totul
glabre sau abia cu câiva peri ciliate.
lus. 1. Cauiiî subirei, forte lungi i procumbeni : L. arcensis

Pers. ap. Lindem. fi. cherson. 1 p. 149 -non Sclikuhr. L. corniculatus
var. procumbens.
lus. 2. Cauiiî mai virto.î, adscendeni i mai puin lungi. L. ar-
vensis Schkuhr. bot. liandb. 2 tab. 211 (1803). L. corniculatus a..ar-
vensis Ser. in DC. prodr. 2 p. 214. —Este forma' cea mai comun. Se-
verin, Cernei Stolnici; Câmpulung; Vulcana Titu; Ciocneti, Clii-
; ;
tila, Bucureti; Perii; Gâmpina Predeal; Sinaia; Vleni; Beceni; ;

1 76 CONSPECTUL SISTEMATIC
Slobozica, Fcleli; Brila; Oclobeti; Piatra; Agapiea; Vaslui, llediu ;
Boloijiaiii, Agal'toii; Flticeni .î în tut Suceava.

Ci alpinus Bauiuij^. ap. Scliur enuin. transs. p. IGU (18GG). Tul-
pina niulticaul, cauli ca de 10-18 cent. difuzi; ei, foile si stipulele
glabre sau aprope glabre, foliolele mai mici; capitulele pauciflore,

florile aurii. Pe laturile Costilei în Valea-Alb în regiunea alpin pe
la 1700 m.
Y. ciliaius Ledeb. 11. ross. 1 p. 561. Koch syn. p. 197; Lindem.
fi. cherson. 1 p. 150. L. ciliatus Stev. ap. Hoffm. cat.hort. mosc. 1808
n. 1944. Cauliî, foliolele foilor obovate cum §i caliciul cu peri rari, pe
margine cilate.
o. villosus D(.;. prodr. ^ p. i214 var. 7. — Lvillosiis Thuill. ti. paris,
p. 387 (1799). L. cornictdatus v- hirsutus Koch syn. p. 197. L. valdepi-

losus Schur enum. transs. p. 160 (1866). — Prin mrciniiuri, pe
lîng tuferiiuri pe coste aprice. Ione.|ti, Vultureanca ; Bneasa, Co-
mana ctre Valea-G urbanului.
3. L. tenuif olius Rclib. germ. excurs, p. 506 (1832) et ic. germ. 22
tab. iH81 lig. o; Koch syn. p. 197; Boiss. fi. orient. "2
p. 166. L. cor-
ukulatiis'i. tenuifoUu8 L. .spec. p. 1092; Poli. palatin. 2 p. 349; DC.
prodr. 2p.214.L.ê//m"sKit. ap. Wihd. enum. h. berol.p. 797 (1809).—
\\, Maiu-Septembre. Locuri josnice. Hinova; Comana; Beceni.
11. TETRAOONOLOBUS Scop. fi cwn. ed. 2 p. 8j.
3.T. siliquosus Ilotli. tent. fi. germ. 1 p. 323 (1789); DC.

prodr. 2 p. 215; Koch syn.p. 198; Boiss. fi. orient. 2 p. 175; Schlechtd.
Lang. deutsch. 23 fig. '2^[d. —
Ghisdeiu-mare, Ghisdeiu cu patru mu-
chii. —
?|. Maiu, Iunie. Livedi. Monstirea Neam|u (Ghan.)
4. G a 1 e ge £e. Legumenul unilocular. Staminele diadelfe ; mar-

ginea siiperior a petalelor aripi este necutat; caliciul 5-dentat evi-
dent neregulat.
Foile imparipenate multijugate.
12. GLYCYRRHIZA L. gen. n. 88-j.
i. G. echinata L. spec. p. 1046; Jacq. hort. vindob. tab. 96;

DC. prodr. 2 p. 248 Ledeb. fi. ross. 1 p. 566 Boiss. fi. orient. 2 p. 203.
; ;
—
Vulg. Lsmn'dîdce.— c|. Iunie. Livedi în locuri josnice umede. Giurgiu,
de la Sloboziea spre Malu pe lîng Dunre, copios; Comana în lunca
Cîlnitei pe lîng calea ferat; Galai in lunca Brateîului i pe la
Brboi în lunca iretului,

. -;
PAPILIONACE^ 177
• Amorpha fruticosa L. spec. p. 1003. — Vulg. Sdlctm-mic. —

tp Iunie. Introdus i vulgarizat, prin grdini .i parcuri. Bucureti
Piatra; Iai, etc.
13. GALEGA L. gen. 8go.
I. G. officinalls L. spec. p. 10G3; Sturm deutsch. b. G; DC.

prodr. 2 p. i248 ; Koch .syn. p. 199; Ledeb. fi. ross. 1 p. 568; Rcbb.
icon. germ. 22 tab. 2196; Boiss. fi. orient. 2 p. 191 : Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2421. — Vulg. Ciumarea. Scrîntitoare. — l\^ Iunie
August. Livedi, fena|e, crânguri^ prin locuri josnice sau de lunc;
specie vulgar ((Jrec. enuni. p. 20). —
Lunca .iului la Filiai i Gra-
iova; Titu, Ghergani; Ciocneti, Bneasa, Bucureti: Comana; Cri-
vina; Buzeu; Galai, Cudalbi; Podu-Turcului, Tecuci; subt Flticeni
pe la iazul Ciolsacilor ; Botoiani.
14. COLUTEA L. gen. u. 8So.
I. C. arborescens L. spec. p. 1045; DC. prodr. 2 p. 270; Koch

syn. p. 199; Ledeb. fi. ross. 1 p. 574; Rchb. icon. germ. 22 tab. 2192;
Boiss. fl. orient. 2 p. 194; Schlechtd. Lang. deutsch. 24, fig. 2423. —
Vulg. Salctm-yalben. Belicoas. — t> Maiu, Iunie. Spont. în Dobrogea
în regiunea muntos prin pduri, tuferiiuri: aprope de Greci pe mun-
tele Eitu-Sufletului(Br.); în cultur prin grdini i parcuri: Bucureti:
Brila, Lacul-Srat în parc; Piatra; Iai etc.
15. ROBINIA Mcench metli. p. i45-
I. R. Pseudacacia L. spec. p. 1043; DC. prodr. 2 p. 261;

Rchb. icon. germ. 22 tab. 2 193 fig. 1, 2 et 3 ; Schlechtd. Lang deutsch. 24
fig. 2422. — Vulg. Sedm. Salcim-alh. — h Maiu; rare-ori i în Sep-
tembre. Arbore introdus în Europa ; la noi forte vulgarizat i se pro-
pag de sine chiar.

[3. inermis DC. Iiort. monspel. p. 136 (1813); prodr. 2 p. 261.—
Are taliea i portul formei vulgare, îns ramurile i ramusculele fora
spini. — Numa în cultur;

Y.
umbraculifera DC. 11. ce. — De talie cam scund sau mediocr,
are ramurile i ramicelele dense, formând o coron globos, fora spini.
Forte vulgar în cultura grdinilor i a parcurilor sub numele de Sedm
rotund., Salm-altoît
• Robinia hispida L. et R. viscosa Vent.-vulg. Salm-rosiu. —
t? Maiu, Iunie. în puin vulgarizate;
cultur,
• Caragana arborescens Lam. eiC. frutescens Aud. — 1; Maiu,
Iunie, Numa în cultura grdinilor,
5. A s t r a g a ] c te. Legumenul mai mull sau mai puj,in bilo-
cular prin prelungirea lamelar în interior a uneia sau a ambelor su-

luri: cele lalle caractere generale tot cum la Galegee.
16. OXYTROPIS DC. astrcig. n. 4 P- ih
§ 1. Ambele suturi sunt prelungite în cute o lamel lat ce se

întâlnesc §i constituesc un septum intern, astfel legumenul este com-
plect bilocular,
1. O. sericea Simk. enum. transs. p. 186 (1886). O. uralensis
p. sericea DC. prodr. 276 (1825). O. uralensis Baumg. enum.
voi. 2 p.
transs. 2 p. 356 (1816)- non DC. O. uraleiisis'(. piimila Ledeb. fi. ross. 1
p. 594. O. Halleri Auct. transs. pr. p.-an Bunge? O. velutiua Schur —
enum. transs. p. 162 (1866). Astragalus uralensis Jacq. icon. rar. 1
tab. 155; Pali. astrag. tab. 4 ap. DC. 1. c.-nonL. spec. 1071. A. ve-
lutinus Sieb. herb. fi. austr. 229. — tj. Iunie, Iulie. Stânci pe culmile
alpine. Buceci pe Garaimanu (Knecht.)
§ 2. Numa sutura superiora a legumenului constitue o lamel

mai mult sau mai puin proeminent, cea inferior nu, a.îa legu- c
menul este semibilocular.
2. O. campestris DC. astrag. p. 59 n. 10 (1802) prodr. 2 ;
p. 278: Koch syn. p. 201; Ledeb. fi. ross. 1 p. 590; Schieclitd. Lang.
deutsch.24fig. 2450. Astragalus campestris L. spec. p. 1072; Sturm
deutsch. h. 19. — t[. Iulie, August. Pe vîrfurile munilor în regiunea
alpin. Ceahlu (Knecht.)
3. O. pilosa DC. astrag. p. 73 n. 27 (1802); prodr. 2 p. 280;

Sturm deutsch. h. 49; Koch syn. p. 202; Ledeb. fi. ross. 1 p. 584;
Boiss. fi. orient. 2 p. 501; Schieclitd. Lang. deutsch. 24 fig. 2452. —
t|. Iulie, August. Locuri aprice la fesuri i pe coste. Segarcea din
Doljiu pe la viî.
carpatica Uechtr. oL'st. bot. zeit. ann. 1864 p. 216; Neilr.

4. O.
diagn. p. 38; A. Knapp pfl. v. galiz. und bukov. p. 403; Sag. et
.J.
Schn. carp. centr. 2 p. 119. O. montana Baumg. enum. transs. 2 p. 356

ct auct. transs. -non DC. (|, Iulie, August. —
Stânci, locuri petrose
în regiunea alpin Buceci la Omu (.J. Roem.) la Obersiea-Ialomiei
:
(Knecht.).
17. PHACA L. gen. n. Sgi.
1. Ph. frigida L. .syst. nat. ed. X p. 1173 (1759); DC. prodr. 2

p. 273; Sturm deutsch. h. 49; Koch syn. p. 199; Sclilechtd. Lang.
-:
papilionace.t; 179
deuUclî. 21' lig. 2425. Ph. alpina L. spec. p. 10(i1' (ed. 17(ii). Astm-
fjalus fr'ujidus A. Gr. in Rchb. icon. germ. 22 tab. 2202. — \\, luliu,
August, l'c vîrfurilo alpine. Buceci pe Caraimanu.
18. ASTRAaALUS L. gen. n. cS'92.
§ 1. Stipuliî neaderenj,i eu peiolul sau prea puin prin Iniza lor,
îns între ei parial adereni,

1. Sutura inferior a legumenului constitue o lamel intern iu>
gust astfel c
cavitatea este semibilocular: Hemlphragmia.
1. A. australie Rchb. fil. icon. germ. 22 tab. 2202 (1870);

Simk. enum. transs. p. 187; Phaca australis Lin. mant. p. 108 (17G7);
DC. astrag. p. 51 n.8; prodr. 2 p. 274 exclus, var. p. ; Sturm deutscli.
h. 49; Koch syn. p. 200; Ledeb. fl. ross. 1 p. 577; Schiechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2427. — Vulg. Piafr-linte. — (|, Iulie, August. în
regiunea alpin. Buceci la Omu.
2. A. alpinus L. spec. p. 1070; Sturm deutsch. h. 19; Rchb.

icon. germ. 22 tab. n. 2197 Hg. 3 et 4. A. montanus Jacq. fl. austr. 2
p. 131 (1774). Plwca astragalina DC. astrag. n. 9 (1802); prodr. 2
p. 274; Koch syn. p. 200; Schiechtd. Lang. deutsch. 24, fig. 2428. —
"([. Iulie, August. Regiunea alpin pe vîrfuri. Negoiu ; Buceci ; Ceahlul
(Knecht.)
3. A. oroboides Hornem. fl. dan. 8 tab. 139G (17G8); Rchb.

icon. germ. 22 tab. 2201 fig. 1 et 2 ; Neilr. diagn. p. 39 ; Schiechtd-
Lang. deutsch. 24 fig. 2433. A. Leontimis Wahlenb. fl. lap. p. 191
tab. 12-non Jacq. Phaca oroboides DC. prodr. 2 p. 274; Koch syn.
p. 442. Oxijtropis oroboides Ledeb. fl. ross. 1 p. G02. — în regiunea
alpin pe culmile înalte. Buceci pe Babele (Knecht.)
2. Sutura inferior a legumenului constitue o lam intern ce

separ cavitatea aprope complect în dou locule : Diaphragmia.
4. A. Onobrychis L. spec. p. 1070; DC. prodr. 2 p. 28G Koch;
syn. p. 204; Ledeb. fl. ross. 1 p. G08 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 438;
Sehlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2432. — Vulg. Colaci. — ^|, Iunie
August. Variaz precum urmez :
a. /w/gram Ledeb, 1. c. — Adscedento-erect sau suberect cu portu

înalt, rmos; foliolele foilor oblungi i, comparativ cu ale celor din
grupa acesta , lti.iore ; spicurile obhmgi cilindroide sau ovato-
oblungi. — Câmpuri la locuri uscate, livedi, locuri cu ierb. Craiova
Câmpulung; Ciocneti, Chitila, Ferii; Câmpina; Slnic, Vleni (Gr.
enum. p. i20); Buteni; Beceni; Vîrtejcoi, Bonteti, Focsiani; Slobo-

ziea (în Ialomia); Galajî; Iai; Botoiani; Macin; Niculi|el.
(5. brevifoliatus. Difus, procumbent, ramificat; foliolele foilor în
mare parte mult mai scurte de cum la forma precedent spicurile ;
ovate sau ovato-oblungi. La locuri aprice, locuri de petrii, rupturi

de coste. Urlai, Valea-Boului Feteti; Iai; Botoiani; în Dobrogea ;
pe la Tulcea , Malcoci.
Y.
hnear/fo/ius Ledeb. fi. ross. 1 p. 608; Lindem. fi. cherson. 1
p. 155. A. linearifoUus Pers. syn. voi. 2 p. 336 (1807); DC. prodr. 2

p. 286. Foliolele forte ângustC; oblung-lineare, spicurile ovale, legu-
menul cu verful drept. — Buteni; Brila; în Dobrogea pe la Macin,
Isaccea, Cocoi, Tulcea, Bdila, Babadagh.
0. sienophyllus. A. microphylhis Bess. ap. DC. prodr. 2 p. 286.
(1825) -non Willd. spec. 3 1277 (1800). A. dackus Heuff. enum. p.
ban. p. 57 (1858); Simk. exic! Pe la pdurea oraiului Alexan- —
driea în Teleorman.
5. A. Rochelianus Heuff. ann. 1835 exsic.;in Flora ann. 1853

voi. 2 p. 622; enum. ban. p. 56; Neilr. diagn. p. 40; A. de Degen
exsic. ! A. aremir'ms b. muUijugus Rochel. rar. banat. tab. 15 (1828),
sed ab. A. arenarii L. diversus. A. chlorocarpus Griseb. spicil. rumel. 1
p. 50 (1843) sec. Neilr. 1. c. — ?|, Iunie. Iulie. Locuri argilo-petrose.
între Schela-Cladovei. Gura-Vei i Verciorova mult.
§ 2. Stipuliî neadereni cu peiolul foilor i nici între ei adereni.

1. Florile vînete sau albastre: Ci/ancei.
6. A, virgatus Pali. astr. tab. 18 p. 20 n. 25 (1802) exclus,
synonym. — 285 Ledeb. fi. ross. 1 p. 624 Neilr.
DC. prodr. 2 p. ; ;
diagn. p. 40. —
A. hrachjlohus DC. prodr. 2 p. 285 ap. Ledeb. fi.
ross. 1. c. p. 625 non differt. a genuina specie. ?|, Iunie, Iulie. —
Locuri aprice. inculte, nsipuri. Dobrogea pe lâng marea Neagr
pe la Tuzla, Constana, Mamaea.
7. A. vesicarius L. spec. p. 1701 ;

Vili. pi. dauph. 3 p. 463
tab. 2 fig. 1 et 2; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 445; Boiss. fi. orient. 2p.495.
A. alhidus W. et Kit. rar. hung. 1 p. 39 tab. 40 (1799). A. glaucus
M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 186 (1808). — ?(. Iunie, Iulie. Locuri rânose
pe costeledelurilorpetrosein Dobrogea : între Bairamdede iBabunar.
8. A. austriacus L. spec. 1070; Jacq. fi. austr. 2 tab. 195

(1774); DC. prodr
2
;;
PAPILIONACE^ 181
j.. 616 ;
Schleclitd. Lang. deutscli. voi. 24 fig. 2435. — i^ Iulie, August.
Locuri necultiviite .si de cultur, pe petri.'5iu menunt. Feteijti pe ling gar.
2. Florile galbene sau de un galben palid: Ochroleuci

* Florile în raceme oblungi spiciforme. laxe, laxiuscule, lung
pedunculate.
9. A. asper Jacq. icon. rar. 1 tab. 33 (1781); DC. prodr. 2
p. 204; Kocb. syn. p. 206; Ledeb. 11. ross. 1 p. 619 ; Boiss. fi. orient. 2
p. 424 Schlechtd. Lang. deutsch 24

; fig. 2444. Astr. cMomnthiis Pali.
astrag. tab. 25 (1802). — ?[. Iunie, Iulie. Locuri aprice expuse, sol
humifer. Galai, Brboi; Macin; Constana, Tusla.
lO.A. Cicer L. spec. p. 1067; DC. prodr. 2 p. 293; Koch syn.

p. 205 ; Ledeb. fi. ross. 1 p. 620; Rchb.icon. germ. 22 tab. 2210 fig. 1
et 2; Boiss. fl. orient. 2 p. 248: Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 24

fig. 2440. — ?|, Iunie, Iulie. Livedi, rri.iuri, margini de pduri. Se-
verin, Gemei; Vînjiu, Bucura; Bro.^teni, Strhaea; Graiova; Gioc-
ne.ti, Ghitila, Bucureti (Grec. enum. p. 20); Gomana; Sinaia, Bu.-
teni ; Tecuci ; Dobrogea pe la Mangaliea, Bairamdede.
11. A. glyciphyllos L. spec. p. 1073; DG. prodr. 2 p. 292;

Koch syn. p. 206; Rchb. ic. germ. voi. 22tab. 2204; Boiss. fl. orient.
p. 267; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2441. — tf. Iunie, Iulie.
Livedi, locuri cu ierb, câmpuri, tuferie, margini de pduri. Vercio-

Gâmpulung; Vulcana; Gâm-
rova, Severin; Graiova; Gurtea-de-Argei ;
pina; Sinaia, Bucureti (Grec. enum.

Buteni: Giocneti, Ghitila,
p. 20) Gomana; Bîrlad Monstirea Neamu (Ghan. exsic); Dobrogea;

; ;
pe la Gonstana ctre bostnrie.
12. A. dasyanthus Pali. iter. 3 p. 749 (1776); DG. astrag.

p. 170 n. 108: Ledeb. fl. ross. 1 p. 623 : Rchb. ic. germ. 22 tab. 2205
Neiir. diagn. p. 41. A. eriocephalusW . et K. rar. hung. 1 iab. 46 (1800).

A. pannonicus Schult. oester. flora 2 p. 335 (1814). — <[. Iunie, Iulie.
Terâm fertil, la locuri de cultur, maluri, rupturi de coste. Galai

Bîrlad ; Macin.
=•"••
Florile glomerate în capitule globose axilare subsesile.
13. A. ponticus Pali. astrag. p. 16 n. 16 tab. 11 (1802); DG.
prodr. 2 p. 295; Ledeb. flor. ross. 1 p. 635; Boiss. ti. orient. 2p. 408;
Lindem. fl. cherson. 1 p. 159. — l[. Iunie, Iulie. Gâmpuri la locuri
fertile, mârciniiuri. Galai pe la Fileti (Galica) i Brboi; Roman:
in Dobrogea cu mult mai frecuent, pe la Macin ctre Greci, Gopadin,
Bairamdede,
§ 3. Stipuliî reuniri cu petlolul cel pu|,in pîn la juuiotate.
Legumenul obliing cilindric nevascular : Macrocarpi.

14. A. monspessulanus L. spec. p. 1072; DC. prodr. 2 p. 3045
Koch syn. p. 207; Ledeb. fi. ross. 1 p. G47 : Rchb. icon. germ. 22
tab. 2009 fig. 1, 2, 3; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 24 fig. 2447.—
A. prcecox Baumg. en. transs. 2 p. 362 (181G). A. Wulfenii Griseb. ct
Sch. it. non Winkl.

hung. n. 12 - —
?|. Aprilie, Maiu. Locuri cu ierb
sau cu rri.î de tufe. Craiova la Leamna; Gloiani pe Motru-Mare in ;
Dobrogea pe la Gavgagiea (Br.), Babadagh, Greci, Macin.
Trib. II HEDYSARE.t: DG. Gotiledonii plani, epigeoi : în timpul

germinaiei devin foi cu stomate i ies afar din pment. Legumenul
este gusâ lomentosa cu sugrumturi sau articulaii transverse ce separ
fiecare sgmîn.
G. Goronilleas. Florile în capitul terminal umbeliform; legu-
menul cilindraceu sau comprimat cu sugrumturi succesive.
19. CORONILLA L. gen. n. iSp,
1. Unghiculele petalelor de 2 mai lungi de cât caliciul.

- 3 ori
1. C. emeroidesBoiss.etSpr.diagn.ser. 1 voi. 2 p. 100 (LS44);
Boiss. fi. orient. 2 p. 179; Velen fi. bulg. p. 14G. C. emerus Heuff*. et
auct. hung. pro p. Ledeb. fi. ross. 1 p. G94 non L.
sec. Boiss - —
?|, Maiu, Iunie. Pduri, tuferiiuri, la locuri deschise pe munii de la
Ru.iava (A. Degen exsic. !) cu probabilitate c si pe la Verciorova.
2. Unghiculele petalelor aprope cât caliciul.
2. C. varia L. spec. p. 1048; Sturm deutsch. fi. h. 49; Koch

syn. p. 209; Ledeb. fl. ross. lp.G96; Boiss.fl.orient. 2 p. 181 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. voi. 24 fig. 2464. — Vulg. Coronide. Cununia. Sm-
chi§te. — l[, Tunie, Iulie. Livedi, locuri cu ierb, crângulee, rriiuri,
pomriî; specie vulgar, în er prin tote prile (Grec. enum. p. 21).
3. C. elegans Pane. fl. erb. ann. 1874 et exsic! Velen fl.

bulg. p. 146. —l\. Iunie. Pduri pe munii petro.|i la Gura-Vâei spre
Verciorova la capul Porilor-de-fer.
20. ARTHROLOBIUM Desv.jouni. bol.-^p. i2i.
I. A. scorpioides DG. prodr. 2 p. 311 (1825). Coronilla scor-

pioides. Koch syn. p. 209; Ledeb. fl. ross. 1 p. 695; Boiss fl.
orient. 2 p. 183; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2462. OrnltJiopus

TAriLlONACEiE 183
scorpioides L. spec. p. 1049. —Q sau cf. Iunie, Iulie. Locuri de cul-
tur abandonate ; în Dobrogea pe la Macin calea spre muntele Suluc

pe cilmp; a rare locuri, puin.
21. HIPPOCREPIS L. gen. n. 88=;.
I. H. comosa L. spec. p. 1050; DC. prodr. 2 p. :n2; Koch syn.
p. IMO; Boiss. ii. orient. 2 p. 184; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig.

2465.— ([. Maiu-Iulie. Liveiji, tuferi.ê pe dealuri muntose, sol petros.
Comarnic; Monstirea Neam|u (Ghan. exsic. Grec. enum. p. 21).
7. Euhedysareaî. Florile în raceme spiciforme terminale sau

axilare; legumenul este un loment comprimat simplu, discoid, sauuni-
multiarticulat.
22. ONOBRYCHIS Toiirn. instit. t. 211.
Speciile nostre aparin din seciea Eiihri/chis DC. : lomentul

discoideu, are faele sale laterale rcticulat-cutate §i aculeate, marginea
sa intern cristat aculeat-dentat.
1. O. sativa Lam. fl. fr. 2 p. 652 (1778); DC. prodr. 2 p. 344;
Koch syn. p. 211 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 532; Schlechtd. Lang. deutsch.
24 fig. 2470. O.viciaefoUa Scoii.n. cam. p.lijeâ. 1772;Gremhfl. analyt
suisse p. 168 n. 573. O. sativa a. genuina.' Aud. omn. Hedtjsarum Ono-
brychis. L. spec. p. 1059; Sturm deutsch. h. 19 — Vulg. Sparset. —
Predeal,
^, Maiu-Iulie. Livezi, ierb la locuri petrose, rupturi decoste.
Buteni; Sinaia, Comarnic Crivina, Perii Chitila,|Bucureti Neamu
; ; ;
pe la Branite (Ghan. exsic. Grec. enum. p. 21).

[3. edeniula. Marginea i cutele discului legumenului cu totul
lipsite de ghimpiiori dentiformi. — Crivina prin livezi.
2. O. montana DC. fl. fr. 4 p. 611 (1805); ejus. prodr. 2
p. 344. O. sativa (3. montana Koch syn. p. 211;' Boiss. fl. orient. 2
p. 533. O. saliva p. Ledeb. fl. ross. 1 p. 709. O. transsilvanica Simk.
term. fuz. X p. 180 et enum. transs. p. 191 (1886).— ^^ Iunie, Iulie.
Stânci alpine. In Buceci la Valea-Priporului (Knecht.), la Valea-Alb

pe Costila i Caraimanu; Sipaia prin Valea-Rea (Knecht.); Ceahlu
(Knecht.)
3. O. arenaria DC. prodr. 2 p. 345 (1825); Kochsyn.p. 211 (?);
Fuss transs. excurs, p. 174. O. sativa var. §. Ledeb. fl. ross. 1 p. 709.
O. supina Gaud. fl. heiv. 4 p. 570. Hedi/sanim arenariiim Kit. ap.
Willd. enum. pi. hort. berol. suppl. p. 31 (1813). — ?[. Iunie, Iulie.
.;;
Livecji, locuri cu ierb, petrisiuri, rupturi de coste argilo-glareose

Tirgujiul; Câmpulung; Beceni ((Jrcc. enum. p. 21); subt Flticeni pe
costele de la iazul Ciolsacilor ; Bacu, Luncani Galai ; ; Tecuci, Ive.^ti
Macin ; Tulcea, Malcoci Constana. ;
4. O. gracilis Bess. enum. p. 74 n. 927(1822); DC. prodr. 2

p. 345; Koch syn. p. 211; Ledeb. fi. ross. 1 p. 709; Boiss. fi. orient.
2 p. 526 et 535; Lindem. fi. cherson. 1 p. 163. — IU Iunie, Iulie.
Locuri deschise, poeni, livedi. Podu-Turcului pe la pdurea Bodeasa
Dobrogea între Mamaea i Gargalîc.
5. O. alba Desv. journ. bot. 1 p. 82 (1814); DC. prodr. 2 p.

345; Heuff. enum. banat. p. 58; Neilr. diagn. p. 41; Boiss. fi. orient.
2 p. 531. Hedi/saruni album W. et Kit. rar, hung. 2 tab. 1 1 1 (1804).—
IU Maiu- Iulie. Locuri peirose, argilo-glareose. Verciorova, Schela-
Cladovei.
23. HEDYSARUM DC. prodr. > p. -jjo.
I. H. obscurum L. syst. nat. ed X p. 1171 (1759); Sturm

deutsch. h. 19; DC. prodr. 2 p. 343; Koch syn. p. 210; Ledeb. fi. ross.
l p. 706 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2469. Hedi/sanim alphmin
Jacq. fi. austr. tab. 168. — tU Iulie, August. Psciuni alpine pe la
marginea periurilor. Muntele Oiticu în Muscel ; Ppaêa; Buceci la

Perîul-Babelor (Br.), Valea-Alb sus pe Gostila.
Trib. III. \1C\EA'] DC. CJotiledoniî groi, farinoi, hipogeoi. Legu-

menul/unilocular sau multilocularprin septuri transversale laxe pareii-
chimice succesive ; adesea foile au vîrful peiolului primar transformat
în ciri (cârcei).
24. VICIA L. gen. n. 873.
% 1. i oarecum sesile.
Florile axilare solitare sau geminate
Legumenul sesil; caliciul regulat.
1.
1. V. lathyroides L. spec. p. 1037 Sturm deutsch. h. 31 DC. ; ;
prodr. 2 p. 362; Koch syn. p. 218 Boiss. fi. orient. 2 p. 575; Schlechtd-
;
Lang.deursch.24fig. 2494. — Vulg. Mzriche i tote cele urmtore tot

astfel. —O Aprilie, Maiu. Prin locuri cu ierb; Calafat; Craiova;
Bucureti; Chitila, Mârcua; Paserea; Comana.
2. V. segetalis Thuill. fi. paris p. 367 (1790); Sturm deutsch.

h. 32. V. saliva [1 .segeatUs Ser. in DC. prpdr. 2 p. 361. V, angustifolia
a. segetalis Koch syn. p. 217. V. angustifolia Forster in transs. linn.
;
PAPILIONACE.T] 185
soc. XVI p. o4y-iion Kolli. - Maiii, Iunie. Câinpiiii, prin locuri

cu ierb, pe Ja locuri de cultur. Simian (Cîrec. in Br. prodr. p. 54ii)
Alexandriea; Bneasa, Clomana; Bucureti; Cliocne.ti, Ghitila,
Adeverata V. angustifoUa, descris de Reichard în Flora Ma^no-
Francofortunata voi. 2 p. 44 (1778) §i cunoscut de cei mai muli
autori subt numele de V. Bohartii Forster, se crede c nu se g-
sete la noi.
3. V. sativa L. spec. p. 1037 exclus, var. p. ; Sturm deutscli.

h. 31; Koch. syn. p. 217; Ledeb. fi. ross. 1 p. G65 ; Boiss. fl. orient.
2 p. 574; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2491. — Vulg Mzriche
(adeverata mzriche). Borceag. — Maiu, Iunie. Câmpuri, la locuri
de cultur, crânguri, garduri rustice. Simian, Hinova; Graiova; Go-
mana; Bucureti, Ghitila (Grec. enum. p. 20); Perii; Ploe.ti, etc. i
în cultur pentru nutre.
4. V. grandiffiora Scop. fl. carn. 2p. 65tab. 42 (1772) ; Hoppe

in Sturm deutsch. h. 32; DG. prodr. voi. 2 p. 363. F. grandiflora a.
ScopoUana Koch syn. p. 217; Ledeb. fl. ross. 1 p. 668. - î[. Maiu-
lulie. Livezi. Gogoi în Doljiu ; Popinzleti, Romanai ; Rîmnic prin

lunca Oltului. Pe la noi forma acesta este rar.
[i. sordida. V. sordida W. et Kit. rar. hung. 2 lab. 133 (1804);
DG. prodr. 2 p. 363; Sturm deutsch. h. 31. V. grandiflora [3. Kitai-
beltana Koch syn. p. 217; Ledeb. fl. ross. 1 p. 668. — Prin livedi,
poeni, ograde de pomi; frecuent (Grec. enum. p. 20). Gemei, Seve-
rin; Graiova; Tîrguj iul; Rîmnic; Piteti, Valea-Popei; Vultureanca
Ge.ti; Gomana; Giocneti, Ghitila, Bucureti; Feteti; Galai.
Y. Biebersfeiniana Koch syn. p. 217 (1843); Ledeb. 1. c. F. —

sordida M. Bieb. fl. t. c. 3 p.472 (1819) vix W. et Kit. F Bieber- —
^teiniana Bess. enum. pi. volhyn. p. 29 (1822). Livedi. Bncuresli. —
Buftea, Perii; Bîrlad.
2. Legumenul stipitat, caliciul neregulat.
5. V. Iuea L. spec. p. 1037 ; Sturm. deut.sch. h. 31; DG. prodr. 2

p. 363; Koch syn. p. 216; Boiss. fl. orient. 2 p.
570; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2488. —Q Maiu, Iunie. Locuri cu ierb. Hinova.
§ 2. Florile axilare în raceme pedunculate.

1. Racemele scurte, nu întrec lungimea foei respective.
a. Legumenul se.sil.
6. V. Faba L. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; Koch syn,
; :
p. iii; Ledeb. 11. ross. 1 p. (JG4; Schleclileiidal Lany. dcalscli. ±i

lig. 2481. Faba ouUjaris MuL-nch. inetli. p. 130 (1794); DC. prodr. -J
p. 354. — Vulg'. Bob. — O Maiu- Iulie. Originar din Asia, vulgarizat

.î întreinut prin cultur, pentru uzul alimentar (Grec. enuni. p. 20).
7. V. narbonensis L. spec. p. 1038; DC. prodr. 2 p. 364;

Koch syn. p. 215 var. a; Ledeb. fi. ross. 1 p. 665; Boiss. fl. orient. 2
p. 577 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 lig. 2482. — G Maiu, Iunie. Lo-

curi cu ierb, burieni, pe coste argilose. Constanta, p'intre viî.
8. V. serratifolia Jacq. fl. austr. app. tab. 8 (1778); Sturm

deutsch. h. 32 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 578. Y. narbonensis var. serra-
tifolia Ser. in DC. prodr. 2 p. 365 (1825); Koch syn. p. 215; Ledeb.
fl. ross. 1 p. 665. — O Maiu, Iunie. Mrciniiuri, burieni, locuri cu
ierba. Verciorova, Gura-Vâei; Craiova la Balta-Veide; Comana; i-
fe.|ti în Putna; Roman.
b. Legumenul stipitat.
* Stilul gros, la vîrf cu peri numa pe dunga sa inferiorâ.
9. V. sepium L. spec. p. 1038; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 364 exclus, variet. ; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2484.
V. sepium cf.. vulgaris Koch syn. p. 215; Ledeb. fl. ross. 1 p. 670. V. se-
liium var. ovata Schur en. transs. p. 167(1866). — l[, Apnlie-Iunie.
Pduri, tuferie.Rîmnic; Curtea-de-Argei; Conteti; Ciocneti (Grec.
enum. p. 20); Sinaia, Predeal; Monâstirea Neamu (Chan. exsic),
Hangu; Iai, Bîrnova.
|B. subrotunda Ser. in DC. prodr. 2 p. 364 (1825). V. sepium var.
microphi/Ua Schur enum. transs. p. 167 (1866). — Livecji subalpine
Predeal
'(. oxyphylla Schur enum. transs. p. 167 (1866) pro specie. Cu pre-
cedenta: Predeal.
10. V. truncatula Fisch. hort. gorenk. 1812; M. Bieb. fl. t. c. 3

p. 473; Neilr. diagn. p. 42; Boiss. fl. orient. 1 p. 568. Orobus cauca-
sicus Spreng. syst. 3 p. 261 (1826). O. anomalus C.Koch in linncea
tom. 24 p. 96 sec. Boiss. 1. c. — 11, Maiu, Iunie. Pduri pe costele
munilor. Verciorova spre Gura-Sltinicului.
11. V. pannonica Crantz stirp. p. 393 (1769); Jacq. fl. austr. 1

tab. 34; Sturm deutsch. h. 31 DC. prodr. 2 p. 364; Koch syn. p. 216 ;
Boiss. fl. orient. 2 p. 569 Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2486.

;
—
% Maiu -Iulie. Câmpuri, livedi, pomriî, locuri de cultur; specie
TAPILIONACE^ 187
comun (CJrec. eiiLiui. p. 20). — Severiii; Craiova; i'ilesli; Stilpeni,

ConJ;e§Li; lonesli, Valtureiinca; Coniami; Ciocneti, Cliitila, Bucu-
reti; Ciimpinu, Focsiani, Odobe.^ti.
12. V. striata M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 102 (1808). V. purpuras-

eens DC. cat. liort. nionop. p. 155 (1813). V. pannonica [3. piirpura-
scens Ser. in DC. prodr. 2 p. 3G4; Koch syn. p. 216; Boiss. fi. orient.
2 p. 509. —
Maiu- Iulie. Livedi, locuri cu ierb, locuri de cultur
([.
pomriî. Craiova; Ciocneti, Cliitila, Bucureti; Comana, Ciurgiu;

Brila.
*'''
Stilul subire, la virf cu peri împrejur.
13. V. pisiformis L. spec. p. 1034; Sturm deutsch. h. 31 DC. ;
prodr. 2p. 355 ; Koch syn. p. 212; Boiss. fl. orient. 2 p. 579 Schlechtd. ;
Lang. deutsch. 24 lig. 2474. — % Iunie, Iulie. Tuferiiuri, mrcini-

iuri, pajiti de pduri. Comana; Dealu-Mare la Bucov, Sceni; Bir-
iad la pdurea Crângu; Dobrogea pe la Nicoliel, Cocoi.
14. V. cassubica L. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31; DC.

jHodr. 2 p. 356 excl. var. [3; Koch syn. p. 212; Boiss. fl. orient. 2
p. 579; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2475. V. Gemrdil Jacq. fl.
austr. tab. 229 (1775)-non DC. prodr. 2 p. 357. — 1\. Iunie- August.
Pe lîng pduri, tuferiiuri, mi-ciniiuri. Craiova; Curtea-de-Argei
la valea Hotei (Grec. in Br. prodr. p. 543); Piteti, Valea-Mare, Valea-
Popci; Dealu-Mare; Comana; Ciocneti.
2. Racemele lungi i întrec lungimea foei respective.

* Stipulii inciso-dentai, dinii cuspidai.
15. V. silvatica L. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31; DC.
prodr. 2 p. 355; Koch syn. p. 212; Ledeb. fl. ross. 1 p. G7G; Schlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig. 2473. — % Iunie, Iulie. Pduri în regiunea
montan. Predeal, Buteni; în Suceava pe Borca, la Broteni pe
Neagra.
16. V. dumetorum L. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31;

DC. prodr. 2 p. 355; Koch syn. p. 213; Boiss. fl. orient. 2 p. 580;
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 Iunie, Iulie. Pduri, în
fig. 2470. — tf.
regiunea dealurilor subt montane. Tismana; Govora (Knecht. leg.);

Curtea-de-Argei, valea Hotei; Dealu-Mare la Bucov, Sceni; Sinaia
(Knecht.); Odobeti, Vrahcea.
** Stipulii au marginea întreg.
17. V. willosa Rolh. tent. fl. germ. 2 p. 182 (1789); Sturm

deutsch. li. 31; DC. prodr. i' p. 350; Koch syii. p. iM4; Schlechtd.
Lang. deutsch. 24 lig. -211*^. V. polijpliiUa AVald. et Kit. rar. liung.
3 tab. 254 (1812); M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 159-noii Desf. Vulg. — M-
zriche. Costfe. —
r^ Maiu- Iulie. Crânguri, mârciniiuri, garduri
rustice. Gerne|i; Craiova; Cilimne^ti, Coziea; Aloxandriea; Ione.^ti,
Vultureanca; Comana ; Bucure.ti. {V polyphjlla Grec. enum. p. 20-non
alior.); Giocne.^ti, Periei; Ploe.^ti; Galai; Brila : Dobrogea: Bairam-
dede, Copadin, Constana.
18. V. varia Host fi. austr. 2 p. 332 (1831); Boiss. fi. orient. 2
p. 590Gremlifl. analyt. suisse p. 110.1". villosa^. glabrescens Koch syn.

ed. 1837 p. 194; Ledeb. fi. ross. 1 p. 676. V. pseudo-villosa Schur
enum. transs. p. 166 (1866). V. dastjcarpa Schur ap. Kanitz pi. roman,
p. 35-non Ten. V. pseudo-Cracca auct. ex p.-non Bert. Crcea varia
Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 469. — J" Maiu -Iulie. Tuferi.îuri, mrci-
niiuri, locuri de cultur: comun. Hinova, Severin, Verciorova;
Glimneti; loneti, Morteni, Vultureanca; Ciocneti, Chilila, Bucu-
reti; Comana; Peri.î, Ploeti: Tecuci; Birlad ; Iai. -
19. V. Crcea L. spec. p. 1035; Sturm deutsch. h. 31; DC.

prodr. 2 p. 357; Koch syn. p. 213; Boiss. 2p.585; Schlechtd.
fl. orient.
Lang. deutsch. 24 fig. 2477. V. pontica Willd. spec. pi. 3 p. 1094 ap.
Boiss. 1. c. Crcea major Gren. Godr, fl. fr. 1 p. 468. — <|, lunie-
August. Livedi, pomriî, crânguri, garduri, locuri cultivaie. Strâhaea;
Bro.teni ; Câlimneti; Corbeni, Curtea-de- Arge.i ; Piteti; Titu;
Chitila, Bucureti (Grec. enum. p. 20); Comana; Predeal, Sinaia;
Câmpina, Brebu; Brila, Lacu-Sârat; Buzeu, Bîsca-Rusilei Agapiea, ;
Neamu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 20); Hangu i prin Suceava.
20. V. tenuifolia Roth. tent. fl. germ. 1 p. 309 (1788); Sturm

fleutsch. h. 31 ; DC prodr. 2 p. 358: Koch syn. p. 214; Boiss. fl. orient.
2 p, 586; Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2478. Crcea tenuifoUa
Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 469. — t\. Iunie -August. Livedi, pomriî, crân-
guri, garduri, locuri de cultur ; specie comun (Grec. enum. p. 20).
Cernei; Craiova; Câmpulung; Titu; Bneasa; Comana; Ciocneti,

Chitila, Bucureti Perii; Ploeti; Galai; Tîrgu Ocnei; Iai.
;
21. V. stenophylla. V. tenuifolia '^j. stenophjllaYôis^ . fl. orient.
2p. 586 (1872); Velen. fl. bulg. p. 163. V. tenuifolia var. laxiflora
Griseb. specii, rumel. 1 p. 82 (1843), sed nomen non usitatum. F.

eler/ans: Guss. prodr. 2 p. 438. — (|, Maiu, Iunie. La locuri veclii cui-
PAPILlONACEJi 189
livate, câmpuri, iiircini.îuri. Dobrogea pe la Mangaliea, Tusla; Gon-

stan|a, Bairamdede, Gopadin: Isaccoa: Nicoliêl, Cocoi.
25. ERVUM L. gen. n. 878.
§ 1. Stilul la vîrf cu peri împregiur.

1. E. tetraspermum L. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32;
DC. prodr. 2 p. 3G7; Koch syn. p. 218; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2496. Vicia tetrasperma Moench meth. p. 148 ; Boiss. fi. orient. 2
p. 596. — Iunie, Iulie. Câmpuri, livezii, garduri rustice, mrâcinii|i,

locuri cultivate. Valea- esnei; Ciocneti, Chitila, Bucureti; Co-
mana; Lehliu; Feteti; Brila; Dobrogea.
Unele exemplare, precum cele de la Gomana, au adesea pe-
dunculele biflore, extremitatea peduncular aristat, îns lungimea
lor nu întrece foea respectiv i legumenul este cu patru semine.
2. E, hirsutum L. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; DC.

prodr. 2 p. 3GG; Koch syn. p. 218; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2495. Vicia hirsuta Koch syn. ed. 1 (1837) p. 191; Boiss. fi. orient. 2
p. 595. — Iunie, Iulie. Câmpuri, livezi, grâne, porumbiti, garduri,
drumuri. Verciorova, Severin, Hinova; Graiova; loneti, Cacova, Vul-
tureanca; Ciocneti, Chitila, Bucureti; Gomana; Paserea; Birlad.
§ 2. Slilul la vîrf cu peri numa pe dunga superior.

3. E. Lens Lin. spec. p. 1039; Sturm deutsch. h. 32; Koch
syn. p. 219; Bois5. fi. orient. 2 p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2500. — Le>2. esculenta Mosnch. meth. p. 131 (1794). Cicer Lens
Willd. spec. 3 p. 1114 (1800). — Vulg. Linte. ~~ ^ Iunie, Iulie. De
origine asiatic, introdus i întreinut prin cultur pentru uzul ali-
mentar (Grec. enum. p. 20).
26. CICER L. gen. n. ii8g.
I. C. arietinum L. spec. p. 1040 ; DC. prodr. 2 p. 354 ; Koch

syn. p. 212; Boiss. fi. orient. 2 p. 5G0; Schlechtd. Lang. deutsch 24
fig. 2472. — Vulg. Nut. Nohot. Cicer. — Iunie, Iulie. De origine
egipian i asiatic; din vechime introdus i întreinut prin cultur
pentru uzul alimentar.
27. PISUM Tourn. inst. tab. 215,
I. P. sativum L. spec. p. 1026; DC. prodr. 2 p. 368; Koch

syn. p. 220; Ledeb. fl. ross. 1 p. 660; Boiss. fi. orient. 2 p. 622;
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2503. — N{\\^.Mazere^ — Maiu- lu-
Greeescu D. Dr. — C. 1324. 15
Î90 CONSPECTUL SISTEMATIC
lie. De origine din Siriea, Azia-Mica; din vechime introdus i între-

inut prin cultur pentru uzul alimentar (Grec. enum. p. i20).
2. P. elaiius Stev. in M. Bieb. fi. t. c. i' p. 151 (1808); DC.

prodr. 2 p. 3G8; Koch syn. p. 220; Ledeb. fi. ross. 1 p. 661 ; Boiss. fi.
orient. 2 p. 623. — Vulg.

Mazere selhaUc. —Q sau (j*. Maiu, Iunie.
Prin tuferie pe costele petrose ale munilor la Verciorova (Grec. in
Br. prodr. p. 546).
28. LATHYRUS L. gen. n. 872.
§ 1. Foile nefoliolate, consist numa din peiol ; slipuliî folioi
(Nissolia).
1. L. Aphaca L. spec. p. 1029; DC. prodr. 2 p. 372; Koch syn.
p. 220; Ledeb. fi. ross. 1 p. 680; Boiss. fi. orient. 1 p.602 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 24 fig 2505. — O Maiu, Iunie. Tuferie, livedi de
lunc. Verciorova ; valea Cociocului la Perii.
2. L. Nissolia L. spec. p. 1029; DC. prodr. 2 p. 372; Koch

syn. p. 220; Ledeb. fi. ross. 1 p. 680 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 603;
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2506. —O Maiu -Iulie. Livezi la
locuri josnice umede, lunci. Graiova; Caracal; Comana; Ciocneti,

Perii; Vleni ;
Ploeti, Tirgior ; Iai.
^. leiocarpus. — L. gramineus Kern. oest. bol. zeit. ann. 1863

p. 188; Neilr. diagn. p. 42. — Comana.
§ 2. Peîolurilc foliolate, uni-bi-multijugate; slipuliî folioi. (La-
fhi/ru.'^).
1. Pedanculele 1-2 flore"; Anuale.

Seminele netede.
'^-
3. L. sphsericus Retz. obs. 3 p. 39 (1791); DC. prodr. 2

p. 372 ; Koch syn. p. 221 ; Ledeb. fi. ross. 1 p. 680 ; Boiss. fl. orient. 2
p. 613. — O Maiu, Iunie. Pduri pe dealuri. Graiova.
=••*
Seminele tuberculato-scabre.
4. L. setifolius L. spec. p. 1031; DC. prodr. 2 p. 373; Koch
syn. p. 222; Boiss. fl. orient. 1 p. 612. — Tuferiiuri pe costele pe-

trose ale munilor. Verciorova (Borb. miss.)
5. L. hirsuus L. spec. p. 1032; DC. prodr. 2 p. 373; Koch

syn. p. 222; Boiss. fl orient. 2 p. 609; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2509. —O Iunie, luUe. Tuferie, locuri deschise, câmpuri. Cor-
PAPTLTONACEJ^ l9l
beni; Bneasa, Comana; Ciocneti, Baftea, Ferii Crivina (L. enslfo- ;
lius Grec. eniini. p.21-non Badanj).

• L, odoratus L. spec. p. 1032. Vulg. Indriâin. Sâng de- Voi- —
nicului. —O
Tol vara. De origine asiatic, introdus i întru-ctva
vulgarizat în horticultura, în Moldova mai cu seam.
2. Pedunculele multiflore. Perenice.

* Gauliî angulai, îns nearipai.
6. L.tuberosus L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 378; Koch
syn. p. 223; Ledeb. fi. ross. 1 p. 682; Boiss. fl. orient. 2 p. GU ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fig. 2510. — Vulg. Bohuior. Mzeric.

Fasolic. isui. — ?[. Iunie -August. Crânguri, mrciniiuri, livedi,
pomriî, locuri cultivate ; specie comun (Grec. enum. p. 21). Graiova;

Rîmnic; Gorbeni; Câmpulung; Netoi, Alexandriea; Comana; Cioc-
neti, Bucureti; Buftea, Ferii, Crivina; Vleni.
7. L. pratensis L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 370; Koch

syn. p. 223; Ledeb. 11. ross. 1 p. 683; Boiss. fl. orient. 2 p. 615;
Schlechtd. Lang. deutsch. 24 fîg. 2511. — ?{.. Iunie, Iulie. Livezi, câm-
puri, tuferie, viî. Cernei; Graiova; Câmpulung; Vulcana; Comana;
Ciocneti, Buftea, Chitila, Bucureti ; Ferii, Crivina (Grec. enum.
p. 21); Fredeal; Sinaia (Grec. 1. c); Câmpina; Vleni; Sloboziea din
Ialomia; Monstirea Neamu (Chan.) Schitul Rareu; Iai.
;
[3. uliginosus Wierzb. ap. Heuff. enum. banat. p. 61 (1858). Mr-

cua, Fundeni (fide Borb. in litt. 1881); Ciocneti; Crivina.
8. L. Hallersteinii Baumg. enum. transs. 2 p. 333 (1816);

Heuff. enum. banat. p. 61; Neilr. diagn. p. 42. L. pratensis h. grandi-
stipulus Rochel rar. banat. tab. 16 (1828). L. sepium Koch syn. ed. 2
p.223 (1843) ;Griseb. etSch.iterhung.sp.n. 18-nonScop. — ![.Maiu-
lulie. Tuferie în regiunea montan. Verciorova; Rîmnic la pdurea
Gurnoea; Câmpulung; Fredeal, Sinaia; Câmpeni distr. Bacu (Br.).
** Cauliî angulai, anguliî aripai.
9. L. latifolius L. spec. p. 1033; DC. prodr. 2 p. 370; Koch

syn. p. 223; Ledeb. fl. ross. 1 p. 684; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig. 2514. ^ l\. Iulie, August. Prin viî, tuferiiuri, în regiunea dealu-
rilor. Verciorova; Severih, pe dealul Buliga prin viî. Gemei prin viî;
Hinova; Iai.
10. L. platyphyllus Retz. prodr. fl. scand. ed. 2 n. 882 (1795);

Koch syn. add. p. 443. L. heterophijllus [3. unijugus Koch syn. p, 224.
192 CONSPRCTTJL SISTEMATIC
L. sllvestrls p. latifoUus Peterm fi. 545 (1888); Gren. Godr.

lipse. p.
ti. fr. 1 p. 483. — ^|, lunie-Auyiist. Pe lîng pduri, tufcrie, crânguri,

locuri cultivate, garduri rustice. La noi frecuent. Corbeni Netoi, ;
Alexandriea; Bneasa, Gomana; Titu, Ghergani, Ciocneti (L. latifo-

Uus Grec. enuni. 21-non L. nec DC.); Bucureti;
p. Peri.i, Grivina;
Buda, Slnic; Broteni pe Neagra în Suceava.
II. L. silvestris L. spec. p. 1033 ; DC. prodr. 2 p. 369 ; Koch

syn. p. 223; Boiss. fi. orient. Gll; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
1 p.
fig. 2513. —% Iulie, August. Pe lîng pduri. Olneti.
29. OROBUS L.gen. n. Sji.
§ 1. Florile galbenii galbene sau aurii.

1. Foliolele foilor forte nguste, lineare oblungi.
1. O. versicolor Gmel. syst. veget. 2 p. 1108 (1791). O.varius
Sims. bot. mag. tab. 675. O. alhus [i. versicolor Koch syn. p. 225 ;
Ledeb. fi. ross. 1 p. 692 var. y; Boiss. fi. orient. 2 p. 618; Lindem. fi.
cherson. 1 p. 176. — Difer de O. pannonicus Jacq. enum. hort. vin-

dob. 128 (1762)
p. =
O. alhus L.fil.suppl.p. 327 (1781)nujnapnn florile
sale avînd stindardul (vexila) gibeniu cu spatele roz- palid sau cam
purpuriu, aripile i carinele galbene. — l\. Maiu, Iunie. Tuferiiuri,
margini de pduri, livezii. Piteti, Valea-Mare ; Ciocneti, Cbitila ;
Gomana, Baneasa; Lehlein; Brila; Tîrgu-Ocnei; Bîrlad; Iai; Boto-

iani. Roiori.
2. Foliolele foilor late, ovate sau ovato-acuminate.

2.0. ochroleucus W. et Kit. rar. hung. tab. 118 (1804); DC.
prodr. 2 p. 378; Rchb. germ. exc. 538; Neilr. diagn. p. 43. Vicia
p.
pilisiensis Asch. et .Janka legum. europ. in termeszet. fiizet. IX. 1885

pars 2 p. 140. — ?J.
Maiu, Iunie. Pdure, prin lunca Craiovei.
3. O. laevigatus W. et Kit. rar. hung. tab. 243 (1812); DC.

prodr. 2 p. 378; Rchb. germ. exc. p. 536. O. lufeus 7. Icevigatus Ledeb.
fi. ross. 1 p.690. O. glaherrimus Schur enum. transs.p. 174 (1866). —
?|, Iunie, Iulie. Pduri în regiunea montana din Moldova. Broteni
distr. Suceava (Br.) pe Dealu-Ursului!
4. O. transsilvanicus Spreng. syst. veget. 3 p. 260 (1826);

Schur enum. transs. p. 174. O. lamgatns Baumg. enum. transs. 2
p. 329 (1816)-non W. et Kit. —
?[, Iulie. Pduri, tuferie. Iai pe la
Socola.
$. O. aureus Stev. in ind. 3 hort. petropol. 1837 p. 42; Ledeb.

;
PAPILIONACEiE 193
fl. ross. 1 p. 689; Boiss. fi, orient. 2 p. (121. — ?[, Maiu, Iunie. Pduri
în regiunea dealurilor. Craiova; Gomana; în Dobrogea pe Frateie-u-
uiatului (Br.).
§ 2. Florile purpurii, azurii sau violete.

6. O. variegatus Ten. prodr. suppl. Ip. G2(1815); DC.prodr. 2
p. 377; Koch syn. p. 224. Boiss. fl. orient. 2 p. 020; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fîg. 2517. Orobus vernus h) latifoUus Rochel rar. banat,
36 (1828); Neilr. diagn. p. 43.

fig. Vulg. Mlurici. 11 Maiu, Iunie. — —
Pduri, dumbrave, rediuri. Cerneai; Craiova; Popînzleti Con|e.^ti ;
pe la valea Rîncciovului; pdurea Mogooei Gomana; Pasrea; ;
Buzeu la Dumbrava; Tecuci la pdurea Bodeasa.
7. O. vernus L. spec. p. 1028 Sturm ; deiitsch. h. 7 ; DG. prodr. 2

p. 377; Kocb syn. p. 224; Boiss. fl. orient. 2 p. 619; Schlechtd. Lang.
deutsch. 24 fig. 2516. O. vernus p. vulgar is Neilr. diagn. p. 43. — Vulg.
Orstic. Pipigioi. Fupegioare. Pupezele. —^ Aprilie, Maiu. Pduri
în regiunea dealurilor; specie vulgar (Grec. enum. p. 21). Gerneî
Craiova; Garacl; Rîmnic; Piteti, Trivale; Câmpulung; Câmpina;
Sinaia; Piatra, Agapiea, Neam|u; Bîrlad; lai; Botoiani.
8. O. niger L. spec. p. 1028; DC. prodr. 2 p. 378; Koch syn.
p.226 Boiss. fl. orient. 2 p. 620; Schlechtd. Lang. deutsch. 24

— Vulg. Orstic. Mlurici. Mzerica-
;
fig. 2521. Ciocului. Lînte-iiSgr. —

71 Maiu, Iunie. Pduri umbrose, dumbrave, codri. Cerneai Conteti ;
Sinaia ; Câmpina; pdurea Mogooei; Gomana; Tutova; in Dobrogea

pe la Macin, Cocoi.
PHASEOLE.E R. Br. Gotiledoniî groi, farinoi, epigeoi,

Trib. IV.
de i germinaiei nu se transform în foi stomatifere, totui

în timpul
resar afar i nu remân în pment. Legumenul unilocular sau multi-
locular prin septuri parenchimice transversale inlerseminale. Foile
compuse, fora ciri.
30. FHASEOLUS L. gen. n. 868.
I. Ph. vulgaris L. spec. p. 1016; Savi mem. 3 p. 14; DG.

prodr. 2 p. 392 ; Koch syn. p. 226 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 24
fig.2523. —
Vulg. tasole. FsuL Maiu -August. De origine in- —Q
dian, din antichitate întreinut i propagat prin cultur pentru uzul
alimentar. —
Varieti numerose prin cultur.
• Soj'a hispida Moench meth. p. 153 DC. prodr. 2 p. 396. Vulg. ; —
;;
Soie, Fasole-japonez. — Q Introdus în cultur abiu in câteva locuri

are oarecare favore pentru a fi vulgarizat.
• Cercis Siliquastrum L. spec. p. 534. — Vulg. Cercis. Arbust
în câteva prî prin parcuri i {jrdini ; ornamental.
XXXVI. GESALPINAGEiE R. Br. gen. rem. p. 19.
1. GI.EDITSCHIA L. gen. n. ii^g.
I. G. triacanthos L. spec. p. 1509; DC. prodr. 2 p. 479; Lin-

dem. fi. cliers. 1 p. 177. — Vulg. Pltic. Salcîm. Gledicie. — tp Maiu.
Originar din Garolina, introdus .î naturalizat; pentru parcuri, grdini

i alee.
XXXVII. DRUPAGEiE DG. fi. fr. 4 p. 479.
1. AMYGDALUS Touni. instit. tab. 402.
I. A. nana L. spec. p. 677 DG. prodr. 2

; p. 530 Ledeb.
; fi. ross. 2
p. 1 ; Koch syn. p. 227; Boiss. fi. orient. 2 p. 643; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25fig. 2251. —N\i\^. Migdal-pseresc. Migdal-pitic. — ) A-
prilie. în regiunea câmpen danubial, pe lîng pduri, mrciniiuri.
Segarcea în Doljiu calea despre Valea-Bisericei; între Clrai .|i Ol-
tenia pe la Monstire i Mora-Srac (Grec. enum. p. 21); Lehliu
pe la gar ; în Dobrogea pe la Gilic, Trestenic [A. Pallas'mna Br. veg.
dobro. p. 7 ei excic. !)
• A. communis L. spec. p. 677. — Vulg. Migdal. — tp Martie, A-

prilie. în cultur, prin unele grdini; la noi rar.
2. PERSICA Toitrn. instit. tab. 400.
I. P. vulgaris Mill. dict. ed. germ. 3 p. 465 (1768); DG. prodr. 2

p. 531 ; Koch syn. p. 227; Ledeb. fi. ross. 2 p. 3; Boiss. fi. orient. 2
p. 640. Amygdalus Persica L. spec. p. 670. Vulg. Persic. tp Martie, — —

Aprilie. Originar din Armeniea, Asia-Mic cultivat pentru fructele ;
sale perslce. Numerose varieti

: cu fructele perose, carnea galben :
sau roie cu fructele glabre. P. Icevis DG.

;
3. ARMENI AC A Tourn. instit. tab. ggg.
I. A. vulgaris Lam. encycl. meth. 1 p. 2 (1786); DG. prodr. 2
p. 532; Boiss. fi. orient. 2 p. 652. Pruniis Armeniacah. spec. p. 679;

Ledeb. fi. ross. 2 p. 3; Koch syn. p. 228; Sclilechtd. Lang. deutsch. 25;
fig. 2553. — Vulg. Cais. Zarzr. — h Martie, Aprilie. De origine asia-
tic veche, introdus i vulgarizat în cultur pentru fructele sale : caise,

: ;;
DEUPACE.E 195
zarzre^ dup cum sunt mai maii^ mai guslose §i cu sîmburiî dulci,
sau mai mici %i cu sîmburiî amari, ambele la exterior pubescente
altele glabre, caise-golaê, galbene sau persicine.
4. PRUNUS Juss. gen. 34^.
1. P. spinosa L. spec. p. G81 ; Sturm deutsch. h. 9 ; DC. prodr. 2

p. 532; Kocli syn. p. 228; Ledeb. fl. ross. 2 p. 4; Boiss. fl. orient. 2
p. 650; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2554. Vulg. Coohrel. — Mr-

cine. Porumbar. Scorombar. Tern; fructele por umbe-neg?-e,2)oroainbejScO'
roambe. — Tp Aprilie, Maiu. în regiunea câmpen §i a dealurilor pîn

în regiunea montan inferior; specie vulgar (Grec. enum. p. 21).
p. brachypoda Borb. (1879). — Tuferi.îuri. Verciorova la polele
Alionului ling frontier (C. Baenitz exic.)
Y.
dasyphylla Schur enum. transs. p. 178. — Câmpuri pe ling
drumuri. Graiova; Bucureti.
2. P. insititia L. spec. p. 680; DG. prodr. 2 p. 532; Koch syn.

p. 228; Ledeb. fl. ross. 2 p. 5 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 651 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2555. — Vulg. Prim-selbatic. Prim-gogone, —
t? Aprilie. Tuferisiuri pe coste. Câmpina, laturea despre Doftana
vre o do-trei individe, i numa aici '1 am aflat. Fi-vor spontanee sau
scpate din cultur i aci selbticite ?
Acestei specie se atribuete varietile de prune obinute prin

cultur i care sunt caracterizate prin forma lor rotund i cam depri-
mat, prin colorea verde, glbenie, rumen, sau vînt, prin carnea lor
aderent de simbure, sucos i sacharat etc, varieti denumite prune-
rotunde, prune-gâldane, goldane, avrame, bardace, 7'englote sau renclode
(din franuzescul Reine-Claude, Primus ('laudiana Pers.) etc.
3. P. domestica L. spec. p. 680; DG. prodr. 2 p. 533; Koch

syn. p. 228 ; Ledeb. fl. ross. 2 p. 5 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 652 Schlechtd.
;
Lang. deutsch. 25 fig. 2556. -- Vulg. Prun. Perj. ~ t? Aprilie. De

veche origine asiatic, naturalizat i întreinut prin cultur (Grec.
ennm. p. 21, constituind ograde sau livezi de pruni.
Presentez numerose varieti întru ce concerne fructele, relativ
la mrimea, colorea, carnea i gustul lor ; astfel, la noi se numesc
2)rune albe ^ prune rumene sau rosilf, prune vinete; altele jir une vratece
sau moi, prune blegose iar în Moldova prune; altoie tardive sau tom-
natice dise prune brumriT, în Olteniea prune-vinete i în Moldova
perje; apoi, altele sunt mari cu gît (jise prune-pope§ti etc.
;
4. P. cerasifera Ehrh. beitr. 4p. 17 (1792); Koch syn. p. 229.

P. divaricata Ledeb. fi. ross. 2 p. 5 (1844); Boiss. fl. orient 2 p. 651.
F. domestica 7. Mi/roholana DC. prodr. 2 p. 533. P. communis var My-
robolana L. spec. p. 680 ap. DC. 1. c. — Vulg. Corcodu. Curcudel;
fructele sale corcodue^ curcudele ; variez : verî-galbenii sau galbene,
purpurii, vinete. — t> Aprilie. în cultur; naturalizat^, vulgarizat.
6. CERASUS Jiiss. gen. p. ^40.
1. C, avium Ma'uch meth. p. 672 (1794); DC. prodr. 2 p. 535;

Koch syn. p. 229 ; Ledeb. fl. ross. 2 p. 6 ; Boiss. fl. orient 2 p. 649
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2557. Prunus avium L. spec. p. 680. —
Vulg. Cireîu-amar. Cire§iu-psresc. Cire§iii-selbatic. Cire§iu-de-p-
dure; fructele sale ciree amare negre mici: C. avium a. silvestris Ser.
in DC. prodr. c; cire.se amar negre mari: C. avium p. macrocarpum
1.
Ser. in DC. prodr. 1. c; ciree amare albe mari: C. avium ^. pallida

Ser. in DC. 1. c. —
t? Aprilie. în stare selbatic i de cultur mai ales
varietatea alb.
2. C, Duracina DC. fl. fr. 4 p. 483 (1805); prodr. 2 p. 535.

Prunus Cerasus var. Bigarella et var. Duracina L. spec. p. 679 ap. Ser.
in DC. 1. c. P. Duracina Bchb. germ. exc. p. 643. P. Cerasus . Du-

racina Koch syn. p. 229. — Vulg. Cireiu-petros ; fructele mari cor-
diforme avend carnea tare dar fraged i dulce : ciree petrose, ce
variez dupo culore, unele peste tot alb-glbeniî, sau roii negriciose sau
roii rumene : ciree drgnele. — t? Aprilie, Maiu. — în regiunea
dealurilor, prin vi, pduri pe lâng viî, în cultur i subspontaneu.
La noi cele mai renumite drgnele sunt cele de la Piteti.
3. C. Juiiana DC. fl. fr. 4 p. 482 (1805) ;

prodr. 2 p. 536. P. Ce-
rasus var. juiiana L. spec. p. 679. P. juiiana Rchb. germ. exc. p. 643.
P. avium p. juiiana Koch. syn. p. 229. — Vulg. Cireiu-dulce. Cireiu-
de-Ispas; fructele mari cordiforme galbenii, rumene, roii, a rar cam
negre, au carnea mole, suculent i dulce : ciree, ciree-de- ispas, ciree-
dulci. — t> Aprilie. In cultur, arbore forte vulgarizat.
4. C. vulgaris Mill. dict. n. 1 (1759). C. acida flora wetter. 2
p. 185 (1800). C. 536 (1825). Prunus Ce-

Caproniana DC. prodr. 2 p.
rasus a. Caproniana L. spec. p. 769 (1764) Schlechtd. Lang. deutsch. 25 ;
fig. 2558. Prunus acida et austera Ehrh. beitr. 7 p. 129 (1792).— Vulg.
Viin; fructele globose uior deprimate au carnea mole, mai mult sau
mai pu|in acid^ astringento-acid sau acido-dulciior, roie în-
chis sau cam deschis, mai mari sau mai mici viine^ vilne-ronu- :
:
DRUPACEiE, SANGULSORBACE.E 107
ne.p, viine-turceti. — h Aprilie, Maiu. In cultur si sponlancu prin

rspândire de semine ; arbore forte vulgarizat.
5. C. chamaecerasus Lois. in Duham. arbr. ed. nov. 5 p. 29,

tab. 5 ; DC. prodr. 2 p. 537 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 649. C.pumilaFiiU.
jter. 1 p. 153 (1771). Primus chanuecerasus Jacq. collect. 1 p. 133
(1786); Koch syn. p. 229; Ledeb. fl. ross. 2 p. 6; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 flg. 2559. — Vulg. Cireî-pltic. Cire{i-de-Brgan. —
t? Aprilie, Maiu. Pe lâng tuferiiuri, prin mreini.|iuri în regiunea
meridional a |erei. Craiova ; lone.sti, Gacova, Vuftureanca; Bneasa;
Comana; Lehliu; în Dobrogeape la Tulcea spreNicoliêl, Cocoi.
6. PADUS DC. prodr. 2 p. ^^^(,
1. P. Mahaleb. — Prunics Mahaleb L. spec. p. 678 ; Koch syn.

p. 230; Ledeb. fl. ross. 2 p. 8; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 25 fig. 2561.
Cerasus Mahaleb Mill. dict. No. 4; DC. prodr. 2 p. 539; Boiss. fl. or. 2
p. 649. — Vulg. Mlin. — tp Maiu, Iunie. Pduri în regiunea sub-

montan i a dealurilor : pe la Verciorova ; în Muscel la Valea-Mare
.«i la Tîrgu-Dealului ; în Dobrogeape la Greci i la Monstirea Cocoi;
a Bucureti în cultur (!).
2. P. racemosa Gilibl. fl. lithuan. 5 p. 231 (1781). F. vulgaris

Host. fl austr. 2 p.4 {\^Z\).Prmius Padnshm. spec. p. 677; Koch syn.
p. 230; Ledeb. fl. ross. 2 p. 8; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2560.
Cerasus Pzdus DC. prodr. 2 p. 539 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 230. — Vulg.
Mlin. — tp Maiu. Pduri în regiunea submontan i a dealurilor
Cerneai pe lorgutova ; Rîmnic ; Piteti ; Conteti pe Beuca i pe va-
lea Rîncciovului ; în Suceava la Flticeni i Mlin Tecuci ; ; lai.
• P. l/irginiana. Cerasus virginiana Michx. fl. bor. americ. 1 p. 285

(1803); DC. prodr. voi. 2 p. 539. —h Maiu. Arbor mediocru, de ori-
gin american, exist în multe grdini i parcuri prin Bucureti (!)
i prin alte locuri din êr.
XXXVIII. SANGUISORBACEiE Lindl. syn. brit. fl. p. 102

1. SATITGUISORBA L. ficu. u. 146
I. S. officinalis L. spec.p. 169; DC. prodr. 2p. 593 ; Koch syn.

p.257;Ledeb.fl. ross. 2 p. 27; Boiss. fl. orient. 2 p.731; Schlechtd. Lang,
deutsch. 25 fig. 2548. — Sângerie. Sorhesfrea. — tj. Iunie- August. Li-
ve<]i, pomriî. în Argei pe la Meriani (Grec. in Br. prodr. p. 531);
Goibeni ; Monsliroa Neamû (Ghan.); în Suceava prin lunca de la
Sasca spre Cornu Luncei f. mult.
2. POTERIUM L.gcn. n. w6g.
1. P. sanguisorba L. spec. p. 1411; DC. prodr. ^2

p. 594; Koch
syn. p. 258 Ledeb. fi. ross. 2 p. 2G; Boiss. fl. orient. 2 p. 733. F. cjlau-
;
cescens Rchb. germ. exc. p. 610 exclus var. P; P. dichti/ocarinim SpSich

ann. se. natur. 1846 p. 34. Sanguisorba minor Scop. ap. Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2549. Pimpinella Sanguisorba Gaertn. fruct. 1
p. 162 (1788). — Vulg. Bibernil. Cebarea. — i Iunie, Iulie. Livedi, po-

mriî, tuferiîuri, holde. Rucar, Valea-Muierei ; Cdmpina ; Bneasa,
Gomana ; Ghitila, Mogo|6ea.
2. P. polygamum W. et Kit. rar hung. tab. 198 (1804); DG.

prodr. 2 p. 504; Koch syn. p. 258; Ledeb. fi. ross. 2 p. 27-sed nom.
nimis trivialis. P. muricatum ^Spach ann. se. nat. 1846 p. 36; Boiss.
fi. orient. 2 p. 733. — Aceleai numiri vulgare. — t. Iunie, Iulie. Li-
vezi, pomriî, holde ; cu mult mai frecuent la noi ea precedentul.

Gerne|i pe dealurile Iprgutovei i ale Dumbrviei; Bneasa, Gomana;
Ghitila, Giocneti, Perii; Slnie, Vleni; Buzeu; Fociani; Bîrlad.
3. ALCHE9ULLA L. gen. n. i68
1. A. vulgaris a. L. spec. p. 178 ; DC. prodr. 2 p. 589 ; Koch

syn. p. 256 ; Ledeb. fi. ross. 2 p. 29. — A. vulgaris genuina Boiss. fl-
orient. 2 p. 730; Sturm deutsch. h. 2; A. Kern. sched. fasc. 3 n. 816

et Auct. pi. A. vulgaris var. pratensis Schm. fi. bohem. 3 p. 88 (1794).
A. vulgaris var. macrotoma Borb. exsic. ! — Vulg. Crefi.îor. Plascâ. —
?|. Iunie - August. Psciuni i livedi alpine i subalpine. Plaiul Gloa-
nilor pe cracu Bulzului; Sinaia (Grec. enum, p. 23); Predeal; plaiul
Cumptului i peplaiul Gagului la Posada; Monstirea Neamului (Ghan.
exsicc); la Schitul Piareu.
alpestris Schm. fi. bohem. voi. 3 p. 88(1794). A.glabra

2, A.
A. Kern. sched. fasc. 3 n. 817 Simk. enum. transs. p. 224; Sag. et
;
Schn. carp. centr. 2 p. 142 - non DG. fi. fr. 4 p. 46 (1805). A.glabrata
Tausch (1821). ^1. vulgari.^ a. glabra \^îmm. et Grab. fi. siles. 1 p. 135
(1827). — c[. Iunie - August. Livedi, locuri cu ierb^ vlcele umede în
regiunea subalpin. Buceci în valea Urltorea (Knccht.); Predeal;
Monstirea Neamului (Ghan. exsicc).
De statur mai 'nalt ca precedenta; cauliî la baz cam culcai,
;
SANGUISORBACEiE, ROSACE.E 199
apoi adscenclento-crec|i, foliaî; foile radicale ample de un verde ce

bate în glbeniu; tot planta cu totul glabra.
acutiloba Stev. verz. taur. p. 152 (1852); Buser in

3. A.
bulett. de l'Herb. Boissier tome IV (1896) No. 11 p. 758 ample des-
cripta. A. vulgatis [3. major Boiss. fl. orient, voi. 2 p. 730. Iunie, —\
Iulie. Prin vi i vâlcele ml^tinose
subalpin, în regiunea montan
pe lîng apiore. Predeal, copios; Azuga (Knecht.), Buteni, Sinaia.
Robust, înalt ca de 30—40 cent. foile ample i nu profund
lobate, cele radicale lung peiolate; laciniile caliciului cu mult mai
acute ca la cele lalte, egalez sau întrec lungimea tubului calicinal.
Plant peste-tot acoperit cu abundent indument peros i chiar
pedicelele caliciului, perii caulinari i pe|iolari întini i tot indumentul
este lipsit de reflectul sericeu.
4. A. montana Willd. enum. h. bcrol. p. 170 (1809). A. alpina

p. hybrida L. spec. p. 179, sed Alchemillae alpinaa^ L. loc. cit. non per-
tinet. A. hyhrida Hoffm. fl. germ. 1 p. 79 (1800) nomen ineptum; DC.
prodr. 2 p. 589. A. vulgaris [3. suhsericea Koch syn. ed. 1 p. 231 (1837);
Ledeb. fl. ross. 2 p. 29; Boiss. fl. orient. 2 p. 730. A.puhescem Koch
syn. ed. 2 p. 25G et Auct. plur.-non M. Bieb. ?j. Iunie -August. —
Pâsciuni în regiunea alpin i subalpin. Muntele Goziea; Buceci.
5. A. fissa Scliummel in Wimm. et Grab. fl. siles. 1 p. 136

(1827); Sturm deutsch. h. 56; Koch syn. p. 256; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2544. A. pyrenaica Dufour in Gren. Godr. fl. fr. 1
p.565 (1848). —
?|, Iulie, August. Locuri cu ierb, stânci, prin vi
umbrose subalpine. Buceci.
6. A. arvensis Scop. fl. carn.p. 115(1772); DC. prodr. 2 p. 590;

Koch syn. p. 257 ; Ledeb. fl. ross. 2 p. 30; Boiss. fl. orien. 2 p. 731
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. —
Apkanes arvensis L. spec.
2547.
p. 179. — ^j. Iunie, Iulie. Locuri cu ierb pe stânci calcare: Valea
Oltcului la Pescerea-Polovraci.
XXXIX. ROSAGEiE Juss. gen. pi. 334.

Trib. I. SPIRE.E DC. Gineceul multicarpelar, carpetele între ele
libere; fructu policarpic niultifolecular, foleculele polispermice, ventral
dehiscente.
1. SVIRJEA L. gen. u. 6;,'o.
§ 1. Lignescente; foile simple, întregi saudentate, dentato-serate,

nestipulate.
— ;
1. S. ulmifolia Scop. fl. carn. 1 p. 349 tab. 2^2 (1772); Sturm

deutsch. h. 62; DC. prodr. 2 p. 542; Koch syn. p. 231; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 25G3; Pokorny holzpfl. tab. 70 fig. 1321—23.
S. chamwdryfolia Jacq. hort. vind. 2 p. 66 tab. 140 (1776) -non L.—
t? Maiu, Iunie. Pduri i viu umbrose in regiunea montan : Buceci
în valea lalomi|ei, la Urlâloarea i Sinaia Bu.teni, ; Predeal ; Neaniû
în Suceava pe Borca, pe Neagra i pe Barnaru.
p, banatica 'imk. enuni. transs. p. 213 (1886) et exsic. ! Spinea
bauatica Janka adat. nugyar delkel. fior. in termesz kozl. XII 1874
p. 166. — Stânci. Valea Oltului pe ia Goziea în sus, pe Cîrlige.
2. S. chamaedryfolia Lin. spec. p. 701 ; DC. prodr. 3 p.542 ;
Koch syn. p. 231; Pokorny holzpfl. tab. 72 fig. 1333—42; Schlechtd.

Lang. deutsch. 25 fig. 2563, B. — S. media Schmidt oester. baumz.
tab. 54 (1792). *S'. media var. glahrescens Simk. enum. transs. p. 213
et exsic! S. ohloncjifoUa W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 235 (1812);
Ledeb. fi. ross. 2 p. 13. — h Maiu, Iunie. Pduri în regiunea montan.
Sinaia.
3. S. crenata L. spec. p. 701 ; Ledeb. fi. ross. 2 p. 11 ; Boiss.
11. orient. 2 p. 689 exclus, synon.; Pocorny holzpfl. fig. 1328 — 1332.
Vulg. Taul. Taralga. — h Maiu^ Iunie. Pduri pe dealuri i în
prile muntose mici. Verciorova; Graiova spreLeamna: Dobrogea po

Ia Greci (Br.) grdini i parcuri
: Bucureti : {S. Ju/per icifolia Grec.
enum. p. 22 -non L.); în Bacu; Iai etc.
• S. salicifolia L. ; S. callossa Thumb. ; S. opulifolia L. — Vulg.
Taul. — tp Maiu, Iunie. Grdini i parcuri. Bucureti; Iai.
§ 2. Ierbacee; foile compuse bi-tripinato, nestipulate.

4. S. Aruncus L. spec. p. 702; DG. prodr. 2 p. 545; Koch.
syn. p. 231; Ledeb. fl. ross. 2 p. 16; Boiss. fi. orient. 2 p. 690;
Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2564. — Vulg. Barba-popei. Barba-
apului. Coda-pricidicilor. Cormi-draniliii. Florea-Sineului. Muma-p-
durei. Goliciunea-fetei-pdurei. — Pduri în regiunea mon-
tp Iunie.
tan a Moldovei superiore. Monastirea Neam|u (Ghania exsic. Grec.

enum. p. 22); în Suceava pe la Broteni (Br.), în cheile Barna-
rului (!) ; Iai.
§ 3. Ierbacee; foile compuse pinate, stipulate.

5. S. Ulmaria L. spec. p. 702; Sturm deutsch. h. 18; DG.
prodr. 2 p. 545; Koch syn. p. 231; Ledeb. fl. ross. 2 p 18; Boiss. fi.
: ;
ROSACEiR 201
orient. 2 p. 690; Sclilechtd. Lang. deiitsch. 25 fig. 2565. — Vulg.

Creui^^c. Caprifoe. —Pduri, margine de pduri. în
'^|. Iunie, Tul ie.
regiunea montan. Gorbeni în Argei; Sinaia (Grec. enum. p. 22);
Bu.^teni, Predeal; Monstirea Neamtu (Chania); în Suceava pe mun-
tele Sni.îoara. Variaz —

a. denudata Koch syn. p. 231 et Auct. pi. — S. denudata Presl.
fi. cech. p. 101 (1819): foile verdi concolore i glabre pe ambe fae
fi discolor Koch I. c. S. glauca Schultz fi. starg. suppi. p. 26
(1819). S. Ulmaria a. tomentosa Camb. ap. DG. prodr. 2 p. 545: foile
pe faa superior verdi, glabre, iar pe faa inferior cenuii sau

albicios-tomentose.
6.S. Filipendula L. spec. p. 436; Sturm deutsch. h. 18; DG.

prodr. 2 p. 546; Koch syn. p. 231; Ledeb. fi. ross. 2 p. 16; Boiss. fi.
orient. 2 p. 691; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2566. —Vulg.

Aglicâ. Aglici. Firigea. Firigfa-alh. — t\. Maiu, Iunie. Gâmpuri, li-
vedi, rri.iuri, crânguri; specie vulgar. (Grec. enum. p. 22). Gemei;

Graiova; Gmpulung, Sturzeni; Bneasa, Gomana; Giocneti, Ghi-
tila, Bucureti; Filipeti, Gmpina, Ploeti; Vleni; Urlai; Buzeu ;
Tecuci, Bîrlad; Neamu (Ghnn.); Iai.

% Kerria Japon/ca DC. transact. linn. soc. 12 p. 156; prodr. 2
p, 541. — Vulg. Teiior. — t^ Iunie. Arbust mediocru, introdus în
horticultura i oarecum vulgarizat.
Trib. n. DRYADEiT] Vent. Gineceul multicarpelar, carpelele între

ele libere; fractul policarpic: achenii numerose pe un ginofor capitu-
liform, deci exteriore.
2. DRYAS L. gen. n. 6-^j
I. D. octopetala L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 20; DG.

prodr. 2 p. 549; Koch syn. p. 232; Ledeb. fi. ross. 2 p. 20; Boiss. fi.
orient. 2. p. 696 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2567. — Vulg.

Argintic. Cerenlel ~ h Iulie, August. Psciuni, stânci, în regiunea
montan alpin superior. Negoiu; Ppuea ; Buceci ; Geahlu; Pe-
trile-Domnei.
3. GEUM L. gen. n. 0;,'6.
§. 1. Gauliî pluriflori; stilul la meîloc uncinato-articulat, arti-

culul superior la maturitate se scutur.
I. G. urbanum L. spec. p. 716; Sturm deutsch. h. 2; DG.
prodr. 2 p. 551 ; Koch syn. p. 23:3 ;

Ledeb. fi. loss. 2 p. 21 ; Boiss. fi.
orient. 2 p. 606 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2568. — Vulg.

Crâncep. Cerenêl. Cuiiîoril. Rdlchior. — ?|. Iunie -August. Locuri
umbrose, dumbrave. Verciorova, dealurile Cerne|ului; Tîrgujiul; M6-
nstirea Bistri|a Gonle.^ti Câmpulung; Tirgovile
; ; Bucureti Go- ; ;
mana; Câmpina, Vleni, Sinaia (Grec. enum. p. 22); Buzeu Tecuci; ;
Flticeni, Slatina, Gineti în Suceava; Piatra; Monstirea Neam|u

(Ghan. exsic); Iai; în Dobrogea pe la Monstirea Gocoi, Niculi|el.
2. G. AleppicumJacq. icon. rar. 1 tab. 93 (1786); Knapp. pi.

galiz. bukov. 388 nota n. 255; Simk. enum. transs. p. 215. G.
p.
stidum Ait. hort. kew. 2 p. 217 (1789); Ledeb. fi. ross. 2 p. 22; Boiss.
fi. orient. 2 p. 697; Schlechtd. Lang. deutsch. h. 25 fig. 2569. G.
intermediiim Bess. ap. DG. prodr. 2 p. 550 (1825) -non Ehrh.
—
?[, Iunie. Iulie. Pduri, tuferiiuri în regiunea montan din Moldova.
Ceahlu (Br.); Piatra spre Bisericani, Pângraî i Grumzeti; în Su-

ceava forte comun; Iai pe la Bîrnova.
3. G. rivale L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 5; DG. prodr. 2

p. 551 exclus, variet. Koch232 Ledeb. fi. ross. 2 p. 23; Boiss. fi.
syn. p. ;
orient. 2 p. 697; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2570 tab. 1. Vulg. —

Crânce§i. Cerenlel. 1\. — umede sau turfacee prin
Iunie, Iulie. Locuri
vile montane in regiunea subalpin. Negoiu i Jipu în Argei Buceci, ;
Predeal, Azuga; Neamû pe la muntele Secu (Ghan. exsic. Grec. enum.

p. 22); pe Rareu spre culmea despre Gâmpulungu Bucovinei.
f G. inclinatum Schleich. cat. pi. helv. 1815 et 1821. G. py-

renaicum Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2572 tab. 2. X G. rivale-
montanum Sag. et Schn. carp. centr. p. 131. Posedez un singur
exemplar pe care'l cred a fi speciea acesta i care este datorit ami-
cului W. Knechtel, gsit în Buceci. Desvoltarea sa neperfect nu'mi a
permis a observa morfologica carpelelor; îns, judecat dupe forma
foilor i aspectul florilor, 'mi pare a fi ceva intermediar între Geum
rivale i G. monta?ium, ambele ce exist în Buceci. Deci, dubios.
§ 2. Gauliîuniflori stilul nearticulat

; i marcescent cum la Pulsatilla.
4. G. montanum L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 14; DG.
prodr. 2 p. 553: Koch syn. p.233 ;
Boiss. fl. orient. 2 p. 608; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2572 tab. 1. —
Sieversia montan Spreng. syst'
2 p. 543 (1825).— ?j. Iunie, Iulie. Stânci, psciuni pe comele muncilor
în regiunea alpin. Tutila, Godeanu; Galbina; Negoiu; uica; P-
puea; Buceci (Grec. enum. p. 22).
lîOSACEif: 203
5. G. reptans L. spec. p. 717; Sturm deutsch. h. 14; DC prodr.

2 p. 233; Sclilochtd. Lang. deutscli. 25 fig. 2571.
553; Kocli syu. p.
Sieversia reptans Spreng. syst. 2 p. 543. ?|. Iulie, August. Como —
alpine superiore. Buceci ia Oniu .î pe Caraimanu (Siink. exsic.)
4. WALDSTEINIA Willd. ap. DC. prodr. 2p.s!^s-
1. W. geoides Willd. in neue schrift.naturf. fr.2 p. 105 (1799);

DC. prodr. 2 p. 555; Ledeb. fl.ross. 2 p. 26 ; Baumg. cnum. transs. 2
p. 37; Boiss. fi. orient. 2 p. 009; A. Knapp pi. galiz. ctbuko. p. 388 in
nota n. 253. — ?}, Iulie. Pduri în regiunea din Moldova superior.
In districtul Neam|u la Hangu (Cliania; Grec. in Br. prodr. p. 537).
W. trifoliaRoch.ap.Kochin linmEavol. 13 (1838) p. 337 et

2.
Auct. transs. recent. W. triloha Hornung in Baumg. mantis. p. 45
(1840). W. sibirica Auct transs.-non Tratt. rosac. monogr. 3 p. 108

(1823). Comaropm siblricaSchur enum, p. 184.-nonDC. prodr. 2p. 555
(1825). —
<|. Iunie, Iulie. Pduri în regiunea montan din Moldova:
muntele Corbu la Slnic în Bacu.
6. FRAGARIA L. gen. n. frjj.
1. F. vesca L. spec. p. 709 exclus, var. (5. et y. ; Sturm deutsch.

Ii. 2; DC. prodr. 2 p. 508; Kocli. syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fl. ross. 2
p. 03; Boiss. fl. orient. 2 p. 099; Gren.Godr. fl. fr. 1 p. 535 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2581. F. silvestris Duchesn. in Lam. encycl.
meth. 2 p. 531 (1780).— Vulg. tragi. Irafji-iepuredi. — ?[. Maiu,
lîng pduri, crânguri. Specie vul-
Iunie. Livedi, locuri deschise pe
gar (Grec, enum. p. 23). Severin; Craiova; Tîrgujiul; Câmpulung;
Valea-Mare; Ciocneti, Bucureti; Câmpina; Sinaia, Predeal Va- ;
slui; Iai
Variaz: cu fructele sferoide: cp.^limi; cu fructele oblungi co-
noide: fra(/i-iepure§tl, la Bucureti, fragi.
2. F. collina Ehrh. beitr. 7 p. 20 (1792) ; DC. prodr. 2 p. 569;

Koch syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fl. ross. 2 p. 04; Gren. Godr. fl. fr. 1
p. 530; Boiss. fl. orient. 2p. 099; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2583.—
Vulg Fragi. — t[. Maiu, Iunie. Livecji, coste, dealuri, crânguri. Craiova;
Popînzleti, Caracal; Conteti ; Paserea; Comana; Sloboziea ; Buzeu;
Iai ; Tulcea.
3. F. elatiop Ehrh. beitr. 7 p. 23 (1792); DC. prodr. 2 p. 570;

Koch syn. ed. 3 p. 184; Ledeb. fl. ross.2 p. 04; Boi.ss. fl. orient. 2
; -;
p. G99 ; Schleclitd. Lang. dcutsch. 25 Fig. 2582. F. pmtensls, F. mos-

chata Ducliesn. hist. naL frais. ann. 17GG. F. iua(jnaT\\\\\\\. ap. Gren.
Godr. fi. fr. 1 p. 53G. — Vulg. Frayi. Cpduni. — % Maiu, Iunie.
Livedi. Craiova; Caracal; Valea-Mare; Piteti; Iai; Botoiani pe la
pdurea Rediî.
6. COMARUM L. gen. n. O-^S.
I. C. palustris L. spec p. 718; Koch syn. p. 235; Ledeb. fl.
ross. 2 p. G2 ; Boiss. fl. orient. 2 p. 700; Schlechtd. Lang. deutsch. 25

fig. 2585; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 139. Fotentilla palustris
Scop. fl. carn. 359 (1760). P. omarum Nestl. potent, p. 36 (1816).—
1 p.
?[^ Iunie. Locuri bltose turfose în vi subalpine. Buteni în Valea-

Gerbului jos (Knecht. exic. !)
7. FOTENTILLA L. gen. n. 634.
Sec. 1. Pentamene: corola cu cinci petale. Eupotentilloe.
§ 1. Pinate: tote foile sau cel puin cele interiore sunt pinatc.
Speciile nostre flaviflore.
1. P. supinaL. spec. p. 711 ; Sturm deutsch. h. 91 DG.prodr. 2 ;
p. 580; Koch syn. p. 235; Ledeb. fl. ross. 2 p. 35 Lehm. monogr.;
potent, p. 42; ej. rev. potent, p. 193; Schlechtd. Lang. deutsch. 25

fig. 2587. — Vulg. Scnntitore. Glbenii.p. —Q Iunie -Septenibre. Pc-
trii menunt la locuri cam umede, garduri, paveuri. Bucureti; Ga-
lai; Tulcea.
2. P, Anserina L. spec. p. 710; Sturm deutsch. h. 4; DC.

prodr. 2 p. 582; Koch syn. p. 236; Ledeb. fl. ross. 2 p. 44; Boiss. fl.
orient 2 p. 707; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2590. — t? Iulie
Septembre. Locuri josnice umede pe lîng rîuiore, pe lîng mori,

anuri, gropi ude specie comun în regiunea montan .i submon-
;
tan mai ales (Grec. enum. p. 22). Rucr, Nâmeti, Câmpulung

Predeal, Buteni, Sinaia; Gâmpina; Bucureti, Mogooea; Buzeu ;
Bacu; Monstirea Neamu, Secu (Chan); prin Suceava, comun;

Roman ; Iai ; Botoiani. — Variaz.
a. discolor Wallr. sched. crit. 1 p. 23G (1822). P. Anserinahm. et
Auct. pi. — Foile pe faa superior verdi, glabre sau glabriuscule, pe

cea inferior albo-argintiî sau tomentose
p. concolor Wallr. 1. c. Ser. ap. DC. prodr. 2 p. 582. P Anse-
rina p. sericea Koch, — Foile pe ambe fae albo-argintiu perose. — Pe
Ialomia la Sloboziea spre pdurea Moi-Toma Buzeu ; ; Piatra.
;
ROSACEJî 205
§ i2. Digitale : toile radicale §i cele interiore digitale, a câte 5 - 7

tbliole.
1 Flaviflore.
===
Tulpina fâr stoloni flagelri.
a. Re clas. Cauliî drepi |epeni, ei §i peîolurile cu mul|i peri
lungi orizontali ce au baza tuberculat i în amestec cu al|i peri me-
nun[i neturberculai; foile perose i de un verde uniform, marginea
foliolelor întins.
3. P. recta L. spec. p. 711; Sturm deutch. h. 91; Koch syn.

p. 236 exclus, var. P; Ledeb, fl. ross. 2 p. 45 exclus, variei. ; Schiechtd
Lang. deutsch. 25 fig. 2591. P. recta (3. palida lus a, Lehm. revis.
potent, p. 83 (1856). P. sulphurea Lam. fl fr. 3 p. 114 (1778). R hirta

;. recta Ser. in DC. prodr. 2 p. 579. — Vulg. Ginue. Glbenu§e. Scrm-
tifore. — h Iunie, Iulie. Livedi, pajiti pe lîng pduri, crânguri, lo-
curi deschise ; în regiunea câmpen i a dealurilor specie frecuentâ ;
(Grec. enum. p 22). Gemei pe dealurile lorgutovei i Dumbrâviei

(F. recta var. obscura Grec. in Br. prodr. p.534 ap. Borb. in litt.-non
Willd.); Gloani la Buza-Piaiului; Graiova pe Dealu-Viilor; Popînz-

leti; Ghergani, Ciocneti; Bucureti; Gomana; Ploeti, Dealu-Mare;
Buzeu la pdurea Crângul; Odobeti; Iai; Constana.
,3. sublaciniosa. Florile mari sulfuriî;foliolele foilor profund inciso-
serate, laciniileunidentatenutrecde jumetate distana d'între nervura
median i liniea periferic.
4. P. obscura Willd. spec. 2 p. 1100 (1799); M. Bieb. fl. t. c. 1
p. 405; Nestl. potent, p. 44; Schm. monogr. potent, p. 82 (1826). P.

recta [3. obscura Koch syn. p. 236 ; Ledeb. fl. ross. 2 p. 46. P. recta a.
obscura lus. a Lehm. revis. potent, p. 82. — ^. Iunie, Iulie. Livezi,
crânguri, poeni pe lîng pduri, locuri deschise; 'mi pare mai frecu-
entâ la noi ca precedenta. Verciorova, Severin; Vulcana; Bezdat
Tîrgovite; Vultureanca; Comana; Ciocneti, Bucureti, Buftea, Cri-
vina; Sinaia {P. recta Grec. enum. p. 22 etinBr. prodr. p.534-nonL.);
Dealu-Mare; Slnic, Vleni; Bîsca; Fociani; Neamu; Botoiani.
p. leucotricha Borb. in litt. 1882; cest bot. zeit. 1886 p. 292. Tote
caracterele specifice de P. obscura W. îns perii mai albicioi. — Bres-
nia, Severin; Gomana; Constana.
5. P. pilosa Willd. spec. 2 p. 1100 (1799); Koch syn. p. 237;
Sturm deutsch. h. 91; Schiechtd. Lang deutsch. 25 fig. 2593. P. hirta
a. rubens Ser. in DG. prodr. 2 p. 578 exclus, synon. Allionii et
Nestleri. —
P. obscura b. pilosa Lehm. revis. potent, p. 83. ?|. —
Maiu, Iunie. Locuri deschise aprice, in regiunea câmpean. Popin-
;
zleti, Caracal; Ionelii, Vultureanca; Bneasa, Coiiialia; Ciocneti,

Chitila; Crivina {R hirta et F. villosa Grec. enum. p. 22. F. v'dlosa e
lapsîi calami pro P. pUosa Willd.); Sloboziea; Brila; Gala|i; Fociani;
Bîrlad; Iai; Macin; Greci.
6. P. astrachanica Jacq. icon. rar. I tab. 92 (1786); M. Bieb.

fl. t. c. 1 p. 406; Lehm. monogr. potent, p. 77. F. hirta o. astrachanica
Ser. in DC. prodr. 2 p. 578. F. recta var. Lehm. rev.
7. astrachanica
potent, p. 84 etiarn Ledeb. fl. ross. 2 45 post Potentillam rectam
p.
genuinam. — i|. Maiu, Iunie. Locuri petrose aprice deschise, câm-

puri aprice. Verciorova, Gura-Vaei; Caracal la pdurea Romula;
Brila pe la Monument; Macin spre Greci.
Portul i configuraîea plantei nostre se potrivete exact cu

forma tipic de F. astrachanica Jacq. ; îns difer prin indumentul
foliolelor sale care, de i perose, sunt lipsite de aternutul de peri
scuri deni ce dau oarecare reflect sericeu paginei inferiore, asia cum
se observ la exemplarele din Rusiea.
7. P. taurica Willd. in mag. d. gesels. naturf. freunde zu

berlin. 7 p. ^91 (1799); Lehm. monogr. potent, p. 90 tab. 9!; Ledeb.
fl. ross. 2 p. 46; Lehm. revis. potent, p. 81 quoad forma genuina.
P. hirta p. taurica Boiss. fl. orient. 2 p, 713. ?[, Maiu, Iunie. Locuri —
petrose, stâncose în munii Dobrogei la Alibeichioi pe Consulu M6- : ;
nastirea Cocoi.
8. P. laeta Rchb. germ. exc. p. 595 (1833); Zimmeter in A.

Kemer sched. n. 825. P. hirta Koch syn. p. 237 Sturm. deutsch.
; h. 91
Lehm. mon. potent, p. 88 tab. 8 ! et Auct. plur. -nonL. — ?|. Iunie,
Iulie. Locuri petrose. Dobrogea la lenisala subt Castelul-Genovez.
Exemplarele nostre, prin statura i tote caracterele morfologice
externe, nu se deosibesc în nimic de specimenele scund ace de P. pedata

Nestl. mon. potent, p. 44 n. 27 ast-fel dup cum sunt distribuite de
V. Engelhartd în 1889 i recoltate pe la „Scala-Saneta" lîng Triest.
îns, între tote aceste, de o parte, i între cele din vecintatea Tou-
lonului, adic adeverata P. hirta L., exist oare-care diferen apre-
ciabil numa întru ce privete forma foliolelor foilor.
b. Ar gen te ^13. Cauliî adescedeni sau subereci rigidi, ei i

peiolurile pubesceni sau peroi, dar tot-odat i tomentoi, perii,
netuberculai ; foile peste-tot sau numa pe desubt cu toment dens

cenuiu sau argintio-albicios, marginea foliolelor revolut. Florile
miciore.
ÎîOSACEtE 20?
d. P. canescens iJcss. prim. 11.

galiz. 1 p. 330(1809); DC.
prodr. 2 p. 578 Zimmeter in A. Kern.
; sched. n. 1^43 Schlechtd Lang. ;
deutsch. 25 fig. 2594. P. înclinat Koch

syn. p. 237 (1843) Ledeb. fl. ;
ross. 2 p. 47 Lehm. rev. potent, p. 100 - non Vili. pi. dauph.

p. 567
;
(1789). P. m^mA/^^^/rtWahlenb.carp.princ.p.
154(1814).non L. mant.
(1767) — ?; Maiu- Iulie. In regiunea câmpurilor §i a dealurilor
Valea-esnei la Poiana-Stînei Blceii; Predeal;
Gomana; Bucureti;
Fociani Iai Socola.

;
10. P. argentea L. spec. p. 712; Sturm deutsch. h. 17; DC

prodr. 2 p. 577 exclus, variet. Koch. syn.
;
p. 227 et add. 433 excl.
p.
var. 13; Ledeb. fl. ross. 2
p. 47 Boiss. fl. orient. 2 p. ;
712; Lehm. rev.
potent, p. 96; Schlechtd. Lang. deutsch.
25 fig. 2595. - % Junie-
August. Livedi, câmpuri, ogore, locuri
virano urbane, rurale; specie
comun (Grec. enum.
p. 22). Verciorova, Severin, Hinova; Graiova;
Alexandriea; Gomana; Ciocneti, Ghitila,
Bucureti; Sinaia; Câm-
pina; Vlem Beceni; Bacu; Bîrlad; Iai; Flticeni;
;
Brosteni; în
Dobrogea pe la Macin, Tulcea ele.
impolita Wahlenb. carp. princ.
13.
p. 155 (1814) et Auct. plur.
F. neglecta Bmg. enum. transs. 2 p. 63 (1816). P. incanescem Opiz. -
La locuri uscate deschise. Verciorova;
Ciocneti, Ghitlla, Bucureti;
Dobrogea pe la Cocoi Isaccea.
II. P. microdons Schur enum. transs. p. 192 (1866)- Simk

enum. transs. p. 219. P SUesiacaVecUv. in Jahrb. schles. gesels f.
vaterl. cult.
44 p. 82 (1867). -
ti Iunie - August. Locuri uscate, dru-
muri, ci comunale urbane. Horezu;
Ciocneti, Ghitila, Bucureti-
Gomana; Tecuci la Cier; Dobrogea pe la
lenisala subt Castelul-Ge-
novez.
[i. cano-viridis. P
collina var. cano-viridis Schur.
oest. bot zeit
ann 1869 208; Simk enum. transs. p. 219.
p.
ap. Zimmeter in A. Kern.
thjrsifora Hiilsen P
sched. spec. n. 446 (1882). Major
robus-
tior, fohohs foliis radicalibus
amplioribus. - Bucureti; Gomana.
c. C h r
y s a n t h «3. Caulir adscenden|i, lungi, debili ; foile peste
tot au colorea verde, ele i cauliî cu
peri lungi mai mult sau mai
puhn deni , netuberculai, lipsite de indument tomentos; inflores-
cena lax, florile aurii.
12. P. chrysantha Trev. ind. sem. hort. vratisl.
1818 p 5-
Rchb germ. exc. p. 593; Ledeb. fl. ross. 2 p. 49 excepto
'
var 8
Griseb. et Sch. iter. hung. p. 295; Lehm. rev. potent,
p. 78- Heufl"'
enum. ban. p. G5 var. a; Neilr. diagn. p. 40; Schur enimi. p. 197;

P. amplubola Schur. enum transs. p. 108 (1<SG6). — Vulg. Ginue.
Glbeniqe. — ?|. Maiu- Iunie. Stânci calcare Valea Bahnei spre gura
Gerov|ului; valea Oltului pe la Climneti, Goziea;'Rucr pe Ghîm-
baveû; Buceci pe la Sinaia, valea Priporului (W. Knecht.); în Rareu.
p. thuringiaca. P. thuringiuca Bernh. in Link enum. pi. hort.
berol. 2 p.64 (182â); DC. prodr. 2 p. 518; Koch syn. p. i39; Sturm
deutsch. h. 91 tab. 11 Schur enum. transs. p. 197; Schlechtd. Lang.
;
deutsch. 25 fig. 2598. P. chrysantha [3. elongata Heufî. en. banat. p. 65

(1858). — ?[, Iunie, Iulie. Stânci calcare i la altitudini ceva mai su-
periore ca precedenta. Mun'.ele Goziea; Pajerea pe Giuvalu; Buceci
în valea Garaimanului (Knecht.), pe Gostila în Valea-Alb sus.
Difer forte puin de P. chrysantha Trev. prjn cauliî sei ce în-
trec cu mult înimea foilor radicale, prin dinii foliolelor mai mari
i mai profundi, prin foliolele foilor superiore oarecum întregi, din-
tele din vîrful foliolelor mai expresiv, i prin panicula lax.
patula W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 194 (1804); UG.

13. P.
prodr. . Lehm. monogr. potent, p. 103; Ledeb. fi. ross. 2
2 p. 575;
p 48; Koch syn. p. 238; Sturm deutsch. h. 90 tab. 10; Lehm. revis.
potent, p. 75. P. pratensis Schur en. trans. p. 192 (1886) -non Herb.
P. patula p. tenella Tratt. P. Schiiril Fuss. ap. exsic. in A.Kern. sched.
spec. n. 837 (1883j. — '4 Maiu, Iunie. Goste aprice. Ploeti, Tirgior
pe la Grângul-lui-Bot; Fâlciu pe dealurile viilor; Boloiani.
14. P. rubens Grantz stirp. austr. fasc. 2 p. 75 (1769); Zimmet.

in A. Kern. sched. spec. n. 838. P. opaca Jacq. icon. rar. (1786) ;
Koch syn. p. 242; Gren. Godr. fi. fr. voi. 1 p. 527 ex parte; Lehm.
revis. potent, p. 123 exclus, variet. ; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2607 -non L. P. ierna Baumg. enum. transs. 2 p. 64 et 65 -non
L. — 4 Maiu, Iunie. Locuri uscate cu ierbâ, tuteriiuri, crânguri ; în
regiunea dealurilor i a câmpurilor. Piteti, Trivale; Goneti; Ghitila

(P. o^âca Grec. in Br. prodr. p. 533); Paserea; Goniana; Gâmpina (P.
minima Grec. ennm. p. 22 - non Hali. fii.); Sinaia, Predeal.
d. Aure te. De ordinar de talie pitic; tulpinele emit cauli ar-

cuato-adscendeni adesea i caudiculi prostrai radicani, prile cau-
linare i foile cu peri lungi netuberculai, foile unora pe desubt au
î toment adpres cenuiu sau albicios; florile aurii i comparativ
cu taliea plantei mricele.
15. P. aurea L. cent. 2 in amoen. acad. 4 p. 316 (1759); Sturm
;
ROSACEiE 209
deutsch. h. 17; Lehm. monogr. potent, p. 110: Koch syn. p. 240;
Lchni. revis. potent, p. 128; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 tig. 2603.
P. HalleriDC. prodr. 2 p. 570 quoad variet. a. et p. — î[. Iulie, August.

Stanei .î psciuni pevîrfurile alpine. Piatra-Mare; Ceahlu; mun|iî
Palanca în Bacu i Grinîeiu în Suceava (Br.).
16. P. maculata Pourr. mem. acad. toulouse 3 p. 316(1788) ;
Lehm. revis. potent, p. 119. P. salisburgensls H«nke in Jacq. collect. 2
p. 08 (1788); Sturm. deu'sch. h. 17; Ledeb. fi. ross. 2 p. 55. P. al-

fii. in Seringe mus. helv. 1 p. 53(1818); Koch. syn. p.
pestrls Hali. 240.
P. crocea Schleich. catal. pi. helv. 2 p. 20 (1807) Lehm. monogr. ;
potent, p. 111. P. aurea Ser. in DCI. prodr. 2 p. 576 exclus, var. 7.

-non L. Fragaria oillom Grantz stirp. autr. fasc. 2 p. 15 (1763).
—
l[. Iulie, August. Stânci, psciuni^ locuri cu ierb; în regiunea
alpin
pe comele mun|ilor. Bucecipe Vîrful-cu-Doru (F. minima Grec. enum.
p. 22 -non Hali. fii. specimen, forma parvula), pe Caraiman (Knecht.)
i pe Furnica.
17. P. opaca L. spec. p. 713 ap. Zimmet. in A. Kern. sched.
spec. n. 834. P verna Sturm deutsch. h. 17 (1804); Koch syn. p. 241
Lehm. revis. potent, p. 117; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2605.—

La locuri cu ierb pe dealuri. La Piatra pe Pietricica .i Gozla Mons- ;
tirea Neam|u (P verna Ghan. exsic. Grec. enum p. 22. P opaca Br.
prodr. p. 533) ; Iai pe dealurile de la Galata ; Botoiani.
18. P. arenaria Borkh. 248 (1800) ap.

in fi. der wetter. 2 p.
Zimmet in A. Kerner sched. 827 et n. 828.

fasc. 3 p. 18-22 spec. n.
P cinerea Koch. syn. p. 242; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2606;

non Ghaix ap. Vili. fi. dauph. 3 p. 567. 11 Maiu- Iulie. Pe dealuri, —
coste; la locuri uscate; locuri de petriiu cu ierb sau denudate.
Tîrgujiul; Sinaia; Piatra; Bîrlad; Vaslui pe la pdurea Lipovûlui;
Iai, Miroslava.
==••='=
Tulpina emite stoloni fiagelari reptan|i. (Reptantes).
19. P. reptans L. spec, p. 714; DC. prodr. 2 p. 574; Sturm
deutsch. h. 91 optime; Koch syn. p. 239; Ledeb. fi. ross. 2 p. 52 ;
Lehm. revis. potent, p. 183; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2199.—

ii Maiu -August. La locuri cu ierb, livezi,
poeni, râriiuri, locuri
umede; specie vulgar. 01ne.ti, Rîmnic; Câmpulung; Piteti; Titu,
Ciocneti, Chitila Bucureti (Grec. enum. p. 22);Comana;Câmpina;

;
V^âleni; Buzeu; Sloboziea; Brila, Bîrlad; Vaslui; Iai.

2. Albiflore.
20. P. alba L. spec. p. 713; Sturm deutsch. li. 4; DC. prodr.
2 p. 584 ; Koch syn. p. 243; Ledeb. fi. ross. 2 p. GO; Lehm. revis.
potent, p. 135; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 25 fig. 2612 tab. 1. —
?}, JMaiu, Iunie. Crânguri, rriiuri, poeni, livetji. Piteti la Trivale;
Dîmbovicioara, Valea-Muierei ; Conteti; Ciocneti, Buftea (Grec. in
Comana; Câmpina (Grec. enum. p. 22); Ploeti
Br. prodr. p. 523); la
Crângu-lui-Bot i Bereasca Monstirea Neamu (Ghan.) Iai pe

; ; la
pdurea Tinoasa.
21. P. Haynaldiana Janka nov. taurcic. brev. p. 3 n. 7 (1872);

Boiss. fi. orient. 2 p. 704. — t|. Iunie. In regiunea montan, stânci
alpine, locuri cu ierb. Mun|iî Parîngului în Gorjiu (J. Barth exsic.)
§ 3. Ternate. Tote foile sunt trifoliolate.

1. Flaviflore sau aurii.
22. P. chrysocraspeda Lehm. sem. h. hamburg. 1849; revis.
potent, p. 160 n. 168 tab. 154; Griseb. et Sch. iter hung. p. 295;
Fuss. transs. excurs, p. 202; Schur enum. transs. p. 194; Boiss. fl.
orient. 2 p. 725- P. awea Griseb. spicil. rumel. p. 101 -non L. F. gran-
diflora Baumg. enum. transs. 2 p. 68 -non L. F. pseudofrigif/a Schur

enum. transs. p. 195. —^ Maiu, Iunie. Psciuni, locuri cu ierb în
regiunea montan. Tutila, Godeanu; Galbina; Muntele Coziea; Ghiu;
Negoiu ; Ppuea ; Buceci în tot coprinsul ; Predeal.
p. minor Boiss. fl. orient. 2 p. 725 (1872). P. teniata C. Koch în
linnêa 19 p. 45 (1849). P. aurea Sm. prodr. 1 p. 352-non L. P.
minima y- ^riinor Lehm. revis. potent, p. 160. — Pe vîrfurile alpine.
Buceci pe Caraimanu (Knecht.); Ppuea; Piatra-Mare. — Plant ca

de 2—4 cent. florile comparativ mai mari i de un galben intens auriu.
2. Albiflore.
23. P. micrantha Ram. in DC. fl. fr. 4 p. 468 (1805); Ser. in
DC. prodr. 2 fp. 585; Sturm deutsch. h. 91 tab. 11; Koch syn. p.
243; Ledeb. fl. ross. 2 p. 60; Lehm. revis. potent, p. 147; Boiss. fl.
orient. 2 p. 706; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 25 fig. 2614. — ?j.
Aprilie, Maiu. Prin tuferiiuri i crânguri în regiunea montan i a

dealurilor. Verciorova, Severin, Bresni|a ; Coziea, Stniioara ; Piteti
la Trivale i Banu; Conteti (Grec in Br. prodr. p. 532) Câmpina.

;
Sec. II. Teiramere: sepale, petale a câte 4. Tormentillae.
24. P. silvestris Neck. delic. gallo. belg. p. 222 (1768). P.

;
ROSACEiE 311
lonnentilla erecta Scop. fi. carn. voi. 1 p. :iGO (edit. 177:2). P. Tonmu-
tilla Sibth. fi. oxon 1G2 (1794); Lehm. monogr. potent, p. 149;
p.
DC. prodr. 2 p. 574; Koch. syn. 240; Boiss. fi. orient. 2 p. 717;
Schlechtd. Lang. deutscli. 25 fig. 2602. Tormentilla erecta L. spec. pi.
716; Sturm deutsch. h. 34. — Vulg. Sclipeai. Scrmtitoare. — Crânguri,

rrisiuri, ograde de pomi, tuferiiuri; în regiunea montana inferior
.î a dealurilor. Gurtea-de-Arge§i ; Rucr
pe Dobrieiu, Valea-Muierei
Con|o§ti ; Vulcana ; Gâmpina ; Sinaia (Grec. enum. p. 22 et in Br.
prodr. p. 532); Buteni, Predeal; Piatra-Mare; Galai; Tirgu-Ocnei pe
Mgura ; Gomne.sti Monastirea Neam|u la Secu (Ghan. exsic. Grec.
;
enum. p. 22); Broteni pe Neagra, Dealu-Ursului, Schitul Rareu.
25. P. procumbens Sibth. fl. oxon. p. 1G2 (1794); Sturm

deutsch. h. 92; Koch syn. p. 239; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig.
2601. P. nemoralis Auct. ex p.-non Lehm. monogr. potent, tab. 13.

Tormentilla reptans L. spec. p. 716; Rchb. germ. excurs, p. 589.
—
?|, Aprilie -Iniie. Crânguri, tuferiiuri pe dealuri. Piatra aprope de
Pângra|i.
8. RUBUS L. gen. n. 632.
§ 1. Ierbacei: tulpina sublignescent perenie, cauliî ierbacei

anuali ; stipuliî caulinari; carpoforul discoid. Specii de talie mic.
I. R. saxatilis L. spec. p. 708; DC. prodr. 2 p. 564; Koch
syn. p. 234 et add. p. 1022; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2574.-^
?|, Iunie, Iulie. Pduri în regiunea alpin, quasi alpin. Buceci în
Valea- Alb pe Gostila; Negoiu; Predeal pe Postvaru(RGem.); Ceahlu;
pe valea Barnarelului la capul rîului.
§2. Subarbuti, arbu.sti: cauliî lignoi perenici ; stipuliî pe|iolari;
carpoforul conoid. Specii de talie 'nalt.

1. Dlgitifoliafi: foile digitale din 3-5-7 foliole; fructul negru sau
vînt pruinos, numit mur, se desprinde de pe receptacul împreun
cu carpoforul.
2. R. caesius L. spec. p. 706; DC. prodr. 2 p. 558; Koch syn.
p. 234; Ledeb. 11. ross. 2 p. 66; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 537; Boiss.
fl. orient. 2 p. 692; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2576. — Vulg.
Mur. Rug. —
t? Iunie, Iulie. Dealuri, câmpuri, coste; tuferiiuri,
mrciniiuri, drumuri, garduri rustice; specie comun (Grec. enum.

p. 23). Rîmnic; Roiori în Teleorman; Piteti; Câmpulung; Vultu-
reanca; Câmpina, Brebu Titu Ciocneti, Bucureti; Comana^ ; ;
Giurgiu; Buzeu; Bîrlad; Broteni pe Neagra.

p. umbrosus Wallr. sched. 220 (1822); Gren. Godr. fi. fr. 1 p.
p. 538. — Pduri. Gomana; Crcoani.

Piatra, Pdurea-Balaurului,
Y. arvalis Rclib. germ. excurs, p. 608 (1833). R.

caesiiis p. agrestis
Weihe et Nees rubr. germ. p. 106 (1822); Gren. Godr. 11. fr. 1 p.
538 -non R. agrestis W. et Kit. Gomana; Bucureti; Grivina. —
3. R. agrestis W. et Kit. rar. hung. tab. 268 (1812); DG.
prodr. 2 p. 559 ; Fuss transs. excurs, p. 965. R. nemorosus Heyae pro
parte. R. corylifoUus 7. althaeifolius Rchb. germ. excurs, p. 608 (1832).—
Este mai mult o form ce ine de R. dumetorum Weihe (conf. Focke
synops. rubr. germ. p. 397). — t? Iunie, Iulie. In regiunea dealurilor,
pe la vil, pe coste. Graiova ; Perii ; Podu-Turcului.
4. R. fruticosus L. fi. suec. ed. 2 p. 172 (1755); Rchb. germ.

exc. p. 600 ; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 549 Schlechtd. Lang. deutsch. 25
;
fig. 2580. R. pUcatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 13; Gremli fl. analyt.
suisse p. 194; Focke synops. rubr. germ. p. 111. — Vulg. Mur-negru;
fructele mure-negre. — f Iunie, Iulie. Pduri pe la rriiuri, poeni,
drumuri. Simian, Hinova; Graiova; Rîmnic, Gurnoea.
5. R. suberectus Anders. in linngea soc. ann. 1815 p. 218

tab. 16; Rchb. germ. excurs, p. 600; GremU fl. analyt. suisse p. 193.
R.fastigiatus Weihe et Nees rubr. germ. p. 16 (1822). — îj. Iunie,
Iulie. Tuferie^ coste. Rîmnic, Gâlimne|ti, Goziea.
6. R. plicatus Weihe et Nees rubr, germ. p. 15 (1822) ; Ser.

in DG. prodr. 2560 Focke syn. rubr. germ. p. 111;
p. ; R. fruticosus —
L. fl. suec. ed. 1755 p. 172 ex p. h Iunie, Iulie. Tuferiiuri pe —
costele petrose ale munilor. Valea .Jiului ctre Lainici.
7. R. sulcatus Vest in Tratt. ros. monogr. 3 p. 42 (1823); Ser.

in DG. prodr. 2 p. 559; Gremli fl. analyt. suisse p. 194. R. fruticosus
Auct. plur. -non L. —
t? Iunie, Iulie. Tuferiiuri pe costele munilor.
Rîu-Vadului, Gâneni Gorbeni în Argei Fociani, Odobe.|ti.

; ;
8. R. discolop Weihe et Nees rubr. germ. p. 46 (1822) Rchb. ;
germ. excurs, p. 603; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 546; Boiss. fl. orient. 2
p. 695. —h Iunie, Iulie. Tuteriiuri pe costele munilor i dealurilor.

Verciorova, Gura-Vei; Severin, Grihala; valea-esnei; Bneasa, Go-
mana, Giocneti, Buftea Piatra pe Gozla. ;
9. R. candicans Weihe olim ap. Rchb. germ. excurs, p. 601

(1832); Gremli fl. analyt. sui.sse p. 193. R. thyrsoideus Wimm. fl. siles.
EOSACE^ 213
p. 131 (1840); Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 547; Fuss Iranss. excurs, p. 193.
Ii. fruticosus Weihe ct Nees rubr. germ. p. ^4 (1822)- nonL. —h Iunie,
Iulie. Costele dealurilor .î pe la drumuri, prin tuferie mici. Valea-
Bahnei, Vorciorova; Olneti^ Valea-Rporoas, Rîmnic.
10. R. tomentosus Borkh. inRcmii.neu-mag. bot. st. 1 (1704);

Weilie et Nees rubr. germ. p. 27 tab. 8; DC. prodr. 2 p. 5GI ; Rchb.
germ. exc. p. 601; Gremli 1. c. p. 179. — t? Iunie, Iulie. Câmpuri,
maluri rupte pe ling drumuri, porumbiti vechi; mrciniiuri. Ver-
ciorova, Severin, Cernei; Comana; Buftea, Peri|i, Crivina. Variaz :
a. canescens. Faâ superior a foliolelor foilor este cenu.îu-to-

mentos, cea inferior este dens albicios-tomentos (an A', canescens
DC. prodr. 2 p. 561?);
^.glabraius. Godr. monogr. p. 27. Faâ superior a foliolelor foilor
este verde i glabr sau abia cu câiva periiori sporadici punctiformi,

fa|a inferior dens albicios-tomentos.
11. R. Radula Weilie et Nees rubr. germ. p. 89 (1822); Rchb.

germ. excurs, p. 606; Gremli fi. analyt. suiss. p. 180 et 189; Focke
synops. rubr. germ. p. 317 et 319. — t? Iunie, Iulie. Tuferiiuri, gar-
duri, vil. Dealu-Mare.
12. R. hirtus W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 114 (1804); Focke

synops. rubr. germ. p. 371. R. glandulosus Rchb. germ. excurs, p. 607
(1832) -non Bellard. in app. fi. pedem. p. 24 (1792). R. villosus a. glan-
dulosus Ser. in DC. prodr. 2 p. 563 pro parte. — t; Iunie, Iulie. Tu-
ferifiuri, mrcini.îuri. Valea Cernei pe Osliea la Stîna-Lacului ; Ol-
neti, lazu-Bobului ; Coziea; Predeal, Sinaia, Poiana Stânei §i la Urla-
toarea; Mizil pe Dealul Tohanilor; Slnic in Bacu; în Suceava la
Bro.teni pe Barnaru.
2. Penatifoliaf.i : foile penate a câte 2-5-7 foliole ; fructul roiu-

rumen sau glbeniu, numit smeur, nu'i desprinde carpoforul ci
numa drupeolele.
IS. R. Idaeus L. spec. p. 707; DC. prodr. 2 p. 558; Koch. syn.
p. 232 ; Gren. Godr. fi. fr. voi. 1 p. 551 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 692;
Schlechtd. Lang. deutsch. fi. 25 fig. 2575. — Vulg. Smeur. — tp Iunie,
Iulie.Pduri în tot regiunea montan frecuent; i în cultur. Glim-
neti; Rucr, Câmpulung; Predeal, Sinaia si în tot coprinsul Buce-
cilor; Comarnic; Broteni pe Neagra, pe Barnaru i pe Barna-
relul, etc.
Trib. III. KosE.l-: UC. Receptaculul cavos urceolat convine in in-

terior dou sau mai multe cârpele cu totul libere între ele.
1. Eurcseae. Receptaculul devine fruct crnos cam sucos con|i-

nend în interior numerose acheniî libere. Arbuti.
9. ROA lourn. instit. i p. 636.
§ 1. Sepalele penatipartite, la maturitatea fructului se usc !§i cad;

florile avend colore roz, purpurie sau alb.
1. Fructul matur coriace nesucos; ghimpii dimorfi; ioliolele sub-
iri iar nu grose carnosule, mari sau mricele i, ale speciilor nostre,
sunt conivente reflexe.
a. Sy n s t y 1 ai DC. (sec|. Arvemes Crep. conf. Borb. mon. ros.

hung. in kozlem. XVI p. 315).
1. R. arvensis Huds.fl.angl. p. 192 (ed. 1762);Kochsyn. p. 2o4;
DC. prodr. 2 p. 597 var. a; Boiss. fl. orient. 2 p. 688. ii?, repens Scop.
fi. carn. 1 p. 355 (ed. 1772). R. arvensis forma ovata Lej. ap. Borb.
1. c. R. Baldensis A. Kern. ap. Desegl. cat. raison. n. 20 (1876). —
h Maiu, Iunie. Margini de pduri la poale de munî. Gloani laBuza-
Plaiului; Valea Jiului spre Monstirea Lainici.
b. G a 1 1 i c a n e ee DC. vera sec. Borb. 1. c. p. 317, 344. —

Eurosa Gandog. nouv. class. des roses p. 13.
2. R. austriaca Crantz stirp. austr. 1 p. 86 (ed. 1768); Borb.
mon. ros. hung. p. 358, 367 ; Gandog. tab. rhodol. p. 57 n. 376. R.
pumila Clus. ap. Jacq. fl. austr. 1 p. 59 (1773); L. fii. suppl. 1 p. 262
(1781); Slurm deutsch. h. 34. R. galUca Schlechtd. Lang. deutsch.
voi. 25 fig. 2634 -non L. R. gallica ':/.. pumila DC. prodr. 2 p. 603. —
Vulg. Trandaf,r de câmp. Trandafir pitic. Trandafiraiu. — t^ Maiu,
Iunie. Câmpuri, mrciniiuri, pe coste la locuri deschise; specie fre-
cuent (R. gallica Grec. enum. p. 23). Severin, dealurile Gemetului
i pe dealul Bresni|ei; Graiova; Vultureanca, loneti; Ciocneti, Chi-
tila. Ferii Bneasa, ; Gomana ; Floeti, Buda, Bicoiu Buzeu la Grângu. ;
3. R. hybrida Schleich. catal. 1815; Borb. mon. ros. hung"

p. 360; Gandog. tab. rhodol. p. 53 n. 310. R. pumilo-arcensis Rchb.
germ. excurs, p. 623. R. gallica [3. hyhrida Gaud. ap. DC. prodr. 2
p. 603. — t) Maiu. Coste la locuri aprice. Gomana.
4. R. Jundzillii Bess. ap. M. Bieb. fl. t. c. 3 p, 347 (1819);

Borb. monogr. ros. hung. in kozlem. XVI p. 375 et 383, R. Jundzih
;;
ROSACE^ 215
liana Bess. enuni. pi. volhyn. p. (i7 (18^2). — t> Maiii, Iunie. Pe
coste petrose Ia locuri cu ierb, locuri deschise. Monstirea Cocoi in
Dobrogea.
5. R. centifolia L. spcc. p. 704; DC. prodr. 2 p. GlDf Rchb.

^êrni. excurs, p. G23; Boiss. fi. orient. 2 p. 676. — Vulg. Roz. Tran-
dafir. Trandafir-de-dulce. — t? Maiu. De mult timp naturalizat i
vulgarizai! în uzul grdinilor pentru podoab i folose domestice.
2. Fructul matur pulpos sau farinoso-sucos ghimpii homomorfi ;
sau dimorfi; fojiolele avend un parenchim groscior cam crnos, nu

prea mari, plane .i nereflexe.
c. Canin -i DC. (conf. Borb. 1. c- Crepinia Gandog. 1. c.)
6. R, canina L. spec.p. 704; Sturmdeutsch. DC. prodr. 2 h. 18;

p. 61.3 ; Rchb. germ. exc. p. 620 Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2629.
;
ii'. cani?ia a. culgaris Koch syn. p. 251 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 685. —
Vulg. McieMiu. Bug; florea rsur, rsur, ruge; fructele cclcdere,
mcie§e, scoabe 'n-cur. — t^ Maiu,
Iunie. Câmpuri, coste, dealuri,
drumuri i rupturi de coste ; vulgar (Grec. enum. p. 23). Ver-
specie
ciorova Valea-Mare în
; Muscel; Comana Ciocneti, Chitila, Bucureti
;
Câmpina^ Posada; Urlai; Tecuci; Bîrlad; Iai.

Exemplarele nostre apar|in în totul la grupa Caninelor nude sau
leiofile, îse de Crepin Luteniane transitoriî isodonte.
p. leioclada. Ramicelele florale scurte, orizontale, cu totul glabre

i inerme ; glandule i inerme, foliolele
petiolurile absolut glabre, fr
miciore, 10—12""" lung. pe 8"'"' lime, verdi concolore isodonte cu
totul glabre; lips de glande pe tote prile plantei fructele ovate ;
cam oblungi, stilurile glabre. Microfil. — Câmpuri. Chitila.
7. R. dumalis Bechst. forstbol. p. 241 et 931) (1810); Borb.

monogr. rosar. hung. p. 418, 420. B. stipularis Merat 11. paris. p. 190
(1812). i?. glaiicescens Bess. in herb. Kitaib. fasc. 49 n. 139 fide Borb.
1. c. — E. canina 7. dumalis Rchb. germ. exc. p. 620 et Auct. plur.
B. podolica Tratt. ros. monogr. 2 p. 71 (1824). — t; Maiu, Iunie.
Tuferiiuri, garduri de mrcini^ coste la locuri uscate tari. Severin,
Crihala; Tîrgujiul ; Urlai, Valea-Boului ; Botoiani la Valea-Adînc
Piatra Neamu; Flticeni.
în grupa Caninelor biserate (Crepin) : stilurile perose. — Rami-
celele florente inerme, glabre uior glaucescente. uniflore(?); folio-
lele 20— 23 "'"'
lungime pe 15"'"' lime, glabre i cam glauce.scente,
marginea lor în mare parte biserat, peiolul al multor foi glabru.
:
216 CONSPECTUL SISTEMATIC \
neted, al unora cu glande rare mici sau subsctilornie ;

pedunculele
ceva mai scurte de cât fructul i netede ; fructele obovate-oblungi ca |
"""• extremitatea rmicelei. Arbust înlticcl

de 22 lungime, solitare §i la
cam pletos.
8. R. bisserata Merat fi. paris. p. 190 (1812); Borb. monogr.

rosar. lamg. p. 419. R. canina y. squarrosa Rau. ap. Rclib. germ. exc.
p. (320- non DC. prodr. voi. 2 p. 614 var. tu. — t; Maiu, Iunie. M-
rcini|iuri, crânguri, coste uscate, ci rurale. Comana ; Ferii; Neamû.
în aceeai grup cu precedenta. Râmicelele florente aculeate,
2—4 flore; pe|iolurile sporadic glandulare .i în unelocuri cu aculeoli;
foliolele, de forma i mrimea celei precedente, au marginea tot bise-

rat; florile roze, scurt pedunculate, pedunculele netede glabre; fruc-
tul ovat cam prelung, glabru. stacoziu. Arbust înlticel cam pletos.
9. R. dumetorum Thuillefl. paris p. 250 (1799) Rchb. germ. ;
exc. p. G25; Borb. monogr. ro.sar. hung. p. 424 et 427. R. canina a.

dumetorum Desv. ap. DC. prodr. 2 p. 614; R. urbica Lem. ap. Crep.
prim. monogr. ros. 1 p. 282 (1869). —
h Maiu, Iunie. Câmpuri, m-
rciniiuri, tuferiiuj-i. Severin spre dealu Buliga Rîmnic, Sârcineti ;
(Grec. in Br. prodr. p. 529); Comana; Ghergani; Ferii; Vleni.

în grupa Caninelor pubescente (Crep.). — Ramurile aculeate;
peiolurile tomentose, unele i cu câteva rare glande stipitate; folio-
lele ovato-rotundate, fa|a lor superiorâ glabriuscul sau pubescent

neglandular, marginea simplu serat sau c câteva serature se g-
sesc a fi biserate; pedunculele glabre i lungicele; fructul ovat are
pe coron .sepale reflexe i stiluri obscur-perose, este .solitar la extre-
mitatea râmicelelor florente.
p. solstUialis Borb. 1. c. — R. soUtit'taUs Bess. fl. galiz. 1 p. 324
(1809): enum. volh. podol. p. 19 n. 602 (1822). R. ailvestris Tabern.
ap. Rchb. germ. exc. p. 620 (1833). R. canina var. solstitiaUs Auct.
pro p. —
Di'umuri, tuferiiuri la locuri uscate aprice. Dobrogea
Isaccea, Coco.i; Macin.
Difer de forma genuin prin urmtorele : foliolele ovate sau
eliptice acute sau scurt acuminate, seraturele în mare parte bifide ;
pedunculele scurte, bracteele ovato-cuspidate întrec lungimea pedun-

culului respectiv, fructul ovoid, caliciul scurt. Dac segmentele cali-
ciului sunt glanduloso-hispide, forma este: R. solstitiaUs var. '/Besser
enum. volh. podol. p. 68 (1822), R. solstitiaUs var. Besseri Auct.
7. platyphylloides Desegl. et Rip. ap. Borb. monogr. rosar. hung.
p. 425 et 429. — Crânguri. Comana în Valea-lui-Balot (Grec. in Br.

BOSACE^ 21?
prodr. p. 529). Speciioenele dcterniiiialo de D. V. de Boibâs în 1882.

Foliolele foilor pe numa pe
paginea inferior sunt pubescente
nervuri .i mai median; ele sunt mai mari de cum cele
nles pe costa
de la R. dumetoruin tipica, acute la vîrf i glabre pe paginea lor superiorâ.
io; R. uncinella Bess. ap. M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 349 (1819) ;
Borb. monogr. rosar. liung. in kozlem. XVI p. 321^ 427. R. canina

p. (Imnetorum Koch syn. p. 251 ex. p. R. canina 7. collina Boiss. fior.
orient. 2 p. 085 ex. p.— R. dumetorum d) ramealis et e) obscura Borb.

1. c. p. 429 -non Pug. ap. Simk. en. transs. 209. — p. h Maiu, Iunie.
Tuferiiuri, mrciniiuri. Baea-de-Aram, Tarni|a; Gomana; Bîrlad.
11. R. tortuosa Wierzb. in Rchb. exsic. n. 175 (1840) cum dia-

gnosem. R. canina collina Crep. ex. p. R. collina Auct. transs. pleris.
- non Jacq. R. collina var. catarractarum et var. denticulata Borb. 1. c.
tab. analyt. p. 384, 386, 388, 394 et 395. — î> Maiu, Iunie. Locuri
petrose pe coste i pe lîng drum. Verciorova, Gura-Vei ; Nicoli|el.
d. Montan ae Crep. ap. Borb. monogr. rosar. hung. p. 335. —

Ozanonia Gandog.
12. R. glauca Vili. ap. Lois. not. pi. ajout. fl.fr. înDesv. journ.
botan. 1809 (sed non Roa glauca Pourr. nec Desf. quorum stirps
est R. ferruginea Vili.) R. vosagiacaDesp. 1828. R. rubrifolia var. pin-
natifi'ia DC. in Seringe mus. helv, 1 p. 11 tab. 2; prodr. 2 p. 610.
R. Reuteri God. (1861). — Conf. Borbâs 1. c. p. 459, clav. analyt.
p. 440 et sequentes. — h Maiu, Iunie. Locuri tari uscate, garduri
rustice prin viî. Bucureti, Herestru.
e. Rubiginosse veraj DC. Borb. monogr. rosar. hung. p. 489,

sect. micrantha'.
13. R. micpantha Smith engl. botan. 35 ann. 1812, tab. 2490;

Borb. 1. c. p. 496; Boiss. fl. orient. 2 p. 687. R. nemorosa Libert in
Lejeune fl. spa 2 p. 311 (1813). R. permixta Desegl. monogr. in soc.
acad. de Maine-et-Loire 10 p. 147 (1861); catal. raison. p. 539. R. ru-
higinosa Scblechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2630 tab., II lit. C. (este
care corespunde cu R. micrantha Sm. i nu cea de subt lit. B la care
pedunculiî, o vâri ui i sepalele se ved de tot glabre). — t? Maiu, Iunie.
Dealuri petrose, prin mrcinii pe lîng tufiiuri de pduri. Balta,
Gosteti în Mehedini ; Glimneti.
La exemplarele nostre sepalele au marginea i spatele glan-
dulose, pedunculele abundent hisipido-glandulare; fructul ovoid, cam
pieluny i giabru; bracleele i stipulele au fala dorsal spatele glabrâ;

Ibliolele eliptice unele cam acute, glabre pe faa supeiiora, uior pu-
bescente i presrate cu multe puncte glandulare pe cea inferior pe
margini i pe peioluri. Arbust de talie comparativ mediocr.
roze sau albide.

f, Alpinae Desegl. Borb. op. cit. p. 338 et 525. — Ozanoiiia
Gandog. ex p.
14- R. adenophora Kit. in Schult oest. fi. 2 p. 69 (1814) etiam
în linneea 32 p.587 (1863). E. alpina Baumg.et Auct. transs. nonull,
- non L. .spec. 703 forma genuina. R. pijrenaica Auct. transs. plur. - non
Gouan. R. alpina ,3. pubescens Koch syn. p. 248. R. alpina var. puhe-
scens, var adenophora, var. adenosepala Borb. 1. c. p. 527 et sequen-
tes. — Vulg. Trandafir de munte. — t> Iunie. Tuferiiuri, crîngu-
le|e pe lîng pduri, rriiuri, locuri deschise în regiunea montan ;
alpin, subalpin. Predeal Buceci la Urltoarea, în Valea- Alb pe

;
Costila i Caraimanu; Sinaia, Piscu-Gânelui; frecuentâ.

Arbust de talie micuicâ. Feliolele m ricele, scurt pe|iolulate
glabre, iar pe paginea inferior sunt perose numa pe costa median
i pe nervuri, perii la baz tuberculai ; fructul globos glandulos ; se-
palele la baz glandulose; peiolurile uior perose i abia cu câteva

glande sporadice.
p. halsamea seu recurva Kit. reliq. p. 129, ex descriptione ci. V.
Borb. monogr. rosar. hung. p. 527 et 530. Foliolele pe marginea

superior menunel perose, iar pe cea inferioor cu mult mai dens
perose mai ales pe cost i pe nervure, perii de la baz tuberculai,
marginea foliolelor complicato-serat i forte glandulos, peiolul i
peiolulele dens perose i cu multe glande sporadice : fructul globos i
cu glande setiforme, sepalele ctre vîrf serate i forte glandulose. —
în regiunea alpin. Muntele Goziea,
g. Pimpinellifoliae DG. — Borb. op. cit. p. 338 et 537.—

Coitetia Gandog.
15. R. pîmpînellîfolîa Lin. spec. p. 703; Rchb. germ. exc.
p. 612; Boiss. fi. orieut. 672 exclus, synon.; Schlechtd. Lang.
2 p.
deutsch.25 fig. 2623 optime. R. pimpinellifolia a. vulgaris Ser. in DG.

prodr. 2 p. 608 (1825); Koch syn. p. 246. Ledeb. fl. ross. 2 p. 73.
Roa spinosisdma .Jacq. fragm. 79 tab. 124 -non L. — t? Maiu, Iunie.

Locuri tari uscate pe coste sau dîmburi, prin viî, pe la drumuri; în
;
RO.SACEJ^. 219
regiunea meridional a êrei. Viile de la Segarcea în Doljiii; în Do-

brogea; pe la Macin, Alibeicliioi pe siibt muntele Consulu.
16. R. spinoslssima L. spec. p. 705 -non L. fi. lappon.; Rchb.

germ. exc. p. 612; Nym. consp. p. 237. R. pimpinelUfoUa p. spino-
sissima'Koch syn. p. 247; Ledeb. fi. ross. 2 p. 73 var. y; Gren. Godr.
fi. fr. 1 p. 554. — t) Maiu, Iunie. Dealuri la locuri aprice deschise.
Gloani la Buza-Plaiului; Viile de la Golu-Drâncea ; Craiova, Pai-
bneti.
17. R. Iuea Mill. dit. n. 1

1 ;
(1759); Koch syn. p. 240; Ledeb. fi.
ross, 2 p. 73; Boiss. fi. orient, voi. 2 p. 071. R. Eglanteria L. spec.

p. 703 exclus, synon. R. Eglanteria a.. Mea DC. prodr. voi. 2 p. 007.
R. bicolor Jacq. fi. vindob. 1 tab. 1 (1770). — t> Maiu, Iunie. Mr-
ciniuri, garduri rustice prin viile de la Deoche|i în distr. Putna. -
De sigur introdus. Vulg. Trandafir-galben în horticultura.
II. Agrimonieae. Receptaculul cavos cupuliforme, conine 2 câr-

pele din care una abortez i astfel devine fruct indurat uscat mo-
noacheniat. Ierburi.
10. AGRIMOXIA L. gen. n. 607.
1. A. Eupatoria L. spec. p. 043 ; Sturm deutsch.

h. 59 Koch ;
syn. p. 245; Boiss. fi. orient, voi. 2 p. 727 Schlechtd. Lang. deutsch. 25
;
fig, 2019.— Vulg. Turicioar. Tiiri^. Turi^â-mare. — ?[, Iunie -Au-

gust. Gâmpuri, livezi, drumuri, grâne; în regiunea câmpiilor i a dea-
lurilor; forte comun (Grec. enum. p.23).Tîrgujiul; Gurtea-de-Argei
Sturzeni Vultureanca ; Gomana Giocneti, Ghitila, Bucureti Buftea,
; ; ;
Grivina; Ploeti, Buda; Bacu; Flticeni; Neamu; Birlad; Iai; în

Dobrogea: Isaccea, Gocoi.
2. A. odorata Mill. dict. n. 3 (1785); DG. prodr. 2 p. 588 ;
Koch syn. p. 245 -non Ait.; Boiss. fi. orient, voi. 2 p. 728; Schlechtd.
Lang. deutsch. 25 fig. 2020. A prom-aWallr.
inlinnaâ voi. 14(1840).—
2}, Iunie, Iulie. pomriî, tuferiiuri. Lainici; Rub-
Livedi, câmpuri,
neti ; muntele Ghiu, Topoloveni prin valea Gacovei Monstirea ;
Neamu spre Dumbrava ; Schitu Rafaila în Vaslui; Broteni în live-

dile pe Picioru-Vcriei.
11. AREMOXIA Neck. elem. n. 768.
agpimonioides Neck.
I. A. elem. n. 708 (1791); DG. prodr. 2
p. 588; Koch syn. p. 245; Boiss. fi. orient. 2 p. 729; Schlechtd. Lang.
; — ;
deulscli. i25 iig. i2Gi:il. Ayrimonia Mjnmonloldes L. spec. p. 6413; Sturni

deutsch. lî. 51). — 1[. Aprilie, Maiu. Tuferiiiiii, crânguri; în regiunea
dealurilor. Valea Bahnei, Verciorova; în Muscel la Valea-Mare, la
Conteti spre valea Rîncaciovului i spre Beuca pe la Apa-de-leac; Pi-

teti la Trivale; Graiova (Grec. in Br. prodr. p. 530); Bucureti pe la
Colentina, Plumbuita.
XXXIX. POMAGE^ Lindl. transs. 13 p. 93.
1. CRAT.a:GUS L. gen. n. 622.
1. C. monogyna Jacq. fi. austr. 3 tab. 292 fig. 1 (1775); Boiss.

fi. orient. 6G4 Ledeb. fi. ross. 2 p. 89 Pokorny holzpfl.
2 p. ; ;
p.310,tab. 57fig. 1166- 1171 ;Schlechld.Lang deutsch. 25fig. 2528.—

Vulg. Mrcine. Pducel. —
t? Maiu, Iunie. Pe lîng pduri, râriiuri
de pduri crânguri, marâciniiuii, drumuri, dealuri; specie frecuent.

Severin; Baea-de-Aram ; Graiova; Blceti; Rîmnic; Gon|eti, Topo-
loveni; Tîrgovite; Gomana; Bucureti; Giocneti, Ghitila, Perii
Bîsca; Neam|u; Botoiani.
Variaz: —
a. glabrescens. — C.
monogyna Fingerh. ap. Koch syn. p. 259.
C. intermedia Schur enum. transs. p. 205 (1866). Ramicelele, pedun-
culele i caliciurile glabre; florile monogine lax corimboide, sepalele

devin reflexe, stilul drept, glabru; fructele drupacee stacoziî
(5. hirsuta. — C. kyrtosUjla Fingerh. in linnaea an. 1829 p. 372
tab. 3 fig. 1. Crakegus monogyna Koch syn. p. 259 et Auct. plur. C.
hirsuta Schur enum. transs. p. 205. — Ramicelele de ordinar glabre,

îns pedunculele i caliciurile lanuginoso-vilose ; cele lalte caractere
cum la precedenta.
7. laciniaia Stev. ex Bess. enum. p. 58 (1822); Ledeb. fi. ross. 2
p. 89. C. laciniata Regel in Ait. hort. petropol. I. p. 19. — Goste is-

tose pe lîng calea de la Verciorova spre Schela-Gladovei.
2. C. pentagyna W.etKit in Willd. spec. pi. 2 p. 1006(1799);

DG. prodr. 2 p. 628; Pokorny holzpfl. p. 311, tab. 57
1175-1177; fig.
Neiir. diagn. p. 47; Heuff. enum. banat. p. 67 e fructibus coccineis;

C. melanocarpa M. Bieb.fi. t. c. 1 p. 386 (1808) si fructibus nigris.
t^ Maiu, Iunie. Pduri. Verciorova; Severin, Gerne|i (C. nigra Grec.

enum. p. 23); Graiova; Gomana; Perii; în Putna la Deochei.
3. C. nigra W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 61 (1801); Pokorny

holzpfl. fig. 1172-1174; Heuflf. enum banat. p. 68; Neilr diagn.
p. 47. —> Maiu, Iunie. Pduri pe costele petrose ale muncilor la
Verciorova în valea Bahnei spre gura Gerov|ului i spre lloviâ.

;
pomaoe.î: 221
2. MESPILUS L. gen. n. 625.
I. Wl. germanica L. spcc. p. GS4 ; DC. prodr. 2 p. G33 ; Kocli

syii. p. L>r>l): l'okorny liolzptl. lai). r)G ; Boiss. fi. orient. 2 p. 659
Sclilochld. r.ang-. donlscli. 25 fig-. 2531. — Vulg. Mopioal.— tp Maiu,
Iunie. Natiu'alizat si vulgarizat; se gsc^le mai cu semîn regiunea dea-
lurilor cu viî. Cernei; Graiova; Pite.ti, Leurdeni; Urlai; Dealu-Mare.
3. COTONEASTER Medik. f/iilos. bot. i p. is4.
I. C. întegerrîma Medik. gesch. bot. p. 84 (1793). C. vulgarh

Lindl. Iranss. linn. soc. 13 p. lOl (1822); DC. prodr. 2p. 632;Koch syn.
p. 259 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 055 ;
Schlechtd. Lnng. deutsch. 25
fig. 2529. Mespilus Cotoneaster L. spec. p. G8G. — Vûlg. Buronce. --
t^ Maiu, Iulie. Stanei montane, rriîuri de pduri pe costele muni-
lor. Valea-esnei ia Gaura-Fetei; Dimbovicioara ; Sinaia; Bro.steni la
Petiile-Doamnei (Br. miss.)
p. niffra. C. nigra Wahlbcrg fi. gotliob. p. 53 (1820). C. vul-
(jarU i3.
iiu'Iaitocarpa Ledeb. fi. altai. 2 p. 219 (1830). C. tomentom
Auct. Iranss. ex p.-non Lindl. MespUits tomentosa Grec. enum. p. 23
-non AVilld. — Difer numa prin fructele sale negre §i prin foile .sale
cu puin mai mici.— Sinaia; Gernegura la Piatra: Dobrogea pe muntele

uuiatu (Br.)
4. CYDONIA lourn. instit. p. 6j2 tab. 40^.
I. C. vulgaris Pers. syn. 2 p. 40 (1807); DG. prodr. 2 p. 038;

Kocli syn. p. 200; Boiss. fi. orient. 2 p. G5G; Schlechtd. Lang.
deutsch. 25 fig. 2532. — Vulg. Gutuiu. — h Maiu. De origine veche
asiatica, introdus .î naturalizat în Europa pentru fructele sale nu-
mite iiulul.
5. PYRUS L. gen. n. (hG ex p.
I. P. communJa L. si)ec. ]). (iSO ; Df! prodr. 2 p. 033; Ledeb.
fi. ro.ss. 2 p. 94; Boiss. fi. oiient.2 p. 053; Schlechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2533. — Vulg. Per. — î? Aprilie, Maiu. Pduri .î câmpuri. Gel în
stare selbatic este F. silvestris G^vXn. fruct. 2 p. 44, adesea spinos .î
avend fructele mici fr gît la baz mm\'\lQ pere pduree. Gel îu stare
de cultur este P. saliva DG. prodr. 2 p. 034 : nespinos, avend fruc-

de aspect, de forme, mrimi .|i gust forte varii, denumite
tele dulci,
pere vratice, pere boere§ti, prsade, husuioce sau tmiiose, arpe.fi^ de

S-t Mrie, vie.î, faraone, bergamute, verji, poganefi, ele.
Grecescu l) J)r.-C. 132i. 17
222 CONSPECTUL SISTE:>rATIC
2. P. eiaeagnifolia Pali. nov. act. petropol. 7 p. 355 tab. 7
(1789) ;
DC. prodr. 2 p. 034; Ledeb. fi. ross. 2 p. 95 (elapsu elcea-
(jrifolia); Boiss. fl. c-rient. 2 p. G55. — h Aprilie, Maiu. Prin pduri,
tiiferiinri în Dobrogea munlos : Greci, Coco.î, Babadagh, lenisala.
6. MALUS Touni. iiist. tab. 406.
1.M. silvestris Mill. dict. n. 1 (1759) Baumg. enum. transs. ;
p. 43. M. acerba Merat nouv. fl. paris. p. 187 (1812). Pi/nis acerba DC.
prodr. 2 p. 635. P. Maliis austera Wallr. sclied. p. 215 (1822).— Vulg.
Mer-pduret;îvucie\e:coricove, mere acre, ryiere pduree, mere de rin. —
t) Aprilie, Maiu. Selbalic ; în tota România în regiunea câmpeana §i
a dealurilor.
2. M. communis Lam. ill. 1 p. 435 (1791); Boiss. fl. orient. 2
p. 656. Fijrus Malus L. spec. p. 686; DC. prodr. 2 p. 635; Schlechtd.

Lang. deitsch. 25fig. 2535. P. Malus ;^«///s Wallr. sched. p. 215(1822).
P. Malus p. tomenfosa Koch syn. p. 261.— Vulg. Mer; fructele mere.—
tj) Aprilie, Maiu. în cultura, avend fructe de aspect, mrime i gust
forte varii, denumite mere dulci, cree.^ti, urzit, paradise, le§eti, dom-
neti, vie^ti, rducdne^fi verdide ierna, coade.ê, nebune, etc.
7. SORBUS L. gen. n. 6^^.
1. S. domestica L. spec. p. 684; Koch syn. p. 262; Boiss. fl.
orient. 2 p. 657 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2537. PyrusSorbus

Gsertn. fruct. 2 p. 45 tab. 87 (1791) ; DC. pmdr. voi. 2 p. 637. — Vulg.
Scoru- fructele scorue, — h Maiu, Iunie. în stare selbatic |i de cul-
tur mai ales în regiunea dealurilor cu viî, în tot Romanica (Grec.
enum. p. 24).
2. S. aucuparia L. spec. p. 683; Koch syn. p. 262; Boiss. fl.

orient 2 p. 657 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig. 2538, Pi/rus au-
cuparia Gfertn. fruct. 2 p. 45 tab. 87 (1791); DC. prodr. 2 p. 637.—
Vulg. Sorb. Scoi u jiu- psresc. Scorusi-selbatic. Lemn-pucios. — "hMaiu,
Iunie. Pduri în regiunea montan i submontanâ (Grec. enum. p. 24),
01âne.|ti, Rîmnic; Nâme.|ti, Câmpulung; Comarnic; Sinaia, Predeal;

Bîsca; Agapiea, Neamû (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); Bro.|teni
pe Bistria i pe Neagra.
3. S. torminalis Cranlz stirp. austr. p. 85 (1767); Koch syn.

p. 263; Boiss. fl. orient. 2 p. 659; Schlechtd. Lang. deutsch. 25 fig 2540
Fijrus torminalis Ehrh. beitr. 6 p. 92(1791); DC. prodr. 2 p. 636.—
Vulg. Sorb. Adeverat-Sorb. Pduri înregiunea dealurilor submontane.
POMACE/E, (KNOTHERACE.Î-: 22y
Cernelii; Tisniana; Clinine.sti, Jlininic; Curt(,'a-de-Argei ; Cdnipu-

lung; Comarnic, Câmpina ((Irec. enuin. p. M); Vleni; Iai'; Botoiani'
Flticeni, Mliin.
4, S. Aria Grantz stirp. austr. fase. 2 p. 46 (1763); Koch syn.

p. 262; Boiss. fi. orient, voi. 2 p. 658; Sclilechtd. Lang. deutsch. 25
fig. 2539 1. Cratcegus Aria a. Lin. spec. pi. p. 681. Pyrus Aria
tab.
Ehrh. beitr. 4p. 20 (1789) DC. prodr. 2 p. 636.
; Vulg. Sorh.~ t> Maiu. -
Pduri submontane. Câmpulung Valea-Mare în potgoriea Muscelului.
;
5. S. intermedia Schult. «st. fi. ann. 1814 voi. 2 p. 61 sub

Pyrus Simk. enuni. transs.p. 203.-X
; Aria-aucuparia Borb. rest. bot.
>S'.
zeit. 28 p. 311 (1878). Aria intermedia Schur enum. transs.

p. 207
exclus, synonymas. —
h Maiu. Pduri pe dealuri. Valea-Mare în pot-
goriea Muscelului; Iai la Rpedea, Copou.
XL. (ENOTHERACE^] Acli. Rich. elem. bot.
ONAGRE.E. Receptaculul depete lungimea ovariului:

Trib. I.
capsulâ oblung sau linear 4-locular, loculele polisperme; corola

4-petalic; diplostemone.
1. EPILOBIUM L. gen. n. 4^1.
§ 1. Tote foile isolate, alterne; florile neregulate, petalele întregi

sau p4in retezate, nebilobate, întinse; staminelesi stilul curbat-arcuate
{Chamcenerium Scop.)
1. E. angustifolium (5. L. spec. p. 493; Sturm deutsch. h. 81;
Koch syn. p. 264; Schlechtendal Lang. deutsch. 22 fig. 2256. E. spi-
catumLo.m. encycl. meth.2 p. 373 (1786) sed nom. incongruens: flores
racemosi non spicati; DC. prodr. 3 p. 40; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 583.
Chamcenerion angustifolium Scop. fi. carn. 1 p. 271 (1772). — Vulg.
Sburâtore. Rescoage. lerba-Sântului-Ioan. — ^, Iulie, August. Pduri
în regiunea montan mai ales prin fget. Valea Cernei; Lainici; Tis-
niana; Câlimneli; Rîmnic, Gurnoaea; Câmpulung; Predeal, Sinaia
(Grec. enum.p. 24); Piatra; Agapiea, Monstirea Neamu (Chan.); lai
pdurea Bîrnovei.
2. E. Dodonaei Vili. prosp. p. 45 (1779); Sturm deutsch. h. 72;

Koch syn. p. 264; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2257. E. angusti-
folium var. Y L. spec. p. 494 (1764). E. rosmarinifolium Hoenke in Jacq.
collect. 2 p. 50 (1788); DC. prodr. 3 p. 40; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 583.
E. anglitifol imn Lam. encycl. meth. 2 p. 370(1786). E. angustissimum

W. et Kit. rar. hung. tab. 76 (1802). — % Iulie, August. Petriiuri
;
224 CONSPECTUl. SISTEMATIC
mai alespo piimtisiurilo rîuiilor în regiunea subnionlan. Rîninic pe

lunca Oltului; Buteni; Comarnic, Breaza, Câmpina pe valea Pra-
hovei î a Doftanei; în Suceava pe pruntiiurile Moldovei la Sasca,
Mlin, forte mult.
§ â. Tote foile oposite sau ternat-oposite, la unele numa parte

din foile superioare alterne ; corola regulat campanuliform, petalele
bilobate; staminele §i stilul drepte.
1. Stigma 4-fid; cauliî cilindrici fora muchii decurente.
* Foile sesile sau subsesile.
3. E. hirsutum a. L. spec. p. 494 Sturm deutsch. h. 81 ; DC.

prodr. voi. o p. 42; Koch syn. p. 265; Schlechtd. Lang. deutsch.
voi. 22 fig. 2259. E. grandiflorum AII. fi. pedem. 1 p. 279 (1785). E.
amplexicaule Lam. encycl. meth. voi. 2 p. :i74 (178G). - Vulg. Puf ulie.
Shurtoare. — l\. Iunie -August. Prin crânguri, tuferiiuri, locuri des-
chise în pârî josnice umede, zvoiuri. Rîmnic, Gurnoea. [E. parvi-
Horum Grec. in Br. prodr. p. 217 -non Schreb.) Câmpulung, Rucr, ;
Valea- Muierei ; Vulcana ; Câmpina; Vleni; Agapiea Monstirea ;
Neamului (Chan. rxsic. Grec. enum, p. 24); subt Flticeni pe lîng

iazul Cioslacilor; Iai pe la pdurea Bîrnovei.
4. E, parviflorum Schreb. spicil. lipse. p. 146 (1771); Sturm fi.
deutsch. h. 81 Koch syn. p. 265; Schlechtd. Lang. deutsch. fi. voi. 22

;
fig. 2260. E. hirsutum [1 L. spec. p. 494. E. pubescens Roth. lent. fi.
germ. 1 p. 167 (1789). —

La locuri umede, prin livedi,
l\. Iunie, Iulie.
vi montane si subalpine. Broteni, Strhaea Rîmnic, Climne.|ti ;
Predeal, Sinaia; Câmpina, Telega; Peri.|i, Mogooea, Chitila; Mons-

tirea Neamului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); în Suceava pe St-
niioara, la Broteni Iai Botoiani. ; ;
* * Foile scurt peiolate, baza rotundat sau subcordat.

5. E. montanum L. spec. p. 494; Sturm deutsch. h. 72; Koch
syn. p. 255 excepto var. (3 et v; Boiss. ii. orient. 2 p. 747; Schlechtd.
Lang. deutsch. voi. 22 fig. 2263 ; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 178. —
t|. Iunie- August. Locuri unibrose prin pduri în regiunea montan i
a dealurilor mari. Verciorova, valea Bahnei; valea esnei; Baea-de-
Aram; Lainici; Monstirea Bistriei ; Olneti, Rîmnic, Gurnoea;
Câhmneti, Coziea; Curtea-de-Argei; Predeal, Buteni, Sinaia (Grec.
enum. p. 24) Câmpina; Tîrgu-Ocnei, Slnic; Valea-Crcoanilor; Aga-
;
piea, Monstirea Neamului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24); la Bro-

teni pe Bistria i pe Neagra Iai, Socola. ;
;;
a<;NOTHEl(ACEiE 225
6. E. heterocaule (X E. supra-montanurn-teLiagonum) Borb.

liazai epilob. ismeretehez 1879
15 ex descriptione. Iunie, Iulie.
p. —^
Prin locuri umbrose, pe coste schistose, în regiunea montan inferior.
Vâlea Oltului la Goziea, ipote §i Gîrlige.
7. E. collinum Gmel. fi. baden. 4 p. 2G5 (1826); Rchb. germ.

exc. p. 680; Schur enum. transs. p, 213; Sag. et Schn. carpat. centr. 2
p. 178. E. montanum o. collinum Koch syn. p. 266. E. montamim [3.
tenellmn Heuff. enum. banat. p. 69 sec. Borb. 1. cp. \^. E. perramosum

Schur enum. transs. p. 213 (1866). — 11 Iulie, August. Tuferiiuri,
locuri des3hise în regiunea montan. Glimne.^ti,
Goziea; Gorbeni;
Predeal, Buteni; în Suceava pe Stniioara, la Bro§teni pe Neagra i
la gura Barnarului.
**• Foile
manifest-pe|iolate, la baz ngustate.
8. E. lanceolatum Seb. et Maur. fior. rom. prodr. p. 138 tab. 1
lig. 2 (1818)!; Koch syn. edit. II suppl. p. 1022 (1843); Schlechtd.

Lang. deutsch. voi. 22
202 Borb. c. p. 12. E. virtjatum . lanceolatum
p. ; 1.
Rchb. germ. 4089 p. 636 (1832); Sturm. deutsch. h. 72.

exc. n. —
î|. Iunie, Iulie. Gostele petrose ale munilor la locuri umede. Vercic-
rova Baea-de-Aram în Valea-Ginei Tismana.
; ;
2. Stigma întreg globular,

a. Seminele papilose.
t Gauliî cu 2-4 muchii decurente mai mult sau maî puin ex-
presive.
* Foile lung peiolate, Ia baz cuneato-Angustate.
9. E. roseum Schreb. spicil. fi. lipse. p. 147 (1771); Sturm
deutsch. h. 81 tab. 9; Koch syn. p. 267; Schlechtd. Lang. deutsch.
voi. 22, p. 209 fig. 2266. — ![, Iulie, August. Prin locuri umede -
umbrose, vi montane i pe lîng rîuidre. — Baea-de-Aram ; Lai-

nici; Glimne-ti, Goziea; Sinaia, Iai pe la Socola, Rpedea; în Su-
ceava pe Stni.ioara, la Broteni pe Neagra.
** Foile sesile sau cam decurente, rare-ori subpeiolate.
10. E. tetragonum L. spec. p. 494; Sturm deutsch. h. 81
Koch syn. p. 267 exclus, synon. ; Boiss. fi. orient. 2 p. 748
Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 fig. 2262. E. adnatum Griseb. bot.
zeit. X 854 (1852).
p. E. decmrens Spreng. hort. halen. ann. 1812.
E. ob.scurum Schmidt fi. bohem. 4 p. 81-non Schreb. i|. Iunie, —
Iulie. umede, ianuri pe lîng osele,
Locuri gropi. Verciorova
spre Gura-Vei; Baea-de-Aram; Tismana.
— ;
II. E. Lamyi F. Schullz in Flora ann. 1814 p. 806; Greu. Godr.

fi. fr. 1 p. r39. E. obscuriim Fries. herb. norm. VIII p. 42-non Schreb.
E. virgatiim Laniy ap. Wirtg. pi. critic, n. 286 bis (1858); Koch syn.
ed. 2 p. 266 ex p. et in Sturm deutsch. h. 81 tab. 6 exeept. |3. et D
- non Fries. —% Iunie, Iulie. Crânguri, locuri deschise, ianûri,
gropi ude. Verciorova; Morteni, Vultureanca; Ciocneti; Tulcea, Ni-
coli|el.
I2.E. obscurum Schreb. spicil. 147 (1771); Rchb.

fi. lipse. p.
germ. exs. p. 634. E. virgatum Fries. nov. 113 (1819) Gren. Godr-
p. ;
fl. fr. 1 p. 578; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 p. 195 fig. 2261.
E. purpiirascens Gilib. fi. lithuan. 5 p. 189 (1781). —% Iulie, August.
Locuri umede, mlatini. Vultureanca pe la pdurea Mortenilor;
Predeal.
tt Cauliî cilindrici fr muchii decurente aparente.

13. E. trigonum Schrank baier. fi. 1 p. 644 (1789); Sturm
deutsch. h. 81 tab. 10; Koch syn. p. 267; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 580;
Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 fig. 2267. E. roseum y- trigonum
DC. prodr. 3 p. 41. — ?|, Iulie, August. Locuri umede umbrose în
vile montane. Valea Dîmboviciorei ; Buceci în valea Peleiului la
Cascade (Kncht.).
14. E. palustris L. spec. p. 495; Sturm deutsch. h. 81; Koch

syn. p. 266; Boiss. fi. orient, voi. 2 p. 718; Sag. et Schn. carpat.
centr. 2 p. 180; Schlechtd. Lang. deutsch. fi. voi. 22 fig. 2265.
?[, Iulie, August. Locuri umede turfacee în regiunea montan. Sinaia
(Knecht.) Monstirea Neamului (Chan. exsic. Grec. enum. p. 24)
;
in Suceava pe Stniioara la deal de Iesle; Broteni pe Neagra.

pilosum Koch syn. p. 266.
13. —
Prin rovinele din live(|ile de la
Schitul Rareu, mult.
b. — Seminele netede; specii glabrescente avend cauliî cu muchii.

15. E. alsinefolium Vili. prosp. p. 45 (1779) Gren. Godr. fi.
tr. 1 p. 577. E. origanifolium Lam. encycl. meth. 2 p. 376(1786);

Sturm deutsch. h. 81 tab. 11; Koch syn. p. 267; Schlechtd. Lang.
deutsch. voi. 22 fig. 2269. —% Iulie, August. în regiunea alpin, pe
lîngâ isvore. Munii Godeanului în Mehedini ; Negoiu, Jipu i Picu-
cata în Argei; Buceci la Oberia-Ialomiei (Knecht.); Ceahlu; Ra-
reu, Pietrele-Doamnei.
16. E. alpinum L. spec. p. 495 ; Sturm deutsch. h. 81 tab. 12 ;

;
CENOTHEEA.CEiE 227
Koch syn. p. 268; Gren. Godr. fl.fr. 1 p. 577; Schlechtd. Lang.

deutsch. voi. 22 fig. 2208 optimo. EpUohium anaijallioldes Lam.uncycl.
meth. 2 370 (1786).
p. '4. Iulie, August. Stunci — alpine, pe ling
isvore i pe ling zpad veche: Godeanu; Negoiu; Ppuca; Buceci
la Oberiea-Ialoniiêi (Knecht.) §i pe Garaimanu.
2. (ENOTHERA L. iên. u. 4'hj.
i. CE. biennis L. spec. p. 492 ;

Sturm deutsch. h. 5 ; Koch syn.
p. 444; Gren. Godr. fi. h\ 1 p. 584; Schlechtd. Lang. deutsch. 22

fig. 2254. Onagra biennis Scop. fi. carn. 1 p. 269 (1760). — (^ lunie-
Augusl. Prin locuri umede josnice, petriiuri, schisturi, pruntiiul
apelor. Rîmnic, Climneti, Goziea; lunca Argeiului pe la Goleti,
Leordeni, Gon|e§ti, Ghergani ; Gomana^ Grditea valea ; Cociocului,
Perii ; lunca lulomiêi pe la Crivina ; Buteni, Sinaia pe prunturile
Prahovei ; in lunca Moldovei partea despre Mlin.
Trib. II. (M\\(Â\M. Receptacul depete lungimea ovaric ; cap-

sul ovato-globos 2-locular, bivalvic, loculele 2-spermice; petalele
doue, staminele doue: isostemone.
3. CIRCSÎA L. gen. -24.
1. C. lutetiana L. spec. p. 12 ; Sturm deutsch. h. 28 ; DC.

prodr. 3 p. 63 ; Koch syn. p. 269 ; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 580 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2270. — Vulg. Telisc. Vrjitore.

Vrtilic. —
li iulie, August. Pduri mai ales prin fget. Cerneai
Broteni Tismana Monstirea Horezu, Bistria Olneti, Goziea,
; ; ;
Stniioara; Gorbeni pe Ghi[u; Câmpulung; Vulcana; Cmpina Co- ;
marnic, Sinaia (Grec. enum. p. 24); Agapiea, Monstirea Neamu

(Ghan. exsic. Grec. enum. p. 24) în Suceava pe Stniioara, Broteni ;
pe Neagra.
Variaz întru-câtva, avend forma foilor sale ovate cu baza ro-
tund: C lutetiana ovalifolia Lasch. bot. zeit. 1870 n. 47-49 sau a- ;
vend foile ovate i la baza cordate: var. co;r///'o^/r« Lasch. I.c. Schlechtd.
Lang. 1. c.
2. C. intermedia Ehrh. beitr. 4 p. 42 (1789) ; Koch syn.

p. 209; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 580; Schlechtd. Lang. deutsch. 22
fig. 2271. C. alpina P. intennedia DC. prodr. 3 p. 63.— c^ Iulie, Au-
gust. Pduri în montan
regiunea subalpin. Valea Monstirei Bis-
tria ; Buceci ; Tîrgu-Ocnei i munii Sinicului în Moldova ; Agapia pe
la Sichla ; la Broteni pe Bistria i pe Neagra.
;;
;
3, C. alpina L. spec. p. 12 ; Sturm deutsch. h. 23; DC. prodr. 3
p. (J3; Koch syn. p. 269; Gren.Godr. fi. fr. lp.588; Schlechtd. Lang.
deutsch. 22 fig. 2272. —
Locuri umede, stânci cu
<|. Iulie, August.
muchi, locuri subalpin: Negoiu; Sinaia, Bu-
umbrose in regiunea
teni; Agapiea la pescerea Sântei-Teodora (Grec. enum. p. 24); Slâ-
nicu din Bacu; la Broteni pe Bistria i pe Neagra.
Trib. III. TP.I^FJEJE. Receptaculul nu depete ovariul; fructul
nucamentaceu tare, cu proemineni cornose^ unilocular monosperm

corola regulat de 4 petale, 4 stamine isostemone. :
4. TRAPA L. gen. n. i>,j.
I. T. natans L. spec. p. 175; Sturm deutsch. h.30; DC. prodr. 3
p. 63; Koch syn. p. 269; Gren. Godr. fl. fr. 1 p.588; Schlechtd. Lang.
deutsch. 22 fig. 2274. — Vulg. Castcme-de-baltâ. Ciuline. —Q Iunie,
Iulie. Blile mari danubiale. Potel, Celei în Romanai: Turnu-Mgu-

rele (Grec. enum. p. 24); Giurgiu; Feteti; Brila; Tulcea la Dunave.
XLI. HALORAGIAGEiE Ach. Rich. elem. bot. ex p.
1. MYRIOPHYLLUM L. gen. n. io6h.
1. M. verticillatum L. spec. p. 1410; DC. prodr. 3 p. 68;

Koch syn. p. 270; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 587; Schlechtd. Lang.
deutsch. 22 fig. 2279. — Vulg. Brâdqi Mlura-hlei. Peni. Prtsnel.—
% Iulie, August. Ape limpezi stagnante i cam profunde, hele.teuri.
Bucureti pe Golentina (Grec. enum. p. 24) ; Gomana prin Câlnite
Neamu (Chan. exsic.)
2. M. spicatum L. spec. p. 1410; DC. prodr. 3 p. 68; Koch

syn. p. 270; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 588; Schlechtd. Lang. deutsch.
22 fig. 2280. — 'ii Iulie, August. Vulg. Aceleai numiri. — Tot prin
ape adinei stagnante, heleteuri. Gâmpina; Bucureti pe Colentina la
Herestreu, la Teiu, la Panteleimon i Cernica (Grec. enum. p. 24)

Comana.
XLII. RIRESIAGE.E EndI. gen. 823.
1. RIBES L. gen. n. 281.
§ 1. Pedunculiî axilari 1-3 flori; cauliî .i ramurile cu spini;

caliciul pelviform.
I. R. Grossularia L. spec p. 291 ; DC. prodr. 3 p. 478; Koch
:
EIBESIACE^. 229
syn. p. 292; Ledeb. 194. Vul^'. A<jresl. Burboan. Ke-

fl. ross. 2 p. —
zichie. — t Variaz
Aprilie, Maiu.
a. glanduloso-setosum Koch syn. p. 292; Ledeb. l.c. et Auct. plur.
R. Grossularia L, spec. p. 291 Sturm deutsch. h. 4 tab. 4; Schlechtd.

:
Lang. deutsch. 22 fig. 228G. — Pduri în regiunea montan. Muntele

Rareu în Suceava (Br.) .'î în cheile Barnarului.
^. pubescens. Koch 1. c. ; Ledeb. 1. c; Gren. Godr. fl. fr. 1
p. 635. E. Uva-crispa L. spec. p. 292; Sturni deutsch. h. 44 tab. 13.

Pduri în regiunea montan. Dîmbovicioara la deal de peter; M6-
nastirea Neamu (Glian.)
. spinosissima DG. prodr. 3 p. 478. In regiunea montan —

alpin i subalpin. Bucecila Sinaia prin valea Pele.iului.— Deosebit
de spinii i viguroi, cum exist la precedentele^
infraxilari tripartii
ramurele sale sunt îmbrcatei cu spiniiori subiri, debili, cam re-
troriideni;ovariulîns pubescent i cudeni peri setoso-gianduloi.
Speciea acesta este introdus în cultur; exist asemenea i forma
cu foile, pedunculiî, bractecle i ovariul glabre : Rihes red'matuni L.
spec. p. 291 ; synon. R. Grossularia y. glahrum Koch 1. c, ale cruia
bobe ajung a fi luciose i roietice la maturitate.
§ 2. Pedunculiî axilari racemiflori; cauliî inermi; caliciul pelvi-

form sau prelung campanulat.
2. R. alpinum L. spec. p. 291; Sturm deutsch. h. 51 ; DG. prodr
3 p. 480; Koch syn. p. 292; Ledeb. fl. ross. 2 p. 196; Gren. Godr.
fl. fr. 1 p. 635; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2287. ~ t? Maiu,
Iunie. Pduri în regiunea montan subalpin. Ppuea; Buceci.
3. R. pefraeum Wulf. in .Jacq. miscell. 2 p. 36 (1781); Sturm

deutsch. h. 56; DG. prodr. 3 p. 481; Koch syn. p. 293; Gren. Godr.
fl. fr. 1 p. 636 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2290. — Vulg.
Coaczu-de-munte. Fomu§ioarâ. Vliior. — tp Aprilie -Iunie. Pduri
în regiunea montan, locuri umbrose umede. Broteni în Suceava la
cheile Barnarului (Br.)! i pe Barnarelul.
4. R. rubrum L. spec. p. 290; Sturm deutsch. h. 4; DG. prodr.

.3 p. 481 var. p; Koch syn. p. 293 excepto. var. [3; Gren. Godr. fl. —
fr. 1 p. 636. —
Coacz. Coasz-ro§iu. Pomusiorâ. t^ Aprilie, Maiu. —
Introdus i forte vulgarizat în cultur.
• R. nigrum L. spec. p. 291; vulg. Coac z-neijru. Oass/s; asemenea

i R. aureum Pursli fl. amer. septentr. 1 p. 164. —> Aprilie, Maiu.—
Naturalizai i puin vulgarizai la noi.
: ;
XLIV. PHILADELPHACEil^] Don in DC. piodr. 3 p. 205.

1. PHILADELPHUS L. gen. n. di 4.
I. Ph. coronarius L. spec. p. 671; Sturm deutsch. h. 3; DC.

prodr. 3 p. 205; Koch syn. p. 275 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 814. Sijringa
suaveolens M(jench metli. p. G78 (1794). — Vulg. Sirinderic. L-
mîif. — t;> Maiu, Iunie. Arbust naturalizat i forte vulgarizat la noi
pentru grdini i parcuri.
• Deutzia scabra Tluunb. si D. gracilis Thumb. — Arbuti de
horticultura.
XLV. SAXIFRAGAGEJ: DC. prodr. 4 p. 1.
1. SAXIFRAGA L. gen. n. JU4.
§ 1. Tulpina dotat cu lstari perenan|i; cau'ii avend la baz

foi rozulare, pe delung cu sau fora foi.
A. Foile pe tot marginea sau numa la vîrf sunt cu dung

alb cartilaginee.
1. Aizonia: foile caulinare alterne, tot marginea lor cu dung
alb cartilaginee neted sau dentat cilii foilor i perii nearticulai ;
receptaculul forte concav consudat cu ovariul; staminele epigine,

filamentele subulate la vîrf, seminele ovato-trigonice rugose.
a. Cotylece : foile plane, spatulate sau ligulate, marginea car-
tilagineo-dentat.
••
Florile albe.
I. S. Aizoon .Jacq. fi. austr. 5 p. 18 (1778); Sturm deutsch. h.
33; DC. prodr. 4 p. 19; Koch syn. p. 294; Schlechtd. Lang. deutsch. 26
fig. 2663. — 4. Iulie, August. — Variez
a. brevifolia Sternb. revis. saxifr. p. 4 (1810). S. Aizoon a. vul-
garis Ser. in DC. prodr. 4 p. 19; S. Aizoon p. minor Koch syn. p. 294,
Foile scurte oblung-ovate. In plaiul Oslîei pe Bulzu la stâncile îse
Biserici; Moldoveanu; Negoiu; Buceci; Ceahlul (Knecht.)
[i. recta Ser. in DC. prodr. 4 p. 19. S. reda Lapeyr. fi. pyren. 33
tab. 15: abreg. p. 225. S. Aizoon^. major Koch syn. p. 294. Foii.
oblungi lineare .i la vîrf nu mult lite. Buceci {S. Aizoon Grec. enum.
p. 26); Ceahlu.
Y. intacta. -S. intacta Willd. en. bort. berol. 1 p. 75 (1089); DC.
prodr. 4 p. 20. Difer de precedentele })rin lipsa punctelor purpurii
pe petale. Buceci, frecuent;
o. robusta (An S. robusta Schott Nyn. Ky. analecLa p. 22?). Corn-
SAXIFRAGACE^ 231
parativ cu precedentele, difer prin portul sru înalt .i robust, prin

foile sule rozulare cu nuilt mai ample i robuste, avond seraturele mai
late i acuminate. Buceci la Schitul Ialomia.
2. S. cultrata Schott. Nym. Ky. analec. p. 23 (1854); Fuss

transs. excurs, p. 235. S. lomjifoUa, S. crustata, S. elatior Auct. transs.
ex parte-non Lapeyr nec Host nec Mert. et Koch. — îj. Iulie. August.
Stânci prin locuri umbrose în regiunea subalpin, quasi alpin. Valea
esnei la Gaura-Fetei; Moldoveanu ; Dîmboviciora; Buceci pe Jipi
(Knecht.), pe Babele, pe Gostila; Ceahlu (Knecht.) ; în Rareu pe
Pietrile-Doamnei.
::"i:
Florlle galbcnc.
3. S. demissa Schott (jest. bot. zeit. ann. 1859 p. 8 et Auct.
transs. recent. S. mutata Baumg. enum. transs. 1 p. 371 (1810), Auct.
transs. nonnull. etiam Englerfl. saxon. p. 249 quoad plantam transsil-
vanicam - non L. spec. 570. S. transsilvanica Fuss. transs. excurs.
p. 236 (1866). — î(. Iulie, August. Stânci alpine. Buceci la Schitul
Ialomia, în Valea-Cerbului, Piatra-Ars (Knecht.)
b. Pseudocotyleoi : foile plane sau uior concave, spatulate sau lin-

gulate, marginea neted.
4. S. luteovipidis Schott. uest. bot. zeit. ann. 1851 p. 65 Auct.
;
transs. fere omn.

luteopwpureaBsiiimg. enum. transs. Ip. 372 (1816)
H>.
- non Lapeyr. (1813). —

ti Maiu, Iunie. Pe stânci petrose în regiunea
alpin. Negoiu ; Ppuea ; Buceci ; Piatra-Mare ; Ceahlu ; Pietrile-
Domnei.
5. S. Rocheliana Sternb. saxifr. suppl. 1 p. 2 (1822); Host. fi.
austr. 1 p. 501 (1827); DC. prodr. 4 p. 22. S. cwsia Baumg. enum.

transs. 1 p. 374 (1816) et Auct. transs. plur. - non L. S. pseudocmsla
Rochel rar. banat. âb. 3 (1828). — ?[, Maiu^ Iunie. Pe stânci jurasice.
Munii Mehedinului spre Mehadiea i în valea esnei la Gaura-Fetei.
2. P o r p h y r i o n : foile cauliaare oposite, au marginea ciliatâ,

îns la vîrf cu dung alb cartilaginee avend 1 - 3 scumame punc-
tate ce mai târrjiu se scutur; cilii nearticulai; receptaculul concav,
staminele epigine au filamentul subulat seminele netede saurugulose. ;
6. S. Baumgartenii Schott oest.bot. zeit. ann. 1857 p. 126.

S. retua Baumg. enum. transs. 1 p. 382 (1816); Wahlenb. et Auct.
transs. ex. p. -non Gou. ill. (1773). — t. Iunie, Iulie. Stânci pe pis-
curile alpine. Buceci.
;
7. S. oppositifolia L. spec. p. 575; DC. prodr. 4 p. 17 ; Koch

syn. p. 297; Sag. et. Schn. carpat. centr. 2 p. 169 ;
Schlechtd. Lang.
deutsch. âGfig. 2672. S. retua Sternb. ap. Sturm deutsch h. 35 tab. 13
- non Lapeyr. — ?j. Iulie, August. Stânci i piscuri alpine. Negoiu
Ppuea ; Buceci pe Garaimanu (Knecht.). la Strunga pe Bâtrînele
Ceahlu.
Exemplarele din Buceci de pe Caraimanu ar corespunde cu *S'.
oppositifolia [i.distcms Ser. in DC. prodr. 4 p. 18, avend foile lstarilor

sterili lax-distante, pe când la forma specific, dupe cum autorii des-
criu, foile sunt dense i 4 - fariu imbricate,
B. Foile peste tot verdi i ierbacee neavend marginea cartila-

ginee i nici cruste punctate.
Cilii i perii nearticulai.

1. H i r c u 1 u s : cauliî floriferi folia|i pe delungul lor; recepta-
culul concav port sepalele orisontal-întinse ; filamentele la vîrf subu-

late; seminele lunguiee negriciose.
8. S. Aizoides L. spec. p. 576 sec. diagnosem Linnaei „foliis
caulinis lineari-subulatissparsis nudisinermibus" Sturm deutsch. h. 35 ;
tab. 9 exclus, litt. D. Schlechtd. Lang. dutsch. 26 fig. 2677 exclus.

;
litt. 1: folia ciliata. Aizoides 7. integra Ser. in DC. prodr. 4 p. 47.

*S'.
—
ti Iulie, August. Lespedi, schisturi, petriiuri pe lâng rîuiore în re-
giunea montan; Negoiu; Buceci, frecuent; pe Ceahlu. f.
Forma cu foile lineare alterne ciliate (S. automnalis L. spec. pi.

ed. 2 p. 575, Sturm. deutsch. h. 1 tab. 10 ; S. Aizoides Koch. syn.
p. 298 et Auct. fere omn.) pe la noi n'am gsit'o.
9. S. bryoides L. spec. 572; Sturm. deutsch. h. 83; Koch. syn.

p. 298 Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2675. S. aspera p. hryoides
DC. prodr. 4 p. 46. — li\. Iulie, August. Piscuri alpine. în Mehedini
pe Murariu i Bulzu; Buceci la Omu (Knecht.)
2. Arab i d i a : cauliî floriferi scapiformi nefoliai; receptaculul
mai puin concav port sepale reflexe i necoerent cu ovariul ; fila-
mentele la vh'f subulate ; seminele lungitudinal-striate.

10. S. stellaris L. spec. p. 572: Sturm deutsch. h. 35 tab. 3;
DC. prodr. 4 p. 40 var. a ; Koch syn. p. 298 Schlechtendal Lang.
;
deutsch. 26 2679; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. l70. S. stellaris

fig.
b) hispidula Rochel rar. ban. fig. 8. ^, Iunie, Iulie. Stânci la locuri —

umede umbrose în regiunea alpin, subalpin. Godeanu Negoiu P- : ;
puea; Buceci la Cascadele Peleiului; Predeal pe Clâbucetul Taurului.

SAXIPRAGACE^ 233
ft Cilii i perii articultiii.
1. Hydatica: cauiiî Uoriferi tar Ibi, scapitbnni; receptaculul

puin concav port sepale reflexe i necoerent cu ovariul ; filamentele
la vîrf dilatate seminele globose rugose.
;
11. S. cuneifolia L. spec. p. 574; Sturin. deutsch. h. 85 tab5;

DC. prodr. 4 p. 41 var. a; Koch syn, p. i290; Schlochtendal Lang.
deutsch. 26 fig. 2680. — c\. Iunie, Iulie. Stânci în vi i locuri um-
brose umede. Tismana; Lainici; Bistria; Coziea pe Cârlige §i Foar-
fec; Muntele Coziea pe la Stniioara; Negoiu; Picucata; Dîmbovi-
cioara; Predeal, Buteni; Sinaia (Grec. enum. p. 26).
2. Dac t y1oide s : cauiiî floriferi foliai sau nefoliati ; recepta-

culul concav i consudat cu ovaiul, port sepalele erecte sau întinse i
puin colierente prin baza loi' ; filamentele la vîrf subulate ; seminele
eliptice rugose.
12. S. pedemontana AH. fi. pedem. 2 p. 73 tab. 21 fig. 5 et 6

(1785); Koch syn. p. 300. S. pedemontana (î. laxifiora et 7. crenata
DC. prodr. 4 p. 29. S. lieteroplujlla Sternb. in Sturm deutsch. h. 33
tab. 16. S. cijmosa W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 88 (1802). S. Allionii
Baumg. enum. transs. 1 p. 36^7 et Auct. transs. — %. Iunie, Iulie.

Stânci la locuri umede umbrose în regiunea montan. Plaiul Osliei la
Rîue Mehedini; valea
în Oltului pe Cârlige la Sipote; în Argei pe
Moldoveanu i pe Negoiu.
13. S. muscoides Wulf. in Jacq. miscell. 2 p. 123 (1781); DC.

prodr. 4 p. 25 ; Koch syn. p. 300; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 651. 8. cws-
pitosa Scop. fi. carn. bona (1760).— ^, Iunie, Iulie.
1 p. 293 tab. 14
Stânci, prin vi alpine i subalpine. Negoiu Buceci. Variaz ;

— :
a. unif/ora Gaud. fi. helv. 3 p. 131 (1828); DC. prodr. 4 p. 26.
S. muscoides a. compacta Koch syn. p. 300 (1843); Gren. Godr. fi. fr. 1
p. 651. — Lstarii scuri i îndesai, foile pe diniî dense i imbricate

asia c rozetele ce întocmesc nu sunt explanate i totul constitue un
stuf globos din care resar cauli numero.i, scuri de 4 cent., subiri i
1-2 flori;
p. elatior Gaud. 1. c. DC. 1. c. — S. muscoides Sternb. in Sturm.

deutsch.' h. 35 t. 14; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2683. >S'. mus-
covles 7. laxa Koch syn. p. 300; Gren. Godr. 1. c. — Lstarii lungi i
întini, foile mai lungi i lax-imbricate cauiiî glabri subiri aprope ;
10 cent. purtând la vîrf o cim lax de 3-5 fiori.

7. moschata Gaud. 1. c. S. moschata Wulf. ap. Jacq. miscell. 2
p. 128 tab. 21 fig. 21 (1781); Sturm. deutsch. h. 35 tab. 15. S. Bhel

234 COî^SPECTUL SISTEMATIC
Schott. Nym, Ky. oO (1854). Difer de precedenta

analccL. p. —
micuei ce sunt pe cauli
niinia prin perii sei visco.î a locuri pe foi, .|i
emanend o odore plcut. t}. Stânci alpine. Murai iu —

§i Scâriiora
subt Godeanu; Negoiu Buceci (Knecht.)! ;
14. S. sedoides L. spec. p. 572 : Wulf. in Jacq. miscell. 2 tab, 21

fig. 22! Sturm deutsch. h. 35 tab. 10; Koch syn. p. 303; Schlechtd.
Lang. deutsch. 20 lig. 2688. 6'. sedoides a. âvida Ser. in DC. prodr. 4
p. 23. — ?[, Iulie, August. Stânci în pr|i umbrose umede. Buceci în
Valea-Alb pe laturele Garaimanului.
15. S. trichodes Scop. fi. carn. p. 295 tab. 15 (ed. 1772). S.

muscoides AII. pedem. 2 p. 70 tab. 61 fig. 21 (1795). S. planifolia
Lapeyr. fl. pyren. p. 31 (1795); Koch syn. p. 303; Gren. Godr. fl. fr. 1
p. 652; Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2689. S. planifolia p. tenera

Suter in Sturm deutsch. h. 40 tab. 13. S. planifolia a. albida Ser. in
DC. prodr. 4 p. 24. —% Iulie, August. Stânci în regiunea alpin.
Buceci pe Babele (Br.)
16. S. androsacea L. spec. p. 571; Sturm deutsch. h. 33

tab. 13 sed non satis bene; Koch syn. p. 304; Gren. Godr. fl. fr. 1
p. 652: Schlechtd. Lang. deutsch. 26 fig. 2691 optime. Sag. et Schn.

carpat. centr. 2 p. 172. S. androsacea [3. tridentata Gaud, fl. helv. 3
p. 115; DC. prodr. 4 p. 24. — ^ Regiunea alpin. Ne-

Iunie, Iulie.
goiu; Oiticu ; Buceci la Strunga (Grec. enum. p. 26), pe Omu §i pe
Caraimanu (Br., Knecht) ; Ceahlu (Knecht.)
§ 2. Tulpina fr lstari i devine uncaul purtând foi bazilare i

foi alterne caulinare.
1. Tridactylites : caul foliat, foile cuneate iar vîrful trilobat
sau trifid fora bulbili axilari; receptaculul concav semiaderent cu
ovariul.
17. S. adscendens L. spec. p. 579; Schlechtd. Lang. deutsch.
26 fig. 2692; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 172 et Auct. plur. S^
controversa Sternb. in Sturm deutsch. h. 33 tab. 14 (1812) ; Koch syn.
p. 304. S. controrersa a. lohulata DC. prodr. 4 p. 34. — ?[, Iunie, Iu-
lie. Stânci mai mult sau mai puin umbrose i umede în regiunea
montan alpin .i subalpin. Negoiu; Buceci în tot coprinsul; în
Neamu pe Grinieiu; în Rareu pe Piatra-Zîmbrului.

[î. ramosissima Schur enum. transs. p. 239 (1866)) pro specie.
S. adscendens p. pigmcea Koch ap. Schlechtendal Lang. deutsch. 26

fig. 2692, B (1886). Buceci pe Caraimanu (Knecht.)
SAXTFRAOACE.q^: 2?,r,
V. major Scliiir 1. c. Caul înalt ca de 20-30 cent. simplu la baz,

îns de pe la niediloc în sus devine rmos, ramurile divergente, foile
caulinare au vîrful dilatat trifid, lobii laterali mai mici;
d. iniegrifolia. Uni-multicaul, cauliî subiri ca de 10 cent. ne-
ramifica|i, 2-3 flori; foile radicale rozulate ovato-spatulate, cuneat-
atenuate, vîrful întreg sau uiurel tridentat, cele caulinare alterne
ovato-spatulate întregi sau unele la vîrf tridentulate. Buceci pe Ga-
raimanu i la Ober.siea-Ialomitoi (pro S. petnea Kneclit. miss.)
18. S. fridactylitis
L. spec. p. 578; Sturm deutscb. h. 33
tab. 15 DC. prodr. 4 p. 35; Koch syn. p. 304; Schlechtd. Lang.
;
deutscb. 2G fig. 2693; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 172. S. exilis

Gaud. fl. belv. 3 p. HG. —Q
Maiu, Iunie. Stânci calcare. Dobrogea
la lenisala subt Castelul-Genovez.
2. Nephrophyllum caul foliat, foile bazilare lung-petiolate,

:
reniforme, cele caulinare avend bulbili axilari; receptaculul semiade-

rent cu ovariul.
19. S. cernua L. spec. p. 577; DC. prodr. 4 p. 3G; Kocli syn.
p. 305 ;
Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 173. —% Iulie, August.
Stânci pe lâng isvore în regiunea montan alpin. Buceci pe Garai-
manu (Knecht. leg.)
20. S. carpatica Rclib.germ.exe. p. 552(1832); Sag. etSchn.

carp. centr. 2 p. 173; Neilr. diagn. p. 52etAu3L transs. recent. S. ri-
L- id a r Is Townson Travels in hung. p. 487 (1797)-non L.; Baujng. en.
transs. 1 p. 383. S. sihirica Walilenb. fl. carpat.-non L. — !(, Iulie,
August. Stânci la locuii umede în regiunea alpin. Ppuêa ; Buceci
pe Costila ctre Valea-Gerbului.
3. Micropetalse: caul foliat, foile bazilare lung-pe|iolate re-

niforme, cele caulinare fr
bulbili axilari; receptaculul prea pu|in
concav sau aprope plan neaderent cu ovariul; sepalele lungi, libere;
petalele lung unghiculate.
21. S. heucherifolia Griseb.iter. hung. p. 317(1852) et Auct.
tran.ss. recent. S. rofundifoUa Baumg. enum. transs. 1 p. 376 et Auct.
transs. olim.-non L. S. fonticola A. Kerner oester. bot. zeit. ann. 1862
p. 00; Neilr. diagn. p. 52.— ?|, Iunie, Iulie. Vâlcele umede, pe .sol hu-
mifer în regiunea alpin. Negoju pe Podeanu ; Buceci în valea Pri-
porului (Kne( ht.) .|i Ia Ober.ia-Pele.îului.
22. S. Heuffelii Schott Nym. Ky. analecta p. 28(1854); Neilr.

;
â86 CONSPECTUL SISTEMATIC
diagn. p. 52 el Auet. transs. recent. S. rotundifolia Heuff! enum. ba-

nat, p. 75 pro p.-non L. S. rotundifolia 7. glandidosa Griseb. spicil.
runiel 1 p. 336 (1843) - nou S. cjlanduhsa Willd. ex. Stev. in litt.
ann. 1821, ncc Wall. mss. ap. DC. prodr. 4 p. 45 (1880). — °(\, Iunie,
Iulie. Locuri unibroso, umede, în vi montane. Verciorova în valea
Gero vlului .î în valea Bahnei; valea esnei la Gaura-Fetei ; valea
Monslirei B'stri|a; Goziea ; Dîmbovicioara, muntele Pieucata în Ar-
geiu.
2. CHRYSOSPLEmUM L. gen. n. 358.
1. Ch. alternifolium L. spec. p. 569; Sturm deulsch. h. 12;

Koch 306 DC. prodr. 4 p. 48
syn. p. Gren. Godr. fi. fr.
; p. 660 ; 1
Sdilechtd. Lang. deutsch. 26 flg. 2702. ^|. Aprilie, Maiu. Pduri —

uiiibrose, codri; în regiunea subalpin i alpesuii. Culmea Cernei,
Tismana ;
Rucr, Dîmbovicioara (Grec. enum. p. Câmpulung
27) ;
;
Conk'li, Leurdeni; Predeal, Buteni, Sinaia; Câmpina în Botoiani ;
la })fidinoa Adîncata.
2. Ch. alpinum Schur verb. siebenb. ver. ann. 1859 p. 133.

Ch. K((iidsrh(dicum Janka in linnaea voi. 30 p. 570 (1860)-non Fi.sch.
ap. DC. prodr. 4 p. 48, Ch. glaciale Fuss transs. excurs, p. 247(1866).—
t|. Iunie, Iulie. în regiunea alpin pe piscuri cu zpad veche. în Ar-
geî pe muncii Fgraului (Wolf, Simk. exsic.)
XLVI. UMBELLIFERiE Jass. gen. p. 218.
OrJ. Orihospermae Koch. Fa|a intern a seminelor plana sau

I.
uior convexa.
Tril). ]. ERYNGIE.^ Gren. Godr. Mericarpele fr coste, formez
un frucL ovoid sau globos acoperit cu scuame sau cu ghimpi. Um-

bel î simpl capituliform sau neregulat compus.
1. SANICULA L. gen. n. 926".
I. S. curopsea L. spec. p. 339; Koch syn. p. 308; DC. prodr. 4

p. 84; Rchb. icon. germ. 21 tab. 6 fig. 1; Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 757;
Schlechld. Lang. deutsch. 27 fig. 2708. —% Maiu, Iunie. Pduri,
dumbrave; in regiunea montan i submontan. Dealurile Cerne|ului;
Tismana; Horezu; Curtea-de-Argei, Gorbeni Câmpulung, Dîmbovi- ;
cioara; Conteti; Pitcli; Sinaia (Grec. enum. p. 29); Vleni; Brneti,

Pasrea; Comana; Neamu, Pdurea -Branitea (Chan. exsic. Grec.
1. c); Iai pe la Rpodea, Bîrnova Broteni, Rareu. ;
: ;
ÎJMBELLIFERiE 2â?
2. ERYXGIUM L. gen. n. v-^.
1. E. planum L. spec. p. 337; Koch syn. p. 810; Rclib. icon.

germ. 21 tab. 7; Sclilechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2718. — Vulg.
Scaki-vmt. — t\. Iunie, Iulie. Mrcini.îuri, crânguleê sau lstari,
câmpuri, drumuri. Severin; Tîrgujiul; Graiova; Câmpulung; Ghergani,
Ciocneti (Grec. enum. 1880 p. 29); Vulcana, Pucioasa; Agapiea
{E. amethi/sfmum Grec. erbor. 1874 -non L.), Neam|u (Chan.); Broteni;
Schitul Rareu; Vaslui, Schitul Rafaila; Botoiani, Agafton; Dobrogea.
2. E. campestre L. spec. p. 337; Koch syn. p. 309; Rclib. icon.

germ. 21 tab. 11; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2714. — Vulg.
Scaiu-J)r acului Scaiu-Vhdului. Spinu-Dr acului. Spinu-Vmtidul. —
?[. Iulie, August. Câmpuri, mai cu seam în regiunea esurilor. Severin,
Vînjiu; Craiova, Calafat; Tîrgujiul; Bucureti; Ploeti; Brila, Galai;
Tecuci; Neam|u (Chan.); Flticeni; în Dobrogea f. comun.
3. E. maritimum L. spec. p. 337; Koch .syn. p. 309; Rclib.

ic. germ. 21 tab. 8; Schlechtd. Lang. deutsch 27 fig. 271G. — (^
Iunie- August. — Dunele maritime în Dobrogea: Sulina, Constana^
Tusla.
Trib. II. ASTRANTIE^] Gren. Godr. Mericarpele constituesc un

fruct cam avOnd câte 5 coste primare ce port scuame
prismatic, fadele
dentiform-dispuse. Umbel simpl forte involucrat.
3. ASTRAXTIA L. gen. n. ^27.
I. A. major L. spec. p. 330; Sturm deutsch. h. 29; Koch syn.

p. 309; Rchb. icon. germ. 21 tab. 2; Gren. Godr. fl. fr. 1 p. 752;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2713. — î|. Iunie, Iulie. Prin livecji,
margini de pduri, tuferiiuri; în subalpin. Tismana;
regiunea montan
Tîrgujiul; Corbeni, Ghiu; Câmpulung; Dîmbovicioara, Valea-Muierei;
Predeal, Urzicam; Piatra-Mare; Buteni, Sinaia, copios (Grec. enum.
p. 29) tlangu în Neamu.
; Variaz —
a. vu/garis Stur sitz.-ber. 40 ann. 18G2 p. 482. Statura înalt ro-
bust, tote foliolelo involucrului întregi
p. montcna Stur op. cit. De statur mai mic, tote foliolele invo-
lucrului întregi;
Y-
irideniata Stur op. cit. Stephani cat. bort. gorensk. 1812
p. 47. A. intermedia M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 194(1819). A.involucrafa Auct.
transs. ex p. -non Koch nec Rchb. Statura mic sau mare, îns foliolele
involucrului la verf 2-3-dentate.

2. A. alpestris Kolschy exsic. n. 297 (1850j el ap. Slur silz.

ber. 40 p. 48:2 (1860). A. carniolica Baunig. enum. transs. 1 p. 212 et
Auct. transs. plur.-iion Wulf. A. minor. Schur. enum. transs. p. 24G
(18GG)-non L. A. transsilvanka Schur 1. c. p. 245. — ^j. Iunie, Iulie.
Pdiu'i montane. în Suceava pe Bistria la Madei, la Bro§teni .î la
Schitul Rareu; Piatra, Bisericani.
'J'rib. III. A]\B1IEJ-: Koch. Mericarpele lateral comprimate formând
un fruct stenocarpic al cruia diametru tranversal s. suturalecumult

mai mic de cât diametrul antero-posterior; fa|ele lor avend costele
j^rimaro egale filiforme sau pterigoide i netede. Umbela compus.
4. CICUTA L. gen. n. 954.
I. C. virosa L. .«-pec. p. 368; Koch syn. p 310; Rchb. icon.

gorm.iîl tab. 12; (Jren. Godr. fl. fr. 1 p. 739; Schlechtd. Lang. deutsch.
voi. i27 fig. 2719. — Vulg. Buciniî-de-balt. Cucut-mic. — l\. Iulie,
August. Mlatini, ape stagnante. Neamtu (Chan.); Flticeni prin lacul

fliolsacilor, mult.
5. APIUM L. gen. n. ^^jO.
I. A. graveolens Lin. spec. p. 379; Koch syn. p. 311; DC.

prodr. 4 p. 101 ; Rechb. icon. germ. voi. 21 tab. 13 fig. 2; Schlechtd.
Lang. deutsch, voi. 27 fig. 2721. — Vulg. Selin. eUn. — (J lulie-
Septembre. — Variaz :
a., palustris: forma selbatic. Ape stagnante .sau lin-fluente lim-

pedi, neprolunde pe ling litoralul maritim în Dobrogea : pe la Tusla,
Mamaea ; Flticeni pe ling lacul Giolsacilor, mult.
,3. dulce et . repaceum DC. prodr. 1. c. varieti cultivate pentru
uzul alimentar.
6. PETROSELINUM Hoffm. nmbell. gen. I p. 78.
I. P. sativum lloffm. 1. c. p. 78 (1814); Koch syn. p. 311;

DC. prodr. 4 p. 102; Sclilechtd. Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2720. P.
Iiorleiisf Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 16 fig. 2. — Vulg. PetnmjeL Pi'-
fyâiijei. — -j* Iunie, Iulie. In cultur pentru uzul alimentar.
7. TRINIA Hoffm. wnbell. gen. I p. 92.
I. T. KitaibeliiM. Bieb fi. t. c. 3 p. 246 (1819); Koch syn. add.

p. 44r> ; DC. prodr. 4 p. \0?>; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 30;
Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2726. Semli pumilum h. spec.
; ;
TTMBELLTFEKJE 2n0
p. 378. FimpînelKi (/laucaW. el Kit. rar. liiing'. Lab. l'I (1800)-non

Lin. Bumia leiogona Janka oest. bot. zeit. ann. 185G p. :{G2-non C. A.
Mey. —
^, Maiu, Iunie. Câmpuri, prin livedi, mrcini.îuri, pe lîng
grâne drumuri. Severin, Hinova Craiova; Bneasa, Gomana; Ic-
.i ;
neti, Vultureanca; Ciocneli, Perii; Ghitila, Bucureti; Bîriad; Iai

Dobrogea pe la Con.stana, Bairamdede, Tusla, Mangaliea.
2. T.
Henningii Hoffm. umbell. p. 94 (1814); Boiss. fi. orient. 2
p. 85i2. Henmugii DG. prodr. 4 p. 108. T. vulgaris
T. vulgar is rar. a.
p. Henningii Koch syn. p. :112. —

<|. Maiu, Iunie. Prin locuri ierbose.
Bîriad la Grângu.
8. FALCARIA Riv. pentapet. i6gg n. 48 icon.
I. F. Rivini Host.
11. austr. 1 p. 381 (1827); Koch syn.
p. 318;
DG. prodr. 4 p. 110; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 21 Schlechtd. ;
Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2729. Sium Falcaria Lin. spec.

p. 202.
Drepanoplujllum sioides. Wibb. fi. werth. p. 196 (1799). Dr. aqrestp
Hoffm. umbell. gen. 1 p. 109 (1814). Vulg. Dornic. ^|. Iulie, Au-
— —
gust. Câmpuri, prin livedi, prin grâne,
viî; specie drumuri, dealuri,
vulgara noi (Grec. enum. p. 28). Severin; Craiova; Tirgujiul; Vul-
la
tureanca; Titu, Ghergani; Bneasa, Gomana; Bucureti, Buftea, Pe-

rii; PIoeti, Bicoi; Feteti; Cotnari; Botoiani; Dobrogea.
9. ^GOPODIUm L. gen. u.
-fjg.
I. IE. Podagraria L. spec. p.

p. 314; DG. 379; Koch syn.
prodr.4p. 114; Pichb. icon.germ.21 tab.20;Schlectd. Lang. deutsch. 27
fig. 2737. —Vulg. Picioru- Caprei. ?(. Maiu -Iulie. —
Pduri, locuri
umbrose umede. Dealurile Gemetului; Câmpulung; Piucr, \^^lea-Mu-
ierei; Predeal, Sinaia; Perii, Ghitila; Gomana; Neaml,u la Pduioa-
Branitea (Chan.).
10. CARUM L. gen. ;;. 9^5.
I. C. Carvi L. spec. p. 378; Koch syn. p. 314;

DC. prodr. 4
p. 115; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2733. Bunlum CarviM. Bieb.
fi. t. c. 1 p. 211 (1808); Rchh. icon. germ. voi. 21 tab. 31 fig. 2. —
Vulg. Chimen. Chimion-sUhatic. Secarea.
Secric. ?|. Maiu, Iunie.
—
Livedi, poeni în regiunea montan subalpin i alpestr. Corbeni
Câmpulung; Rucr, Valea-Muierei Vulcana; Predeal, Buteni, Si- ;
naia Monstirea Neam|u (Chan. exsic.) în Suceava la Broteni pe

; ;
Neagra, la schitul Rareu; i în cultur: Bucureti (Grec eiunn. [). 28).

— .
2. C. Bulbocastanum Koch iiinbell. p. 121 (1824); ejus syn.

p. 315; DC. prodr. 4 p. 115; Schlechtd. Lang. deutscli. voi. 27 fig. 2734
Buniiim BidbocasatnumL. spec. p. 349;Rchb. icon. germ.21 tab. 33.
Vulg. Alunele. Mndlaci. — ?|, Iunie, Iulie. Prin pduri |i tuferiiuri.
Severin, Cerneai Bucureti Vaslui Ia§i
; ; ; ; în multe locuri cultivat pen.
tru uzul alimentar (Grec. enum. p. 28).
11. PIMPINELLA L. gen. n.^^Gfj.
^ 1. Fructul glabru; tulpina perenic.

1. P. magna L. mant. p. 217 (1771); Koch syn. p. 310; DC.
prodr. 4 p. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2739. Trayose-
linum magnum Mrench metli. p. 99. — ?(. Maiu, Iunie. Livedi, poeni,
margini de pduri în regiunea montan subalpin. Valea esnei i pe
Ciolanu-Mare ; Predeal; Buteni, Sinaia; Monstirea Neamu la p-
durea Pocrovu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 28); Schitul Rareu.
p, rubra. P. ruhra Hoppe ap. Koch syn. p. 310 (1843). în co-
prinsul Bucecilor.
2. P. saxif rag L. spec, p. 378; DC. prodr. 4 p. 120; Kochsyn.

ed. lip. 310 ct add.p. 440; Rchb. ic. germ. 21 tab. 28 exc.fig. IV;
Roi.ss. fi. orient. 2 p. 873 ; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 27

fig. 2740. — V^ Iulie, August. Locuri uscate în regiunea montan a
dealurilor i a câmpiilor, îns cu oarecare diferende de fptur, adic:
a. a/pestris Spreng. in Roern et Schult. syst. VI (1820) p. 380;
Koch syn. p. 310 var. o; P. alpina Host fi. austr. I. p. 399(1827). De
talie cu atât mai mic cu cât se gsete în altitudini superiore, figura
foliolelor rotundior, au marginea prea uior palmato-inciz^ lobii ian-
ceolatai acu[i. Piatra-Mare, în regiunea sa alpin; Buceci, pe la înce-

putul regiunei alpine.
|3. poieriifolia Koch 1. c. var. v; P. saxifraga A. minor poteriifolia
Wallr. sched.p.l23 (1822). De talie mai înlticic, are figura foliolelor
subrotund-ovat, marginea lor crenat. Este forma tipic i figurat
în autori (ved. Rchb. 1. c. fig. I; Schlechtd. et Lang. 1. c). în regiu-
nea dealurilor i a câmpiilor: Tîrgujiu; Craiova, Rubne.ti ; Stolnici;
Azuga; Ciocneti, Chitila, Bucureti (Grec. enum. p. 28); Comana;

Bacu; Piatra; Rarru.
Y. major Wallr. sched. p. 123; Koch 1. c. var. a. De talie înalt-

50 — 80 •'" i adesea robust; foliolele foilor radicale late, ovate. cu
marginea neregulat incizo-serat ; foilo caulinare disectate. Prin p-
UîrBELLIFEE.E 241
duri suu locuri uuiIhosc: llorez, Bistria, (lozica, Slnisioara; Craiova ;
Valea Cacovei la Topoloveni ; Predeal.

o. pubescens Neilr. nieder-oester. p. Gll (1859). P. nhjni Scliur
en. transs. p. 249 et (18GG) Auclor. traiiss. ap. Siink. en. tran.ss. p. i252
-iion Willd. cujus stirps solum in Germania borealis certe proveniens.
Locuri aprice, tuferie menunte .îrrite. Baea-de-Aram; Lainici în ;
Dobrogea pe la Macin.
Ca cea descris de Scliur sub numele de F. nif/ra, planta
.î
nostr de la Macin este înalt .î robust, cade 1 m. Axa caulinar, ra-
murile, foile i raclele primare ale inflorescenei sunt peste-tot dens §i
cam albicios pubescente; radele secondare prea pu|in isparsiupu-
bescente ; foile radicale mari, au foliolele late, ovate iji marginea u§ior
incizo-serat sau cam crenat; foile caulinare abortate i reduse
numa la vagin a lor sau avend la vîrf câteva segmente
"O" de foliole
ini|iale.
§ 2. Fructul pubescent hispid. Perenice sau bienice.

3. P. Tragium Vili. dauph. 2 p. GOG (1787); DC. prodr. 4
p. 121; Rchb. ic. germ. 21 tab. 2G; Boiss fi. or. 2p. 871. P. Tnujium ^
lac'miata DC. 1. c, Boiss. 1. c. —
?[. Iunie, Iulie. Locuri aride, aprice.
inculte. în Dobrogea pe la Gargalîc, Periclie.

% P. Anisum L. spec. p. 379; Rchb. ic. germ. 21 tab. 24. —
O iLilie, August. In cultur, pu|in întins pe la noi, sub numele de
Anason-românesc (Bucureti).
12. BERULA M et Koch deiitsch. fi. II. p. -y.
I. B. angustifolia Koch in op. cit. p. 33 (182G); Rchb. icon.

germ. 21 tab. 37; Boiss. fi. or. 2 p. 889; Schiechtd. et Lang. 11. v.
deutsch. 27 fig. 2744. 5iwm angustifolium L.spec. p. 1G72 ;DC.prodr.4

p. 125.— ?|, Iulie, August. Mlatini, rovine, blî sau ape lin fluente.
Cerne|i ; Peri.i, Chitila, Bucureti (Grec. enum. p. 28) ; Comana.
13. SIUM L. gen. n. -^48 (excL spec.)
1. S. latifolium L. spec. p. 361; DC. prodr. 4 p. 124; Koch

syn p. 317; Rchb. ic. germ. 21 tab. 36 ; Schiechtd. et Lang. 11. v.
deutsch. 27 fig. 2745. Drepmiophijllmi palustre Hoffm umb. p. 1 10

(1814). — Vulg. Cositei. Bolonic.— l\. Iulie, August. Mlatini, rovine,
locuri aptose. Predeal; Tecuci în lunca ignetilor; Tulcea.
2. S. lancifolium M. B. 11. t. c. 3 p. 230 (1819); DC. prodr. 4.
p. 124; Boiss. 11. or. 2. p, 888, — ^|. Iunie, Iulie. Liverji umede, locuri
;
josnice mlsLinuso. Cliocne.Li (S. aiujuatlfolimii Grec. enuiii. p. 28

- non L.) ; Coiiiauu (CJroc. in Br. prodr. p. iî24).
14. BUPLEURUM L. gen. n. jj8
§ 1. FoiJe caulinare late, ovale, ainplcxicaule sau peitbliale.

Involucrul iipsa.
''
A n u a 1 e.
1. B. rotundifolium L. spcc. p. 340; Sturm d. 11. h. 5. DC.

prodr. 4 p. 129; Koch syn. p. 321 ; Rclib. ic. germ. 21 tab. 39 fig. 2;
Sclilechtend. ei Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2759. B. perfoliatum Lam.
11. fr. 3 p. 405. — Vulg. Urechia iepuruluL Urechia ttmsc. — O Iunie,
Iulie. Prin tuferise, nircinisuri, pîrloage, viî, holde, pe la drumuri;
în regiunea dealurilor .î a câmpiilor. Oreviâ, Bucura; Ciocneti,
Chitila; Comana; Vleni; Dealu-Mare ; Fociani, Odobe^ti; Isaccea,
Cocoi; Mangalia; Constanta.
••"•"•
P e r c n i c e.
2. B. aureum Fiscli. ap. liolim. umbell. p. 115 (1814); DC.

prodr. 4 p. 129; Ledeb. fl. ross. 2 p, 2G3; Simk. enum. transs.
p. 255. B. coloratum Schur. en. transs. p. 254 (186G) ample descrip-
tum. — l[. Iulie, August. Stânci calcare în regiunea alpin inferior
Buceci în Valea-Alb pe laturile Caraimanului .i ale Costilei, cam
pe la 1800 m. alt.
§ 2. Foile caulinare linear-ânguste prelungi paralel nervate ;
umbela involucrat. Tote speciile nostre avend fructele netede.

* P e r e n i c e.
3. B. falcatum L. spec. p. 341; DC. prodr. 4 p. 132; Koch. syn. 319;

Rclib ic. germ. 21 tab. 44 fig. 2; Schlechtendal et Lang. fl. v. deusch.
fig. 2752. — 2j, Iulie, August. Prin locuri uscate sau petrose, stânci
în regiunea munilor .i a dealurilor. — Variaz :
a. dilataium s. latlfolium Schur. enum. transs. p. 253 (186G). —

Stânci calcare. în valea Dîmbovicioarei ; Buceci la Poeana-Stânei.
Prin limea foilor sale se apropie întru câtva de speciea precedent,
îns n'are foile caulinare cu baza profund-cordat, amplexicaul i
caracterele grupei precedente.
p. variifolium Schur l. c. B. falcatum normale .s. (jenuinum. Foile
radicale oblungi obovate, obtuze; cele caulinare lineari-falcate. — Ver-
ciorova, Severin, Poroina; Polo vraci; Rucr; Buteni, Sinaia; Gâm-
pina; Dealu-Tohanilor la Mizil; Bîsca; Rosnov, Piatra, Bisericani,
UMBELLIFERÊ 243
Cozla; Flticeni pe la i)dLii-ea Huilor^ iiiuiil(,'le Sliiisiora, Bro^teni
pe Neagra în Suceava.
;. subfalcatum. B. subfalcatum Scliur en. tianss. p. :25o (lcSG()).
B. exaltatum Scliur verii, siebenb. ver. X p. 109 (18o9) ;

Fuss exc.
transs. p. 258 -non M. Bieb. beschreib. kasp. p. 100 (1800); append-
n. 30 nec Kocli syn. p. 319 (1843). Locuri pietrose aprice sau cam —
unibrose. Buceci la Sinaia pe sub Poeana-Stânei, pe laturile Caraima-
iiului (Knccht.)
4. B. diversifolium Rochel. rar. banat. p. 08 (1828) sed. in ic.
57 sub nom. ^B. heterojjhijUuin ,Schur euum. transs. p. 252

''
tab.28 fig.
excl. synon. Rchb. icon. germ. 21tab. 43 fig. 1 optime; Neilr. diagn.
p. 53. B. (jrainlneumBr. prodr. p. 225 -non Vili. B. ranuncu/oi<Ies ["j.
elatius. Koch syn. p. 320 (1843) exclus, synon. în regiunea alpin —

la locuri cu ierb. Paringu (Barth. miss.) ; Oiticu; Moldoveanu;
Buceci.
Dup opiniea nostr, speciea acesta nu trebue luat drept B.
(jramineuniViW.^j nici B. exaltatum atit al lui M. Bieb. cât i al luî Kocli
cum fac unii autori (ved. Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 721 ; Br. I. c. Schieclitd.
et Lang. deutsch. voi. 27 p. 160 fig. 2753). Considerând icona dat

de Rochel, cea dat de Reichenbach i planta în natur, speciea
carpatic difer cu totul de cea Villarsian i de cea Kochian ale c-

rora umbele au radele mai scurte nu ega- §i subirele, involucelele ce
lez unibelulele .i foile caulinare superiore dngustate la baz. La spe-
ciea nostr unibelulele au radele cu mult mai lungi i mai robuste,

involucelele egalez unibelulele, foile caulinare superiore dilatate la
baz i cam amplexicale, semuind cu speciea urmtore întru acesta.
5. B. ranunculoides L. spec. p. 342; DC. prodr. 4 p. 131;

Rchb. ic. germ. 21 tab. 45 fig. 2. Schieclitd. et Lang. fi. v. deutsch.
fig. 2754 bona. B. ranuculoides a. humtlis Koch. syn. 320; B. ranun-
culoides a. (jenuinum Gren. Godr. fi. fr. 1 p. 719. B. amjulosum Spreng.

in R. et Schult. syst. O p. 366 -non L. B. baldense Host. syn. p. 141
-non M. Bieb. nec W. et Kit. nec Turra. ?(, Iulie, August. Pe stanei
cu ierb în regiunea alpina. Piatra-Mare.
** Anuale.
6. B. affine Sadl. 11. comit. pest. Ip. 204(1825); Koch syn. p. 318;
Gren. Godr. fi. fr. I p. 723 ; Boiss. fi. orient. 2 p. 845. B. Gerardi var.
virgatum Rchb. deutsch. fl. voi. 21 p. 28 et ic. germ. tab. 46.-5. Ge-
rardi var. p. Sadl. fi. comit. pest. ed. II p. 119. —O Ii^lie, August.
;
Prin vil .î mrcinii. Ciaiova pe la Gâicea; Constanâ in Valul-

Traian spre boslnrie, mult.
Specimenele nostre au ramurile lungi, chiar forte lungi ce iari
se subramific i tote sunt desfâiurate a.ia c iau înfiarea de B.
Gerardi cum este cel figurat de Rchb. 1. c. tab. 46 I, de care îns
fig.
se deosebete prin pedicelele fructifere mai scurte de cât jumetatea

fructului, ale cruia coste sunt ceva mai pronunate i valeculele lor
sunt vitate. Aceste specimene seamen forte bine cu cele ce am de la
Sabranscky din Buda-Pesta, îns nu cu forma iconografiat de Rchb.

in op. cit. tab. 46 fig. II.
7. B. junceum L. spec. p. 342 ; Koch. syn. p. 319; Gren. Godr.

fl. fr. 1 p. 72i> ; Rchb. ic. germ. voi. 21 tab. 42 fig. 2 optime ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2750 bona. B. Gerardi Jacq. fi. aust. 3 p.31 (1775).
Iulie, August. Coste argilo-cretose. Valea-Bahnei, Verciorova;
Severin pe dealul Buliga; Gomana costele despre Câlnite prin m-
rciniiuri i la Valea-Balot.
8. B. commutatum Boiss. et Bal. diagn. ser. II 6 p. 75(1842)

ejusfl. orient. 2 p. 844; Velen. fl. bulg. p. 224. — Q iunie, Iulie. Tu-
ferie pe costele stâncose calcare ale munilor la Verciorova.
Nici o deosebire esenial între specimenele nostre din locali-
tatea acesta comparate cu cele din Serbia i datorite regretatului con-
frate Pancic din Belgrad ; atâta numa c cele de la Verciorova sunt
mai robuste i portul ceva mai amplu.
9. B. apiculatum Friv. in flora ann. 1835 p. 335; Griseb.

spicil. I p. 350; Rchb. ic. germ. voi. 21 tab. 49 fig. 1. B. glumaceum
var. aristatiim Boiss. diagn. ser. IIp. 81 (1856). —Q Iulie, August. Locuri
aprice pietrose. înDobrogea pe lâng Mangalia, Constana, Gopadin.
Obs. Posedm anc, un numer de câteva exemplare de un Bu-
pleurum neînflorit, cules în Iunie 1884 de pe Muntele Consulu, în
Uobrogea. Anual, de la baz cam corimboideu ramificat, are asemuirea
de B. tenuissimum L. dup cum este iconografiat de Rchb. icon. germ.
voi. 21 tab. 50 fig. II (exclus, n. 6-13); dar fructele sale sunt de
dorit. — Ce o fi oare B. Slntenisianum Uechtr. indicat în prile aces-
tea de Kanitz pi. roman. add. n. 826?
Trib. IV. SESELiNEiE Koch. Mericarpele necomprimate, constituesc

un fruct ciclocarp (rotund) ; faele lor avend coste primare filiforme, a
rar pterigoide, egale sau neegale, netede. Umbela compus.
;
UMBELLIFEE.E 245
15. (ENANTHE L. -c;;. ;/.

V5-' ci s;,-.
§ 1. lidduciiiele lubcrose cilindroide sau napit'orme, pai-lc si
rdcini filiforino.
1. Pedicelele Iructilere la vîrf neingroato; fructul ia baz neîn-

groat, subj,iat.
1. CE. fistulosa L. spoc.

p. 365; Koch syn. p. 321; DC. prodr. i
p. 13G; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 57; Schlechtd. Lang. deutsch.
27 fig. 2760. —
l\. Iunie, Iulie. Locuri umede, gropi cu ap, rovine
bltose. Curtea-de-Argei, Gorbeni; lunca Neajlovului la Vultureanca.
2. Pedicelele fructifere îngroate; fructul la baz nesub|iat, adesea

cu inel calos.
2. IE. silaifolia M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 232 (1819); Koch. syn.
p. 322; DC. prodr. 4 p. 137; Rchb. icon. germ. 21 tab. 52; Gren.
Godr. fl. fr. 1 p. 714; Boiss. fl. orient. 2 p. 957; Schlechtd. Lang.
deutsch. 27 fig. 2763. — 1^ Iunie, Iulie. Locuri bltose turbifere în
regiunea inferior prin lunci. Craiova ; Tîrgovi.|te; Alexandriea ; Co-
mana; Ciocneti, Ferii; Chitih, Bucureti.
3. CE. media Griseb. spicil. 1 p. 352(1843); Rchb. icon. germ. 21

tab. 36 fig. 1; Neilr. diagn. p. 54; Boiss. fl. orient. 2 p. 958; Borb.
flor. kozlem. a magyar. tud. akad. XV (1878) n. 9 p. 277. — \ Iu-
nie, Iulie. Locuri bltose turbifere în prile de jos; mlatini, rovine; cu
nmlt mai frecuent ca precedenta. Dealurile Cerne|ului i lunca To-
polniei, Halînga, Balta; Craiova; loneti, Cacova, Vultureanca; Comana,
Bucureti, Chitila; Ciocneti, Ferii.
Diferendele între aceste dou specii sunt, uneori, falaciose când
avem aface cu forme dubiose intermediare. Asupra formelor tipice
putem constata urmetorele caractere difereniale A. (Enanthe silai- :
M. Bieb. are caulul mai subire, plin i striat; foile tote homeo-
folia
morfe bi-tripinatisocte, foliolele lor scurte, ângust-lanceolate întregi
sau tritide, fructele obconice scurte grose, la baz cam ventricose. —
B. (E. media Griseb. are caulul mai gros, fistulos i expresiv sulcat
foile uni-tripinatisecte, foliolele lor
linear-ânguste, întregi sau bi-trifide
i cu mult mai lungi; fructele oblungi fusiforme mai puin grose. —
Cea din urm pote avea tote foile conforme forma liomophijlla; sau : s
aib mai lticele obovato-cuneate, la vîrf bi-
foliolele foilor radicale
trifide sau profund crenate semuind cu unele foi de CK". prim/miel-

loides sau de CE. Lachenalii: acesta este forma heterophylla.
4. CE, banaica Heuff. in flora ann. 1854. 1 p. 291 ; ejus enum.

—
banat. p. 7<S; Rclib. ic. germ. voi. ::il lab. 'Ad tig. "î
;
Neiir. diagn. p. 54.
l\. Iunie, Iulie. Locuri umede baltose prin zavoe si pduri in regiunea
dealurilor. Tirgujiul; Rîmnic; Piteti la Trivale.
§ 2. Tote rdcinele subiri filiforme.

5. CE. Phellandrium Lam. fi. fr. 3 p. 432 (177.S); Koch syn.
p. 322; DC. prodr. 4 p. 138; Rclib. icon. germ. 21 tab. 35 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2765. Phellandrium aquaticiim L. spec. p. 366.
Vulg. Cmutk-de-hlî Petrunjeliil-h-6scelor. — rf s. ?[, Iunie -August.
Ape limpedi stagnante sau lin fluente neprofunde, bli, smîrcuri.
Bucure.|li i prejurimile sale (Grec. enum. p. 28); Comana; Galai.
16. .STHUSA L. gen. n. i4i (excl. spec.j
Cynapium L. spec. p. 307; Koch syn.p. 828; D(l prodr. 4

1. /E.
p. 141 Rchb. icon. germ. 21 tab. 60; Schlechtd. Lang. deutsch. 27

;
fig. 2766. —
Tot vara. Mrcini.i^ tuferii în regiunea montan.
Tirgujiul, Lainici; Monstirea Bistria; Câneni, Riu-Vadului; malurile
lalomiei pe la Crivina (Grec. enum. p. -ÎS)] Monstirea Neaniu
(Chan. exsic.)
2. IE. Cynapoides M. Bieb. ti. t c. 1 p. 227 (1808); Koch syn.

p. 323; DC. prodr. 4 p. 141; Ledeb. fi. ross. 2 p. 270. Tot vara.
Pe ling pduri în regiunea montan. Comarnic.
17. FCENICULUM Q4dans. fam. 2 p. loi.
I. F. capillaceum 374 (1782). F. mUjare

Gilib. fi. lithuan. 4 p.
Ga^rtn. fruct, et semin. I p. 105 (1782); DC. prodr. 4 p. 142. F. offi-
chiale AII. fi. pedem. 2 p. 25 (1788); Koch syn. p. 323; Sclilcchtd.

Lang. deutsch. 27 f. 2767. — Vulg. Anason. Anason-mare. Secarea. —
Iulie, August. Cultivat, vulgarizat pentru uzul economic (Grec.
enum. p. 28 et in Br. prodr. p. 226).
18. SESELI L. gen. n. '^60.
J^
1 . Foliolele involucelelor au baza coherent, vîrful liber.
I. S. rigidum AV. et Kit rar. hung. 2 tab. 146 (1803); DC.
prodr. 4 p. 145; Rchb. ic. germ. voi. 21 tab. 70; Heuff. enum. ban.
p. 78 ; Neilr. diagn. p. 54. S. purpurascens .Janka in Boiss. fl. orient. 2
p. 963 (vid. Velen. fl. bulg. p. 212). — l\. Iulie, August. Stânci calcare
abrupte, fisuri de stânci pe precipiiuri. V«^'rciorova; valea esnei pe
Ineleu-Mare .î Apioara; Piatra-Clo.ânilor; Lainici, Piusi; Polovraci;
valea Oltului pe Narou .î Goziea.
!
UMBELLIFEK^ 247
§ i. Foliolele iiivoliicelelor cu lotul liburu.

1. Florile iâlbene.
2. S. gracile ^V. cL Kil. rur. liung. d lab. 117 (iSUi); DC.
prodr. 4 p. 145; Rclib. icon. germ. i>l Lab. 07; Ueulf. eiiurn. ban.
p. 78; Neilr. diagn. p. 55. — ((. Iulie, Augusl. i^recipiliuri de slanei
montane, fisuri stâne(3se. Valea esnei §i valea Gernei la (Jaura-Feleiî
valea Oltului la Masa-Iui-Traian i la Albiea-Clinetilor.
2. Florile albe.
3. S. varium Trev. cat. sem. hori. vratisl.ann. 1S18; Kocli syn.

p. HM; DC. prodr. 4. p. liO; Ficlib. icon. germ. 21 tab. 01; Boiss.
fl. orient. 2 p. 965. — q^ Iunie- August. Locuri petrose in Dobrogea:
Alibeichioi pe Consulu ; Babadagh, lenisala subt Gastelul-Genovez;
Tulcea pe la Malcoci.
4. S. campestre Bess. enum. p. 44 n. 1373 (1822); DC. pro-

drom. 4 p. 148; Ledeb. fl. ross. 2 p. 275 Velen. ;
fl. bulg. p. 214 „ex
specimenibus Sintenisio in Dobrogea lectis". — An S. (jigas Janka
ap. Br. veget. dobro. 1884? - -j* sau ?(,. Iulie, Augus. Locuri aprice,
nsipuri maritime in Dobrogea la Constana malurile de sub viile de
la stabilimentul balnear; Tuzla-Ghiol ; Macin.
5. S. annuum L. spec. p. 373; Jacq. fl. austr. tab. 55; Rchb.

icon. germ. 21 tab. 66. S. colorahm Ehrh. beitr. 5p. 179 (1790); Koch
syn. p. 325; DC. prodr. 4 p. 147. —O s. c^. Iulie, August. Livedi,
pocnii rriiuri de pduri, crânguri; din regiunea montan subalpin
pîn în regiunea câmpiilor; specie vulgur (Grec. enum. p. 28). Tir-
gujiul, Bumbeti; Olneti, Rîmnic; Climneti, Coziea; Corbeni;
Câmpulung; Vulcana; Buteni, Sinaia; Câmpina; Ciocneti Chitila,

Bucure-ti; Comana; Fociani, Odobeti; Bacu la Dealu-Nou ; Iai.
19. LIBANOTIS Ctwit^ stirp. jiisir. i p. 222.
I. L.leiocarpa Simk. enum. transs. p. 259 (1886) ct exsic.

pro specie. L. montana var. leiocarpa Lleuff. zool. bot. gesel. ann.
1858 p. 115 et enum. ban. p. 79. L. athamantoides Koch. syn. p. 320
-non DC. prodr. 2p. 151. L. sihirica Auct. transs. ex. p. - non Koch.—
% Iulie, AugusL Pe stânci, in vile montane inferiore umede um-
bros©. Valea Jiului pe la Lainici si Piuu; valea Bistriei i valea
Oltului pe la Coziea spre gura Lotrului; pe Dîmbovicioara; Câmpina
subt vila Slirbey pi-in pdure.
-
2. L. montana AII. II. podelii. i2 p. 30 lah. 6L> (1705); Koch

.syn. p. 325; Rclib. icon. germ. voi. i21 tab. 74; Sclileclitendal Lang.
deutscli. voi. "HI fig. ^liSS optime cum planta nostra congruunt. —
<(, lulio; August. Stânci prin vile montane inferiore umede, uin-
bros-e. In Suceava pe tot Bistria, pe Neagra, Barnaru §i Barnarelu,
f. frecuent.
3. L. humilis Scliur <fst. bot. zeit. ann. 1858 p. 21 solum no-

iiien; ejus verb. siebenb. ver. ann. 1859 p. 169 descriptum; enum.
transs. p. 258, L. Hosteana Schur enum. transs. p. 258 (1866) sec. Simk.
enum. transs. p. 259. — t(. Iulie, August. Prin vi montane alpine .î sub-
alpiiie. Negoiu; Rucrpe Dimbovicioara; Buceci la Obîr.siea laloiniêi
(Knecht. leg.) i pe laturea despre Sinaia i Buteni; Piatra-Mare la

Predeal.
20. CNIDIUM Ciisson. soc. med. par. 1^82 p. 280.
1. C. apioides Spreng. umbell. prodr. p. 40 (1813); Koch syn.
p.326; DC. prodr. 4 p. 152; Rchb. icon. germ. 21 tab. 81 Schlechtd. ;
Lang. deutsch. 27 flg. 2177. Laserpitium SilaifoUum Jacq. icon. austr.

append. tab. 4^^ (1178). LigusHcum apioidesLmTi. encycl.meth. 3 p. 577
(1789). — ?[, Iulie, August. în regiunea montan. Valea Jiului spre Lai-
niciMonstirea Bistria Gâlimneti, Goziea Buceci (Knecht) Azuga,
; ; ; ;
Buteni Comarnic. ;
2. C. orientale Boiss. annal. soc. nat. ann. 1844 p. 299 ; ejus

11. orient. ^ p. 971; Simk. kozlem. XV p. 551 et exsicc. ! — ^, Iulie,
August. Coste montane, schisturi, stânci calcare. Valea Jiului spre
Lainici.
21. ATHAMANTA Koch. umbell. p. 106.
I. A. Hungarica Borb. fior. kozlem. a magyar. tud. akad. XV

(1878) n. 9 p. 286. A. MatthioU forma alhanica Griseb. spicil. rumel. 1
p.361 (1843). A. MatthioU forma elata Griseb et Sch. it. hung. n. 132
(1852). A. MatthioU Heuff. enum. ban. p. 79-non Wulf. ?[. Iulie, —
August. Stânci abrupte în munii Olteniei: in Mehedini pe munii
Camenei la Grebnau-Mare (Degen miss.); valea esnei la Gaura
Fetei ; valea Jiului la precipiiurile d'intre Lainici i punctul vamal
Piui ; valea Monstirei Bistria {A. MatthioU Ilofîm. ap. Br. prodr.
p. 228).
Peste tot mole canescento-pubescent. Tulpina gros perenic

multicaul; cauliî robusti, fermi, multistriai, de la baz dens ramificai
;;
Î^MBELLTFERiF: 249
asia c loUil consliLiicsU', mai mult sau mai pujîn, o corimb de um-
bele; foile au forma triauyular, largî, tcrnat-descompuse in laciniî
ângustiorc plane .î lungicele, uijior divaricate^ peîolurile cilindrice
l pu|in canaliculate, vagiiia oblung cu marginea lat-mombranacoe

umbelele hemisferice convexe cu vre-o riO-30rade cam divaricate^
drepte i velutino-canescente; foliolele involucrului egalez V3 pai'te
a umbelei foliolele involucelelor numerose, verdi albo-marginate i
;
dense, porose mai ales pe margini, tote linear-lanceolate ;

pedicelele
fructifere neegale; petalele obcordate, oblungi, lungicel unghiculate,
bifide, dens i menunel porose pe partea dorsal, ciliate pe margini
fructul matur mai mare de cât al celor lalte specii congenere, oblung-
cilindric i ângustat spre vîrf, dens i adpres poros, perii aspri canos-
cenî, comisurile i C(jstele pronunate, stilurile divergente.
22. SILAUS Bess. cip. Roem. et Sch. syst. (> p. 96'.
I. S. Rochelii Simk. enum. transs. p. 261 (18SG) et cxsic. !
Auct. hung. transs. recent. S. cirescens Griseb. spicil. rumel. 1 p. 3G2

(1843); Neilr. diagn. p. 55-non DC. prodr. IV p. IIG (1830) sub Bunio.
Selinum lîochelii Heuff. in Rochel reise p. 78 (1838). — ?|, Iunie, Iulie,
în regiunea montan pe locuri stncose. Valea esnei la Gaura-Fetei
pe Apiora; Polovraci desupra peteroi.
23. MEUM Totirnef. inst. p. '^12 lah. rO^;.
1. M. athamanticum .Tacq. fi. austr. 4 p. 2 tab. 303 (1770);

Kocli syn. p. 329; DC. prodr. voi. 4 p. 1G2; Rchb. icon. germ. 21
tab. 91 f. 1; Schlechtd. Lang. deutscb. 27 f. 2785. Athamanta Meum
L. spec. p. 353. —\ Iulie, August. în regiunea montan. Mnstirea
Neamului (Chan.)
2. M. Mutellina Ga^rtn. fruct, et sem. I p. lOG tab. 23 (1788);

Koch syn. p. 329; DC. prodr. 4 p. 1G2; Rchb. icon. germ. 21 tab. 92;
Schlechtd. Lang. deutscb. 27 f. 278G. Phellandrium Mutellina L. spec.
p. 3GG; .Tacq. fi. austr. tab. 5G. Ligusticum MutelUna AII. fi. pedem.
tab. GO fig. 1 (1785). — tj. Iulie, August. în regiunea alpin; Pe Sc-
ria sau Scrioara la triplul hotar în Mehedini; Galbina; Nogoiu;
Oiticu; Buceci pe Babele; Piatra-Mare.
24. GAYA Gaud. Jl. helv. 2 p. ^8g.
I. G. simplex Gaud. fi. lieh. 2 p. 389 (1828) Koch syn. p. 329; ;
DC. prodr. 4 p. 1G3; Schlechtd. Lang. deutscb. 27 fig. 2784. Pachi/-

pleuniiH simplex iichb. icon. germ. 21 tab. 87 (l8G7j. Neoyaija simplex

Meisn. gen. p. 114 (1836); Ledeb. fi. ross. 2 p. 289. Laserpitium sim-
pilexh. mant. p. 56 (1762). Lif/usticim simplex AW. pedem. 2 p, 15. fi', —
?[. Iulie, August. în regiunea alpin. Negoiu; Pâpuea: Buceci (Kne-
clil..), Ia Valea-Alb pe Gostila 1900 m. !
25. CONIOSELINUM Fisch. in Hoff.umbelL ed. 2 p. iHs-
I. C. Fischeri Wimm. et Grab. fl. siles. 1 p. 266 (1827); Koch

syn. p. 330; DC. prodr. 4 p. 164; Ledeb. fi. ross. 2 p. 290; Rchb.
icon. germ. 21 tab. 78; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 flg. 2789.—
?J, Iulie, August. în regiunea montan, stânci prin vi profunde um-

br(')se. Valea Dîmbovicioarei; Buceci la Urltorea (Knecht.)
Trib. V. ANGELICELE Koch Mericarpele antero-posterior compri-
mate fructu platicarpic, avend diametrul antero-posterior cu mult

:
mai scurt de cât cel transversal sau sutural rafeul sutural pterigoi- ;
deu i duplicat adic cu dou dungi cscate; mericarpele a câte 5

coste : cele 2 marginale cu mult mai proeminente, cele 3 dorsale de
ordinar filiforme, tote netede. Umbela compus.
26. LEVISTICUM Koch. iimbell. p. (,S.
I. L, officinale Koch. uiiibell. p. 98 (1824); ejus syn. p. 330;

DC. prodr. 4 p. 165; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2790. L. palu-
dapifoliumlxchh. [con. gevm. 21 tab. iOO {\8G1). Licjusticum Levisticum
L. spec. p. 359 (1764). Angelica paliidapifolia Lam. dict. encycl. I p. 173
(1782). A. Leristicmn AII. fi. pedem. n. 1309.— Vulg. Leuleau. — 'i\. Iulie,
August. Naturalizat i vulgarizat pentru uzul alimentar i economic;

unelocuri quasi-spontaneu (Grec. enum. p. 27).
27. SELINUM H<x(/m. umbell. i p. iÔ.
I. S. Carvifolia L.spec. p. 350 ; Koch syn! p. 331; DC. prodr. 4

p. 168; Rchb. icon. germ. 21 tab. 101 fig. 1 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2791. Angelica Carvifolia Spreng. umbell. prodr. p, 16. — ^^ Iulie,
August. în regiunea montan. Curtea-de-Argei, valea Hotei (Grec.

in Br. prodr. p. 229) ; Rucr pe Ghîmbavu.
28. ANGELICA Hoffm. nmbell. i p. if^8.
I. A. silvestris L. spec. p. 361 ; Koch syn. p. 331 ; DC. prodr. 4

p. 168; Rchb. icon. germ. 21 tab. 95; Schlechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2793; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 192. — 1\, luhe. August. în
;
TTMBELLTFER^ 251
ivyiiinea Jiionlan si submonlana, la locuri josiiicu uiiiodc!, [m lîug

rîuri, prin pduri. Severin po ruinele turnului; Tîrûjiul ; Tismana-
Horezu; Climneli, Coziea; Rinmic; Clurtea-de-Argesi ; Câmpulung;
Sinaia (Knecht.); Bisca, Gura-Teghei; Monstirea Neamû (Ghan.) ;
Schitul Rareu.
p. elatior Wehlenb. carpat. princip, p. 84 (1814); Gren. Godr.
fi. fr. 1 p. 685; Rchb. icon. germ. 21 tab. 90. A. montana Schleich.
cat. pi. helv. p. O (1815); DC. prodr. 4 p. 1G7 ;
Koch syn. p. 331. —
Regiunea montan, la locuri umbrose. Monstirea Tismana; Clim-
nesti, Coziea; Câneni, Rîu-Vadului; Predeal, Bu.^teni.
29. ARCHAXGELICA Hoffm. umbell. i p. iGH.
I. A. officinalis Hoffm. umbell. p. 168 (J814); Koch synop.

p. 332 et add. p. 1024 DC. prodr. 4 p. 169 Rchb,
; ; icon. germ. 21 tab. 99
Schlcchtd. Lang. fi. von deutsch. 27 fig. 2795 ; Sag. et Schn. carpat.
ccntr. 2 p. 192. Angelica Archangellca L. spec. p. 360 ex p. A. Arclian-
gelica a. alpina Wahlenb, carpat. princip, p. 83 (1814). — !|. Iulie, August,
lê lîng rîuri i isvore în regiunea montan alpin §i subalpin. Bu-
ceci, la Peterea-Ialomiei (Br.), Bu.steni, Poeana-apului, Sinaia .si Is-
voru pîn subt Posada.
Trib. VI. PEUCEDANETf] DC. Fructul ,i mai platicarpic; rafeul su-

lural i maî proeminent, pterigoideu, complanat sau îngro.iat; meri-
carpele a cate 5 coste: cele 2 marginale cu mult maî proeminonio
conexe sau concrescute cu cele consorte, cele 3 dorsale filiformo
sau subirele. Umbela compus.
30. FERTILA L. gen. u. 9-/3'.
I. F. Heuffeli Griseb. in Maly enum. p. 229 (1848); Heuff. en.

banat. p. 80; Neilr. diagn. p. 57; Borb. florist, kozlemon. l.c. p. 293;
Simk. bâns. s hunyad. utaz. 1874 p. 553; Velen. fi. bulg. p. 202. — l\,
Maiu, Iunie. Rîpele muntose petrose la Verciorova, spre PorHle-de-for

(A. de Degen) !
31. FERULACrO Kodi umbell. p. gj.
I. F. silvatica Rchb. pi. crit.4 fig. 555 (1823); ejus icon. germ.
21 tab. 106; Ledeb. fi. ross. 2 p. 298; Heuff. enum. ban. p. 80: Neilr.
diagn. p. 56; Boiss. fi. orient. 2 p. 1002. Feriila silvatica Bess. enum.
\). 44 (1822). F. Ferulago rar. commutata Rochel rar. banat. p. 63

llg. 50 (1828)- sed non Fenilu Ferulago L. FerulagomonticolaRchh. —
germ. 11) lai). i2lO fig. 3- noii Boiss. et KeuL.

icoii. 4. Iunie, Iulie. —
Câmpuri, esuri, dealuri, prin livedi, poeni, tuferie. Verciorova, Se-
verin, Gernei; Craiova, Rubneti; Vultureanca, Ionelii; Gomana;
Ghilila, Ciocneti {Fenila communis Grec. enum. p. 27-non L.);Bu-
•teni; Dealu-Mare; la Flticeni spre pdurea Huiilor.
2. F. campestris Bess. enum. p. 44 (1822) sub Ferula ante

n. 1368. Fenda uodlfîora M. Bieb. fi. t. c. p. 220 (1808); Baumg. et
1
Auct. transs. pro p. - non L. F. sulcata Ledeb. fi. ross. 2 p. 299 -non
Desf. — t}. Iunie, Iulie. Câmpuri, dealuri prin livedi, poeni, lstari de
pdure, marciniiuri; adesea cu cel precedent, dar mai meridional.
Golu-Drîncea; Craiova, Sîmnic, Segarcea în Doljiu; loneti, Vultu-
reanca; Gomana; Ploieti, Bicoi.
3. F. meoides Boiss. fi. orient. 2 p. 1004 (1872). Ferula meoi-

des L spec. p. 356. Lophosciadium meifolium DC. coli. mem. .5 p. 57
tab. 3 fig. P. et in prodr. voi. 4 p. 208 (1830).— % Iunie, Iulie. Coste
petrose pe lîng mici tuferi|iuri §i locuri descliise. Babadagli spre le-
nisala în Dobrogea, îns rar, puin.
32. PEUCEDANUM Koch. umbell. p. ga.
^ 1. Rafeul sutural nel|it; involucrul lips sau oligofil.
1. P. longifolium W. et Kit. rar. hung, 251 (1812); DC.

3. tab.
prodr. 4 p. 180 ; Rchb. icon. germ. 21 tab. 111; Heuff. enum. ban.
p. 81; Neilr. diagn. p. 57. — 2j, Iulie, August. Rîpele petrose ale
munilor. Verciorova, Porile -de- fer ; Dobrogea pe la Monstirea
Cocoi pe stâncile de la Oglinda.
2. P. arenarium W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 20 (1799); Koch

syn. p. 334; DC. prodr. 4 p. 180; Rchb. icon. germ. 21 tab. 117;
Heuff. enum. banat. p. 81; Neilr. diagn. p. 58; Schlechtendal Lang.
deutsch 27 fig. 2800. — cj. Iulie, August. Locuri argilo-nsipose, dea-
luri. Dealu-Stîrminei i pe Rogova în Mehedini.
3. P. Chabraei Rchb. ap. MrBsl. handb. ed. 2 p. 448 (1827);

Koch syn. p. 334; Schlochtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2801. P. canifo-
lium Vili. dauph. 2 p. 630 (1787); Rchb. ic. germ. 21 tab. 113 fig. 1. —
Selinum carvifoUa Crantz aust. fasc. 2 p. 162 tab. 3 fig. 2 (1767) -non
L. spec. p. 350. S. Chahrcei Jacq. fi. austr. tab. 72 (1782). Ot-eoiêU-
7ium pndoUcum Bess. prim. fl. galiz. 2 p. 392 (1809). PaUmUa Cliahncl
DC. prodr. 4 p. 176. — tj. Iulie, August. Pduri, tuferiuri în regiunea
tJMBELLTFERj^î 253
di'lurilor.î u câmpiilor. Kîiimic; Dmgsiani; Govora (Kiieclit.) ;Curtea-

(le-Argei; Ciocneti, Bucureti; Bîsca-Rusilei ; Boto.iani, Agafton.
§ ^2. Rafeul sutural nek1|it; involucrul polifil.
4. P. Cervaria Gusson ap. Lapeyr. abr. p. 149 (1813); Koch

syn. p. 334; DC. proclr. 4 p. 180; Rchb. icon. germ. i21 tab. 118;
Schlechtd. Lang. deutscli. 27 fig. 2803. Athamanta Cervaria L. spec.
p. 352; Jacq. fi. au.str. tab. G9. Cervaria Rivini Gsertn. fruct. sem.
p. 90 tab. 21 f. 10 (1788).— August. Pe ling pduri, tuferi-
ij. Iulie,
iuri, locuri umede. Caracal; Curtea-de-Argei; Valea-Mare Vulcana, ;
Pietroiâ; Cmpina; Ciocneti; Flticeni spre pdurea Hu.ilor.
5. P. Oreoselinum Moench meth. p. 82 (1794); Gusson ap.

Lapeyr. abr. p. 149; DC. prodr. voi. 4 p. 180; Koch syn. p. 335;
Rchb. icon. 21 tab. 119; Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2804;

Athamanta OreoseUnum L. spec. p. 352 ;
Jacq. fi. austr. tab. 08. Oreose-
UnmnlegUimumM.Bieh. suppl. p. 210 (1819). Iulie, August.

fl.t. c.
cf.
—
lîng pduri, prin viî.
Livedi, poeni_, tuferiiuri pe Orevia, Vînjiu; —
pe esnea; valea Jiului Bumbeti, Lainici; Horezu; Coziea, Stni-
.ioara; Gurtea-de-Argei; Bucov pe la Dealu-Mare; Comana.
6. P. alsaticum L. spec. p. 354; Jacq. fi. austr. tab. 70; Koch

.syn. p. 179; Rchb. icon. germ. 21 tab. 120;
335; DC. prodr. 4 p.
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2805. t|. Iulie, August. Locuri —

umede prin livedi, tuferisiuri. Ciocneti, Chitila, Bucureti; Comana;
Flticeni.
§ 3. Rafeul sutural lît, subire i cam diafan; involucrul polifil.
7. P. montanum Koch 94 (1824); DC. prodr. 4

umbell. p.
p. 180. P. austriacum var. montanum Ledeb. fi. ross. 2 p. 314; Koch

syn. ed. 3 p. 2G2. Seliniim montanum Schleich pi. exsic. S. nigricans
Gaud. fl. 333 (1828). Petroselinum intermedium Sehur enum.
helv. 2 p.
transs. p. 265 (186G)-(non Selinum intermedium Bess. Peucedanum =
palustreMoench). Peucedanum intermedium Simk. enum. transs. p. 265.—
l\. Iulie, August. Locuri stncose în vi umede umbrose subt regiunea
alpin. Buceci „la Pustnicu" frecuent; Buteni în Valoa-Alb sus pe

Gostila [P. palustre Grec. in Br. contrib. noui, în anal. acad. rom.
ser. 2 tomul XI p. 12-non Moench nec Lin. sub Selinum).
8. P. latifolium DC. prodr. 4p. 181 (1830); Rchb. icon. germ. 21

tab. 115; Ledeb. fi. ross. voi. 2 p. 314; Boiss. fi, orient 2 p. 1023.
Selinum latifolium M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 213 et424 (1808). Laserpitium
Grecescu D. Dr. - C. 1324. 1^
;
2:.4 CONSPECTUL SISTEMATIC
maryinatiun Grec. enuiii. J(S80 p. i^-non W. eL Kil. — l\. Augusl,

Septembre. Prin locuri josnice umede i turbifere. f loniana pe Gilnite
.|i pe lunca despre Grdite; Giocneti, Gliergani.
33. ANETHUM Tournef. inslil. p. iîj tab. (x).
I. A. graveolens L. spec. p. o??; Kochsyn. p. 337; DG. prodr. 4

p. ISG; Ledeb. fl. ross. 2 p. 317; Rchb. icon. germ. 21 tab. 127;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2818. — Vulg. Mrar. —Q Iulie,
August. Naturalizat i întreinut prin cultur pentru uzul alimentar

accidental spontaneu prin locuri ruderale .i locuri cultivate.
34. PASTINACA L. gen. n. s>62.
1. P. sativa L. spec. p. 37G; DG. prodr. 4 p. 188; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 317; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 27 fig. 2819. — Vulg.

Pstnac. Pastârnac. Selbatic .i cultivat:
a. sllvestris DG. prodr. 4 p. 189. P. silvestris Mill. dict. n. 1 (edit.
17G8). P. opaca Bernh. ap. Horn. hori. hafn. 2p. 961 ; Koch syn. p. 337;
Rchb. icon. germ. 21 tab. 142. — ![, Iulie, August. Gâmpuri, dealuri,
tuieriiuri; locuri argilo-glareoso. Tîrgujiul; Rîmnic, Gâlimne.ti,
Coziea; Titu, Ghergani, Giocncti (Grec. enum. p. 28); Botoiani,
Gurteli; la.i.
p. elafior Rochel rar. banat. p. G4 tab. 24 fig. 50 (1828). P. la-

tlfoUa Ledeb. fi ross. 2 p. 318-non DC. P. teretiuscula Boiss. fi. orient. 2
p. lOGO (1872). — i|. Iulie, August. Livefji în regiunea montan.

Predeal, Azuga, Buteni; Gâmpina, Brebu;
'(. edulis DG. 1. c. P. domestica Lob. icon. 709. P. sativa Mill. dict.
n.2(17GS)-nonL. — (^ Iulie, August. Gultivat pentru uzul alimentar;
accidental spontanee (Grec. enum. p. 27).
2. P. graveolens M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 237 (1808) et 3 p. 247

(1819); DG. prodr. 4 p. 189; Ledeb. fi. ross. 2 p. 319. Malahaila gra-
veolens Hofîm. umbell. p. 12G et 209 tab. 1, B fig. 6 (1814); Boiss. fi.
orient. 2 p. 1055. — 1\. Iunie, Iulie. Gâmpuri, la locuri aprice, pe lîng

drumuri i pe lîng grâne.Bneasa din Vlaca Sloboziea în Ia- ;
lomia pe la pdurea Mo.i-Toma; Dobrogea pe la Macin, Greci (Br.)
35. HERACLEUM L. gen. n. :^45-

(r .sect. Evht'raclouiii DC. ap. Koch)
§ 1. Flori galbene verrjui.

I. H. sibiricumL. spec. p. 358; Koch syn. p. 338; Ledeb. fl.
ross. 2 p. 320; Rchb. icon. germ. 21 tab. 131; Schlechtd. Lang.

;
tTMBELLIFER.1^ 'i55
dcLitscli. ^7 liy. "iHii: II. fiavescem Bauing'. enum. Iranss. 1 p. 214

(181G); DC. prodr. 4 p. 191 var. act p. — Vulg. Cr ucea-pm nitului.—
rj Iimie-August. (lâmpuri, dealuri mici prin iivedi, poeni, tuferiiuri,
pe lîng granei pduri; specie vulgar. Baea-de-Aram, Padei
Tismana; Climneti, Goziea; Rîmnic; Curtea-de-Argei lone.^ti, ;
Vultureanca; Comana; Bucureti, Chitila, Ciocneti; Ploeti; Vaslui;

Botoiani, Curteti; Flticeni.
§ 2. Flori albe sau de un roz-palid.

2. H. Sphondylium L. spec. p. 358 ; Kocli syn. p. 338 ; DC.
prodr. 4 p. 192 exclus, var. 7. et 5.; Ledeb. fi. ross. â p. 321; Rchb.
icon. germ. 21 tab. 128; Sclilechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2811; H.
Branca-ursina AII. fi. pedem. n. 1291 (1785). Sphondylium Brânca- wnina
Ilofîm. umbell.p. 132 tab. 1 fig. 11 (1814). — Yu]g. Crucea- pmhit ui ui.
Brânca- ursului. — ^f Iunie, August. Livedi, poeni de pduri, pe ling
pduri în regiunea montan. Valea-Cernei subt plaiul Osliei; Gorbeni pe
poalele Ghidului; Dîmbovicioara, Isvoru, Valea-Muierei Predeal, Azuga, ;
Buteni, Sinaia; Monstirea Neamû (Chan.); Mlin, Gineti.

p. e/egans DC. prodr. 4p. 192 Kochsyn.p. 338; Ledeb. fl.ross. 2
;
p. 322. Heracleum elegans Jacq. fi. austr. tab. 175 (1774). Regiunea —
subalpin. Buceci pe Gostila în Valea-Alb, Sinaia prin Valea-Peleiului.
3. H. palmatum Baumg. enum. Iranss. 1 p, 215 (1816); Heuff.

enum. ban. p. 82; Schur enum. transs. p. 2G7 ; Neilr. diagn. p. 58;
Rchb. germ. 21 tab. 130. Heracleum asperum Rochel rar. banat,
icon.
p. G4 25 (1828)-non M. Bieb. H. s implicifol imn Herb. fi. bucov.

fig.
p. 302 (1859). H. transsilmnicum Schur enum. transs. p. 267 (1866). —

tj. Iulie, August. Locuri umbrose umede, pe lîng isvore i riuri în
regiunea subalpin. Buceci în valea Garaimanului (Knecht.), în valea
Babelor i în Urltoarea la Poeana apului, la Buteni în Valea-Alb sus.
36. TORDYLIUM L. gen. n. .vô
I. T. maximum L. spec. p. 345; Koch syn. p. 339; DC. prodr. 4

p. 198; Ledeb. fi. ross. 2 p. 330; Rchb. icon. germ. 21 tab. 139;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2809. — Iulie, August. La locuri
aprice inculte, drumuri, grâne. Verciorova, Severin; Broteni în Me-
hedini; Stichare|, Slatina; loneti, Vultureanca; Comana; Bucureti,
Chitila; Tecuci; Constanta.
Trib. VII. SILEPJNE.1<: Koch. Fructu platicarpic; rafeul sutural

de ordinar pterigoideu complaiiat sau îngroiat; mericarpele a câte 5
—
256 (JONSPECtUL SISTEMATIC
coste prinuiie iji cu c;Ue 4 coste secondare mai puîn proeniinento.

Umbela compus,
37. SILER Scop. Jl cam. i p. jij.
I. S. trilobum Scop. fi. carn. 1 p. i217 (1772); Kochsyn. p. 340 ;
13G. prodr. 4 p. 200; Ledeb. fi. ross. 2 p. :>33; Rchb. Icon. germ. 21
tab. 143; Boiss. fi. orient. 2 p. 980; Schlechtd. Lang. deutsch. 27
fig. 2822. Laserpitium trilobum L. spec. p. 357. L. aquileylfolium Jacq.
fi. austr. 2 p. 29 tab. 147 (1774)-non Murr. ap. DC. prodr. 4 p. 204. —
'4. Iunie, Iulie. Pduri în regiunea montan petros inferior. Ver-
ciorova; Dobrogea la Monstirea Cocoi pe Oglinda, muntele Consulu
la Alibeichioi (vulg. Chefe-chimion).
Trib. VIII. THAPSIE.1-: Koch. Fructu mai mult sau mai puîn pla-
ticarpic; mericarpele aucostele lor primare filiforme, îns costele secon-
date tote sau numa cele marginale sunt pterigoide. Umbela compus.
38. LASERPITIUM L. iêu. n. :^44.
1. L. latifolium L. spec. p. 350; .Jacq. fi. austr. tab. 146; Koch

syn. p. 340; Ledeb. 11. ross. 2 p. 335; Rchb. icon. germ. 21 tab. 144;
Schlechtd. Lang. deutsch. 27 fig. 2823. L.glabnim Cranlz stirp. austr. 3
p. 181 (1707); DC. prodr. 4 p. 204. Vulg. Somnoros. Smeoic. — —

t|. Iulie, August. Tuferiiuri, margini de pduri, stânci; în regiunea
montan. Valea esnei, valea Cernei; valea Jiului, Lainici; Goziea,

Stniioara; Dîmbovicioara; Peterea-Ialomi|ei (Crec. enum. 1880
p. 27); Predeal, Azuga, Bu|teni, Sinaia; Broteni pe Neagra, Bîda.
2. L. archangelica Wulf. in Jacq. coli. voi. 1 p. 214 (1780);

Jacq. icon. rar. tab. 58; Koch syn. p. 342; Rchb. icon. germ. voi. 19
tab. 152; DC. prodr. voi. 4 p. 200. L. Chironium Scop. fi. carn. n. 324.
l\. Iulie, August. In regiunea submontan, locuri petrose cu tuferi.e

menunte .i prin fget. Muntele Baiu 950 m. d'asupra Coste.tilor în
Mehedini.
3. L. alpinum W. et Kit. rar. hung. 3 p. 281 tab. 253 (1812);

Koch syn. p. 341; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 145; Heuff. enum.
banat. p. 82. L. trilobum Rochel rar. banat. fig. 53 (1828) - non
Grantz. — 11 Iulie, August. In regiunea alpin. Muntele Oiticu în
Muscel.
4. L. prutenicum L. spec. p. 357; Jacq. fi. austr. I tab. 153;
Koch syn. p. 342; DC. prodr. 4 p. 200; Rchb. icon. germ. 21 tab. 151.
;
TJMBELLIFER.E 257
Sclilechtd. [.iuig-. deulscli. '11 lig. 2830 A. — Vulg. Sonuim-âm. —

cj'lulio, xiugust. Pduri, poeni .si inurgini do pduri in regiuiiua mon-
tan. Bîsca-Kusilei ; Tirgu-Ocnei.
Tril). IX. DAT'CINE.E Kocli. lariji fruciu platicarpic; moricarpele

a CiUe 5 coste primare fiiiforme dotate cu peri moi, au si coste .se-
condare în numor de 4, proeminente si armate cu gliimpi aciculari
liberi sau reunii prin baza lor. Umbela compus.
39. ORLAYA Ho//m. wnbell. i p. j^8.
I. O. grandîfloraHoffm.umbell. 1 p.58(1814);Kochsyn.p. 343;
DC. prodr. 4 p. 200; Rchb. icon. germ. 21 tab. 137; Sclilechtd. Lang.
deutscb. 27 fig. 2831. Caucalis grandlffora L. spec. p. 34G; Lam. iii.
tab. 192. Baucus grandifiorus Scop. fi. carn. 1 p. 189. rj' lunie-Sep- —
tembre. Câmpuri, livefji, grâne, drumuri, crngulee ; specie vulgar.
Severin; Craiova ; Caracal; Comana; Bucureti
enum. p. 27); (Grec.
Chitila, Ciocneti; Crivina, Ploeti; Focîani, Vrancea; Brila, Ca-
40. DAUCUS L. gen. ;/.

v,^-,'.
1. D. Carota L. spoc. p. 348 ; Koch syn. p. 343 ; DC. prodi-. 4

p. 211; Rclib. icon. germ. voi. 21 tab. 159; Schlechtd.Lang. deutsch.27
fig. 2833. — Vulg. Bumiea-fetei. — rf Iunie -Septembre. Câmpuri,
livezi, grâne. drumuri; specie forte comun. Severin; Baea-de-Aram,
Padei Tismana;
; Horezu Rîmnicu, Climneti
Tîrgujiul; Craiova; ;
Curtea-de-Argei, Corbeni; Câmpulung; Vultureanca, Geti; Titu

Ciocneti, Bucureti (Grec. enum. p. 2G) Comana; Ploeti; Mizil; ;
Buzeu; la.i; Botoiani; Flticeni; în Dobrogea cam pretutindenea.

[3. sat/va DC. prodr. 4 p. 211 (1830); —
vulg. Morcov. Rdcina
palar grosâ, crnos portocalie, dulce. In cultur pentru uzul alimen-

tar. Varieti multe.
2. D. bessarabicus DC. prodr. 4 p. 210 (1830); Ledeb. fi.
ross. 2 p. 338 ; Lindom. fi. clierson. 1 p. 258. Caucalis littoram M.

Bieb. fi. t. c. 1 p. 208 (1808); Bess. enum. p. 81-non Sibth. Flatys-
permum littoralis Koch umbell. p. 78 (1824). Glabru subglauces- —
cent; foile ternato-supradescompuse, laciniile lineari-setacee ; umbella
neinvolucrat. —Nsipuri pe marginea Mrei-Negre
j" Iunie, Iulie.
la Constana stabilimentul balnear subt viî; pe marginea lacului subt
Tikir-Gliiol lîng Tusla.

;;
Ord. II. Campylospermae Koch, Faa intern a seniieêlor are

niarginele inflexe sau cu lotul involute i pe mijloc strbtut de un
sule lungitudinal.
Trib. X. CAUCALINEJ: Koch. Fructul latcraliceste usior compri-

mat^ cam stenocarp sau ciclocarp mericarpele a câte 5 coste primare ;
filiforme setifere sau aculeate i a câte 4 coste secondare forte proe-
minente i aculeate. Florile albe sau palid-roze.
41. CAUCALIS Hojfm. iimbell. i p. s4.
f. C. daucoides L. spec. p. 346 Koch. syn. p. 344 DC. prodr. 4

; ;
p. i216; Rchb. icon. germ.vol.21 tab. 170;Schlechtd.Lang. deutscli. â7

lig. 2834. — O Iunie, Iulie. Câmpuri, locuri cu ierb, grâne, drumuri,
paragini. Severin; Craiova; loneti, Cacova, Vultureanca; Titu; B-
neasa, Comana; Bucureti (Grec. enum. p. 27); Chitila, Ciocneti,
Porii; Ploeti ; Galaii.
42. TURGENIA Hoffvi. înnbell. i p. SO-
I. T. latifolia Hoffm. umbell. I. p. 59 (1814); Koch syn. p. 344

DC. prodr. 4 p. 218 ; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 168; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2836 optime. —Q Iulie, August. Prin locuri
inculte aride, drumuri. Verciorova, Severin.
43. TORILIS Hoffm. iimbell. i p. 49-
1. T. Anthriscus Gmel. fi. bad. 1 p. 615 (180.5); DC. prodr. 4

p. 218; Koch syn. p. 344; Rchb. icon. germ. 21 tab. 163; Schlechtd.
Lang. deutsch. 27 fig. 2837. Tordylium Anthriscus L. spec. p. 346

Jacq. fl. austr. tab. 261. Caucalis Anthriscus Scop. fi. carn. n. 311. —
Vulg. Asmaui-mgrescu. —^ Iunie- August. Locuri umbrose, p-
duri, dumbrave, codri. Craiova: 01neti;*Coziea; Câmpulung; Sinaia
(Grec. enum. p. 27; Knecht. exsic. !) ; Câmpina; Vleni; Mogooea;
Comana; Piatra, Bisericani.
2. T. helvetica Gmel. 1. c. p. 617 ; DC. prodr. 4 p. 219; Koch

syn. p. 345; Rchb. icon. germ. 21 tab. 166 fig. 1, 2; Schlechtd. Lang.
deutsch. 27 fig. 2838. Caucalis helvetica Jacq. hort. vind. 3 tab. 16 (1776)
C. arvensis Huds. fl. angl. p. 113 (1762). Scandix infesta L. syst.nat. 2
p. 732 (edil. 1767). — (j* Iulie, August. Locuri deschise, pe lîng tu-
ferie, drumuri, garduri rustice, grâne. Craiova ; Curtea-de-Argei
Vultureanca; Comana; Bucureti; Câmpina; Vleni; Bîsca-Rusilei-
;
UMBELLIFFR.E 259
3. T. microcarpa Ik'ss. enuin. p. io n. J;3(i2 (18^2); DC.

prodr. 4 p. 218; Ledeb. fi. ross. 2 p. 312; lloulf. enum. ban. p. 83.
Neilr. diagn. p. 59; Boiss. fi. orient. 2 p. 1081. rj* Iulie, August. —
Locuri aprice aride, argilo-glareose. Verciorova spre Por|ile-de-fer
Tecuci costele despre lunca igne|ti; Dobrogea pe la Mcin^ Con-
stana, Tulcea, Mangalia.
Trib. XI. SCANDICINE.i: Koch. Fructul lalcralilcete manifest com-

primat sau contractat, totdeuna cu vîrful rostrat; mericarpele 5-
costate^ costele filiforme sau petrigoidee, cele laterale formend mar-
ginea sutural ; n'au coste secundare.
44. SCANDIX Gcvrtii. fruct, j f. ^^ t. S-,
I. S. Pecten-Veneris L. p. 221;
spec. p. 3G8; DC. prodr. 4
Kochsyn.p. 34G;Rclib. ic. germ. 21 tab. 188 fig. III. IV. V; Schlechtd.
et Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2840. Choerophyllum rostratum Lam. dict.
n. 1 p. 685 (1783). Myrrhis Pecten-Veneris AII. fi. pedem. n. 137G. —

Locuri aprice argilo-cretacee, pe lîng pduri. în Dolj iu pe la Valea-
Bisericei (vulg. Acu-Doamnei) ; Monâstirea Neam|u (Chan. exic. Grec.
enum. p. 28); oare spontaneu?
45. ANTHRISCUS Hojjm. umbel. I.p.38.
1. Specii perenice.
1. A. alpestris Wimm. et Grab. fi. siles. 1.289 (1827); Neilr.
diagn. p. 59. A. silvestris Hofîm. [B. alpestris Wimm. fi. siles. ed. 2.
p. 111; Koch. syn. p. 340; Rchb. ic. germ. 21 tab. 184; Schlechtd-
et fl. v. deutsch. 27 p. 341. A. tor<2uata Duby in DC. bot. gali. I
Lang.
p. 239 (1828) et in prodr. 4 p. 223?; Heuff. en. ban. p. 83. C/icero-
phyllmi nitidum Wahhenb. carpat. princ. p. 85 (1814). l[. Iunie, —
Pduri prin vile umbrose subalpine. Valea esnei pe Inele|u-
Iulie.
Mare Munii Camenei (A. de Degen) Dîmbovicioara; Buceci (Knecht.),

; ;
Predeal.
2. A. silvestris Hoffm. umbel. 1 p. 40 (1824); DC. prodr. 4

p. 223 var. y-; Koch. syn. p. 34G var. a; Rchb. ic. germ. 21 tab. 183;
Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. p. 340 var. a tab. 2842. Chcero
phijllum silvestre L. spec. p. 369. —% Iunie, Iulie. Pduri în regiunea
munilor mici §i a câmpiilor. Verciorova, Cernei ; (Iraiova, Rub-
neti; Climne.^ti, Coziea; Pite.ti, Trivale; Topoloveni; Predeal;
Comana; Monstirea Paserea: iVhuistirca Noamu (Chan.); Roman;
Iai la pdurea Tinoasa; Botoîani, Agafton.
1 ;
2G0 CONSPECTUL SISTEMATIC
3. A. nemorosa Spreng. umbel. prodr. p. 27 (1 Si 3); DC. prodr. 4

p. 223 ; Koch syn. p. 347 Ledeb.
; fi. ross. 2 p. 347 Rchb. ; ic. germ. 2
tab. 185 fig. I; Sclilechtd. el Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2843. Chce-
rophyllum nemorosum M. Bieb. fi. t. c. I p. 232 (1808) ; llofîm. umbell.
p. 45 ei p. 210. — î|. Iunie, Iulie. Dumbrave in regiunea câmpiilor.

Comana; Monâstirea Paserea.
2. Specii anuale.
4. A. CerefolîumHoffm. umbel. 1 p.41 DC. prodr. 4p. 223; Koch ;
syn. p. 347; Rchb. ic. germ. 21 tab. 187 fig. 1. \L III; Schlcchtd. et
Lang. fi. V. deutsch. voi. 27 tab. 2845. Scandix CerefoUum L. spec.
p. 368 Cluerophjllum sativum Lam. fi. fr. 3 p. 438. CerefoUum Sativum
Bess. prim. fi. galiz. I p. 218. — Vulg. Asm^tii. Hasmatucki. Tur-
burea. — O Maiu, Iunie. Prin pduri pe coste petrose sau uscate i în
cultur pentru uzul alimentar. Severin; Craiova; Bucureti; Comana;
Mizil Vaslui Iai Botoiani.
; ; ;
5. A. trîchosperma Schult. syst. veget. 6 p. 525 (1820) -non

Pers. cujus stirps ad Torilis genus pertinet; Koch syn. p. 347; Ledeb.
fi. ross. 2 p. 348. A. Cerefdiurn (5. trkhosperma DC. prodr. 4 p. 224
Rchb. ic. germ. 21 tab. 187 fig. IV. 12. CerefoUum trichospermum Bess.
enum. p. 44. —
Vulg. Asmui-selhatic, veninos. Maiu, Iunie. —Q
Pduri, dubrave. Comana; Monâstirea Paserea; Birlad; Vaslui; Ia.i.
46. CHiEROPHYLLUM HofTm. umbel. I p. 33
1. Specii anuale sau bisanuale.

1, Ch. temulum L. spec. p. 370; Jacq. fi. austr. tab. 63; DC.
prodr. 4p.226; Koch syn. 348; Rchb. ic. germ. 21 tab. 175; Schlechtd.
Lang. fi. V. deutsch. 27 fig. 2848. Mijrrhis temula Gsertn. fruct. I p. 23
(1788); Spreng. umbel. prodr. p. 29 (1813). — cj Iunie, Iulie. Locuri
umbrose, prin pduri în regiunea montan i a câmpiilor. Valea Mo-

nstirei Bistria;Vleni în Grdina Mîrzea (Anthrlscus silvestris Grec.
enum. p. 28 - non Hoffm.; Ch. temulum Grec. in Br. prodr. p. 238);
Mogooea Comana. ;
2. Ch> bulbosum L. spec. p. 370; Jacq. fi. austr. tab. 63: DC.
prodr. 4 p. 225 ; Koch syn. 348 Rchb.
; ic. germ. 21 tab. 176 Schlechtd. ;
Lang. fi. V. deutsch. 27 fig. 2851. Myrrhis bulbosa Spreng. in R. et

Schult. syst. 6 p. 513. — Vulg. Baraboi. BarUihoi. —J Iunie, Iulie.
Tuferie, crânguri, dumbrave. Valea-Mare, Câmpulung; Stolnici;

Netoi Comana Tîrgu-Ocna in Suceava prin valea Barnarului.
; ; ;
U:\rBELLIFER.E 261
^. Specii pereiiice.
Ch. Villarsii Koch syn. ed. I p. 317 (1839): liclib. icon.

3.
germ. iM tab. 171J. Ch. hirsutimN iW.îU^h. 2p. (i44 (17<S7)-non L. Ch.
Cicutaria Rclib. germ. exc. p. 445 -nou Vili. -- ?|. Iunie, Iulie. Pduri
în regiunea subalpin inferior .i în cea aipeslr: în Muscel la Slîl-
peni (Ch. hirsutum Grec. in Br. prodr. 230 -non L.) .i la Conteti pe la
Valea-Rîncciovului; Predeal; Comarnic; Vleni.
4. Ch. hirsutum L. .spec. p. 371; Koch syn. p. 849 : Rchb. ic.
germ. 21 tab. 180; Schiechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 27 fig. 2854. Ch.
palustreLam. encycl. meth. I p. 683 (1783). Ch. CicutariaWW. dauph. 2
p. 644 (1787). Mytrhis hirsuta Spreng. umbel. prodr. 28. Antltriscus
Cicutaria DC. prodr. 4 p. 223. —
l\. Iunie, Iulie. Prin vile umbrose
subalpine pe lîng rîulee. Palteanu între Plasa i Znoaga în Argei;

Buceci pe la Sinaia în valea Peleiului sus i pe Costila; Predeal;
Ceahlu; Rareu pe la Schit.
Specimenele nostre din localitatea Bucecilor i a Predealului se

potrivesc perfect cu cele din platoul central al Franciei de la P. Billiet
ce au denumirea de Ch. Cicutaria Vili. i care dup Koch, Reichen-
bach, Nymann i alîî este chiar Ch. hirsutum L.
5. Ch. aureuitiL. spec. p. 370-non mant.; UC. prodr. 4p. 226;

Koch syn. p. 348; Rchb. icon. germ. umbell. tab. 177. Ch. maculatum
Willd. enum. suppl. p. 15 (1813).— ?[, Iunie, Iulie. Prin vile alpine
i subalpine umbrose. Gaura-Fetei ; Buceci.
6. Ch. aromaticum L. spec. p. 371 ; Jacq. fi. austr. t. 150 ;
DC. prodr. 4 p. 227; Koch syn. 349; Rchb. icon. germ. 21 tab. 181;
Schlectd. et Lang. 27 fig, 2850. — tf. Iulie, August. Locuri umbrose,
pduri Valea Cernei pe
: la Curcoea ; Stniioara la poalele munt. Co-
ziea; Curtea-de-Argei, Corbeni ; Tîrgovite'; Sinaia, Predeal; Schitu-
Hangu subt Ceahlu ; Broteni pe Neagra i pe Barnaru.
47. PHYSOCAULOS Taiisch. bot. êit. j;/. iS;^- voi. I p. 342.
I. Ph. nodosus Tausch.l. c. Koch syn. 348; Rchb. ic. germ. 21

tab. 174. Schiechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 27 p. 350 fig. 2847. Scan-
dix nodosa L. spec. p. 369. Chcerophijllum nodosum Lam. dit. I p. 685.
Torilis macrocarpa (iaertn. fruct I. p. 83 tab. 25. — Maiu, Iunie.
Prin pdurii pe coste do muni, dnimeturi petrose : Verciorova;
Severin pe ruinele romano în gradina public; Dobrogea laMonstirea
Cocoi, Macin pe muntele Suluc, Greci pe uuiatu.
!
Tril). XII. SMVKNE.'E Kocli. Fructul înfiat dar lateralictsle cam

coiiii)riinal sau contractat; mericarpele cu câte 5 coste variabile în
proeminena lor, fr coste secundare.
48. ECHINOPHORA L. gen. n. jjfj.
I. E. Sibthorpiana Guss. suppl. p. 00; Boiss. fi. or. 2 p. 01-9.

E. tenuifoUa var. Sihtltopiana Griseb. spicil. rum. 1 p. o79 (1841)).
E.tenmfoUa Sibth. fl. graîc. tab. 266; M. Bieb fi. t. c. III p. 199; Ledeb.
ross. 2 p. 356 -non L.
11. — c[. Iunie, Iulie. Câmpuri aprice, pe lîng
drumuri i pe lîng grâne: Dobrogea de Ia Gargalic spre Periclie; Bai-
ramdede.
49. PRAXGOS Lindl. joitrn. soc. lond. i8-^s^^-37-
I. P. carinata Griseb. in litt. ad Janka 1872. A. de Degen in
kolonlenyom. lermeszet-tudoman. kozlony t. 36 potfiizet.p. 8 et exsic.

P. ferulacea Auct. hung. plur.-non Lindl nec L. sub Laserpitio. Cer
dirijs ferulacea Janka adat.magyar. delk. flora, in kozl. XII kotet 1874
p. 163. — J" Maiu, Iunie. Stânci aride pe costele munilor între Ver-
ciorova .i Gura-Vâei, la Porile-de-fer.
„Caule înalt, angulos,oposito sau verticilato-ramos, foile glabre,
ample, avend periferiea oval .i divisat în laciniî lineare setacee în
mod supradescomposit, foile inferiore lung peiolate, cele superiore

sesile; umbela cu 8-12 rade, foliolele involucrale i cele involucelale
lanceolate i cuspidate; fructul ovat, îndoit de lung de cât piedicelul
seu, verde-alburiu avend fiecare lture a câte 5 coste, costele carinate
i purpurii" (sec.Degen loc. cit.).
Caule ca de 1 m. foile inferiore avend diamentral lungitud.
de 50 CI" laciniile de 12-25 """ de lungi, fructul de 15-25'"'" lungime.
Se deo.sebete de P. ferulacui Lindl. prin laciniile foilor sale cu
mult mai lungi i prin costele mericarpelor fiind ânguste si carine-
forme. De P. stenoptera Boi.ss. et Buhse difer prin fructul seu ce,
precum s'a îs, nu este aripat, prin valeculele sale nesulcate .i prin
pedicelele sale mai lungi.
50. CONIUM L. gen. n. 4t'>'j-
I. C. maculatum L. spoc. p. 349; DC. prodr. 4 p. 242; Koch

syn. 351; Rchb. ic. germ. 21 tab. 191; Schlechtd. et Lang. ti. v.
deutsch. 27 fig. 2859. Cicuta maculata Lam. fl. fr. 3 p. 104. — Vulg.
Bucinm. Cucut, Dudae. —
cf Iulie, August. Locuri inculte, paragini,
garduri, locuri dosnice. Cernei; Craiova, Sîmnic; Rîmnic; Bucure.ti,
(Grec. enum. p. 29); Focani etc. Specie vulgar, comun.
UMBELLIFER^, ARALIACE.^, COENACE/E 263
51. PLEUROSPERMUM Hoffm. iimbdl, pracf. p. IX.
I. P. austriacum Holfia. unibell. p. IX (1814); DC. prodr. 4

p. ±\\-\ Koch syn. p. 351 ; Rclib. ic. germ. 21 tab. 192; Schlechtd. et
Lang. fl.v. deutsch. 27 fig. 2860. Ligusticum austriacum L. spec.p. 30;

Jac(]. 0. auslr. tab. 151; AH. fi. pedem. tab. 43. — t\. Iulie, August.
Locuri uinbrose prin vile munjîlor. Dîmboviciora ; Sinaia pe valea
Peleiului ((Jrec. emun. 1880 p. 21)), la Urltoarea (Kneclit.) ! si în
Valea-Alb.
52. PHYSOSPERMUM Ctisson soc. med. paris. 1782.
tm Ph. aquilegifoliumKoch umbell.p. 134(1824); DC.prodr.i

p. 240 ; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 197; Boiss. fl. orient. 2 p. 923;
Neiireich diagn. p. 60. Danaa arjuilegifoUa AU. fl. pedem. n. 1392
tab. 03 !
(1 785). Ligusticum aqmlegifoUum\N\M:spQ(^. l'p. 1425 (1 797). —
^j. Iunie. Pduri pre mun|iî de la Ruiava aprope de frontiera nostr
(miss. Degen).
53. CORIANDRUM Hoffm. umbell. p. 186.
I. sativum L. spec. p. 307; Sturm deutsch. h. )\; DC.

C.
prodr. 4 p. 250; Koch syn. p. 353; Rchb. icon. germ. 21 tab. 202;
Boiss. fl. orient. 2p. 920. —Yu]g. Cor iandru. Chimen. Iunie, Iulie, —Q
în cultura pentru uzul condimentar; accidental spontaneu. Specie vul-
garizat. — Pite.|ti ; Bucureti.
XLVII. ARALIAGEyE Juss. dict. 2 p. 348.

1. HEDERA Svartj ind. occ. p. 5/8. fl.
I. H. Helix L. spec.p. 292; DC. prodr. 4 p. 201; Koch syn. 353;

Boiss. fl. orient. 2 p. 1090; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 fig. 2905.—
V'ulg. Edera^ Heder. — t? Octobre. Prin pduri, urctore pe arbori
betrâni; pe stânci, ziduri vechi. Tisuiana; Ghmne^jti în Ostrov; Pi-
teti la Vala-Mare; Titu ; Ciocneti,|Grivina (Grec. enum. p. 29);
Sinaia; Bucureti; în Dobrogea pe la Niculiel, Gocoi.
XLVIII. GORNAGEtE DG. pi'odr. 4 p. 271.

1. CORXUS L. i^cu. n. 149.
I. C. sanguinea L. spec. p. 171; Sturm deutsch. h. 52; DG.

prodr. 4 p. 272; Koch syn. p. 354. Schlechtd. Lang. deutsch. 20
fig. 2704. — Vulg. ISnger. — t^ Maiu, Iunie. Pduri în regiunea dea-
;
264 CtoSPECTlTL SISTEMATIC
Iurilor .si a câmpiilor, IVecucnt. Corneei; Craiova, Aiiinusa; C.lini-

ne.sti, Coziea; Câmpulung; Gâmpina; Mogooea, Bucureti (Grec. cnuin.
p. 29); Monslirea Neamû (Chan. exsic. !); Iai.
2. C. mas L. spec. p. 171 ; Sturrn deutsch. h. 52; DC.proclr. 4

p. 273; Koch syn. 354; Schlechtd. Lang. deutsch. 2G fîg. 2705. —
Vulg. Corn. — t> Martie. Pduri în j-egiunea dealurilor .i a câmpiilor.
Severin, Gemei ; Craiova pe la Câlimncti, Coziea;

Trei-Funtâni;
Câmpulung; Câmpina; Titu, Ghergani; Ciocneti, Mogo.oea, Bucu-
reti; Sloboziea; Beceni; Viile de la DooclieU în Putna; Neam|u
(Grec. enuni. p. 20).
CLASA III
DICOTILEDONE GAMOPETALE 1NFER()\ ARII.
XLIX. RUBIAGE^ Juss. gen. p. 11)6.
1. SHERARDIA L. gen. n. 120.
I. S. arvensis L. spec. p. 149; DC. prodr. 4 p. 581; Rchb. ic.
germ. 17 tal). 132 fig. 1; Boiss. fi. orient. 3 p. 19; Schleclitd. et Lang.
iig. 2869 optime.
deutsch. 28 G) Maiu-Iulie. Prin locuri cu ierb —
i pe lîng semnturi. Simian, Hinova, Severin, Schela-Cladovei
Broteni Ponoare Bucureti Predeal Bîsca.
; ; ; ;
^.gracillior. Cauliî mai subirei i mai flascidi, foile superiore mai

ângusticele. Locuri cu ierb pe lîng Monâstirea Bistria.
2. ASPERULA /.. gen. n. 121.
Sect. I. Tubul corolei forte lung : corol tubulos infundibuliforri.

Anuale.
1. A. arvensis L. spec. p. 150; DC. prodr. 4 p. 581 ; Rchb. ic.
germ. 17 tab. 126 fig. 2; Boiss. fi. orient. 3 p. 30; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 28 fig. 2870. — Maiu, Iunie. Prin ierb: Bucureti (arare
locuri); Craiova pe dealurile Bucovoului; Monslirea Neamu (Chan.
exsic.)
Perenice.
2. A. taurina L. spec. p. 150; DC. prodr, 4 p. 582; Rchb. ic.
germ. 17 tab. 127 fig. 1 ; Boiss. fi. or. voi. 3 p. 41 ; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 28 fig. 2871. — t\, Maiu, Iunie. Pduri umbrose în regiunea
—
îllTBIACE.: ^m
rfLibalpiii, a dealurilor .•ji a câmpiilor. V'injule, lloyova (Grec. eniuii.
p. 30): r.raiova; Tismana; Gâliinne.'jti, Stâni.îoara ; Câmpulung, Gon-

Mogooea, Bucureti; Ciocneti; Paserea; Comana; Buzeu
te.^ti; la
pdurea Crângul.
3. A. capitata Kit. in lit. ad Schult. oester. fi. I p. 312(1814);

Rchb. ic. germ. 17 tab. 131 fig. 2; A. AUonii Baumg. enum. transs. 1
p. 80 (18 10). A. hexapylla Rochel rar. ban. p. 28 solum nomen et
Auct. transs. olim-non AU. — <:[. Iulie, August. Stânci alpine. Gre-
bena|u-Mare (Degen); Negoiu; Buceci (Br. Knecht.)! Piatra-Mare.
4. A. tinctoria L. spec. p. 150; DC. prodr. 4 p. 582; Rchb.

ic. germ. 17 tab. 129 fig. 1; Boiss. fi. orient, voi. 3p.44 Schlechtd. et
Lang. deutsch. 28 fig. 2872. — 1\, Iunie, Iulie. Livedi pe dealuri
argilo-calcare. Beceni (Grec. enum. p. 30).
5. A. ciliata Rochel rar. ban. fig. 22 (1828); Heuff. enum. ban.

p. 86; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 129 fig. IV; Neilr. diagn. p. GO.
(|, Iunie, Iulie. Stânci calcare abrupte, piecipiiuri. în valea esnei

la Gaura-Fetei, mult; Monstirea Tismana pe la Peterea Pahonie.
6. A. montana Kit. ap. Willd.enum. hort.berol. 1 p. 151 (1809);

DC. prodr. 4 p. 583 sed male descripta. — t|. Iunie. Tuferie, mr-
cini.iuri la locuri aprice. Verciorova; Tecuci; Babadagh, lenisala.
seamn bine cu A. cynanchica forma altis-
Portul seu exterior
sim ; îns, deosebete de acesta specie prin corola sa mult
in fond, se
mai tubulos, tubul de 2 ori mai lung de cât limbul, cum exist i Ia
A. lomjifioni W. îns exteriorul corolei sale are colorea persi-
et Kit.,
cin i este punctat cu menunele asperiti papilare; din contra,

A. lonyifora are corola neted, de coloare carmin i prin lîntru glbenie.
7. A. cynanchica L. spec. p. 151; Kocli syn. p. 358; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 398; Boiss. fi. orient. 2 p. 40; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 28 2873 optime.

fig. <(. —
Iunie, Iulie. Livedi, locuri cu
iorb, câmpuri din regiunea subalpin inferiorpîn în regiunea câm-
;
piilor. Severin Schela-Cladovei; Craiova; Climne.ti Stolnici; Bu-

, ;
teni, Sinaia; Crivina, Buftea (Grec. enum. p. 30); Chitila, Bucureti;

Comana; Pâtîrlagele, Beceni; Feteti; Rosnov ; Piatra, Bisericani;
Botoiani, Agafton ; Flticeni în livedile despre pdurea Huilor (A.
tenella Heufi". ap. Boiss. diagn.)
Perenic. Rizom lignescent multicaul cauli difuzi adscen- ;
denî ramoi, ramurile erecto-patule, tetragone gla])re; foile câte patru,

— ;
lineare, glabre. luargiiiea iisior scaljr, inllorescenla panicul corim-

boidâ, florile in cime dichaze cam congesle, bracteele i bracleolele
ângust-lanceolate mueronate ; corola tubuloso-infundibuliforrn, are
tubul cam egal cu lungimea limbului, colorea sa persicin ; fructul are
mericarpelo negriciose; exteriorul corolei si al mericarpelor menunel
.|i sparsiu granulato-scabre. — Variaz :
7.. supina. — A.Hiipina M. Bieb. fi. t. c. p. 101 (1808).^. cynanchica

var. suhalplna Schur. enum. transs. p. 277 (1866). — Statura scund,
10 — 15''"', meritalele inferiore i medii scurte ca le întrec foile, acestea
sunt lineare oblungi acuminate, glabre .sau cu puini peri, florile la
vîrful ramificaiilor sunt cam congeste;

p. vulgaris. Cauliî difusi, ca de i20 3.j'"' nu mult ramificai, ra-
murile lungi drepte sau cam Orisontal-înlinse, meritalele medii .i su-
periore lungi i întrec bine lungimea foilor; florile întru câtva mai
desf|iurate. Aici aparine i forma gracil dis A. tenella Heuff. ap.
Boiss. diagn. sec. A. de Degen exsic!
7. altissima. Gaulii difusi, robuti, ca de 50—60''" înlime, forte

ramoi, au meritalele cu mult mai lungi de cât foile, adesea uior i
alternativ arcuate; florile numerose constituesc o panicul încrcat
i de o amplore remarcabil.
8. A. graveolens M. Bieb. sec. Bess. in Schult. mant. ad syst.

veg. 3 p. 376 (1829); Ledeb. fl.ross.2 p.399; Boiss. fl. orient.3 p.41
Velen. fl. bulg. p.328. A. rumdica Boiss. diagn. ser. 2 p. 113 (1856). —
% Iulie, August. Câmpuri la locuri aprice inculte, petriiuri cu ierb.
Curtea-de-Argei; Stolnici; Vultureanca; Sloboziea, Odile, Giurgiu;
înDobrogea pe la Gopadin,Bairamdede, Constana. Garacoium, Gar-
gallc.
Perenic. Rizom lignescent multicaul; cauliî adscendeni, 50

pin la 60*^"^ înlime, drepi, subiri, rigidiusculi, cilindracei, forte
rmoi, ramurile patule tetragonice, glabre; foile câte patru^ filiforme

setacee glabre, cu mult mai scurte de cât meritalala respectiv; florile
în panicul lax ; corola, comparativ cu a precedentelor, mai scurt,

tubulato-campanulacee, tubul aproximativ egal cu limbul, de colore
persicin ; mericarpele negriciose fin i sparsiu granulato-scabre i cu
mult mai mici de cum sunt ale speciei urmtore.
9. A. setulosa Boiss. diagn. plant. orient, ser. II, 10 p. 61 et

62 (1848); Arp. â Degen in litt. ann. 1897 Martie. A. pontica Grec.
olim in herb. pi. roman.
Perenic. Rdcina lignos multicaul: cauliî în partea inforior
RUBTACEi*] 267
lignescenj-i, proslrali, tlilusi^ lioi'Ji, riimosi, Iclragonici, i^rosciori, glabri
.i fragili; foile cale palm, Iote iiiull mai scurte do cât internodul res-
pectiv, cele inferiore f(')rtc diminuate, ângust-eliptice, celelalte lineare,
grosciore, neegale (dou opositecampe jumetate mai mici ca cele lalte
douoposite), nervura median forte pronunat, marginile adesea re-
volute scabride sau glabri uscule l la vîrf mucronate, cele bracteante
în numer de patru: dou lungicole ovato-lanceolate mucronate, dou
scurticele lineari-setacee; florile în fascicule terminale întocmind o
larg panicul divaricat; corola de un roz intens, pe faa sa extern
i pe viniiore papiloso-scabr, lobii oblung-lanceolai, mutici, tubul
infundibuliform cam scurt; mericarpele mricele (îndoit de mari de
cum sunt cele de la A. cynanchica), cam lunguete, oachei sau negri-
ciuse acoperite cu papile lungi aculeiforme dense.
Corola 5""" lung, tubul avend 3 i lobii 2""". Mericarpele de
7 mm lung. pe 2'"'" diam. grosime (A. de Degen in oest. bot. zeit. ann.
1897 No. 6).
Hab. în dunele maritime lîng Constana de la Tbcrie spre

Maniaca. — 11, Iunie -Septembre.
Specimenele nostre au fost confruntate i determinate, acum de
curînd, de amicul i Degen care a avut în ve-
confratele Dr. Arp. de
dere exemplarele originale de A. Uttoralis S'ihih. et Sm. culese de den-
sul pe lîng Clonstantinopol la Comany, locul clasic, i pe acelea de
A. setulosa Boiss. din dunele maritime de la gura Nistrului, loculclasic,

culese de Lang i Szovits (herb. rathen. cent. II No. 108) i pe care
le a aflat in coleciea Richter Lajos din Budapesta. Opiniea c A. se-
tulosa este o varietate de A. UUoralls este dat de Boissier (ved. Flora
orient, voi. 3 p. 40), dar nejust, de oarece exist mare diferen între
aceste dou forme caracteristice ce trebuesc s fle considerate curat
specii distincte, de i din aceeai grup.
Sec. II. Tubul corolei cu mult scurt, egalând numa l?, parte
din lungimea corolei care ast-fel este campanuliform.
Corola roz-palid.
10. A. galioides M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 101 (1808); DC.prodr.4
p. 585; Ledeb. fl. ross. voi. 2 p, 399; Kchb. icon. germ. 17 tab. 128
f. 1 ; Boiss. fl. orient. 3 p. 44; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28
fl. v.
fig. 2875. -A. (jlaum Bess. enum. p. 7 (1822). Galium glaucum L.

spec. 155. — l\. Iulie, August. Margini i prin pduri, tuferie, poeni,
câmpuri, Verciorova, Severin; Graiova; Stolnici; Alexandriea; Vul-
lureanca; Comana; Bucureti, Chilila; Ploeti, Buda, Bicoi; Slobo-
; ;
zieu, Doice.li (in laloin.) ; laiji; Boto.îani ; comuna Mualoui în Vaskii;
Tusla, Mangalia.
[3. iyraica DC. prodr. 4 p. 585 Ledeb. ; fi. ross. 2 p. 400 A. ty-
raica Bess. enum. p. 21 (1822). Dobrogea — : Constanta, Tusla.
11. A. odorata L. spec. p. 150 ;

Ledeb. 1. c. p. 400 ; Rclib. ic.
germ. 17 tab. 127 ;

Boiss. fi. orient. 2 p. 43 ; Schlechtd. etLang. fi. v.
deutsch. 28 fig. 2874, optime. — Vulg. Mwna-pdurel. Vinarit. —

îj. Aprilie, Iunie. Pduri, dumbrave. Coziea Conteti, Valea-Popei :
Câmpulung; Pajerea Buteni, Sinaia (Grec. enum. p. 30); Predeal;

;
Mogooea; Comana; Buzeu Fociani; Neam|u. ;
12. A. Aparine M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 102 (1808); Schott. ap.

Bess. fi. galiz. 1 p. 114(1809); DC. prodr. 4 p. 585; Rchb. ic. germ. 17
tab. 128 fig. 2 ; Boiss. fi. orient. 3 p. 43 ; Schlechtendal et Lang.
deutsch. 28 fig. 2876. Galimn uliginosum Pali. ind. taur. - non L.
G. rivale Griseb. spicil 2p. 156. — ?(, Iunie, Iulie. Mlatini turfose, stufuri
de bl|i, rovine. Corbeni în Argei; valea Cociocului la Perii; valea
Colentinei la Chitila, Herestru Câlnitea la Comana Scheiu la Câmpu- ; ;
lung ;
Sinaia (Knecht) Broteni pe Neagra ctre brînzria regal.
;
Corola glbenie sau galben.

13. A. debilis Ledeb. ind. hort. dorp. suppl. p. 2 (1824); ejus
fi. ross. 2 p. 401. — Cauli lungi flascido-debili proptindu- se pe corpii

vecini, dealungul lor forte ramificai, ramurile divaricate , relativ
scurte ; foile verticilate câte 6, în prile superiore câte 4, cele cau-

linare cam pretutindenea reflexe, cele rameale patule, tote linear-
lanceolate, uninerviate, glabre sau puin perose, marginea lor, ner-
vura, anguliî caulinari i pedunculele retros aculeato-scabre, fa|ele
lor mai mult sau mai puin peros-hispide ; florile la extremitatea
ramurilor, privite dealungul caulelui întocmesc o lung racem de
cime dichaze laterale ; corola campanulacee alb sau cam glbenior
anterele galbene ; fructele glabre, granulose. — t|. Iulie, August. Pe
Ung garduri, mrcini, buruieni. în viile de la Cotnari ; Roman la
Cotu-lui-Bran ; Iai; Beceni (Galium oo holeuciim Grec. enum. p. 30

- non Wolf. nec Rocliel).
Prin portul seu aduce oarecum cu A. Aparine, dar se apropie

cu mult de cea urmetore.
14. A. humifusa Bess. cat. hort. cremen. suppl. 3 p. 4 an. 1811;

Ledeb. fl. ross. 2 p. 401; Boiss. fl. orient. 3 p. 44 excl. synon. Galium
huniifusum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 104 (1808). Tulpina multicaul; cauliî
ftufeiAcfi;
2gg
a-sternufi pe p,ne„t, .amo.ji; ramurile

distante, lungi si divaiicute
nt aeuleato-scabre, dar cu abondentâ

,
îmbrcminte viloso-hispida
fior, le sunt aê,Jate pe cauli ji
pe ramurile lor cum la precedenta .
corola ma, glbenie; fructele
oache.i, glabre. - -4. Iunie, lu^'Z
locuri aprice 51 eu ierbâ
menuntâ. - Variaz •
ross.
2 p^402. Ramurde prelungi, ramurelele forte
scurte purtând
grupe de flor, in dicbaze
capituliforme î proxime; planta
pKla vilol "s
Bucureti Mrcu,a,FundenirJ,-«.o./,™/:,'„.G;°en
P •>0-no„al,or);Comana; Brila, Laeul-Srat:
Constanja; Tul I'
Aff«a C. koch. in linnasa voi.
15.
17 p. 32 (1857); Ldeb
R mun le prelungi subirele, ramurelele
c
cam distante, d ;arica e nu, t
U.ram, bcae; planta pu^ln
.Sni!tî;r
viloso-hispid.
'
'" '"""^ '"""'^^" ''
-Cotnar pe c te
^'"'""""^' "---"-«"'^
X
S:.
3. GALIUM Scof^yl. c„n,. ed. 2 voi I

f. „^
Seci. 1.Foile iminerviate; florile
liermafi-odilo.
S )• Perenice.
Pedunculele
1. chiar cele fructifere sunt
ji
drepte- caniiî .,hh,:
sau pero,. ins fora "
ghimpujiori retrorsi pe nu,chiil'
lor
a. i! lorile galbene sau roîore.
dru .'28 -!"'-,'P-«2;Schlecl,td. et Lang.

c g 2 S-iVuirn":
Ilv»,
Iulie L
lube.
^'''^^'"^''"'"^""''''ie.Smziene.-U.lumc
•
vea crânguri, niargini de pduri,
,
drumuri. Oerneti- Oaiova
Sol„.c.; Cmpubmg;
Buftea, Bucureti; Oomana .'
Foc|,an,; Golaei, Galai;

V.ê B en ; i'-
;
Bacu, Ungureni- Piatra- I-,
Agan™ Vaslui in Suc.va la Fl'ticeni
; Sas^;,
7
'^"'•
S ^'lê,!!
IR
:s;ic:c;:-:ci;^r'--^--^^^^
2. e. Mapisense Simk. enum. transs n <<>HI lJ^<ir\ 1
nomen. 6. flaoesce.s Borb. ""

magyar tud ko, Xr n irr n ti
Grecescu D. Dr. — C. 13i4.

*'*
;
Pc 30 (181 Ij. (/. as[jara(jlfoUuni A. Kern. (t'Sler. bot. zeii. an. 1870- non
Boiss. diagn. ser. -l fasc. G pag. 91 (1859).— ?|. Iunie, Iulie. Tuferie
pe costele mun|ilor clcri aprici. Vrrciorova ; Tismana; în Dobrogea
la lenisala sub Castelul-Genovez.
3. G. purpureum L. spec p. 156; DC. prodr. 4 p. 603; Boiss.

fi. orient. 3 p. 63; Sclilechtd. et Lang. deutsch. 28 fig. 2894 optime.—
<[. Iunie, Iulie. Stânci muntose, pe sub tuferie. Verciorova; valea
esnei la Oaura-Fctei; Monastirea Tismana; Rîu- Vadului.
b. Florile albe.
* riauliî ereci sau adscendenti; florile în paniculâ piramidala
ampl; plante înalte.
4. G. ochroleucum Wolfn. ap. Scliweigg. etKoerte fi. erlang. 1
p. 36 (1811) et auct. recent. G. vero-Molhigo Wallr. in Scheid. pi.
hybr. p. 64 (1825); DC. prodr. 4 p. 603. G. Mollugo var. ochroleuca

Auct. nonnull. — ?|. Iunie, Iulie. Câmpuri. Buftea; Comana.
5. G. elatum Tliuill. II. paris. p. 76 (1790); Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 22. G. Mollugo L. spec. p. 155 ex parte; Boiss. fi. orient. 3 p. 53 et
Auct. ]ilur. — Vulg. Drfjak. Sâmziene. Sânznie. — ?[, Maiu - Au-

gust. Câmpuri^ crânguri, margini de pduri .|i pe la drumuri ; în re-
giunea dealurilor .si a câmpiilor. Verciorova, Severin, dealu Stîrmina;

Climane.|ti. Stniioara; Curtea-de-Arge.i ; Câmpulung; Ciocneti,
Chitila, Bucureti [G. Molugo Grec. enum. p.30); Azuga Vleni; ;
Bisca-Rusil- i; Feteti; Piatra, Osloveni ; Bîrlad; Vaslui, Schitu-Ra-

faila; în Dobrogea pe la Bairamdede, etc.
[i. pubescens Sclirad. spicil. fi. 16(1794); Heufî. enum.

lipp. p.
ban. p. 88 siih G. Mollugo a; — Braun oest. bot. zeit. 189i p. 132.—

Verciorova, Stîrmina ; Neto|i în Teleorman; Comana; Slobozioa la
pdurea Moi-Toma în Ialomia; în Dobrogea la Macin, pe malurile
Mrei-Negre la Constana sub viî (forma procumbens).
6. G. erectum Huds. fi. angl. p. 68 (1762); Gren. Godr. fl. fr. 2

p. 2:5; Rclib. icon. germ. 17 tab. 137 fig.2; B: fl. orient. 3 p. 54.
.
G. lucidum Koch syn. p. 366 exclus, .synon. ; Sclilechtd. et Lang.

fl. v. deutsch. 28 fig. 2899 -non AII. G Mollugo L. spec. p. 155 ex p. —
i|. Iunie -August. In regiunea montan: Verciorova; Polovraci; valea
Monastirei Bistria; valea Oltului de la Coziea în .sus; Dîmbovicioara
Predeal, Sinaia; Piatra; il/onstirea Neamj.u (Chania exsic.) ; Flti-
ceni; Broietii In Suceava.
(î, petraaum. — G. pctneum Schur enum. transs. p. 284. Cauli ca
;
RUBIACE^ 271
de v)0-30- inli. erecii slricii, tetragonici glabri pu^n minificati în

partea superKu-a, mentalele forte lungi întrec cu
mult foile ce au ca
1-" lung. i 1-2"'- l|. plane; florile
numerose în panicul. Stânci
rîpe munlose. Mun|iî din valea Oltului; Buceci;
Rareu.
'(. ramosissimum. G. petramm a. ramosissimum
Schur 1. c. p 285
G. Bielzii Schur herb. transs. -
Tulpina sufrutescent ramos multi-
caul, cauhî forte ramoi, ramurile pauciflore;
foile scurte, filiform-
ânguste cuspidate, egalez în mare parte mentalele
ce asemenea .unt
scurte, ceea ce dau plantei un aspect
încrcat de foi. Stanei la lo- —
curi cam umede. Valea Monastirei Bistria,
valea Oltului la ipote pe
Narot .î Forfeca; Dîmbovicioara; în Buceci frecuent.
7. G. Schultesii Vest.
in flora ann. 1821 part.
2p. 530; AKern
«ster. bot. ann. 187G p. 113, 118; Sagorski et
zeit.
Schn. carp. centr. 2
p. 206 et Auct. transs. recent. G. silvaticum Schult. obs
bot (1809)-
Baumg. en. transs. 1 p. 84 et Auct. hung. banat, transs. olim;
Grec'
enum. 30; Br. prodr. p. 250- non L.
p. - 11 Iunie- August. Pduri
in regiunea montan subalpin i alpestr.
Dealurile Gerne|ului, Dum-
bravi|a; valea esnei; Lainici; Olneti; valea Oltului de la Coziea
în sus i Stniioara; Gurtea-de-Argei; Dîmbovicioara,
pe la
Pajerea
Predeal; Buteni i în lot coprinsul Bucecilor;
Possada; Dealu-Mare'
Bîsca, Beceni; Bacu, Slânic; Piatra
pe la Pdurea-Balaurului î,'
m
Suceava pe Ia Flticeni, Mlin, Broteni.
Variaz prin înfiarea sa: a. Foile eliptice obtuse
mucronate
panicula efus ampl, ceea ce seamn mult cu G. silvaticum
L. si s'ar
confunda cu acesta dac pedicelele florale în epoca florriei ar
Vi nu-
tante (aplecate); - (3. Foile oblung-lanceolate acute mucronate,
panicula
ofus, totul semnând cu G. aristatmn L. -
7. Statura mediocr; foile
cu mult mai ângust-lanceolate acute
mucronate i noduri'e mult mai
distante comparativ cu precedentele, panicula
mediocr, ramificaiile
stricte erecte an G. transsilvanicum
: Schur en. transs. p. 283 ?
8. G. pseudoaristatum Schur enum. transs. p. 282 (18G0)-

Simk.^magyar. novenit. lap. VIII
(1884) p. 122; ejus. enum. transs.'
p. 285; A. de Degen exsic! G. aristatum var. scahrum
Griseb spicil
rumel. 2 p. 157 (1844)? -
G. papillosum Heuff. in Flora ann. 1857
voi. 2 p. 563, descriptum; ejus. enum. ban.
p. 88 -non Lap. G. Heuffeli
Borb. uj. jelenseg. a mag. tud. akad. matli.
es term. kozlem. XII
(1875) p. 88. G. asperiilifiorum Borb. magyar. orvosok
es termesz.
XXIII p. 70 (1886); ejus termesz. tiizet. voi. XVI part. I. 1893
edit.*
separata p. 49 et exsic! Blocki a^st. bot. zeit. 1886 p. 322. G.
tur''
â7â tJONSPECTtJL SISTEMATIC
elcum VeleiJ. II. bulg. p. iôl (ISDl). — '^|. Iunie - August. Prin
locuri petrose, stânci calcare, dealuri înalte, prin fâget i tuferiîuri.
Baea-de-Aram în Valea-Clinei; Drgiani pe culmea Dealu-Oltului

i Mgura.
9. G. Kitaibelianum Schult. in mant. syst. veget. 3 p. 103
(1827). O. nitidum Willd. in Rclib. germ. exc. 1 p. 209 (1830). G. ca-
pilUpes Rchb. icon. germ. 17 tab. 139 fig. 3 (1855); Griseb. iter. hung.
p. 332; Schur enum. transs. p. 282. — ([, Iulie, August. Pduri în
regiunea montan petros. Valea Jiului la Lainici; Olâneti, valea
Oltului de la Gfimno.ti în sus pen la Cneni, pe muntele Coziea
i la Stniioara.
10. G. dacicum Rouy in bullet. soc. bot. de france 1890 fasc. 4

p. 1G3. — Scund, 15-20'"'" perenic, negricios prin uscare, forte
ram6.s, cauli i ramuri subiri difus-intini intrica|i, tetragonico-obtui,
întocmind o panicul lax din cime triflore, avend pedicelele capilare
erecto-ascendente (nu întinse nici divaricate) ca de 2-5 ori mai lungi
ca mericarpele ce sunt netede: florile albe, lobii corolei mici lanceolai
submutici sau forte- scurt mucronai; foile lungi, forte ângust-lineare
sau .subulale (2-3"'"' lung. pe 1 — IV2 '"'"

l|.), verticilate a câte 2— G,
nervura median pe faa dorsal mult proeminent, foile superiore a
câte 2 sau a câte una i bracteal. — ?|. Iunie, Iulie.
Hab. Petri.iuri, nâsipuri pe costele micilor muni: Glimncti
lîng marele stabiliment balnear.
Difer de G. Kitaihelianuni Schultes, cu care se gsete în veci-
ntate, prin axele sale caulinare scunde subiri, forte ramose chiar
de la baz, decumbentei intricato-glomerate; prin pedicelele sale flo-
rale drepte adscendente, nedivaricate i prin foile sale caulinare mult
mai ânguste. — Ne pare mai mult un fel de G. KifaibeUamim.
•••*
Cauliî de talie micutic subirei decumbeni, purtând o mic
panicul la vîrf.
11. G. sudeticum Tausch in Flora ann. 1835 p. 347; Simk.

enum. transs. p. 284. G. silvestre e. latifoUum Rchb. ic. germ. voi. 17
tab. 142 fig. 4 dup chiar exemplarele lui Kotschy trmise din Car-
paiî transsilvanici ai Rodnei. G. silvestre^. carpaticum Porc. phanerog.
naseud. p. 137 (1881). (t. piisilhim -non et G. pumilum Auct. transs.
L. nec. Lam. —
^|, Iunie, Iulie. Terâm argilo-schistos, stânci, petrisi
la locuri cu ierb în regiunea alpin i .subalpin. Buceci pe Babele

{G. silvestre r<(yp<f fi"'(. Br. prodr. p. 251 ct exsic. !), pe Caraimanu
III
;
RUBIACE^ 273
(Kiieclil. leg.) i ('ostilei; la Bu.teni po prun[iiul l'ialiuvei; la Predeal

pe Clbucetu-Taurului.
12. G. silvestre Poli. palat. 1 p. 151 (177G); Koch syn. p. 367 ;
llchb. icon. germ. voi. 17 tab. 142 fig. 3; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 33;
Gremli fi. analyt. suisse p. 271 excepto var. b. et c. G. anisophi/Uum
Sag. et Schn. carp. ceritr. 2 p. 205 sec. descriptione-non Vili. a c-
ruiea specie, prin sica|ie, devine negricios, pe când planta nostr
st tot verde. — l[. Iulie. In regiunea montan. Predeal, Buceci Cea- ;
hlu (Knecht. leg.) Bucureti. ;
a. glabrum Koch c- exclus, synon. Lamarckii Thuillerii et Vil-

I.
larsii; Rchb. 1. c. G. montanum Vili. dauph. 2 p. 317 bis (1787);
(3. hirtum Koch. 1. c. ; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 142 fig. 5.
G. alpestre Roem. DC. prodr. 4 p. 594

et Sch. syst. veget. 3 p. 255 ;
varietas piloso-subhirtellum. G.Bocconi DC. prodr. 4 p. 594-nonAll.

Stufos i glomerat are cauliî ca de 10-15 ''" înlime, adscenden|i su-
berec|i destul de rigidi, ei i foile în partea de jos a plantei sunt cu
peri ce le dau aspectul hirt.
Ilfofa. — în Enumera|iea nostr p. 30 (1880) am trecut subt nu-

mele de Galium tenuifolium DC. o specie gsit la Beceni pe colinele
de lîng casele St. Perie|eanu-Buzeu. Acesta plant, forte mic de ta-
lie i subiric, 7-8 •='"

înlime, formând mici companii dense, dar g-
sit neînflorit, intr în cercul de fa pe cât ni se pare ; constatm
îns c nu represint pe adeveratul G. tenuifolium DC. fl. fr. n. 3365
remâne a fi cules din nou i ulterior studiat.
2. Pedunculele i pedicelele drepte, muchiile caulilor i margi-

nea foilor cu ghimpuiori retrorsi mai mult sau mai puin distani.
13. G. uliginosum L. spec. p. 153; Koch syn. p. 363; DC.
prodr. 4 p. 597; Rchb. icon. germ. voi. 17tab. 142 fig. 2; Gren. Godr.
fl. fr. 2 p. 40; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig.2887. —
Plant ce nu
se înegrete în herbariu prin sicaie. — tj. Maiu- Iulie. Locuri ude^
ianuri, gropi cu ap. Predeal ; Osloveni.
14. G. maximum Moris stirp. sard. ed. I p. 55 (1827); DC.

prodr. 4 p. 596 ; A. Kern. schedes n. 2220 G. elongatum Gren. Godr. fl.
Ir. 2 p. 40 (1850) -non Presl delicia? prag. p. 119 (1822). G. palustre
var. elongatum Rchb. deutsch. fl. voi. 17 p. 109 et icon. germ. tab. 144
fig. 3. G. palustre o. 280 (1866).
majus Schur enum. transs. p.
—
Se înegrete prin sicaie.— l\, Maiu- Iulie. Prin locuri bltose, ian-
uri, gropi cu ap, rovine prin pduri. Turnu-Mgurele prin lunca 01-
;;
iLiliii; lunca Neajiovului la Morteni, Vullureanca; Tilu, Giieigani

Ciocneti, Buftea; Bucureti, Herestru ; Comana prin lunca Câlni-
tei; Perii, Grivina; Predeal ; Pâtârlagele; lunca iretului pe la Agiud,
Bacu.
[1 humillor. De talie scundicic, cauliî subiri adscendent-erecî
foile, comparativ cu forma genuin, pe jumetate ca întindere. — Pe-
rii, Cocioc.
15. G. palustre L. spec. p. 153; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 39;

Rchb. dcutscli. 11. voi. 17 p. 109 et icon. tab. 144 fig. 1 optime; Boiss.
11. orient. 3 p. 59. — Se înegrete prin sicaîe. — ?[. Maiu- Iulie. Locuri
ude, bltose, mltinose sau rovinose. Gorbeni în Argei Ghergani,;
Ciocneti (Grec. enum. p. 30) Buftea, Perii (G. uliginosum Grec. ;
enum. p. 30-non Merat nec. L.); Comana la Padina-lui-Vasile; Cer-

nica, Paserea la Azuga subt Glbucetu-Baiului (Knecht.); în Suceava
;
pe Stniioara la deal de Iesle, pe Borca i la Bro.teni pe Neagra.
i. 2. Anuale.
Florile speciilor din acesta grup sunt axilare sau în panicul lax;
muchiile caulilor si marginea foilor cu ghimpuiori retrorsi.
16. G. Aparine L. spec. p. 157 ; Koch syn. p. 362; Gren. Godr.
11. fr. 2 p. 43; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 146 fig. 1; Schlechtd.
Lang. deutsch. 28 fig. 2886. — Vulg. Lipici. Lipiciosa. — Iunie- Au-
gust. Prin crânguri, dumbrave, mrcinii, pe lîng garduri rustice;
specie vulgar (Grec. enum. p. 30). Comana prin dumbrave, Bucureti,
Herestru. Bneasa ; Paserea; Botoiani, Agafton; Flticeni, Mlin,
Broteni.
p. Iâi/Iantii Koch syn. p. 363. — G. Vaillantii DC. fi. fr. 4 p. 263
(1805). G. infestumW. et Kit. rar. hung. tab. 202 (1812). —Q Iunie.
Prin tuferiele pdurilor tiate la Predeal pe Susaiu.
17. G. divaricatum Lam. encycl. meth. 2 p. 580 (1786); DC.

prodr. 4 p. 607; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 41; Rchb. icon. germ. 17
tab. 145 fig. 2 ; Boiss. fi. orient. 3 p. 72. — Q Iunie, Iulie. Locuri us-
cate dar cu ierb i p'între Cralaegus în Mehedini la Ponoare lîng
podul de stânci.
18. G. tenuissimum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 104 (1808); DC.

prodr. 4 p. 607 : Ledeb. fi. ross. 2 p. 418; Boiss. fi. orient. 3 p. 73.—
Maiu -Iulie. Pe cosfele petrose ale munilor i pe su])t tuferie la
Verciorova.
;
RUBIACE^ 275
Sec^. II. Foilo Irinervitilo.

1. Poligame; florile exclusiv axilai-e; peduiicuieie dujui deilo-
ie devin arciiat-curbate si aplecate subt foi (Cruciata Scop.; Va-
antia L.)
19. G. Cruciata Scop. fi. carn. l p. 100 (1772); DC. prodr. 1
p. GOG; Reclib. icon. germ. 17 tab. 134 fig. 1; Schlechtendal Lang.
deutsch. 28 flg. 2879. Valantia Cruciata L. spee. p. 1491.— <(. Apri-
lie -Iunie. Prin live(Ji, ograde de pomi, crânguri, margini de pduri,
drumuri; specie forte comun. Severin; Baea-de-Aram; Tîrgujiul;
Craiova; Rîmnic; Argei; Câmpulung, Valea-Muierei, Pajerea; Co-
mana Bucureti, Ciocneti, Perii; Predeal, Buteni, Sinaia; Paserea;
;
Vleni; Buzeu; Neam|u (Chan. exsic); Iai; Boto.iani, Agafton; prin

Suceava frecuent.
20. G. vernum Scop. fi. carn. 1 p. 99 tab. 2 (1772); DC.

prodr. 4 p. G05; Gren. Godr. fl.fr. 2 p. 16 var. a; Boiss. fi. orient. 3
p. 80; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2880. Galium Bauhini Roem.
et Sch. syst. veg. 3 p. 218 (1818). Valantia glahra L. spec. p. 1491
(1764). V.fjlahrah. ramosa Rochel rar. ban. fig. 23 (1828).— ([, lu-
nie-August. Livezi, poeni, tuferiiuri în regiunea montan. Plaiul Os-
liea pe Scriioara i Bulzu; Muntele Coziea i Ghiû în Argei; Bu-
ceci în prile de jos, Predeal; Câmpina, otrile; Ceahlu (Knecht.
leg.) ; Monstirea Neam|u (Chan. exsic).
(3. alp'mum Simk. enum. transs. p. 279 (188G). Valantia alpina
Schur verh. d. siebenb. ver. ann. 1852 p. 86; enum. transs. p. 288 des-
cripta. Galium vernum |3. rotundifoliumEeufl enum. ban. p. 87(1858).—
Psciuni, stânci cu ierb, în regiunea alpin. Plaiul Osliea pe Godeanu
Negoiu i Ghi[u; Buceci; Predeal; pe Rareu.
Difer de forma specific numa prin foile sale inferiore orbicu-
lare i cele superiore subrotundo-eliptice.
X G. Cruciata -vernum alpinum. Are tot portul i caracterele de
Galium vernum alpinum, întru ce privete forma, dimensiile i nudi-
tatea caulilor i foilor; îns, la mare parte din verticiliurile florale,
pedunculele cimelor sunt bracleate. Livedile subalpine de la Predeal
pe poalele Clbucetului între G. Cruciata i G. vernum alpinum.
21. G. retrorsum DC.prodr. 4 p. 605 (1830); Sag. et Schn.

carp. centr. 2 p. 204. G. pedemontanum Auct. plerisque omn. -non
AII. — Valantia pedemontana W. Kit. rar. hung. tab. 33 (1800) -non
BcU. — Aprilie-Iulie. Prin livedi i dumbrave. Simian, Hinova;
Costeti, Baea-de-Aram; Cloani, Buza-Plaiului ; Tîrgujiul, Bum-
;
beli; Ionelii, Mofleni în Diiiibovi{.a; Coiuana; Ciocneti, Mogooea;

Paserea.
Diferena principal între G. relrorsum DC. §i G. pedemontanum
AII., dup de Gandolle, const în aceea c, cauliî la cel d'ânteiu, deo-
sebit de perii ce 'i acopere, au muchiile retrors-aculeate ;
pe când la
cel d'al-doilea cauliî sunt numa peroi.
i2. Hermafrodite; inflorescena panicul larg de cime dichaze;

pedunculele florifere si fructifere drepte .i erecte.
22. G. rotundifolium L. spec. p. 156; DC. prodr. 4 p. 599 sub
Trichogalia; Koch syn. ed. 3 p. 284; Rchb. icon. germ 17 tab. 144
fig.4; Boiss. fl. 49 ;Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2890.—
orient. 3 p.
% Iunie, Iulie. Locuri umbrose în regiunea montan. Cloani pe Cul-

mea Gernei i pe la Pltinei prin fget; valea Monstirei Tismana;
Bistria.
23. G. valantoides M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 102 (1808); DC.

prodr. 4 p. 599; Ledeb. fl. ross. 2 p. 411; Boiss. fl. orient 3 p. 49;
Simk. enum. galior. transs. in magyar. novenit. lap. VIII ann. 1884
p. 123. G. Ballloni Br. anal. soc. acad. rom. ser. 2 voi. 2 an. 1881
p. 538 tab. 2 (!). Asperula ruhioides '^chuv enwm. transs. p. 276 (1866)
sed plant ad gen. Galium pertinet. Iulie, August. Pduri, stânci — ''(\,
umbrose cam umede, vi montane umbrose. Valea Monstirei Bis-

tria; Olne.ti; valea Oltului de la Coziea în suspin la Brezoiu, la
Stniioara prin valea i pdurea despre „Icoana" ; valea Oltului pe
stâncile de la Albiea-Glinetilor.
24. G. rubioides L. spec. p. 152; DC. prodr. 4 p. 599; Koch

syn. p. 364; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 135; Boiss. fl. orient. 3
p. 48; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2892. ?|, Iunie -August. —

Livezi la locuri deschise, crânguri, rriiuri de lstari specie comun ;
(Grec. enum. p. 30.): Tîrgovite; loneti, Morteni, Vultureanca ;

Ale-
xandriea ; Comana ; Titu, Ghergani ; Ciocneti , Chitila, Bucureti
Sloboziea în Ialomia; Beceni; Piatra; Vaslui; Iai; în Dobrogea pe
la Isaccea, Tulcea, Babadagh.
25. G. boreale L. spec. p. 156; Koch syn. p. 364 except. va-

riei.; DC. prodr. 4 p. 600 var. y; Boiss. fl. orient. 3 p. 48. — îj. iulie.
Petrii menunt pe ling cale subt mal de deal: în Suceave pe Suha-

Mare pe la ctuna Vleniî-Stniioarei.
Specimenele nostre au caulul erect, strict, tetragonic, la vîrf
uior paniculat, pedicelele fructifere patente erecte ; foile câte 4 de fie-

;
RUBIACEiE, CAPRIFOLIACE.î: 277
care vedicii, linear- lanceolale, 3-iierve,

glabre, nimia ].e margini sca-
bride; fructele }iisj)ide, acoperite cu niuljî peri densi albiciosi avend
verful uior rescurbat (uncinat).
4. RUBIA /.. gen. n. i2~.
I. R. tînctorum L. spec. p. 158; DC. prodr. 4 p. 589; Uchb.

icon. germ. 17 tab. 133 %. 1; Boiss. fi. orient. 3 p. 17; Sclileclitd.
Lang. deutscli. 28 f. 2807. - Vulg. Broci. RoM. Rodea. Rumenea. Ra-
f-achin. — <(, Iulie -Septembre. Pe dealuri, pe lîng viî. Piatra; Cotnari;
în unelocuri cultivat pentru arta boiangeriei : Bucureti (Grec. enum.
ann. 1880 p. 30).
5. CRUCIANELLA L. gen. n. 12G.
I. C. oxyloba Janka adat. a niagyar. delk. akad.XIlkot. (1874)

p. IG2 ;
Velen. fl. bulg. p. 238. C. mignstifoUa Auct. banal, liung. ex
p.-non L. —Q Pe locuri petrose, pe costele muncilor prin
s. rf. Iunie.
mici tuferiiuri. Verciorova, Gura-Vâei. (A.
Degen)!
L. CAPRIFOLIACEiE Juss. gen. p. 110 ex p.

Trib. I. SAMBUCINE.E Ach. Rich. Gorola rotacee regulat; locu-
Iele ovarice uniovulate; stilurile separate au stigma
sesil.
1. ADOXA L. gen. n. ôi.
I. A. moschatellina L. spec. p. 527; DC. prodr. 4 p. 251 et

252 Rchb. icon. germ. 17 tab. 121 fig. I, II; Gren. Godr.
;
fl. fr. 2 p. 6
Schlechtd. Lang. deutscli. 28 fig. 2906.
?[, Martie, Aprilie. Pduri,
-
dumbrave, codri în regiunea montan inferior, a dealurilor
.î a câm-
piei. Olneti, Rîmnic; Câmpulung,

Coxieti; Sinaia, Comarnic; Mo-
gooea; Buzeu la pdurea Crângul; Bacu.
2. SAMBUCUS Townef. insi. tab. ^^yC.
1. S. Ebulus L. spec. p. 385; DC. prodr. 4 p. 322 ;

Rclib. icon.
germ. 12 fig. 1434; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 6; Schlechtd Lang. deutsch. 28 .
fig. 2907. — Vulg. Boj. Boz. Bozie. — Ij. Iunie -August. Locuri in-
culte ruderale, drumuri, ci, grâne; specie
forte vulgar cam prin tote
prile prin |er (Grec. enum. p. 29).
2. S. nigraL. spec. 385; DCI. prodr. 4 p. 322; Rchb. icon. germ 12.
fig. 1435; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 7; Schlechtd. Lang. deutsch. 28
fig. 2908. — Vulg. Soc. — . Iunie, Iulie. Pduri prin prile de jos,
prin zvoiuri, lunci, coiuune rurale .î urljunc, l'recuenl (Grec. enuin.
p. 29); specie vulgar. Tirgujiul, Tismana; Gurtea-de-Arge§i, Corbeni;
Geti lunca Argeiului; Titu, Ghergani, Gomana; Bucureti; Iai.
3. S. racemosa L. spec. p. 386; DC. prodr. 4 p. 323; Rchb.

icon. germ. 12 fig. 1437; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2909. —
Vulg. Soc-roîu. Soc-de- munte. — tp Iunie, Iulie. Pduri în regiunea mon-
lansubalpin. Predeal; Sinaia; Agapiea pe laSichla, Neam{.u (Chan.
exsic. Grec. enuni. p. 29); Ceahlu Broteni pe Bistria i Neagra. ;
3. VIBURNUM L. gen. n. 570.
1. V. Lantana L. spec. p. 384; DC. prodr. 4 p. 320; Rchb.

icon. germ. 17 tab. 120 fig. 1 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 f. 2911. -
Vûlg. Dh-moc. D'irmocsin. — h Iunie. Pduri, tuferiiuri, crânguri.
Cernei, Tismana; Comarnic; Gâmpina, Slnic; Bacu; Iai.
2. V. Opulus L. spec. p. 384; DC. prodr. 4 p. 328; Sturm

deutsch. h. 27; Rchb. icon. germ. 17 tab. 120; Schlechtd. Lang.
deutsch. 28 fig. 2912. — Vulg. Clin. — h Iunie. Pduri în regiunea
submontan, a dealurilor i a câmpiilor; specie vulgar (Grec. enum.
p. 30). Cernei; Craiova; Gurtea-de-Argei; Câmpulung; Predeal; Gâm-
pina; Ciocneti, Bucureti, Panteleimon; Gomana; Piatra; Neamu
(Chan. exsic); Flticeni, Mlin.
Trib. II. CAPRIF0LIE.1-: Ach. Rich. Corola tubulos infundibuli-

form neregulat; loculele ovarice pluriovulate, stilurile într'unite, o
stigm trilobat.
4. LONICERA L. gen. n. 23:^.
§ 1. Flori axilare geminate; la fructifica|ie limbul caliciului se

scutur i boaba este necoronat; cauli ereci.
I. L. Xylosteum L. spec. p. 248; DC. prodr. 4 p. 335; Rchb.
icon. germ. 17 tab. 123; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2917.— Vulg.
Caprifoi. — h Maiu, Iunie. Pduri în regiunea dealurilor. Valea
esnei; Dhnbovicioara; Comarnic; Buceci la Urltoare i în Valea-
Alb; valea Barnarului.

(3. leiophylla Simk. enum. transs. p. 27G, L. leiophijlla A. Kern.
ojst. bot. zeit. 1870. p. 322. — Pduri montane subalpine. Buceci,
Sinaia (Knecht. leg.) — Difer de L. Xylosteum L. prin ramurile, pe-
iolurile i pcdunculele sale glabre, prin pciolurilo sale mai lungi i
prin suprafaa foilor sale fin punctate.
;
CAPRIPOLIACE.Î], DIPSACE.T: 279
2. L. nigra L. spec. p. 247; DC. prodr. i p. ;};J5; Uclib. i'jon.

gerrn. I7tab. l3:}fii^-.3; Schlecbtd. Lang.deuLscli.28 iig.^>9lcS. —h A-
prilie, Maiu. Pduri în regiunea montan subalpin. Pe cracu-J bulzu-
lui pe siibL stânci ;
pe Galbina; la Predeal pe Susaiu si Glbucetu-Tau-
rului; Buceci la Urltoarea (Knecht.) ! pe Barnarelu (vulg. Capmfoi).
3. L. tatarica L. spec. p. 247 ; DC. piodr. 4 p. 835 ; Rchb.

icon. germ. 17 tab. 123 f. 4. — h Maiu, Iunie. Do origine asiatic,
naturalizat .î propagat prin cultur; pentru parcuri .î grdini. ((îrec.
enum. p. 30) forte vularizatâ.
§2. Flori terminale capituliforme limbul caliciului persistent, ;
boaba coronat cauliî scanden|i sau volubili.

;
4. L. Caprifolium L. spec. p. 246; DC. prodr. 4 p. 331 Uclib. ;
icon. germ. 17 tab. 122; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2913. —

Vulg. CaprîfoL — h Maiu, Iunie. Introdus i propagat prin cultur:
ornamental, grdini, parcuri. Bucureti. (Grec. enum. p. 30).
5. L. implexa Ait.liort. kew. Ip. 131 (1789) DC. prodr. 4p 331 ;
Rchb. icon. germ. 17 tab. 122 Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2914.—
;
t) Maiu^ Iunie. Introdus i propagat prin cultur; ornamental, gr-

dini, parcuri.
6. L. Pepiclymenum
L. spec. p. 247; DC. prodr. 4 p. 331 ;
Rchb. germ. 17 tab. 121 Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2916.

icon. ;
Ferldi/menum vulgare Mill. dict. n. 6. Caprifolium siJvaticum Lam. fi.

fr. 3 p. 365. — h Iunie- August. Introdus i propagat prin cultur ;
ornamental.
LI. DIPSAGE.E DC. fi. fr. 4 p. 221.

1. DIPSACUS Tournef. inst. tab. 265.
I. O. Fullonum a. L. spec. p. 140 (1762). I). siloeslris lluds.

ti. angl. p. 49 (1762); Mill. gard. dict. n. syn. p. 374;
1 (1768); Koch
Rchb. icon. germ. I2fig. 1397; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig.2944.—
Vulg. Sciefe. Sca iu- voinicul ui.
Varga-ciohanului. ^J Iulie, August.
—
Câmpuri, locuri de lunc, drumuri, garduri rustice. Specie vulgar.
Severin; Baea-de- Aram; Tismana; Tîrgujiul Craiova; Gurtea-de- ;
Argei, Gorbeni; (Câmpulung; Titu; Ghergani, Bucureti {D. silvestris

Grec. enum. p. 31); Gomana; Câmpina; Tecuci; Neamtu; Broteni,
Mlin, Flticeni, Botoiani; Iai; Dobrogea.
,3 safivus L. .spec. p. 140 et 1677 (1762). D. Fullonum Mill. dict.
—
n. 1 (176SJ; Koclisyii. p. 375; llchb. icon. germ. 12 fig. IM'Jd ci auct.

plur. — Foile involucrale linear- lanceolate, scurte, orizontal în-
tinse sau cam deflexe; bracteele scurte, egalând corola, rescurbat-
deflexe.
Ni se spune c odinioar planta acesta se cultiva pe la Ghergani
••ji Titu pentru cîl|i i fuiore fabricei de postav a Bâleanului. Probabil
c era var. fi întrebuinat în acea cultur ast(|i abandonat.
2. D. laciniatus L. spec. p. 141; Kocli syn. p. 375; Rchb. icon.

germ. 12 f. 1394; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 flg. 2945. — 11 Iulie,
August. Specie vulgar ;
prin locuri ca i precedenta. Cloani, Padei;
Severin; valea Motrului Ia Broteni Tismana; Tîrgujiul; Curtea-de- ;
Argei; Corbeni; Câmpulung; Ciocneti, Bneasa^ Herestru, Bucu-

reti (Grec. enum. p. 31); Comana; Câmpina; Bacu; Neamu; Suceava.
3. D. pilosus L. spec. p. 141; Koch syn. p. 375; Rchb. icon.

germ. 12 fig. 1393; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2946. — cj*
Iulie,
August. Pduri, tuferiiuri, zvoiuri, Closani în valea Cernei; Tismana;

Lainici; Polovraci: Olneti, Climneti, Rîmnic; Grivina în zvoiul
Prahovei ; Tulcea, Bbadagh, Giucarova.
2. CEPHALARIA Schnui. cjt. h. gaHt. 1814.
1. C. tra.issilvanica Schrad. loc. cit. ; DC. prodr. 4 p. 647 ;
Koch syn. p. 375; Schlechtd, Lang. deutsch. 28 fig. 2947. Scabiosa

transsilvanica L. spec. p. 141 (1762). Succisa tmnssilvanica Spreng.
p 378; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1387.

syst. veg. 1 Iulie, August —
Câmpuri, locuri inculte, drumuri, grâne, miriti. Severin; Graiova;
Rîmnic,^ Climneti; Titu; Ciocneti, Bucureti; Comana; Lehliu;
Feteti; Buzeu; Fociani; Bîrlad ;
Cerna-Vôda, Murfatlar, Constana.
2. C. radiata Griseb. et Sch. iter hung. p. 351 (1852)descripta;

Schur enum transs. p. 293. Succisa radiata Schur inedit. -S^. tusiana
Heuff. mscr. ex Fron. fl. schaîssb. p. 38 (1858). — ?[, Iulie, August.
Tuferiiuri, mrciniiuri pe dealuri submontane. Câmpina pe laturea
despre Doftana; rar.
3. C. corniculata Pux-m. et Schult. syst. 3 p. 49 (1818); Griseb.

et Sch, iter hung. p. 351. C. centauroides Goult. dips. p. 25 tab. I (1823)
var. p et 7; DC. prodr. 4 p. 648. C. centauroides p. hirsuta Neiir. diagn.
p. 63. Scabiosa corniculata W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 13 (1800).
S. uralensis Host. fl. austr. 1 p. 188 (1826). Succisa uralensis Rchb. ic.
germ. excurs, p. 196. .S'. centauroides Rchb. icon. germ. 12 fig. 1390.
t[. Iulie, August. Stâncile abrupte de conglomerat, în societate cu Gi/-
psophila glomerata Pali. între Gura-Vei i Schela-Gladovei; Galai pe
promontoriul de la Brboi.
4. C. laevigata Schrad. ind. h. g(L'lt. 1814; Griseb. iter. hung.
p. 25:2. C. centaurokies Coult. dips. p. 25(1823) var. a. conwmnis; DG.
prodr. 4 p. G48. C. centaurokies a. Iwvigata Neilr. diagn. p. flB. Scq-
hiosa laevigata W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 230 (1812). Succisa uralensîs
Rchb. icon. germ. 12 fig. 1391. — c. Iulie, August. Stânci montane,
locuri petrose uscate. Valea esnei la Gaura-Fetei; dealurile la Golu-
Drincoi; Segarcea în Doljiu.
3. KXAUTIA Con/t. dips. p 28.
(Scot. 'J'richera Sclirad.)
1. K. arvensis Goult. dips. p. 29 (1823); DG. prodr. 4 p. G51

var. a ;
Koch syn. p. 376; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1353; Schlechtd.
Lang. deutsch. 28 fig. 2943. Scabiosa arvensis L. spec. p. 143. Trichera
arvensis Schrad. cat. h. g(t4t. 1814, — Vulg. — Muscat ic-dracidui. —
'4, Iunie, Iulie. Livedi, fînae, poeni, tufei i.iuri. Severin, GernoU,
Hinova; Caracal; Goziea, Stâniioara; Gurtea-de-Argei; Tîrgovite ;
Rucr, Sturzeni; Predeal, Buteni; Bâicoiu Bucureti; Bîrlad Iai; ; ;
Monstirea Neamu (Ghan. exsic); Flticeni.

[3. campestris Koch syn. p. 377. Scabiosa campestris Bess. enum.
p. 7 (1822); Rchb. icon. germ. 12 fig. 1355. Simian, Hinova; Filiai;—
Stolnici; Tecuci, igneti. —
Difer de forma legitim prin capitulele
sale fora flori radiante.
'(. roea Baumg. enum. transs. 1 p. 75 (181G); Simk. enum.
transs. p. 294. K. integrifolia Schur enum. transs. p. 295 (1866)-non
L. sub Scabiosa. K. arvensis |3. integrifolia Heuff. enum. banat. p. 91.
Gmpuri, mr-
Scabiosa Kitaihelii Schult. obs. p. 18 et 19 (1809). —
ciniiuri, crânguri. Baea-de-Aramâ; Bumbeti; Gurtea-de-
Tîrgujiul,
Argei; Pucioasa; Sinaia; Buteni; Gâmpina, Slnic; Bneasaîn V^laca;
Buzeu, Bîsca; Agapiea [K. silvatica Grec. enum. p. 31-non Duby);
Bacu; Piatra pe Gernegura.
2. K. atrorubens .lanka ap. Br. prodr. p. 257 (1883). Trichera

arvensis var. purimreaViX. Hoffm. exsic. 1863! Knautia hybrida Grec.
enum. 1880 p. 31-non Goult. —
l\. Iunie, Iulie. Livedi, crânguri, mar-
ginide pduri, locuri deschise în regiunea câmpean. Garacl Gacova, ;
Vîlturoanca; Bneasa, Gomana; Giocnoii, Porii, Buftea; Bnoasa,

Bucureti Buda, Bicoi Tulcea.
; ;
;
[3. iniegrifolia. Are tote caraclorele speciei K. aroensls var. 7 ; insa

florile sunt de un purpuriu-încliis întocma ca cele de la K.macedonica
de care, îns, difer prin capitulele sale cu flori radiante. — Specie
de ornamentaie, îns negles.
3. K. silvatica Duby bot. gali. 1 p. 257 (1828); DC. prodr. 4

p. 051; Koch .syn. p. 37(); Boiss. fl. orient. 8 p. 129; Rchb. icon.
germ. 12fig. 1350; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2942. K. dipsaci-
folia Heuff. in flora ann. 185G, I p. 54^. Scabiosa silvatica h. spec. p. 142
(1702). S. dipsacifolia Host fl. austr. 1 p. 191 (1827); Rchb. icon.
germ. 12 fig. 1352. —% Iulie, August. Pduri subalpine quasi alpine.
Predeal la Piatra-Mare; Broteni, Dealu-Ursului, Rareu.
[j. ban. p. 91 (1858). K. transsilvanica Schur
lancifolia Heuff. en.
enum. transs. p.290 (I800)-exp. Muntele Ghiu în Argei; —

'(. atropurpurea. Difer de precedenta numa prin florile sale de
un purpuriu-închis, în loc de lilacine. — Ciocneti; Crivina; Dealu-
Mare p'între viile despre Bucov.
4. K. DrymeaHeufî. in flora ann. 1850, Ip. 53; ejus enum. banat,

p. 91 ; Neilr. diagn. p! 04. Scabiosa pannonica Jacq. enum. p. 22 (1702).
Scabiosa ciliata Rchb. icon. germ. 12 fig. 1351 - non Spreng. — °c\. Iunie,
Iulie, Pduri pe dealuri muntose. Verciorova; Cerneai pe dealurile
lorgutovei i Dumbrviêi; Baea-de-Aramâ în Valea-Ginei.
5. K. longifolia Kochsyn. ed. 2p. 370 (1843); Ledeb. fl. ross. 2
p. 451; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 28 fig. 2941. K. silvatica p. lon-
(jifolia Duby in DC. prodr. 4 p. 051. Scabiosa longifolia W. et Kit. rar.
hung. 1 tab. 5 (1799); Rchb. icon. germ. 12 tig. 1349. — ?(, Iulie,
August. Livedi, poeni, pduri^ în regiunea montan subalpin, §i al-
peslr. Mun|iîCloanilor pe cracu Osliei i al Bulzului în valea Cernei

muntele Goziea; Negoiu ; Buceci ; Azuga, Predeal; Ceahlu ;
Rareu.
4. SUCCISA M. et Koch deutsch. i p. j43-
I. S. pratensis Mcpnch 489 (1794); Koch syn. p, 377;

nieth. p.
Rchb. icon. germ. 12 fig. 1385 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 28 fig. 2949.
Seabiosa succisa L. spec. p. 142 ; DC. prodr. 4 p. 000. % August. —
Septembre. Livedi subalpine i alpestre.Curtea-de-Argei Câmpu- ;
lung, Rucr, Valea-Muierei, Pîijerea; Predeal; Sinaia (Grec. enum.

p. 31); Agapiea; Neamu (Ghan. exsic.)
p. altissima Schur enum. transs. p. 297 (1800) pro spec. — Li-
vezii subalpine. Buceci ; Predeal.

—;;
5. SCABIOSA '^Raem. et Schult. syst. •,'

p. 2.
§ 1. Tubul involucrului porcurs pe delungul seu de 8 sulcuri

paralele profunde ce merg de la baz pîn subt coron; corona scurt.
1. Florile lilacine sau purpurine.
1. S. lucida Vili. dauph. 2 p. ^93 (1787); DC. prodr. 4 p. G58;
Koch syn. p. ;j79: Rchb. icon. germ. 12 tab. 695 excepto flg. 1382.
S. stricta W. et Kit. rar. hung. tab. 138 (1804). S. norim Vest. bot.
zeit. ann. 1805 n. 3. — Vulg. Mu.^cafu-draciduL — ?|. Iulie, August.
Livedi, poeni, plaiuri în regiunea alpin i subalpin. Negoiu; Ghi|u
Buceci; Piatra-Mare, Susaiu, Predeal; Plaiu-Gumpetu, Plaiu-Gagului
la Posada. — Variaz:
a. subalpin: Genuina. S. lucida ap. Sclilecbtd. Lang. deutsch. 28
fig. 2953 et Auct. pleris. — Gaulescent, adesea trece de 30''" înl-
ime; cauliî port o preche ramuri cu mult mai sus de rdcin
i în acesta întindere exist 3 — 5 noduri foliate aproximate, noduri ce
nu emit ramuri, sau c emit uneori anc o preche de ramuri; ramurile
scapiforme sau, uneori, subramificate : tote c'un port strict;
[1 a/pico/a Schur enum. transs. p. 300; S. norica Rchb. icon. germ.
12 fig. 1382. — Scundicic, adesea acaul, tulpina emitend 1-3 sca-
puri simple ca de 10 — 15^'" înlime, sau port un caul scurt c'un nod
foliat forte aprope de tulpin. Forma acesta exist mai ales pe plaiu-
rile alpine. Buceci, Piatra-Mare i Gumpetu.
2. S. Columbaria L. spec. p. 143; Koch. syn. p. 378; Ledeb.

n. ross. 2 p. 457 ; Boiss. fi. orient. 3 p. 131 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 28
fig. 2952. Asterocephalus Columharim Rchb. icon. germ. 12 fig. 1378.
Scabiosa ba?iaticaW. etKit. rar. hung. tab. 12 (1799); Heufî. enum. ban.
p. 92; Neilr. diagn. p. 64. Asterocephalus ba naticus Rchb. 1. c. fig. 1383.
i\. lunie-August. Stânci, precipiiuri stâncose în vi umbrose umede.
Verciorova în valea Sltinicului ; valea esnei ; Monstirea Bistria
valea Oltului la Goziea, muntele Goziea; Dîmbovicioara; în Suceava
pe Bistria la gura Barnarului ; Dealu-Ursului, Rareu.
Principalele diferene între aceste douo specii consist mai cu
seam în portu' corpului lor ; îns, uneori se gsesc individe de un
port sau înfiare asia c este forte dificil de a le relega cu precisiune
laanume care din aceste dou specii. Putem adeoga i particularitatea
c, la noi, cea d'înteiu ocup regiunea montan înalt, de ordinar
alpin; cea de a doua ocup regiunea montan inferior. — între
S. Columbaria L. i *S'. banatira W. et Ivit. ii'am })ntul constata dife-
rene specifice eseniale.
28i CONSPECTUL SISTEMATIC
'2. Florile glboniî (ochloleuce).

3. S. ochroleuca L. spec. p. 14G; DC. prodr. 4 p. 058; Koch
syn. p. 378; Sclileclitd. Lang. deutscli. 28 fig. 2951. ,S^. Columharia p.
polymorpha^B.\xm%. enum. transs. 1 p. 142 (1816). S. Columharia [3.
Ochroleuca Ledeb. fi. ross. 2 p, 457. Asterocephalus ochroleucus Rchb.

icon. germ. 12 fig. 1379. — Vulg. Sipic. — (|, Iunie- August. Livedi,
poeni, locuri deschise ; în regiunea montan subalpin i alpestr pin
în totâ regiunea câmpiilor. Verciorova, Severin; Baea- de -Arama;
Gloani Tismana Graiova Drâgiani, Rîmnic Câlimne|ti, Stni-
; ; ; ;
ioara; Gurtea-de-Argei, Gorbeni Gâmpulung Tîrgovite; Stolnici; ; ;
Ione.ti, Gacova, Vultureanca; Gomana; Bucureti, Ghitila, Ciocneti;

Perii; Predeal, Azuga, Sinaia; Buzeu; Feteti; Fociani; Vaslui.
j3. flavescens. Griseb. etSch. iter. hung. p. 350(1852) S. flavescens
S. tenui.foUaBa.uing. -non Roth. nec. Willd. S. Scopoli Griseb. et

1. c.
Sch. it. hung. p. 350 - non Link. Pinele foilor caulinare m mare —
parte întregi, lineare capitulele globose mai mricele, aristele cali-
;
ciului rocate sau palescente. —

Adesea în societate cu congenera sa,
îns în regiunea câmpiilor.
§ 2. Tubul involucrului în jumetatea inferiorâ neted, rotundat,

peros; în jumetatea sa superior este sulcat pîn subt corona; co-
rona forte ampl.
4. S. ucranica L. spec. p. 144; DC. prodr. 4 p. 055; Koch syn.
p. 380; Ledeb. fi. ross. 2 p. 454; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1371. —
Cj Iulie, August. Locuri tari, aspre, petrisluri cu ierb, nsipuri, prin
vil". Severin, Hinova, Stîrmina ; Golu-Drîncei ; Graiova, Sogarcoa ; Ma-
cin, Tulcea, Babadagh, lenisala ; Constanta^ Tuzla.
LIL VALEPJANACE.^. Lindl. nat. .<^yst. ^205.
1. VALERIANA L gen. n. 44-
§ 1. Tote foile pinatipartite.
I. V. officinalis L. spec. p.45; Koch syn. 309 ; Ledeb. fl. ross. 2
p. 438; Boiss. fl. orient. 3 p. 89. — Vulg. Ouolean. — \\, Maiu- Iulie.
Locuri de lunc, locuri umede, tuferie, margini de pduri tot pe la
locuri umede. Specie vulgar. — Variaz:

a. major. Koch syn.p. 369 (1843). V. officinalis Sturm h. 9; Rchb.
ic. germ. 12 f. 1432. et auct.pl. V. procurrensWoLWv. in linn. voi. 14
(1844) p. 540. Caul înalt, foliolele foilor inferiore i medii tote den-
tate. — Valea esnci; Gâmpulung; Piteti; Giocne.ti, Ghitila; Ileres-
—
VALERIAÎÎACEiFi 285
tru, BiicLire.^ti (Grec. enum. p. :J0); Comana în lunca Câlnitei Br- ;
neti, Paserea; Bacu, Piatra; Monstirea Noam|u (Ghan. exsic.

!)
Flticeni, Mlin ; lai.
p. collina Wallr. in linn. voi. 14 p. 537 (184-0). V. officinalis p.
minor Koch syn. ed. '1
p. 369 ; Ledeb. fi. ross. 2 p. 438. V. officinalis
Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2922. V. angiistifolia Tausch ap.
Host. fl.austr. Ip. 30 (1827) -non Gvan. icon. 4 tab. 353 (1797).—
Gaul adesea mai gracil, t(jte foliolele lineare, ânguste, întregi, uneori
numa unele ale foilor de lîng puin dentate. Prin pduri sau rdcin
tuferie. Piteti prin zvoiul Arge.iului Giocneti Gomana pe lîng ; ; ;
Fociani subt Geahlu (Knecht.) Iai Botoiani pe la pdurea

; ; ;
Filipescu.
2. V. sambucifolia Mikan in Pohl. fl. bohem. 1 p. 41 (1810);

DG. prodr. 4 p. 041; Koch syn. p. 369; Rchb. ic. germ. 12fig. 1431.
% Iulie, August. Pduri în regiunea montan. Tismana valea Oltu- ;
lui pe la Goziea Dîmbovicioara Buceci

; ; în valea Garaimanului (Knecht.
mis.), în Buteni la Valea-Babelor i la Sinaia {V. officina/is Grec.
enum. p. 30- non L.) ; în Suceava la Broteni in cheile Barnarului i
în valea Barnarelului sus la Podu-Popei.
§ 2. Foile radicale întregi, cele caulinare 2-3 sau pinatipartite.

3. V. dioica L. spec. 44; DG. prodr. 4 p.637; Koch syn. p. 370;
Sturm deutsch. h. 9; Rchb. icon. germ. 12 f. 1428. Schlechtcndal et
Lang. deutsch. 28 f. 2924. — Vulg. Odolean. —% Maiu, Iunie. Prin
livedi i locuri umede. Monstirea Neam|u (Ghan. exsic. !)
4. V. tripteris L. spec.
p. DG. prodr. 4 p. 036 Sturm 45 ; ;
deutsch. h. 44; Koch synon. p. 370; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1424;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 28 f. 2926. ^. Iunie- August. Pduri —
în regiunea subalpin. Buceci în tot întinderea si poalele sale (Grec.
enum. p. 31); Predeal ; Dîmbovicioara.
5. V. bijuga Simk. koezlem. XV 1878 p. 558 et in enum. transs.

p. 289 pro var. Valerianae tripteris. V. tripteris |3. heteroph/lla Baumg.
en. 1 p. 57 (1816) -non Lois. — V. transsilmnica Schur herb. transs.
V. sisijmhriifolia et V. cardaminis Schur 290 (1866) -non
en. transs. p.
Desf. nec M. Bieb. V. dacica Porc. magyar. nov. lap. IX p. 127
(1885). — August. Locuri umede prin codri subalpini pe la
?{. Iulie,
la 1700 m. alt Buceci pe la Sinaia (Knecht.), Buteni, Valea-Alb;

Geahlu.
Grecescu D. Dr. - C, 1324. 21
2S6 CONSPECTUL SISTEMATIC
5 3. Tole loilo inlix'yi, indivise, uunui iiiarginea usior deiilat.

6. V. simplicif olia Kabath ex Uechtr. brandenb. ver. VI p. 1 10;
Neilr. diagn. p. (i2. V. (lloica [1 simpUcifoUa Rchb. iconogr. 1 f. 120
et icon. germ. \:1 f. lî':20; Scliur en. transs. p. 289. — c\. Iunie, Iulie.
Locuri turfacee prin vâlcele subalpine. Predeal pe poalele Clbucetu-
Turului, frecuent; Buceci la Urlloarea. — Foile radicale ovate sau
eliptico-rotunde, obtuse, pe|iolate, cele caulinare medii eliptice, cele
superiore mici, linear-ânguste neregulat dentate.
|3. oblongifolia. Foile radicale oblung-eliptice rotundate, cele cau-
linare medii, oblung-obovate sesile neregulat dentate spre baz. —
Cu precedenta, prin aceleai locuri.
7. V. montana L. spec. p. 45; DC. prodr. 4 p. 6H5; Koch syn.

p. 370; Rchb. ic. germ. 12 f. 1423; Schleclitd. et Lang. deuLsch. 28
f. 2927. — ?[. Iunie, Iulie. Pduri, codri, în regiunea montan sub-
aipin. Valea esnei ; muntele Coziea sub Stniioara pe la Icoana;
Dîmbovicioara; Buceci pe la Sinaia (Grec. enum. p. 31); în valea Ga-
raimanului (Knecht.), la Urltoarea |i la Schitu-Ialomiâ; valea Bar-
narului, a Barnarelului i la Rareu în Suceava.
2. VALERIANELLA Poli. palat, i p. 2f,.
§ 1. Loculele sterile confluente sau forte alturate : deci, frucinl
matur 2-3 locular.

1. Locuia fertil avend inflâtur ghebos dorsal parenchimic
pericarpic.
•••
Fructu bilocular avend loculele sterile confluente.
1. V. olitoria Poli. palat. 1 p. 30 (1770); Mffiiich meth. p. 493 ;
DG. prodr. 4 p. 025; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 58; Rchb. ic. germ. 12
f. 1398; Schlechld. et Lang. deutsch. 28 f. 2934. Valeriana Locusia
olitoria L. spec. p. 47.
rj.. —
Fedia olitoria Vahl enum. voi. 2 p. 19
(180G). — Vulg. Fttic. Salata-ni iei ului. — Aprilie - Iunie. Locuri u-
mede cu ierb, prin ogore, pomriî, pe la drumuri. Verciorova, Ger-
netj; Simian, Hinova; Graiova; Garacl; T. -Mgurele. Salciea; Rîmnic;
Slatina, Strihareû; Ciocneti, Chitila, Bucureti, Paserea ; Gomana ;
BOrlad; Iai: Neam|u.
** Fructu trilocular, loculele sterile nefiind confluente.
2. V. turgida DG. prodr. 4 p. (i26; Ledeb. fi. ross. 2 p. 429;

Boiss. fi. or. 3 p 107. Fedia turf/ida Stev. mem. soc. nalur. de Mosc. V.
(1814) p. 345. — ^) Aprilie, Maiu. Pe la poalele munilor prin locuri
cu ierb, tuferie : Verciorova la Porile-de-Fer (Simk., Degen).
VALERIANACE.I^:, SYNANTHEREÎ^ 287
^. Locuia rei'til Itir inflâlur ghebosu dorsal : fructa matur

trilocular.
'•'
Fa|a anterior a fructului plan.
3. V. Auricula DC. fi. fr. suppl. p. 492 (18 J 5); ejus prodr. 4
p. 627; Gren. Godr. fi. fr. 2 59; Rchb.ic. germ. 12f. 1400; Schlechtd.
p.
et Lang. deutsch. 28 f. 2939. Valeriana Locusta o. dentata L. spec.
p. 48. Fediaolîtoria Gaertn. fruct. 2 p. 86 tab. 86 (1791) - nonPoU. 1. c. —
O Iunie, Iulie. Prin porumbisti, miriti vechi prsite. Simian spre
PTinova.
** Faâ anterior a fructului cu scobitur scafoid.
4. V. carinata Lois. not. p. 149 (1810); DC. prodr. 4 p. 629 ;
Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 59; Rchb. ic. germ. 12 f. 1399; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 28 f. 2935. —Q Aprilie, Maiu. Câmpuri pe lîng lo-
curi de cultur. Rosnov, Piatra ; Iai.
§ 2. Loculele sterile distante; fructul trilocular, faa sa anterior

plan, locuia fertil fr înfltur dorsal ^gliebos, cele dou sterile
sunt filiforme, arcuate, descriind o potcov pe faa anterior. ,
5. V. Morisonii DC. prodr. 4 p. 627 (1830); Ledeb. fi. ross. 2

p. 431; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 63; Schlechtd. et Lang. deutsch. 28
flg. 2938. V. dentata Koch syn.p. 373 var. [5; Rchb. icon. germ. 12
fig.1403. Valeriatia mixta L. spec. p. 48 ap. Soyer-Willemet.
Fedia
Morisonii Spreng. pug. I p. 4 (1813). F. dasycarpa Stev. mem.
se. nat
Mosc. 5 347 (1814); Bess. enum. p. 4 n. 43.
p. Aprilie, Maiu. —
Câmpuri prin ierb i pe lîng holde: Graiova; Perii, Chitila, Mo-
gooea, Herestru, Bucureti Comana. ;
6. V, eriocarpa Desv. jorn. bot. 2 p. 314 tab. U f. 2 (1809);

DC. prodr. 4 p. 626; Ledeb. fi. ross. 2 p. 431 ; Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 64; Rchb. icon. germ. 12 f. 1406 optime. Fedia eriocarpa Roem. et
Sch. syst. veget. 1 p. 364; Stev. 1. c. p. 349. Q Aprilie, Maiu. Locuri
inculte prin ierb, pe ling arturi vechi abandonate. Feteti; Macin;
Tul rea.
LIII. SYNANTHERE^ C. Rich.

(in Martlie cat. liort. bot. 1801 p. 85).
I. TUBULIFLORJE DC.
Calatidele au tote florile tubulose, floscule, sau cele din adic
centru totdeuna tubulose; flosculele 4-5 dentate sau lobate, regulate
sau neregulate.
2^H CONSPECTUL SISTEMATIC
Ord. I. Corymbiferae Juss. gen. pi. 177.

Florile din centrul calatidelor sunt //oscj/ie hermafrodite, regulate;
cele de la circonferen| sunt unisexuate, femele sau neutre (sterile),
adesea neregulate avend corola liguliform: semifloscule; în acest din
urm caz calatida este radiatiflor. Stilul florilor hermafrodite are
stigma cilindric fora îmfltur articular §i fora inel peros la baz.
Trib. I. EUPATORIOlDEiE Less. Calatidele discoide, avend numa

floscule. Stigma bifid, cracu lungi de egal grosime sau claviformi,
ctre vîrf puberulo-papilo.î.
1. E upato r i e;e DC. Tote florile calatidei hermafrodite.
1. EUPATORIUM Touni. inst. p. 4^-; t. 259.
I. E. cannabinum L. spec. p. 1173; DC. prodr, 5 p. 180. Rchb.

ieon. germ. 1(1 1. 1. Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 2955. — % Iu-
lie, August. Locuri umede, lunci, zvoiuri, pduri. Verciorova în valea
Gerovûlui i a Bahnei; Severin; Baea-de- Aram ; valea Gernei în
Cloiani; Tismana; Lainici; valea Oltului pe Ia Climneti, Goziea,
Brezoiu'; Gurtea-de-Argei, Corbeni; Gâmpulung, Bughea; Titu,Gher-
gani (Grec. enum. p. 31); Slnic, Tirgu-Ocna Agapiea; Monstirea
;
Neamu (Ghan. exsic. !) ; Broteni pe Bistria, pe Neagra i pe Bar-

narelo ; Iai.
2. ADENOSTYLES Cass. dict. i suppl. p. s'.h
1. A. Kerneri Simk. en. transs. p. 297 (188G). A. alpina Baumg.

en. transs. 3 p. 83 pro p. et Auct. transs. -non Cacalia alpina var c.
L. spec. p. 1170 nec A. alpina Bluff et Fing. A. alhifrons Baumg. 1. c.
et Auct. transs. -non Lin. f. nec Rchb. Cacalia Alliarice A. Kern. oest.
XXI p. 12-non Gonan illusr. p. 75 (1773).
bot. zeit. Vulg. Oiucura§i. —
Bosac. FI orea- Ciumei. ?f. Iulie, August. Pduri,
—
locuri umbrose în
regiunea montan subalpin. Muntele Jepu în Argei Buceci la Si- :
naia, în Valea-Babelor i în Valea-Alb; valea Birnarelului spre

Podu-Popei.
2. A. orientalis Boiss. fl, orient. 3 p. 155 (1855). A. leuco-

2)hi/lla var. hijhrida -non Vili. A. leucophylla
Griseb. spicil. 2 p. 185
DG. prod. 7 p. i271 quoad plantam olympicam-non Rchb. ic. germ. IG
t. 3, nec DG. prodr. 5 p. 204, —
c[. Iulie, August. Pduri, locuri um-
brose în regiunea subalpin. Buceci la Valea-Babelor i la Valea-

Alb. Determinat dup exemplarul din Piatra-lui-Grai, Inturoa din
Transilvania, de la L. Simkovici,
;
;
SyNANTHERE.E 289
2. Tiissi higinoit;. Cuss. Florile calalidelor pane lierinalrodite,

palie unisexuate : poligame sau oarecum dioice.
3. HOMOGYXE Cciss. dict. se. nat. 21 p. 412.
I. H. alpina Gass. 1. c. DC. prodr. 5 p. 205. Rchb. ic. germ. 16

t. 11 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2959. Tussilago alplnah. spcc.
p. 1170; Sturm. deutsch. fi. li. 21. — Vulg. R6tun(ji6re. — 11 Maiu,
Iunie. Locuri turfacee sau umbrose prin pduri .î vâlcele alpine i sub-
alpine. Godeanu;Negoiu;Ppuea; Predeal pe poalele Clbucetu-Tau-
rului; Buceci la Buteni, Sinaia, la Schitu Ialomi|ei i pe Furnica;
valea Garaimanului (Knecht. mis.) ; valea Barnarelului la capu rîului.
4. TUSSILAGO Toiim. inst. p. 4S7 t. 2'jr,.
I. T. Farfara L. spec. p. 1214; Sturm deutsch. fl. h. 2 ; DC.

prodr. 5 p. 208; Rchb. ic. germ. 16 t. 13; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 2961. —Vulg. Podbal. Podbeal.~ll Martie, Aprilie. Pe
coste^ maluri rupte schistose sau argilo-glareose în regiunea subalpin
i montan inferior; plant vulgar (Grec. enum. p. 31). Baea-de-
Aram, Cloani; Tismana Tîrgujiul; Bumbeti, Lainici; Glimneti, ;
Goziea ;
Rîmnic, Olneti; Gâmpulung^ Goneti; Sinaia; Vleni; Bacu;
Piatra; Mnstirea Neamu (Ghan. exsic. !); Broteni pe Bistrila; Iai
la Rpedea ; Botoiani.
5. PETASITES Tnurn. inst.p. 451 t. 258,
1. P. officinalis Mounh meth. p. 568 (1794); Koch syn. p. 383 ;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2962. P. vulgaris Desf. fi. atl. 2

p. 270 (1798); DG. prodr. 5 p. 206 ; Rclib. ic. germ. 16 L lO.— Tussi-
lago Fetasites L. spec. p. 1215; Sturm. deutsch. fl. h. 2 (fior. herma-
phrod.). T.hyhrldah. spec. p. 1214 (fl. foemin.) — Vulg. Brustur., Drus-
tur-didce. Câptlan. Cptlaci. Rdcina- Ciumei. Sudorea-laptelui. Cur
curuzi. — ^, Martie, Aprilie. Vlcele umbrose umede pe lîng apiore,
în regiunea montan subalpin i alpestr. Gon|eti, Gâmpulung Pre- ;
deal; Buceci; enum. p. 31 Ghan. exsic!)

Monstirea Neamu (Grec. ;
Gomneti; Piatra pe Gernegura; Broteni pe Neagra, pe Barnaru ;
Rareu; pe Borca, forte comun.
2. P. albu Gcertn. fruct. 2 p. 406 (1791); DG. prodr. 5 p. 207

Koch syn. p. 3S4; Rchb. ic. germ. voi. 16 t. 8; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 2963. Tussilago alba L. spec. p. 1214; Sturm deutsch.
fl. h. 21: flores hermaphrodites. T. ramosa Hoppe taschenb. p. 35 (1803);
Sturm deutsch, fl. h. 21 1. U: flores foemineis. — ?[, Aprilie, Maiu. Prin
locuri umbrose în vi subalpine. Buceci pe la Sinaia (Grec enum.

p. 31); Buteni, Azuga; Valea-Dîmbovicioarei.
p. Kablikianus. P. Kahlikianus Tausch ap. Rclib. deutscli. fi. 16
p. 4 n. 5 et ic. germ. IG tab. 9. Foile ovate i cam acute la vîrf, cor-
elate la baz, larg i neregulat dentate, din[i c.im cartilaginei, paginea
lor inferior tomentos-araneos foliole periclinului acute craciî stig-
; ;
matici la florile hermafrodite lunguei i lanceola|i. Dup Reichenbach,
este un bastard din Fetasltes officlmdls prin foile sale i din P. albu
prin florile sale. — Buceci pe laturile Gostilei.
3. P. niveus Baumg. en. transs. 3 p. 91 (1816); Cass. dict. se.

nat. 39 p. i>02 ; DC. prodr. 5 p. 207 ; Koch syn. p. :}84, Rchb. icon.
germ. 16 t. 7; Schlechtd. et Lang. deutscli. 29 f. 2964. — Tuasilago
nivea Hoppe Sturm deutsch. li. 21 t. 12: flores lierinaphr. T. pa-
in
radoxa Retz. in Sturm deutsch. fi. h. 21 t. 13: flores foemineis. —

?|, Aprilie, Maiu. Locuri umbrose prin vile muncilor. Monstirea
Neamû (Chan. exsic; Grec. enum. p. 31. P. aXhus Br. prodr. p. 262
-non Gîertn.)
Tril). II. ASTEROIl)E.l<: Less. Galatidele, mai latote speciile, radia-
tiflore. Stigma florilor hermafrodite bifid, craciî lungi lineari de egal

grosime phi in vîrf i menunel puberula|i, la exterior cam plani.
3. Asterineoe Nees ab Esenb. Anterele necaudate; recepta-

culul nepaleat.
a. Acheniile f<3r pappus.
6. BELLIS L. gen. n. g62.
I. B. perennis L. spec. p. 1248; DC. prodr. 5 p. 304; Koch

syn. 567 ; Rchb. icon. germ. 16 1. 27 f. 6 Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
;
f. 2978. —Vulg. Bnui. Bnuele. Butculile. Prlue.— ?j. Iunie, Iulie.

Prin locuri cu ierb, livezi, ograde de pomi i în horticultura. Ponoare,
Baea-de- Aram, Culmea-Gernei, poalele Osliei în Mehedin|i, forte fre-
cuentâ; Nâmâcti; Bucureti (Grec. enum. p. 32); Sinaia (Knecht.),

Predeal în valea Ronovei i pe la Schit ; Iai din grdini ; Mon-
stirea Neamu (Ghan. exic.)
b. Acheniile cu pappus.
7. LINOSYRIS Lob. hist. p. 22 v.
vulgaris Cass. ex Less. syn. p. 195 (1832); DC. prodr. 5

I. L.
p. 352; Koch syn. p. 384; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2966.
;
SYNANTHEEE.Î; 291
Chri/socoma Linosijris L. spec. p. 1178. GalatcUa Llnosijrk Rchb. Iii.
icon. germ. IG t. 11) f. 1. — l\. Iulie, August. Câmpuri, coste, prin

poeni sau tufi.î hi locuri aprice: Golu-Drîncei; Craiova, Gîrcea; Cara-
cal; Piteti Ia Valea-Popei; Ciocneti (Grec. enum. p. 32); Comana;
Constanta.
2. L. villosa DC. prodr. 5 p. 352; Ledeb. fi. ross. 2 p. 495;

Boiss. fi. orient. 3 {). 162. Chnjsocoma villosa L. spec. p. 1178. Gala-
tella villosa Rchb. icon. germ. 16 t. 10 f. 2. — l\. August, Septembre.
Locuri i rupturi de coste argilo-glarose : Iai la Oroneanu ; Brboi
in Dobrogea la Ciucarova i pe la Constanta frecuent.
8. ASTER L. gen. ii. (/U-
^ 1 . Cauliî i foile perose sau scabre peste tot sau numa pe muchii.
f. A. alpinus L. spec. p. 1226; DC. prodr. 5 p. 227 ; Koch syn.
p. 385; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 14 fig. 3; Schlechtd. Lang.

deutsch. voi. 21) fig. 2967. — Vulg. Ochiul- Boului. - tf. Iulie, Au-
gust. Psciuni i stânci în regiunea alpin. Buceci pe Jipi (Knecht.
leg.), pe Caraimanu i Costila; în Mehedini pe munii Camenei (Degen
miss.); în Suceava pe Rareu.
2. A. Amellus L. spec. p. 1226; DC. prodr. 5 p. 231; Koch.

syn. p. 385; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 15 fig. 1 ; Schleshtd. Lang.
deutsch. voi. 29 f. 2968. A. ^/îctorms Wallr. in linn. ann. 1840 p. 641.—
Vulg. Ochiid-Boului.Eu^câ-vâit. Steli. l\. August, Septembre. —
Câmpuri prin crângulee, mrciniiuri, tuferie i pe coste. Golu-
Drîncei; Segarcea, Craiova; Climneti, Coziea; Câmpulung; Cio-
cneti (Grec. enum. p. 32) ; Comana; Odobeti, Vrancea; Tecuci;
Iai; Botoiani, Agafton. între acestea se gsete adesea i va-
rietatea :
p. Bessarabicus DC. prodr. 5 p. 231. A. Bessarahicus Bernh. ap.
Rchb. germ. excurs, p. 246. A. Amellus p. major Ledeb. fi. ross 2

p. 476. —
Se deosebete mai ales prin foile sale oblungi obovate acute
întregi i cele caulinare cu înfiare arcuat, tote scabre i puin
nervose ; apoi prin corimba sa adesea composit cu capitule mari,
amplu radiate.
salignus Willd. spec. 3 p. 2040 (1800); DC. prodr. 5

3. A.
p. 239; Koch syn. p. 386.— ^|. Iulie, August. Locuri mltinose. Prin
lunca Dîml)oviei lîng Bucureti la Chiajna; pe Zeletinu la Podu-
Turcului.
;
§ 2. Cauliî i foile peste tot glabre.

4. A. Tripolium L. spec, p. 1226; Koch syn. p. 885; Rclib.
icon. germ. l«i t. 10; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2960. Tripolium
vuUjare Nees ab Esenb. gen. et spec. aster. p. 153 (1818); DC. prodr. 5
p. 253. Âster [jahistris Lam. fi. fr. 2p. 143; i când tote foile sunt forte
ângust-lanceolate sau lineare este A. pannonicus Jacq. h. vind. 1 p. 3
t. 8. — (5* August, Septembre. Bli sau ml.tini, prin locuri srate.

Cârnpina pe pruntul Doftanei la vale de Telega Mizil (Kneclit. m.) ;
Buzeu; Lacul-Srat; blile d'între Tîrgu-Frumos spre Cotnari i în

cele despre Iai; apoi în Dobrogea: Tulcea Garacoium, Mamaea i ;
Tichir- Ghiol pe lîng lacul Tuzla-Ghiol.
9. GALATEIiLA Cass. dict. se. nat. i8 p. 56.
I. G. punctata Gass. 1. c. p. 57. Boiss. fi. orient. 3 p. 160.

G. punctata a. grandipora Ledeb. fi. ross. 2 p. 478. G. punctata 7. in-
sculpta DC. prodr. 5 p. 255. G. insculpta Nees. aster. p. 161 (1818);

Rchb. ic. germ. 16 t. 18 f. 2. Aster punctatiis W. et Kit. rar. hung. 2
t. 109 (1802). —^ August, Septembre. Tuferiiuri menunte la locuri
aprice pe coste. Comana Tecuci Iai ; ; ; Gotnari ; Constana.

p. dracunculoides Lallem. in Ledeb. fi. ross. 2 p. 479 var. s.
Aster dracunculoides Lam. encycl. meth. I p. 303 (1783). Galatella

dracunculoides a. radiata DG. prodr. 5 p. 250. Foile linear-ânguste
cu mult mai lungi de cum în forma genuin, accentuat trinervice ; ca-
pitulele numerose, mricele radiatiflore. Pe dealurile de la Cotnari.
Planta nostr nu difer de cea din Rusiea întru nimic.
10. ERIGERON L. gen. n. gî (excl. spec.)
% 1. Cauliî ramoi, pleio-oligocefali.

1. Panicul vast de capitule micuele.
1. E. canadense L. spec. p. 1211 ; DC. prodr. 5 p. 289; Ledeb,
fi. ross. 2 p. 487 ; Rclib. ic. germ. 16 tab. 26 fig. 1 ; Schlechtd. Lang.
deutsch. 29 f. 2972. — Vulg. Btrâni§i. oricel. Coda-vacei. Spirincea.
Stelu. —O Iulie, August. Locuri cultivate i necultivate^ pîrloge,
drâmturi, pe lîng i pe ziduri vechi, paragini forte conmn i fre- ;
cuent intotâ era mai ales în regiunea câmpiilor (Grec. enum. p. 31).
Glimneti, Rimnic Câmpulung; Titu, Ghergani, Ciocneti Grivina^
; ;
Ploeti; Bucureti; Comana; Fociani, Odobeti etc.
2. Corimb terminal de capitule mari.

a. Florile radiante egalez nivelul celor centrale.
2. E. acre L. spec. p. 1211 ; DG. prodr. 5 p. 290; Koch syn.
SYNANTHERE^ 293
p. 388; Ledeb. 11. ross. 3 p. 488; Rclib. ic. guriii. IO lab. i'G f. ^2;
Schlechtd. ct Lang. deutsch. 29 fig.2îJ73. E. serotinusWcihe
ap. Koch!
I c. Ledeb. 1. c. var. 7.
;
—
Vulg. Ochiu-boulul de cumpuri. Stelue. —
II August. Prin locuri cu ierb .î pe rupturi de coste schisto-
Iulie,
argilose, in regiunea subalpin a dealurilor i a

câmpiilor; vulgar.
Rîmnic, Glimneti, Goziea Ghi|u Bughea, Gâmpulnng'; ;
Buteni^
;
Sinaia; Gâmpina, Telega, Brebu; Giocneti, Ghitila,

Bucureti; Go-
mana; Monst. Neam|u (Ghan. exsic); Broteni pe Neagra i
'pe Ra-
reu; Dobrogea: Isaccea, Gocoi.
3. E. racemosus Baumg en. transs. 3 p. 119 (1816). E. po-

dolicus Bess. en. p. 37 (1822). E. acre p.
fl. ross. 2 podolicus Ledeb.
p.489. E. pseudoacris Schur en. transs. p. 308 (1866).— Gaule
înlticel,
adesea ramos, anguloso-sulcat, de un roiu purpuriu,
pu|in poros sau
glabru, la vîrf racemos; foile apropiate sau
cam distante, pu|in hir-
sute sau glabre i
doar pe margine peros-ciliate, cele radicale oblungo-
spatulate i lung atenuate în pe|iol, ca de 8-9'^'" lung. pe
lime, l-^^^'"
cele caulinare miciorându-se i

ângustându-se, ca de4-5'"' lung!
de 4-5""" l|., din ce în ce sesile; ramurile
racemei mono-tricefale
constituind grup corimboid; florile radiante egalez sau abia întrec
nivelul celor centrale, purpurine sau albidc.—
Sunt exemplare ce, prin
forma i glabricitatea caulilor i a foilor, nu prezentez
o deosebire ve-
dit de acelea din nordul Europei ce au denumirea de E.
drmbachensis
Mill. —\ Iulie, August. In regiunea subalpin pîn în cea alpin
chiar. Buceci la Poeana-Stânei (Knecht.miss.), în Valea-Babelor, Poea-
na-l>pului i la Buteni; Slânicu din Prahova; Broteni pe Neagra.
Y. macrophyllus. Gaule înlticel, simplu, verde palid, mole i mult
peros, uior sulcat; foile apropiate, moi i de
un verde-palid, îmbr-
cate cu un per mole alburiu, obluug-spatulate, cele infer.
i radicale
atenuate în pepol, tote mai lungi dar i mai late
de cum sunt în for-
mele precedente. -
Live(î în prile de sus subalpine. Sinaia
pe Ia
Poeana-Stânei (E. carpaticum Grec. enum. p. 32 - non Griseb.)
b. Florile radiante întrec cu mult nivelul celor centrale.

* Pedunculele i bracteele periclinice hirsute neglandulare.
4. E. alpinus L. spec p. 1211; Sturm deutsch. h. 38
fl. t. 12;
Koch syn. p. 389; Rchb. ic. germ. 16 t. 23 fig. 1, 2, optime; Sag. et
Schn. carp. centr. 2 p. 221 pro diagnosem. - Gaule mono-oligocefal
hirsut; foile lanceolato-spatulate hirsute i cele infer. atenuate în pe-
tiol
;
capitulele mricele au foile involucrale vergii cam ecvilonge, tote
erecte, hirsute; ligulele florilor radiante
îndoit mai lungi de culflos-
!
culele discului. — ?(. Iulie, August. Stânci în regiunea alpin. Buceci

pe Gostila si Valea-Alb Ceahlu la Toaca (Br. miss.)
Claraimanu în ;
glabraius.-E. (jlahratus Hoppe et Horncli. pi. exsic. Bluf. et

|3. :
Fing. comp. germ. 2 p. 364 (1825) Koch syn. p. 389 Rchb. ic. germ. 16 ; ;
lab. 23 f. 3. — E. alplnus var. p. DC. prodr. 5 p. 291. — Buceci pe

Babele.
'(. elatior Scliur enum. transs. p. 309 (180G). — Gauli la baz cos-
pitoi sau subcespitosi, ca de 25 - 30'^'" înl|. robusticei, de un verde
palid, hirsui sau glabresceni. Ia vîf 2-5 cefali ; foile cu mult mai
mari în dimensiile lor de cât la formele precedente ale acestei specie,
egalând oarecum pe acelea de la E. carpalicum, tote hirsute precum
.î pedunculele .î foile involucrale periclinice ce sunt lipsite de peri-
iori glandulari. — în regiunea alpin. Buceci în Valea-Alb pe Gostila
])e la 1800"' alt.
'•' '••
Pedunculele .si bracteele periclinice fora peri, dar puberulent-
glandulifere.
5. E. carpaticum Griseb. et Sch. iter hung. p. 336 (1852); Sag.
et Schn. centr. carp. .2 p. 220. E. atticum Wahlenb. carp. pr. -non
fi.
Vili. E. Villarsii Rchb. ic. germ. 16 t. 24 f. 2 -non Bell. E. Villnrm

car. transsilvanicum Schur en. transs. p. 309 (1866). — î\. Iulie, Au-
gust. In regiunea alpin. Buceci la Schitu-Ialomia (Knecht. miss.),
Poeana-Stânei la Sinaia.
§ 2. Cauliî simpli monocefali.

6. E. uniflorum L. spec. p. 1212; Sturm deutsch, fi. h. 38;
Koch .syn. S9 ; Ledcb. fi. ross. 2 p. 490 ; Rchb. ic. germ. 16 t. 23 f. 4.
E. alpinus var. -; DG. prodr. 5 p. 291. — (j. Iulie, August. Pe virfurile

alpine. Buceci pe Babele (Br. miss. an. 1882), pe Garaimanu .î la
Omul {E. ncmus Schur en transs. p. .309)
7. E. neglectum A. Kerner in ber. d. naturw. med. vereins in

Insbruk, III p. 71 (1872) et sched. austr. hung. n. 2541 Sag. et Schn.
centr. carp. 2 p. 220,— Puin sau abia diferent de cel precedent, avend
cauli mai ereci .|i mai rigi(]i, foile parendmai crnose .|i mai glabre de
.î pe margine sunt peros-ciliate. — c|. Iulie, August. Gu cel precedent
pevîrfurileGaraimanului (Knecht.) §i identic cu .specimenele din Piatra-
lui-Grai de la L. Simkovici.
U. SOI.IDAGO L. iên. n. 955.
I. S. Virga Aurea L. spec. p. 1235; Sturm d. 11. h. 9; DG.

:
SYNANTHERE^ 295
prodr. 5 p. :J;J8; Koch syii. p. :{89; Rchb. ic. germ. voi. K; lai). 20.—
?(. Iulie, August. S])ecie comun si care, Ia noi, prescnlez urmlorelc
varieti
a. vulgaris DC. prodr. 5 p. 338; Koch 1. c. Rclib. I. c. fîg. I.
înalt. Gauliî Ia vîrf de ordinar ramo.î i pubesceni, foile inferiorc

eliptice serate, cele superiore lanceolate întregi; pedicelele ca .i ramu-
rile pubescente; panicul de calatide piramidal ampl. — Câmpuri,
pîrloge, poeni, crcingule|e, în regiunea câmpiei i a dealurilor (Grec.
enum. p. 31). Gomana; Bucureti, Ghitila; Grivina,
Severin, Cerne|i;
Ploeti; Bîsca, Beceni; Monast. Neamju (Ghan. exsic. !); Flticeni, Mlin.
p. latifolia Koch syn. p. 390; Rchb. c. fig. II.— Mai puin înalt. 1.
Gauli Ia baz roietici i glabri, la vîrf puin rmoi; foile caulinice

tote ovate serate sau întregi, ramurile i pedunculele puin pubescente,
pedicelele la vîrf garnite cu bractee panicul redus. In regiunea
;
munilor inferiori pe locuri siîncose. — Monastirea

Tismana; valea
Monastirei Bistria; Goziea , Stniioara; Gorbeni; Dîmbovicioara;
Leota; Buceci; Predeal; Iai.
Y- a/pestns DG. prodr. 5 p. 338; Koch syn. p. 390; Rchb. 1. c.
lîg. III; S. alpestris W. et Kit. rar. hung. voi. 3 tab. 208 (1812). — Se
deosebete de varietatea (3 prin taliea sa scund, prin foile sale mai
ânguste, lanceolate sau eliptico-Ianceolate glabre, calatideleîn racem,
avend mai mricele.
capitulele Stânci în regiunea subalpin. Bu- —
ceci în Valea-Alb pe Gostila în Suceava pe Borca Ia isvorul de ;
borvis, Broteni pe Neagra i pe Barnaru.

S. angustifolia Koch syn. p. 390 S. Virga Aurea ericetonim : (5.
DG. sec. descriptione. înlticic, cauli Ia baz curbato-adscendeni^

roietici, sulcato-angulai ; ei, ramurile i pedunculele glabre; foile tote
forte ângust-lanceolate, undulate, expresiv serate, cele superiore mai
mult sau mai puin întregi, tote glabre lucide ; capitulele micuele în
raceme axilare scurticele. — Stînci pe costa munilor în Valea-OI-
tului, de la Goziea în sus i în valea Jiului la Lainici.
• S. canadensis L. spec. p. 1233; DG. prodr. 5 p. 330. ~ în
Roman pe la Dragomiresti. De origine american, introdus pentru
grdini ; dar la noi rar.
4. I n u I e ie Gass. Anterele caudate. Receptaculul nepaleat.

Pappus peros.
12. PULICARIA Gaertn. fruct, i- p. 461 t. ly^.
I. P. vulgaris Gîertn. I. c. DG. prodr. 5 p. 478 ; Koch syn.

;
p. 395; Rclib. ic. germ. IG t. 42. Schi. et Lang. doulsch. 2tJ f. 2992.
Inula PuUcaria. L. spec. p. 1238. — Vulg. FuricaripX. Piiricic. —
O Iulie, August. Locuri de lunc, matca nurilor .si a torentelor ; vul-
gar (Grec. enum. p. 34). Craiova; Rîmnic, Glimneti; Gurtea-de-
Arge.|i; Bucureti, Bneasa; Gomana; Bîsca; Balta-alb; Neamû
(Ghan. exsic. !); Gonslana pe ling lacul Tuzla-Ghiol.
2. P. dysentericaGit'rtn. 1. c. DG. prodr. 5 p. 479; Koch. syn.

p. 395; Rclib.ic.germ.vol. 16 tab, 42; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29
f. 2993. Inula dysenteriea L. spec, p. 1237. — Vulg. Punga-Bahel
Tatlui. — 2|, Iulie, August. Locuri inculte, câmpuri, drumuri, garduri,
prundiiuri; vulgar (Grec. enum. p. 34). Verciorova, Severin; Rimnic,
Olncsti, Glimne.ti ; Hrneti, Titu, Ghergani; Bucureti; Gomana;
Buzeu; Piatra; Flticeni.
13. INULA L. gen. n. g^6 ex. p.
§ 1. Acheniile glabre.
1. I. germanica L- spec. p. 1239; DG. prodr. 5 p. 4G7 ; Koch
syn. p. 392 ; Rchb. icon. germ. voi. 16 t. 40 f. 1 ; Ledeb. fi. ross. 2
p. 505 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2984. — Vulg. Cioroiu. —

"% Iulie - Septembre. Fenae, tuteriiuri, pe câmpuri i coste de dea-
luri. Gerne|i, Orevi|a, Vînji; Gomana; Tecuci, Mgureni, Hanu-An-
tachi ; Macin, Tulcea ; Alibeichioi, Gonstan|a.
2. I. hybrida Baumg. en. transs. 3 p. 132 (1816); Koch. syn.

p. 393 ; Rchb. 1. c. tab. 33 f. 1 ; Ledeb. fi. ross. 2 p. 505. /. spirceifolia
p. hjhrida DG. prodr. 5 p. 467. — Vulg. Cioroiu. - l\. Iulie, August.

Pe coste aprice. Segarcea din Doljiu pre dealu viilor; polele muntelui
Gonsulu (Gineli) la Alibeichioi în Dobrogea.
3. I. ensifolla L. spec. p. 1240; Sturm. deutsch. fi. h. 34; Koch

syn. p. 393; Rchb. icon. germ. 16 tab. 37 f. 3; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 2985. — ?}, Iulie August. Locuri aprice pe coste, schis-
turi i stânci calcare. Polovraci ; Segarcea ; Gâmpulung ; Possada
Vleni; Gomana; Botoiani; Isaccea spre Gocoi i Niculiêl ; Baba-
dagh spre lenisala.
4. I. salicina L. spec. p. 1238; DG. prodr. 5 p. 466; Boiss. fi.
orient. 3 p. 187; Schlechtd. et Lang. deulsch. 29 f. 2986. — % Iulie,
August. Tuferie pe coste. Gurtea-de-Argei; Topoloveni, Leordeni;

Brtiani in Teleorman; Gomana: Buda, Bicoi; Ia.i; Bro|teni pe
Picioru-Vcriei.
SYNANTHERE^ â97
5. I. aspera Poir. in Lam. encycl. suppi. o p. 154 (1813);

Velen. ll.bulg. p. 280. 1. scdclna^. latifoUa DC. prodr. 5 p. 4GG (183G).
1. cordata Boiss. diagn. I ser. 4-a fasc. 3 (1844). /. sqicarrosa Baumg.
mant.p. 7G (1840); Griseb. it. liung. 337 (1852) -nonL. nec. Koch; I.co-
riaceaSclmr seri. ii. 1510 (1853). /. Pseudo-Bubonium Schur enum.
transs. p. 313 (1860). — Vulg. Ciorol. — ?|, Iulie, August. Câmpuri,
livedi, tuferiiuri. Netoi ; Giurgiu, Comana; Giocne.^ti, Chitila, Bu-
cureti ; Bîrlad ; lai ; în Dobrogea pe la Macin, Tulcea, Zibil, Babadag.
6. I. hispida Siml^. enum. transs. p. 305 (1880). 1. Buhonium

rar. hispida Scliur enum. transs. p. 314 (1800), sed non I. Buhonium
Jacq. —X /. salicino-hirta ; X Imda aspero-hirta.
Gaulul i foile hispide hirte, perii au baza bulbos. Foile coriace
expresiv reticulato-venose, luciose, oblung-lanceolate acute, marginile
denticulate i scabre, la baz sesile cordato-amplexicaule. Gorimb
mono-oligocefal ; capitulele mari cu flori galben-aurii, pedunculate,
pedunculele lungicele; foliolele periclinului perose, perii mai abun-
deni i aspri pe margine i pe nervura dorsal, tote egalez periclinul
i sunt lanceolate, superpuse, nereflexe, cele externe mai late i foliacee,
cele interne mai ânguste au baza glabr i indurat iar jumetatea lor
superior este oblung-lanceolat, foliacee, hispida, ciliolat i nere-
flex. Ligulele îndoit mai lungi de cât periclinul. Acheniile glabre. —
Prin locuri uscate, aspre, prin livedi i mrciniiuri. Bneasa distr.
Vlaca de la gar spre pdure. — l\. Iunie, Iulie.
Prin forma foilor, luciul i
i formavenositatea lor, prin corimba
foliolelor interne ale periclinului - ine mai mult do — de i neflexe
1. salciua L. Prin intensitatea venositei foilor i presenta unor puncte
tuberose aspre pe unele foi ine de I. aspera Poir. Ins, prin indu-
mentul i felul perilor ce acoper caulul, foile i periclinul, prin forma
foliolelor externe ale periclinului i prin faptul c tote foliolele peri-
clinului ajung la acelai nivel, se vede cât ine i de /. hirta L.
7. I. hirta L. spec. p. 1239; DG. prodr. 5 p. 400; Ledeb. fl.
ross. 2 p. 503; Rchb. icon. germ. voi. 10 tab. 30; Boiss. fl. orient. 3
p. 188; Schlechtd. Lang. deutsch. 29 fig. 2988. — Livedi, câmpuri,
tuferie, pe dealuri (Grec. enum. p. 34). Gemei; Graiova; Vultu-
roanca; Piteti, Valea-Mare; Gomana; Bucureti; Giocneti, Perii;
Ploeti, Buda, Bicoi
§ 2. Acheniile hirsute sau pubescente.

8. I. Britanica L. spec. p. 1237; DG. prodr. 5 p. 407; Ledeb.
;;
11. ross. ^2 p. 500; Rchb. ic. germ. IG tal). '.\o ; Sclilechtcndal et Lang.
deutsch. 29 f. 2991. — (|, Iulie, August. Livedi, în locuri de lunc,
pe la drumuri, garduri ; vulgar (Grec. enum. p. 34). Severin; Graiova;
Rîmnic, Gâlimneti ; Stolnici; Câmpulung; Titu, Ghergani, Cioc-
neti; Crivina, Perii: Chitila, Bucure.'^ti; Comana Buzeu, ; Beceni
Piatra, Neamu; laiî.
9. I. Oculus-Christi L. spec. p. 1237; DC. prodr. 5 p. 4G5;

Ledeb. fi. ros.s. 2 p. 502; Rchb. ic. germ. 16 tab. 33 f. 2; Schlechtd.
et Lang. deutsch. 29 f. 2990. 1. campedris Bess. enum. p. 108. —
l\. Iulie, August. Câmpuri .i coste aprice sterile. Galai, Brboi ; Do-
brogea pe la Greci, Macin, Babadagh; Mangalia; Copadin.
10. I. Conyza DC. prodr. 5 p. 464 (1836); Ledeb. fi. ros.s. 2

p. 501 ; Koch. syn. 394; Rchb. ic. germ. 16 tab. 32 f. 2; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 29 f. 2989. Conyza srpiarrosa L. .spec. p. 1205. Inula
s(piaryosa auct. nonull.-non L. — (^ Iulie, August. Coste aprice
sterile sau petrose. Verciorova, Gura-Vei; Lainici: Coziea la Masa-
lui-Traian; Dealu-Oltului la Drgiani; Valea-Cacova la Topoloveni;
Galai: Iai.
16. I. bifrons L. spec.p. 1236: DC. prodr. 5 p. 465; Rchb. icon.

germ. 16 tab. 32 f. 1 1. f/labra Bess. cat. hort. crem. 1816. Conijza
alata Baumg. en. transs. p. 102 (1816). — <|. Iulie, August. Locuri cu
iorb pe coste aprice. Comana.
14. CORVISARTIA Diiby bot. gal. p. 26-.
I. C. Helenium Merat nouv. fi. paris. p. 828 (1812); Duby 1.
c. Rchb. ic. germ. 16 t. 30. — Inula Helenium L. spec. p. 1236; DC.

prodr. 5 p. 463 : Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2983. — Vulg.
Urh-Mare. Oman. — t|. Iulie, August. Prin lunci, locuri umede, .ian-
uri sau gropi pe lîng ci vulgar (Grec. enum. p. 33). Rogova, Vînji;
:
Craiova: Puciosa, Tîrgovite: Titu, Ghergani; Ciocneti, Crivina, Chi-

tila: Bucureti: Comana: Câmpina: Vaslui; Iai; Flticeni pe lîng
iazul Ciolsacilor: în lunca Moldovei despre Mlin.
5. B u p h t h a 1 m e os DC. Anterele caudate. Recept. paleat.
Pappus coroniform.
15. TELECKIA Batimg. en. transs. p. i4n
I. T. speciosa Baumg. 1. c. p. 150 (181(i): Koch syn. p. 391
Rch. ic. germ. 16 t. 46; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 2982. 5wp-

SYNANTHERE.T: 290
thalnium f<ijeclosHm Schvc\). ic. iiiiii. cogn. 1 p. 1 1 (17(iO). Buphfhalmuiu

cordifoliuinW . et Ivit. mr liung. tab. IIH (1802). Teleckia cordifolia
DC. prodr. T) p; 485. — Viih^^. Brudan. Clocociov. Lptucii-oiei. Lpn§i-
fle-oie, Ochiu-boului. ?(, Iulie, August. Pduri în regiunea subalpin .î
alpestr a dealurilor. Valea esnei ; Glo.âni; Tismana; Lainici; Ho-

rezu, Bistria; Olne.ti, Coziea, Rîu-Vadului; Gorbeni prin Valea-
Turburea; Rucr, Pajerea; Sinaia (Grec. enum. p. 33) .î în tot co-
prinsul Bucecilor; Azuga, Predeal; Slânic, Vse.sti în Bacu, în Su-
ceava prin lunca Moldovei despre Mlin; pe Borca, pe Bistria, Neagra,
Barnarele .|i pe Rereu frecuent.
Tril.. III. ENECIOIDE.T-: Less. Galatidele radiatiflore sau discoide.

Stigma florilor hermafrodite bifldâ, craciî lineari cu vîrful truncat .î
cu peri pensuliformi, adesea i cu o prelungire apendiciform ângust

cu mici asperiti ce pornete din pensula peros.
6. Gnaphalieas DG. Anterele caudate. Pappus nul sau poros
ce se .scutur de timpuriu.
16. FILA60 L. JI. suec. ed. 2 p. ^02.
1. F. germanica L. spec.p. 1311; Sturmd. fl.h. 12; DG. prodr. G

p. 247 (excepto. variet.);Koch syn. p. 397 exclus, var. p;Gren. Godr. fl.
Ir. 2 p. 191; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3052. Gnaphalium ger-

manicum Willd. spec. 3 p. 1894. Gifola vulgaris Cass. in bull. philom.
ann. 1819 p. 143. G. germcmica Rchh.fil icon.germ. IG t. 54 fig. I et II.
Tomentul care îmbrac cauliî.i foile dac este alb: F. canescens Jord.
obs. pl. franc, fragm. 3 p. A; sau, de este glbeniu:
201 tab. 7 fig.
F. lutesneiis Jord. 1. c. fig. B. Acesta din n'am întlnit'o urm form

anc la noi. — Vulg. Cenuie. Firicic. L<mrir. Muced tal. Muceijea. —
O Iulie, August. Locuri aprice sterile: Severin; Glo.iani, Baea-de-
Aram; Horezu; Gâciulata, Goziea; Foc.iani; Agapiea, Vratic (Grec
enum. p. 34) ; Dobrogea spre Tusla, Mangaliea.
p. apiculata. De statur micutic,peste-tot lanuginos; caule sim-
plu subj-ire mono-bi-tricefal, glomerulele aproximate; foliolele peri-
clinice interne cu mult mai lung acuminate, subulate, cu. virful roietic
i cam curbat. —Locuri glareose aprice: Gâmpina, costele despre gar.
2. F. arvensis L. spec. p. 1312; Sturm deutsch. fl. h. 38; DG.

prodr. G p. 248 excl. var. ,3 et y; Koch syn. 398; Gren. Godr. fl. fr. 2
p. 192; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 Ôh'^.\Gnaphalmm arvense f.
Willd.l.c. p. 1897. Oglifa arvensis Ca^sA.c. Rchb. icon. germ. IGt. 55

f. II. —
Vulg. Flocoele, —
Iulie, August. Locuri aprice uscate, pe
ladriunuri,pociiiiipuiiipe dealuri. Verciorova, Severin; ilinova

iji po
Stîrmin; Graiova pe la Trei-Fontâni (S. Stef.); Netoi i Garagu;

Tîrgovite; Câmpulung; Gomana; Giocneti, Perii; Ghitila, Bucureti;
Brebu, Gâmpina; Buzeu, Bisca;Tirgu-Ocna; Vaslui, Rafaila; Pacani;
Agapia, Vratic (Grec. enum. p. 34); Broteni.
3. F. minima Fries. nov. ed. 1814 p. 99; Koch syn. p. 398;

Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 193; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3054.
F.montana DG. prodr. G p. 248 var. Sturm deutsch. fl. h. 38. Gna-
v;
phaliiim minimum Smith fl. brit. p.873. G. montanum Ruds. fl. angl.
p. 3G2. Oglifa minima Rchb.
fii. icon. germ. IG tab. 55 f. 1. Iulie, —Q
August. Goste aprice calcare, petrii întrit, diluviu. Balta, Turtaba,
Ponoare în Mehedini; Gâmpina pe laturea despre Doftana câtre
Vila-tirbei.
17. MICROPUS L. gen. n. f)g6.
I. M. erectus L. spec. p. 1313; DG. prodr. 5 p. 4G0; Rchb.

ic. germ. IG tab. 52 t. 1; Ledeb. fl. ross. 2 p. 500; Boiss. fl. orient. 3
p. 241. Iulie -Septembre. Locuri arenose, petrii arenos. Dobrogea

pe lîng oseua d'între Garacoium i Gargalîcul-bulgar.
18. GNAPHALIUM 'Don. mem. weivu soc. 5 p. s^S-
1. G. silvaticum L. spec. p. 1200; DG. prodr. G p. 232 var. a;

Koch syn. p. 399; Rchb. ic. germ. IG t. 58 f. 1; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 305G. Gnaphalium rectum Smith. engl. bot. tab. 124.—
11 Iulie, August. Tuferie, poeni, în regiunea montan inferior.
Gloiani la Buza-Plaiului; Tîrgujiul, Bumbeti Olneti; Glimneti. ;
Stniioara; Rîmnic, Guranoea; Leota; Buceci Bisca; Vratic, Aga- ;
piea (Grec. enum. p. 34) pe Rareu i Pietrile-Doamnei.;
2. G. nopvegicum Gunner fl. norv. 1 p. 105(17GG); Sturm d.
fl. h. 38; Koch syn. p. 399; Rchb. icon. germ. IG t. 58 f. 2 Sclil. et
Lang. deutsch. 29 f. 3057. G. silvaticum var p. fuscatum Wahlenb. fl.
lapp. n.803 (1812); DG. prodr. G p. 232. — ?|. August. Stânci alpine:
Buceci pe laturea septentrional a Gostilei în Valea-Gerbului ; rar.
3. G. uliginosum L. spec. p. 1200; DG. prodr. G p. 230; Koch

syn. p. 400; Rchb. ic. germ. IG tab. 57 f. 2 Schi. et Lang. deutsch. 29
f. .3061. G. ramosum Lam. fl. fr. 2 p. 65. — Iulie, August. Locuri
apâtose sau prundiiuri pe marginea rîuleelor. Valea Motrului la
Broteni; Gloiani la Buza Plaiului; Blceti. pe Olte (Sab. Stef.);

;
SYNANTTTERR^] 801
Horezu siiljt monsLirc; (lliinâne.sti, (îoziea, Brezoiu Bugliea, Câm-

;
pulung ; Corbeni; Bîsca; Aga))ioa spre Vratic .î Neam|u (Grec en.
p. ;}i); Brosteni; Flticeni.
4. G. supinum L. syst. nat. ed. XII 3 p. 824 (17G8); Koch

syn. p. 300; Rchb. ic. germ. IG t. Gl f. 2; Schi. et Lang. deutsch. 20
f. 3050. G. pusilum Htenke reisengeb. p. 03 (1701). Onialofheca su-
pina DC. prodr. G p. 245. — '^[, Iulie, August. Stânci pe vîrfurile
alpine. Tutila, Godeanu; Buceci la Omu si pe Caraimanu (Knecht.)
19, LEONTOPODIUM R. Br. comp. 1817 p. 12-^.
i. L. alpinum Cass. dict. SC. natur. 25 p.474(1821);DC. prodr. G

p. 275 ; Rchb. ic. germ. IG tab. 5G Gnaphaîium Leo7itopodium
fig. 2.
Scop. fi. carn. 2 p. 150 (1772); Jacq. Sturm deutsch.

fl. austr. tab. 8G;
heft. 38 ;
Koch syn. p. 400; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 20 fig. 30(')2.
Filago Leontopodium L. spec. p. 1312. — Vulg. Albumeal. Flocosele.
Florea-reginei. — t[. Iulie, August. Pe vîrfuri alpine, rare ori .î pe stânci
deschise în regiunea subalpin pe la lG30m. In Argei pe Negoiu i
pe Moldoveanu; Buceci (Grec. enum. p. 34); Ceahlu (Ivnecht) Su- ;
ceava pe Rareu i pe Tarnije.
20. AXTENNARIA Gcvrtn. fruct. 2 p. 410.
I. A. dioica Giertn. 1. c. tab. 1G7(1701); DC. prodr. G p. 2G0

Rclib. ic. germ. IG tab. 60 f. 2 et 3. GnaphaUum (lioicum L. spec. p. 1 100 ;
Sturm deutsch. h. 38 ; Koch syn. p. 400; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20

r. 80G3. — Vulg. Farpian. Tcdpa-mîei. -— t[. Iulie, August. Poeni, li-
vodi subalpine pîn alpin (Grec. enum. p. 34). Plaiul

in regiunea
Osliea la Rîueû; Galbina; Stniioara pe Gozia; muntele tiubeanu,

Marginea i Ghiu în Argei ; Nâmeti, Dîmbovicioara, Pajerea
Strunga; Predeal^ Sinaia; Piatra pe Gozla; Monstirea Neamtu
(Chan. exic. !); Rareu.
21. HELICHRYSUM DC. prodr. 6 p. lOg.
I. H. arenariumDC.fl.fr. 4 p. 130 (1805); prodr. Gp. 184; Koch

syn. p. 401; Gr. Godr. fl. fr. 2 p. 183. GnaphaUum arenarkim L. spec.
p. 1105; Sturm deutsch. h. 38; Rchb. ic. germ. tab. 50. — Vulg. S'imi-
nic. Slminoc. — ^ Iulie, August. Dealuri, coste aprice, subsol nsipos.
Cerneai, Hinova, Rogova; Vînji; Graiova; Tîrgujiul dealu Gtmai ;
lîng Zerneti înCovurlui; Tecuci, igneti; Pacani (Grec. enum.

p. 34); în Dobrogea ])e la Macin, Isaccea spre Niculiel si Cocoi,
Tulcea, Babadagh.
Grecescu D. Dr. — C. \32^. 22
??02 CONSPECTUL SISTEMATIC
• H. orientale Touinel'. iiisl. p. 453 ;(ut;rLn.rrLict.i^ p. 404, a rare

locuri în liorticiiltiirti snbt numele do Inimortel-f/alhen (Grec. enurn.
p. 48).
22. CARPESIUM /-. ên. u. <,4^-
I. C. cernuum L. spec. p. l!:^03: DC. prodr. (j p. 281; Koch

syn. p. 397; Rchb. icon. germ. voi. IG tab. 92 fig. 3; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 29 f. 3051. — Iulie, August. Pduri, locuri um-

brose cam umede. Comana (Vulg. Carecte'i).
7. He 1 i an t h e se Ca.ss. Anterele necaudate, negriciose. Pappus

nul, aristat sau coroniform. Receptaculul paleat.
23. SIEGESBECKIA L. hort. clif. y. 44-2.
I. S. orientalis L. spec. p. 1269; Willd. spec. 3 p. 2219; DC.

prodr. 5 p. 495: Ledeb. fi. ross. voi. 2 p. 513. — s. r^ Iulie, Au-
gust. Locuri ruderale sterile. In Vâlcea {S. iberica UI. Hoff. excurs,
an. 1864 exBr. prodr. introd. p. LXVet exsic.!-non Willd.), pela G-

limneti (Knecht. exsic.!); Câmpina pe ling garduri de mrcini.
24. BIDENS L. gen. n. gjj.
1. B. tripartita L. .spec. p. 1165; DC. prodr. 5 p. 594; Koch

syn. p. 396; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 50 fig. 1 ; Schlechtd. Lang.
deul.sch. fi. voi. 29 f. 2995. — Vulg. lerb-ro.îe. — Iulie, August.
Prin locuri umede, mlstinose, pe lîng isvore i perîuri rovinose, .ian-
turi. Crarova .spre Podeni i Balta- V'erde; Predeal pe R6.nova; Gri-
vina; Bucureti, Herestru ;

Comana; Bacu; Slnic ; Broteni pe
Neagra la brînzriea-regal ; Podu-Turcului prin lunca Zeletinului.
2. B. cernua Willd. spec. pi. 3 p. 1716 (1800); DC. prodr. 5
p. 594 ; Koch. syn. p. 3)96. — Vulg. ClrUgioar. Ierb-ro§ie. — Iulie,
August. Prin locuri mlstinose adesea josnice, pe la isvore i pe lîng

perîuri rovinose. Alexandriea; Mrcineni, Câmpulung; Geti; Pre-
deal pe Ronova; Sinaia; Crivina {B. cernua Grec. enum. p. 33); Bu-
cureti; Comana; în Dobrogea pe la Garacoiuin, Constanta, Murfa-
tlar etc. —Variaz:

a. discoidea DC. prodr. 5 p. 594. B. cernua L. spec. p. 1165;
Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 50 fig. 2. Calatidele discoide aplecate. —

Este forma cea mai comun. De aceasta aparine B. orientalis Velen.
11. bulg. p. 250 avend portul
mai amplu i mai robusL
'p. radiata DC. op. cit. Coreopsis Bidem L. spec. p. 1281 ; Sturm
rfVNAN'l'HEREiE 303
deutsch. fi. Iiefl n. 1. — Galatidele radiate ;

uneori sunt specimene
avend totdeodat i calatide discoide;
7. minima \)(\. op. cit. p. "jOo. B. minima L. spec. p. 1 Ifi:"). — Ca-

latidele mici, discoide, erecte; cauliî simpli micuei, sub|iri.La Predeal
prin valea Ronovei.
25. HELIANTHUS L. iren. n. gj(j.
1. H. annuus L. spec. p. 1270 ; DC. prodr. 5 p. 585 ; Kocli syn.

p. :397 ; Rchb. icon. germ. IG t. 41) f. 1; Schlechtd. et Lang. deutscli. 20
f. 2097. — Vulg. Florea-Soreltii. Sora-Sorelui. — Iulie, August. în
cultur, forte mult utilizat în Romanica in regiunea inferior.
2. H. tuberosus L. spec. p. 1277; DC. prodr. 5 p. 500; Koch

1. c. Rchb. icon. germ. IG t. 40 f. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. 20
f. 2908. — Vulg. Bvojhe. Napi-porce^ti. Napi-turce§ti. Pieioarc. —
t\. Iulie, August. Naturalizat si întreinut prin cultur în multe locuri
pe la ter pentru uzul economic.
• Tagetes patula L. ; Tagefes erecta L. spec. p.llGS, vulg. <'rife.
Ocheêle. Buruieni domneai. Ferfen. Vesdoge. —Q Iulie -Septembre;
• Calliopsis bicolor Rchb. mag. t. 70 syn. C.tinctoriaT)C. prodr. 5
p. 5()8. Vulg. Lipscdnoice. —Q Iulie -Septembre ;
• Dah/ia variabilis Desf.DC. prodr. 5 p. 404. — Dalie, (j/ierg/iind.—

t\. Tot vara;
• Zinnia elegans .Jacq. icon. rar. 3 tab. 589. Vulg. Zinie. — GJ
Tote în horticultura; vulgarizate în tot |era prin comune urbane si
rurale pentru podob.
8. A nt h e m i d e ag DC. Anterele necaudate, galbene. Acheniile

cu papus coroniform.
A. Antemidee discoide homogame sau heterogamo, receptacu-
lul nepaleolat.
26. ARTEMISIA L. gen. n. <,45.
§ 1. Ahsinthiuîn Tournef. Receptaculul vilos. Calatidele hetero-

game, florile de la circonferen^ femele.
I. A. Absinthium L. spec. p. 1188; DC. prodr. G p. 125; Koch
syn. 401; Rchb. ic. germ. IG t. Ib8 fig. 1 ;Schlecht. et Lang. deutsch. 29
f. 3001. Absinthium imlgare Lam. fl. fr. 2 p. 45. — Vulg. Felin. Pelin-
<db. Pelinu adevend- — ?[. Iulie, August. Locuri ruderale, drumuri,
cfimpuri; forte comun (Grec. enum. p. 32). Severin; Craiova; Tîrgu-
jiul; Rîînnic; l'ossada: Rucurosli; Comana; Ruzeu, Rîsca; Racu ;
;
:!()1 CONSPECÎtJL SISTteMATiC
lîtiU'ii ; Mon.sliica i Tirgu-Neaiiil-U ((llian. exsic. !); Flticeni, Mlin;

Kro.teni ; Bîrlad ; Vaslui ; lai, etc.
p. grandiflora Bess. abs. n. 10 var. s; DC. prodr. G p. 125 sec.
descript. (âlatidele mai mari, cam distante i pedicelele ceva mai

lungi; foile mai pu|in albicioso. Drumuri pe dealurile despre Schitul-
Rafaila în Vaslui.
§. V. Ahrotanum Tournef. Receptaculul glabru. Galatidele hete-

rogame; florile de la circonferen|â femele, cele interne hermafrodite
i tote fertile.
2. A. Abrotanum L. spec. p. 1185; DC. prodr. G p. 108; Koch
syn. p. 404; Rclib. icon. germ. IG t. 134 f. 2; Schlechtendal et Lang.
deutsch, 29 f. 300G. ~ Vulgarizat prin grdini de orae i pe la ar
sub numele de Lemnu-DomnuJui. Lemmm. — \\, August. Bucureti,
Câmpina; Monstirea Neam|u.
3. A. pontica L. spec. p. 11S7; DC. prodr. G p. 109; Koch syn.

p. 404; Rchb. ic. germ. IG t. 150 f. 3; Schlecbtd. et Lang. deutsch. 29
f. 3007. — Vulg. relii). — c\-. Iulie, August. Locuri inculte sterile sau cam
srate. Drgiani'; Crivina; Bucureti; Comana; Beceni (Gr. en. p. 33).
4. A. austriaca .lacq. in Murr. syst. p. 744 (1774); Jacq. fi.
austr. I t. 100; DC. prodr. 6 p. 112 except. var. (5, , o; Koch syn.
p. 404 Schlechtd.
; et Lang. 29 f. 3008. — Vulg. Felin. — ?[. August,
Septembre. Câmpuri i locuri aprice, sterile (Grec. enum. p. 32). Bu-
cureti; Buzeu, Beceni, Bisca; Brila; Fociani; Dobrogea. De alt-
minterea, forte comun în tot era în regiunea câmpiilor i a ste-

l)elor nostre.
5. A. vuigaris L. spec. p. 1188; DC. prodr. 6 p. 112 var. v;

Koch syn. p. 40G. A. vuigaris communis Ledeb. fl. ross. 2 p. 58G
Rchb. ic. germ. IG t. 147 f. 1 ; Schlechtd. et Lang. deutch. 29 f. 3011.—
Vulg, Pelinariâ. Pelm-negru. — 1{. August, Septembre. Locuri inculte
i ruderale, drumuri, pe lîng pduri, câmpuri (Grec. enum. p. 33).
Strhaea, Broteni; Rîmnic; Geti; Câmpulung; Vulcana; Crivina,

Ciocneti, Bucureti; Vaslui, Rafaila Bacu: Neamu (Chan. ;
exsic.) ; Mlin, Flticeni ; Iai.

,3. sericeo-iomentulosa. Cauliî, ramurile i faa superior a foilor
arachnoideu-tomentul(')se, tomentul albicios. — Bucureti, Cotroceni
spre Roiu.
7. latiloba Ledeb. fl. ross. p. 587 sec. descriptione. Foile pe de-
subt mai puin dens-Lomentose i mai puin dissecte, laciniilo lticele
!
SYNANTHEREiE 305
iiitiey:! sau cam întregi, virfiil lor rotandal sau subrol undat. — Pe
linj^ pduri la Clomana.
6. A. eriantha Ten. viagg. in Abruzz. p. 91 (1830). A. Baum-

(/arteaii Bess. aljrot. n. 59 (1832). A. sj/icata [1 eriantha DC. prodr. (i
p. 118. A. VlUarsii Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 130 (1850). A. splcata Ho-
chei rar. banat. tab. 34-non .lacq. Absintihum petrostim et A. splcatum
Bauing. en. transs. 3 p. 90(1816)-non aliorum.— t[. Iulie, August.
Stânci în regiunea alpin. Godeanu; Ppuea; Buceci; Ceahlu (Knecht.)
7. A. annua L. spec. p. 1187 ; DC. prodr. 6 p. 119; Ledeb. fi.
ross. 2 p. 592. — Vulg. Pel'mil. Xâfuric. — Iulie - Septembre. Lo-

curi ruderale. ziduri, derâmturi, garduri, trotuare pu,in frecuentate,
în regiunea câmpen ; forte frecuent în Olteniea |i Munteniea (Grec.
enum. p. 32), mai cu seam în Bucureti i prinpregiurimile sale; pe la
Comana ; apoi în Moldova pe la Piatra, Broteni, Flticeni, Iai.
§ :J. Dvacunculns Bess. Receptaculul glabru. Calatidele hetero-

game ; florile de la circonferen| femele, cele interne hermafrodite i
parial fertile.
8. A. arenaria DC. prodr. voi. 6 p. 94 (1837) Ledeb. ; fi.
ross. 2 p. 561; Boiss. fi. orient. 3 p. 362. A. pauclflora M. â Bieb. 11.
t. 2 p. 290 (1808) excl. synon. -non Stechmann.^. sabtilosa WiM. sec.
Ledeb. l. c. — l[. August, Septembre. Prin dunele maritime ale er-

milor mrei Negre la Gonstan|a subt viî, asemenea de la Tâbcrie
spre Mamaea A. salsoloides Br. veget. dobr. -non Willd. (!) Specie rar.
:
9. A. campestris L. spec. p. 1185; DC. prodr. 6 p. 96 exclus,

var. p; Koch syn. p. 405 var. 7; Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 29
f. 3009. A. lednicensls Rochel in Rchb. germ. exc. p. 220 sub n. 1362
et deutsch. fi. voi. 16 p. 84 n. 20. Affmis A. inodora M. Bieb. fi. t. c. 2
p. 295 (1808) rar. a Steveniana DC. prodr. 6 p. 96 ; Blocki exsic.
planta e Galizia et Podolia-sed non A. inodora Willd. — A. insipida

et A. collina Schur enum. transs. p. 322 (1886). Vulg. Pelin-nenii- —
rosltor. —
?|. August, Septembre. Locuri nsipose sau argilo-glareose
in prile de jos pe la Climneti, Rîmnic; Crivina (Grec. enum. p. 32

et in Br. prodr. p. 276).
[•!,. ser/cea Fries. novit. ed. ann. Is28 p. 26('); Koch syn. p. 405;
Schur enum. transs. p. 322. -Pe stânci la locuri cu nâsip sau argil
glareos. Valea Oltului de la Coziea în sus pe Narou i Forfeca; pe
înlimele iretului la Brboi, mult. — Acesta varietate, prin portul
si înfiarea sa, semna mult cu A, inodor(( Bieb. fi. t. c. 2p.295 var.^.
—;:
30G CONSPECTUL SISTEMATIC
înntud ])(;. piodr. (i p. 'JG (!); ins la planta nosLr laciniile loilor cau-
liiiare si radicale sunt cu mult mai lungi dar linoare, involucrul calati-
dcloi- apropo cu totul glabru i calatidele unilateral-nutant dispuse.
10. A. scoparia W. etKit. rar. hung. t. 65(1801); DC. prodr. (3
p. Dl); Koch syn. p. 405; Rchb. ic. germ. 16 tab. \U\: Schiechtd. et
Lang. deutsch. ;29 f. 3010. — Vulg. Pelin-de-mturi FeUn-de-pureci. —
August, Septembre. Câmpuri mai ales pe la petriiuri sau locuri
nsipose, locuri ruderale urbane §i rurale (Grec. enum. p. 33). Bro.^-
teni po Motru: Craiova; Rîmnic, Câlimne.ti pîn spre Rîu-Vadului

Câmpina: Crivina, Buftea, Bucureti: Comana: Feteti: Brila, Galaji.
11. A. Dracunculus L. spec p. 1189; DC. prodr. 6 p. 97 var.

a : Koch. syn. p. 406: Rchb. ic. germ. 16 tab. 150 : Schiechtd. et Lang.
deutsch. 29 f. 3012. Oligosporius condimentarius Cass. bull. phil.
ann. 1817. — Vulg. Tarhon. Tarohon. — lunie^ Iulie. Naturalizat
i mult cultivat hi tot êra pentru uzul culinar (Grec. euum. p. 32).
§ J. Serlphidlum Bess. Receptaculul glabru calatidele ; homogame

12. A. Santonicum L. spec. pi. p. 845 edit. 1753 exslus. syn.
Lobelii; Fritsch in A. Kern. sched. spec. n. 2264. A. salina Willd,
spec. pi. 3 p. 1834 (1804). A. maritima p. patens Neilr. flora von
nieder-cesterr. p. 353(1859). A. maritima -(. salinaKochsjn. p. 406.—
t[. August, Septembre. Locuri srate în regiunea .esurilor meridio-
nale. Comana în lunca Cîlnitei pe lîng calea ferat i Grditea;
spre
Brila, Lacul-Srat; Beceni {A. nutans Grec. enum. p. ling
33); pe
lacurile srate d'între Tîrgul-Frumos i Cotnari în Moldova; în Do-
brogea forte frecuenta între Cerna-Vod i Megidie, între Tuzla, Con-
stanta, Mamaea, Caracoium i Gargalic.
|3. /7)o/7o^//7a Wolff inA. Kern. sched. spec.n. 2265 (1893); Ledeb.
11. ross. 2 p. 573 ex p. exclus, synon. A. monogyna 'W. et Kit. rar.
hung. 1 p. 77 tab. 175 (1802). A. maritima iar. erecta Neilr. loc. cit.
Tot prin asemenea locuri i, împreun cu forma linean, în aceleai

localiti citate.
27. TANACETUM L. gen. n. (,44-
I. T. vulgare L. spec. p. 1148; DC. prodr. 6 p. 128; Koch syn.

p. 407 ; Schiechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3014. — Vulg. Yetricea.
Ferecea. Burian-de-ceas-reu. — ?|, Iulie, August. Pe lîng drumuri i
garduri, pe câmpuri i pe la locuri inculte, lunci, pruntiiuri; plant
forte comun prin tot era (Grec. enum. p. 33). Craiova, Rubneti
SYNANTHERE/E 307
Rimnic, ClimncjU; Tilu, Ghergani; (Jrivina, Buftea; Biicuro.^li ; Co-

inana; Brebii, Cânipina; Odobeti; Neani|u : Botosiani, AgaCton; in
Suceava pe la Dolliasca, Flticeni i la Bro.^teni.
p. crispum DC. 1. c. Foile cu mult mai incisate .si crispate. — Vul-

tureanca ; Piatra; prin grdini rurale.
2. T. boreale Fisch. in DC prodr. G p. 128 ; Ledeb. fi. ro.ss. -i
p. (>02 ex descriptione et ex loco natale ap. Guebhard in Br. prodr.

priefat. p. XXV et XL. — l[. Iulie, August. Prin stufurile d'între Du-
nre i Bratei la Galai spre Reni pe la poduri, cu Senecio auratus în
consoriu.
într'adever, planta acesta de la prima vedere se deosebete de
T. vulgare prin segmentele i laciniile foilor, fiind lanceolate si profund
serate, seraturele cu mult prelungi i acuminate, capitulele dispuse în
larg panicul corimboid forte lax i par mai mricele ; acheniile
fr pappus sau avOnd o coronul pu[in apreciabil. — Specie rar
pentru flora nostr.
B. Antemidee discoide homogame sau heterogame; receptaculul

paleolat.
28. SANTOLINA L. gen. n. f)4'2.
I. S. Chamae-Cyparisus L. spec. p. 1179; Willd. spec.pl. H

p. 1797 ;DG. prodr. G. p. 35 var. a; Koch syn. p. 407. AcMlea Cha-
nue-Cijparisus Rchb. fii. ; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 29fig. SOoO. —
Popul. Lemnii-Maicei-Domnidui. Poala-Maicei-Dommdui. — h Iulie.
August. Prin grdini rurale i urbane, (Grec. enum. p. 33) introdus

i vulgarizat pentru simbolul i aroma sa.
C. Antemidee radiiflore, receptaculul paleolat.
29. ACHILLEA L. gen. n. 64O.
§ 1. Ptarmica Tournef. Calatidele cu vre-o 10 flori radiate: ligu-

lele albe i cât involucrul de lungi.
I. A. Schurii Schultz-Bip. (ester. bot. zeit. ann. 185Gp. 300. P/ar-
mica tenuifoUa Schurenum. transs. 327 (1866). Anthemis alpina Bauing.
enum. transs. 3p. 145 et Auct. transs. plur. - non L. A. temiifolia Schur.
verh. d. siebenb. ver.ann. 1851p. 171etann. 1859p. 134; Scliott analec.

bot. p. G); Griseb. et Scit. it. liung. 1852 p. 509. -- l[. Iulie, August.
Pe stânci in regiunea alpin. Negoiu ; Ppuea; Buceci la Schitul
Ialomia (Br.)! la Poeana-Stânei, po iJabele^ pe Costila, frecuent;
Ceahlu ; Pietrile-Domnei.
;
308 CONSl'ECTUL SISTEMATIC
2. A. Ptarmica L. spec. p. 1:2GG; Koch syn. p. 1U7: Uchb. ic.
gunii. 16 tab. 12;i f. 1 : Schlechtd. ot Lang. fi. v. deutscli. 20 1".

301G.
Ftarmica milgark DC. prodr. 6 p. 23 exclus, variet. ; Lcdeb. fi. ross. ^
p. 529. — Vulg. Ierb-de-strnutat. — '4. Iulie, August. Mici tuferi.ê pe

coste. Craiova pe la staiea Cârcea ; Focîani.
cartilaginea Ledeb. ex Bess. in litt. ann. 1831. A. Ptar-

3. A.
mica Auct. nonull. - non L. Ptarmica cartila<fmea Ledeb. fi. ross. 2 p. 530.
P. vulgaris DC prodr. 6 p. 23 var. o; Rhcb. ic. germ. IG tab. 123 f. 3

sub Acliillea. Vulg. Botoele-albe. Strnuttore. — '^. Iulie, August. Tu-
reri.|c mici pe dealuri la locuri cam umede. Iai pe la Socola.
4. A. lingulata W. et Kit. rar. hung. tab. 2 (1799); Willd.

spec. 3 p. 2190 (1800): Baumg. enum. transs. 3 p. 139; Rclib. icon.
germ. GG tab. 124. Ptarmica linyiilata DC. prodr. G p. 24. — ?|, Iunie,
Iulie. Livedi pe coste petrose uscate. Schitul-Predoal.
§ 2. Millefolium Tourn. Calatidele a câte 5 flori ligulate radialc

ligulele pe jumetate mai scurte de cât involucrul foile pinatilobate ;
sau pinatipartite, segmentele incise, sectate sau pinatipartite.

=•
Ligulele roze, albe sau albiciose.
5. A. tanacetifolia AII. fior. pedem. 1 p. 183 (1785); DC.
prodr. G p. 25; Rchb. icon. germ. voi. IG tab. 136, A. magna Rocb.
rar. banat. tab. 32 fig. 68 et 69 -non alior. A. tanacetifolia p. purpurea
Koch syn. p. 411. — Vulg. Coda-§oricelului. - t^ Iulie, August. Livezi
montane .|i prin vi montane. în Suceava pe Bîda, pe Rareu §i în cheile
(strlmtorilc) Barnarului, frecuent.
6. A. distans W. et Kit. ap. Willd. spec. pi. 3p. 2207 (1800).

A. magna pedem. tab. 53 (1785) non L. A. dentiferaBG.Il.fr. 5
AII. fior.
suppl. p. 485 (1815): ejus. prodr. 6 p. 25; Rochel. rar. banat. tab. 38
fig. 70 et 71 bonae. A. tenacetifolia a. dentifera Koch. syn. p. 411;
.1. pseudo-tanacetifolia Wiezb. ap. Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 136
fig. 2 (Heuff. en. ban. p. 98; Heimerl in A. Kern. sched. 3 p. 120). —
Vulg. Câda-§oricelului. — ?|> Iulie, August. Pduri, poale de pduri pe
coste .î pe stânci in regiunea montan inferior. Cloiani la Buza-
Plaiului, valea Cernei
pe cracu Bulzului; Tismana; Lainici valea Oltului ;
pe la Coziea .î Stniioara; Dimbovicioara, Valea-Muierei, Pajerea;

Predeal, Buteni, Sinaia; Brebu, Slânic în Prahova; în Suceava pe
Stniioara laturea despre Bapea.
p. stricta Koch op. cit. A stricta Schieich. cat. pi. helv. 4 p. 5
(1821); A. Kern. sched. fasc. 3 p. 119. A. magna var. alpi7ia Rochel
SYNANTHERETE 309
rar. ban. [). l'A i'vj;. (i'J (lS::i8). — Pe sUiiici nioiiLaiie în rcgiuiieii al-
l)in .î subalpin. Negoiu: Glii|u; Buceci.
7. A. lanata Spreng. sy.st. veg. ^ p. 601 (1S2G); Rclib. icon.

gcnn. IG tab. l:)? f. i^ ; an L. spec. p. 1267? (vid. A. Kern. cp. cit.
II. 118). — ?(. Iulie, August. Prin locuri peti6.se .si cu ierb, pe ling
})duri pe dealuri în regiunea subalpin .«ji subniontan. Bui^teni, Si-
naia; Slânicu din Prahova.
8. A. pannonica Scheele in linn. ann. 1814 p. 471; lleimeil

in A. Kerner Sclied. fasc. III p. 117. A. MillefoUum lanata Koch syn. -(.
p. 410 (1843); Rchb. deutsch. fi. voi. 16 p. 78; Neilr. fl. nied. (Bster.
[. 342 (1859) -non Spreng. 1. c. — 11 Iunie - Septembre. Pe câm-
puri, pe coste la locuri aprice inculte. Ciocneti, Chitila ; Comana ;
Hui; Bîrlad ; Dobrogea pe la Macin, Isaccea spre Niculi|.el .si (Joco.i,
Tulcea spre Marighiol.
9. A. Millefolium L. spec. p. 1267: Sturm. deutsch. 11. h. 10

male: DC- prodr. 6 p. 24; Koch. syn. p. 410; Rchb. icon. germ. 16
tab. 135; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3027 optime. — Vulg.
C(Jda-§oriceldiii —
Pe la locuri cu ierb, poeni, livedi, drumuri, gar-
duri: din regiunea subalpin inferioar pîn în tot regiunea câmpiilor
(Grec. enum. p. 33). Fihai: Rîmnic, Govora; Bucureti; Vaslui, Ra-
faila Neam|u (Chan. exic.)
: Broteni, Bapea, Stniiora etc. :
p. cof/ina Becker in Rchb. germ. exc. p. 850 (1832); Koch. syn.
p. 410. —
Pe dealuri i coste la Jocuri aprice. Craiova Buftea, (Chi- ;
tila; Sinaia: Brebu; Vaslui, Lipov; Iai ; Botoiani, Agafton.

7. alpesiris Wimm. et Grab. fl. siles. 2 p. 169 (1829). — în Su-
ceava pe muntele Bîda.
10. A. asplenifolia Venten. pi. nouv. jardin. M. Cels p. 95

tab. 95 (ann. revol. VIII = 1800). .-1. Millefolium [1 rwZ>/-a Sadl. 11.
pest. 2 p. 28(i (1826). A. Millefolium fl crustata Rochel rar. ban. f. 65

(1828). A. roea Pesf. hort. paris. ed. 3 p. 181 (1829). A. scahrallost
fl. austr. 2 p. 512 (vid. Koch. syn. ed. 2 p. 411 ; Borb. in A. Kern.
sched. fasc. III p. 116). A. tenuis Schur. en. transs. p. 239 (1866). —
î|. Iunie, August. Livedi la locuri recorose, pe costele dealurilor. In
Mehedini pe la Broteni; Oaiova, Rubne.ti; Tîrgujiul; Geti;
Piatra din Neamtu.
11. A. setacea W. et Kit. rar. hung. tab. 80 p. 82 (1802) et in

Willd, spec. 3 p. 2212 (1800) citata; DC. prodr. 6 p. 25; Rchb.
— ;
deiilscli. voi. K; p. 79 el lab. VSl f. 1; A. poli/pJu/Ua Sclileich. A. Mllle-

folium ?. setacea Koch syn. p. 411. — l|. Iunie -August. Locuri sterile,
garduri, ziduri, câmpuri .i drumuri; plant frecuent (Grec. enum.
p. 33). Severin ;Graiova; Câmpulung; Titu; Ciocneti, Perii, Bu-
cureti; Comana; Alexandriea; Buzeu; Sloboziea, Feteti; Bacu; la.i,
orogari.
12. A. getica. — Rdcina repent, adesea multicaula; cauliî
adscendent-erecti, ei i foile albo-cenuiî i forte lanato-viloi pen subt

capitule; foile lstarilor sterili oblung-lanceolate ca configuraie, limbul
tripinatisect, laciniile ângust-lineare, limbul foilor caulinare medii si
inferiore bipinatifid i laciniile acestora în câtva mai lticele, limbul foi-
lor superiore pinatifid, segmentele lor puin sau aprope nul laciriiate,
la baz sunt auriculate, rachisul tutulor întreg nearipat; corimba

descompus, capitulele congeste, micuele, cam oblungi, oval-cilin-
drice, de un verde cu reflex cupreu dup uscare; foliolele periclinice
ovale, obtuse cu o nervur dorsal accentuat, pe margine hialino-
membranacee fr linie ochee; ligulele rotunde prea puin crenulate
sau întregi, mai scurte de cât jumtatea periclinului, de un alb-lptos.
Plant ce exhal mult odore forte aromatico-balsamic. ?{, Maiu, —
Iunie. Petriiuri, locuri aprice pe lîng drumuri, ianuri sau gropi
uscate. Bucureti spre Herestru.
Aceea cu care planta nostr seamn forte bine este Achillea
adorata var. virescens Fenzl in Tchih. Asia min. II p. 264, ale criea
sinonime sunt: A. adorata Koch syn. ed. 2 412 (-non L.), A. vi- p.
rescens Heimerl in A. Kern. sclied. III p. 123, ast-fel precum aceasta
se gsete împrejurul Triestului. Atit numac, planta nostr este mai
robust i cu puin mai înalt în ceea ce privete caulul; la unele
exemplare laciniile foilor caulinare sunt cu puintel mai desvoltate.
Dac aceast plant nu s'ar considera identic cu aceea din ve-
cintile Triestului, cel puin se pole admite a fi în mult afinitate.
13. A. crithmifolia W. et Kit. rar. hung. tab. GG (1802) et in

AVilld. spec. pi. 3 p. 2207 (1800) citata; DC. prodr. G p. 25; Rchb.
deutsch. voi. 16 p. 78 et tab. 134; Heufî. en. ban. p. 98; Schur en.
transs. p. 330. A. nchilis Rochel rar. ban. tab. 32-non L. — l|. Iunie,
Iulie. Locuri petrose pe costele munilor în regiunea inferior subal-
pin i alpestr. Verciorova, Bresnia, Cernei pe dealurile lorgutovei
valea Oltufui de la Câlimneti în sus pîn la Gura-Lotrului, frecuent.
Specie ce, la noi, este pîn acum observat numa în Olteniea.
(3. banat/ca Kit. in DC. prodr. 6 p. 29 pro specie; Heuff. enum.
:
SYNANTHEREiE 311
ban. p. 'JO;Sciiur en. transs. p. :};}0. Foile tenuisoclo, laciiiiile liiicari-
setaccc. — Tot prin asemenea locuri. Câneni, Rîu- Vadului.
14. A. Neiireichii A. Kern. (ust. bot. zeit. XXI (1871) p. 111;

Heinierl in A. Kein. sched. fasc. III p. 122. A. nobllisci A. Neilreicldi
Grec. enum. 18<S() p. 33. — l]. Iunie- August. Câmpuri, coste; subsol
glarcoso-argilos, la locuri aprice expuse. Perii, Buftea, Ghitila, Cio-
cneti, Bucureti; Comana; în Dobrogea pe la Murfatlar, frecuent.
Prea pu|in se deosebete de A. nohilis L. ce crete în Europa
occidental, dar nu i în cea oriental. A fost confundat i luat
drept A. nohilis L. de cei mai mul|i botaniti din trecut. L. Simkovici,
în enum. transs. p. 320, o consider identic cu A, punctata Ten. 11.
nap. 2 p. 253 (1820)-nonMGench meth. p. 603 (1794).— Heimerl [loco
cit.), de i nu constat o deosebire caracteristic între planta dinmun|iî
Abruzzesi din Italica meridional, descris de Tenore sub numele de A.

punctata { =
A. ochroleuca Ehrh. beitr. 7 p. 166 ann. 1792, DC. prodr. G
p. 30) i Panonia i Europa australo-oriental descris
între planta din
deKerner subt numele de A. Neiireichii, totui se pronunl cu oarecare
rezerv asupra identitêi acestor dou plante. Este de dorit un studiu
mai atentiv spre a se stabili adeverata deosebire ce ar fi între densele,
dac deosebire exist, i denumirea ce trebue s aib.
••:•• •;••
Ligulele ochroleuce sau galbene.

15. A. pectinata Willd.spec. pi. 3 p. 2197 (1800); DC. prodr. 6
p. 28; Ledeb. fl. ross. 2 p. 535. Rchb. deutsch. fi. voi. 16 p. 76 et

tab. 150 f. I; A. ochroleuca W. et Kit. rar, hung. p. 33 tab. 34 (1802)
-non Ehrh. — l\. Iunie, Iulie. Locuri aprice inculte argilo-glarose
Macin pe la poalele muntelui Suluc; platoul de Ia Copadin [A. pseu-
dopectinata Janka).
16. A. depressa -Janka brev. turcie. 2 p. 5 (1873); Boiss. fi.
orient. 3 p. 262; Velen. fl. bulg. p. 267. - l\. Iunie, Iulie. Stânci pe-
trose. Muntele Consulu în Dobrogea Ia Alibeichioi (Br.)
17. A. compacta Willd. spec. pi. 3 p. 2206 (1800) Rochel

;
rar. ban. tab. 32 fig. 67; DC. prodr. 6 p. 28 ; Heuff. enum. banat. p. 97;
Neilr. diagn. p. 68. A. glomerata M. Bieb. fl. t. c. suppl. p. 585. (1819)-
A. coarctata Poir. encycl. meth. suppl. 1 p. 94 (1810). A. sericea Janka
in linn. voi. 30 ann. 1859 p. 579. — ?(. Iunie, Iulie. Locuri petrose
uscate aprice. Verciorova, Severin; Craiova spre Trei-Fontâni; Slo-
boziea, Doiceti; Gala|i spre gura Prutului; în Dobrogea pe la Isaccea,
Cocoi, Tulcea, Constana, Copadin, frecuent.
312 CONSrECTU]. SISTEMATIC
18. A. millefoliata. — Rdcina viitosmonocelal unicuul .i
cu lstari ce port foi radicale; caule ca de 30'^'" erect, diept sau cam
llexuos i ramificat, ramurile întinse ; caulul i ramurile solide, be-
[use ; foile radicale de o configuraie oblung-lanceolata, pe|iolate, cele
caulinare i rameale esile i descrescende, la tote limbul bipinatisect,
segmentele sau laciniile lor mici, uior distante, lanceolate i pinat-
divizate în lacinule micuele linear-ânguste, întregi sau pinatifide cu
vorfurile acute, rachisul ângust nearipat i cu câteva lacinule p'între
laciniî; caulul, ramurile i mai ales foile inferiore i radicale dens
perose i subcanescente, pe fa|a superior a foilor rameale se observ
i muljime de puncte glandulare cam lucide; ramurile se termin în
câte o corimb descompus, compact i convex avend numerose
calatide turbinate cu florile galbene, pedicelele tomentose ; foliolele
involucrului oblungi, obtuse i palide; ligulele trilobate, diforme i cu
puin întrec jumetatea involucrului. — ?|, Iunie, iulie.
Hab. Locuri aprice, sol petros cu puin strat de pment humifer
pe dcsupra. în Dobrogea pe platoul de la Gopadin.
Tot planta exal o odore aromatic forte. Prin portul axei cau-
linare i al ramificaiei seamrn cu Achillea leptoplujlla, cu deosebirea
c acesta are fptura mult maiierbacee, iar nu solid, epni bose
apoi foile .i corimbele sale sunt cu totul de alt fptur: foile seamen
forte mult cu acelea de la Pi/rethrum millefoliatum-Yienivn care mo-
tive îî am dat numirea specific-, îns cu mica diferen laciniile c
i lacinulele foilor sunt mai menunele i mai distante; corimbele i
calatidele sale semn aprope exact cu acelea de la Achillea compacta
19. A. leptophyllaM.Bieb. fi. t. c.2p. 355(1808); DC. prodr. G

p. ^9; Ledeb. fl. ross. 2 p. 53G; Boiss. fi. orient. 3 p. 262; Lindem.
fi. chers. p. 317. — % Iunie, Iulie. Locuri aprice glareoso-argilose.
în Ialomia pe la Sloboziea i Doiceti ; în Dobrogea pe la Caracoium,
Gargalîc, Periclie.
80. ANTHEMIS /.. gen. n. 645.
g 1. Scuamele receptaculare oblungi, scariose, vîrful lacerato-

dentat.
f. A. carpatica W. et Kit. ap. Willd. spec. 3 p. 2171) (1800).
Pijrethram alphtum Baumg. enum. transs. 3 p. 103 (18l0)-non AVilld.
op. cit. p. 2153; A. stijriaca Vest. syllog. soc. bot. ratisb. 1 p. 12;
Rchb. icon. germ. voi. IG tab. 112. A. KitaiheUi DCI. prodr. G p. 7
(1837)-non Spreng. A. monfajia Koch syn. p. 415 (1843)-non L.

A. carpatica {i. sertcea KoulT. enuiii. ban. p. 100. - ^^|. Iulie, August.
Psciuni §i stânci in regiunea alpin. Parîngu (.J. Barth exsic.) ; No-
goiu ; Oiticu : Buceci pe Caraimanu (Grec. enum. p. :]:}).
(5. pyrethriformis Scliur enum. transs. p. 335 (1S6G) pro specie:

Simk. enum. transs. p. 31G. A. carpatica var. abbreviata Schott et
Kotschy exsic. n. 154.— Pe Tutila.i Godeanuîn Mehedini: pe Buceci
la Omu locul clasic (Knecht.)!
§ 2. Scuamele (paleolele) receptaculare lanceolate sau oblungi,

virful subit terminat în mucron rigid subirel acut.
1. Receptaculul matur convex sau hemisferic. Acheniile tetra-
gonal-comprimate, coronulate sau necoronulate.
2. A. tinctoria L. spec. p. 1263; DC. prodr. G p. 11 ; Koch.
syn. p. 413; Rchb. icon. germ. voi. IG tab. 119; Schlechtd. Lang.
deutsch. voi. 29 f. 3031 'y.. genuina : calatidele radiate. — Vulg. Flore-
de-perin. lerb-de-jjeriti. — î[. Iunie, Iulie. Câmpuri, coste, pe Ia
drumuri .î holde: specie vulgar (Grec. enum. p. 33). Verciorova, Se-
verin; Craiova; (laracl : Rîmnic: Vultureanca, Ione.|ti ; Alexandriea ;
Comana; Ciocneti, Chitila, Bucureti; Perii, Crivina; Broteni în

Suceava: Vaslui, Munteni; Botosiani; în Dobrogea, frecuent.
i3.
discoidea. — Calatidele neradiate. Fnlticeni prin tot împreju-
rimea, singura form de A. tinctoria ce am întâlnit aci.
3. A. Fussii Griseb. et Sch. iter hung. p. 338 (1852). A. auran-

tiaca Schur ost. bot. zeit. ann. 1858 p. 22 solum nomen. A. chrt/santha
Schur enum. transs. p. 331 (18GG). ^, Iulie, August. Vi umede —
umbrose în regiunea montan sub alpin. Muntele Coziea la Stni-
.ioara; Ppuea; Rucr spre Pajerea: Buceci; Predeal; in Suceava
prin cheile Barnarului.
4. A. macrantha Heuff. înflora ann. 1833 voi. 1 p. 3G2 ; Rchb.

icon. germ. voi. IG tab. 120 fig. 2 optime; Heuff. enum. ban. p. 99;
Neilr. diagn. p. ()8. —
Pduri, tuferie pe coste si
7\, Iulie, August.
prin vile montane. Munii Cloanilor pe Osliea i Bulzu în valea Cer-
nei în Vâlcea pe ({albina.
;
5. A. austriaca .lacq. fl. austr. 5 p. 22 tab. 444 (1778); DC.

prodr. () p. 11: Koch syn. p. 413; Piclib. icon. germ. voi. IG tab. 118
fig. 1 : Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 29 fig. .3032. —Q Iulie, August.
Câmpuri, crânguri, pe ling i prin holde; specie comun. Craiova; lo-
neli, Morteni: Ciocneti, Perii ; (Hiitila, Bucureti; Giurgiu, Co-
mana, PIoeti, Bicoi ; Odobeti ; Brila, Galai; Flticeni.
;
3l4 CONSPECÎUL SiSTteMA'TlC
i. Receptaculul nialur prelung, cilindraceu saii conic. Acheniile

obtus-tetragonice cu muchiile netuberculate.
6. A. ruthenica M. 330 (1808); DC.prodr.O
Bieb. fi. t. c. 2 p.
p. 11; Koch syn. p. 414: Ledeb. 522; Rchb. icon. germ.

fi. ross. 2 p.
voi. 16 tab. 114 fig. 1; A. pontica D'Urv. enum. p. 114 (1822)-non
Willd. A. Neilreichii Ortm. zool. bot. gesel. ann. 1852 voi. 2 p. 55, —
Q Iunie- August. Câmpuri pe mici coste rupte pe lîng ci,
aprice,
locuri inculte. Verciorova, Severin, Hinova; Alexandriea Icneti, ;
Vultureanca; Sloboziea^ Bora, Fete.|ti; Buzeu ; Tecuci, igneti;

Vaslui; în Dobrogea pe la Macin, lenisala. Constanta.
|î. monocephala. — Prin locuri glareoso-nsipose detess pe lîng
calea ferat la Fete.ti.
7. A. arvensis L. spec. p. 1261; Sturm deulsch. heft 27; DC.

prodr. 6 p. 6; Koch syn. p. 414; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 152; Rchb.
icon. germ. voi. 16 tab. 113. — Vulg. liomanHâ-prof^t. — Iunie,
Iulie. Câmpuri, prin grâne, pe la drumuri, prin comune rurale i ur-
bane în locuri inculte. Craiova; Horezu, Rîmnic ; loneti, Vultureanca;
Comana; Bucureti : Ferii , Crivina, Ploeti ; Bîrlad, etc. ; specie
vulgar.
p. Haynaldiana .Tanka cest. bot. zeit. ann. 1856 p. 1 ; Simk. enum.
transs. p. 34. A. aurlculata Griseb. et Sch. iter. hung. p. 339 (1852);
Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 78; ejus enum. transs. p. 332
-non Boiss. diagn. ser. I p. 5 (1844). — Locuri glareose, aprfce, prun-

tiiuri, drumuri. loneti, Cacova, Vultureanca; pe Ialomia între
Ferii, Crivina; Bucureti; Urlai pe Cricov ctre Valea-Boului ;
Brila.
§. 3. Scuamele (paleolele) receptaculare lineare setacce ascu-

ite. Acheniile cu câte dece muchii egale i tuberculate {^Qw. Maruia
Cass.)
8. A. Cotula L. spec. p. 1261 ; Koch syn. p. 414; Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. 153; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 29 f. 3035. MarutaCo-
tula DC. prodr. 6 p. 13; Rchb. icon. germ. voi. 16 tab. 109 fig. 1.
Maruta fwtida Cass. dict. se. nat. voi. 29 p. 174 (1821). — Vulg. Mo-
seel-prost, Ronianif-puturos. —Q Iunie -Septembre. Locuri rude-
rale .i inculte, pe lîng ci i garduri; plant vulgar (Grec. enum.
p. 33). Severin; Craiova; Tîrgujiul; Horezu; Rîmnicu, Climneti
Fiteli; Câmpulung; Vulcana; loneti, Vultureanca ; Comana; Bucu-
reti, Chitila, Ferii; Urlai, Valea-Boulni; Brila, Galai; Bîrlad;
Vaslui; lai; Botoiani; Dobrogea.
! —
i^YNANTHRRE^ 3lS
D. Anteniidee mdialinorc cu reccplaculul nepaleohit.
31. MATRICARIA L. gen. u. 'jdj.
§. 1. Matricaria Vis. Ileceptacuiul conic. Acheniile cilinclracee,

faâ dorsal neted, cea ventral 5 -costal, ccjstele subirele, crete-
tul necoronat.
1. M. Chamomilla L. spec. p. 125G; DC. prodr. G p. 51; Gren.
Godr. fi. fr. i> p. 14S;ilclii3. ic. gerrn. IG tab. lOG; Schlecbtendal ct
Lang. deutsch. M. suaveolens L. fi. succ. p. 297 et berb.
21) f. :3049.
sec. Hartm. -non Kocli syn. p. 416 cujusslirps est Antliemis litliuanica
Bess. — Vulg. Românit. Românit -hun. Matricea. Moîel. Iunie, —Q

Iulie. Locuri ruderale, virane sau inculte, drumuri, câmpuri; forte
comun (Grec. enum. p. 33). Cerneai; Graiova; Glimneti, Rîmnic;
Câmpulung; Titu, Ciocneti, Perii, Bucureti; Comana; Neamu
Cban. exsic. !); Flticeni; Broteni; Fociani; Gala|i; (;onstan|a.
§ 2. ChamwDielum Vis, Receptaculul deprimat sau convex. A-

cbeniile obpiramidale comprimate, fa|a dorsal convex necostat,
cea ventral bisulcat si cu 3 coste grose, cretetul coronat sau ne-
coronat.
2. M. Inodora L. fi. suec. p.297 (1755); DC. prodr. G p. 52.
C/iri/.'ianthemum iiwdorum L. spec. p. 1253; Kocb syn. p. 419; Rchb.
ieon. germ. IG tab. 94 fig. I; Schlecbtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3047.
Tripleurospennum inodorum C. H. Schultz Bip. ueb. tanac. p. 32(1844);
Koch syn. add. p. 102G. Chamwmelum inodorum Boiss. fi. or. 3 p. 327.
Vulg. Bomaniâ-neadeverat. Bomanit-nemirositore. Moîel prost. —
Q Maiu-August. Tot prin asemenea locuri ca .i precedenta, adesea
împreun (Grec. enum. p. 33). Severin, Cernei; Craiova; Titu; Cio-
cneti, Ferii, Bucureti; Alexandriea; Comana; Câmpina; Buzeu,
Neamu (Cban. exsic.!); Flticeni; Botoiani.
3. M. trichophylla Boiss. diag. ser. I fasc. G p. 88(1844). Cht-

mamelum uniglandidoeiim Vis. fi. dalm. 2 p. 85 tab. 51 (1847); Rcbb.
icon. germ. IG tab. 94 fig. 4. Ch. trichophijllum Boiss. fl. orient. 3
p. 330. — Iunie, Iulie. Pe lîng drum. Verciorova spre Ruiava

\)Q poalele Alionului (A. de Degen) i chiar la Verciorova
32. LEUCANTHEMUM Tounicf. inst. p. 4<y2.
I. L. vulgare Lam. fl. fr. 2 p. 137 (1778); DC. prodr G p. 4G.

(
Leucanthemumh. spec. p. 1251 Slurm deutsch. h. 2;Koch
'ItrijsdHtliemum ;
syn. 41G; Schlechtd. et Lang. (hnitsch. 29 \^^^. 3040. lanacetum Leu-

6
l CONSPECTUL SISTEM ATlC
cant/temuin ScliuRz Bip.tanacet. p. 35 (1(S44); Rchb. ic. germ. voi. l(j
t. — Vulg. Mrgrit. OcJnu-bouluL Roman.

97. Romanit-mare. T-
ti§i. — 11 Iunie, Prin locuri cu iei'b,
Iulie. livedi, poeni, râriiuri; în
regiunea subalpin, alpestr §i cmpean (Grec. enum. p. 33). Gerne|i;

Filiai, Craiova: Rînuiic: Gurtea-de-Arge§i: C'âmpulung; Vultureanca,
Titu; CJocne!5ti,Grivina, Perii; Bucureti: Gomana: Buzeu Neanitu; ;
Broteni in Suceava: Botoiani.

p. carpat/cum Bess. enum. p. 34; Ledeb. 11, ross. 2 p. 542. Gauli
i foile hirsute ; capitulele i radele mediocre,foliolele periclinice fr
linie negr marginal. — Valea Monstirei Bistria i pe la Govora.
7. macrocephalum. Gapitulele mari cu rade lungi ; foliolele peri-
clinice fr linie negr marginal. Gfimpulung; Perii; Gomana; Bo-

toiani; Piatra.
0. subalpinum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 p. 137; Simk.
enum. transs. p. 313. Gapitulele mari cu rade lungi; foliolele pericli-
nice cu linie negr marginal. Predeal, Buteni, Sinaia ; muntele Ghi|u

în Argei.
2. L. rotundifolium DG. prodr. 6 p. 46 (1837). Chrijsanthe-

nium rotun'lifoUum W. et Kit. rar. hung. 3 p. 262 tab. 236 et in Willd.
spec. p. 3 p.2144 (1800). Tanacehim Waldste'mii G. H. Schultz Bip.
ueb. tanac. p. 35 (1844) pentru a nu fi confundat cu Tenacetum ro-
tundifolium DG. prodr. 6 p. 133 care este adeverat specie de Tena-
cetum. — tf. Iulie, August. Livezi, vi i pduri sub alpine. în Argei
pe Moldoveanu i Negoiu; Predeal, Buceci prin tote vile subalpine
despre Sinaia; în Suceava pe Stniioara^ în valea Barnarului sus i
la Schitul Rareu prin pdure.
33. PYRETHRUM Gcvrtn. fruct. 2 p. _/;,v> tab. iCxj.
% \. Leucoglossa DG. Ligulele albe sau cam roze, lungi; discul
galben.
1. P. alpinum Willd. spec. pi. 3 p. 2153 (1800); DG. prodr. 6
p. 54; Schur enum. transs. p. 338. Chrijsanthemum alpinum L. spec.
p. 1253; Sturm deutsch. h. 19; Koch syn. p. 418. Tenacetum alpinum
Schult. Bip. 1. c. ; Rchb. ic. germ. 16 t. 99 fig. 3. — ^^|, Iulie, August.
Regiuni alpine înalte. Godeanu Parîngu
; (.J. Barth exsic.) ; Ppuea i
Oiticu; Buceci.
2. P. uliginosum W. et Kit. rar. hung. I. tab. 32(1799) Willd.

spec. 3 p. 2152; DG. prodr. 6 p. 57. Cliri/.ânthennnn .'êrofinum L. spec.
p. 888. 2'enacetum .<êrotinum Sc\\n\iz. Bip. ; Rchb. ic. germ. 16 tab. 101;
; ;
SYNANTITERE.TÎ 3I7
*>&'• 1- — d" s- % Iunie, Iulie. Zâvoe in regiunea ini'erior ti terei.

Delta-Dunrei în Ostrovul St. (Jeorge la Tulcea.
3. P. corymbosum 2155 (1800) DC prodr. O

Willd. spec. 3 p. ;
p. 57; Boiss. fi. orient. II p. 342. Cfiri/santliemum conjmbosum L. syst.

nat. 2p. 562 (1708); Koch syn.p.418; Sclilechtd. etLang. deutsch. 29
fig.3045. Tanacetum corijmhosum C. H. Schultz Bip. ueb. tanac.
p. 57-
Rchb. deutsch. IG p. 60 el tab. 102. Iunie, Iulie. Pduri, crân- —%
guri, poeni, livezi. Valea esnei; Baea-de-Aranic; Tismana; Tirgu-
jiul; Olâne.^ti, Rimnic, Glimne.ti Dealu-Mare Titu, Giocne.^ti, ; ;
Perii, Ghitila, Bucureti; Alexandriea; Vultureanca; Bneasa,

Co-
mana Bora, Sloboziea Tecuci, igneti Piatra, Pdurea-Balau-
; ; ;
rului; Neaniu {Lencanthemum corymhosum CJrec. enum. p. 33, Chania

exsic. !); Flticeni, Mlin; Broteni în Suceava.
4. P. subcorymbosum Schur. bot. runder. ann. 1853 p. 80;

Schur in verb. siebenb. ver. ann. 1859 p. 146; enum. transs. p. 337.
Chrysanthemum corymhosum var. a. alpestre Scbur herb. transs. —
?|. Iulie, Pduri în regiunea montan subalpin i alpestr.
August.
Vorciorova; Olneti; Goziea, Stniioara; Dîmbovicioara; Buceci
Rareu pe culme.
5. P. Parthenium Smith fl. brit. 2 p. 900(1800); DG. prodr. 6

p. 58; Boiss. fl. orient. 3 p. 344. — Mathricaria Parthenium L. spec.
p. 1255. Chrysanthemum Parthenium Fers. syn. 2 p. 462; Koch syn.
p. 418; Schlechtd.
et Lang. deutsch. 29 fig. 3044. Tanacdum
Parthe-
nium Schultz Bip. ueb. tanac. p. 55; Reichenbach deutsch. 16
p. (;o
et tab. 101 fig. 2. — Vulg. Granat. lerb-amar. Mtrkea. Poala Sân-
tei-Marla. —Q s-
d- Iunie, Iulie.
la poalele costelormun- Tuferie pe
tosc în Dobrogea. Alibeichioi la poalele Gor.tului; prin grdini
culti-
vat i accidental spontanee (Bucureti; Bulmi; Iai).
§ 2. Gymnodyne DG. Ligulele albe sau galbenii, mici scurte ne-

conforme; discul alburiu.
6. P, macrophyllum Willd. spec. pi. 3 p. 2154 (1800); DG.
prodr. 6 p. 58; Boiss. fl. orient. 3 p. 346. Chrysanthemum macrophyl-
lum W. et Ivit. rar. hung. l p. 97 tab. 94 (1802) Koch syn. 418;
;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 fig. 3046. Tanacetum macrophyllum

G. II. Schultz Bip. ueb. tanac. 53; Rchb. deutsch.
p. 16 p. 60 et
tab. 104. — Vulg. Vetricea. — l\. Iulie, August. Pduii în regiunea
fagului. Giolanu-Mare, Cîulmoa-Gernei, cracu Bulzului în Mehedini
Monstirea Tismana.
Grecescu D. Ur. - C. 13-24. oi
—
^ :J. Xxntliofjlossa DC. Ligulele i'al))ene, lungi; discul galben.

7. P. millefoliatum Willd. spcc. pi. 3 p. 21GU (1800); DC.
prodr. G p. GO; Boiss. fi. orient, voi. 3 p. 349. Cliyijsantlumum miile-
foUiatum L. syst. nalur. 12 p. G43 (17G8).— II Iunie, Iulie. Stepele
danubiane §i pontice la locuri argilo-nsipose aprice. Brila, Galai
spre Brboi ; Sloboziea pe malurile lalomiei ctre Doiceti ; Con-
stana spre vil .i pe Valul-Traian, mult.
• Pinardia coronaria Lcss. syn.255. Chri/sant/ieinum coronarium
L. spoc. p. 1251- ; DC. prodr. G p. G4 ; Boiss. fi. orient. 3 p. 33G. —
O Iulie, August. Prin oarecare grdini de er i accidental spontanee;
plant vulgarizat. Câmpulung; Yalea-Lupei de la Telega spre Brebu;
Roman Brila ; la Viziru etc.
9. Scnecionete Less. Antherele necaudate, galbene. Pappus

mtsos stufos. Extremitatea stigmelor truncat, penicilat.
34. DORONICUM L. gen. n. g^fj.
1. D. austriacum ,Jacq. fi. austr. 2 p. 18 tab. 130 (1774);

Sturm deutsch. fi. h. 80; DC. prodr. G p. 32î; Koch syn. p. 420;
Rclib. ic. germ. IG tab. G6 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 3070.
Doronîcuui VII austriacum III Clus. hist. 2 p. 19 (IGOl); D Pardalian-
ches a. L. spec. p. 1247 (17G2). Amica (lustriaca Hoppe ap. Sturm
deutsch. fî. h. 38 1. — Vulg. Ierha- Ciutei. — % Iulie, August. Pduri
în regiunea montan sub alpin. Valea Oltului pe Cîrligele; Valea-Popei
în Muscel: Predeal; Buceci; Ceahlu; valea Barnarelului sus.
2. D. hungaricum Rchb. fii. ic. germ. IG tab. G5 f. 1 (185G);

Heufî. enum. ban. p. 101 ; Neilr. diagn. p. 72; Boiss. fi. orient. 3 p. 381.
l).planta(jineum Kit. in Schultes cest. fi. 2 p. 502 et pi. auct. - nonL.
<|. Maiu, Iunie. Pduri în regiunea dealurilor .i a câmpiilor. Severin;
Craiova; Caracal; Comana: Cernica Paserea ; ; Iai; Dorohoi (Knecht.
miss.)
3. D. Columnae Ten. fi. neapol. prodr. tab. 79 (1811); DC-

prodr. G p. 320. 1). cordifolium Sternb. denkscher. bot. ges. in regensb.
1818 p. 147; Koch syn. 420; Schlechtd. et Lang. deutsch. 29 f. 30G9.
D. caucasicum Rochel rar. ban. tab. 31 f. G3 a, b, c. - non M. Bieb.
D cordatum A. Kern. selied. spec. n. 1814. Amica cordata Wulf. in
1. Ceea ce aiitoi-iî principali Injeleg prin Doronkiun Paidalianches, esle D. Par'
dalianches var p L. spec. 1247 i spcciea acosta nu exisl în lot cuprinsul Daciei; din
erore i din coufusie esle citat de unii botanijli în Danat, 'Jransilvaniea i Ilouiâniea.
SYNANTHEKE.i: 3 19
Huem. arch. 111 p. 408 (1805). -

î|. Iunie- Augusl. Puduri în ruyiu-
nea subalpin pinii In cea alpin. Valea esnoi la Gaura-Fetei; Dini-

bovicioara .î în lot coprinsul Bucecilor {D. Fardallanches
etD. (jrandi-
flonim Grec. onum. p. 32-ncc aliorum); valea Barnarelului la capu
rîului.
p. pilosum Sinik. kuzlein XV (1878) p. 5G3 ej. en. transs. p. 322.

;
Prin înfiarea sa pare a fi Aronicum ccirpatkum- prin acheniile sale

este un Doronicum, avend acheniile ligulelor
marginale fora pappus,
dar perose. —
Buceci, sus pe Gostila.
35. ARONICUM Neck. elem. I p. q n. 4<).
I. A. carpaticum Schur verh. siebenb. ver. an. 1859 p. 137;

enum. transs. p. 341; Fuss. transs. excur.p. 342. Amica scorpioides
Baumg. enum. transs. 3 p. 133-nonL. spec. p. 12^Q>. Ar onicum scor-
inoides var. carpaticum Griseb. et Sch. it. hung. p. 342 (1852) sed
non A. scorpioides Koch. Doronicum carpaticum Nym. etAuct.
transs.
pr. p. — l\. Iulie, August. Stânci, virfuri alpine. Scrisioara, Mocir-
liu ;
Parîngu (J. Barth exsic.) Moldoveanu, Negoiu .î Gelatea Ylad-
;
epe.i în Argei ; Ceahlu (Knecht.)
36. ARNICA L. gen. n. rj^8 e.vcl. spec.
I. A. montana L. spec. p. 1245 excl. var. (3; Sturm deiitsch. fi.
h. 34; DC. prodr. G p. 317; Koch. syn. p. 422; Schlechtd. et Lang.

deutsch. 29 f. 3074. — I, Iunie, Iulie. Livedi subalpine. Predeal i în
coprinsul inferior al Bucecilor; Comneti în distr. Bacu; în Suceava
pe muntele Bîda la Dorna si pe Piareu.
37. CINERARIA L. gen. s97 (sect. Thephroseris Rchb.)
1. C. sulphurea Baumg. enum. transs. 3 p. 125 (181G) pro

varietas Cinerariaî longifolia? sed Cineraria lomjifolia Jacq. est
forma
ligulis aurantiacis. Thephroseris microrrhiza Schur en. trans.p.
34G(1SGG),
Senecio aurantiacus Grec. in Br. prodr. p. 291 non DC. l\. Maiu.
—
Iunie. în regiunea infralpin a Bucecilor, pe muntele Urzicam spre
Predeal(Grec. loc. cit.), în valea Caraimanului (Knecht. exsic!)
2. C. spathuiaefolia Gmel. fi. bad. 3 p. 454 (1824); Rchb.

germ. exc. p. 241 Koch. syn.
; ed. 2 p. 424. C. lomjifoUa Stunn. deutsch.
fi. h. 40 non Jacq. C. campestris DC. 11. fr. 4 p. lG9-non Retz. obs. 1
p. 30 (1779). ênecio .spathuhefolius DC. prodr. G p. 3G2 Rchb. ; ic.

germ. corymb. tab. 87 fig. 1 cum i)Ian(a nostra oplim6 (piadrat! —
!
320 CONSrECTTTL SISTEMATIC
l\. iMaiu, Iunie. Livedi pe ling [nuluri in regiunea montan alpesti.

Monstirea Neaniu (Clian. exsic.)
3. C. iomentosa DC. fi. fr. n. 3189 p (1805). Senecio auran-

thiacus [î. toineidoum DC. prodr. O p. 3G2 var. 7. — C. mirmitiaca (3.
Hocculosa. Rchb. icon. germ. corymb. tab. 91. C. capitala Koch. syn.
ed. 1 p. 385 -non Walilenb. C. aurantiaca [1 lanataKooh. syn. ed. 2
p. 425. Senecio capitatus var. radiatus Sinik. en. transs. p. 326. S. au-
raniiacus Auct. transs. ex p. - non C. aunintiaca Hoppe. tasch. 1806
p. 121. — t|. Iunie. In regiunea alpin. Buceci (Kneclit.)!
4. C. papposa Rclib. pi. crit. iconogr. 2 p. 13 f. 238 (1824);

ej.germ. excurs, p. 242. C. CUisianallen^L enum. banat. p. 101 -non
Host. Se}iecio papposus Less. in linn. 1831 p. 244; Rchb. fil. ic. germ.
corymb. tab. 88 f. 1 ; DC. prodr. 6 p. 360. Thephroseris lussii Griseb.
et Scb.it. hung. n. 235 (1852); Th. transsilranica Schur sert. n. 1611;
oester. bot. zeit. ann. 1860 p. 394 et enum. transs. p. 345 (1866). —
<|. Maiu, Iunie. Pduri, locuri umbroase prin vile infralpine. Buceci în
tot laturea de la Sinaia (Knecht.) pîn în Valea-Alb i în Valea-

Gerlnilui ; muncii Mehedinului d'asupra Mehadiei (Degen).
5. C. angustata Schur sert. n. 1610 (1852) solum nomen.

Thephroserissfenoph/Ua Schur «st. bot. zeit.ann. 1860 p. 326. Th. an-
r/j/.s^//b?î« Schur enum. Iranss. p. 346 (1866) descripta. Regiunea alpin
la limita superioar a Coniferelor, în Buceci (Knecht.)
6. C. procera Griseb. spicil. rumel. 2 p. 219 (1844); Boiss. fi.
orient. 3 p. 413 ; Vêlen. fi. biilg. p. 259. — Senecio transsilcanicus Grec.

in Br. contrib. noui la fi. roman. p. 14- non Schur sub Thephroseris. —
\\. Maiu. Tuferie, mrcini.|e; pe costele de ia Gomana spre Gur-
banu i Bneasa în Vla.ca.
38. LIGULARIA Cass. dict. se. nat. 26 p. 401.
I. L. sibirica Cass. loc. DC. prodr. 6 p. 315; Koch. syn.

cit.;
p. 425. Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 29 flg. 2076. Cinerarla sibinca

L. spec. p. 1242; Wald. et Kil. rar. hung. t. 15. Senecio calcalia'formis
Rchb. fil. icon. germ. corymb. t. 86. — <|. Iunie, Iulie. Regiuni alpine
prin vâlcelele umbrose în Buceci spre Sinaia (Knecht.) .i la Buteni.
39. SENECIO L, gen. n. g^.

§ 1. Limbnl foilor profund divisat sau lirat.
^-
Ligulele lips sau forte scurte, reflexe, egalez involucrul.
;
;
SYNANTIIERE^ 321
f. S. vulgaris L. ripec. p. 121G; DC. i)rodi'. (i [). Mi ; Kocli.

syri. ]). 425; Uclib. ic. germ. IG lab. 08; SclilocliLd. eL Lang. dcuLscli.
11. fig. 3084.
1:21) —
Aprilie -Septembre. Locuri inculte, petri.îuri cu
ierb, drumuri, garduri. Gliinne.^li Câmpulung, Slîipeni (Grec. ;
enum. 1880 p. 32) Sinaia, Predeal Bucure.^ti, Ilerestru (S. silvaticus

; ;
Grec. 1. c.-non L.); Beceni.
2. S. viscosus L. spec. p. 1217; DC. prodr. O p. 242; Koch

1. c. Rchb. ic. germ. IG tab. (iO; Schleclitd. et Lang. deutsch. fi. 29
f. 3085. —Q Aprilie -August. Prin locuri do felul cum ale celui pre-
cedent i adesea cu acesta. Gâlimne^ti, Goziea; Possada; Sinaia prin
valea Peleiului ctre Pustnicu (Grec. 1. c); Bughea, Câmpulung;
Bîsca; Brooteni pe Bistri|a.
** Ligulele mari, plane, întinse ."ji întrec cu mult involucrul,

vernalis Wald.
3. S. et Kit. rar. hung. tab. 24 (1800); DC.
prodr. G p. 345; Koch syn. p. 42G; Rchb. icon. germ. IG tab. G8
Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 29 f. 3087. — Cruciuli. Fetimhros.
Sptcios. — Aprilie, Maiu. Locuri cu ierba, petrisiuri, drumuri,
garduri, pîrloge de arturi; plant comun pe la noi. Caracal; Craiova
Calafat; Câmpulung, Clucereasa (Grec. enum. 1880 p. 32), Con|esti;
Titu; Ciocneti, Peri.i, Bucureti; Comana; Sloboziea, Feteti; Foc-
iani ; Iai ; Botoani.
4. S. rupestpis Wald. et Kit. rar. hung. 2 p. 13G tab. 128

(1805); A. Kern. sched. n. 1804. S. nebrodensis DC. prodr. G p. 350;
Koch 42G Rchb. icon. germ. 16 tab. 72; Schlechtd. et Lang.
syn. p. ;
deutsch. 29 3088 - non L. (conf. Slrobl in Flora an. 1882 p. 478).—

fig.
cj. Iulie, August. Pduri locuri umede umbrose în regiunea montan.
Hânca-Camenei (Degen), Valea-esnei la Gaura-lui-Zîrn; Tismana;

Monslirea Bistria ; valea Oltului i pe Coziea ; Dîmbovicioara ; Si-
naia, Bu'eni; Predeal, Piatra-Mare Broteni pe Bistria ; i pe Neagra.
5. S. erucsefolius L. spec. p. 1210 ap. Koch syn. p. 427 ;
Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 29 1".

3090 optime cum planta nostra
(juadrat. S. Tenuifolius Jacq. 11. austr. tab. 278 DC. prodr. G p. 351
;
pro var. p Senecionis eruceefolii Huds. Vulg. Bttarni^. Fetim- —

hros. —
<|, Iulie, August. Livec^li, câmpuri, mrciniiuri, mici tufe-
riiuri;plant comun. Baea-de-Aram, Padei; Tîrgujiul, Bumbeti;
Rîmnic spre llîureni; Titu, Ciocneti, Buftea, Peri.i (Grec. 1. c.) Co- ;
mana; Bucureti; Bisca; Buda, Rafaila în Vaslui; Neamu (Chan.

exsic. !).
6. S. Jacobaea L. spcc. p. Ii219; DC. prodr. G p. ouO; Koch

syn. p. 427; Rchb. ic. germ. IG tab. 73; Schleclild. et Lang. deutsch.
fl. voi. 29 f. 3091. — Vulg. lot cum .î cele lai Le. — (|, Iulie, August.
Prin livedi, pe câmpuri, pîrlogo de arturi, tuferiiuri sau marcini.îuri
mf'iiunte .si rrite, din regiunnea dealurilor pîn în t(3te câmpiile. Sc-
verin Tismana, Tirgujiul; Rîmnic; Curlea-de-Argei Corbeni; Stol-

; ;
nici; Câmpulung; Titu, Ciocneti, Bucureti, Neamjû; Flticeni,
Cornu-Luncei Broleni Botoiani, Agafton în Dobrogca pe la Ni-

; ; ;
colibei, Periclic, Gargalîc.
7. S. erraticus Berlol. amo:'nit. ital. p. 92 (1819); DC!, prodr. G
p. 349; Kocli syn. p. 428; Rchb. icon. germ. IG tab. 73; Sclilechtd.
Lang. deutsch. fl. voi. 29 f. 3093. S. harharewfolius Kroc. fl. siles. 2
p. 421 (1790) -non Rchb. denumire de i mai veche îns improprie.
S. aquaiicus fi.barhayecefoUiis DC. prodr. 6 p. 350 sed non S. aquaticus
Huds. fl. angl. p. 3G6. — (^ Iulie, August. Locuri umede aplose prin
pduri în regiunea alpostr. Tismana, Pe.tiiani; Tîrgujiul, Bumbeti;
Rîmnic la pdurea Gurnoei; Coziea pe la ipote.
8. S. subalpinus Koch. bot. zeit. voi. 17 p. G13 (1834); syn.

p. 429; Rchb. ic. germ. 16 tab. 78 fig. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch.
fl. voi. 29 f. 3096. S. alpinus auricidatus Rchb. icon. pi. crit. 2
JB.
f. 257 ; DC. prodr. G p. 347. Cineraria cordifolia auriculata .Jacq. fl.

austr. lab. 177. Cineraria alpina Wahlnb, carp. princ. -non Lin. —
11 Iulie, August. Psciuni i stânci alpine. Pe Galbina în Vilcea; pe
Argei la Cetatea Vlad-epe.i; Rareu subt Pietrile-Domnei.
9. S carpaticus Herb addit. ad. fl. galiz. p. 44 (1831) Boiss. ;
fl. orient, voi. 3 p. 394, ,S'. monocephalus Schur verh. siebenb. vor. 1
p. 107 (1850) et enum. transs. p. 349. S. abrotanifoliiis Baumg. Wah-

lenb. -non L. .spec. 1219. S. abrotanifoliiis var. carpaticus Sag. et
Schn. carp. centr. 2 p. 237. — ?|. Iulie, August. Piscuri alpine. Negoiu;
Ppuea; Buceci pe Caraimanu (Knecht.) i pe Costila.
§ 2. Limbul foilor întreg, dentat sau serat.

a. Involucrul încins c'un calicul pleiofil. Capitulele mricele.
10. S. tomentosus Host. fl. au.str. 2 p. 476 (1831); S. auratus
DC. prodr. G p. 348 (1837). S. Sadleri Lang in Sadl. fl. comit, pestin.
p.403 (1840). paludosus variet. Injpolcucus Ledeb. fl. ross. 2 p. 640;
*S'.
Lindem. fl. cherson 1 p. 327. Cineraria aurea L. spec. p. 1244. Senecio

aureus Georgi beschreib. ross. rciclis. p. 1243 -non L. spec. p. 1220.—
SyNANTHERE.E 323
ÎJ. Imiit', Iulie, liocuii unicdo luiiaceo cu sluluii. (JalaU iu paileii

d'inlrc Brato.î si Dunre spre gura Prutului; copios.
b. Involucrul necaliculat, dar cam bracteolat. CapiLulele me-

diocre.
11. S. Fuchsii (Jmcl. 11. bad. 3 p. 414 (1808); DC. prodr. G
p. 353 exclus, variet. Rclib. ic. germ. voi. IG tab. 81. S. sarraceniciis
L. spec. p. 1221 (ex parte); Wallr, in linn. 14 p. G45; Gren. Godr. 11.
fr. 2 p. 118 et Auct. plur. S. nemorensis var. î. FiichsUKoch syn. ed. "2
p. 430; Schlochtd. et Lang. deutsch. fi. voi. 29 f. 3101. S. traussilva-

nicus Schur olim. SoUdcujo sanricenica Fuchs liist. pi. p. 728 et ex loco
natale. — ?(. Iulie, August. Pduri în regiunea montan. Culrnea-
Cernei, Gloîani; Tismana; Lainici; Coziea; Gorbeni; Dîmbovicioara;
Leota; Sinaia (Grec, enum. 1880 p. 32) si în tot coprinsul Bucecilor
pîn la Predeal în prile de jos; în Suceava la Bro^teni pe Neagra,
pe Bistri|a, Barnaru-mare si mic, Dealu-Ursului .si la Schitul-Rareu,
frccuent.
12. S. nemorensis L. spec. p. 1221; .Jacq. 11. austr. 2 p. 50;

Koch syn. ed. 2 p. ioO (cxcl. var. =). S. Jacquinianus Rcbb. icon. pi.
crit. 3 p. 80 (1824) ; ic. germ. voi. 16 t. GO; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 1 19
S. octoglossus DC. prodr. G p. 354. — l\. Iulie, August. Pduri în re-
giunea montan. Olne.^li ; valea Oltului de la Coziea în sus; Rucr,
Pajerea; Leota; Buceci; Predeal; în Suceava prin vile Borca^ Bistria,
.î Barnaru, la Schitul-Rareu.
13. S. umbrosus W. et Kit. rar. Imng. 3 tab. 210 (1812; DC.

prodr. G p. 352; Ledeb. fi. ross. 2 p. G38; Rchb. ic. germ. IG tab. 82;
Neilr. diagn. p. 72. — <|. Iulie, August. Pduri în regiunea mont.in
subalpin. Buceci.
14. S. macrophyilus M. Bieb. fi. L c. 2 p. 308 (1808); DC.

I)rodr. 6 p. 352; Ledeb. fi. ross. 2 p. G39; Boiss. fi. orient. 3 p. 406.
S. Doria p. Biehe) steinit Lindem. fi. clierson.2p. 327; Simk. en. transs.
p. 329. S. Doria Grec. in Brânz prodr. p. 291 -non L. t(. Iulie; —
August. Livedi umede în locuri josnice, mlatini cu ppurisi, poale de
dealuri. Câmpulung pe la livedea Bi'iei; Crivina spre lunca Pra-
hovei; Conteti, Ghergani; Slnicu din Prahova; Tecuci; Vaslui spre
Buda-Rafaila pe la Bleti; în lunca iretului pe la Agiud si Valea-
Seac, în Suceava prin lunca Moldovei spre Mlin.
15. S. giaberrimus Rochel rar. ban. tab. 24 (1828) pro var.

;
Seneclonh Domniei -Y\on DC. prodr. G p. 403 (1837) cujus specie ost
slirps Capoiisis. S. Doronicum Bauing. en. transs. 3 p. 117 et Auct.
Iranss. ex. p. - non L. spec. p. 1222 sub Solidago. S. transsilvanicus
Boiss. diagn. ser.2fasc. 3 p. 34 (1856); fi. orient. 3 p. 405 -non Schur in

vcrli. siebenb. ver. 2 p. 171 (1851). *S'. pseudodoronicum Scliur cn
Iranss. p. 351 (J866). — \\. Iulie, August. Stânci pe vîrfuri alpine.
Negoiu (?irak.)! Ppu|ea: Buceci pe Jipi-mari (Knecht.)
Tril). IV. CALEXDULOIDE.E. Calatidele radiatiflore; stigma florilor

hermafrodite scurt capituliform întreg; stigma florilor femele lung
spintecat în doi craci lungi ltreî, îndeprtai, cu exteriorul peros
acheniile fr pappus, arcuate i cu creste dorsale.
40. GALENDULA Neck. elem. i n. js-
I. C. offficinalis L. spec. p. 1304; DC. prodr. 6 p. 451; Rchb.

îc. germ. voi. 15 tab. 159. — Vulg. CâUnicd. Glhinele. Filimicâ. Hi-
limicâ. Bu.piic. — Plant de cultur prin grdini, forte popular
mai ales pe la |ar unelocuri propagat
; întreinut de sine prin .î
imprtierea seminelor.
Ord. II. Cynarocephalae Juss. gen. 171.
Tote florile calatidei sunt ffoscule; cele centrale hermafrodite .î
regulate ; cele de la circonferen uneori uniforme cu cele centrale,

alteori sunt sterile i atunci au corola mai mare neregulat i dau
calatidei aspectul radiaiilor. Stilul florilor hermafrodite are stigma
încms la baz c'un inel peros emanând dintr'o înflâtur articular.
Trib. I. ECHINOPSIDEiE Less. Calatidele consistând din câte o

flore ce'i are periclinul seu i o multitudine de asemenea calatide
sunt reunite în capitul globos echinopsideu. Acheniile cu pappus co-
roniform.
41. ECHINOPS /-. gen. n. ffqg.
I. E. banaticus Rocliel in catal. sem. h. vindob. ann. 1823;

Schrad. di.ss. de Blumenb. p. 48 (1827); DC. prodr. G p. 524; Ledeb.
fi. ross. 2 p. 654; Rchb. icon. germ. voi. 15 t. 2; Neilr. diagn. p. 72.
E. ruthenicus Rchb. icon. pi. crit. 1 p. 450 (1824); Rochel rar. banat,
p. 117 f. 78 exclus, .synon. -non M. Bieb. — ?[. Iunie, Iulie. Pdu-
ri.i, tuferii pe costele munilor la Verciorova^ pe dealurile Gemetului
{E. Bitro Grec. enum. 1880 p. 34 -non L.)
De statur mic, comparativ cu cei urmtori^ are foile moi, mai
;
SrNANTHERE.E 325
iiiulL sau mai i)Ul,iii sinualo-lobalu cu niariîiica spiuuloso-dcuLal,

Intocina cum este iconograliaL de ilocliel îu opera sa „Planlie Ba-
iiatus rariores etc." flg. 7S subt numele de E. ruthenicus î de Rei-
chenbach loco cit.
2. E. ruthenicus M. Bieb. 11. t. c. 3 p. 597 (1819); Velen. 11.
])ulg. p. 28(;. E. Rltro Ledeb. 11. ross. 2 p. 054 ; Boiss. 11. orient. 3
p. 439quoad plant. ab orientc-non L.; E.llltro our. ruthenicus Fiscli.
cat. hort. gorenk. 1812 p. 37. — 11 Iulie, August. Locuri aprice cam
nsipose sau de Iwss cuaternar. Severin, Simian; în Doljiu pe la Se-
garcea ctre dealu cu viî; Galai spre Brboi.
Mai 'nalt §i mai robust ca precedentul, avend foile coriace, cele
inferiore i medii pinatifide sau pinatisecte, segmentele distante si
expresiv subsinuato-spinose. Aduce forte mult cu E. Bitro L. spec.
p. 1314; îns acesta are foile inferiore i medii mai ample, pinatisecte,
segmentele mari, pinatipartite, scurt i menun|el spinose. Astfel fiind,
speciea nostr nu se pote confunda nici lua drept E. Ritro L. loc. cit.
[3. tenuifolius Fisch in litt. ad Sclikuhr handb. 3 p. 181 (1803).

E. Bitro p. tenuifoiiîis BG. prodr. voi. 6 p. 524; Boiss. 11. orient. 3
p, 440. _ Câmpuri la ocuri aprice inculte. în stepele Dobrogei
frecuent i este singura form ce gsim aci ; Babunar. Bairamdede

Mangaliea, Tuzla, Constana, Gargalic, Periclie, Macin; vine si pe
Ia Galai spre iglina, Brboi.
3. E. commutatus Juratzka zool. bot. gesel. ann. 1858 p. 17.
E. exaUatus Kocli syn. p. 452 non Schrad. patria liujus speciei est
Sibiria altaica (Nym. coiisp. p. 398). — E\ glohifer Janka ocst. bot. zeit.
ann. 1858 p. 341. E. moUis Schur enum. transs. p. 420 (1800). —

Mciuca- Ciobanului Rostogol Sciete. Ttar nic. — l\. Iulie, August.
Poeni de pduri, prin crânguiore i mrcinii in regiunea delurilor.
Curtea-de-Argei {E. sphcerocephalus Grec. in Brânz prodr. p. 292
-nonL.); Corbeni; Topoloveni; Vulcana; Câmpina; Plaiul-Gumpetu
(Knecht. miss.); Bîsca; Monstirea Neamu (Chan. exsic.!); lunca
Moldovei spre Mlin în Suceava.
4. E. sphserocephalus L. spec. p. 1314; DC. prodr. G p. 524

cxcept. var. (5 et o; Kocli syn. p. 452; Rchb. icon. germ. 15 tab. 3.
K paniculatus Jacq fii. eclog. 1 p. 72 tab. 49 (1811). — ?|. Iulie,
August. Tuferi.uri i mrciniuri menunte, pe lîng pdurici mai ales

în regiunea câmpean. Severin spre Malove Craiova spre Sîmnic i ;
Gîrcea; Ciocneti; Comana; Bacu, Tecuci; Bîrlad; lai.

, Trib. II. CAI.'LIXEJ;. Calalidcle plurillorc §i isoluU;, flecare repio-
senldnd un capitul involucrat. Acheniile sericeu-perose si cu pappus

scarios sau stufos, liilul bazilar.
42. XERANTHEMUM Lcss. syij. p. 14.
1. X. annuum a. L. spcc. p. 1201 ; Koch syn. p. 470; Boiss. fi.
orient. 8 p. 444; .Y. radiatum Lam fl.fr. 2 p. 48 ; DG.prodr. 6 p. 528;

Rchb. ic. germ. 15 tab. G f. 2. — Vulg. Cununile. MturîcL Plevaife.
Plevile. Tavnicâ. —O Iulie, August. Câmpuri, la locuri aprice necul-
tivate, costo^ grâne. Plant forte comun mai prin tot Romanica
meridional (Grec. enum. p. 35). Sevcrin, Simian; Graiova; Stolnici;
Geti, Vultureanca,Tilu; Plocti, Ferii; Giocneti, Bucureti; Alex-
ndriea, Netoi;Gomana; Buzeu; Feteti; Bacu; Vaslui; Dobrogca
meridional.
2. X. cylindraceum Sibth. et Sm. prodr. fl. graiC. 2 p. 172

(1808) DG. prodr. G
; p. 520; Kocli syn. p. 47G Rchb. icon. germ 15
; tab. 7.
XerolomafatidumCass. dict. se. nat. 59 p. 121. — Iulie, August. Gâm-

puri la locuri uscate aprice necultivate, adesea cu precedenta, îns ma^
tardiv. Severin ; Graiova; Geti, Vultureanca. Titu; Buda, Ploeti;
Giocneti, Gliitila, Bucureti (Greci, c); Gomana; Neto|i; Feteti;
Dobrogea meridional.
43. CARLINA Townef. inst. t. 2Sy
1. C. acaulis L. spec. p. IIGO; Koch syn. p. 4G3; Rchb. icon.

germ. 15 tab. 10 f. 1 ; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 278. C. subacaulis DG.
prodr. G p. 545. — Vulg. Cep-ciorasc. Punga babei. Ttaqe. Turt.
Turtea, lurturea. — ?|. Iulie, August. Livedi pe costele munilor în
regiunea infralpin i subalpin : în munii Vâlcei pe la Arnota, Ol-
neti; pe Goziea; la Ppuea; Buceci (Grec. enum. p. 35); Buteni,
Azuga; Bîsca; muntele Ghechei sau Micul-Pupui în Bacu; Gca-
hlu; Broteni i in tot Suceava montan; Piatra pe Gernegura.
[3. a/pina Jacq. enum. p. 274 (1762). C. caulescens Lam. fl. fr. 2
p. 7 (1778); Rchb. 1. c. f. 2. C. simplex \Nd\. et Kit. rar. hung.
tab. 152 (1804); Koch syn. p. 4G4. Tot prin prile montane cu forma
genuin, dar ceva mai pe jos. Livedile de la Stniioara subt muntele
Goziea; Ghiu valeaHotei ling Gurtea-de-Argei Sinaia, Buteni,
; ;
Predeal în Suceava pe Rareu i pe Bîda.

;
2. C. vulgaris L. spec. p. 1161; DG. prodr. 6 p. 546; Koch

syn. p. 4G4; Rchb. icon. germ. 15 tab. 11 f, 1. — -J Iulie, August. Li-
STNANTHERE^ 327
vedi; pocni dt; puduri, locuii uscate, în regiunea suijnionlan. Baea-de-

Aram; Tirgujiul, Lainici; Rinmic, Olnesti; Coziea, Brczoiu, Stni-
sioara; Câmpulung; Vulcana ; Gâmpina, Possada; Vleni (Grec. enum.
p. 35); Beceni; Neanî|u (Ghan. exsic. !) ; la.î.
3. C. brevlbracteata Andrae bot. zeit. ann. 1855 p. 313 pro

var. G. longifolia}. C. longifolia Fuss. in Baunig. mant. p. 72 (184G)
-non Rclib. icon. germ. 15 tab. 11 (1853). C. intermedia Schur enum.
transs. p. 413 (18(;G). —
cj M'e, August. Gline'i,
Goziea; Topolo-
veni, Leurdeni; Sinaia; Vleni; Tîrgu-Ocnei, Slnic; Piatra pe Gozla.
Trib. III. CAKDUINE.l'l Galatidelc pluriflore si izolate, fiecare re-
prescntez un capitul involucrat. Acheniile glabre, fr pappus sau

cu pappus de peri stufo.si, liilul bazilar.
44. LAPPA Tournef. iiislit. p. 45<i t. i-;6.
1. L. major Gfertn. fruct. 2 p. 379 t. 1G2 (1701) ; DCI. prodr. ('>
p. 061; Koch syn. p. 463; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 280. L. officinaU.s
AII. fi. pedem. 1 p. 145; Rchb. ic. germ. voi. 15 t. 81 f. 2. Ardium
Lappa a. 'Lin. spec. 1143 ex parte; Willd. spec. pl. 3 p. 1631. — Vulg.
Brustur. Lipan.— l[. Iulie, August. Ruderal; prin comune la locuri
virane, drumuri, garduri (Grec. enum. p. 35) ; comun prin tut êra
adesea în societate cu cele urmtore.
2. L. minop DG. fi. fr. 4 p. 77 (1805); prodr. 6 p. 661 ; Koch

syn. p. 463; Rchb. ic germ. 15 tab. 80 f. 1 Arctium Lappa a. L. spec.
p. 1143 ex p.; A. minus Schkuhr handb. 3 p. 49 (1808). Vulg. Brus-

tur. Lipan.— c^ Iulie, August. Se deosebete de precedenta numa
prin capitulele sale ceva mai mici .î aedate a racem, nu a corimb.
tomentosa Lam. fi. fr. 2 p. 37 (1778); DG. prodr. 6

3. L.
p. 661; Koch syn. p. 463; Rchb. ic. germ. 15 tab. 80 f. 2. Ardium

Lappa p. L. .spec. p. 1243. A. Barda naWiM. spec. p. 3p. 1632 (1800).
A. tomentosum Schkuhr handb. 1 p. 227 (1791). —Vulg, Brustur. Li-
pan. —
11 Iulie, August. Gapitulele sale asedate în corimb ca i cele
de L. major, îns arachnoideu-lanate. Nu mai puin comun ca cele
precedente (Grec. enum. p. 35), dar prin prile cu pduri.
45 COUSIXIA Cass. dicl. 47 P- 377-
I. C. bulgarica G. Koch beitr. z. fl. des orient. în linnaîa
voi. 33 p. 385 (18(;5). — Gâmpuri la locuri aride aprice. Dobrogea pe

lîng Gonstana (Br. miss.)
328 CONSrECl'UL SISTEMATIC
46. CARDUUS G ar tn. fruct. -' ;^ -,77.
f. C. acanthoides L. spec. p. 1150;DC. piodi. Op. Oi>o ; Kocli

jn. p. 459; Rchb. ic. germ. 15tab. 142. — Vulg. Scaiu. Scete. Spin. —
?|. Maiu-Septembre. Prin comune la locuri virane, ci, drumuri, gar-
duri, câmpuri. Plant, comun (Grec. enum. p. 35). Severin; Craiova;
Rimnic, Glimne^ti; Slatina; Vultureanca, Titu ; Gomana; Cioc-
neti, Bucureti; Ploeti; Câmpina; Buzeu; Fociani; Gala|i ; Tecuci;
Iai, Botoiani; Flticeni, Mlin; în Dobrogea^ frecuent.
[3. albiflora Schur enum. transs. p. 415. Uneori în consoriu
cu forma tipic.
2. C. Kerneri Simk. term. fiiz. X p. 181 (188G); ejus enum.

transs. p. 337. C. ardloides Baumg. mani. p. 71 Sternheim ueb. deutsch. ;
fi. sieb.p. 19 etAuct. transs. plur.-non Will.spec. pi. 3 p. 1656(1800).

C. alpestris Schur en. transs. p. 415; Fuss exc. transs. p. 364-non W.
et Kit. rar. hung. t. 267(1812).— Iulie, August. Livedi, psciuni, stânci
în regiunea alpin. Buceci pe Furnica (C. acanthoides Grec. enum.
p. 35-non L.; C.al/jesIrisBr. prodr. p. 296-non W. et Kit); la Valea-
Babelor. Valea- Alb pe Gostila; Piatra-Mare.
3. C. hamulosus Ehrli. beitr. 7 p. 166 (1792); DC. prodr. 6

p. 623 ;
Koch syn. p. 460; Rchb. ic. germ. 15 tab. 144 f. 2.— ?|, Iu-
lie, August. Locuri aride aprice în regiunea meridional a |erei. în
Mehedini pe la Severin, Cerneai, Vînjiu, Rcea, Golu-Drîncei înDoljiu ;
pe la Segarcea ; Bneasa din Vlaca; Brila, Brboi, Galai; Tecuci

spre Mgureni; in Dobrogea pe la Tulcea, Gargalîc, Constanta, Copa-
din, Bairamdede etc.
4. C. candicans W. et Kit. rar. hung. tab. 83 (1801) C colli-
nus W. et Kit. rar. hung. tab. 232 (1812); DC. prodr. 6 p. 624; Koch
syn. p. 460; Ledeb.fi. ro.ss. 2 p. 721; Rchb. ic. germ. 15 tab. 136.
Janka inlinnoea tom. 30(1859) p. 583quoad pi. transsilva-
C. cinereus
nicam-non M. Bieb.— l[. Iunie, Iulie. Pe costele petrose ale munci-

lor, la locuri deschise. Verciorova; dcalu Stîrminei; GloanispreBu-
za-Plaiului; Coziea, Stni.oara.
între C. candicans i C. collinus nu exist nici o deosebire speci-
fic, afar de aceea c la cea d"nteiu foliolele involucrului sunt ad-
piese — lucru neconstant — , iar la cea de a doua numa o parte din
foliolele de la baz la maturitate sunt cam rescurbate. Am preferat de-
numirea d'anloiu ca fiind mai veche.
5.C. Personata .lacq. fi. austr. 4 p. 25 tab. 248 (1776); DC.

;
l)roclr. 6 p. 649; Koch syn. p. 4()(); Uclib. ic. gonn. 15 tab. 148 f. 1.
Arium Personala L. spec. p. 1144. Carduus arcHoides Vili. dauph. 3

p. 22 (1789) -non Willd. 1. c. ?(. —
Iulie, August. Pcluii, vi subal-
pine. Valea Cernei pe craca Bulzului; Monstirea Bistria; Coziea;

Sinaia, Bu.^teni; Predeal; Slnic îu Bacu; în Suceava pe Borca,
pe Neagra î pe Barnarelul; Monstirea Neamu.
6. C. crispus L. spec. p. 115; DC. prodr. O p. 623; Koch syn,
p. 460; llchb. ic. germ. 15 tab. 149 f. 1. — ([.Iulie, August. Mrcini-
§iuri, poale de pduri pe coste sau pe la drumuri în regiunea alpestr
submontan. Baea-de-Aram Tismana ; ; Bistria; Climneti, Coziea,
Slniîoara; Câneui; lunca Prahovei pe la Crivina, Ploe.sti (Crec. in
Br. prodr. p. 297) ; Câmpina, in Suceava pe Ia Madei i Brosteni pe

Bistria .'î pe Neagra, forte frecuent.
7. C. glaucus Baumg. enum transs. 3 p. 58 (1816); Griseb. et
Scli. it. hung. n. 256; Fuss transs. exc. p. 364. C. clefloratus var. glau-
cus Bchb. fil. icon. germ. 15 tab. 138. — !|, Iunie, Iulie. în regiunea
montan din Moldova. Valea Barnarului la Periul-Sec (Br.)! ; Pang-

rai în Neamu.
8. C. leiophyllus Petrovici addit. ad fior. nyssana p. 105
(1884); Veien. fi. bulg. p. 299 (1891). — t|. Iunie, Iulie. Locuri aride
inculte, drumuri, coste. în Dobrogea: mai în tot districtul Constana

unde înlocuete pe cel urmtor.
Capitulele u.îor deprimate la baz; involucrul cu totul glabru,
foliolele sole au poriea apendicular ovato-lanceolata, scurt lticic
deflex i abrupt terminat într'un spin scurticel de ordinar debil
foile glabre de un verde închis, luciose, pinatifide sau lobato-dentate,
spinuloso-spinose pe margini. — în afinitate mult cu urmtorul.
9. C. nutans L. spec. p. 1150; Kchb. icon. germ. 15 tab. 146;

Koch syn. p. 462; Boiss. fi. orient. 3 p. 516. — Vulg. Scete. Scaiu.
Spin. Ciulin. — cS Iunie -August. Locuri aprice inculte, câmpuri, dru-
muri, comune rurale .i urbane prin locuri virane; forte comun (Grec.
enum. p. 35). Severin. Simian, Vînjiu-Mare; Craiova, Segarcea Dr- ;
giani;Titu, Ciocneti, Peri.i; Chitila, Bucureti; Comana, Bneasa^

(Jiurgiu; PIoeti, Bâicoiu^ Câmpina; Fociani, Tecuci.
De cel precedent se distinge prin involucrul seu mai mult sau
mai puin araneos, foliolele involucrului au poriea apendicular pre-
limglanceolat cam ângust,uior carinat, insensibil terminându-se
în spin lungicel robust ; foile de un verde opac, puberuleiite mai
ales pe desubl, proruiid pinatilide, lobii nereyulaL spiiiuloso-spino.ji.

• Cynana Scolymus L. spec. p. 1159. — Vulg. Anr/ltenare, de
patrie necunoscut^ este mult respândit în cultur pentru uzul eco-
nomic .î medicinal popular.
47. CIRSIUM Tounief. imtit. tab. -j^s-
Sec. I. Foile pe faa superior cu asperiti spinulose dense.

§ 1. Foile nedecurente, cauliî si ramurile nearipate,
a. Foliolele involucruliii terminate în spin puin vîrtos i relativ
mic, partea de subt spin mult spatulat-dilatat, negricios, avend mar-

ginea membranaceu-albicios i lacerat sau fimbriat-dentat.
I. C. Grecescui Rouy in buUet. de la soci. botan. de france

ann. 1890 fasc. 4 p. 164. — Gaule ramos sulcat i cu tonient araneos;
foile firme verdi, pe faa superior cu asperiti spinulose dense, pe
faa inferior albo-lanate, plane san Ujior revolute pe margini, ner-
vurile galbenii proeminente, configuraiea ovato-lanceolatâ, limbul pi-
nalisectat avend rachisul lat i segmentele ângust-Ianceolate, dis-
tante, reunite a câte 2, întregi sau lobate la baza i cuspidate sau
mucronate cu spin glbeniu epos i solid ; foile caulinare semi
amplexicaule nedecurente, distante, profund pinatifidc spinoso-mucro-
nato cum i auriculele lor basale ce sunt palmatiparlito. Capitulele
forte mari, umbilicate, solitare la extremitile ramurilor, încongiurate
de foi florale aplicate, in numer de 2—3 i care nu depesc nivelul
capitulei lor; involucrul globos cu forte abundent toment lânos, folio-
lele sale exteriore i medii patule sau adscendente, lineare, aspre

pe margini, uior carinate, la vîrf cu apendice dilatato-spatulat ter-
minat c'un spiniior galben, apendicele cartilagineu, negricios cu mar-
ginea albid fimbriat-dentat ; foliolele interne albide, ângust lineare,
insensibil atenuate în acunien roietic subire, aspre pe margini, sca-
riose, neepose, rescurbate i prelung diforme. Corola purpurie. Ache-
niile oblungi ,
pubescente, de un ochei închis uniform , nestriate,
nemarmorate. — l\. Iulie, August.
Mab. Verciorova, Turnu-Severin, Simian spre Hinova: Bucura,
Rcea în Mehedini.
Acesta specie aparine grupei Epitrachys DC. cu C. Ugulare
Boiss. cu C. BoissieH Hausskn. ( = C. adontolepis Boiss. fi. orient. - non
Boiss. voy. esp.) cu C. Lohell Ten. i cu C. decussafum .lanka. — Dar, dupe
autor, urmez a fi între cele dou d'ânteiu specii. — „ C. Grecescul di-
fer de ('. lUjidare prin foile sale inferiore mai late, ovato-lanceolate,
prin capitulele sale forte abundent araneoso-tomentose, prin foliolele
!
8YNANTHERE.E 331
externe .î medii ale iiivolLicnilui, al crora a|ieiidice csLe relaliv mai
dilatat, scarios i expresiv laceiato-fim])riat; iar nu ierbaceu, lat ligulat
i cu scuri cili" Rouy 1. c. — Difer de C. Boissieri Ilauskn. princapi-
tulelc sale forte mari, umbelicate si forte mult areneoso-tomentose; nu
mediocre .i lipsite sau cu prea puin îndumentaraneos; asemenea di-
fer i de C. odontolepis Boiss. voy. esp. prin foile sale precum s'a
descris, prin foile Ilorale 2 —3 iar nu 8 — 10 i depind nivelul cape-

tulei, dar mai cu scam prin foliolele interne ale involucrulul cu acu-
men liguliform rescurbat.
2. C. Sintenisii Freyn in bullet. de l'herb. Boiss. t. III 1895

n. 9 p. 4G(). C. Boissieri Freyn ol im (non llausskn. = C. odontoleph
Boiss. fi. orient. 3 p. 529 -non Boiss. voy. esp. p. 3G2); B;pnitz exicc.
in herb. curop. 1895— 96. — Gaule înalt sulcat, simplu, cu toment
araneos puin, folios ; foile rigidiuscule cu nervuri pronunate, aspru
spinulose pe faa superior, albo-lanatc pe cea inferior, cele radi-
cale , cele caulinare subauriculato-semiamplexicaule, spinoso-laci-
niate, oblung-lanceolate, aprope pîn la rachis pinatifîde, avend
segmentele ângust-lanceolate, distante, 2, a rar 3 - fide i terminate cu
lung i tare spin. Capitulele mediocre, 4 — 5 sau mai multe, subsesile,
sau coadunate la virful plantei i fiecare avend foi florale aplicate, în
numer de 2 — 3, ce nu depesc nivelul capitulei respective; involucrul

globos glabru sau forte puin araneos are foliolele exteriore i medii
patule sau adscendente, coriace si rigide, obtus-carinate, pe margini
uiurel serulato-scabre, la baz palide i ovato-oblungi, devin îndat
angust lineare, la vîrf lanceolato-dilatate i apendicele negricios are
marginea albid lacerato-fimbriat, nervura sa se termin într'un spi-
niior epos, foliolele interne albide, ângust lineare acuminate, res-
curbate i prelung ligulilorme. Florile rose sau uior pur])uriî. Ache-
niile — ?[. Iulie, August. (Gonf. Freyn 1. c.)
Hab. Câmpuri la locuri deschise, dealuri argilo-cretose. Craiova,
Segarcea; Valea-Gacovei la Topoloveni în Muscel; Giocneti, Ghitila

{C. eriophorum Grec. enum. 1880 p. 34 -non Scop. [C. odontolepis Br.
prodr. p. 293 -non Boiss.); Gomana, Bneasa, Malu-de-jos, Odile

în Vlaca.
Planta nostr nu difer de exemplarele din Bulgariea- de la Sa-
dova- obinute în 189G Noemvrie de la Dr. Baenitz subt numele de
Cirshim Boissieri Freyn. — Asemenea, nu se deosebete întru nimic
esenial de C. Grecescul Rouy i, pîn la data citat, exemplarele nos-
Ire purlau po otiehole numele de ('. Grecescui var. îeiorephaluni (mihi)
:
332 CONSPECTUL SlSTt:MATtC
de oare co indimientul amiieos ui iiivolucrului lipsete cu lotul sau c '
abia are câteva firicele araneose. '
3. C. ligulare Boiss. fi. orient. 3 p. 529 (1875) ; Velen. fl. bulg. j
p. 292, — Caule înalt, în partea de sus cu puine ramuri, oligocefal; !
foileaspru-spinulose (strigose) pe faa superior, albo-araneose pe cea ,
inlerior, configuraiea ovalo-lanceolat, limbul pinatisectat avend \
laciniile lungi i lanccolato-lineare adesea bipartite, distante i ternii- |
nate în spinisior glbeniu epos; foile caulinare diminuate i semi-

amplexicaule, nedecurente, distante, profund pinatifide,spinoso mucro- i
nate cum i auriculele lor bazale palmatipartite. Capitulele mari, glo-

bose, umbilicate la extremitatea ramurilor incongiurate de foi florale
întinse sau cam aplicate, în n. nu depesc nive-

de "2 — 3, i care
lul capitular; involucrul globos, glabru sau cu prea puine firicele
araneose, are foliolele ierbacee lineare, negriciose i la extremitate
ligulato-dilatate, scurt i îndesat fimbriato-ciliate pe marginea apen-
dicelui ce este albicios i scarios, vîrful lor terminat cu spiniior e-
pos. J'lorile purpurii. — 11 Iuli(i, August.
Câmpuri sterile subsol argilo-cretaceu, în Dobrogea pe
Hab/'t
lîng Constana.
Difer de cei precedeni i de C. decussatum Janka prin foile sale
bazale cu mult mai mari i prin forma foliolelor involucrului fiind mai
late, mai ligulate i mai uior spinose.
A fost determinat de confratele Arp. de Degen dup exempla-

rele autentice de Ia Pichler aduse din Balcani.
4. C. decussatum Janka in linuiiea tom. 30 ann. 1859 p. 582;

Fuss. transs. excurs, p. 35G ; Boiss. fl. orient. 3 p. 529. O. eriophoruni
Auct. transs. ex p. quoad plantam rodnensem - non Scop. Vulg. —
(.'mpu.piic. — August. Pe lîng pduri i prin livedi montane
c|. Iulie,
în regiunea alpina quasi alpin. In Suceava pe culmea Stniioarei
(1050 m. altit.) în Rareupe Piatra-Zimbrului (1(J00 m. altit.), frccuent.
b. Foliolele involucrului terminate în spin mai mult sau mai

puin virtos, poriea de subt spin forte puin dilatat sau nedilatata,
pe margine aprope în tot întinderea sunt dens spinuloso-ciliate.

5. C. Boujartii Scliultz-Bipont. cesl. bot. Avoch. an. 185Gp. 299;
Neirl.diagn.p. 73. Culcu Boujartii PUI. etMiii. iter perposeg. sclavon.
ann. 1783 p. 143 tab. 13. —
Variez
7.. genuinum. Caule înalt, ramificat, policefal; foile amplexicaule
nedecurenio, ]>e dosupra strigoso-liirsute, pe desubt dens albicios to-
!
"
SYNANTHEREiB 333
mentose, laciniile întregi sau bipartite armate cu spini vîrtoi feroci;
calatidele globose abondent araneoso, involucrate, foliolele roscurbate,
pe Iot marginea spinulos ciliate, la vîrf uior dilatate subt spinul

terminal mic.îor .si pu|in virtos. — Vulg. Crpu§nic. Spln-lnverimiat. —
?[. Iulie, August. Coste istose, mrciniiuri, drumuri; în regiunea
montan inferior. Horezu, Fometeti; Gâmpina.
Este întocma ca speciea din Ungariea de la Cinci-Biserici loc. clas.
comunicat de L. Simkovici.
(3. megacanthum. —Calatidele mai mult sau mai puin araneose,

au foliolele involucrului aprope nedilatate subt spinul terminal care
este cu mult mai forte i gros, semuind cu cei de la C. odontolepis
Boiss. — Tn valea Cernei subt cracu Bulzului spre Curcoea.
Y- furiens. C. furiens Griseb. el Sch. iter. hung. n.207 (1852);

Fuss. transs. excurs, p. 356; Simk. enum. transs. p. 334 et exsic.
(.'. transsilmnicum Scliur oest. bot. zeit. ann. 18G0 p. 179. C. ciliatum
Maly enum. austr. p. 128 (1848) - non M. Bieb. ut teste ipso Griseb.
op, cil. „capitulis exinvolucratis". Absolut tote caracterele eseniale
ale formei genuine de care difer numa prin lipsa total a indumen-
tului araneos al calatidelor. — Prin locuri aride inculte, coste schis-
lose sau argilo-glareoso în regiunea dealurilor submontane. Olneti,
RîmnicClimneti; Tigveni pe Topolog, Curtea-de-Arge.î;Nme.ti
pe lîng calea Mateiaului; Posada subt Sinaia [C. ferox Grec. enum.
p. 34 - non DC.) Tîrgu -Ocnei la Caraclu (Br. miss.); la Flticeni pe
;
lîng .osea pe costele despre iazul Ciolsacilor.
§ 2. Foile decurente : cauliî i ramurile foliat aripate.

6. C. lanceolatum Scop. fi. carn. p. 130 (1772); DC. prodr.
p. 030; Koch. syn. p. 452 ; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 95. Carduiis
lanceoMus L. spec. p. 1149. Eriolepis lanceolata Cass. dict. se. nat.
voi. 41 p. 331 (1826). — Vulg. Crâpumlc. Ghimpe. Scalu. Scaiete. —
cf Iunie -Septembre. Prin locuri inculte .i aprice, pe lîng ci rurale
i urbane, paragini forte comun (Grec. enum. p. 34). Severin; Graiova;

;
Tirgujiul; Rîmnic, Glimneti; Geti, loneti, Vultureanca; Gomana;

Titu,Ciocneti, Bucureti; Perii, Crivina, PIoeti; Campina; Sinaia;
Piatra, Neamu Broteni Mlin, Flticeni; lai; Botoiani Do-
; ; ;
brogea tot
(3. nemorale Rchb. germ. excurs, p. 286 (1830); ejus icon. germ.
voi. 15 tab. 95. — Pe lîng .i prin pduri, în vi montane maieu
seam. Predeal, Sinaia; Comana în Valea-ilalot; în Suceava la Bro-
teni pe Bistria i pe Neagra ;
Grecescu D. Dr. — G. 1324. 04

—
SocL ii. Foile nestrigo.se, avOiid paginea siipoii('»m glabr sau cU

prea mici peri moi sporadici.
§ 1. Limbul corolei pîn ia jumetate 5-fid.
a. Foile caulinarc decurenle, caulii aripai.
7. C. palustre Scop. fi. carn. ed. 1772 p. 128; DC. prodr. G
p. G45; Kocli syii. p. 4.'ô; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 100.
(^ Iunie -August. Locuri mltinose, prin viroage de pduri i|i poale
de pduri în regiunea montan. Predeal pe Urzicaru (Grec. in Br.
prodr. p. 294) §i pe Sasaiu; Buceci la Urltoarea; în Suceava prin
valea Borca, la Bro.^teni pe Bistria, peNeagra §i pe Barnarelu, forte
frecuent.
8. C. siculum UC. prodr. G p. G42 (1837); Boiss. fi. orient,
voi. 3 p. 548; Velen. fi. bulg. p. 297. C. paliidris var: longispina Yis.
fi. dalm. voi. 2 p. 49 (1847); Juratzka verh. zool. bot. ge.sel. VII p. 79
(1857). C. microcepli aluni Schultz Bipont. 246 (x^st. bot. zeit. voi. 8 p.
(1858). —
(j" August. Prin locuri josnice turbose ude sau aptose.
In lunca Dunrei la Cesmeoa-Trsnit intre Simian, Hinova; ling
Vînju-Mare partea despre Bucura; în lunca Metrului pe la Broteni
spre Strhaea.
La planta nostr vîrful foliolelor involucrale inferiore este ter-
minat c'un mic spinuior ce adesea este redus la un mucron forte
scurt. Prin acesta ea se apropie mult de C. jjoli/anthos D'Urv. enum.

p. 107 (1822) synon. C. Hippoli/tii fl. pelop. p. 56 (conf. Bornmiil.
botanisclie centralblatt ann. 1888); îns tote caracterele eseniale sunt
absolut de C. siculum precum este descris de GandoUe în op. cit. i
precum sunt i exemplarele ce avem din Serbiea. Planta din

tot astfel
Palermo, de la M. Lojacono, are foliolele involucruluî cu puin mai
spinose de cum sunt exemplarele din Romuniea i din Serbiea.
b. Foile caulinare nedecurente sau prea puin decurente; cauliî
nearipaii.
9. C. canum M. Bieb. fi. t. c. 3 p. 556 (1819): DC. prodr. 6
p. 644; Koch .syn. p. 453; Rchb. icon. germ. vo'. 15 tab. 98. Carduus
caniis L. mant. p. 105 (1762); ,Jacq. fl. austr. 1 tab. 42, 43. C. tiibe-
rosiim Jacq. enum. vindob. p. 280 (1762). — Vulg. Limha-(m. Pl-

midâ —
î|. Iulie, August. Prin locuri umede josnice, lunci, vi sub-
montane. Predeal Câmpina pe Prahova i Doftana Crivina Buftea,

; ; ;
Ciocneti, Bucureti; în Vlaca pe la Crevediea, Obedeni, Comana;

Beceni (Grec. enum. p. 35); Vaslui; lai.
^YNANTIÎEREJ: 035
10 C. pannonicum (laud. 11. lielv. (> p. 536(1833); UC. prodr. 6

p. 645; Kocli syn. p. 453; Rclib. icon. germ. voi. 15 tab. 98 fig. 2.
Carduus pannonlcus L. fii. suppl. p. 348 (1781). C serratidoides. Jacq:

fi. austr. 1 tab. 127 (1773) -non L. — 1|. Iunie, Iulie. Livezi, vi
umede umbrose, margini de pduri. Curtea-de-Argei Ciocneti; ;
Comana; Bro.teni pe Neagra; Flticeni; Boto.iani, Agafton.
11. C. rivulare Link. enum. hort. berol. 2 p. 301 (1821); Koch

syn. p. 455; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 104. Carduus rivulare Jacq.
fi. austr. 1 tab. 01 (1773). Cirslum tricephalodes [3. DC. prodr. 6 p. 650
(1837). a Erisithales Vili. daupb. 3 p. 20 (1789) -non L. — ?(. Iunie,
Iulie. Livedi în locuri umede .'ji prin vi în regiunea montan. Dîmbo-
vicioara; Predeal, Buteni.
12. C. pauciflopum Spreng. syst. veg. 3 p. 375 (1826) ; Koch

syn. p. 454; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 102; Boiss. fi. orient. 3
p. 545. Cnicus pauciflorus W. et Kit. rar. hung. tab. 161 (1803). —
<{. Iunie, Iulie. Liverji în regiunea montan alpin. In Meliedinî
pe muncii Ciobanilor; Galbina; în Neam|u la Ceahlu ; în Suceava pe
muntele Bîda la Dorna §i pe Rareu spre culme, frecuent.
13. C. heterophyllum AII. fi. pedem. 1 p. 152 tab. 34(1785);

DC. prodr. 6 p. 653; Koch syn. p. 456; Rchb. icon. germ. voi. 15
tab. 107. Carduus heterophyllum L. spec. p. 1154. Cnicus heterophi/Uus

Willd. spec. —Popul. Crpusnic.
pi. voi. 3 p. ?[. Iulie, Au-
1673. —
gust. Locuri mltinose turfacee în vi montane umede umbrose. Pe
muncii Slnicului din Bacu; pe subt Ceahlu; în Suceava pe valea
Barnarelului pe la Podu-Popei.
14. C. Erysithales Scop. fi. carn. p. 125 ed. 1775; Ledeb. îl.
ross. 2 p. 739; Koch syn. p. 455; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 10().
('. (jlutinosum Lam. fi. fr. 2 p. 27(1795): DC. prodr. 6 p. 649.

C.ochroleucumAW. fi. pedem. n. 546; DC. prodr. 6 648 exclus, variet.—
p.
ti Iulie, August. Pduri i vi umbrose, umede, în regiunea mon-

tan subalpin. Valea esnei; valea Cernei la Cloani; Monstirea
Bistri|a; pe valea Oltului pe la Coziea i Stniioara frecuent; Dimbo-
vicioara, Pajerea; valea Prahovei de la Predeal pân la Comarnic,
forte mult; in Suceava pe Borca, Ia Broteni pe Bistria, pe Neagra,
pe Barnarul în chei i la schitul Rareu.
15. C. erucagineum DC. fi. fr. 4 p. 115 (1805). C. prcemorsum

Michl in Flora od. bot. zeit ann. 1820 pars I p. 3»! 7; Rchb. icon. germ.
;;
voi. 15 tab. 135 optime. —X C. rlvularl-oleraceuni Koch syn. p. 1009

disp. Cirsior. —X C. oleraceum-rimdare Scheide ap. DCI. prodr. 6 p.
047. — Prin live(î umede. Predeal pe Susaiu.
16. C. oleraceum Scop. fi. carn. p. 124 ed. 1772 ; DC. prodr. 6
p. 647; Koch syn. p. 455; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab, 103. Cnicus
oleraceus L. spec. p. 1156. — Vulg. i'rpu§nic. Crstval. — V^ Iunie,
Iulie. Prin locuri mltinose turfacee în livedile §i vile montane sub-

alpine submontane. Horezu; Olneti; Gorbeni, Curtea-de-Arge§i
î
Predeal; Sinaia (Grec. enum. p. ?A)\ în Suceava la Bro.^teni pe Neagra,

pe Barnare, Schitul Rarou.
§ 2. Limbul corolei pîn la baz 5-partit; cauliî nearipaî.

17. C. arvense Scop. fi. carn. p. 126 edit. 1772; Koch syn.
p. 457 var. p; Ledeb. fi. ross. 2 p. 734; Rchb. icon. germ. voi. 15
tab. 1 1 1 fig. 1 : forma macrocephala. Serratula arvensis L. spec.
mite^
p. 1149. — Vulg. Pâlmld, Scete, Crjnipuc. ?|, Iunie- August. —

Prin locuri inculte, la câmpuri, drumuri i mai ales prin miriti aban-
donate, pe lîng .i, prin holdele de grâne, pe lîng ci i garduri în

comunele rurale si urbane; specie forte comun (Grec. enum. p. 35).
[1 horridum Winnn. et Grab. fi. siles. 3 p. 82 (1829); Koch syn.
p. 457; Ledeb. fi. ross. 2 p. 735; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. IU
fig. 2. Foile undulate, pinatifido-laciniate, laciniile cu marginile i vîr-
ful vîrtos spinose i forte pungente pe lîng drumuri în Suceava if&/<?Me.

:
7. seiosum Ledeb. fi. ross. 2 p. 735. (J. setosum M. Bieb. fl. t. c. 3

p. 560 (1819); DC. prodr. 6 p. 643. C. arvense 7. integrifoUum Koch.
syn. ed. 2 p. 457. Foile plane, întregi sau dentate, sau i pinatifido-
sinuate, cu marginea setoso-ciliat, glabre; capitulele mediocre. Cu
mult mai frecuent ca cele lalte. Predeal ; Ciocneti ; Gomana Ol- ;
neti; Câmpulung; Tulcea.

0. incanum Ledeb.
loc. cit. C. incanum Fisch. cat. hort. gorenk.
an. 1812; DC. prodr. 6 p. 643. C. arvense . vestitiimV^^\m.m. et Grab.

ap. Koch syn.p. 457; Rchb. ic. germ. 15 tab. 111. Foile plane întregi —
sau subsinuate setoso-ciliate; au paginea inferior albicios-tomentos;
capitulele mediocre sau .micuele. Bratiani (Teleorman) ; Comana
Bucureti; Perii, Grivina; Ploeti; Buzeu.
48. ONOPORDON L. gen. n. 927.
1. O. acanthium L. .spec. p. 1158; DC.prodr.;6 p. 618; Ledeb. H.
ross. 2 p. 716; Rchb. ic. germ. 15 tab. 82.— Vulg. Ghimpe- Mart: JW-
midâ. Scaiu-Mijresc. Ciulin. — (^ Iulie, August. Prin locuri rudorale, vi-
;
SYNANTHEREiE 337
rano, drumuri, garduri, ziduri, holdo; planio. ubique (Grec. enuni. p. 34);
Scverin; Graiova; Rimnic; Curtea-de-Argei, Piteti; Geti, Vultu-
reanca, Titu; Gomaiia ; Bucureti Ploeti, Gumpina; ; Gala|i, Tecuci
Birlad ; Dobrogea.
2. O. tauricum Willd. spec. 3 p. 1687 (1800); Ledeb. ilor.
ross. 2 p. 717; Rchb. ic. germ. voi. 15 tab. 83. O. virens [3. tauricum
DG.prodr. Gp. 618.— (j" Iulie, August. Locuri aprice inculte. Giurgiu;
in Dobrogea meridional destul de frecuent, pe"la Isaccea i Macin.
49. SAUSSUREA DC. ann. mus. voi. i6 p. igy
I. S. discolop DG. 1. c. p. 199 (1810); ejus prodr. 6 p. 534;

Kocli syn. p. 465 ; Rchb. icon. germ. 15 tab. 87. Serratula alpina '{. L.
spec. p. 1145; S. discolor Willd. spec. 3 p. 1641 (1800).— ^. Iulie,

August. Pe vîrfurile alpine. Gulmea Scriei (Scriioara) în Mehe-
din|i ; Buceci pe Garaimanu (Knecht. miss.)
50. JURIXEA Cass. bull. philom. 1821 p. 140.
1. J. stcechadifolia DG. prodr. 6 p. 674 (1837); Ledeb. fior.
ross. ^2 p. 762; Boiss. fi. orient. 3 p. 571. Serratula Sta^chadifalia M.

Bieb. fi. t. c. 2 p. 266 (1808) et 3 p. 547 (1819); ejus cent. pi. rar.
rutli. 1 p. 49. — 11 Iunie, Iulie. Goste petrose aprice. Dobrogea pe la
Gavgagia (Br. mis.)
2. J. mollis Rchb. germ. excurs, p. 290 (1830); DG. prodr. 6

p. 676 ; Koch syn. p. 467 ; Ledeb. fl. ross. 2 p. 766 Rchb. icon. germ.
;
15 tab. 77; /. blânda G. A. Mey. ind. cauc. p. 67. Carduua mollis

L. spec. p. 1156. Serratula blânda M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 549. (1819).
Serratula transsikanica Spreng. syst. veg. 3p. 388 (1826).— ^, Maiu,
Iunie, Pe menimte sau rriiuri,
coste pe la locuri deschise, tuferiiuri
poeni. Verciorova spre Gura-Vei; mun|iî Gamenei la Poeana-Siubeiii
(A. Degen.); Buceci pe latureaGostilei la Buteni; loneti, Vultureanca;
Bneasa, Gomana; Sloboziea spre Bora; Brila; Iai; Dorohoi.
Presentez câteva mici modificaij ce n'au dreptul d'a fi consi-
dei-ate ca specii distinte; ast-fel: fiind de statur înalt ca de un me-
tru i calatida voluminos, sum se gsete pe la Severin i Verciorova,
este J. macrocalathia G. Koch in limicva ann. 1851 p. 415; dac are
statura mediocr, calatida relativ nu mic, foliolele sale mai îngustiore
fr bumbac araneos, foile radicale i inferiore cu mult mai lungi de
cat la cele lalte i laciniile lor asemenea, este forma îs J. transsîl-
vanica a unor autori; dac este de statur mic, ca de 30-45*^'", ca-

! ;
lalidelc mai mici î foliolelo lor externe împuerijnale c'iiii per alb
bumbcos destul de manifest, se refer la forma îs J. arachnoidea
Bunge in Flora voi. 24 p. 157; Ledeb. 11. ross. 2 p. 766; Boiss. fi.
orient. ?> p. 574.
51. CRUPINA Cass. dict. 44 p. ;](),- z,o p. ^v'y.
I. C. vulgaris Cass. 11. ce; DC. prodr. 6 p. 565; Koch syn.

p. 476; Rchb. ic. germ. voi. 15 tab. 18 f. 1. Centaurea Crupinah.
spec. p. 1285. C. acuta Lam. fi. fr. 2 p.49 (1778).- ?}, Iulie, August.
Pe coste aprice. Verciorova, Severin; Graiova, Segarcea; Comana;
Bneasa; în Dobrogeape la Cocoi, Babadagh, Mangaliea, Bairamdede,
Copadin, Murfatlar, Constanta, Gargalîc, frecuent.
Trib. IV. CEN'J'AURE.E Galatidele pluriflore §i izolate, fiecare re-

presentând câte un capitul; florile tote sunt floscule. Achoniile glabre,
au baza curb hilul fiind lateral, corona adesea întocmit d'un pappus
peros stufos.
52. SERRATULA DC. diss. comp.^p. 2g.
I. S. tinctoria L. spec. p. 1144; DC. prodr. 6 p. 667; Koch

syn. p. 466; Rchb. ic. germ. voi. 15 tab. 71 fig. 1.— II Iulie, August.
Livezi, poeni rriiuri de pduri. Valea Motrului pe la Broteni
.î
Craiova, Rubneti; Tîrgujiul; Rîmnic pe la pdurea Gurnoea Gur- ;
tea-de-Arge|i ; Pucioasa, Vulcana; Sinaia pe la plaiul Gumpetu (Knecht.

miss.); Ciocneti spre gar (Grec. enum. p. 35); Comana; Piatra,
Osloveni; Neamû.
Forma cea mai comun la noi este aceea cu foile apropo tote în-
tregi : *S'. integrifolia Willd. spec. 3 p. 1638, S. austriaca Wiesb. exc.!;
a rar am gsit i pe aceea cu foile inferiore întregi, cele superiore
în partea lor inferior pinatifide : vix S. germanica Wiesb. exsicc.
53. CENTAUREA L. gen. n. 084.
§ 1. Centaurium Cass. — Foliolele involucrului late ovale, avend

mai tot marginea i vîrful hialino-membranos, întreg sau uior
erosionat, vîrful tirbit sau avend un moiior (mucron) mole. Ache-
niile glabre cu pappus stufos.
I. C. Jankae Brandza veget. dobro. in anal. acad. rom. ser. 2
voi. 4 (18(S4) cum icone! — ?[. lunîe, Iulie. Locuri aprice, mai mult
sau mai pu|in petrose. Cfjsta d'între pdurea Babadaghului spre Cav-
gagiea în Dobrogea (!).
;
SYNANTHERE.E 339
§ -2. Jacea Juss. — Foliolele involuciului ki viii' cu iipeiidic sca-
rios nedecurent pe marginile sau prea pu|in decurent, apen-

foliolei,
diciî întregi sau lacerai, adesea aceia ai foliolclor inferiore .i medii
sunt ciliaU sau fimbriato peclinai. fimbriea terminal mole. Acheniilc

cu pappus scurt sau ple.iuve.
1. Apendiciî rotundato-obtusi întregi, u.ior lacerai sau ciliati.
Gapitulelc mari, florile purpurii. Eujacece.

2. C. Jacea L. spec. 1293; DC. prodr. 6 p. 57U; Kocli synon.
p. :JG8; Ledeb. fl. ross. 2 p. G90; Rchb. icon. germ. 15 tab. 23. —
Vulg. Albstrit. Dioc. Ghioc. Sglvoc. Smoc. — l[, Tot vara. Livedi,
poeni, locuri deschise; în regiunea montan .i cdmpean. Graiova,
Rubneti; Rimnic, Gâlimneti; Gurtea-de-Argei ; Stolnici (Grec. in
Br. prodr. p. 302); Gâmpulung pe laMateiai; Predeal, Sinaia; Bu-

cureti, Plumbuita; Bacu; Podu-Turcului Neam|u F6ntâna-la-Secu :
(Ghan. exsic); la.i; Botoiani, Agafton; Flticeni. — Variezâ :
a. genuina Koch syn p. 469; Ledeb. fl. ross. 1. c. — C. Jacea a.
cuculigera Rchb. germ. exc. p. 213 et icon. germ. 1. c. amara z.cu-

(J.
cuUgera DG. prodr. 6 p. 570; Vis. fl. dalm. 2 p. 32. C. amara var.
pannonica Heufî. enum. banat. p. lOG (1S5S). — Apendiciî tutulor

foliolelor involucrului cochleariformi, întregi sau denticulai, îns cu
câte una sau dou spintecluri profunde.
Forma acesta nu trebue confundat cu C amara L. spec. p. 1292
ii/ pica, care crete în Franciea meridional pe la Montpelier „caulibus
decumbentibus" i care n'are portul erect, rigid, ramos, avend ramu-
rile erecto-patule, cum sunt exemplarele nostre i cele ce avem din
Alsaciea i Germanica
'(. /acera Koch 1. c. C. decipiens Rchb. icon. germ. 15 tab. 28
flg. 1 et Auct. germ. plur-non Thuill. fl. paris. ed. 2 p. 445. — Fo-
liolele inferioreau apendiciî fimbriai, cele urmtore ii au neregulat
lacerato-fimbria[i, cele superiore sau internele îi au parte întregi, parte
sablacera|i, la tote faa dorsal oachee-castanie.
3. C. indurata .Janka in Flora ann. 1858 p. 444; ejus in hnn.

ann. 1860 p. 584. G. pratensis Auct. transs. plur. -non Thuill. fl.
paris. ed. 2 p.4il. C. microptilon Gnseb.eiSch. iter. hung. n. 251 -non

Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 242. (
'. commufata, C. cirrhata Porc. et. Auct.
iranss.-nec alior. — Livedi, câmpuri^ pe ling pduri. Giocneti (C.
pratensis (îrec. in Br. prodr. p. 302 - non Thuill.); Predeal; Vaslui,
Schitii-Rafaila: Rosnov ; Flticeni.
4. C. nigrescens Willd. spec. pi. 3 p. 2228 (1800); DG.

piodr. () p. 571; Koch syn. p. 460 var. p; Ledcb. fl. ross. 2 p. 691.
C. vochinensk Beriih. in Rclib. germ. exc. p. 214 (1830) et icon.
germ. 15 tab. 26 cum planta nostra exacte quadrat. An C. sallcifoUa
M. Bieb. sec. DC. prodr. 6 p. 571 ? — ?|, Iunie, Iulie. Livezi prin lo-
curi josnice. Bucureti, vechiul Gismegiu.
Specimenele nostre sunt de o asemenare exact cu cele din Sti-
riea [C. nigrescens Willd., synon. C. vochinensis Bernh. fl Kochil F.
Schultz ab E. Reissmann), cu cele din Groaiea {C. sclaphUa Vukot.)

i cu cele din Ungariea central (C. transalpina var. microchaetes
Borb al) ipso auctore).
2. Apendicîî foliolelor sunt prelungi si pectionato-fimbriaî, fim-

Jjriile reflexe, moi i peniforme; capitulele mari; florile purpurii
{Phryghc).
5. C. plumosa Lam. fl. fr. 2 p. 51 (1793). C. nervosa Willd.
en. h. berol. 2 p. 925 (1809); Koch syn. p. 471; Rchb. icon. germ. 15
tab. 32; Gren. Godr. fl. h\ 2 p. 246. CJ. austriaca Rocliel rar. banat,
tab. 36 (1828)-non Willd. C. phnjgia UC. prodr. 6 p. 573 -non L. fl.
suec. ed, 2. — Vulg.-Dioc Sglvoc. Smoc. — ?{, Iunie, Iulie. Psciuni

pe coamele alpine. Godeanu i Murariu; Negoiu; Ghi|u; Oiticu; P-
puea; Buceci pe Garaimanu (Knecht.)! i pe Gostila.
6. C. phrygia L. fl. suec. ed. 2 n. 775 (1755) G. A. Mey. enum.

;
cauc. p. 64 (1831). C. austriaca Willd. spec. 3 p. 2283 (1800); Koch

syn. p. 470; Rchb. ic. germ. 15 tab. 30 fig. 1 (conf. A. Kern. veget.
verhlt. 2 p. 264); Boiss. fl. orient. 3 p. 631. C. conglomerata G. A.
Mey. ap. Porcius phan. nasseud. p. 117 et sua exsicc. ! Aceleai nmniri
vulgare. — 2|. Iulie, August. Live(î, poeni de pduri ; în regiunea
montan superior. Predeal, Azuga, Buteni; Buceci (Knecht.)! Hangu;
Rareu Iai ; la Busnea.
7. C. preudophrygia G. A. Mey. in Rupr. hist. stirp. fl. pe-

trop. p. 82 (1845); A. Kerner 1. c. et in sched. n. 229 C. pjhryyia L.
spec. p. 1287 (ex p.); Koch syn. p. 470; Rchb. icon. germ. 15 tab. 33
f. 2 et Auct. plur. -non L. fl. suec. C. austriaca DG. prodr. 6 p. 573
-non Willd. — Vulg. Dioc. Ghioc. Sglvoc. Smoc. — ?), Iulie, August.
Livezi, poeni de pduri în regiunea montan inferior. Glimneti,
Goziea, Stniioara; Rîmnic, Gurnoea; Gurtea-de-Argei; Gumpulung;
Rucr, Pajerea ; Topoloveni, Leurdeni; Predeal, Azuga, Buteni, Si-
naia; Slânicu din Bacu ; Bisca ; Slnic ; Piatra, Osloveni ; în Suceava
pe muntele Stniioara, pe Bîda i pe Piareu,
SYNANTHERE.Î; 341
p. pumila. — Cijanm phr/ffjlus a. i>umilu,s iJauing. emim. Iraiiss. 3

p. 72 (181(>). ('entaurea i)lirij(jia b. monocopluda Scliiir enuiii. Iranss.
p. 40;J (1<S(;g). Semna forte mult cu (\ cirrhfdalichh. pat. germ. exc.
p. 211'. — în regiunea alpin. Buceci.
8. C. stenolepis A. Kern. a^st. bot. zeit. ann. 1872 p. 45 ;
Simk. enum. transs. p. 347; Velen. fi. bulg. p. 306. C. cirrhata Rchb.
fil.icon. germ. voi. 15 tab. 31 ( 1853) -non Rchb. pater germ. excurs.
p. 214 (1830) nec icon. pi. crit. voi. 10 fig. 1295 synon. (\ rhaetica
Moritzi ap. Rchb. icon. germ. 15 tab. 31 fig. 1. ?[. Iunie- August. Livedi —
psciuni, câmpuri, crânguri mai ales în regiunea câmpiilor. Verciorova,
Severin; Orevi|a, Vînjiu, Rcea; Baea-de-Aram Tismana, Tîrgujiul; ;
Graiova ;
Drgani ; Gurtea-de-Arge§i, Gorbeni; Câmpulung; Gioc-
ne.|ti, Grivina,Peri.i; Ghitila, Bucureti (Grec. enum. p. 35); Giurgiu,
Bnoasa, Gomana.
p. fastigiata. Garacterizal prin gruparea calatidelor la vîrful
eaulului, grupare policetal, corimboso-fastigiat (an C. razgradensis
Velen. fi. bulg. p. 30G ?). — Prin livcdile d'intre Vdeni i Bumbeti
la Tîrgujiul,
§ 3. Psephellus DG. — Foliolele externe .-ji medii ale involucrului

la vîrf cu apendic triangular sau cam rotund avend marginea pectinat
§i ochee ; cele interne cu apendic oval, lacerat sau cam întreg. Ache-
niile glabriuscule, tote cu pappus conform, rocat multiseriat.
9. C. Marschalliana Spreng. syst. veget. voi. 3 p. 398 (1826);
DG. prodr. 6 p. 576 Ledeb. fi. ross. 2 p. 697; Boiss.
; fl. orient. 3 p. 634-
C. sihinca M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 348 (1808) -non L. — l^ Iunie, Iulie.
Pe coste aprice. La Bîrlad pe Dealu-Mare.
§ 4. Cijmius Gass. Foliolele involucrului pe tot marginea încinse

cu membran scarios pectinato-ciliat, cilii scarioî moi. Acheniile cu
pappus sau pleiu-ve. Specii cu portul mic sau debile, avend florile
mari albastre sau vinete.
10. C. Cyanus L. spec. p. 1289; Sturm deutsch. h. 4; DG.
prodr. 6 p. 578; Koch syn. p. 472; Rchb. icon. germ. 15 tab. 37.
Boiss. fl. orient. 3 p. 634. — Vulg. Florea f/râuluL Vinetele. — Maiu,
Gâmpuri, grâne, drumuri, garduri rustice; specie comun (Grec.
Iunie.
enum. p. 35). —
Severin; Tismana; Tîrgujiul; Graiova Drgiani; ;
Rîmnic; Piteti; Geti, Vultureanca, Titu; Bneasa, Gomana; Bucu-

reti; Perii, Grivina, Ploeti; Predeal; Buzeu; Fociani; Galai; Te-
cuci; Bîrlad; Vaslui; Bacu; Neam|u Dobrogea. ;
)
11. C. mollis W. oL Kit. rar. liung. lab. iilO (181^2); A. Kcrn.

veget. verhalt. 2 p. ^7G. montana rar.
('. Wahlenb. carpat. princip,
(B.
p.279 exclus, synon. C. montana Br. prodr. p. 303 et Auct. transs.

-non L. spec. p. 1289. — l^ Iulie, August. Plaiuri alpine i vi sub-
alpine. Muntele Coziea; Buceci la Ober.îea-Pele.iului, Valea-Babelor,
Costila; in Rareu pe Piatra-Zimbrului.
Contrariu vederei Kocli care, în Sinopticul Florei Germanice
lui
i reunete C. mollis W. et Kit. cu C. montana

llelvetice ed. 2 p. 472,
L. ca sinonime, A. Kerner, c, dupo examenul lui Hauslentner, sta-
1.
bilete diferena ce exist între aceste plante; ast-fel: T'. mollis W. et

Kit. presentez ca diferene „slolonibus profunde subterraneis, longe
lateque repentibus, foliis inferioribus minoribus cito marcescentibus
ad basin caulis nunquam rosulatis latioribus et brevioribus, supra vi-
ridibus subtus canescentibus, fimbriis squamarum inter omnes affnies
brevissimis " i , mai pe urm „ ('entaureae axillari , C strictce et
('. montame, ad quas accedit, differt: rdice latissime repente..." asia
c caracterul seu principal, comparativ cu congenerele sale, este r-
dcina repent lung, sfolonifer, ceea ce nu exist la cele lalte.
12. C. axiliaris Willd. spec. 3 p. 2290 (1800) exclus, synon.

Kocli syn. p. 472 cum var. a; Rchb. icon. germ. voi. 15 tab. 39 fig. 1. —
C. stricta W. et Kit. rar. hung. tab. tab. 178 (1804). — Vulg. Vinede.
1\, Iulie, August. în regiunea montan alpin i subalpin, pe stânci
calcare. Pâpuea; Dîmbovicioara; Buceci în tot coprinsulde la Buteni
pîn la Sinaia (Knecht.)! Ceahlu; în Rareu pe Piatra-Zîmbrului.
p. pinnaiifida Schur enum. transs. p. 405 (186G) pro specie. An
C. axiliaris [1 carniolica Kocli syn. p. 472.? — C. seuzana Auct. transs.
nonull.-non Vili. — Stânci calcare în localiti cu congenera sa.
13. C. napulifera Rodiei act. hung. evkon. ann. 1834 tab. 3;

Rchb. icon. germ. 15 tab. 37; Boiss. fi. orient. 3p. G37 ; Velen.fl. bulg.
p. 310. a tuherosa Vis. fi. dalm. 2 p. 33 tab. 12!
Maiu, Iunie. — '4
Locuri petrose aprice, pe costele munilor Ym^di Megidie în Dobrogea
(Br. miss
§ 5. Acrocentron Cass. — Pôliolele involucrului la vîrf cu apen-

dic coriace triangular nedecurent, scurt ciliat sau pectinato-ciliat,
cilii rigidiori, cel terminal acuminat, uneori transformat în spin vîrtos.
Acheniile cu lung pappus stufos. Plante robuste, macrocefale.
1. Flaviflore.
14. C. Salonitana Vis. in Flora ann. 1829 voi. 1 p. 23; Boiss.
;
SYNANTHERE.Î; 343
fl. orient. 3 ]). OG(i; Velen. fi. bulg. p. 324. C. Salonitana p. lanceolata
Vis. fl. dalm. "2
p. 30; Rchb. icon. germ. 15 tab.02fig. I. ('. latisqiiama
a. taurica DC. prodr. G p. 589 (1837). C centauroides M. Bieb. fl. t.
c. 2 p. 359 (1808); Lodeb. fl. ross. 2 p. 708 -nou L. spec. 1298 cujus
stirps habitat Italia meridion. Hispania, Monspelli „involucri .squainis
ovato-lanceolatis ciliatis..." discrepat (conf. DC. 1. c). T. tatarica Friv.
plant. balkan. (an Willd. spec. pi. 3 p. 2297?) — ?|, Iunie- Au-
gust. Locuri aspre, petrose §i aprice, câniguri. în Dobrogea destul
de Irecuent. Macin, Greci; Periclie, Gargalic ; Tusia, Mangaliea; Ba-
.îbunar.
a. subinermis Boiss. 1. c. Foliolele involucrului avend vîrf'ul fr
spini sau c'un spiniîor scurt;
p. macracaniha Boiss. 1. c. Foliolele involucrului la virf terminate

cu spin robust §i de lungime egalând sau întrecend lungimea ei.
15. C. orientalis L. spec. p. 1291; DC. prodr. G p. 587; Rchb.

icon. germ. 15 tab. 59; Ledeb. fl. ro5s. 2 p. 707; Boiss. fl. orient. 3
p. 66G exclus, synon. Bess. (.'ijamis orientalis Baumg. enum. transs. 2
p. 28. — ?(, Iulie, August. Câmpuri, crângulee, dîmburi, la locuri

deschise aprice. Oreviâ, Rcea, Drîncea ; Graiova, Segarcea; Cara-
cal la Frsinet: loneti, Cacova, Vultureanca; Bneasa, Comana; Cio-
cneti, Chitila; Ploeti, Buda, Bicoi ; Fete.li; Brila, Galaj,i
Tecuci ; în Dobrogea : Macin ; Caranasib, Constana ; Copadin, Bai-

ramdede.
[3. auranfiaca. Flosculele portocalii. Pe la Macin ; rare-locuri.
X C. orientalis-stereophylla. Portul plantei i forma foilor cum

exist Ia C stereophyUa Bess.; capitulele prin aspect i mrime semn
cucele de la C orientalis; îns apendiciîfoliolelor involucrului sunt de
o form intermediar acestor doue specii, flosculele de un galben
amestecat cu purpuriu. Prin grâne i pe la drum în Dobrogea de la
Gargalîc spre Periclie în consoriu cu prinii sei.
16. C. rigidifolia Bess. in litt. 1819 ap. DC. prodr. 6 p. 58G ;
Ledeb. fl. ross. 2 p. 707. — <;}, Iunie, Iulie. Locuri deschise, câmpuri.
Dobrogea; Tsaceea, Cocoi; Niculiel; Caranasib, Periclie, Gargalic.
Prin portul i florile sale galbene ine mult de C. orientalis;
îns apendiciî foliolelor involucrului sunt oblung-triangulari, ochei-
castanii pe lata dorsal, nelacerai, dar subire i regulat ciliai pe
margini, acuininai la virf, acumenul adesea spinescent apendiciî fo- ;
liolelor interne cum sunt i cei de la C orientalis , capitulele ovoide

de forma i mrimea celor de la <J. scabiosa L., flosculele galbene. Prin
l'oniui foliolelor .si u apendicilor seiiiim iniilL cu ('. ,ifereop1tijUa Bess.

care nu exisl in Dobrogea.
2. Purpurascento.
17. C. Kctschyana Hcuff. in Flora ann. 1835 voi. 1 p. 245;
Neilr. diagn. p. 75-non Koch. ('. Heufl'elillchh.tW. deutsch. ii. voi. 15
p. o2 ct icon. germ. tab. 70 (1853). — ?j. Iulie, August. Regiunea al-
pin, .î subalpin a muncilor mari. Ppuca ; Buceci la Piatra-Ars

(Knecht.), în valea Alb pe Caraimanu i pe Costila.
18. C. atropurpurea W. et Kit. rar. hung. 2 p. 121 tab. IIG;

Willd. spec. pi. 3 p. 2299 (1800) ; Neilr. diagn. p. 71'. C. caloccijhala
-;. atropurpurea DC. prodr. G p. 587. C. calocephala Rchb. deutsch.
voi. 15 p. 45 et icon. germ. tab. 58 sec. exemplaribus e Banati'i lecta
- non Willd. — ?|, Iunie. Locuri petrose, stânci. Munii de la VOrcio-
rova spre Gura-Vaei, în mod copios; Poeana-Cerne|ului.
19. C. stereophylla Be?s. enum.pl. volh. p. 35 n. 1142(1822);

DC. prodr. O p.580; Kchb. icon. germ. voi. 15 tab. 78 optime; Boiss.
11. orient. 3 p. G5<5. ('. Scahiosa var. s. stereophylla Ledeb. 11. ross 2
p. 701. — Q Iunie, Iulie. Câmpuri, locuri deschise aprice, grâne, dru-
muri, miriti. Turnu-Mâgurele, Lia; lone.ti, Vultureanca ; Giurgiu,
Sloboziea, Malu, Odile; Buzeu; Fete.ti ; Brboi, Calica, Galai; in
Dobrogea pe la Caranasib, Constana, Bairamdede, Macin.
20. C. spinulosa Roche! rar. banat. p. 7G fig. 7G (1828); DC.

prodr. G p. 572; lieuff. en. banat. p. 107; Rchb. icon. germ. 15 tab. 44
fig. 3; (J. Scahiosa o. sjnmdosa Koch sjn. p. 473. — Vulg. ("lolobot.
Sijlooc. — t[. Iunie- August. Câmpuri, drumuri, crânguri, pe ling

pduri tot regiunea câmpean meridional a terci pîn in re-
; în
giunea submontan, frecuent. Verciorova, Severin; Baea-de-Aram;
Tismana; Tîrgujiul; Craiova; Rimnic; loneti, Cacova, Vultureanca ;
Bneasa, Comana; Ciocneti; Bucureti [C\ scaifosa Gre. enum.

Titu,
p. 35 ex. p.); Ploeli, Bicoiu; Buzeu; Galai.
p. dpressa Ledeb. ind. sem. h. dorp. ann. 1824 p. 3 pro specie.
('. dpressa Ledeb. fi. ross. 2 p. 701. C. stereoplujlla Rchb-

Scahiosa [i.
icon. germ.15 tab. 44 fig. 2 -non Bess.

voi. Locuri aride aprice. —
Comana, Gurbanu; Bîrlad.
Gapitulele ovoideu-turbinate uiorlânose; foliolele inferiore i
medii ale involucrului forte adprese, neapendiculate sau puin apen-
diculate îns terminate în spiniior negru uior rescurbat .i la baza
SYNANTHEREiE 345
cruia, mai ales Ja loliolele mcdiî si superiore, suni vro o 2 - ){ p-

rechi fimbriorc senile negre i moi.
21, C. Scabiosa L. spec. p. 1291; DC. prodr. (i p. 580; Koch
syn. p. 472 ; Rclib. icon. germ. 15 lab. 43 fig. 1 et 2 ; Boiss. fi. or. 3
p.65G exceplo variei. '^f.

— Iulie, Augusl. Livedi în regiunea mon-
tan. Rucr la Valea-Muierei si la Pajerea; Sinaia, Plaiul-Gumpetu
(Knechl. leg.).
Caracterele specifice principale, comparaliv cu vecinele sale

specii, se resumez în capitulele sale cam globose foliolele in-
ovoido ;
volucrale mai mult sau mai puin pubescenle sau lânose i încinse la
vîrf cu apendice lat negricios ciliato-fimbrial, fimbriile numerose lun-
gicele i cam înesate unele cu ale altora, ciliul (erminal scurt i no-
spinulos.
(3. cor/acea W. et Kil. rar. hung. tab. 195 (1804) pro specie.
Rchb. icon. germ. 15 tab. 43 fig. 3; DC. prodr. G p. 580; Koch syn.
p. 473 ; Ledeb. fi. ross. 2 p. 701. — Câmpuri, livedi, crânguri, dru-
muri, pe lîng pduri; forte comun la noi în regiunea montan infe-
rior i în regiunea câmpiilor. Rîmnic; Curtea-de-Argei ; Câmpu-
lung; Stolnici, loneti, Vultureanca^, Geli Predeal, Azuga; Ploeti;
;
Crivina; Ciocneti, Chitila, Bucureti (d Scabiosa Grec. onum. p. 35

- L.); Bacu; Tîrgu-Frumos, Cotnari; Botoiani. Agafton.
non
Difer do forma genuin prin foliolele involucrului glabre, ne-
lânose; apendicul foliolei este semilunar negricios i mai ângusl, Ia
foliolele inferifjre adesea puin exprimat; cilii scuri puin numeroi,
cel terminal scurt mole sau subspinulos.
§ G. Acroloplnis Cass. ap. DC. Foliolele involucrului cu apendic

scarios uior decurentsau lat auriculiform(plerigoid) avond t(U mar-
ginea pectinato-ciliat, cilii marginali moi scarioi sau tricei subspi-
nuloi, cel terminal de ordinar prelung vîrtos sau spinulos. Acheniilo
cu pappus stufos. .
De talie mediocr, bose paniculate, microcefale.
1. Partea decLireiit a apendicilor llicic, pterigoid, vîrful pec-
linalo-cilial mole.
22. C- affînîs Friv. in Flora ann. 1S3G p. 435; Degen a^sl.
bot. zeii. ami. 1893 n. 2. C. stereoplujlla (3. affinis Griseb. .spicil.
rumel. 2 p. 237 (1844). C. cinerea Griseb. 1. c. p. 23G-non Lam.

('.dissecta Boiss. fi. orient. 3 p. G44 (1875) quoad plantam macedo-
nicam; Pancic eleni. ad. fl. princip, bulg. p. 44-non Ten. prodr. (1815).
('. Tartavea Velen. fi. bulg. p. 318 (1891). — ^|. Iunie, Iulie. Stânci
calcare, procipiiuri, fisui'i slâncoso prin vai montane umbrose nunia
M6 CONSPECTUL SISTEMATIC
111 ORenia de partea iiostr. Valea-Jiului între Lainici .î Vama P-

iu|i; valea Olteûlni la Polovraci d'asupra peterei; Monstirea
Bistria.
23.C.maculo8a Lam. encycl. metil. 1 p.(i09(I78:]);DG.prodr. C

p. 583; Koch syn. p. 474 ; Rchb. icon. germ. 15 tab. 48 ; Boiss. fi.
orient. 3 p. 047. C paniculata L. (pro p.); Jacq. fi. aiistr. tab. 320;
M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 346 -non Lam. C. Biehersteinu DC. prodr. (i
p. 583 et Auct. mult. C rhenana Bor. centr. 355 (1840).

fr. p. —
cf Iunie -Septembre. Locuri aride, pietriiuri, schisturi, humus, dea-
luri, câmpuri. Specie forte rspândit [C. panicidata Grec. enum.
p. 35 -non Lam.). — Verciorova, Severin, Slirmina; Craiova; Tîrgu-
jiul; Rîmnic; Glimneti, Brezoiu; Curtea-de-Argeiji Câmpulung; ;
Stolnici; loneti, Cacova, Vultureanca; Baneasa, Comana; Bucure.sti,

Ciocneti; Peri.i, Crivina, Ploeti; Posada, Predeal; Câmpina, Sl-
nic; Buzeu, Beceni; Galai; Tecuci; Bacu; Tîrgu-Frumos, la.fi ; Do-
brogea.
Mult polimorf considerat în aspectul seu general; îns tot-
deuna apendicii foliolelor involucrului sunt triangulari nigro-macu- .|i
lai; acheniile cenuii sauochei au totdeuna un pappus mai lung

sau mai scurt de cât jumetatea lor. Lungimea pappului i forma
ovoid sauovoido-cilindric a calatidelor a fcut pe unii autori a creea
asia (lisele .specii de C. Biehersteinii .i de C. fhenana. O form mai
deo.sebit la noi e.ste:
p. aggregata. Caulul înalt, robust, trece de 80 *='", br|osi ramos,

ramurile .simple, erccto-patule, foliate, port la vîrf 5—0 calatide scurt
pedunculate i îngrmdite, pedunculele de 1 — 172*"'" lungime. —
C. agf/regata Fisch. et Mey in DC. prodr. G p. 585 ? — Platoul de la
(îalajî ci re Calica pe lîng calea ferat.
24. C. ovina Pali. in Willd. spec. pi. 3 p. 2292(1800); DC.

prodr. O p. 585; Ledeb. fi. ross. 2 p. 704 exclus, var. [3.; Boiss. fi.
orient. 3 p. 648; Lindem. fi. chers. 2 p. 855; Velen. fi. bulg. p. 316 et
ex.sic! C. Hohenackerii Stev. enum. taur. p. 221 (1857) sed forma
incano-tomentosa. — (
J Iunie, Iulie. Locuri aride inculte, câmpuri,
drumuri, hi Dobrogea: Babadagh, Jenisala; Copadin, Bairamdede.
25. C. arenaria M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 347 (exclus. synon.Gmel.);

DC. prodr. 6 p. 581 ; Ledeb. fl. ross. 2 p. 702 ; Boiss. fl. or. 3 p. 649 ;
Lindem. fl. cherson. 1 p. 354 bene descripta. — An C. gracilenta Ve-

len. fl. bulg. p. 321 (1891)?— cj* Iunie -Septembre. Prin dunele mari-
time, în Dobrogea : C.onslanLa pe [la Mamaea i Tusia.
SYNANTHEREv: 347
26. C. Tauscheri A. Kern. vcget. verlialt. 2 p. 27'J (1875); A.

Taiisclier exsic. !
— cj* Iunie -August. Locuri aprice aride, oarecum
nsipose sau argiloso-nsipose. Craiova (Br. iniss.) ; Feteti pe malu-
rile Borcei.
Bieuica, robust, h|us. Clapitulele mai mricele de cum sunt
cele de la C. macnlosa: apendiciî foliolelor involucrului mici, palid
maculai sau cam nemaculai, puin sau abia ciliai, cilii incolori, mar-
ginile foliolelor lticel auriculato-aripate, aripele membran(')se hialine;
acheniile oachei cu pappus aproximativ egal cu lungimea sa. 8e
apropie mult de ('. arenaria M. Bieb., dar Lotui nu sunt identice.
27. C. banatica A. ICern. veget. verlialt. 2. 280 (1875) in notta.

<
Borb. exsic! '. arenaria Heufî. enum. banat. p. 108 (1858); Neilr.
diagn. p. 75; Velen. fi. bulg. p. 320y-non M. Bieb. — r^ Iunie. Iulie,
Locuri aprice cam nsipose, ierb, burieni. In Dobrogea lîng Macin

calea despre Greci.
Prin portul'i aspectul seu aduce mult cu formele mici i micro-
cefale de C. macnlosa Lam., îns capitulele sale sunt mai Angusticelo
|i mai albo-lanate; foliolele involucrului palide, abia a câte 3 nervuri
dorsale puin pronunate, apendiciî lor sunt membranoi, fora macul
cilii moi .i hialini, marginile hialine auriculat-aripate. — Acesta form
se apropie mai puin de C. arenaria M. Bieb. de cum se apropie C
TauscheriA. Kern. — Cu C. tenuifloraDC are cea mai mult asemenare
prin forma i caracterele capitulelor lor; difer. îns, numa prin rami-
flcaiea sa paniculat i nu paniculato-difus.
28. C. tenuiffiora DC. prodr. G p. 584 (1837) exclus, synon.

Gmelini; Boiss. fl. orient. 3 p. G48; Velen. fl. bulg. p. 321. ('.ovina [3.
)nirrocephala Ledeb. fl. ross. 2 p. 704. — -^ Iunie, Iulie. riAmpuri,

locuri aprice aride, mrciniiuri. Galai pe platoul de la Brboi; în
Dobrogea pe la Medjidie (Br. miss.), Babadagli, lenisala.
29. C. Kanitziana .Tanka in Brndza veget. dobro. p. 43(1884)

cum tabula!— J'
Iunie Iulie. Rîpe stnco.se în regiunea montan sep-
tentrional a 7) jbrogci. Macin pe muntele Suluc ; Bachioi, Alibeichioi
pe muntele Sepelginu sau Consulu.
[1 albo-tomentosa. Afar de calatidele sale, ce .sunt glabrescente,
palide si adesea cu micuele puncte glandulare aurii, t(3t planta este

îmbrcat c'un indument tomentos albicios ce este cu mult mai abon-
dent pe prile interiore ale sale. — Stânci calcare aprice în Dobro-
gea. Monastirea Cocoi, pe locul dis ..La Gruce''.
•
30. C. jurineifolia Boiss. diagn. ser. 2 lase. o p. 73 (185G);
Velen. fl. bulg, p. 313,Gentaureie rutifoliê varietas cx. Boiss. fl. orient.
3 p. 643 in notta. — Câmpuri, coste la locuri aride, mrciniiuri,

tuferiiuri, poeni. — Vulg. Maturele. — cS 1^1*^? August. Golu-Drîncei
ctre viî: G'eti, loneti, Vultureanca ; Giurgiu, Bneasa, Comana;
Ciocne.'^ti (Grec. enuni. p. 35); în Dobrogea pe la Babadagh, Co-
padin, Bairamdede, Macin, Greci.
31. C. pallida Friv. in Flora voi. I ann. 183.5 p. 333 ; Rchb. ic.
germ. voi. 15 tab. 53; Boiss. fl. orient. 3 p. 646. <J. Kwst ana i Griseh.
spicil. rumel. 2 p. 240 (1844)-non Scop. — ^, Iunie, Iulie. Locuri

petrose, petrii argilos. Verciorova ctre Gura-Vâei.
Specie rarissim, forte interesant subt punctul de vedere al
florei nostre. — Specimenele sunt determinate de amicul A. de Degen.
2. Partea decurent a apendicilor pulin apreciabil, vîrful pre-

lung pectinato-ciliat, cilii tari, rigidi. cel terminal transformat în spin
lungrel .î vîrtos.

32. C. diffusa Lam. encycl. meth. 1 p. 675 (1783); DC. prodr.
6p. 586; Ledeb. fl. ross. 2 p. 706; Boiss. fl. orient. 3 p. 650. C. par-
infloraM. Bieb. fl. t. c. 2 p. 357 (1808). C. ovina Willd. lierb.-non
Pa]|. —^ Iunie — August. Locuri aride, inculte. Galai, calea despre
Reni; în Dobrogea meridional aprope pretulindenea.
[i, brevispina Boiss. 1. c. p. 651. Spinii foliolelor involucrului scuri
i cam drepi. — Cu forma tipic prin acelea.î locuri.
§ 7. Calcitrapa DC. — Foliolele involucrului forte adprese, la

vîrf cu apendic cornoid din care resare cui-va spini tari digitato-
median adesea cu mult mai lung §i forte. Ach^niile cu

divaricai, cel
sau fr pappus. Plante avend portul diferit.
33. C. solstitialis L. spec. p. 1927; DC. prodr. 6 p. 594;
Koch syn. p. 475; Ledeb. fl. ross. 3 p. 710; Boiss. fl. or. 3 p. 685. —
Vulg. Plmid. Scaiu-galben.— Q Iulie -Septembre. Locuri aride in-
culte, la ctaiipuri, drumuri, paragini ; comun în Iot regiunea meridio-

nal aerei (Grec. enum. p. 35). Severin; Craiova; Rîmnic; Stolnici, Pi-
teti; Ge.ti, Vultureanca, Titu; Ciocneti, Bucureti; Comana; Te-
cuci, Berlad; Bacu; în Dobrogea prin districtul Constana ubiqiie.
p. Âdami Boiss. 1. c. C. Adami Willd. spec. pi. 3 p. 2310. C. lap-
jMcea Ten. ind. sem. ann. 1829 syll. p. 450. C. solstitialifi p. lappacen
DC. prodr. 6 p. 594. Exemplare nedeplin desvoltale, de talie mic sau
micutic, îns spinul median al foliolelor involucrale debil i nu
SYNANTHERE.'Î': 349
întrece, sau abia întrece, pe cele laterale. — Prin unele locuri cu
forma genuin.
34. C. Calcitrapa L. spec. p. 1297; Sturm deutsch. fi. h. 4;

DC. prodr. 6 p. 597; Ledeb. fi. ross. 2 p. 711. Boiss. fi. orient. :>
p. 689. — Ghimpe. Scai-ghimpos. Seete. — cf Iulie - Septembre. Lo-

curi aprice inculte, prin comunele urbane .î rurale; comun prin tot
|era (Grec. enum. p. 35). Vorciorova, Severin Craiova; Ciocneti,
Bneasa, Bucureti Comana. ;
35. C. iberica Trevir. in Spreng. .syst. veg. 3 p. 40G (182G);

DC. prodr. 6 p. 597; Ledeb. fl. ross. 2 p. 711; Rchb. icon. germ. 15
tab. 67 ; Boiss. fl. or. 3 p. 690. C. calcitrapoides DC. prodr. 6 p. 597
non Lin,; Rchb. 1. c. — (f Iunie - Septembre. Tot prin locuri ca .i
precedenta, de care la privire nu se deosebete; în.s cea d'ânteiu are

acheniile nepapose, pe când aceasta le are cu pappus când mai scur-
ticel când mai lung. — Schela-Cladovei, Severin (Degen); Comana;
Ciocneti; Feteti; Cernavoda, Megidie, Constanta.
54. KEXTROPHYLLUM NecL elem. n. 155 etiam DC.

I. C. lanatum DC. et Duby bot. gali. I p. 293 (1828); DC.
prodr. 6 p. 610; Koch syn. p. 468. Carthamus lanatus L. specp. 1163;
Boiss. fl. orient. 3 p. 706. Carduncellus lanatus Moris. ap. Rchb. ic.
germ. 15 tab. 15. — (^ Iulie, August. Câmpuri la locuri aprice. Ver-

ciorova, Severin ; Bucureti, Chitit; Comana; Buzeu (Grec. enum.
p. 35) ; Dobrogea, forte comun.
55. CARTHAMUS Tourn. inst. p. 457 t. 258.
I. C. tinctorius L. spec. p. 1162; DC. prodr. 6 p. 612; Koch

syn. p. 467; Rchb. ic. germ 15 tab. 15. — Vulg. ofran-neadeveraf.
Hofrna§î, ofrnel. —Q Iulie, August. Plant vulgar i întreinut
în multe locuri pe ia er în cultur pentru uzul tinctorial.
n. LIGULIFLOR^ DC.
Calatidele avond tote florile ligulate (seutifloscide) i hermafro-

dite fertile.
Ord. III. Cichoraceae h\ss. gen. pi. 168.
Pe lâng caracterele generale precitate, Cichoraceele au stigma

cu doui craci filiformi papiloi, lungi i revolui, fr înfltur articu-
lar i fr inel peros la baz. Plante lactescente^ avrnd mnll afi-
nitate cu Lobeliaceele.
Gi-ecescu D. Dr. —C 1324. 25

Subdivisiunea I. Alveolele receptaculelor sunt paleolate
Trib. I. SCOLYME^<: Less. Pappus simplu coroniform sau duplu:

cel exterior de cinci palcole, cel intern de cinci peri tari.
56. SCOLYMUS Touru. iiistit. p. i?;;,'.
I. Sa hispanicus L. spec. p. 1143; DC. prodr. 7 p. 7G; Kocli

syn. p. 477; Rchb. ic. germ. voi. 19 tab. 1; Boiss. fl. orient. 3 p. 713.—
J* Iunie - Septembre. Locuri aride inculte. în Dobrogea meridional
maritim, maî ales pe ling Constana, abundez.
Tril). II. ][VPOCHJ^Rn>E.l-; Gass. Pappus stufos de peri plumoi.
57. HYP0CH.S:RIS L. gen. ii. r,i8.
§ 1. Tote aclieniile calatidei evident prelung-rostrate, la cele

interne rostrurile ma" lungi ca la cele externe; capitulele campanu-
liforme.
1. H. Helvetioa Jacq. fl. austr. î t. 1G5 (1774); Wulf. in Jacq.
mise. 2 p. r>5 ; //. unifiora Vili. prosp. fl. delph. p. 37 (1779); Koch
syn. p. 491; Rchb. ie. germ. 19 t. 45. Achyropliorus lielveticus Scop.
fl. carn. p. 116 (1772) ; DC. prodr. 7 p. 93. — l\. Iunie, Iulie. Locuri cu
ierb stânci în regiunea alpin. Paringu (Barth. exsic. !); muntele

iî
Ghiu; Buceci pe Caraimanu pe Piatra- Ars (Knecht. miss.); pe .|i
Costila! plaiul Cumpetu la Possada; pe Rareu.
2. H. maculata L. spec. p. 1140; DC. prodr. 7 p. 93; Koch

.syn. p. 491 ; Pichb. ic. germ. 19 tab. 45. — Presenti'z caule brachialo-
ramos bi-tri-cefal, i caule scapiform monocefal. — Maiu, Iunie. t|.
Prin livedi iji locuri cu ierb. VOrciorova, pajitea despre Cerovu;

loneti, Vultureanca; Bneasa; Comana; Ciocneti, Chitila, Bucu-
reti; Perii, Crivina ; Bicoi; Predeal.
§ 2. Acheniile centrale rostrate, cele periferice nerostrate sau

forte puin. Capitulele lungree ângustiore.
3. H. rdicata L. spec. p. 1140; DC. prodr. 7 p. 91; Koch
syn. p. 490; Rchb. ic. germ. 19 tab. 46. Acîijrojjhonis radicattts Scop.
fl. carn. p. 117 ed. 1772. — Vulg. Burkm-porceasc. îj. Iunie, Iu- —
lie. Prin livedi, locuri cu ierb .i pe ling pduri. Verciorova; dealu
Stîrminei; pe muntele Coziea la Stâniioara; Predeal, Sinaia; Bucu-
reti în livedile Cismegiului (probabil introdus); în Suceava pe Stâ-
niioara laliu'ca despre Iesle; la Brot(nii pe Neagra i la SchiliiI
Rareu.
SYNANTHERE.Î^: 051
4. H. glabra L. spcc. j). I I iO ; DC. prodr. 7 'JO ; Kocli syn.

i).
p, 490; Rclib. ic. germ. voi. 10 tab. 17. //. i hracica Slev. in DC.
prodr. 1. c. pro var o. — Livecji .î pe locuri pieti'ose. Verciorova în
paji.stea despre gura Ceroviului; Baea-de-Arani ; Gorbeni pe (ihijû.
Trib. III. RODIGIE.I. DC. Pappus .stufos de peri lun-i simpli, moi.
58. LAGOSERIS M. Bieb. Jl i. c. v /^ ^-^8.
Bieb.
I. L. orienfalis Boiss. fi. orient. 3 p. 882. L. NemausensiH M
fi. t. c. 8 p. 538 (1819)-non Gas.s. bull. pliilom.ann. 181G p.20O
sub rterof/ieea. — Lagoseris hifida Auct. hung. — J" lunie^ Iulie. Pe-
trii cu ierba pe la poalele munilor de la Verciorova .i in Valea-
Bahnci.
Presentez tot înfiarea de Pteroiheca Nemausensis Ga.ss. în.^ ;
planta nostr are .scapiî floriferi cu mult mai înali, viguro.i,

mai ra-
mificai .i pare bienal; dar calatidele sale sunt mult
mai similo cu
acelea de Lagoseris hifida Vis., fiind de mrimea .i a.spectul acestora;
cu tote acestea difer prin acheniile sale de ambele specii
Iote aclie- :
niile sunt de aceeai lungime i lineare,

lungitudinal striate i aptere,
striaiile celor marginale sunt subirele i netede, ale celor Interiore
subirele .i cu asperiti forte fine. Pe cund la planta din Francia, />-
rotheca Nemausensis Gass., acheniile marginale sunt scurte
i grose, pe
faa lor ventral cu câte 3-5 coste pterigoide i scabre (vid. Rchb'. ic.
germ. 19 tab. 78). Planta nostr corrcspunde forte bine cu
descrierea
dat de Bois.sier, (loc. cit.) i de aceea o referm acestei .-specie.
Subdivisiunea II. Alveolele receptaculelor sunt nude, nepaleolate
Trib. IV. LAP.SANOIDEJ-: Less. Acheniile pleiuvo sau coronulafe.
59. LAPSANA 7hiini. iustii. p. 4-1,.
I. L. communis 1141; DG. prodr. 7 p. 70; Koch

L. spec. p.
syn. p. 477; Rchb. icon. germ. 19 tab. 20; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 770. —
Vulg. L'rba-de-sgiU. Salata-cânelui. Sgrahuvlic. —Q I"lie, August.
Pduri, locuri umbrose, crânguri; plant vulgar (Grec. enum.
p. 3(;).
Glimne.ti, Goziea, Stniioara; Gmpulung; Sinaia; Dealu-Mare;
Mogooea, Bneasa, Bucureti; Gomana; Slnic; Agapiea, Neamu;
Flticeni; Broteni, valea Barnarului.
fd. glandulosa-pilosa Schur. enum. tran.ss. p. 355 (18()(;). L. com-
munis p. glandulosa Simk. bâsnag. in kozlem. XV p. 509 (1878). —
L. adenocladesBoYh.] A. de Degen exsic. ! — Dealurile Gemetului,
Poroina; Graiova, Leamna; Gui'tea-de-Argei; Bucuresli.
60. APOSERIS Neckcr clan. i p. 57.
I. A. foetîda Lessiiig syn. p. 128; Kocli syn. p. 477; Rclib. ic.
germ. 19 tab. 3 fig. 2. Jhjoseris fietida L. spcc. p. 1137; W. et Kit.
rar. hung. I tab. 49 (1800); Stiirm deutsch. li. 37. Lapsatia foetida
Scop. fi. carn. 2 p. 118 (1772). — c|. Iulie, August. Locuri umbrose
prin vi montane. Valea esnei la Gaura-Fetei.
Trib. V. ClCHORIOIDEiE Sch. - Bip. Acheniile cu pappus coroni-

form clin paleole scurticele sau cupuliforme.
61. CICHORIUM Touni. instit. t. -72.
I. C. Intybus L. spec. 1142; DC. prodr. 7 p. 84; Koch syn.
p. 478; Rclib. ic. germ. 19 t. 6; Boiss. fi. orient. 3 p. 716. — Vulg.

Cicoare. — c|. Iunie -Septembre. Câmpuri, ogore, drumuri, locuri vi-
rane în tot era; din regiunea alpestr inferior pîn în tot regiu-
nea meridional a |erei (C. Intyhiis L. et C. gMn-atum Grec. enum.
p. 3G). Plant forte rospendit în tot |ara.
Trib. VI. LONTOpONlDE.i: Sch. - Bip. Acheniile cu pappus stufos

i numa de peri drepi plumoi.
62. LEONTODON L. gen. n. 1,12.
1. L. auiomnalis L. spec. p. 1123; Koch syn. p. 480; Rchb.

germ. exc. p. 253 et ic. germ. 19 tab. 15. Oporlna automnalis Don in
pr;. prodr. 7 p. 108. — \\, Iulie, August. Livedi, locuri deschise, ma-
luri de coste pe hng cai; din regiunea subalpin pîna în cea câmpen
(Grec. enum. Olneti, Rîmnic; Climneti, Goziea; muntele
p. 36).
Ghiû; Rucr, Valea-Muierei Câmpulung; Predeal, Sinaia; Titu,Gher-

;
gani; Focîani, Odobesti ; Tîrgu-Ocna, Slnic; Piatra Broteni. ;
2. L. pratensis Ptchb. germ. exc. p. 253. L. automnalis |3. pra-

tensis Koch syn. p. 480; Rchb. ic. germ. voi. 19 t. 15. Oporina pra-
tensis var. [3. DC. prodr. 7 p. 109. Specimenele nostre sunt numa de
pe vîrfurile alpine, scunde sau scundicele si mi se pare c corespund
cu planta lui Candolle din Alpii Elve|iei. L. automnalis a) alpigenus
Schur en transs. p. 356. L. oligocephalus Schur 1. c. p. 357. L. la-
raxaci Simk. enum. p. 352 -non Lois; Hieracium. Taraxaci L. spec.
p. 1125-sed non Hieracium. — î|. Iulie, August. Pe virfurile alpine.
Buceci pe Caraimanu si Jipi (Knecht. miss.) ; Piatra-Mare.
3. L. medius Simk. en. transs. p. 352 (1886). Apargia media

Host. fi. auslr. 2 p. 404 (1831). L. pijrenaicus var.^;. pinnati/idum Koch
;
SYNANTHEEE.Î: 353
Koch syii. 1). 1-81 (1844). — L. pseiiihtaraxaci Sdiur eniim. transs.

p. 357 (18G6). — L. davatas Say. et Scliii. carpat. ceiilr. 2 p. 254
tab. Iei II (1801). - ?[. Iulie, August. Pe vîrfurile alpine. Buceci
Ia Oniu (Knecht.)
4. L. croceus Iltenke in Jacq. collect. 2 t. IG (1788). Apargia

auraiitiaca W. et Kit. 1547 (1800). Leontorhn
in Willd. spec. pi. B p.
pyrenaicus p. aurantiacus Koch syn. p. 481. L. aJjnnnm Auct. transs.

p. p.-non Willd. L. pumnalcus Auct. transs. plur. -non Gou. illustr.
p. 55 care difer prin florile sale galbene §i prin foile ovate lanceolate.
II Iulie, August. Pe vîrfurile alpine. Negoiu ; Moldoveanu i Ppu.ea

Buceci la Omu i pe Garaimanu (Knecht.)
5. L. hispidus L. spec. p. 1114; DC. prodr. 7 p. 102. L. Ins-
indm var. a. vulgark Rchb. ic. germ. voi. 19 tab. 18. L. hastife rar. a.
vulgark Koch syn. p. 482. Apargia hisplda Host. fl. austr. p. 424. —
11 Iulie, August. Livedi, locuri cu ierbi; din regiunea subalpin pîn
în Iot regiunea câmpen (Grec. enum. p. 36). Baea-de- Aram, Padesi;
Lainici; Rîmnic, Gâlimneti, Goziea ; Stolnici; muntele Ghiû; Gâmpu-
lung; Perii,Mogooea, Bucureti; Gomana; Predeal, Sinaea {Thrlncla
hirta Grec. enum. p. 30 -non Roth); Gâmpina; Slnic; Bisca; Piatra;
Monstirea Neam|u Broteni Mlin, Flticeni Boto.siani.
; ; ;
[1 caucasicus Rchb. germ. exc. p. 853 (1831). L. caucasicm Fisch.

cat. hort. gorenk. 1812. Apargia caucasica M.Bieb. fl.t. c. 2 p. 247 (1808).
Leontodon hastile var. §. opimus Koch .syn. p. 482 ; Rchb. ic. germ.
voi. 19 tab. 18. — Stânci, locuri cu ierb în regiunea alpin. Buceci
pe Gostila în Valea-Alb ; Ceahlu.
Specimenele nostre sunt de o asemenare perfect cu cele din
Tirol datorite lui Treffer.
danubialis .Tacq. en. stirp. vind. p. 139 et 274 (1762). L. hastile
Y
L. spec. p.1123 (1763); DC. prodr. 7 p. 102. L. hastile {3. glahratas
Koch syn. p. 482; Rchb. ic. germ. 19 tab. 17. împreun cu forma —
genuin, de care se deosebete numa prin pleiuviea tutulor mem-
brelor, plantei. Coziea, Climneti, Rîmnic Corbeni, Ne-
Olneti ; ; ;
goiu; Câmpulung; Ciocneti; Bucureti (Grec. enum. p. 36); Si-

Titu,
naea, Predeal; Bîsca; Botoiani, Agafton; Broteni în Suceava.
6. L. asperum Rchb. germ. excurs, p. 252 (1830); ejus icon.

germ. cichor. tab. 19 fig. 2; Boiss. fl. or. 3 p. 730; Heuff. enum. ban.
p. 110. Apah/ia aspera W. Kit. rar hung. voi. 2 tab. 110 (1804); Neilr.
diagn. p 76. — l\. Iunie, Iulie. Crânguri, rrii de pdure. Severin

spre Bresnita i pe dealu Buliga ; în Vlaca la Bneasa.
354 CONSrECTUl. SISTEMATIC
[j. aurantiacum. Liyulclc llosculelor do uii yalbcn puiluculiii iii-
chis. BiiCL'ci în valea Urlaloarei (Knechl.)
61. PICRIS /.. i^cu. II. >,nj.
I. P. hieracioides L. spec. p. 1115; DC. prodr. 7 p. l.<?8 ; K(3cli
syn. p. i<SÎ-: liclib. ic. geiin. 19 tab. M: Crejm hierarioides Lani. 11.
fr. ii p. 111. P/'-ris nidriuilh Sclini. in Willd. .spec. H p. 1558. P. pa-

Imcea Vest. syll. soc. ratisb. 1\ (o-valis .Jord, ap. Bor. .suppl. 13. —
Live(]i, locuii aprice; din regiunea montan inferior pîn în cea câm-
pen (Grec. enuni. p. 3G). Valea Motrului pe la Broteni Rîmnic,
; C-
limne.sti ; Curtea-de-Argeisi, Ghiû ; Stolnici; Titu, Ciocne.|ti, Cri-
vina: Buftea, Bucureti; Coinana; Sinaia; Câmpina; Beceni; Dobrogea.
p. crapoides Koch syn. p. l-Biet Auct. plur. P. crapouhs^wxxi. in
Flora ann. 18;}0 p. lO'J. Are capitulele . ligulele floricelelor mai mari,
asemenea .i acheuiile mricele, foile .i mai oblung-ovate. — în re-
giunea montan .i subalpin. Baea-de-Aram ; Climanc.ti, Coziea;

Iviu- Vadului; Predeal, Sinaia; Broteni pe muntele Bîda .i pe Rareu.
Trib \T. SCoiîZOXEKOIDE.E Scli.-Bip. Aclieniilccu pappus stufos

de peri drepjî plumosi în amestec i cu peri simpli neplumoi.
63. TRAGOPOGOX L. gen. n. (jo^.
1. T. pratcnsis L. spec. p. 1109; DC. prodr. 7 p. 113; Koch

syn. p. 48(3; Kclib. ic. germ. 19 t. 37. — Vulg. Barha-Caprei. ia-
Caprei — jf Maiu- Iulie. Livezi, poeni, pe la drumuri i prin grâne
(Grec. enum. p. 36). Giocnesti, Chitila; Bucureti; Comana; Agapiea,
Neamjû Tirgu-Frumos, Cotnari Roman.
; :
[t tontilis G. Mey. chl. hanov. p. 434 (183G) Koch syn. p. 486; ;
Rchb. 1. c. fig. 2 b., avend foile undulate cu vîrful rescurbat sau con-
torse. Adesea cu forma genuin, frecuent.
2. T. orientaiis L. .spec. p. 1109; Koch syn. p. 486; Rchb. ic.
germ. voi. 19 t. 39. 7'. undulatum (B. orientale DC. prodr. 7 p. 113. —
Vulg. Barha-caprei — j* Maiu -Iulie. Livec]i, pe lîng tuferie, dru-
muri, câmpuri; specie comun. Severin, dealurile Gemetului; Câmpu-
lung; Câmpina, Brebu, Slnic ; Odobe.ti; Bacu; Piatra; Broteni;
Flticeni; Botoiani; la.i; Dobrogea.
3. T. major .Tacq. fi. austr. p. 19 t. 29; DC. prodr. 7 p. 112;

Ledeb. fi. ross. -l p. 784; Rchb. ic. germ. 19 t. 37. — Vulg. a.seme-
nea. — Maiu-Iulie. Chitila, Bucureti, Bnea.sa (Grec. enum. p. 36);
Comana, Bncasa din Vlaca; prin Dobrogea, frecuent.

: ;
SYNANTHERE^ 355
4. T. campestris Bess. eiiuni. p. -Si ( 1 N^^): DC i.rodr. 7 1». II !;
Ledeb. li. ross. ^ p. 781- ; Velen. fl. bulg-. p. 35G. T. majns [1 .tcno-
phijllani Boiss. 11. orient. 3 p. 747. — Livefji, câmpuri, drumuri. —
Cj Maiu- Iulie. Verciorova, Severin, Hinova; Vultureanca ; Comana;
Bucureti, Chitila. Perii; Brila; la: Botoîani; in Dobrogea.
5. T. floccosum W. etKit.rar. liung. 2 p. llGtab. 112 (180S);

Koch syn. p. 480: Ledeb. fl. ross. 2 p. 787 ; DC. prodr. 7 p. 114; Hclib.
icon. germ. 19 tab. 42; Boiss. fl. orient. 3 p. 748. — (^ Iunie, Iulie.
Locuri josnice nsipose în Dobrogea: Cernavoda ctre Megidie (Br.)
64. SCORZONERA L. gat. n. goO rcxcl. spec.)
§ 1. Florile galbene.
1. S. hispanica L. spec. p. 1112; DC. prodr. 7 p. 120; Koch
syn. p. 488; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 794. — (^ Iunie, Iulie. Prin tu-
ferie .î poeni. Comana la Valea-Balot, spre Gurbanu .i Bneasa;
Tecuci prin lunca Zeletinului. — Variez
a. laiifolia Koch 1. c. Rchb. ic. germ. 19 tab. 33 f. 2. Foile late,
ovale, sau elongato-lanceolate (6'. hispanica p. glastifolia Koch 1. c.)
neundulate atenuate in peiol, la vîrf acuminându-se, marginea adesea

par|ial dentat (*S'. denticulata Lam. fl. fr. 2 p. 82).
j5. intermedia Rochel rar. banat. p. 70 fig. 62. Foile late, forte
oblongate §i undulate, amplexicaule ovato-lanceolate, acuminate, în-
tregi, glabre ;
Y. asphode/Ioides Wallr. ann. bot. p. 94; Koch 1. c. Foile forte

auguste, lineare si oblongate, carinate si cam vaginante la baz.
2. S. austriaca AVilld. spec. pi. 3 p. 1798 ; Koch syn. p. 487;

Ledeb. fl. ross. 3 p. 792; Rchb. ic. germ. 19 tab. 32. aS'. humills Jacq.
fl. austr. t. 30; DC. prodr. 7 p. 120-non L. — ![, Aprihe, Maiu. Pe
costele calcare ale muncilor din Dobrogea, între Macin §i Greci.
3. S. humilis L. fl. suec. ed. 2 p. 267 (1755) et spec. p. 1112;

Koch syn. p. 487; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 793; Rchb. 1. c. fig. 2. —
>S'. lâna fa Schrank. baier. fl. 2 p. 306 (1789). - ?|. Maiu, Iunie. Prin
livedi i locuri cu ierb oarecum umede. la.i pe la Rpedea (an 6'. acs-
triaca [3. lannr/inom Br. prodr. p. 312?); Boto.iani, Agafton.
§ 2. Florile purpurii.
4. S. purpurea L. spec. p. 1113; DC. prodr. 7 p. 118; Koch
syn. p. 488; Ledel). li. ro.ss. voi. 3 p. 791 Rchb. ic. germ. 19 tab. 31
;
fig. 1. — î[. Iulie, August. Psciuni pe plaiurile munilor. Godeanu

iimntole (lozieu; Negoiii pe muntele Florea; Dobiiasiu 51 Ppaêa;

B Licee i, Predeal.
5. S. roea W. et Kit. rar. hung. 2 p. 127 t. 121 (1804); DC.

prodr. 7 p. 118; Kocli syn. p. 489; Rclib. ie. germ. 19 t. 31 f. 2.
S.pvTjmrea p. ro.smLedeb. fl. ross. 3p. 791 — ?[, Iulie, August. Livezi §i
stânci cu ierb în regiunea alpin i subalpin (Grec. enum. p. 36). —

Bulzu; Glii|u; Oiticu; Buceci ; Predeal, Piatra-Mare; Ceahlu; Rareu.
66. PODOSPERMDM DC. Jh fr. 4 p. Oi
§ 1. Tote foile linear-ânguste, întregi.

1. P. molie Fisch. etMey. ind. VI petropol. p. 21 (1841); Ledeb.
fi. ross. 2 p. 783 Lindem. fi. cherson. 2 p. 369. P. vlllosum Stev. in
;
DC. prodr. 7 p. 111 (1838) exclus, .synon. Bieberstenii. Scorzouera

mollis M. Bieb. fi. t. c. 8 p. 522 (1819) Boiss. fi. orient. 3 p. 761. ;
—
<(, Maiu, Iunie. Prin locuri cu ierb, in Uobrogea pe muntele u-
|uiatu ling Greci (leg. D. Brânz).
§ 2. Tote foile oblungi lanceolate iji în mare parte pinatifide sau
pinatisecte.
2. P. canum
C. A. Mey. ind. cauc. p. 62 (1831); Ledeb. 11.
ross. 2 p. 781. P. Jacquinianum Koch syn. ed. 1 p. 427 (1837); Rchb.
icon. germ. 19 tab. 35. P. octangularls DC. prodr. 7 p. 110(1838) -non
Scorzonera octangularis Willd. Scorzonera laciniata Jacc^. fi. austr. 4
tab. 305 (1776) -non L. — t|. Maiu, Iunie. Livedi la locuri umede jos-
nice, lunci. Corbiî-Mari; Comana; Bucureti; Lunca-igne|tilor pe
Zeletin în Tecuci; Vaslui, Lipov; Iai, Briazu.
3. P. laciniatum DC. fi. fr. 4 p. 62 (1804); Koch syn. p. 489;

Ledeb. fi. ross. 2 p. 782; Rchb. icon. germ. 19 tab. 35 Scorzonera
laciniata L. spec. p. 1114; Boiss. fi. orient. 3 p. 754. S. octangularis
Willd. spec. 3 p. 1506. — (^ Maiu; Iunie. Prin livezi umede josnice,
lunci. Alexandriea; Comana; Buzeu spre Merei; Brila; Podu-Turcu-

lui prin lunca Zeletinului; Bîrlad; Vaslui; Iai.
p. integrifolium Doll. rhein. fl. p. 539 (1843) ; Ledeb. fi. ross. 2
p.782; Rchb. icon. germ. 19 tab. 34 flg. 2. P. laciniatum -(. subulatum
DC. prodr. 7 p. 111. Podu-Turcului prin lunca Zeletinului.
66. TARAXACUM Juss. gen. p. idj.
I. T. serotinum Poir. encycl. meth. suppl.4 p. 73 (1816) ; Sadl,
fl. com. pest. 2 ann. 1826 Koch. syn. ; p. 493 ; Rchb. ic. germ. 19 t. 51.
Leontodon serotinum W. et Kit. rai. bung. p. 119 t. 114 (1804).—

: ;
STNANTHERE^ 357
((. Iulie -Septetiibro. l'riii iriba Iu locuri uscato a|uici'. (joniaiia; Le-
liliu; Fete.^ti; Buzou; Brila; Brboi; Dobrogoa pe ling Babadagli
i Constanta etc.
2. T, officinale Wigg. prim. 11 liols. p. 3 (1780); Kocli. syii.
j). l'Oi>; Rchb. icon. germ. 19 1. 53, 54, 55. T. Dens-Leonis Dcsf. 11.
atl. 2 p. 228 (1800); DC. prodr. 7 p. 145. Leontodou-Taraxacum L.

spec. p. 1112 sed nomen gonericus improprius. Vulg. Ppdie. Pa- —
imdea. — ?[. Aprilie -Septembre. Specie al creea port sau înfii-
.âre este forle varie ; specie comun în tote pr|ile erei (Grec. enum.
p. 36. — Diferitele sale forme se pol reduce la urmetorele tipuri
descrise în autori ca specii proprii sau ca varietj,i ale speciei
prezente
a. Foliolele externe ale involucrului sunt reflexe, cele interne
erecte i coadunale.
7.. genuinum Koch 1. c. Rchb. ; 1. c. tab. 53 ; Boiss. fl. orient. 3
tab. 787. T. Dem-Leonis DC. prodr. 7 p. 145. — Foliolele externe ale
involucrului ângust-lanceolate, cele interne înguste i la vîrf necorni-
culate ; foile inegal i profund lobate sau runcinate, loburile acute. Prin
livedi, locuri cu ierb, grdini, garduri. Alexandriea; Comana; Bucu-
reti; Câmpulung; Câmpina, Ploeti; Bacu; Piatra, Neamû; Bro-
leni; Mlin; Flticeni; lai; Dobrogea etc.
^. g/aucescens Koch c. Boiss, 1. c. Leo)dodo)i (jlaucescens M.

1. ;
Bieb. fl. t. c. 2 p. 406 (1808). L. cornkulatus Kit. ap. Schult ocst. fl. 2
p. 406 (1814). Taraxacum glaucescens DC. prodr. 7 p. 148 et T. cor-
nicidatum ejus 1. c. p. 146. Foliolele externe ale involucrului ngust-

lanceolate, cele interne la vîrf corniculate ; în colo portul pecedentei
i asemenea locuri. Buteni, Sinaia în prile de jos Conteti

prin ;
Bucureti, Bneasa, Mogooea, Chitila; Lehliu; în Dobrogea.

alpinum Koch 1. c. Rchb. ic. germ. 19 tab. 54 f. 2 Boiss.
'(. c. ;
1.
Leontodon atpinum Hoppe in Sturm. deutsch. h. 41 (1821). L. cauca-

s/citsStev.mem. acad. mosc. 4 p. 160 (1856) -non Fisch. (1812). L.nl-
fjncans Kit. ap. Schult. oest. fl. 2 p. 405 (1814)? — Foliolele externe
ale involucrului sunt ovate sau ovato-lanceolate subreflexe, cele in-
terne necorniculate. Psciuni alpine. TuLila, Godeanu; Buceci, Predeal.
b. Foliolele externe ale invol. late ovate, tote adprese, erecte.
Y. laevigatus Boiss. 1. c. Leontodon Uvdgatus Willd. spec. pi. 3
p. 1546 (1800). L. taraxacoides Hoppe ap. Sturm. deutsch. h. 41

(1821). Taraxacum offchude o. taraxacoides Koch. 1. c. — Foliolele ex-
terne ale involucrului ovato-lanceolate^ cele interne linear-ngusle la
vîrf corniculate. — Petriiuri, ierb, garduri, Bucureti; Comana.
;
t. lividumKodi 1. c; Boiss. 1. c. p. 788; Rchb. ic. germ. IU tub. 55

lig. '1 et 3. Leontodon Uvidum W. ot Kit. rar. liung. 2 lab. 115 (1801-).
Taraxacuin paliisfreBC. {\.h\ 4p. 45 (1805). T. lanceulatuni Poir. dicl.
cncycl. 5p. 31-9. T.leptocephalum Rchb. ic. germ. voi. J9 tab. 55 fig. 4
(18G0). — Leontodon scdinus Poli. pal. 2 p. 381. L. eredus Hoppc iu
Stiirm 1. c. '"^corzonera acaulis AVill. spec. pi. 3 p. 1508. — Foliolele
involucrului au mult ascmenare cu cele de la Scorzonera : cele ex-
terne late ovate cu marginea exprexiv membranoidâ adprese 51 in-
bricate pe cele interne care nu fac nmlt contra.st cu cele externe .si
care la vîrf nu sunt coniculate; foile oblungi dnguste, linear-ânguste

sau linear lanceolato, aprope întregi sau sinuate, rareori subrunci-
nato-lobate.— Prin locuri umede josnice saslnginose. Tecuci: Comana
in Dobrogea pe la Claracoium prin mlatinile de subt vii.
67. CHONDRILLA L. gcu. n. [,in
I. C. Juncea L. spec. p. 11 20; DC. prodr. 7 p. 11-2; Kocli. syn.
p. 193; Ilclib. ic. germ. 19 tab. 49 et 50. —

jj Iulie, August. Locuri
inculle, pe ling drumuri .i prin miri.ti : specie forte comun (Cîrec.
enum. p. 3G). Mefi.iâni, Pite.ti ; Bucureti, Herestru, Chitila; Co-
mana; Beceni; Dobrogea iihhiue.
'J'rilj. VIII. CREPIDOIDE.E Boiss. Pappus numa de peri simpli se-

lileri stufos, susinut pe un rostru, dar care adesea lipsete, rostrul
ins este nemuricat la baz.
§ 1. Acheniile plano-compresate.
68. PRENANTHES Lin. f^cn. n. <,ii
I. P. purpurea Koch
L. spec. p. 1121: DC. prodr. 7 p. 194;
syn. p. 494: Rchb. ic. germ. Lmm.
voi. 19 tab. 57. Chondrilla picrjmrea
encycl. meth. 2p. 78. <|, —
Iulie, August. Pduri în regiunea mon-
tan. Culmea Cernei pe Scrriioara la Pltinei. Sinaia în valea Url-

toarei (Knecht. miss.); Monstirea Neamu (Chania exsic. !).
69. GEPHALORRYNCHUS Boiss. Jiagii. ser. i fjsc. 4 P- -'cV.
I. C. hispidus Boiss. 1. c.(1844); ejus n.orient.3p. 821 ; Velen.

II. bulg. p. 354. Frenanthes hispida M. Bieb. 245 (1808).
fi. t. c. 2 p.
P. tiiberosa Stcv. mem. de la soc. des nalur. de mosc. V. p. 59 (1817);
M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 529. Laduca hispida DC. prodr. 7 p. 139; Ledeb.
n. ross.3p. 807. L. microcephala DC. prodr. 7p. 134 (1838).— JMaiu,
Iunie. Pduri, tuforiiuri ])c costelo petrose ale munilor. Vrrciorova
ctre Gura-Vei (Degen).

;;
SYNANTHERE^ 359
70. LACTUCA /,///. ^cn. n. i,,»,.
5 l.Cu (lori albastru .sau purpurii.

1. L. perennis L. spec.
p. lliÔ; DC. protir. 7 p. l;j;j; Kocli
syii. p. -l-OG: Lodob. fi. ross. i> p. 802 ; Uclib. ic. yenu. voi. 19 t. 1± —
t|. Maiu, Iunie. Prin mici tuforisiuri pe costclu
pelnjso ale muncilor
la Verciorova pe la capelul Cataractelor (Grec. in Ur. prodr.
p. :Ji7).
§ 2. C;u flori yalbcne sau sulfurii.

2. L.muralis l^Vesen. tasclicnl). p. 181. (1832); DCI. prodr. 7
p. 139: Koch syn. p. MJG; Ledeb. fl. ross. 2 p. 807: Rchb. ic. germ.
voi. 19 GG. Frenanthes muralis L. spec. p. 1121.
t.
('homlrilla muralis
Lam. encycl. metli. 2 p. 78. 3f!/cems muralis Rchh. germ.
exc. p. 272 eL
in icon. Phwmxopus muralis Koch syn. ed. 1 p. 430. — Vulg. ^'<usaiu'
pdure. Susaiu-selbatic. —
Pduri în regiunea mon-
cS Iulie, August.
tana subalpin .i alpestr. Cerneai; Brosteni;
Baea-de-Aram; Ti.s-
mana; Horezu; Olneli; Coziea; Corbeni; Curtea-de-Arge.i; Câmpu-
lung; Sinaia; Campina Bîsca; Bacu;
Ocna; Piatra; Agapiea (Grec.
;
enum. p. 3G); în Suceava pe Borca, pe Bistria, Barnaru,Scliilu-Rareu.
3. L. quercina L. spec. p. 1118; DC. prodr. 7 p. 138; Ledeb.

11. ross. 2 p. 80G ; L. quercina a. pinnatiflda Bisch. in Rchb. icoii.
germ. voi. 19 tab. G8. L. stricta W. et Kit. rar. hung. l tab. 1-8
(1800); Koch syn. p. 496. — Q- Pi'in tuferi-ô pe dealuri. Culmea

Cernei la Pltieni; Babadagh.
4. L. Chaixii Vili. prosp. p. 33 (1779); DC. prodr. 7 p. 138 (?).

L. sagittata W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 1 (1799); DC. I. c. p. 13G;
Koch syn. p. 49G; Ledeb. fi. ross. 2 p. 804. L. quercina b. intetjrifolia
Bisch. in Rchb. ic. germ. 19 tab. G9. — Vulg. ^"ûsaiu. Cresttea. Tâl-
hrea. —J Iunie, Iulie. Prin pduri în pri delurose. Cernei; Tis-
mana; Culmea-Cernei pe laCurcoea; Craiova; Leurdeni, Topoloveni
Ciocneti; Comana; Tecuci.
5. L. saligna L. spec. p. 1119; DC. prodr. 7 p. 13G; Koch

syn. p. 495; Ledeb. fi. ro.ss. 2 p. 804; Rchb. ic. germ. 19 tab. G9. —
cf Iulie, August. Prin locuri inculte, câmpuri, grne, miri.ti, garduri
plant vulgar (Grec. enum. p. 3G). Craiova; Leurdeni; Geti, Vul-
tureanca, Titu, Ghergani; Ciocneti , Bucureti; Comana; Galai;
Tecuci ; Dobrogea.
6. L. Scariola L. .spec. p. 1119; DC. prodr. 7 p. 137; Koch

syn. p. 495; Ledeb. I. c. p. 805; Rchb. ic. germ. 19 tab. 70. L. lirosa
:;
Auct. iionimll. - nou Lin. — J" Iulie, August. Locuri inculte si virane,
drumuri, garduri, câmpuri, miriti; plant forte conmn. Severin
Titu; Ciocneti, Bucureti ; Crivina (L. Scariola et L. oirosa Grec,
enum. p. 30); Neamû (Chan. exsic); Bîrlad; Iai.
7. L. sativa L. spoc. 1118. — Vulg. Lptuci >(\. impropriu Salad

sau Salat] apoi varietatea sa L. romana LIortul. — Vulg. Marote sau
Marule, sunt vulgarizate i întreinute prin cultur pentru uzul ali-
mentar. — Tot vara.
71. SONCHUS L. gen. n. fjgS.
1. S. oleraceus Lin. spec. p. IIIG variet. a et p ; Wallr.

sched. crit. p. i-Lîl (1<S2:2); Kocli syn. p. 497; Ledeb. 11. ross. 2 p. 833
Rchb. ic. germ. voi. 19 tab. 59. S. ciliatus Lam. 11. fr. 2 p. 87 (1778);
DC. prodr. 7 p. 185. S. laevis Vili. dauph. 3 p. 158 {ii 8d). Hier aduni
oleraceuni Scop. fi. carn. n. 975. — Vulg. Susaiu. Susan. — Iunie -
Septembre. Locuri necultivate i plant comun prin tot

ruderale;
Jjcra (Grec. enum. p. 37). Rînmic; Câmpulung; Bucureti; Cmpina;
Buzeu; Bacu; Flticeni; Dobrogea.
2. S. asper Vili. dauph. 3 p. 158 (1789); M. Bieb. f]. t. c. 3

p. 5^6 (1808); Koch syn. p. 497; Ledeb. 1. c. et Auct. recent. S. asper
variet. y et o Lin spec. p. 1117. — Vulg. Susaiu.] Susan. — Iunie -
Septembre. La locuri nccultivate .i mai ales ruderale. Climneli,

Ilimnic; Ciocneti, Buftea. Bucureti (Grec. enum. p. 37) etc. Plant
comun pi in tot era.
3. S. arvensis L. spec. p. 1116 ; DC. prodr. 7 p. 187 ; Koch

syn. p. 498; Ledeb. fi. ross. 2 p. 835 ; Rchb. icon. germ. 19 tab. Gl
lig. 1 ; Boiss. fi. orient. 3 p. 798. — Vulg. Susaiu. Susan. — O Iunie -
August. Prin locuri i livedi umede, ianûri, rupturi de coste, dru-

nmri; se întinde din regiunea subalpin infericjr pîn în câmpiile in-
feriore (Grec. enum.'p. 37). — Variez:
a. genuinus. Capi lulele mari sau mricele in panicul umbelato-
corimboid involucrul de ordinar netomentifer, foliolele externe ovato-

;
laneeolate, ele i pedunculeleglanduloso-hispide. — Coziea i pe valea

Oltului în sus; Sinaia prin Valea-Rea (Knecht.) asemenea spre Is-
voru i Possada; Comana ; Tecuci.

,''1
uliginosus. - N. utiginosus M. Bieb. 11. t. c. 2 p. 238 (1808)
exclus, syiion. ; ejus voi. 3 p. 525; DC. prodr. 7 j). 18G; Ledeb. fi-
ross. 2 p. 834. n. glaber Schult. obs. p. 1G2 (1809). S. intermedius

SYNANTHERE.T: 361
Trevii'. (181:^). /S'. arvensk var. laevipes Koch syn. p. 498,- Kchb. 1 c.
i\%. 2 ; Boiss. 1. c. — De ordinar uro capitulele mai mici, adesea in-

volucrul cel tener are tomeiiL alb ce se scutur mai târ(îu, îns foliolele
sale .|i peduncuiele glabre. - Sunt forme intermediare. Predeal, Si-
.i
naia; Oivina, Buftea (>S. pcdustris Grec. eimm. p. 37 -non L ); valea

Motrului la Broteni, Strhaea ; Bucureti ; Bîsca, Buzeu, Beceni ; Ba-
cu ; Flticeni pe ling iazul Giolsacilor; Podul-Turcului în lunca
Zeletinului; Gonstanâ, pe lîng mare i pe lîng lacul Tuzlei.
72. MULGEDIUM Cass. dict. se. nat. ^g p. 2()G.
1. M. alpinum I.ess. syn. p. 142 (1832) ;DG. prodr. 7 p. 248;

Koch syn. p. 498 ;
Ledeb. fi. ross. voi. 2 p. 840 Rchb. icon. germ.
;
voi. 19 tab. 64. >Sonchus alpimis L. spec. p. 1117. S. montanus Lam.

encycl. meth. 3 p. 401. — ?|, Iulie, August. Pduri în regiunea mon-
tan infralpin. Negoiu; Buceci la oberiea Peleiului, pe Gostila ctre
Valea-Alb Predeal pe Susaiu valea Barnarului
; : în Suceava (Br. miss.)
i în valea Barnarului pe la Podu-Popei.
2. M. tataricum DG. prodr. 7 p. 248; Ledeb. fl. ross. 2 p. 842 ;
Boiss. fl. orient. 3p. 799; Velen. fl. bulg. p. 326. iSonchus tataricus Lin.
mant. p. 572 (1 762). Lactuca tatarica G. A. Mey. ind. cauc. p. 56. L. son-
rJtifoUa DG. prodr. 7 p. 134 et in herb. ap. Boiss. - non Willd. spec. 3
p. 1530. — t|. Iunie - August. Pe malurile mrei la Gonstana.
b. Acheniile prismatice sau cilindracee.
73. CREPIS Mcenc/i. meth. p. s34-
§ 1. Baykhausia Mcench. Acheniile centrale sau tote evident

roslrate.
1. C. rhoeadifolia M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 259 (1808); Koch syn.
p. 500. Barkhaiisla rhwadifolia M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 538 (1819); DG.
prodr. 7 p. 158. Crepis fcelida '{. hispida Bischoff in Rchb. deutsch.
fl. 19 p. 49 et ic. germ.cich. tab. 83 fig. 4. — Iunie -August. Gm-
puri prin grâne, miriti, pe lîng drumuri i locuine ; specie destul do
comun la noi. Glimneti, Pâmnic; Argei; Câmpulung; Geti,
Vultureanca; Titu, Giocnoti, Buftea; Ghitila, Bucureti Gomana ;
;
Dobrogea.
2. C.setosa Haller fil. in Roem. arcli. I p. 2 (1796); Koch syn.

p. .502; Rchb. 1. c. p. 51 et ic. germ. cich. tab. 84. Baykhausia setosa
DG. prodr. 7 p. 155; Ledeb. fl. ross. 2 p. 819. Crepis hispida W. et
Kit. rar. hung. 1 p. 42 tab. 43 (1804). —Q s.

.J*. Iunie- August.
(l;liiipui-i piiii coiuuiie la locuri vii'anc, gai'tku'i, cuiii, prngiiii ; pe

câmpuri prin miriti, pe la drumuri; de allfel torte vulgar. — Gl-
henim. lerba-r/mllor. — Valea-Motrului pe la Broteni ; Caracal, Pe-
troani; Rîmnic; Gaeti, Titu; Ciocneti, Buftea, Cliitila, Bucureti;
Comana ; Buzeu, Monteor ; Flticeni ; Dobrogea.
§ 2. Eucrepis Boiss. Aclieniile conforme, tote la vîrf atenuate,

dar nerostrate.
3. C. rigida W. et Kit. rar. hung. l tab. 10 (1800); DC.
prodr. 7 p. 160 ; Ledeb. fi. ross. 2 p. 821 ; Rchb. ic. germ. 19 tab. 90;
Boiss. fi. orient. 3 p. 831-. Hieracium parinonicum Jacq. colloct. 5
p. Ii8 (1796) sed nomen generis improprius. Crepis latifoUa Balb.
cat. li. taurin. — cj Iunie, Iulie. Locuri josnice. Calea d'intre Tecuci
spre Pechea .i Iveti.
4. C. biennis Lin. spec. p. 1136; DC. prodr. 7 p. 163; Kocli

.syn. p. 504; Rcbb. ic. germ. 19 tab. 88 optime. Boiss. fi. orient. 3
p. 848. C. lodomirensis Bess. prim. fi. galiz. 2 p. 159. — Forma denu-

mit C. biennis var. banatica Rochel rar. banat. fig. 61 ( !) n'am g-
sit'o la noi, dar pote ca exista. — rf Iunie- August. Câmpuri, livedi,
coste, drumuri, margini de pduri, tuferie, garduri ;
plant comun
ce se gsete în regiunea montan supalpin inferior pîn în regiu-
nea câmpiilor. Tismana; Câmpulung, Rucar, Valea-Muierei Predeal, ;
Sinaia; Câmpina Sceni, Bucov, Ploeti; Crivina Ciocneti, Clii-

; ;
tila, Bucureti (Grec. enum. p. 37) ; Netoi (Teleorman); Vultureanca,

Titu;Comana; Tecuci; Piatra spre Pdurea Balaurului i spre Pân-
grai; Broteni, Scbitul Rareu.
5. C. nicaeensis Balb. ap. Pers. syn. 2 p. 376 (1807); Koch

syn. p. 504; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 337; Rchb. ic. germ. 19 tab. 89 ;
Boiss. fl. orient. 3 p. 848. C. scahra DC. prodr. 7 p. 163 -non Willd.
('. (uJrttanfha Vis. fl. dalm. tab. 5 f. 1. — ^J Iunie, Iulie. Livcdi, tufe-
riiuri menunte pe coste. Netoi; Comana spre Gurbanu.
6. C. tectorum L. spec. p. 1135; DC. prodr. 7 p. 1(>2; Kocli
syn. p. 504; Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 91 fig. 2; Boiss. fl. orient. 3
p. 847. C. Dio.^coridi Poli. palat. 2 p. 399 (1776). C. tectorum var.

segetalis Roth. bot. abhandl. p. 37. —Q Iunie, Iulie. Pe coste aprice
prin mrcinii. Tecuci, calea .spre Mgureni.
7. C. virens Vili. delph. 3 p. 142 (1789); DC. prodr. 7 p. 163;

Koch syn. i).
505; Rchb. icon. germ. voi 19 tab. 90 fig. 2 ;
Boiss. fl.
)
synanthere;f: 363
oriuiiL :5 p. 84S. (\ i><>hjm<>rpl,a Wallr. Sched. cril. p. 420 (1822).—

Iunie, August, 'i'ufeii'je pe poalele Sepelginuhii în Dobrogea la
Alibeichioi.
8. C. prsemorsa Taiisch in Flora voi. 1) (1828) ergs. bl. p.70;

Froel. in DC prodr. 7 p. 1G4; Kocli syn. p. 502; Rchb. icon. germ. 19
lab. 93. Hleraciumprcemorsum Lin. spec. p. 1126; Slurm deutsch. fi.
li. 89, sed male. Geracium pyn'morsum Rchb. germ. exc. p. 2.">9. la-
tjjhellia prwmorsa Monn. ess. mon. hierac. p. 79. — ^[. Iunie, Iulie. Li-
vedi umede pe costele muntîlor. Predeal spre Schit; Bro.^teni pe Rareu.
9. C. paludosa Mamcli. meth. p. 5;]5 (1794); DC. prodr. 7

p. 170 exclus, variet.; Koch syn. p. 506; Ledeb. fi. ross. 2 p. 829;
Rechb. icon. germ. voi. 19 tab. 102. Hieraclum paludosum L. spec.
p. 1129; pedem. tab. ol fig. 2, sed nonien generis improprius.

AII.
Geracium paludosum Rchb. germ. exc p. 260. ?|. Iulie, August. P- —

duri i vi subalpine, rovine si locuri umede. Predeal i în tot coprin-
sul Bucecilor; Dîmbovicioara ;
pe Rareu spre culmea mic.
10. C. grandiflora Tausch in Flora voi. 9 (1828) ergs. bl.
p. 80; Froel. in Koch syn. p. 507; Rchb.

DC. prodr. voi. 7 p. 166;
deutsch. 11. 19 p. 57 et icon. tab. 99. Hievadum gramUflorum AII.
fi ped. tab. 29 iîg. 2 et 3 (1785). //. comjzwfoUum Gouan iii. bot.
p. 59 (1793).— c|. Iulie, August. Stânci i locuri cu ierb în regiunea

alpin. Buceci prin poeana Costilei; Rareu ctre culmea mic. despre
Cmpulungu Bucovinei, forte mult.
74. CHLOROCREFIS Griseb. abhaudl.
1. Ch. staticifolia Griseb. abhandl. konigl. gesel. wiss.golting.

1851, 1852; Rchb. deutsch. fi. 19 p. 62 etic. tab. 105. Hieracium nta-
ticlfolium AII. pedem. tab. 81 f. 2 (1785); Vili. delph. 3 p. 1 16 tab. 27
(1789); Slurm deutsch. fi. h. 28; Koch syn. p. 517 Fries epicr. hie- ;
rac. p. 140. —
î]. Iulie, August. în regiunea alpestr la Groi dis- :
ti-ictul Neamu (Chania exsic. !
75. HIERACIUM L. gen. cdit. Schreb. itjS.
Sect. I. PUosella Fries. Acheniilc mici, cam de 2 """, vîrful

fr coron inelar dar expresiv crenulat prin prelungirea ccjslelor i
snlcurilor achenici; pamponul (pappu^) de peri moi egali uniseria[i.
§ 1. Scap simplu monocefal afil, sau fnrcat in craci hmgi uneori

repetai de 2 —5 ori, tirepi, în unghiu acut dispui i monocefali.
—
a. KizoriKi preliing culciL sau oblica, sloloniter.

I. H. Pîlosella L. spec. p. 1125; Sturni deutsch h. 27; Koch
syn. p. 509; Rclib. icon. germ. 19 tab. 107; Griseb. gen. hierac. p. 3;
Fries epicr. hierac. p. 10; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 278. —
Vulg. G^lbeoi-e. Culcuiu- Vacei Huite neiilU. Hnltenuh'. lerha-ieretei.
UrecMa-6 recelui. VulturicU. — ?j. Iulie, August. Locuri cu ierb,
psciuni uscate, rri.îuri, crânguri. Specie polimorfa, presentând mul-
ime de varieti; cele de la noi le reducem la urmtorele:
a. vulgare Monnier ess. mon. hierac. p. 18; Koch c. Rchb. 1. c.
1.
fig. 1; Sag. et Schn, carpat. centr. 2p. 280: — a) genuimnu s.epilosum

Naeg. etPet. — b) înlosum Na^g. et Pet. — c) rigldipilum Naeg. etPet.
Scapurile unu sau doue simple monocefale scundicele (8 — 12*^'") i
cam subiri ; calatidele mici, glandulose fora sau cu peri moi sau tari,
foile discolore, stoloniî scuri. — Forte comun. Hinova, Severin;

Piîmnic, Gurnoea; Stîlpeni (Grec. enum. p. 37); muntele Ghiu în
Argei; Piteti; Alexandriea; Gomana Bucureti, Herestru, ; Ghitila ;
Predeal, Sinaia; Vrancea ; Piatra, Neamu; m Suceava pe Borca.

(3. robustius Koch syn. 1. c. — forma ejjilosa et forma ijilosa
(trichophorum et tricholepium Naeg. et Pet.). — Scapurile cu mult

mai lungi i mai robuste^ simple i monocefale, calatidele mai mari:
ele i scapurile perose i dens glandulare, foile cam concolore mai
ales prin sicaie ; stoloniî lungi c egalez sau întrec lungimea scapu-
rilor. — Predeal, Buteni, Sinaia; Gâmpina; Perii; Bucureti, He-
restru.
Y.
glandiflorum DC. 11. fr. 4 p. 23 (1805) Koch 1. c. //. Pîlosella
;
h) alpestre Monn. ess. p. 18. //. macranthum Ten. fl. neap. 5 p. 190
(1830); Boiss. fl. or. 3 p. 860. H. Pîlosella d) procerum et i) macro-
cephalum Schur enum. transs. p. 378 et 379. — Specimenele nostre
numele de H. macranthum
se potrivesc exact cu cele din Austriea subt
Ten. datorite cunoscutului botanist Wiesbaur si corespund pe deplin
cu descrierile autorilor citai. Nu se potrivesc, îns, cu H. piloselli-
forme Hoppe, care cresce în Elveiea i în Tirol i care se deosebete

prinfolioleleinvolucrului mai lticelei obtuse, mult negriciose, perose
i albo-marginate, iar nu acute, cu puini i rriiori peri scuri, ro-
cai i adprei. —
Verciorova; Rîmnic, (îurnoea; Coziea; Comana;
Bucureti, Herestru, Chitila ; Tîrgu-Ocnei.
S. elongaium Wierzb. ap. Heuff. enum. ban. p. 114 (1858). H.
orsovisnse NîBg. et Pet. monogr. d. Pîlosella p. 631 (1885) et Sagorski
exsicc. !
— Scapurile lungi 20—26 "", adesea de labaz furcai, câte o dal
unii sunt i la vîif furcai puin, robuti, calatidele mari: ele i scapu-
SVNANTHEKE.t 305
rile nopiiose, dens glandulare nu negriciose ; sloloniî scuri, vîrtoî, pe-
i-oi. — Live(Ji montane. Cliinnesti, Goziea, Stnisioara ; în Suceava

la Schitul Rareu.
2. H. Schultesii F. Scliultz arcli. 1 (181d) p. :}5; Gren. Godr.

fl.fr. p.345; Nyni. consp.p.454.
S2 —
x//. Pllosella-aarlcala F.Schuliz
fi. germ. et gali. exsicc. 1830 introd. Vix //. auricalccforme Fries nov.
ed. 2 p. 248 (1828); Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 108 fig. 1; Sag.
Schn. carpat. centr. 2 p. 302. — l\. Iulie, August. Livedi la locuri
uscate pe ling pduri , în regiunea montan. Gâlimnesti, Gciulata.
3. H. hungaricum Simk. enum. transs. p. 365 (1866). B. col-

linum Baumg. enum. transs. 3 p. 22 (1816) -non Goehn. cichor 17
tab. 1 (1808). H. brachyatum Auct. transs. plur. quoad plant. trans-
silvanicum-non Bertol. in DG. fi. fr. 5 p. 442 cujus stirps, e teste
Peter. jaliib. 5 p. 279, est ex H. Jioreutino et //. P'doxdla hybridum.
H. bifitrrtdii Auct. transs. quoad plant. transsilvanica (exsicc. !)- non
M. Bieb. — Dupe L. Simkovici, acesta specie cu certitudine este hi-
brid din H. Bauhlni cu H. Pilosella. — l[. Iunie - August. Locuri cu
ierb i cam pe subt pduri, în regiunea Fagului. Glimnesti, Gciu-
lata, Stniiora.
p. lepiophyton (xH. raagyaricum > FilosMa) Naeg. etPet. monogr.
deutsch. pilosella p. 643 (1885). H. ^wlycladuni (xH. Bank ini -sul-
pilosella) Smik. enum. transs. p. 366 (1866) -non Schurenum. transs.
p. 381,— Rupturi de coste pe subt fget. Monstirea Stniiora pe
la Icona.
4. H, bifurcum M. Bieb. fi. t. c. voi. 2 p. 251 (1808) et voi. 3
p. 532 (1819); Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 109; Griseb. hierac.
gen.p. 6; Fries. epicris. hierac. p.l3. B. hr arh tjat a tn Anei. germ. plur.
-non Bertol. B. psamlohrachyatum Gelak. piodr. fi. bohem. 4 (1873).
X B. Bilosella- i)i\valtavi (/euniuiim Gelak. 1. c. et exsicc! — ^.Iu-
nie, Iulie. L'ivedi la locuri josnice. Ferii pe lîng gar.
b) Rizoma gros scurt descendent, nestolonifer.

5. H. petraeum Friv. in Flora ann, 1836 voi. 2 p. 436; Fries
epicr. hierac. p. 28; Boiss. fi. orient. 3 p. 865. B. rhoopetou Griseb.
hierac. gen. p. 11 (1852). B. alincola var. rhodopeum Sag. et Schn.
carpat. centr. 2 p. 285 et exsicc. ! — Iulie, August. Stânci alpine.
Buceci pe Jipi (Kneclit.)
6. H. Hercuiis Borl). sec. A. do Degen exsicc.!. B. jjefm'tnn

Grecescu D. Dr. — C« 1324. 26
Ik'uCr. t'iiuiii. JjaiiuL. p. 11 î- (1858) -iion Friv. I. c. //. onuidm Heufi'.

iii Fiom anii. 1853 p. G17; Rclib. icon. germ. voi. 10 tab. 119 fig. 1
-nou Fries synib. liierac. p. 100 ( 1848). //. Heuffali Janka in Neilr.
kritischezusammenstellunga'st.hung. p. 2:2 (1871) -non Griseb. hierac.
gen. p. 56 (1852). — ^|, Iunie, Iulie. Stânci abrupte în munii de la
Mehadiea lîng Termele-Herculane, locul clasic (Degen).
Aceste dou specii în realitate sunt destul de diferite spre a nu
fi luate una drept alta. Specimenele nostre de H. petramm Friv. din
Buccci sunt absolut exacte cu acelea din munii Rhodopi (V. de .lanka
leg.) i cu acelea din Tatra (Sagorski leg.)
§ 2. Gaul scapiform unifoliat i la virf de ordinar oligocefal,

.3 - 5, a rar 12 calalide, calatidele corimboideu congeste ; rizomâ pre-
lung oblic sau culcat cu stuf de foi radicale persistente §i cu stoloni
scuri scamiferi în cele mai multe specii.
a. Florile sulfuriî sau galbene.
7. H. Auricula L. spec. p. 1126; DC. prodr. 7 p. 201 exclus,
variet.; Koch syn. p. 511 ; Fries epicris. hierac. p. 19. //. (hihhun Smith
fi. brit. 2 p. 828; Willd. spec. 3 p. 1563; Sturm deutsch. h. 37 ge-
nulnum. — V\, Iulie, August. Livedi, coste cu ierb, sol „flisch" sau
argilo-glareos. Horezu; Olnesli, Glimneti; Gâmpulung, Nmeti
(Grec. enum. p. 37); Predeal, Buteni, Sinaia ; Broteni, Schitul R.areu.
,3. subfuscum.—L\%n\Q\Q di\kind colorea subauraniac .i devenind
oachei prin sicaie. — Predeal.
'{. m/n/'mum. —MonocQÎdl .sau anc c'un capitul rudimentar lateral^
calatida micutic, nutanl, florile sulfuriî; scapul simplu subirel, ca
de 8''" lungime; stoloni lips sau forte scuri. — Locuri denudatc do
ierb, rupturi de coste, sol dolomitic. Predeal, Buteni, Sinaia; Co-
marnic : Monstirea Neamului (Ghan. exsicc. !)
8. H. Czetzianum (x II. AuricnJd- Bauhinl) Simk. enum.

transs. p.367 (1886) et exsicc. H. acutlfoliam Griseb, hierac. gen. I
—
p. 6 (1852) quoad plantam transsilvanicam -non Vili. H. glaucescem
Schur enum. transs. p. 383 fide Simk. -non Bess. H. sulphuveum Neilr.
hierac. p. 27; Schur 1. c. p. 385; Porc. phaner, nasseud. p. 130 -non
Doll. rhein. fi.521 (1843) nec Rchb. icon. germ. 19 tab. 127.
p.
—
cf. Iulie, August. Pe costele munilor, sol schistos, flisch sau argilo-
glareos. Monstirea Horezu Vulcana Predeal. ; ;
9. H. floribundum Wimm. et Grab. fi. siles. 2 p. 204 (1829).

Rchb. icon. germ. 19 tab. 123 (?) ; Fries epicr. hierac. p. 22. — xH. Auri-
— :
SYNANTHERE.E 36t
culo - pratense Sendt. Xll. pratense- AurlciUa Porc. phaiier. nasseiid.

p. 104. H. nasseiidense Simk. — A Hieracio sueccio Fr, quasi identi-
cum! — l\, lunio, Iulie. Livedi, poeni pe coste în regiunea montan.
Vulcana; Sinaia (Kneclit.) ; Predeal.
10. H. pratense Tauscli in Flora ann. 1828 ergs. beii. 56 ; Koch

syn. p. 515; Boiss. fl. orient. 3 p. 8Gi2; Fries opicr. liierac. p. 23; Sag.
Schn. carpat. centr. 2 p. 289; H.cijmosum Sturm deuLsch. h. 39-non
L.;i/. collinum Rchb. icon. germ. 19 tab. 116-non Gochn. H. Gochnatii
C A. Mey. ind. cauc. p. 59. — % Iunie, Iulie. Livecji, poeni, locuri
deschise în regiunea montan subalpin. Predeal, Buteni : în Rareu
pe Piatra-Zîmbrului.
b. Florile portocalii (aurautiace).
11. H. subauratum Scburenum. transs. 38G (18GG).— X

p. //.
aurautiaco -pratense Scliur olim. — H. aurautUtcum var. fiavum Schur

verh. siebenb. ver. X p. 172. H. aurautiacum p. luteiim Porc. phaner.
nasseud. p. 104 - non Gaud. nec. Koch. — l\. Iunie, Iulie. Livedi în
regiunea montan subalpin. Buceci în valea Urltoarei (Knecht) ;
Predeal.
12. H. aurantiacum L. spec. p. 112G; Sturm deuts hi h. 39 ;
DC. prodr. 7 p. 204 ; Fries epicr. hierac. p. 24 ; Sag. et Schn. carpat,

centr. 2 p. 28G. — Vulg. BuiuUc. Sângeros. - l\. Iunie, Iulie. Li-
vedi, poeni, în regiunea montan subalpin infralpin. Valea Cernei
pe cracu Bulzului; Galbina; Coziea; Negoiu; Ppusea; Rucr la
Valea-Muierei i la Pajerea ; Buceci în tot coprinsul de la Predeal
pîn în Sinaia; Piatra-Mare; Slnic în Bacu; Ceahlu; Monstirea
Neaniû (Ghania); în Rareu pe Piatra-Zîmbrului.
(3. carpaticola Nisg. et Pet. mon. pilosell. p. 290 (1885); Sag.
et Schn. carp. centr. p. 288. — Pe Garaimanu în Buceci.
§ 3. Caule 2-3 sau 5 foliat, simplu sau ramos, plciocefal

20—100 calatide în paniculâ, corimb sau cim terminal.
a, Rizom prelung oblic sau culcat, purtând stuf do foi ra-
dicale persistente.
t Nestoloniferi.
13. H. Pavichii Heuff. in Flora ann. 1853 p. GlSvol. 2. H.fo-
rentinum var. Pavichii Fries epicr. hierac. p. 30. II. piloseUoides Griseb.
hierac. gen. p, 12; Heuff. enuni. ban. p. 115; Schur enum. transs.
p.384 -non Vili. cujus stirps est H. florentinumAll.fi. pedcm. I p. 213
(1785). H. Fussi((nu))i Schur seri. p. 45 (1853) soium nomen; ejus
?,<is rîONSrECTFL STS'rFJTATIC
umilii. IraiLss. p. :J7i'(lN(H>) clesciiplum.

J Junie- Augusl. Pe cas- —
montane la locuri schis=t6se, argilo-glareose sau stâncose. în valea
tele
esnei (Degen exsicc!); Tismana; Olncsti; Cjimuneti si în tota valea

Oltului pîn pe la Câneni, frecuent.
14. H. Sinaicum. — Peste tot glauc, fr peri stelari nici glan-

dulari. Puzom oblic cu stnf de foi radicale persistând la fructificaîe
.i lipsit de stoloni. Caulisolidi, în tier|iul inferior 1-3 foliaî, apoi de
aci devin repetat dichoton]ico-ramitica|i, constituind o panicula co-
rimboid larg i lax^ enumerând 15-20 calatide: canliî, ramifica-
iile .i pedunculele flexuose adscendente, cu câte o foe diminuat la
baza fie-cruia punct de ramificaie .i tote aceste membre sunt com-
plect glabre. Foile radicale numerose, oblungi, lticele (considerate
în grupa prezent), obtus-lanceolate i atenuate in lung peiol, pe
margini i pe fae cu câiva peri sporadici setiformi rigidi, mai lungi
ca diametrul axei caulinare de jos si nogiicioi prin sicaie. Calatidele
mricele, foliolele involucrului cam obtuse, pe margini uior albiciose,
pe partea lor dorsal de un verde oachei, absolut glabre i glau-
cescente. Florile «ulfuriî. — t\. Iulie, August. isturi calcare de fliscli
carpatic pe laturea costelor muntose. iVflat în valea Prahovei în josul

Sinaei pe la tunelurile de subt Posada.
Plant ca de 30-35''" înlime. Foile de 8-10'"' lungime pe
lime. Calatidele ovato-cilindrice, 10""" lungime pe 5-G''"
10- li'""*
lime, sunt mai mari ca cele de la speciile vecine din acesta grup.
Prin portul seu robust, prin foile sale mai mari i mai late, prin ca-
latidele sale mai mricele i cu totul glabre difer de H. Pavichii
Heuff. Prin aceste caractere i prin portul seu lax ,i flexuos ramificat
difer de cel urme tor.
15. H. prsealtum Vili. ap. Gochnat cichor. p. 17 (1808); Vili.
voy. bot. p. Oi t.if. 1 (181i2);DG. prodr. 7p.205. H.florentmum Wilkl

spec. 3 p. 1566 - non AH. — ÎL prcealtum a. fiorenthmm Koch syn. p. 513.
H. yrcealtum var. Beichenbachil Rchb. fii. deutsch. fi. 19 p. 75 et icon.
tab. 123 fîg. 2 (1860). 7/. florentinum var. praMtum Sag. et Schn.
carpat. centr. 2 p. 296 ample descriptum. — <(, Iunie, Iulie. Livedi
subalpine i în regiunea câmpen. Predeal; Sinaia; Netoi în Te-
leorman.
tf Stoloniferi; stoloniî adesea forte lungi, foliai (flagelri) ae-

rian i.
16. H. BauhinîiSchult. obs. bot. p. 164 (1808); Boss. prim. fi.
— ;
SYNANTHERE^ 369
galiz. 2 \>. lili; lielilj. icon. germ. 11) Lab. 12:2; //. /tKcn/tiini |j. Jhni-
hlnl Koch syii. p. 513 et Auct. plur. 11. Atu-kala Willd. spcc. o
p. 1504 -non L. //. mafji/ariciini Peter. bot. jarlib. V p. 285 (1884);
Sag. et. Schn. carpat. centr. 2 p. 297 et seq. — l\. Iunie, Iulie. Li-
ve(|i în montan, a dealurilor i a câmpiilor;
regiunea frecuent. Se-
verin; Baea-de-Aram; Craiova; lonesti, Vultureanca ; Predeal, Bu-
teni, Sinaia; Buda, Bicoi; Crivina, Peri.i ; Ciocneti, Bucureti
Comana.
17. H. pannonicutn (x //• dkkj i/tu- ic u ni-achloldj's) Nteg. et Pe-

ter. monogr. deutsch. pilosella p. 749 [\.'SS7j) fovma longUidunt Ncieg.
vi Peter. loc. cit. sed, secund, ci. Sagorski hybridum non est. — <(..
J^rin livezi uscate. Perii, Ghîtila, Bucureti, frecuent ; Predeal.
18. H. banaticum Simk. enum. transs. p. 369 (1886) pro spe-

cie. //. }))-cvaHiiiit o. hanatlcHiu Heuff. enum. banat. p. 115 (1858).
//. aspei-lfollam Schur enum. transs. p. 383 (1866). X //. Baufiinit-cij-
mosum Sinik. loc. cit. — y<. H. ijaniionlcuin in((</(/arirant-6<'hioid6s'^se^^.
et Fet. snh.iJtc. SayorsJxiauunt Pet. in litt. Sagorski exsicc. ! Sec. ci.
Sagorski hybridum non est. H. jjra-alfidn rar. 7 falbi.v, o decijjieus
et s hlrsutiim Koch syn. p. 513 et Auct. pi. — c\. Iunie, Iulie. Prin
live(^li la locuri tari,Comana, Gurbanu, Bneasa în Vlaca
aspre. ;
Alexandriea în Teleorman; Filipeti în Prahova (H. prafeti.'o^ Grec.

enum. p. 37 -non Tausch); Podu-Turcului spre pdurea Bodeasa în
Tecuci.
b. Ptizoma scurt, bont i descendent, fora stuf de foi radicale

persistente. — Specii nestolonifere ; rare exemplare cu stoloni scurgi
filiformi scuamoi, subteranei.
19. H. cymosum L. spec. p. 1126 geuuinum; Fries epicr. hie-
rac. p. 36 ; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 352. H. Nestleri Vili. voy. botan.
p. 62, tab. 4 fig. 1 (1812); Rchb. icon. germ. 19 tab. 125 fig. 1; Koch
syn p. 515 var. p. hrecisetu.ni. —
//. poUotrlchiim Wimm. fl. siles.
p. 443 (1841) est forma hirsutior; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p.292
et 293. —
t[. Iunie, Iulie. Livezi, poeni pe lîng pduri, rriiuri de
pdure. Verciorova în valea Bahnei i a Sltinicului Rucr la Valea- ;
Muierei; Ciocneti, Mogooea; Comana în Valea-Balot.
20. H. sabinum Seb. et Maur. fl. romana p. 270 tab. 6 (1818);
Koch syn. p. 516 exclus, var. (5; Rchb. icon. germ. 19 tab. 126 fig. 1;
Fries epicr. hierac. p. 37 exclus, synon.; //. ri/)nosam Vili. pi. dauph. 3
p. 101 cliam in voy. bot. p. 63 tab. 4 fig. 2; DC. fior. Cr. 5 p. 1-1-0
— ;
non L. — ?|, Iiiiiie, Iulie. Livedi pe dealuri i pe ling pduri. Iai,

îîrnnva
Bîrnova.
21. H. echioides Lumm. 11. po.son. p. 348 (1791); W. et Kit.

rar. hung. tab. 85; Kocli syn. p. 514 var. a et p; Fries epicr. hierac.
p. 39; H. Rothiamim Wallr. sched.

p. 417 (1823) Rchb. ic. germ. 19 ;
tab. 118 setlgerum Schur enum. transs. p. 385 (1866) - non

fig. 2. //.
Tausch nec Aii. nec Fries. ?|, Iunie -August. —

Livedi, psciuni us-
cate, mrciniiuri. Dobrogea : Alibeichioi, Babadag^ Constanta pe la
bostânrie.
[3. albo-cineneum Rupr. în Fries epicr. hierac. p. 39 (1862). —
H. echioides Tausch in Flora ann. 1828 ergs. beii. p. 61; Rchb. iconogr.
germ. 19 tab. 118 fig. 1 -non Lumn. — Pe costele muncilor, locuri
petrose, argilo-glareose. Verciorova (Degen) !
;
Glimneti.
Sec|. II. Archieracium Fries. Acheniile mari, peste 4""" cu co-

ron inelar nedenticulat, perii paraponului setiformi rigizi biseriai.
§ 1. Tulpina port rozet de foi ladicale ce de cu tomna iernez

i persist în anul urmtor în tot timpul florriei axei ce a purces
d'între ele. Bracteele regulat imbricate .i oarecum biseriate.
a. Ligulele exteriore perose sau avend dinii cilia|i.
22. H. alpinum L. spec. p. 1 124 ; Koch syn. p. 526 var. a

Rchb. icon. germ, 19 tab. 145 fig. 1 ; Fries epicr. hierac. p. 43 var. a.
1\. Iulie, August. Psciuni, stânci la locuri cu ierb, in regiunea al-

pin, în plaiul Osliei pe Tutila i Godeanu în Mehedini ; muntele Oi-
ticu i Ppu.ea în Muscel; Buceci pe Caraimanu (Knecht.), pe Babele
i Gostila ; Ceahlu pe culmea
;
Rareului.
b. Ligulele glabre i dinii lor netezi neciliai.

fr peri pubesceni stelai (floci), dar
Foliolele involucrului
forteîmbrcate cu peri lungi hinoi i chiar mai tot planta, niciuri
nu se gsesc peri glandulari plante glauce dar forte vilose.
;
23. H. villosum L. spec. p. 1130; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 357;

Rchb. icon. germ. 19 tab. 200 fig. 1 et 2 ; Fries epicr. hierac. p. 64.
//. fiexuosum W. et Kit. rar. hung. tab. 209 (1808). H. villosum b. m-
volucratum Rochii rar. ban. fig. 60 (1828). — ?|, Iulie, August. Stânci,
crpturi de stânci abrupte în regiunea alpin. Negoiu Buceci pe ;
Caraimanu i Jipi (Knecht.), la Poeana-Stânei (Grec. enum. p. 37), pe

Costila; în Rareu pe Piatra-Zîmbrului.
tf Foliolele involucrului pe faa dorsal cu dens per pubescent

stelat (floci) albicios, adesea i cu abundeni peri scuri glandulari ne-
;;
SYNANTHERE^ 371
gricio|i ce se îiiLiml i pe pcdunculo ;

la miele specii peiiî ylaiidu'ari
lipsesc constant.
Gauliî scapiformi nefolia|i sau - 2
•••
1 -fiii.
24. H. subcaesium Fries epicr. liicrac. p. 9i2 (1862). //. incl-
sitm Koch syn. p. 523; Rchb. icon. germ. 19 tab. IGO fig. 2 et Auct.
plur.-non Hoppe ap. Sturm deutsch. h. 39 (1815). K cmsium Schur
enum. transs. 393 (1866); A. Kern. (Est bot. zeit. voi. 22 p. 353 et
Auct. ex p. -nou Fries symb. liierac. p. 112 (1848) et epicr. liicrac.
p. 92 cujus stirps „folia radicalia... subtus stellato-floccosa" diversa. —

l\. Iunie- August. în regiunea montana, pe laturi petrose pe stânci. i
Baea-de-Aram; Nmeti, Rucr, Dîmbovicioara; BucecisubtPoeana-
Stânei; Buteni în Valea- Alb pe Gostila; Azuga ; Piatra pe Ger-
negura.
Prin tote caracterele principale ine de urmtorul, îns foliolele
învolucrului i pedunculele sale sunt dens acoperite cu peri glandu-
lari : forma ijenulna, sau avend i oarecare peri negricioi sporadici
simpli sau ^\^n\i\diV\: H. Pseudo-Sclmidth^c\mv enum. transs. p. 393.
25. H. bifidum Kit. in Hornem. hort. hafn. 2 p. 761 (1815)

Fries epicr. hicrac. p. 93; Sag. et Seim. carpat. centr. 2 p. 345 ample
descriptum. H. Retzii Griseb. hierac. gen. p. 58 (1852); Rchb. icon.
germ. 19 tab. 190 fig. 1 -non Fries. —% Iunie- August. în regiunea
montan subalpin la locuri deschise, poeni, coste de mun|i, locuri
petrose. Valea esnei la Gaura-Fetei; Azuga, Buteni, Sinaia; la Schi-
tul-Ialomi|a (Knecht.); Piatra pe Gernegura; Monstirea Neamu pe
muntele Pleiu (Ghania exsic.) ; în Suceava pe Borca, la Broteni pe
Bistria i pe Neagra, pe valea Barnarului i la Schitul Rareu.
Obs. — H. bfîdunm Koch syn. p. 523 este alt specie i identic cu
H. rupicoUmi Fries; deci s nu se confunde cu speciea lui Kitaibel.
26. H. murofum L. fi. suec. ex m. part. sec. Fries nov. ed. 2,
p. 258 (1828); Koch syn. p.522; Rchb. icon. germ. 19 tab. 158 fig. 1
Greml. fi. analyt. suisse p. 356; Sag. etSchn. carpat. centr. 2 p. 340 et
Auct. H. murorum p. silimtkum L. spec. p. 1128; Fries epicr. hierac.

p. 91. i/^. murorwm macrocephalumlleuff. enum. ban. p. 116 (1858) -non
Froel. H. Heuffell Griseb. hicrac. gen. p. 56 (1852) sub K ruprkolum
Fries sed cujus stirps in nostra ditione non inveni. — ?|. Iulie, August.
Pduri umbrose, margini de pduri prin vi montane. Verciorova i
dealul Stîrmina (H. bifidum Kit. ex sententia ci. Janka^ in litt. H. j)rce-
cox G. H. Schultz sec. ci. Rouy) ; Valea-esnci ; Baea-de-Aram;

valea Gernei pe poalele Bulzului i pe la Pllineiîn Gloani; Lainici,
Pâiua; Monslirea Bistria ; Olneti; Conteti, Câmpulung; Predeal,

Azuga, Buteni, Sinaia ; Piatra pe Cernegura i Gozla.
[3. a/pesfre Griseb. ap. Rchb, icon. germ. 19 tab. 159 fig. 1. —
Buzeu la pdurea Crngu.
'(. dissectum Heuff. enum. ban. p. 11G(1858). H. fragile Jord. ap.
Griseb. hierac. gen. p. H8(?). Foile la baz sunt incise, unele cu lo-
buli pe pe|iol i separai între ei. — Pduri în regiunea montan. Pre-
deal prin valea Uosnovei (Knecht.)
27. H. pseudobifidum Schur enum. transs. p. 392 (1866).

JI. jjetrosnni Scliur ap. Fries epicr. hierac. p. 96 (1862)-non Hoppe
in Flora ann. 1831 voi. 1 p. 184. H.iJeliophyllum Schur enum. transs.
p. 387, Simk. enum. transs. p. 371 et exsicc.! — !|, luhe. August. în
regiunea alpin la locuri petrose sau stâncose acoperite cu ierba sau
muchi. Buceci în Valea-Babelor sus; Ceahlu (Knecht.)
Dup Schur, H. iMiophyllum intr în cercul Aurelia „Alpina" i
Simkovici consider ca varietate de H. nigrescens Willd. ceea ce nu
îl
ne pare exact, judecând specimenele sale culese din munii Bra.iovului

i anume din Postvaru (Schulei'gebirge) ce este subt Buceci la Pre-
deal. Aceste exemplare, ca .si ale nostre, au înfiarea .speciilor din
cercul „ Vulgata". — Fries, de i gsete c speciea lui Schur seamn
cu H. atratum al seu, totui aed acest Hieraciu în cercul „ Vulgata"
i are dreptate.
Specimenele nostre precitate, cu tote c sunt întocma la fel cu
cele din munii Braiovului, prin caracterele lor ne pare c se potri-
vesc mai bine cu descrierea dat de Schur pentru H. pseudobifidiini pe
care autorul îl pune între IJ. hipdam Kit. i între H. ccesium care în
realitate la noi nu este de cât H. subaesinm Fries. De aceea, ps- —
trând sinonimele lui L. Simkovici ca justificare de identitatea acestor
aii numite diverse specii odinioar, preferm numirea specific de H.
liseAidohifidxim Schur, fiind i proprio cu caracterele plantei.
28. H. transsilvanicum Heuff. enum. ban. p. 115 (1858);
Schur ap. Fries epicr. hierac. p. 97 (1862). H. pleiophi/Uum Schur verh.

siebenb. ver. ann. 1851 voi. 2 p 172 solum nomen; ejus enum. transs.
p. 394 (1866) descriptum et Auct. transs. plur. H. rotundatum k. Kern.
veget. verh. 2 p. 303 (1875) -non Kit. Crepis Fussii Kov. exsicc. ap.
Janka in linnaea ann. 1859 p. 587. ?j. Iulie, August. Pduri în re-—
giunea montan subalpin, prin brdet i fget. Olneti, Rîmnic, p-
durea Gurnoea: Goziea, Stniioara Conteti: Buceci i in tot co- :
prin.sul vei Prahovei din Predeal pîn subt Sinaia Ia Isvoru Tîrgu- ;
—
SYNANTHERE^ 373
Ocnei, Sluicu din Bacu; Hanyu subl Ceahlu, Agapiea ; în Suceava

pe Stni.îoam ; la Bro§teni pe Bistria, frecuent.
l3.
subalpinum. — (x H. transsilvanicuni - muroûnl?)Rizolnasub-
repent, caule 1 -2 tbliat, drept i fîstulos, în partea medie iî inferior
glabrescent sau cu torte mici .si rari peri, ramurile i pedunculele albu-
riu-flocose, cu peri negri setiibrnii i su peri glandulari; foile eliptice,
denticulate uior undulate, lung peiolate cu mult mai puin perose de

cum sunt cele de la formele specifice. — Predeal ; Sinaia.
29, H Peleii. — R.izoma oblic monocefal. Caule robustice,

50 - eO*"'" înlime, 2-3 foliat, striat si fîstulos, în partea medie i in-
ferior aprope cu totul glabru avend numa câiva rari i scuri peri
întini, in tieriul seu superior ramificat în 2 craci lungi neegali ce se
termin în corimb panicoid; ramurile i mai ales peduculele învest-
raîntate cu peri floconoi albicioi in amestec cu numeroi peri seti-
formi i glandulari negricioi. Foile de un verde deschis ; cele radicale
îormând buchet (stuf) forte lung peiolate (în total 14 -IG^'" lungime
din care numa peiolul are 8 - O""'" lungime), au limbul rotund sau
eliptic, uior prelungit pe peiol, vîrful rotundat, marginea întreg,
doar cu câteva puncte denticulate distante, faele cu rari peri moi
scurticei ceva mai deni pe marginea unora sau pe nervura dorsal;
cele caulinare modic peiolate i diminuânde, uior subsinualo-denli-
culate. Galatidele dispuse în corinibj divaricat, au involucrul oblungo-
ovat, 8-9""", foliolelesaleoblungiobtuse, aumarginea de un verde albi-

cios, iar partea lor dorsal este negriciosi cumuli peri glanduliferi;
ligulele auriî, stilul glbenicios, pamponul acheniilor alburiu-rocat.
?|, Iulie, August. Pduri în regiunea bradului. Sinaia în valea Peleiului
la Piatra-Ars(Knecht. leg.) i subtPoeana-Stânei, în valea Babelor la
Poeana-apului. Pare o form ce ine de H. murorum i de //. vul-
yatum. Prin indumentul seu prea puin i albicios nu abundent i ,
rocat, se depârtez de H, transsilvanicum. — Oare hibrid sa fie ?
"='•'
Cauliî mai mult de 2 - foliai.
30. H. vulgatum Fries novit. ed. 2 p. 258 (1828); Koch .syn.
p. 521; Rchb. ic. germ. 19 tab. 165; an tab. 192 f. 2?; Fries epicr.
hier. p. 98. //. sUvaticum Lam. dict. 2 p. 366; Gren. Godr. ii. fr. 2
p. 275 -non L. spec. p. 1128 pro var. [i H. murori. — l\. Iulie, Au-
gust. Pduri subalpine i alpestre în fget mai cu sem. Climneti,
Coziea^Stniioara; Piucr, Dîmbovicioara; Buceci, in tot coprinsul de
la Isvori Sinaia piu la Predeal (Grec. enuui. p. 37); Buzeu la Dum-
))rava; în Suceava pe Borca, pe Bistria, [)e Neagra i laSchilul Rarcu.
31. H. ramosum W. etlvit. rar. hung. tab.2lG (1812); Koch syn.

p. 521; Frics. symb. p. 114; oj. epicr. hier. p. 100. H.pseudoramosum
Schur. enum. transs. p. 391. 77. vulgatum var. t ramosum Sag. etSchn.
carp. centr. p. 354. — ?|. Iulie. în regiunea montan inferior prin
pduri de fagi sau poale de pduri pe costele munilor. Climnesti pe
ling stabilimentul balnear, Stniioara spre Icona; Possada între
în Suceava la Broteni pe Neagra.
tunelurile calei ferate ;
Are înfâ,isarea de //. vulgatum .î ramificaiea de H. anfractum

Fr. pentru formele tipice; în acelea.î locuri se gsesc i forme debile,
simple, bi-tricefale ce aduc mult cu //. tridentatum Fr., care îns nu

tiu dac exist pe la noi ; eu nu l'am gsit niciuri.
§ 4. Accipitrina Fr. Tulpina la finele verei emite muguri radi-

cali laten|i, primvara urmtore ei devin axe foliate i florifere fora
rozet de foi radicale care la epoca înflorirei sunt disprute. Bracteele

neregulat imbricate, multiseriate.
a. Pedunculele .i foliolele involucrului glanduloso-perose ; din|iî
ligulelcr ciliaî.
32. H. prenanthoides Vili. dauph. 3 p. lOS (1789); Koch syn.
p. 527; Fries. symb. hier. p. IGO; epicr. hier. p. 119; Gren. Godr. fi.
fr. 2p. 379; Rchb. ic. germ. 19 tab. 150 f. 2; Sag. et Schn. carp.
centr. p. 361. — ?}, Iunie, Iulie. Locuri umede umbrose în vi sub-
alpine. Sinaia prin valea Peleiului (Kneclit.) ; Predeal.
p. doniulaium — Foile subsinualo-dentate, din|iîpu|in pronunâj,i;
— an .spec. nova?— Pduri, ling Schitul Rareu.
b. Pedunculele .i foliolele involucrului canescente, neglandulare;

dinii ligulelor glabri.
33. H. racemosum W. et Kit. rar. hung. tab. 193 (1804);
Koch syn. p. 528; Fries symb. hier.;p. 187;ej, epicr. jiier. p. 128;Rchb.
ic. germ. 19 tab. 178. H. sessiliflontm Friv. evkcenive. 4 tab. 2. —
11 Iulie, August. Pduri de fagi în regiunea montan subalpin. Valea-
Oltului de la Cozia spre Gîrlige ; Sinaia prin valea Peleiului.
34. H. boreale Fries novit. ed. 2 p. 161 (1828); Koch syn.

p. 529; Gren. Godr. fl. fr. voi. 2 p. 385; Rchb. ic. germ. 19 tab. 180;
Fries epicr. hier. p. 130. H. sahandum Auct. plur.-non L. spec. p. 1133.
H. silvestre Tauscli in DG. prodr. 7 p. 225. — 1\, Iulie. Pduri mai
ales în regiunea montan. Rucr, la Valea-Muierei, Pajerea; Sinaia
(Grec. enum. p. 37); Predeal; Sthitul-Rareu.
p. virescens Sond. in Koch syn. add. p. 1027 (181-4), H. boreale
;
SYNANTHERE.E 375
var. rhl<n'or(',/)h(tlnm Ueclitr. ff. HoHtiannni Wiesl). (cxsicc.î). —P-

duri. Gorbeni pe Ghiû Topoloveni, Leurdcni
; ; Sinaia; Mizil pe Dealul-
Tohanilor.
35. pseudoboreale — //. âhdiuluin Grec. ap. Kanitz pi. roman

p. 220; Br. prodr. p. 325 quoad plant. niilii-non L. spec. p. 1131.—
ti Iulie, August. Pduri Giocne.^ti (//. boreale Grec. onum. p. 37)
Comana; Bisca, Beceni; Zerneti (Covurlui) ; Curtea-de-Argeî ; Sinaia
(//. umhdlatAun Grec. 1. c. Kanitz I. c.)
Afilopod. Gaule debil, flexuos, nu prea dens fo]iat,glabrescent, lax

i prelung corimboid; foile chârtiose conforme, ovate sau lanceolat-ovate
(4-5cn. lung. 2-2 1^""- l|.) sesile,la baz unele cam ânguste, altele ro-
tundatesau subcordato-amplexicaule,mai mult sau mai puin bi-denti-
culate sau subdentate, puin acute i mucronulate, pe desupra de un
verde închis, glabre sau puberulente, iar pe desubt de un verde des-
chis i pubescente, menunt ciliate pe margini; foliolele involucrului
adprese, de un verde închis i nu negriciose, pedunculele uior îngro-
ate sub capitule. — Unele specimene semen mult cu H. LortefUc
ca trsuri asia cum este figurat în Rchb. ic. germ. 19 tab. 171 fig. 1.
form nu representez cu exactitate adeveratul tip de

Acesta
H.borealeFr. i nici pe acela âe K umhellatumL.F rin îngroareapedun-
culelor subt capitule, de i puin accentuat, prin forma lticic a fo-
liolelor involucrului, prin
imbricaiea lor adpres, se pote considera
ca o formde H. boreale ;îns, nu mai puin, are i oarecare caractere
de H. umbellatum, considerând conformaiea aprope uniform a foilor
caulinare i colorea foliolelor involucrului de i de un ton verde în-
chis, dar palide pe margini.
36. H. moldavîcum. — Afilopod. Caule simplu sau chiar de jos

ramificat, ramurile foliate, la vîrf a câte 1-2 capitule, capitulele lung
i rigid pedunculate în mod oarecum bifurc, cauliî în jumetatea infe-
lior cu abondeni peri rigizi hirsui negricioi, în cea superior aspri
i tomentoi sub capitule. Foile îndesate în teriul inferior, coriace,
ovate sau ovato-lanceolate, încep prin a fi micuele i îndat ating
maxiniT întinderei (4-5''"' lung. i 2-2 1/2 <'"
l.), dup aceea
înmod brusc devin distante i forte de-crescente, baza lor sesil este
subrotund, rotund sau uior cordato-amplexicaulâ, marginele dis-
tant 3 - denticulate, vîrful obtus sau subacut, tote de un verde deschis,
mai palid pe paginea inferior, glabrescente sau puberulente pe pag.
superiura, aspru prose pe cea inferior i pe margini. Gapitulele vo-
luminose, pedunculele neîngroate subt capitule, foliolele involucrului
— ;
imbricate, adprese .îde dimensiile cum sunt cele âell. boreala, glubre,
de un verde închis pe partea lor dorsal, palide pe margini, nenigres-
cente ;
crferiornl h'c/uhlor lax i mtsos perosl.n jumetatea inferior,
dinii glabri, stigmatele galbene. — 11 August, Septembre.
Liverji, poeni, la locuri cu ierba. la.î, prin viile de la Copou.
Prin imbricaiea i forma foliolelor involucrului,prin condensarea
foilor în partea inferiorâ caulinar i brusca lor schimbare în jumetatea
superior se înfrete cu //. boreale; îns n'are foliolele involucrului
nigrcscente i pedunculele îngroatosubt capitule. Nu mai pu|in, aduce
i cu oarecare forme brevifoliî de H. rimbellatum, îns n'are inflores-
cena acestuia cimoso-umbellat, miciorimea capitulelor i disposi-
iea foliolelor involucrului, i cu mult mai ânguste, multiseriato-imbricate
i vîrfurile celor externe i medii s fie reflexe cum sunt Iacei din urm.
37. H. umbellatum L. spec. p. 1131; UG. prodr. 7 p. ±'1^
exclus, variet. ; Koch syn. p. 530; Gr©n. Godr. fl. fr. 2 p. 387; Sag.
et Schn. carp. centr. p. 359 ample descriptum. — Specie ce, în portul
.seu, abstracie lcend de caracterele speciflce eseniale, presentez
forme forte variate. La noi exist dou varieti destul de caracteris-
tice .i ce se gsesc în localiti diferite:
a. genuinum Griseb. hierac. gen. p. 128; Rchb. ic. germ.l9tab. 172
f. \.U. umhellafum var. [3. Wahlenberf/iamDn Lindem. fl. chers. p. 385.
Gaule în jumetatea superior glabru, în cea inferior mai mult sau
mai puin hirsut, simplu i la vîrf corimboso-umbelat sau 1-3 cefal,
sau paniculato-ramos (H. umbellatum var. paniculatum Gariot); foile
linear-lanceolate lungi sau forte lungi i subfalciforme, distant dentate

sau cam întregi. — ?{. lulie^ August. Pduri, tuferi.e pe dealurile
muntose in Vâlcea: Horezu, Olneti, Glimneti, Coziea i tot Valea-
Oltului.
[1 /af/fo/ium Fi'(g\. in Rchb. ic. germ. 10 tab. 172 f. 2. //. umbella-

turn X. serotlnam Host fl. austr. 2 p. 419; DG. 1. c. p. 224. Gaule
simplu sau ramos, înalt, dens foliat, glabru, scabru sau hirt, la vîrf
umbelato-policefal sau coriinboid ; foile de un verde palid cam conco-
lore, late, ovato-lanceolate, acut-dentate, denticulate sau subintregi,
scabre sau hirte, alteori glabre mai ales pe paginea superior, adesea
cele superiore cordato-semiamplexicaule; involucrul scuaroso-imbri-
cat, tipul speciei. — l\. Iulie, August. Pduri, tuferie, poeni, livedi
în regiunea alpestr i a câmpiilor. Lainici ; Graiova, Sîmnic ; Drg-
iani; Stolnici; Gâmpulung; Topoloveni, Leurdeni; Sinaia; Giocne.ti;
Gomana ; Botoiani.
Din acesta varietate sunt specimene ce aduc prin oarecare ca-
SYNANTHERE.tF:, AMBTÔF^TACE.Î^, CAi\rPAN(TLACE.T: 377
ractere cu //. horcie dar mai cu seama cu fî. niohldrirnm ; în tot

cazul insa, ixMluiicuhÎc si ca{)itulclc .salo sunt destul de caracteristice.
38. H. foliosum \V. et ICit. rar. hun<,^ tab. 115 (1805); Fries
epicr. hier. [). 12(j //. n'rosnm Botan. ross. pro p. ; Frcei. in DC. prodr. 7
p. 240. Rchb. ic. germ. 10 tab. 175 -non Pali. cujus .stirpsclassica e.st
planta Sibirica. — ti Iunie, Iulie. Tuferi-ê, pduri pe la poale iji pe

munii pietro.si din Dobrogea. Tssaccea, Goco.si, Babadagli.
LIV. AMBROSIAGEiE Link handb. 1 p. 816.

1. XANTHIUM L. sêu. 10^6. n.
1. X. strumarium L. spec. p. 1400; DC. prodr. 5 p. 523; Koch

syn. p. 531; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 393; Rchb. icon. germ. voi. 19
tab. 215. — Vulg. ^^caiMe. i^caletela-popei — -^ Iulie -Octobre. Prin
locuri inculte, paragini, pe la drumuri i pe la garduri. Plant vulgar,

forle întins, prin regiunile interiore din |er; prin vile montane
ajunge pîn pe la atitudinea de 600 m. (Grec. enum. p. 37).
2. X. macrocarpum DG. fi. fr. suppl. p. 356 (1815); ejus

prodr. 5 p. 5-?3 ; Koch syn. p. 531 exclus, synon. ; Ledeb. fi. ross. 2
p. 514; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 393. X. orientale L. fii. dec. 33 tab. 17
exclus, synon. et patria. A'. ifaUcnm kxxct ^\\u\-\\ox\ Moretti (cojif.
Gren. Godr. op. — Prin nsipurile maritime în Dobrogea Con-
cit.). la
stana, între Tbcrie i Mamaea. — Q Septembre. Raritate pentru
flora nostr.
3. X. spinosum L. spec. p. 1400; DC. prodr. 5 p. 523; Koch

syn. p. 532 Gren. Godr.
; fi. fr.2p. 394 ; Rchb. icon. germ. 19 tab. 214;
Ledeb. fi. ro.ss. 2 p. 515. — Vulg. Comun. (Jholerrt. Gliimpe. Phimid.
Scaiefe-miiHcHlesr. — Iulie- Octobre. Prin locuri inculte, paragini,
drumuri, garduri; prin comunele rurale ,i urbane. Plant re.spndit
.iîntins cam prin tot era în regiunea inferior (Grec. op. c.)
LV. GAMPANULACEJ^] Juss. gen. pi. p. 163.

Tilb. I. PHVTEUME.K. Florile reunite în capitule terminale invo-
lucrate^ a rar spicate.
Sec. I. Anterele consudate pîn pe la jumetate.
I. J. Heidreichii Boiss. diagn. .ser. II t. 4 p. 120 (1856); Janka

adat. magyar. in kOzlem. XII 1874 p. 161 ; Velen. fl. bulg. p. 374.
J. montana rar. deniata DC. prodr. 7 p. 415 (1838); Boiss. 11. orient. 3
p. 885 exclus, synon. Boissieri ct Reuteri quorum stirps hispanica
divers ! — (^ Iulie, August. Pe laturile petrose i pe subt tuferie
în munii de la Verciorova spre Gura-Vei, frecuent.
Sec. II. Staminele peste tot libere între ele.
2. PHYTEUMA L. gen. n. 220.
§ 1 . Florile în capitule terminale globose ovale sau cilindrice.

1. Ph. confusum A. Kern. nov. pi. spec. I (1870). Ph. pauci-
florum et Ph. hemiqjha'ricaBixumg. enum. transs. 1 p. 150, 157 (181G) -
et -non L. Ph. (jlohularkvfoUiun Fuss altarch. 3 p. 258 et

Auct. transs.
Auct. transs. exp.-non Hoppe. Ph. hemlpha'vlcum b. transsilvamcum
Schur enum. transs. p. 429 (186G). i|. Iulie, —
August. Pe piscuri
alpine. în Mehedini pe Godeanu; în Argei .i Muscel pe Negoiu, Po-
deanu, Moldoveanu, Oiticu i Ppuea.
2. Ph. orbiculare L. spec. p. 242; Koch syn. p. 534; Rchb.
icon. germ. 19tab. 122fig. 1; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22 f.220G.—
c\. Iulie, August. Livezi, poeni de pduri subt regiunea alpin. Bu-
ceci pe Furnica (Grec. enum. p. 37); Ceahlu; Rareu pe Piatra-Zîm-
brului i pe laPetrile-Doamnei.
3. Ph. alpina Schur enum. transs. p. 429 (1866); Simk. enum.

transs. p. 378. Ph. ansfriacuni Beck. in zool. bot. gesel. voi. 22 ann. 1882
p. 179. Ph. humile Schurenum. transs. p. 429 et Auct. transs. cx p.-non
Schleich. Ph. Sleberl Schur op. cit. -non Spreng. — c|. Iulie, August.
în regiunea alpin: pe Buceci.
Umil, ca de 4—8 *="'; foile bazilare scurt peiolate oblung-lineare,
foile superiore sesile, late la baz, viloso-ciliate.
4. Ph. Vagneri A. Kern. in schede spec. n. 964 et exsic. ! (1884).

Ph. nigrum Auct. transs. plerisque-non Schm. Ph. atrojmrjmreum
Schur verh. siebenb. ver. ann. 1852 p. 88 -non Hoppe. — î(. Iunie,
Iulie. Livedi subalpine. La Predeal prin valea Ronovei.
[3. pallidum Simk. enum. transs. p. 378 (1886). Ph. nigruvi var.
pallidum Porcius fi. phan. nasseud. p. 101 (1881). în psciunile —
alpine i pe stânci. Rareu la Piatra-Zîmbrului.
5. Ph. tetramerum Schur verh. siebenb. ver. ann. 1852 p. 88

solumnomen;ejus verh. siebenb. ver. ann. 1859 descriptum. Ph.spicata
Baumg. enum. transs. 1 p. 158 (1816) et auct. transs. ex p.-non L. —
?[. Iulie. Augu '. IV.sciuni alpine. în Rareu pe Piatra-Zîmbrului.
CAMrANULACEiE 379
§ 2. Floriie axilaro Ibrinând racom prelung spicilorm.

6. Ph. canescens W. ot Ivit. rar. Imng. tal). 14 (1808); Koch
syn. p. 53G; Rchb. icon. germ. voi. 11) t. 12G; Sclileclitd. Lang. deutsch.
voi. 22 f. 2213. — l\. Iunie, Iulie. Livedi, tuferiiuri în regiunea dea-
lurilor, în Oltu pe la Sticharet (Knecht.); Bacu la Srata (Br.); Bo-
toîani.
3. EDRAIANTHUS Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 448.
1. E. Kitaibelii Alph. DC. op. cit. p. 449 (1839); Koch syn.

p. 543; Rchb. icon. germ. voi. 19 t. 127 f. 1 et 2; Schlechtd. Lang.
deutsch. voi. 22 f. 2248. Campamda gramuiifoUaW. et Kit. rar. hung.
tab, 154 (1804)-non L. neque Edraianthus (jramlnlfollus Alph. DC.
op. cit. — l\. Iunie, Iulie. Pe stânci abrupte în vile montane umbrose.
Valea esnei la Gaura-Fetei i în munii Camenei distr. Mehedini.
Trib. II. CAMPANULE.^]. Florile axilare, solitare sau glomerate.

Staminele libere.
4. CAMPAXULA L. gen. n. 218.
§ 1. Capsula 3-locular, la baz dehiscent; ovariul tristigmatic.

* Apendiculate: sinurilo caliciului avend cate un apendic verde
resfrant pe ovariu.
f. C. alpina .Jacq. enum. stirp. 210 (1762)
vindob. p. 3G et ;
L. spec. ed. II p. 16G9 (17G3); Sturm deutsch. p. 542 hef. 51 ; Koch syn. ;
Rchb. icon. germ. 19 t. 233 f. 4; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 22

fig. 2244. — C. harbata Baumg. et Auct. transs. ex p. -non L. cujus
stirps in ditione carpat. non inveni. — l\. Iulie, August. Psciuni i

stânci în regiunea alpin înalt. Godeanu; Negoiu; Ppuea; Buceci
[C. Allionii Grec. enum. 1880 p. 38 -non Vili.); Ceahlu (Knecht.)
2. C. sibirica L. spec. p. 23G ; DC. prodr. 7 p. 4G5 ;

Koch
syn. p. 543; Rchb. icon. germ. voi. 19 tab. 232 f. 1; Schlechtd. ot
Lang. deutsch. 22 f. 224G. —
c^ Maiu^ Iunie. Poeni, livedi, la locuri
uscate sau aprice^ din regiunea alpin pîn în regiunea câmpiilor.
Buceci pe costele Furnicei (C. speciosa Grec. enum. p. 38 - non Pour
- ncc. alior )
i în prile sale inferiore din valea Prahovei (Br. Knecht
Grec); Comarnic; Bisca-Rusilei; în Ialomia la Doiceti; Galai, Fileti;
Piatra pe la Bisericani Iai, orogari, pdurea Bârnova; Dobrogea ;
pe la Tulcea, Nicoliel.
jS. paniculata Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 4G5: latifolia, ramis
multiflorisdivaricatis. Affinis C. divergeni Willd. — Livedi. Buda, Bi-
coi ; Dealu Ccrnogura în Roman.
—
380 CONSPECTUL SISTEMAtîO
3. C. divergens W'ilkl. cimiii. lioii. bciol. 1 p. 212 (1809) ;
DC. prodr. 7 p. 465; HeulT. en. banat. p. 119. C. spathulata W. ct
Kit. rar. hung. 3 tab. ^58 (181i2). C. siblrica var. (Hrergens Rchb, ic.
germ. 19 tab. 232 f. 2. C. siblrica ^j. major Boiss. fi. orient. 3 p. 901.
(5* Maiu, Iunie. Costale rupte ale muncilor, poeni i tuferie. Ver-
ciorova ; valea Oltului de Ia Coziea în sus; valea Monstirei Bistria,
Olneti ; Sinaia; Piatra pe Cernegura; Brosteni pe Neagra ; în Do-
brogea pe la Nicoliel, Coconi.
4. C. Grossekii Heuff. in Flora voi. 1(> ann. 1833 p. 353 ; ejus

en. ban. p. 119: DC. prodr. 7 p. 464 ; Rchb. icon. germ. 19 tab. 231
f. 1. — Ij, Iulie, August. Locuri petroso pe la poale i laturi de
muni. VOrciorova; Lainici; Monastirea Bistria ; Olaneti, Coziea;
Stniioara.
5. C. lingulata W. et Kit. rar. hung. 1 tab. (-,4(1800); DC.

prodr. 7 p. 466; Heuff. en. ban. p. 119; Rchb. ic. germ. 19 tab. 234
f. 3 optime; Boiss. fi. orient. 3 p. 926; Neilr. diagn. p. 82. ('. capitala
Sims. ap. Rchb. 1. c. tab. 256 f. 1. — q. Iunie, Iulie. Tuferie, pduri
pe muni. Vorciorovi^, valea Bahnei spre Ilovia.
• C. Medium L. spec. p. 16 ed. 1753. — cj Tot vara. în horti-
cultura, puin comun — Vulg. Clopoei.
*=•=
Neapendiculate : sinurile caliciului simple,
t Glomerate sau capitate.

6. C. Cervicaria L. spec. p. 235. DC. prodr. 7 p. 468 ; Kocli
.syn. p. 542; Rchb. icon. germ. voi. 21 tab. 235; Schlechtendal et
Lang. deutsch. 22 f. 2242. — ?(, Iulie, August. Tuferie, poeni, livezii
i pe ling pduri. Cernei; Netoi; Vultureanca, Titu ; Ciocneti,

Crivina, Buftea; Comana; Câmpulung; Sinaia (Grec. enum. p. 38);
Poeana-apului, Buteni; Predeal; Bisca; Piatra; Osloveni ; la Bros-
teni pe Bistria, pe Neagra, pe Barnaru i la Schitul Rareu.
7. C. transsilvanica Schur sert. n. 1824 (1853) solum no-

men; Andrae bot. zeit. ann. 1855 p. 323; Heuff. en. ban. p. 119;
Schur en. transs. p. 436. C. thijrsoidea Baumg. en. transs. p. 152-non
L. — tf. Iunie, Iulie. Pe vîrfuri alpine. Buceci pe Caraimanu(Knecht.);
Negoiu.
8. C. glomei*ata L. spec. p. 235: DC. prodr. 7 p. 467; Koch

syn. p. 542; Rchb. ic. germ. 19 tab. 235 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22
f. 2243. C congeata Roem. et Sch. syst. veg. 5 p. 125. C. aygreyata
;
CAMi'ANULACEJ^ BS\
VVilld. enuMi. hort. berol. suppl. 1 p. 10(1813). C. glomerata z. sparsi-

flora Alph. DC. in DC- prodr. 7 p. 467. C. glomerata y. arjgregata Koch
syn. p. 542. — l[. Iunie, Iulie. Prin mici tuferie, pduri, poeni, Jivedi
din regiunea sulDalpin pînu în regiunea câmpiilor. Climneti, Goziea,
Cârligele Stniioara, muntele Goziea §i Ghiû în Argei Buceci pe
; ;
subl Babele §i Garaimanu, Sinaia (Grec. enum. p. 38) Predeal Slnic ; ;
Perii, Crivina, Ciocneti (Grec. 1. c); Comana; Bîsca; Agapiea (Grec.

1. c); Broteni pe Bistria i pe Negra; Schitul Rareu.
p. Cervicarioides. —
Roem. et Sch. loc. cit. p. 128
C. cervicarioides ;
DC. 468; Rchb. deutsch.fl. 19 p. 133. Difer numa prin caulul

1. c. p.
seu flexuos, mai mult sau mai pu|in hirsut i ca de 1 m. înlime.

Y. speciosa Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 467; Rchb. deutsch.
fl. 19 p. 133 et icon. germ. voi. 19 tab. 235
Koch fig. 3; syn. p. 542.
C. Hornem. hort. hafn. 2 p. 957 -non Pourr.
speciosa — Pduri în
regiunea montan. Câmpulung Sinaia, Buteni, Predeal ; ; la Broteni
pe Barnaru i pe Rareu.
9. C. macrostachya Kit. in Willd. enum. hort. berol. 1 p. 213

(1809); Neilr. diagn. p. 81. C. mulUflora AV. et Kit. rar. hung. 3
tab. 263 (1812); DC prodr. 7 p. 468; Rchb. icon. germ. 19 tab. 234
f. 1 ;
Heuff. enum. banat. p. 119.— % Tuferie, poeni de pdure, coste
aprice. Verciorova, Cernei; loneti, Cacova, Vultureanca ; Comana,
Bâneasa în Vlaca ; Fociani.
tt Racemose.
a. Latifoliî: foile mari late, homeomorfe. Sepalele ovato-lan-
ceolate.
10. C. Trachelium L. spec. p. 235. DC. prodr. 7 p. 469 ; Koch
syn. p. 539; Rchb. icon. germ. 19 tab. 239 f. 1; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 22 f. 2226. C. urticifoUa Schmidt fl. bohem. p. 73. — ?|, Iu-
lie, August. Pduri, tuferiC; crânguri. Caracal; Goziea; muntele
Ghiu; Vulcana, Pucioasa; Sinaia; Beceni; Agapiea fC. latifoUa Grec.
enum. p. 38 ex p.); munii Slnicului în Bacu; Piatra; Neamu
(Ghania exsic. !) ; în vile Barnarului i ale Barnarelului; Munteni, Vas-
lui; Tulcea.
11. C. latifolia L. spec. p. 233; DC. prodr. 7 p. 469; Koch

syn. p. 539 ; Rchb. ic. germ. 19 tab. 238 Schlechtd. et Lang. deutsch. 22
;
f. 2227. — 11 Iulie, August. Vi umbrose alpine i subalpine. Buceci

prin valea Peleiului (Knecht.) i la Poeana-Stânei, Valea-Alb la
Buteni, Azuga, Predeal; Tulcea pe la Nicoliel.
Grecescu D, Ur. - C 132 'i. 07

; —;:
0S2 Conspectul sisTEMATîC
12 C. rapunculoides L. spec. p. 234; DC. piodr. 7 p. 46U

Koch syn. p. 580 ; Rchb. ic. germ. lî) tab. 239 f. 2; Boiss. fi. orient. 3
]). 922 ; Schlechtd. Lang. 22 f. 2225. — ?!, Iulie, August. Pduri în
regiunea montan subalpin i alpestr, în regiunea dealurilor. Tis-

mana; Brosteni, Strhaea; Craiova muntele Galbina în Vâlcea, Ola- ;
neti. Câlimneli, Coziea; Gurtea-de-Arge§i, Gorbeni; Dîmbovicioara,

Rucr, Gâmpulung; Azuga, Buteni, Sinaia; Gâmpina, Telega, Brebu;
Giocneti (Grec. enum. p. 38); Slnicu din Prahova; Buzeu la Dum-
brava Odobeti Tîrgu-Ocnei Agapia (Grec. enum. p. 38), Neam|u
;
; ;
(Ghan,); în Suceava pe Borca, Bistria. Neagra |i pe Barnaru.— Vaiez

a. Ovariul .i laciniile caliciului adpres porose sau scabriuscule.
a. racemosa. Gaul simplu : florile în racem simpl, nutante i
tote unilaterale ;
(j. ramosissima. Gaul înalt i forte ramos, el i foile peros-hir-

sute, extremitile ramurilor racemose, florile nutante i compara-
tiv mici
h. Ovariul i laciniile calicelui cu totul glabre.
7. negleota. — C. neglecta Bess. catal. hort. cremen. ann. 18 10
p. 28; Ledeb. fl. ross. 2 p. 883. C. rapunculoides a. subsimplex Schur
enum. transs. p.437. C. rapunculoides a. glabrata Ttrautv, ap. Lindem.
fl. cherson. p. 391. Gaul i foile glabre sau glabriuscule, peiolurile
i marginele foilor scurt ciliate; florile în racem simpla, nutante uni-
laterale ;
o. ramosa. întru tote ca precedenta, îns caulul de la mediloc în

sus este ramificat, ramurile lungi racemice cu flori nutante uni-
laterale.
N'am aflat specimene care s aib ovariul i laciniile caliciului
cu peri liispidi rigidi i albi, cum ar fi la G. Trachelium ca s putem

dice c avem G. trachelioides M. Bieb.
13. C. bononiensis L. spec. p. 234; DC. prodr. 7 p. 469;

Sturm deutsch. h. 72: Koch syn. p. 538; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 412 ;
Rchb. ic. germ. 19 tab. 237 f. 2 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 22

f. 2224. C. Thaliana AVallr. sched. crit. p. 87 (1822). — t|. Iulie, Au-
gust. — Variez :
a. genuina. — (\ ruthenica M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 151; C. bononi-

ensis b. latifolia Schur en. transs. p. 437 ; C. tenuifoUa Schur 1. c.
p. 438. — Gaul simplu sau paniculato-ramos; florile, când mai mari,

când mai mici, întocmesc tirs mai mult sau mai puin desfiurat.
Gâmpuri, mrcinisiuri. Gerneli Garacl; VuUnreanca Netoi Go- ; ; ;
mana; Giocneti.
!
CAMPANrLACEJl 380
[5. simplex 0(1 pi'odr. 7 [). IJO. C'. slinple.r Lam. et DC. ti. i'v. >>
p. 730 (1808). C. hononiensis AII. — Caul simplu; florile întocmesc

raceina lung care, în aparent, este simpl spiciform. Câmpuri, pe —
lîng holde pe la drumuri, etc. Netoi; Vultureanca; Giocne.^ti, Chi-
tila; Comana; Beceni (C. hononiensis Grec. enum. p. 38); Bacu;

Birlad ;
în Dobrogea pe ia Macin jji Constan|a.
b. Linifolii heterofile. Sepalele lineare sau subulate.

14. C. pseudolanceolata Pantocsek cest. bot. zeit. ann. 1883
p. 31 soluni nonien ; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 369 et exsic.
C. rhomhoidea P. Wahlenb. carp. princ. p. 60- non L. in Willd. spec. 1
p. 899. C. lanceolcda Simk. en. transs. p. 384 et exsic! -non Lap. abr.
p. 105 (1813)! C. linifolia auct. transs. plur. Grec. enum. p. 38 — vix
Lam.— C. Hornmujiana Schur enum. transs. p. 442 soluni forma foliis
caulinis ovato-i.'lipticis petiolatis.

Tulpina radical perenic adesea multicaul. Cauliî la baz uior
culcai sau arcuato-ascendeni, ereci, subflexuo|i sau .strici, glabri .î
roietici; foile bazilare, ce în epoca floraieia rar mai exist, sunt sub-
rotunde sau ovale, peiolate, cordate si crenate, cele caulinare infe-
riore i rnediî dese, lanceolate sau linearo-lanceolate, uior serate
.sau întregi, glabre si abia pe margini întru câtva ciliolate; florile de
ordinar numerose sunt în racemâ lax adesea tirsoideo-paniculatâ,
unilateral aplecate i la maturitate arcuato-nutante, pedunculele lungi
i subirele; ovariul i caliciul glabri i cam roietici, laciniile lanceo-
lato-subulate sau subulale, erecte la boboci întrec corola, la florca
deschis egalez mai mult sau mai puin jumetatea tubului corolei; co-
rola mricic (15- 18""" lung.) curat campanulat i de un albastru
închis. Bobocii florali în mare parte nutani. ((, Iulie, August.
—
Li-
vedii stânci in regiunea montan infralpin i subalpin. ]\funtele Goziea
i Ghiu Argei; Pâpuea; Pajerea; Predeal si în tot coprinsul Bu-
în
Buteni i Sinaia (C. linifolia et C. Scheuchfzeri Grec.

cecilor despre
enum. 1880 p. 38 - non alior.); în Suceava pe Stniioara laturea
despre Bapea, pe muntele Bîda la Dorna pe Rareu la Schit ; i pe culme.
b. arcuata. Schur bot. runder. ann. 1853 p.enum. transs,
72; ej.
p. 445 (1866). C. pseudolanceolata c. arcuata Simk. enum. transs,

p. 385. C. Bielzii Schur. olim. Cauliî i foile pubescente, perii reveri,
a rar glabre, foile medii i superiore ângust-lineare, oblungi i arcuato-
acuminate ; laciniile caliciului setacee adesea i ele arcuate, dar nu
reflexe. — Adesea cu genuina cam prin aceleai locuri.
Pîn la Pantocek, care a distins-o mai bine, acesta plant a dat
loc la multe confuzi! din partea tutulor bolanililor ce s'au ocupat
HM . CONSPECTUL SISTEMATIC
cu flora Cârpacilor. i inlr'adever, are mult afinitate cu C. linifoUa

Larn. mai ales prin unele forme racemicepauciflore, asia ca este dificil a
stabili o diagnoz precis, judecând specimenele autentice de C. lini-
foUa Lam. provenite din Francia (Mont-Dore, Puy-de-Dome, Forez,

Pilat) cum iji descrierea dat de Grenier si Gordon în Flora Francei.
Tot asemenea are afinitate i cu C. lanceolata Lap. mai cu seam
prin unele exemplai'e comparate cu figura dat de Reichenbach (ic.
germ. voi. 10 tab. 237 flg. 2); iar exemplarele din regiunile înalte,
pauciflore i cu foile mai ânguste, aduc mult cu C. Scheiwhzeri Vili.
15. C. Scheuchzeri Vili. prosp. p. 22 (1779); Koch synops.

p. 538 (excl. synon. et var. (3); Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 415; Rchb. ic.
germ. 19 tab. 241 fig. 1; Schlecht. et Lang. deutsch. 22 f. 2220. C. /i-
nifoliaJcq.-nonScop. nec. Lam. — c|. Iulie, August. Psciuni.i stânci

alpine. Godeanu: Negoiu (J. Barth); Ppuea; Buceci la Valea-Pripo-
rului (Knecht.) i pe Gostila; Plaiu-Gumpetu i Plaiul-Gagului.
Specie a regiunilor alpine, de ordinar scundicic. 10-20'''".
Gaul arcuato-ascendent, dens foliat, la vîrf uni sau pauciflor, a rar
cu 3-5 flori; florile mari ca de 15-30""" lung. curat campanulate, în

racem unilaleral -nutante, scurt pedunculate ;
bobocii asemenea
nutan|i.
Este în acela-i raport de afinitate cu C. pseudolanceolata la noi,
precum în Europa central este cu C. linifoUa Lam — De Candolle

(ved. prodr. 7 p. 471) o considirâ ca o varietate glabr a acestei.
16. C. consanguinea Schott. analect. p. 8 (1854) et Auct.

transs. recent. 6'. Scheuchzeri d. sfenophijlla et e. Kladnirma Schur. en.
transs. p. 443 (1866). C. rotundifolia a. alpina Schur enum. transs. p. 444.
C. Scheuchzeri h. consanguinea Simk. enum. transs. p. 385 et exsic,
specimenes (• mnntibus Arpas! — ?j. Iulie, August. Stânci calcare
abrupte, fissuri de stânci, în vi umbrose i profunde, valea esnei la
Gaura-Fetei ; valea Dîmbovicioarei.
17. C. rotundifolia L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 471; Koch

syn. p. 537; Gren. Godr. fi. Ir. 2 p. 415; Pichb. ic. germ. 19 tab. 242;
Schlechtd. Lang. deutsch. 22 fig. 2222 optime. — cf. Iulie, August.
Livedi în regiunea montan. Buceci la Poeana-Stânei (Grec. enum.
p. 38; Knecht. ex.sic.!), pe Gostila în Valea-Alb.
angusiissima Schur enum. transs. p. 444. Cauliî, de i m:ii sub-
p.
irei, îns fermi, adscendento-ereci, ca de 20-35*^"' înlime, jos simpli

sus paniculai sau subpaniculalo-ramoi si nu cu prea dense foi: cauliî
i foile verdi rurloglabri; foile lstarilor i cele bazilare disprute, cele
CAMPANULACEJ^ 385
cauliiiare disUuile lungicele .si forte mult lineai'-;liiyuste aprope filifoniie,
Liior arcLiate .si cu marginile convolute; florile azurii, mai mricele de

cum la forma genuin, curat campanulate^ laciniile caliciului setaceu-
subulate, întinse, egalez tierîul inferior al tubului corolei. — Stânci
în regiunea alpin inferior. Buceci pe Gostila în Valea-Alb.
Se deosebe.^te de C. Hostii Baumg. enum. transs. 3 p, 342, care
are foile tot ast-fel linear-nguste, îns numerose, dense si mai scurte.
Prin aspectul seu, la prima vedere, pare a fi o form de C. consan-
guinea Schott. la care axele caulinare sunt simple, de ordinar 1-2
flore, florile mai mricele .î laciniile caliciului setaceo-subulate lungi
c egalez aproximativ lungimea tubului corolei i sunt întinse sau
reflexe.
18. C. tenuifolia Hoffm. ti. germ. p. 100 (1800). C. rotundifoUa

p. tenuifolia DC. prodr. 7 p. 47 J. — '(\. Iunie, Iulie. în Dobrogea: la
Macin pe muntele Suluc, la Greci .i lalenisala pe lîng Castelul-Ge-

novez. —
La noi exist numa în Dobrogea |i n'o putem admite ca
varietate de G. rotundifolia L.
19. C. crassipes Heuff. enum. banat. p. 118 (1858); Neilr.

diagn. p. 80. — <|. Iunie, Iulie. Gostele calcare aprice ale muncilor
mici. Dobrogea ling Macin pe la poalele muntelui Suluc.
Prin forma .i disposiîea florilor ine
în deaprope de G. tenui-
folia ;
îns cauliî sunt mai înali .i mai ramificai, foile auguste lineare
lungi i subfalcate, pedunculele mai îngroate.
20. C. pusilla Hasnke in Jacq. collect. 2p. 79 (1788) ; Schlechtd.

et Lang. deutsch. 2219 (an Koch syn. p. 357; Gren. Godr.
voi. 22 f
11. fr. 2 p. 41G?); Simk. enum. transs. p. 384 C.

modesta Schott ana-
lect. p. 13; Simk. exsic. ex alpe Piatra-Graiului. C. reflexa Schur
!
verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 171 etinenum. tran.ss. p.441; C. renusta
Schur enum. transs. p. 442.— ?|Julie, August. Stânci pe locuri cu ierb
sau muchi în regiunea alpin. Buceci la Strunga (C. eoespitosa Grec.
enum. ann. 1880 p. 38), la Valea-Priporului i pe Garaimanu (Knecht.)

sus la Valea-Babelor ; Piatra-Mare ; Oiticu în Muscel.
Planta nostr, comparat cu multe exemplare din alpiî Austriei
i Bavariei, nu prea seamn cu C. pusUla Haenke mai cu seam prin
laciniile caliciului care la epoca deplinei înfloriri sunt subulate i

arcuat-rotlexe, pe când la C. irmlUa Hit^nke sunt linear-ânguste sau
subulate, îns drepte i întinse.
Exemplarele pigmee semn f<)rte mult cu C. Jauhertiana Timb.

specie pirenaic,
;
Scliur indica in ulpiî Buceci pe C. ZoihH VVull". — De sigur ca

luai oarecare forme de C. modesta Scliott drept specica lui Wulfcn.
Dar ce are a face una cu alta ?
§ 2. Raptuicalatru. Capsulele asemenea triloculare, îns de-

liiscente la partea superior.
* Perenice.
21. C. carpatica Jacq. hort. vindob. 1 tab. 57 (177U); DC.

prodr. 7 p. 479; Rchb. icon. germ. 19 tab. 251; Neilr. diagn. p. 81;
Sag. et Schn. carp. ccntr. p. 371. — cj. Iulie, August. Pe coste pe-
trose, isturi calcare prin vile montane inferiore. Negoiu; Moldo-
veanu; valea Dimbovicioarei i la Pajerea; Buceci la Urlatoarea,
Sinaiea, valea Isvorului pîn la tuneluri (Grec. enum. p. 38); Buteni,
Azuga; lipsete la Predeal; în Suceava pe Borca, apoi la Broteni pe
Bistria, pe Neagra i peBarnarele.
22 . C. persiclf olia L. spec. p. 232 ; DC. prodr. 7 p. 479

Koch syn. p. 541; Gren. Godr. fi. fr. voi. 2 p. 420; Rchb. ic. germ. 19
tab. 252 fig. 1; Schlechtendal Lang. deutsch. 22 f. 2238: genuina. —
?j. Iunie, Iulie. Prin poeni, livedi, margini de pduri, în regiunea
montan, a dealurilor i a câmpiilor. Severin, Cernei; Tîrgujiul, Lai-
nici; Graiova; Rîmnic, Climneti, Coziea; Curtea-de-Argei, Ghi,u
la Gorbeni; Joneti, Vultureanca, Geti; Titu Ciocneti, Buftea ;
(Grec. enum. p. 38); Ghitila, Bucureti; Comana; Lehliu; Sinaea;

Câmpina; Bacu; Piatra, Agapiea, Neamu (Grec. op. c.) în Suceava ;
la Broteni pe Bistria, pe Neagra i pe Barnaru Bîrlad Vaslui, etc. ; ;
dasycarpa Kit. ap. Schult. ost. fi. ann. 1814, Ip 404; DC.
[i.
prodr. 7 p. 479 et Auct. pi. C. jjerslelfoUa p. lasiocalyx Gren. Godr.

1. c. — Ovariul acoperit mai mult sau mai puin cu peri rigidi albi
setiformi. — Verciorova; muntele Coziea; Vleni; Comana; Broteni
pe Bistria si pe Neagra.
'(. angustifolia. Rdcina orizontal de ordinar prelung; caul
simplu nu prea înalt; foile inferiore spatulato-oblungi în peiol lung
atenuate, cele mcdiî 15'^'" lung.
.i 5'"'" l.)
mai lungi (multe ating x
puin atenuate sau sesile, tote forte ângust-lineare subfalcato-arcuate,
uior i distaniat crenate sau serato-denticulate florile destul de ;
mari. —
Cam prin pduri sau pe stanei cu humus. Dmbovicioara,
Pajerea ; Buceci ; Schitu-Doamnei în Neamu.
23. C. abietina Griseb. it. hung. p. 333 (1852); Rchb. ico'i.
germ. 19 tab. 253 C. 2. ('.pataht h. paucAjlora Rodiei rar. ban. p. 42
-
CAMPANULACE^ 387
tab. () (1828) optime, sed-non C. paudfiora Desf. choix de pi. cor.
(1808). CStevenil FussinBaumg. mant. p. 14 (1846), Schur en trariss.
p. 439, Neiir. diag-n. p. 80-nonM. Bieb, — ?|. Iulie, August. Vuriezâ:

a. genuina. Se deosebete de cea urmetore prin cauliî sei com-
parativ j'obuti, prin corola sa mare,atingend lungimea de S*^'", intens
albastr, în fine prin laciniile caliciului ce au lungimea egal cu a
tubului corolei, fiind drepte .î puîn deprtate de corol.— în regiunea
montan alpin subalpin. Plaiu-Osliea la Rîuet; Galbina; P-
.î
puea Pajerea Predeal i in tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 38)

; ;
pin spre Possada Ceahlu; în Suceava pe Stniioara; valea Borca;

;
Broteni pe Bistria, Neagra, i Barnaru.

p. parviflora. Cauliî debili, flexuoi i ceva mai ramoi în partea
snperior, deci florile mai numerose îns mai mici; cam pe jumtatea
celor precedente sau cat acelea de C. patula, au corola azurie i ju-
mtatea sa inferior este albicios, laciniile caliciului lanceolato-su-
bulate i adesea la baz cam atenuate sunt forte lungi asia c egalez
sau cam întrec corola, stau orizontal întinse sau arcuato-subdeflexe. —
Buceci (Knecht. leg.); Agapiea.
'•
* Anuale sau bienice.
24. C. patula L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 480; Koch syn.
p. 540; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 420; Rchb. ic. germ. 19 tab. 253 f. 1 ;
Sclilechtd. et Lang. deutsch. 22 2236 a. genuina. (j' lulie^ Au- f. —

gust. Livedi, poeni, locuri cu ierb, pduri; în regiunea montan in-
ferior. Verciorova Tismana Broteni Lainici Vulcana Câmpu-
;
; ; ; ;
lung; Curtea-de-Argei, Ghi|u; Sinaia; Vleni; Tîrgu-Ocnei Piatra pe ;
Cozla i pe Cernegura; Iai.

[3. calycina. Glabr cu totul; florile mricele, laciniile caliciului
linear-lanceolate, denticulate la baz i deflex întinse sunt forte lungi

c egalez sau cam întrec corola. — Buceci pe la Sinaia.
Y. neg/ecta Alph. DC. in DC. prodr. 7 p. 480, (J. neglectd Roeni.
et Sch. syst. 5 p. 104 (1819). G flaccida Wallr. sclied. p. 85 (1822).

C patula o. jiaccida Koch syn. p. 54 1 ; Schur en. transs. p. 439. —
Horezu, Bistria; Olneti; muntele Galbina (forma pauciflora); Câmpu-
lung; Sinaia (C. [xifula Grec. enum. p. 38); Bîsca ; Agapiea, Mons-
tirea Neamu ; Flticeni, Botoiani.
25. C. Welandii Fleuff. enum. ban. p. 118 (1858); Neilr. diagn.

p. 80. ('. e.riJdiisa rar. (3. xplid'rofhrlx Boiss. 11. Orient. 3 p. 941. —
fj Iunie, Iulie. Pduri pe costele munilor la Verciorova i pe dealul
Stîrminci ; Coziea si Stnisioara în valea Oltului,
—-;
Are tote caracterele speciei C. expansa Friv, a§ia cum este des-
cris de Boiss. fl. orient. 1. c. |i deVclen. fl. bulg. p, 371, îns planta
nostr are costele caliciului glanduloso-punctate.
26. C. Rapunculus L. spec. p. 232; DC. prodr. 7 p. 480;

Koch syn. p. 541; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 419; Rchb. icon. germ. 19
tab. 252 f. 2; Schlechtd. e^ Laiig. deutsch. 22fig. 2237. J* Iunie —
August Liveî^ poeni de pduri pe lîng pduri. Sinaia (Grec. en.
.î
p. 38); Verciorova, Severin, Hinova Tismana, Tîrgujiul, Lainici; ;
Caracal la Frâsinet lonesti, Vultureanca Bneasa, Comana Buftea

; ; ;
5. ADENOPHORA Jisch. mem. soc. nat. mosc. 6 p. 165.
I. A. lilifolia Ledeb. cat.hort. dorp. 1822; DC. prodr, 7 p. 492

exclus, var. 7; Rchb. ic. germ. 19 tab. 257 f. 1. A. lilifolia p. inftui-
dihuliformis Alph. DC. monogr. câmp. p. 359 (1830). A. suaveoleus

Meyer elench. pi. borus. indig. p. 19 (1835);Koch syn. p. 543. Camjja-
nula lilifolia L. spec. p. 233; .Jacq. bort. schoenbr. tab. 335; Wald.
et Kit. rar. hung. 3 tab. 247. C. suaveolens Willd. eimm. hort. berol.
suppl. p. 10. —
Locuri cu ierb pe coste pe la poale de dealuri în Mol-
dova superiorâ. Valea Monastirei Neamû (Grec. herbor. mold. 1874
et in Br. prodr. p. 334 Chania exsicc. !) valea Crcoanilor pe la Os-
; ;
loveni în districtu Neamu,
6. SPECUL ARIA Heister sj-st. pi. gen. p. 8.
I. S. Speculum Alph. DC. monogr. câmp. p. 346 (1830); DC.

prodr. 7 p. 490: Koch syn. p. 544; Rchb. ic. germ. 19 tab. 255 fig. 2;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 22 fig. 2250. Campanula Speculum L. spec.

p. 238. Prismatocarpus Speculum L'Herit. sert. angl, p. 2. — ?{, Iunie,
Iulie. Pe lîng garduri la monstirea Neamu (Grec. enum. p. 37).
—
Din erore unele specimene sunt indicate în enumerat,iea mea de plante
din 1880 subt numele de S. hyhrida ca gsite pe la Sinaia în 1876.
7. SYMPHIANDRA Alph. DC. vwn. câmp. p. 365-
S. Wanneri Heufî'. enum. banat. p. 120 (1858); Neilr. diagn.

I.
p. 82. Campanula heteropliijlla Baumg. enum. transs. 3 p. 342-nonL.

C. Wanneri Roch. rar. banat. t. 5; Rchb. ic. germ. 19 tab. 254 f. 1.
?|, Iunie, Iulie. Pe stânci abrupte §i prin fissurile acestora la locuri
umbrose, umede §i expuse ctre nord. Valea Oltului de la Coziea în
sus pe Ciocanele |i Cîrligele, Monstirea Stniioara în pr|ile din
vale ; Lainici spre vama Piui pe Ciocane.
CUCTTRBITACE^ 389
LVI. GUGURBITACE^ Juss. iêu. i)J. 393.
1. BRYONIA L. gen. n. log-^.
I. B. alba L. spec. p. (;21; DC. prodr. 7 p. 307; Sturm cleutsch.

fi. h. 80; Koclisyn. p. 277; Rchb. ic. germ. 19 tab. 25î); Schlechtd.
et Lang. deutsch. i22 fig. 2196. — Vulg. Cucurheea. împrteas. Mw
ttonre. — t\.Mrciniiuri, garduri pe la locuri ruderale
Iunie, iulie.
locuine rurale. Ruinele Severine Tirgujiul Horezu Gâlimne^ti
.î
; ; ; ;
Conteti; Cânipina; Bucureti (Grec. enum. p. 25); Gomana; Brila;

Galai prin viî; Piatra; Iai pe la Gopou i Rpedea; Gonstana.
2. ECBALLION Richard dict. class. nat. 6 p. ig.
I. E. Elaterium Richard dict. class. hist. nat. voi. 6 p. 19(1824);

Koch syn. ]>. 277; Schlechtd. etLang. deutsch. 22 fig. 2198. E. agreste
Rchb. ic. gerni. 19 tab. 258. Momordica Elaterium L. spec. p. UM",
DC prodr. H p. :Ml. — Vulg. Plesnitoare. — Q Iunie -Septenibre.
Gâmpuri la locuri inculte aprice. în Dobrogea pe la Constana torte
mult.
• Speciile urmetore sunt forte comune în cultur pentru uzul

alimentar sau economic: Lagenaria vulgaris Ser. in DC. prodr. 3 p. 299,
vulg. Ti'lv.
Tigv. Tiug. Troca. Presentez câteva varieti: L. vul-
Gourda Ser. 1. c. fructul avend dou înfiaturi neegale c'o su-
garis a.
grumtur între ele; Cugourda Ser. c. fructul avend o singur
|3. I.
înfltur ovoid c'un gît forte lung cilindric: acesta se numete Tilo
i servete la er pentru sifone de transvasare. — Cucumis sativus L.
spec. p. 1437, vulg. Castravete sau Crstvete, ce presentez oarecare
varieti precum: a. viridis Ser. I. c. p. 300, avend fructele micuele,
verî i cu mici proeminente mamelonitorme, vulg. Castravei pentru

oêt; p. flavus Ser. I. c. fructele mai lungi i mai grose, uior arcuate,
netede i parte la maturitate galbenii la fa, vulg. Castravei-româ-
iveti. — Cucumis Melo L. spec. p. 1430^ vulg. Pepen. Fepen-galhen.
Zmos. Presentez multe varieti dup mrimea, aspectul exterior,
dup gustul carnei sale. - C. Cantalupo Ser. I. c; vulg. Cantalup.
Cantalo. — Citrullus vulgaris Schrad. in linn. voi. 12 p. 412 ; synon.
Cucurhita Citrullus L. spec. 1435, Cucumis Citrullus Ser. in DC.
p.
prodr. 3 p. 801, vulg. Harhus. Boâr. Lubenit. Pepene-verde. Variez
în fructele sale cu carnea galben sau glbenie i seminele negre sau
:
roii, cu carnea roie, seminele negre, forte mari,

mediocri sau mici
dup cultur, etc. — Cucurbiia Pepo L. spec. 1435, vulg. Bostan. Do-
vleac. JJovlete-turcesc sau Dovlete-alh mare sau micuei
, : Bostanei»
S90 ,
CONSPECTUL SISTEMATIC
Dovlecel. — Cucurbita maxima Ducii, in Lam. encvcl. 2 I5l, vulg. dicl. p.
Dovleac sau Dodete-românesc. — Cucurbita Melopepo L. spec. 1435 p.
vulg. Dovleac-turcesc cealma. — Coccinia indica Wiglit. ot Arn., vulg.

Trtciit, Cucurheêa.
CLASA IV
DICOTILEDONE GAMOPETALE SUPEROVAKlî
LVII. ERIGACE^ Acli. Rich. elem. bot. p. 530.
Trib. I. VACCINELE. De i inferovariî, totui cele lalte caractere

sunt ale Ericaceelor: polistemone, adesea diplostemone, antereic \)\-
loculare bicorne, corola nrceolat sau campanulat 5 -lobat, arar
4'- lobat, în.s fructul e bob sucosa, 4-5 locular, loc. polispermice.
1. VACCINIUM L. gen. n. 4''<3.
1. V. Myrtillus L. spec. p. 498; DC. prodr. 7 p. 573 var. a;

Koch .syn. p. 545; Rchb. icon. germ. 17 lab. 118; Schleclitd. Lang.
deutsch. voi. 20 fig. 2036. — Vulg. Afin. — h Maiu, Iunie. Live(]i,
umbrosc pe culmea muncilor i prin vile subalpine.Go-

poeni, stânci
deanu i Bulzu; Goziea; Ghi|u; Oiticu Rucâr; Pâpuea; Buceci; :
Ceahlu: Agapiea la Sihla (Grec. enum. p. 38): hi Suceava pe Borca

la isvorul de borvis; pe Barnarelul sus i pe muntele Bîda la Dorna.
2. V. uliginosum L. .spec. p. 499; Sturm deutsch. hef. 12 :
DC. prodr. 7 p. 574; Koch .syn. p. 545; Rchb. icon. germ. lâtab. 117;
fig. 3, 4; Schiechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2007. — î; Iunie, Iulie.
Prin locuri mltinose turfose i sfagnuri, în regiunea alpin. Negoiu
pe Podeanu; Penteleu la casierie (Br. miss.); în Suceava pe Pietrosu
(Br. miss.), pe Bîda (1300 m.); pe Ceahlu în Neamu.
3. V. Vitis Idaea L. spec. p. 500; DC. prodr. 7 p. 5G8 ; Koch
syn. p. 545 ; Rchb. icon. germ. 12 tab. 117 fig. 3, 4; Schiechtd. Lang.
dt'Ulsch. voi. 20 fig. 2038. — Vulg. Coacz-de-munfe. Meri§or-de-munte.
Smirdar. — h Iunie. Pâsciuni alpine, stânci prin vi montane sub-
alpine. Muntele Goziea; Negoiu i Argei; Ppu.ea; Piatra-
Ghijû în
Nâmetilor; Buceci la Sinaia pe Furnica fF. uU(jinosum Grec. enum.
p.38-non L.) la Urltoarea, pe ; Costila în Valea-Albâ sus; Predeal
peUrzicaru; Piatra-Mare; în Bacu Slnic pe muntele Pufu; pe
la
Ceahlu (Chan. exsic.) ; în Rareu pe coamele despre Pialra-Zîml)rului

—
ERICACE^ C91
4. V. Oxycoccos L. spec. ]). 500; Kocli syn. p. 545; Rclib. ic,
germ. 17 lai). 118; Sclilechld. Lang. voi. 20 fig. 20:]9. Oxycoccos pn-
lustrîs Fevs. syn. 1 p. 419 (1805). Pi in mlatini sfagnoso în vi —
montane umbrose umede. Valea Barnarelului sus la capu-riului pe iî
Picioru-Aiinului la Doina.
Trib. III. ERICINE.E. Superovai'iî i cu disc ipogin pe care stau

staniinele ; fructul capsul sau bob ; în fine caracterele proprii ale
Ericaceelor.
2. CALLUXA Sa/isb. in Unu. transs. O p. ][-/.
I. C. vulgaris Sali.sb. op. cit. (1802); Smith eiigl. fi. 2 p. 225;

Sturm deutsch. hef. 1 ; Koch syn. p. 547; Schiechtd. Lang. deutsch.
voi. 20 fig. 2022. — Vulg. Urh-mgr. — t^ Iunie, Iulie. Pduri si
pe la locuri deschise pe stânci, în regiunea montan. în Gorjiu la Vâ-

deni pe dealurile Miulescu; la Tîrgu-Ocnei pe Mgura i în munii
Slânicului ;
pe Ceahlu (Ghan. exsic.)
3. BRUCKENTHALIA Rchb. germ. exc. p. 414.
I. B. spiculiflora Rchb. I. c. (1830) ; ejus. icon. germ. 17
fig. 1 ; DC. prodr. 7 p. (î94; Neilr. diagn. p. 83. Lrka splculifiora^'dWsb.

tab. UI in linn. transs. 6 p. 324(1802) ; Sibth. Sm. fi. gra_^c. 4. p. 47.
Menziesia Bruckenthnlii Spreng. neu. entdeck. 1 p. 271 (1820). —
t) Pduri la locuri deschise cu ierbâ sau cu muchi,
Iunie, Iulie.
stânci; în regiunea montan. Godeanu; Olneti; Câiimneti; muntele
Coziea; muntele Galbina; Ghiu i Jipu; Ppuiea, Negoiu;Dobrian,
Rucâr, Dîmbovicioara; Nmeti, Muntiioru ; Buceci în tot coprin-
sul; Predeal ; Vleni (Grec. in Br. prodr. p. 335); Bîsca-Rusilei.
4. AZALEA L. gen. n. 212.
I. A. procumbens L. spec. p. 215. Rchb. icon. fi. germ. 17

tab. 108 f. 2; Neilr. diagn. p. 83; Schiechtd. et Lang. deutsch. 20
f. 2028. Loiseleuria procumbens Desv. journ. bot. voi. 3 p. 35 (1813);
DC. prodr. 7 p. 714. — t? Iulie, August. Stânci i la locuri cu muchi
sau cu ierb menunt pe coamele alpine. Godeanu; Negoiu i Mol-
doveanu; Ppuea; Buceci (Grec. enam. p. 38); Piatra-Mare.
5. RHODODENDRON L. gen. n. s4^.
Rh. Kotschyi Simk. enum. transs. p. 389 (1886). Wi. ferru-

I.
g'meum Baumg. enum. transs. 1 p. 300, Auct. transs. plur. -non L.

Bh. myrthlfolium Scholt et Kotschy in bot, zeit. voi. 9 p. 17 (1851)
-non Lodd. bot. cabinet tab. 908 (18:24) cujus stirps hispanicam
incolit hybridum inter Rh. hirsutiim et Eh. punctatum (confer. DC.
prodr. 7 p. 722 : Bh. pontîcm)) var. §). — Vulg. Bujor-de-munte. Tranda-

fira§i-de-munte. — î> Iunie, Iulie. Munii Godea-
în plaiurile alpine.
nului pe Mocirliu; Galbina; .Tipu i Picucatu; Negoiu Ppuea Bu- ; ;
ceci în tot coprinsul (Rh. myrtifoUum Grec. enum. p. 38. Rh. chamce-
cystus Grec. olim-non L.); Piatra-Mare.
Trib. III. PYlfOLACE.^ Lindl. Difer de tribul precedent prin lipsa

discului hipogin, prin seminele lor mici .i aripate cu arilâ prelunga.
6. PYROLA L. gt-n. n. ^40.
1. P. rotundifolia L. spec. p. 567: DC. prodr. 7 p. 772 ; Koch

syn. p. 550; Rchb. icon. germ. 17 tab. 102 f. 1; Schiechtd. et Lang.
deutscb. 20 f. 2045. - t[. Iunie, Iulie. Prin pduri in regiunea dealu-
rilor i a munilor. Buteni; munii Slnicului în Bacu; Hangu subt
Ceahlu Iai ; la Rpedea.
2. P. chiorantha Swartz in act. acad. holm. 1810 p. 190

tab. 5; DC. prodr. 7 p. 773; Koch syn. p. 550; Rchb. icon. germ. 17
tab. 103 fîg. 1 ; Schiechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 204G. — ![. Iunie,
Pduri în regiunea submontan. Costa Schitului la Monâstirea-
Iulie.
Neamului (Chan. exsice. !); munii Bacului la Slnic Hangu subt ;
Ceahlu; Piatra pe Cernegura.
3. P. minor L. spec. p. 567; Sturm deutsch. fi. h. 13; DC.

prodr. 7 p. 774; Koch Rchb. icon. germ. 17 tab. 104 f. 3
syn. p. 551 ;
et 4; Schiechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2048. l[. Iulie, August. P- —

duri de braî în regiunea montan subalpin. Buceci la Valea-Jepilor
(Grec. enum. p. 30); Predeal pe Susaiu i pe poalele Clbucetu-Tau-

rului pe la Schit ; Rareu la Schit.
4. P. secunda L. spec. p. 568; Sturm deutsch. fl. h. 13; DC.

prodr. 7 p. 774; Koch syn. p. 551; Rchb. ic. germ. 17 tab. 104 f. 1 et
2; Schiechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2043. — Vulg. Merl§ior. Peyi§ior.
Verdi'-a-leniei. — l\. luniC; Iulie. Pduri de bradi în regiunea mon-
tan. Dimbovicioara, Pajerea Predeal Sinaia Agapiea (Grec. enum. ; ; ;
p. 30); Monstirea Neamului la Pocrov (Chania exsice.!).
7. MONESES Sjlisb. in Grav brilsch. an: i- p. 4(ri.
(Pvrolu Sect. II. Paniiisjîoidos Ku.-h).
I. M. grandiflora Salisb. in (iray 1. c. DC. prodr, 7 p. 775,

;
Ericace.t:, monotropace.e, oleace.e 303
C't Aud. plur. Pifrolii }irdj{ora L. spec. p. 5G8 ; Koch syii. p. 551;
llchb. ic. {êi-rn. 17 tal). 105 lig. 1 et l\ Schlochtd. el Laiig. deutscli. i20
f. 2049. — \\, Iunie, Iulie. I'duii de bnicji si tget; în regiunea mon-
tan alpin, subalpin. Negoiu pe Clâbueetu; Sinaia ^\ în tot coprinsul
Jjucecilor((îrec. enuni. p. ::{0); Predeal; in Nearaû la Hangu .î Agapiea
((Jrec. I. c); Monstirea Neamului (Ghania exsic. !)
LVIII. MONOTROPAGETI^: Lindl. nat. syst. ed. 2.
1. MONOTROPA Lin. gen. n.

5J6'.
I. M. Hypopitys Lin. spec. p. 555; Koch syn. p. 551; Rchb.

ic. germ. 17 tab. 101 ; Sclilechtd. et Lang. deutsch. 20 f. 2050. — Vulg.
tSugtore. Suf/e-Plu. — ?|, Iulie, August. Pduri în regiunea montan
subalpin; parazit pe rdcini de fagi sau de bradi. Dîmbovicioara;
Sinaia (Grec. cnum. p. 30) .i în tot coprinsul Bucecilor. — Variez:
a, glabra Rotii lent. germ. 2 p. 462 ; Koch syn. p. 552 ; Pvchb.
ic. germ. 17 tab. 101, fig. 6 et 7 (b). Hi/popitij)^ (jlabra Bernh. in DC.
prodr. 7 p. 780. Tote pr|ile plantei glabre, doar ovariul preserat cu
câteva punctulee puin eminente
[1 hirsuta Roth. tent.germ. loc. c.Koch syn. p. 552; Rchb. 1. c.
fig. 1 —5 (a). Hypopit(j>i nmltljiora Scop, fi. carn. ed. 2 n. 178; DC.
prodr. 7 p. 780. Montropa Hj/popitf/A Lin. ap. DC. 1. c. — Axa cauli-
narâ în poriea inflorescenei este pubescent, bracteele ciliate, faa
intern a sepalelor, tol marginea petalelor, staminele iji pistilul sunt
hirsute.
LIX. OLEAGE^ Lindl. syst. p. 307.
Trib. L OLEINE.^]. DC. — Fructul crnos sau bacciform.

1. LIGUSTRUM L. gen. n. i8.
vulgare L. spec. p. 10; Sturm d. fi. h. 14; DC. prodr. 8

I. L.
p. 293; Koch syn. p. 554: Rchb. ic. germ. 17 tab. 33 f. 1 et 2;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 1 6 f. 1531.— Vulg. Lenm-cânesr. Mlmi.
Mlin-neijru. —
Arbust forte comun pe la pdurile din regiunea de-
lurilor i a câmpiilor în amestec cu arbori mici i al|i arbuti, consti-
tuind desiiuri, tuferiiuri sau crânguri (Grec. enum. p. 40).
Tril). II. SYRINGE/E Don. Capsul bilocular loculicid.
2. SYRIXGA L. gen. n. 22.
I. S. vulgaris L. spec. p. 11 ; Sturm. deutsch. fi. h. 2 ; DC.

; ;;
SU CONSPECTUL SISTEMATIC
prodr. 8 p. r^8:^; Koch syn. p. 554; Heichenb. icon. geini. 17 tab. 3i;
Schlechtd. et Lang. 16 ~Yu\g. LiUar. Iorgovan. Serinte.

fig. [b32. —
t> Aprlie, Maiu. Sponlaneu iin stare selbatec în Mehedini pe :
inun|ii de la Verciorova pe muntele Sulia (Sab. Stef. iniss.) pe Ap-

; ;
loara la Gaura-Fetei ; Monastirea Tismana pe stâncile peterei ;

—
îns frecuentâ i vulgarizat în cultur, prin parcuri i grdini în tot
era, prezentând varietile :
a. vio/acea Dietr. fl. cap. 1 p. 247. Florile de un liliachiu închis

p. ccerulea Dietr. 1. c. Florile azurii;
7. albiflora Dietr. 1. c. Florile albe. —

0. chinensis Willd. — Vulg. Liliacfrnnozesc.
Trib. III. FRAXINE.K Bartl. Samar bilocular nedehiscent.
3. FRAXINUS Tournef. inslit. p. 577 /. ^4'^
1. F. excelsior L. spec. p. 1509; Sturm deutsch. fl. h. 44;

DC. prodr. 8 p. 276; Koch syn. p. 554; Rchb. ic. germ. 17 tab. 31
Schlechtd. et Lang. 16 f. 1533. — Vulg. Frasin.— h Aprilie, Maiu.
Pduri; din regiunea montan inferiorpînâ în regiunea câmpiilor pe

la locuri cam umede. Cernei, Dumbrvita; Graiova Mogooea, Pan- ;
teleimon, Paserea; Gri vina în Lunca-Prahovei Gomana; Monastirea ;
Neam|u (Ghania exsicc. !). De alt-fel, torte comun în |er. Variez:

a. genuina. — Samarele oblungi eliptice, atenuate sau rotundate
la baz, obtuse sau oblic .tirbite lavîrf i cu mucron (urmele stilului)
în stirbitur
(5. voi. 4 p. 1105 (1805). F. o.ri/jjhi//la M.

oxycarpa Willd. spec.
Bieb. fl. t. 450 (1808); DG. prodr. 8 p. 276; Gren. Godr. fl.
c. 2 p.
Ir. 2 p. 472. —
Samarele oblungi eliptice, dar mai ângusticele, sunt
atenuate la ambele extremiti i astfel se art acute la vîrf.
2. F. Ornus L. spec. p. 1510; DG. prodr. 8 p. 274; Koch syn.

p. 554; Pichb. ic. germ.l. c Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 fig. 1534.
Ornits europcea Pers. syn. 1 p. 9. — Vulg. Frasmti-de- munte. Mojdrean.
Urm. — Iunie, Iulie. Pe costele petrose ale munilor inferiori. Ver-
c[.
ciorova, Bahna; valea esnei la Gaura-Fetei; Gloani Lainici; Polo- ;
vraci; Gâlimneti, Goziea; Rîu-Vadului în Dobrogea pe munii d'in- ;
tre Macin i Greci (Br. miss.) i prin pdurea Babadaghului.
LX. .lASMINAGEiE Lindl. nat. syst. ed. 2 p. 308.
1. JASMINUM Tnwn. inst. p. 597 t. ^GH.
1. J. frutibans Lin. spec. p. 9; DG. prodr. 8 p. 313; Rchb, ic.

JASMINACE.E, ASCLEPIADACEJ^: 395
germ. 17 tab. 36; Boiss. fi. orient, i p. 4^; Greu. Godr. fi. fr. ^2
p. 476. - Iasomie selbatic. - t.Maiu, Iunie. Locuri petrose aprice
în Dobropoa prin nuilte locuri. Ba.i-Bunar; Manî,âliea îî plantat în ;
oarecare grdini la C;onstan|a.
• J. officinale L. spec. p. M.— Vulg. i«so>m>. - t^ Exist în cul-

tur prin oarecare grdini; dar nu rezist gerului intens.
LXI. ASCLEPIADAGEJi: Lindl. nat. syst.

p. 502.
Trib. J. PERIPLOOE.E R. Br. - Staminele avend inser|iea pe
tubul corolei, filamentele separate, dar anterele prin vîrful lor cohe-
rente .î pe spate cu coam peros.
1. PERIPLOCA R. Br. Wern. soc. p. ^8,
I. P. graeca L. spec. p. :m9 DC. prodr. 8 p. 498; Le Maout et

;
Decaisne flore des jard. p. 19.3; Rchb. ic. germ. 17 tab. 25; Boiss
fi. orient. 4 p. 49. -
Maiu, Iunie. Locuri petrose aprice. Giurgiu
t.
pre vechile ruine ale cetâjei spre Smârda; in

Dobrogea la Hîr.sova
(Br.), la Mangalia pe stâncile calcare.
Trib. Jl. ASCLEPIADACE.E R. Br. Staminele avend

inserîea pe
baza corolei §i filamentele consudate în tub periginic ; anterele bilo-
culare, iari coherente .i aplicate pe stigmat, de flecare câte
o
pung polinic solitar cu vecina celei lalte în retinaculul inler- d
posit afipt pe stigmat.
2. CYNANCHUM R. "Br. ]Vern. soc. /^ 44.
I. C. acutum L. spec. p. 310; DC. prodr. S p. 547; Koch syn.

p. 555; Rchb. ic. germ. voi. 17 tab. 29; Boiss. fi. orient. 4 p. 00
-
;
Schlechtd.et Lang. deutsch. 16 fig. 1580. ?|.. Iunie, Iulie. Pe coste'

argilose la locuri rupte, garduri de mrcini, viî. Malurile Buzeului
la Buzou malurile drumurilor p'între
; viî la Galai spre Brboi ;
Bîrlad; pe malurile mrei la Sulina i Constan|a abundent.
3. VINCETOXICUM Mw,iv/t metliod. p. 5/7.
V. officinale Moench meth. pi

I.
p. 317 (1794); DC. prodr. 8
p. 524; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 480 ex p.; Rchb. ic.
germ. 17 tab. 2G.
ÂHclepias Vinceioxicum L. spec. p. 314; Sturm
deutsch. fl. h. 9. Cyn-
anchum Vincetoxicum R. Br. wern. soc. p. 47; Koch syn. p. 555 exp.
Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 16 p. 203 fig. 1581. - Cynanchum
'uum Koch tachenb.
Bartl. in p. 350 (1844) e o uior modificaîe a
ormei genuine, dar nu o specie distinct. — Vulg. Brllioanc.
SMtl COÎÎSPECTUL SISTEMATIC
Rindimi. — l\. Maiu- Iulie. Prin livezi, tuferiîuri, lo-

lerba-fendiii.
curi Cernei; Baea-de-Aram Tîrgujiul; Graiova; Balceti
petrose. ;
(Sab. tefan.); Rîmnic, Climncti, Coziea . pe Massa-lui-Traian;

Rucr, valea Muierei; Sinaia la Pusnicu; Comarnicu; Netoi; Co-
mana: Giocne.^ti, Buftea Ferii, Crivina; Buzeu; Birlad, Ghidigeni;
Neainu Flticeni Dobrogea.
; :
• Asclepias Syriaca L., sau mai bine dis, Asclepias Comuti De-
caisne in DC. prodr. 8 p. 567. — t[. Introdus în cultur prin unele
grdini ; specie de origine american.
LXII. APOGYNAGE^ Liiidl. nat. syst. ed. '2

p. 299.
1. VINCA L. gen. n. ^gs-
I. V. herbacea W. et Kit. rar. hung. tab. 9 (1799); DG. prodr. 8

p. 383 exclus, var. y eto ; Koch syn. p. 557 ; Rchb. ic. germ. 17 tab. 22 ;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 10 f. —Foie

1578. 'n-fir. Foiofoiu. Fon-
chiu. Saschiu. Saseu. Borhftnoc. Brhnoc. — 7\^ Aprilie, Maiu. Livezii,
locuri cu ierb, pe ling pduri, prin crângulee i ograde de pomi. în

Mehedini pe la Poroina, Stîrmina, Strhaea; Graiova în lunc Gio- ;
cne.ti, Peri-i, Grivina; Ploeti la Grângu Gomana; Paserea;

lui Bot;
Lehliu; Sloboziea pe la pdurea Mo.|i-Toma Buzeu pe la Grângu; ;
Fociani. Vrancea: Birlad; Iai; Botoiani pe la Roiori.

• y. minor L. spec. p. 304; vulg. (Jnmuiitl, Meriior, Pervinc. —
?[. Introdus, vulgarizat în cultur prin multe grdini i cimitire de
orae i pe la er. (Grec. enum. p. 40).
• Nerium Oleander L. spec. p. 305; vulg. Leandru. — h Arbust

mediteranean ; forte vulgarizat în horticultura îns sufere la ger.
LXIII. GENTIANACEJE Lindl. I. c. p. 296.
Trib. I. MEXYAXTHE.î:. Gu disc ipogin sau cu cinci glande subo-

varice; preflora|iea induplicat. Foile alterne vaginate sau cam vagi-
nate. Plante fluviale.
1. MENYANTHES L. gen. n. th4 ex p.
I. M. trifoliata L. spec. p. 208; DG. prodr. 9 p. 137; Koch

syn. p. 558; Pichb. ic. germ. 17tab. 2; Schlechtd. et Lang. deutsch. IG
f. 1536. — Vulg. Trei-frai; Trifoite; Trifoiuamar. Trifoi-de-halt. —
t[. Iunie. Ape stagnante superficiale ; mlatini. Bucureti la Herestru,
în Bârbtescu-Vechiu, odinioar i prin bl.ile Gramont.
;
(lENTlANACE.'E o'^l
2. LIMNANTHEMUM (inicl. jci. petropol. ijO<j /7. 517.
I. L. nymphoides Liiik. II. portng'. 1 p. :J44 (1809); Koch syn.
p. 558; DC. piodi'. U p. 1:58; Rchb. icoii. germ. 17 tab. 1; Schlechtd.

etLang. deutsch. 10 f. \o31. L.jyelta fum Gme].\. c.tab. 17f.2. (1769).
Menianthea n/piiphouIcs^L.spec. p. ^201 {[1Q3). Villftrsia ni/mphoide.^
Vent. choix pi. cels. n. 9 (I8O:}). — t|. Iulie, August. Ape stagnante,
heleteuri vechi abandonate, .ianûii cu ape. Buciu-e.ti pe Golentina
Gomana pe Gâlnistea; Blile de pe marginea Dunrei: Dbuleni spre
Potelu în Romanai (Grec. enuni. p. 41); Giurgiu, Sloboziea spre
Malu; Galai prin Bratesiu.
Tril). 11 (jENTIANE.E. Ovariul fr disc hipogin ; foile oposito ne-

vaginate. Plante terestre.
3. LOMATOGONIUM AI. Braiin. bot. êit. iH-p.
I. L. carinthiacum Al. Braun. 1. c. 1 p. 221 (1830); Koch syn.

p. 559; Schlechtd. et Lang. deutsch. IG fig. 1541. ive)-tia rarinthiaca
Wulf. in Jacq. miscel. 2 p. 53 (1781); Sturm deutsch. fi. h. 22. Gen-
tiana can'nfhiaca Frd'l. gent. p. 103. Pleurogyne carinfhiaca Griseb.
gen. et spec. gentian. p. 310 (1839); DC. prodr. 9 p. 122; Rchb. ic.
germ. 17 tab. 4 f. 2. —Q
sau (j August, Septembre. Stanei cu ierb
menunic sau cu muchi, pe comele alpine. Buceci la Strunga (Grec.
enum. p. 41), pe Garaimanu i la Ober§iea-lalomi|ei (Knecht.) pe Gos- ;
tila la Valea-Alb sus în fund.
4. GEXTIANA L. gen. n. ^21'.
i^ 1. Florile galbene.
1. G. Iuea L. spec. p. 329; Koch syn. ed. 2 p. 559; DC. prodr. 9
p. 8G; Rehb. icon.germ. 17 tab. 18; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16
fig. 1542. — Vulg. Enat'H. Ghinur. Iniir. Inurea. Ocliincea. —
% Iunie, Iulie. Pe costele munilor în vile infralpine. Buceci pe
Gostila în Valea-Alb (Grec.) i Ia Piatra- Ars (Knecht.) pe la 1800'" alt.
§ 2. Florile albastre sau purpurii.

a. Tubul corolei oblungo-campanulat, istmul nud, sinurile cu
clini apendiculari.
2. G. punctata L. spec. p. 329; Sturm deutsch. fasc. 54; Koch
syn. p. 561 ; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 116; Rchb. ic. germ. 17 tab. 15;
Schlechtd. Lang. deutsch. fi. 16 fig. 1545.— Vulg. asemenea.— 2(. Iu-
lie, August. Stânci, psciuni in regiunea alpin. Muntiî Godoanului

pe Murariu i Bulzu; în Argei pe Jipu i Moldoveanu.
Uiecescu D, Dr. — C. Ul\. '-^8
;;
,';!I.S C(>N.S1*ECTUL ÎÎSTEMATÎO
3. G. phiogiffolia Scliotl, Kotschy liol. zcit. ann. 1851 p. 151 ;
Fuss. Iranss. excurs, p. 1-H8; Uclib. ic. iêrni. 17 lab. 148. (i.deprsHm.
Schiir onuiii. transs. \). 157 sod iioii ''/. F'iwiiinoiKiatJte: var. depresm,
Boiss. voy. bot. ann. 1815 p. 1-15 L li>l a, fide Simk. — Aceleai
numiri vulgare. — "^|. Iulie, Augu.st. în regiunea alpin. BucecilaValea-
Priporului (Kneeht. ), pe Coslila in Valea-Alb ; Ceahlu.
4. G. cruciata L. spec. p. 334; Koch syn. p. 561; DC. prodr. 9

p. 118; Rchb. ic. germ. 17 tab. 11. Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 16
f. 1546. — Vulg. KnxnX Ghmara. Inur. Ochincea. — l^ Iulie,
August. Livedi, locuri cu ierb, poenile. Clo.îani la Buza-Plaiului

Stolnici i Cotmeana înArge.î; Gomana; Ciocneti; Câmpulung;
Sinaia (Grec. enum. p. 40), Predeal; Piatra pe Cernegura; Flticeni;
Broteni; Rareu. Plant nuilt re.spândit în Româniea.
5. G. asclepiadea L. spec. p. 329; Sturm deutscli. h. 54; Koch

syn. p. 561 ; DC. prodr. O p. 1 12 ; Rchb. ic. germ. 17 tab. 1 1 ; Schlechtd.
ct Lang. deutsch. fi. 16 f. 1547. —Vulg. Intur. Intrarea. — î|. Iulie,
August. Tuferiiuri pe la margini de pduri în regiunea subalpin

i alpestr. Monstirea Bistria, Coziea; muntele Jipu la Corbeni;
Rucr, Dîmbovicioara; Câmpulung; Sinaia; Predeal; Slnicu din
Bacu; Neam|u, Agapiea (Grec. enum. p. 40) Piatra Broteni pe ; ;
Bistria i Neagra, Schitul-Rareu.
6. G. Pneumonanthe L. spec. p. 330; Sturm. deutsch. h. 30;

Koch syn. p. 561 ; DC. prodr. 9 p. 111; Rchb. icon. germ. 17 tab. 10
Schlechtd. et Lang. deutsch. fi. 16 f. 1548. — ?|. Iulie - Septembre.
mai ales pe coste (Grec. enum. p. 40).
Livedi, locm-i deschise uscate
Cernei, Dumbrvia; Tismana; Curtea-de-Argei Ciocneti; Piatra ;
pe Cernegura; Varaticu, Agapiea; Neamii (Chan. exsic); câmpiea

Lebedei la poalele Ceahlului; Mlin, Stniioara^ Bapea.
7. G. frigida HîBnk. in Jacq. coli. 2 p. 13 (1788); Koch syn.

p. 561 ; Ledeb. fi. ross. 3 p. 65; Griseb. in T)(\. prodr. 9 p. 111; Rchb.
ic. germ. 17 tab. 9 f. 4; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16fig. 1550
optime. ^- t\. Iulie, August. Stânci pe vîrfurile alpine. Buceci pe Ca-
raimanu si pe Coslila.
8. G. acaulis a. L. spec. p. 330; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 115

et Auct. plur. G. acaulis var. imlgaris Rchb. deutsch. fi. 17 p. 9 et ic.
germ. tab. 12 sed calycibus male delineatus. G. excisa Prosl in Flora

voi. 11 (1828) p. 268; Koch .syn. p. 562; Schlechtd. Lang. deutsch.
;
aENTIANACEiî: 599
1. c. lig. 1552 optime. — Vulg. (Jup^ (in Suceava). Gh'mUir. Ochinceh.—

% Maiu, Iunie. P.sciuni .i .stânci alpine. frecuent; în Ne-
în Buceci,
goiu pe Podeanu; Oiticu .i Ppu.ea; in Moldova superioi' pe Grinie-
.iu .i pe Ceahlu; Rareu pe culme.
9. G. orbicularis Sclmr enum. tran.ss. p.458 (186G) de.scriptâ;

Simk. enum. li-ans.s. p. 397 (1<S86). ~ (7. 6«mnc« Baumg. enum. 1
p. 195 et Auct. tran.ss. plur. - non Lin. G. hrachyphylla Schur 1. c.
- non Vili. — G. imbricata Scliur. 1. c. p. 459 - non Froell. — U, Iunie,

Iulie. Stânci pe vîrfmile alpine superiore. Buceci la Omu (Br. Simk.):
an G. Carpatica Kit. in Scliult. o^ster. fi. n. 1008 sec. Griseb. in DCI.
pi'odr. 9 p. 104 ?
10. G. aestiva Hcem. et Sch. syst. 6 p. 156 (18^0; ; Sturm

deutsch. fi. hefte 54; Koch syn. p. 563; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 16 f. 1556. G. angulosa M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 197 (1808).
G. verna |3. alata Griseb. gent. p. 263 et in DC. prodr. 9p. 104; Rchb,
ic. germ. 17 tab. 7 fig. 5. Hlppion (estivum Schm. fi. boliem. n. 119
tab. 3 fig. 8 (1793). — \l Maiu, Iunie. Locuri .i stânci cu
ierb sau
cu mu.chi în regiunea alpin. Muntele Jipu în Argei; Negoiu pe Po-
deanu; Buceci la Ober.iea-Pelesiului (Knecht.), pe Furnica, pe Babele
.i Costila; Ceahlu (Knecht.).
11. G. utriculosa L. spec. p. 332 Sturm deutsch. fi. h. 30

;
Koch syn. p.564; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 103; Rchb. icon. germ. 17
tab. 8 f. 4; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. 1560. — Iunie
- August. Livedi i locuri petrose în regiunea montan alpin i subal-
pin. Predeal, Buteni, Sinaia Mera ; în Vrancea; Hangu subt Ceahlu.
12. G. nivalis L. spec. p. 332; Sturm deutsch. fi. h. 22; Koch

syn. p. 564; Griseb in DC. 1. c. ; Rchb. icon. germ. 17 tab. 8 f 3
.
;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. 1561. — Iulie, August. Vîr-

furile alpine. Negoiu; Moldoveanu; Buceci la Omul (Simk.); Cea-
hlu (Knecht.).
b. Corola hypocraterimorf sau infundibuliform, sinurile fr

clini apendiculari.
* Marginea lobilor corolei fimbriat, istmul fr coron apendi-
cular, adic nud.
13. G. ciliata L. spec. p. 334; Sturm deutsch. fi. h. 23; Koch
syn. p. 566; Griseb. in DC. prodr. 9 p. 101; Rchb. icon. germ. 17
tab. 10 f. 1 ; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. 1568.-0 Au-
—!
m CONSPECTUL SISTEMATIC
gusl, Septembre. LivcHi in regiunea montana subalpin. Sinaia (Grec.

enum p. 40): Buteni, Azuga, Predeal; în Vrancea; Piatra pe Cer-
negura.
•==
* Marginea lobilor corolei forte întreg; istmul garnisit cu o
coron apendicular dentato-limbriat : endofrichce.
14. G. obtusifolia Willd. spec. pi. 1 p. 1347 (1707); Koch
syn. p. 565; Ledeb. fl. ross. 3 p. 54; Rchb. deutsch. voi. 19 p. 17 et
icon. germ. tab. 6 fig. 1 ; Schlecht. Lang. deutscli. voi. 16 f. 1565
optime. G. spathulafa Bartl. ap. Rchb. iconogr. I p. 78 tab. 92 f. 196
et 197 (1823) et icon. germ. 17 tab. 6 fig. 2. G. f/ermariica var. '(.prcecox
Griseb. in DC. prodr. 9 p. 96 ex p. G. prcecox A. Kern.zool. bot. gesel;
ann. 1888 p. 669 et in sched. n. 2191 !
— Iunie - August. Livedi
subalpine, quasi alpine. Subt Negoiu pe Gomarnicu .î Glbucetu Ru- ;
cr, Valea-Muierei, Pajerea; Leota; Predeal; Azuga, Buteni, Sinaia

(G. germanica Gvec. Gwnm. p. 40- non Willd.); Geahlu; Piatra pe
Gernegura; Broteni pe Picioru-V^âcriei; pe Bida la Dorna; Rareu.
p. Uechtrizii Sag. et Sch. carp. centr. 2 p. 401 (1891). G. germa-
nica 7- prcecox Griseb. 1. c. ex p. G. caucasica Simk. enum. transs.
p. 398 (1886) et botan. transs. recent. -non M. Bieb. G. carpatica
Wettst. oesterr. bot. zeit. ann. 1892 s. 4etin A. Kern. sched. fasc. 6
n. 2189 (1893) et exsic! Wettst. gatt. gent. sect. endotr.p. 43(1896)
-non Kit. in Schult. oesterr. fior. ann. 1814. — Gaule robust sau robus-
ticel, erect, simplu .sau de labazâ ramificat ; foile inferiore obovato-spatu-
kte, în petiol atenuate, cele medii .i superiore ovato-lanceolate sesile
cam, amplexicule, acuminate; florile de mrime mediocr, 20-25'""'
lung., au caliciul 5-fid,laciniile sale neegale lineare sau linear-lanceolate,
egalând tubul sau cu puin mai lungi, separate prin sinuri obtuse si
ajung pân subt limbul corolei care este dilatat; capsula stipitat.
Difer de forma specific tipic numa prin corola sa mai micua nu —
de 30 """^ —
.i prin înflorirea sa tonmatic, iar nu vratic. Aseme-
nea, difer destul de evident de G. caucasica M. Bieb. care are la- !
ciniile caliciului filiforme flexuose, mai distante prin sinuri largi trun-
cate .i prin portul seu mai mic i mai debil. Numirea de G. carpatica
dat de Wettstein nu i se cuvine, de oarece o denumire ca acesta
este dat de Kitaibel, cu mult mai "nainte, unei alte specie carpatice
ce o credem a fi n'am putut con-
G. orbicularis Schur. Din parte-ne,
stata nici un caracter special valabil care ne oblige a o separa cu s
totul de speciea Willdenovian.
depauperata.
',', —
(t, AmareUa var. depauperata Rochel rar. ban.
gentianace.î; 401
fig. 13 (1828) sed non G. Amarella L. — Umil de 5 - î)"" înl|.iine,
simpl, subj,ire, debil, uni-pauciflor.
15. G. bulgarica Velen. 382 (1891) Wettst. gatt.

fi. bulg. p. ;
gent. sect. endolr. p. 37, tab. 3 (189G)!— Gaul debil flexuos, de Ia

fig. 1
baza premunit cu ramuri subiri, lungi, procumbente; foile inferiore

eliptice sau obovate cu baza uior atenuat, cele superiore oblungi
lanceolate obtuse, bracteele lineare oblungi; cime fasciculato-pau-

ciflore.la extrimitâile ramurilor; florile mai mult sau mai puj,in
pedicelate ; caliciul are tubul campanulat, nervuri comisurale i dor-

sale proeminente, laciniile ângust-lineare neegale, drepte sau fle-
xuose i ajung pîn subt limbul corolei care este dilatat; corola
glabrâ, gâlbenie in partea sa inferior §i palid violacee în cea supe-
rior capsula oblung scurt stipitat.
; Iulie- Septembre. Ps- —
ciuni în regiunea alpin i pe plaiuri. Buceci pe Jipi (Knecht.); pe
plaiul Cumpetului i pe plaiul Gagului la Posada.
Semna cu G. crispata Visiani; îns acesta are foile inferiore
i medii ovato-acuminate, laciniile caliciului ovat-acuminate i cris-
pate, mult mai scurte de cât tubul corolei.
Obs, intre formele asia dise tipice de G. obtusifoUa Willd. de G.

bulgarica Velen. si de varietile citate, vorbind de cele din Româ-
niea, nu numa c nu exist nete caractere destul de constante i de-
finitive, dar se gsesc i forme mixte sau transi|ionale numerose ce
fac forte dificil i falacios determinarea cu precisie a unor exem-
plare de plante re intru în cercul de fa.
5. ERYTHRiEA Rcneahni spec. 77 t. jG
1. E. Centaurium Pers. syn. 1 p. 283 (1805); Koch syn. p. 5GG;

Griseb. in DC. prodr. 9 p. 58 exclus, variet. ; Gren. Godr. fl. fr. 2
p. 483; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. voi. 16 f. 1570. Gentiana
Centaurium a. L. spec.p. 332. Chirotiia Centaurium Schmidt fl. bohem. 1
n. 130; Sturm deutsch. fi. b. 12. - Vulg. Cintaur sau intaul.
Fierea-pinSntului. Friguric. Potroac. — (-^ Iunie, Iulie. Livezi, poeni
de pduri, locuri cu ierb, ograde de pomi; din regiunea subalpin

pîn in tot regiunea câmpen. Bucura, Rcea; Graiova, Sîmnic;
Blceti; Horez, Bistria, Olneti; Ciocneti, Chitila, Bucureti; Co-
mana, Bneasa Predeal, Buteni, -Sinaia (Grec. enum. p. 40) Bacu
; ; ;
Piatra; Neamu (Clian. exsic. !) Bîrlad Iai; Broteni Flticeni. ; ;
2. E. ramosissima Pers. syn. 1 p. 283 (1805); Griseb. in DC.

prodr. 9 p. 57 ; Boiss. 11 orient. 4 p. 04. Krgthroea pulchella Hornem.
;
11. dan. l. 1037 (1800); Koch. syn. p. 507 ; Gren. Godr. 11. fr. '2 p. 438.
Gentiana Centaurium p. L. spec. p. 333. G. ramosissima Vili. pi. dauph. 2
p. 330 (1787). Chironia ramosissima Ehrh. herb. n. 124. Ch. pulcliella
Sm. fl. brit. 1 p. 258 (1800). Hippocentaurea pulcliella Schult. oester.
fi. 1 p. 389. —
Vulg. Cintaur sau intaulu. t ierea-pmentului. Fri-
(juric. — (5* Innie- August. Livezi, prundiiuri, lunci^ ograde de pomi,
pîrloge p'între grâne.în regiunea dealurilor a câmpurilor. Strhaea, .î
Broteni Craiova, Leamna Horez; Olâneti, Rîmnic Piteti Gîmpu-

; ; ; ;
lung (Grec. enum. p. 40) Ciocneti, Perli, Cocioc Câmpina, Brebu;

; ;
Bacu Piatra, Dumbrava-Roie; prundiiurile i-

prin lunca Bistriei ;
retului pe laMgureni; Vaslui; Tulcea. Variez — :
a. perramosa. —
Robust, 25 - 30*='" înlime, caulul chiar de la
rdcini se desface în forte numerose ramuri ce merg subramificându-
se,asia c
totul constitue de jos pîn sus un stuf corimbiform forte
amplu c'un numer considerabil de flori;

genuina.
^j. —
Mai puin robust, mai puin înalt 15-20 '''",i cu
mai puine ramuri comparativ cu precedenta. Ne pare forma major
a tipului descris de autori
'{. pulchella Fries. nov. 2 p. 31; Griseb. in DC. 1.- c. ; Rchb. icon.
germ. voi. 17 tab. 20 f. 5; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 10
f. 1572. Caul umil, subire, simplu la baz, ramificat în partea sa su-
perior, puine sau prea puine ramuri i flori. Este forma minor a
unor autori.
0. minutissima Schur enum. transs p. 455. — Caul forte umil 4 - O*^'",
subirel i simplu, 1 - 2 fior (ved. în colecie exemplarele de la Olâ-

ne.ti aflate prin Valea-Rporoas).
LXIV. POLEMONIAGE^. Venten. tabl. 3 p. 398

1. POLESEONIUM Lin. gen. n. 217.
1. P. coeruleum L. spec. p. 230; Sturm. deutsch. fl. h. 27;

Benth. in DC. prodr. 9 p. 317; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 133;
fl. orient. 4 p. 83.
Boiss. —
Vulg. Scara- DommduL Scâricea. %. Iunie, —
Pduri, poeni, la locuri umbrdse, în regiunea montan. Buteni;
Iulie.
Monstirea Neamu pe la Bahnii (Chan. exsic. !)
LXV. BORRAGlNACEiE Desv. in Juss. gen. n. 128
Trib. I. llKLiOTiJOPE.E Slilul terminai ; ovariul bicarpelar i bilo-

culat, exteriorul cu patru linii suturale; fruelui drupaceu sau uscal i
pribil; sominelo usior allinminalo,
borraginace.î: 403
1. TOURNEFORTIA L. gen. n. kj-j
I. T. Arguzia Rctim. et Scli. svst. veg. 4 p. 540 (181D); DC.

prodr. 9 p. 514; Ledeb. fl. ross. 3 p. 37; Boiss. fi. orient. 4 p. 125. —
T. sihirica L. spec. p. 202 (1764), — Messerschmidîa Arguzia L. fii.
suppi. p. 132 (1781). — cj Iunie, Iulie. Lespe(]i calcare .î nsipuri po

ling erniiî maritimi. în Dobrogea la Constana, subt Hotel-Garol .î
la Tâbcrie.
2. HELIOTROFIUM L. gen. n. rj(,.
1. H. supinum L. spec. p. 187; )G. prodr. 9 p. 534; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 98; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 93 f. 1 ; Heuff. enum. ban.
p. 124; Boiss. fl. orient. 4 p. 127. — Q Iunie, Iulie. Coste iî maluri,
rupte petrose. Verciorova spre Schela-Cladovei.
2. H. europseum L. spec. p. 187 ; DC. 1. c. ; Ledeb. 1. c. p. 99 ;
Rchb. 1. c. f. 2. Boiss. fl. or. 4 p. 130; Lindem. fl. cherson. 2 p. 10. —

Vulg, Vanilie-de-câmp. VamUe-selbatic,nenm'os\i6re. —Q Iulie, Au-
gust. Câmpuri, pe ling grâne, pe la drumuri, garduri, paragini; forte
comun în regiunea inferior a dealurilor .-ji a câmpurilor. (Grec. enum.
p. 42). Schela-Cladovei, Severin; Craiova; Calafat, Poeana ; Corabiea ;
Ciocneti, Chitila, Bucure.ti ; Comana, Bneasa, Giurgiu ; Odaia în
Teleorman Brboi, Gala|i Beceni Tecuci

; ; ; la Gâmpu-Ceirului Vaslui. ;
3. H. suaveolensM.Bieb. fl. t. c. 3p. 11G(1819);DC. prodr. 9

p. 535 exclus, synon. Andrz. ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 99; Boiss. fl. or. 4
p. 133 ; Lindem. 11. chers. 2 p. 16. H. turcicum Friv. in Flora an. 1836.
H. odoriim Stev. in bull. soc. mosc. ann. 1851 p. 567. —Q Iulie -
Septembre. Locuri deschise aprice, costele petrose ale munilor din

Dobrogea pe ling Niculiel (Janka exsis. !) Macin, Tulcea, Gargalîc,
Constana; în Ialomia pe la Feteti.
Trib. II. BORRAGINE.E. Stilul ginobazic ; ovariul bicarpclar, fle-
care carpel 2-loculat; fructul sau din 2 nucule dispermice, sau te-
Irachenic; .seminele nealbuminate.
Sec. 1. Loculele carpetelor scptate în interior în doue loculule;
fructul bilocular: doue nuculie.
3. CERINTHE L. gen. n. iHO.
I. C. minor L. spec. p. 19(i; Sturni deutsch. fl. h. 68; DC;

prodr. 10 p. 2; Ledeb. fl. Koch syn. p. 577 Rchb. ic.
ross. 3 p. 102; ;
germ. 18 tab. 94 f. 1; Boi.ss.fl. orient. 4 p. 148.— Vulg. Ceritic. Pidof(-
nk. Sommros. — J Maiu- Iulie. Livedi, luferiiui-i menunto i ru-

;
•104 CONSPECTUL SISTEMATIC
rile, pe liug pduri, druniuri, paragini. Graiova; Olne.^Li (lurlea-de- ;
Argei, Corbeni; Buteni, Sinaia; Gâmpina, Brebu; Ciocneti, Giii-

tila; Bucureti (Grec. enuni. p. 41); Sloboziea, Doiceti Fociani ;
Vaslui ; lai. Strunga; Agapiea, Neamu (Grec. ]. c).
[3. maculata G. A. Meyer ind. cauc. p. 99; Ledeb. fl.ross. 3p. 102.
C. maculata M. Bieb. 11. t. c. voi. 1 p. 134 (1808). — Are de remarcat
corola cu cinci pete negriciose pe faa extern subt shiurile lobilor.
2. C. alpina Kit. ap. Schult. oester. fi. ed. 1814, 1 p. 353;

Sturm deutscli. fi. h. 68; Koch syn. p. 577; Boiss. fi. orient. 4 p. 149.
C. quinquemaculata Wahlenb. carp. centr. p. 50 (1814) exclus, syno-

nim. a glabra Gaud. helvet. p. 29; DG. fi. fr. 3 p. 619 (1805) Rchb. ;
icon. germ, voi. 18 tab. 94 fîg. 4-non Mill. — '4. Iunie - August. Tufe-
riiuri, margini de pduri prin vile subalpine. Predeal pe Urzicar;
Buceci la Oboriea-Peleiului, pe Garaimanu (Kneclit. leg.), in Va-
lea-Alb pe Gostila.
Sec^. II. Ambele cârpele bipartite prin o depresie profund, ceea

ce face c ovariul este 4-locular, loculele distincte i uniovulate ; fruc-
tul tetrachenic : 4 nuculiê.
A. Istmul corolei nud, nefornicat.
1. Gorola neregulat.
4. ECHIUM L. gen. n. ig4
1. E. vulgare L. spec. p. 200; Sturm deutscli. fi. h. 18 ; Koch

syn. p. 577; DG. prodr. 9 p. 18; Ledeb. fi. ross. 3 p. 104; Boiss. fl.
orient. 4 p. 206. — Vulg. Viperin. — cj Iunie -Septembre. Gâmpuri

pe la drumuri, garduri, paragini. Verciorova Severin; Graiova; Gâm- ,
pulung; Predeal, Sinaia, Gmpina Vleni Buzeu; Fociani Bîrlad; ; ; ;
Tîrgu-Ocnei; Neam|u (Gliania exsic. !); Flticeni; Iai Dobrogea. ;
p. dealbescens. — E. dealbescens Gandog. fl. lyon. p. 164 (!): flo-

rile albe sau albide.
';. pseudomacranthum. --Coiohi cu mult mai marei mai larg, în-
trecend înc de doue ori caliciul, de un frumos albastru persistând

prin sicaie. Aduce mult cu E. macmnthum Viv. (= E. megalanthum
Lapeyr. !); îns se deosebete de acesta prin foile sale oblung-lanceo-
late uninervate cu peri albi dar scuri, deni, mtsoi. Pe lîngu Bu-
cureti.
2. E. italicum L. spec. p. 139; Gren. Godr. fl. fr.2 p. 521 exp.

Boiss. fl. or. 4 p. ::'05 ex p. E. pi/ramiffatumVO. prodr. 10 p. 23. E. hra^
borraginace.î: 405
chijsOu'.hijum Pali. in herb. Willd.; Rueiii. et Scli. sysl. veget. 4 p. 7:26
ex Steven. — Specie ce se distinge de cele lai te prin portul seu (facies)
piramidal. —q Iunie, Iulie. Locuri aprice, petriiuri, câmpuri, pe
lîng tuferie. Bneasa, Giurgiu; în Dobrogea frecuent.
3. E. altissimum .Jacq. fi. austr. voi. 5 p. 35 tab. 16 (1778);
DC. prodr. 10 p. i^4; Ledeb. E. asperrimum M. Bieb.

fi. ross. 3 p. 106.
fl. t. c. 1
p. 135 (1808) et voi. 3 p. 131 ex descriptione. E. itolicum
Lehm. asper. n. 327; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 07 fig. 1 et auct.
pl.-non L. 1. c. —
Tote caracterele celui precedent; îns se distinge
numa prin statura sa înalt ce atinge 1 - 1 V2 m. i prin inflorescena
sa în racem spicifera dens forte prelung, cilindriform, spicurile
bifide. — Vulg. Coda-Vacei. — c) Iunie, Iulie. Câmpuri întinse, locuri
aride inculte. Verciorova, Severin; Graiova spre Circea ;

Periiori,
Galicea, Calafat (Grec. enum. p. 42) frecuent.
4. E. rubrum Jacq. fl. austr. voi. 5 append. p. 27 tab. 3 (1778);

DC. prodr. 10 p. 20; Ledeb. fl. ross. 3 p. 104; Rchb. icon. germ.
voi. 18 tab. 98 f. 3 ; Boiss. fl. orient. 4 p. 204. — E. acutifoUum Lehm.
asper. n. 321. —J
Maiu, Iunie. Livezi, fînae, tuferie menunte si
rriiuri Verciorova, Severin; Craiova, Rubneti; Caracal, Popînz-
;
leti. Slatina, Stricliare|;Chitila, Buftea, Bucure.^ti; Comana Dobrogea

;
pe la Tulcea.
2 Corola regulat.
5. OXOSMA L. gen. n 159-
§ 1. Asterotrlcha. Tuberculele perilor mari cu peri radiai.

I. O. tauricum Pali. nov. act. petropol. ann. 1792 p. 306 DC ;
prodr. 10 p. 59. (J. stellulafuin Ledeb. fl. ross. 3 p. 123; Heuff. enum.
banat. p. 126-non W. stelMatum p. M. Bieo. fl. t. c. 1
et Kit. O.
p. 138. C. stellalatum a^justlfollum Koch syn. p. 577; Rchb. icon.

[i
germ. 18 tab. 111 fig. 1; Boiss. fl. or. 4 p. 201. Iunie, Iulie. Lo- — "^j.
curi petrose, calcare, pe costele munilor. Verciorova ;

în Vâlcea pe
muntele urudanu la poale.
§ 2. Haplofrh-ha. Tuberculele perilor mari fr peri radiai.

'2,
O. arenarlum W. et Kit. rar. hung. tab. 279 (1812) ;
Koch
syn. p. germ. 18 tab. 110 f. 2; Heuff. enum. banat,
576; Rchb. icon.
p. 126 A. Kern. sched. 4 p. 63 quoad synon. O. echioides rar. [3.

;
L.spec. p. 196 pro p.; O. echioides DC. prodr. 10 p. 63 ;Boiss. fl. orienl.
voi. 4 p. J81 ; Ledeb. fi. ross. 3 p. 125 exclus, var. 7. -nou L. spcc.
p. 1 DG var. a ; O. jjseudoarenarium et O. franssilvanlcum Schur

enum transs. 469 (1866). —Vulg. Otrel— j" Iunie, Iulie. Câmpuri
sau uiore coste la locuri aprice inculte, locuri aride. Rcea, Golu-
Drâncei; Graiova^ Segarcea ; Gomana.
3. O. setosum Ledeb. fl. allaica 1 p.181 eticon; Iab.l96(1829);

DG. prodr. 10 p. 63; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 126; Boi.ss. fl. orienL 4
p. 181. O. echioides L. spec. p. 196 rar. ^ pro p. ; Koch syn. p. 576.
Heuff. enum. banat. p. 126. O. Visiani Glementi atti riun. schienz.
ital. in Firenze sec. DC. prodr. voi. 10 p. 62 (1846); Rchb. icon.

germ. 18 tab. 110 f. 3. O. cahjcinuni Stev. in bullet. soc. imper.
des nalur. de mosc. voi. 24 592 (1851); DC. prodr. 10 p. 63;
n. 1 p.
A. Kern. sched. 4 p. 65 quoad synon. —

(^ Iunie -August. Câmpuri
la locuri aprice aride, pe ling drumuri .î prin miri.^ti vechi. Tecuci
pe la Hanul-Conachi; în Dobrogea mult: pe la Mcin^ Tulcea, Ba-
badagh, Periclie, Gargalîc, Caranasib, Copadin, Bairamdede.
6. LTTHOSPERMUM Tournef. instit. p. r]- t. 55-
1. L. officinale L. spec. p. 189; Sturmdeutsch. fl. li. 5; Koch

syn. p. 579; DC. prodr. 10 p. 76; Rchb. icon. germ. 18 tab. 112.
t. 1. — Vulg. Mrgelue. Melu-pasUresc. — t{, Maiu - Iulie. Pduri,
luferie, margini .|i poeni de pduri. Craiova; Rîmnic; Titu; Buftea,
Mogooea; Gomana; Buda-Slânic; Sloboziea, Doiceti (Ialomia) ; Va-
lea-Moneagului în Vaslui (Grec. enum. p. 41); Neam|u spre Secu
(Chania exsic.)
2. L. arvense L. spec. p. 189. Koch syn. p. 580; DG. prodr. 10
p. 74; Rchb. icon. germ. 18 tab. 113 f. 5. Vulg. Mrgeluse. Meiu- —

psresc. —Q
aprilie -Iunie. Câmpuri, pe ling grâne, pe la dru-
muri, prin locuri cu ierb. Craiova; Titu, Ghergani ; Ciocneti, Bucu-
reti (Grec. enum. p. 42); Câmpina Gomana ; : Lehliu, Sloboziea, Doi-
ceti: Galai: Tecuci, Bîrlad. — Specie forte comun.
3. L. L. spec. p. 190; Koch syn. p. 580;

purpuro-coeruleum
DG. prodr. 10 82; Rchb. icon. germ. 18 tab. 112 f. 2. L. violacewm
p.
Lam. fl.fr. 2p. 271 (1778). —

l\. Aprilie, Maiu. Pduri, tufcrie, poeni i
margini de pduri. Vînjule, Rogova (Grec. enum. p. 41); Craiova;

Caracal; C;"impulung; Vleni, Câmpina; Ploeti, Perii, Mogooea,
Gomana, Bnoasa; Lehliu; Tecuci; Bîrlad; lai. Strunga:
Bucure.^ti;
Dobrogea pe la Tulcea^ Babadagh ctc. Specie destul de comun.
;
BORRAGINACE^ 407
7. PULMONARIA Toitnief. iuslit. p. rfj l. j^^.
1. P. officinalis L. spec. p. ll)4;Stui-m deulsch. fi. li. 17; Kocli

syn.p.578;DC;. prodr. 10 p. 92; Ledeb. fl. ross. 3p. 137.— Vulg. Cns-
criior. Mierea-iirsului Plmmari. —% Aprilie, Maiu. Prin pduri,
dumbrave; în regiunea dealurilor i în cea câmpcan. Verciorova;
dealurile Cerneûlui i pe Bresnija, pe Stîrmina, Rogova, Vînjulet
(Grec. enum. p. 42); Graiova ; Conteti, Câmpulung; Predeal;
Câm-
pina; Guliea, Trlâeti, Ciocneti, Mogooea, Panteleimon Pa- ,
serea; Gomana; în Neam|u la Cîrligele, Monstlrea Neaniu (Ghan.

exsic); lai; Botoiani.
a. maculosa Duinort. 7^. officinalis a. L. 1. c. Foile lstarilor ra-
dicali cordate sau ovate, alburiu ptate (maculate)
p. obscura Dumort. P. officinalis 7. L. 1. c. Foile lstarilor tot ast-
fel, îns neptate.
2. P. rubra Schott. et Kotscby bot. zeit. voi. 9 (1851) p. 395;

Griseb. et Scb. it. liung. n. 172; Heuff. enum. ban. p. 127; Schur
enum. transs. p. 471 et Auct. transs. P. transsilcanica Schur 1. c. —
?(.. Pduri de bravii i fagi în regiunea montan. Predeal
Maiu, Iunie.
în valea Ronovei pe Urzicaru i pe Susaiu; Azuga, Buteni i în tot
coprinsul inferior al Bucecilor; Câmpina pe la otrile (P. tiiherosa

Grec. enum. p. 42 -nou Scbrank).
3. P. mollissima A. Kern. monogr. pulmonar, p. 47 (1878). —

P. angustifiolia Bess. primit, fl. galiz. austr. 1 p. 150 (1809); enum.
pi. volh. podol. p. 9 n. 203 (1822); Sadler fior. comit. pest. ed. 2 p. 88
(1840)- non L.; P. moUis Bess. enum. pi. volh. podol. p. 42 n. 1345
(1822); Ledeb. 179 (1829); fl. ross. 3 p. 137 (1847); Du
fl. altai. 1 p.
Mortier monogr. gen. pulmonar, p. 28 (1868) exclus, synon. Neiir. ;
in verb. das zool. bot. gesel. 1869 p. 271 ; A. Kern. oester. bot. zeit.
voi.23 (1873) p. 181; Lebm. monogr. asperif. p. 276, ex p.; Br. prodr.
p. 375 -non Wolff. in Heller suppl. ad fior. Avirceburg. p. 13 (1815)
cujus synonymis est P. montana var. Lejeune revis. fl. spa p. 33 'J
(1824). —
t|. Aprilie, Maiu. Tuferic, rriiuri de pduri, margini de
pduri, mrciniiuri. Tîrgujiul; Rîmnic, Gurnoea; Trteti; Guliea,

Ciocneti, Cliitila; Câmpulung; Câmpina (P. anc/usfifoiia Grec. enum.
p. 42 et in Br. prodr. p. 376 -non Lin.); Turnu-Mgurele; Bneasa,
Gomana; Brila; Piatra in districtul Neamu; Iai.
Lstarii rizomei scurgi, groi. Foile cenuiu-verdi, nemaculate, pe
paginea super. cu perisiori glandulari sporadici în amestec cuperiiori
puberulenti i cu peri setuloi numeroi, notodi, scuri, ceea ce dau
i'a^ci un aspect velutin (catifelat) forte inole ; foile lstarilor radicali

în starea adult egalez aproximativ lungimea caulului florifer, lim-
bul lor este lat ovato-lanceolat acuminat i contractat în peiol,
lungimea peîolului adesea cam întrece pe a limbului i în partea sa
inferior este forte ângust-aripat, iar la partea superior subit dila-
tat; foile caulinare numerose, cele medii oblungi cu baza truncat-se-
sil, cele superiore ovato-lanceolate cu baza dilatat-subcordatâ i în
câtva amplexicaul, nedecurente; partea superior a axei caulinare i
ramurile inflorescenei forte acoperite cu peri moi glandulari, cu peri
puberuleni i cu peri setiformi în amestectur, ceea ce le d aspect
molei viscos. Galiciulîntrecegîtul corolei prin vîrful laciniilor sele
oblungi, tubul seu la maturitate este ventricoso-campanulat si laciniile
uiorinflexe. Corola, de colore violacee-albastr,are limbul explanat, la-

ciniilesemicirculare se ating prin marginele lor, în apropiere de gd
uior peros. Anterele galbene (A. Kern. 1. c.)
Variez dupe înliiuea sa, dupe lungimea foilor, dupe mrimea
sau miciorimea caliciului i a corolei; rareori se gsesc individe cu co-
rola alb. —R
moUissima A. Kern. semna mult cu P. moUis Wolfî
(= P. montana Lejeune); totui difer de acesta prin indumentul seu
mai scurt, cenuiu-verde i velutin, prin limbul foilor radicale care în
epoca lor adult sunt acut-acuminate, lung pe|iolate, pe|iolul ângusticel
dar sus subito-dilatat, prin foile caulinare scurte, cele superiore nede-
curente, prin caliciul puin viscos, prin corola mai mic i violaceo-
albastr, prin anterele sale galbene.
Ariea sa geografic se întinde din Germaniea Bavariei orientale
prin tot Austro-Ungariea, Serbiea septentrional, Româniea, Podo-
liea.Volhiniea, Cherson, Tauriea, Gaucasiea'pîn în Altai (A. Kern. 1. c).
4. P. angustifolia L. fi. suec. ed. 2 p.58 (1755); .spec. pi. 194

(1764); A. Kern. monogr. pulmon. p. 5-9; ejussched. fasc. 3 p. 93.
P.azurea Bess. prim. flor. galiz. 1 p. 150(1809); Koch syn. p. 579; DG.
prodr. 10 p. 93; Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 118; Gren. Godr. fl.
fr. 2 p. 526. Puhnonaria Clnsil Baumg. en. transs. 1 p. 123 (1816).—

![, Aprilie, Maiu. Live(]i, poeni, pe lîng tuferie. Monstirea Neamu
(Ghania exsic. Grec. enum. p. 42); Iai, orogari.
8. MYOSOTIS L. lii'ii. u. iSo.
§ 1. Perii caliciului drepi i forte adpresi.

I. M. palustris Roti) bot. abliandl. u. beobacht. p. 20 (1787);
Wither. arrang. of. brit. pi. 2 p. 225 (1796); Kocb syn. p. 580; Le-
deb. fi. ross. 3 p. 143; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 528. ii/, scorpioides [i-
TÔR.RAamACPÎ;E -toâ
paludris L. spec. p. 188; M. strigulosa Rclib. ap. Sturm deutscli. fi.
h. 42 (1822); Rchb. icon.genn. voi. 18 tab. 119 fig 3.— Vulg. Miozotis,
Nii-me-uita. OcJnu-m-pelui. Urecfiea-^ârecelui. — ?|, Maiu -Iulie. Livedi,
poeni cu ierbti verde, mlatini, marginea apôrelor la locuri umede

cam umbrose sau la puj^.in S(')re. Curtea-de-Arge.i ; Gonleti, Mrci-
neni, Valea-Mare; Câmpulung; Rucr, Dîmbovicioara, Valea-Muierei;
Predeal, Buteni; Sinaia; Vulcana; Panteleimon Slnic; Monstirea ;
Neamu (Clian. exsic. Grec. Broteni Rareu.

enum. p. 42) ; ;
p. lax i flora Koch syn. p. 580. M. laxiflom Rchb. in Sturm 1. c.

ct icon. germ. 1. c. fig. 4. Racemele —
pedicelele mai lungicele !|i
.si
mai debile, pedicelele mature deflexe. Prin locuri cu forma comun.

între numerosele exemplare citate se gse.^te .î forma cu peri
aplicai pe cauli descris de Reichenbacli ca tipic sau vulgar (ved.
Rchb. in Sturm 1. c. tab. 2 ; DC
prodr. 10 p. 105 var. a et p).
2. IM. lingulata K. F. Schultzap. Lehm. asperif. p. 110 (1818)

solum nomen; Fries novil. ed. 2 p. ()4; Gron. Godr. fi. fr. 2 p. 529 ;
Rchb. icon. germ. 18 tab. 120 fig. 1. M. ccespUosa K. F. Schultz fl.

starg. suppi. p. 11 (1819; DC. prodr. 10 p. 105 Koch syn. p. 580 et ;
Auct. plur. —
j" Iunie, Iulie. Locuri umede, prin vile dealurilor.
,
Câmpulung; Conteti la Apa-de-lec; Perii în lunca Cociocului.

Caulul plantei in vieâ are dungi lineare nearipate ce se prelun-
gesc din baza foilor; tulpina bont port un mnuchi de fibre radi-
cale; florile micuele.
3. M. gethîca.— Axa radical rizom lung, G- 10'"', subire,

orisontal sau oblic flexuos cu semne nodale distante de unde por-
nesc mici mnunchiuri de fibre radicale. Caul subire flascid mai mult
sau mai puin flexuos i procumbent sau procumbento-a scendent, de
la baz ramos, neregulat dar u.ior sulcat, acoperit cu peri drepi apli-
cai, sporadici sau ceva mai deni în prile superiore. Foile infe-
riore obovate oblungi atenuate la baz ; cele superiore sesile ; tote
hispide i de un verde-tiner. Racemele lungi, subiri, flexuose a câte

2-3 foi bracteale la baz ;
pedicelele aprope îndoit mai lungi de cât
caliciul,subirele, adpres-perose, orizontal întinse sau deflexe. Cali-
ciul de 5-6'"'" lungime pe 2""" lrgime, profund 5-fid, laciniile sale
lungi au vîrful obtus, la maturitate devin închise, exteriorul cu in-

dument de peri drepi adpresi. Corola mai mic de cât a speciei pre-
cedente, de un azuriu deschis, are limbul subexplanat i în mare
parte inclus în caliciu. Stilul forte scurt; acheniile negricio.se, netede
luciose. — ij. Maiu, Iunie.
410 CONSPECTUL SLSTEMATlC
Hab. — Locuri luiiede lurbcjse, pe Va tulpina arborilor sau prin

stufâriî, în societate cu Galiuni palustre. Comana prin pdurea despre
F6ntâna-cu-Nucu la Padina-lui-Vasile (leg. 1887, 1890, 1892).
Difer de M. paltislris prin rizorna sa subire, forte lung, flexuos
§i orizontal sau oblic dispus, cu mnunchiuri distante de fibre radi-
cale, prin racemele cu foi bracteale spre baz, prin caliciul cilindroid
5- fid, închis la maturitate, §i rm campanulat 5 - dentat deschis Ia matu-
ritatea fructului, apoi prin corola sa mic mai pu|in explanat i prin
stilul seu forte scurt. De M. lingulata Lehm. de care se apropie forte
mult, difer prin rizomasa forte lung si subire, orizontal sau oblic,
flexuos .|i cu semne nodale la distane din care plec fibre radicale, iar
nu scurt, bont i îngroat purtând un mânuchiu de fibre radicale; prin
caulul debil mult ramificat, flascid, flexuos, procumbent sau procum-
bento-ascendent, i nu ferm, erect; prin caliciul cilindroid 5- fid i nu
campanulat 5 -dentat; prin corola sa mai mic uior explanat.
§ 2. Perii caliciului patuli, avend virful rescurbat mai ales cei

de la baz care sunt hirsui (resfirai).
* Perenice sau bienice.
M. silvatica Hoffm. deutsch. fior. 1 p. 61 (1791); Sturm
4.
deutsch. fi. h. 42; Koch syn. p. 581 DC. prodr. 10 p. 107. Gren. Godr.
;
fi. fr. 2 p. .533. M. scorpioides silvatica Ehrh. herb. viv. n. 31 (1792).

M. montana Bess. prim. fl. galiz, 1 p. 142 (1809); Simk. enum. transs,
p. 409. Vulg. Miozotis. Ochiu-§erpelui. Nu-me-xdta. rf Maiu -Iulie. P-
duri, locuri umede umbrose în regiunea montan i a dealurilor mari.
Craiova Caracal la pdurea Romula; Dîmbovicioara, Valea-Muierei;

;
Predeal, Azuga; Buceci la Buteni i Sinaia, frecuent.

Dac ilf. silvatica Hoffm. ca form tipic specific este cel iconogra-
fiatdeReichenbach în Sturm {loc. cit.), apoi este de observat cspeciea
Garpailor notri difer prin corola sa ceva mai mare, particularitate
pentru care L. Simkovici aplic denumirea de M. montana Bess. plantei
carpatice. Cu tote acestea, nu se constat nici o diferen între exem-
plarele de M. silvatica Hoffm. din strintate comparate cu cele din
Romanica i, pentru aceste motive, nu înlturm denumirea anterior
adoptat de botaniti.
între exemplarele nostre din Buceci exist nete forme ce se
deosebesc bine de forma comun prin aspectul lor mai verde, prin
indumentul foilor i al axelor caulinare mai puin peros cum i prin
foile unora. Ast-fel: — a) cu foile radicale mari, 7 - lO*""^ lungime, 2V2'''"
lime, obovalo-spatulate oblungi i lung atenuate în peiol (var. ma-
;
borragjnace.î; m
rmphylla) ;
— b) cu foile do dinieniea celor de la Ibrina tipic, îns
axele caulinare, racemele §i pedicelele subj-irele si flascide (mr. grcr
cillima); — c) cespitos si mai scund, foile radicale de dimensiea
celor de la forma tipic, numerose, întocmesc stuf dens i larg din un
care resarcauli simpli subiri, fermi .si ereci ce port
în lungul lor foi
mici de mrimea celor de la M. stricta, fâcend un mare
contrast cu
cele radicale (var. heterophijlla).
5. M. alpestpis Schmidt fi. bohem. 3 p. i26 (1793); Sturm

deutsch. fi. h. 42; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 533. M. suaveolens Kit. in
Willd. enum. hort. berol. p. 176 (1809); M.silvatica |3. alpestris Koch.
syn. p. 581 ; DC. prodr. 10 p. 108 lusus 1: altior. — M. montana
M. Bieb. fl. t. c. :i p. IIG (1819)
J Maiu -Iulie. Poeni, - nonBess. ~
livezi, psciuni alpine Godeanu pe Scria Negoiu pe
.i subalpine. ;
Podeanu; la Pajerea; Predeal; Buceci pe Costila, pe Garaimanu i pe

Furnica copios; Penteleu; Ceahlu; Rareu.
fj.
pygmaea. Piscuri alpine superiore. Buceci „la Omu« 2508 m.
alt. (Knechtel, J. Rtem exsic. !j
6. M. intermedia Link. enum. h. berol. Ip. 164 (1821); Sturm

deutsch. ii. h. 42; Koch syn. p. 581 Ledeb. fl. ross. 2 p.
;
146; Gren.
Godr. 2 p. 533. M. scorpioides a. arvensis L. spec. p. 188. 3L ar-
fl. fr.
vensis Lehm. asper. 1 p. 92 (1818), ex p. Vulg. Ochiu-erpelui. — —

cj Maiu -Iulie. Locuri cu ierb, pîrloge, arturi; în regiunea dealuri-
lor i a câmpiilor; comun. Severin, Hinova Olneti; Stniioara; ;
Mârcineni în Argei; Filipesti [M. hispida Grec. enum. p. 42-non

Schiechtd.); Predeal, Azuga; Vleni [M. stricta Grec. c.-non Link.), I.
Titu, Ciocneti; Bucureti. Paserea; Comana; Becem {M.sicula Grec.

1. c.-non Guss.j; Brila; Galai; Tecuci; Fociani, Vrancea.
*••
Anuale.
M. collina Hoffm. deutsch. fl. p. 61 (1791); Sturm deutsch.
7.
fl. h. 42. M. hispida Schiechtd. pater in mag. d. naturf. z. beri. 8

229 (1817); Koch syn. p. 582 Rchb. icon. germ. voi. 18 tab. 122.; —
O Maiu, Iunie. Prin ierb sau petriiuri cu ierb, locuri uscate, aprice,
în regiunea câmpean i a dealurilor mici. Câmpulung (1/. stricta Grec.
enum. p. 42; Br. prodr. p. 379-non Link.); Bucureti, Herestru,
Mrcua, Fundeni, Paserea ; Bneasa, Comana; Sloboziea, Doiceti
Fete.ti.
8. M. stricta Link. enum. hort. berol. 1 p. 164 (1821);Koch syn.

p. 582; Rchb. icon. germ. 18 tab. 123. M. arvensis Rchb. ap. Sturm
deutsch. fi. h. 42 var. lasiantha el var. multicaulis. — Apiilie,
Maiu. Pelriiuri, prin ierb la locuri uscate. Simian, Hinova; Ca-

racal; Câmpulung; Buteni; Bucure.ti; Buhu.î.
9. M. sparsiflopa Mikan in Hoppe ta?clionb. p. 74 (I807j ;
Sturm deutsch. fl. li. 42; DC. prodr. 10 p. 112; Koch syn. p. 582;
Rchb. icon. germ. 18 tab. 123. Stropliiostoma sparsiflonim Turcz. in

bull. soc.nat mosc. 1840 p. 258. Aprilie, Maiu. Pduri um- —
brose, dumbrave. Vorciorova, Severin, Gemei pe lorgutova i Poroina;
Coziea, Stâniioara; Cone.ti; Caracal la pdurea Romula Câmpu- ;
lung; Bucureti, Mogo.oea, Bâneasa; Paserea; Comana; Odobeti;

Vaslui prin Grdina-Anghelu.
B. Istmul corolei fornicat, fornicele oposite lobilor i alterne
staminelor.
9. ERITRICHIUM Schrad. diss. asperif. Gcetl
1. E. nanum Scliiad.l. c. p. 16 (1820); Koch syn. p. 582; DC.

prodr. 10 p. 124. Rchb. ic. germ. 18 tab. 124 fig. 4, 5; E.Hacquetii Koch
.svn. ed. 1 p. 507 (1837). Mi/osoils lerglovense Hacq. plant. alp. carn.
p. 21 tab. 2 (1782). Myosotis nana AII. fl. pedem. 1 p. 54 (1785);
Wulf. in Jacq. collect. 1 p.261 (1786); Vili. pl.dauph. 2 p. 459(1787).

Vulg. Ochiu-serpelni. — t}. Iulie, August. Stânci pe piscuri alpine.
Ppuea; Piatra-lui-Craiu (Simk.exsic.!);Buceci pe Caraimanu, Costila
i la Omu (J.Barth exsic.!; E. vilosum Br. prodr. p. 379 -non Bunge);
Pialra-Mare.
2. E. Jankae Simk. enum. transs. p. 408(1886) etbotan. transs.

recent. E.villosum Janka ap. Nym. consp. 3p. 523 (1881)- non Bunge.—
%, Iulie, August. Piscuri alpine pe stânci. Ceahlu (Knecht. E. vil-
losum Br. prodr. p. 379) ; în Suceava pe Peirile-Domnei.

Obs. E. villosum Bunge, specie ce vie|uete în Rusia polar, în
Siberiea altaic i oriental, conform exemplarelor din herbariul Hay-
nald provenite din Songariea de la Dr. Schink, are caliciul sericeu i
pe jumetate mai mic de cum este al speciei dacice care, prin acesta,
este ca i E. nanum, îns de care se deosebete prin indumentul albo-

lanat cu mult mai dens ce acopere foile i prile inflorescenei sale
ee este cu mult mai mare ca la cel lalt (conf. Simk. 1. c).
10. ECHINOSPERMUM Sch)Vjrtj in Lchnt. asperif. p. ri^.
I. E. Lappula Lehm. asperif. p. 121 (1818); Sturm deutsch. fl.
h. 43; Koch syn. p. 571 ; DC. prodr. 10 p. 136; Rchb. icon. germ. 18
BORRAGINACE.î: 413
ta\ li'.S I" '2. — Mi/osolis Lappidalj. spec. p. l.SV). Ciinoijlossutn Lapijula
Scop. fl. carn. ed. 2 n. 192. Laj)pul(i Mi/osotis MciticIi metliod. p. 1'17.—
Vulg. TApici. Tmitr. — ^ Iulie, August. Locuri aride, locuri de cul-
tur sau inculte, câmpuri, paragini, garduri; în regiunea inferior
comun (Grec. enum. p. 42). Verciorova, Severin; Graiova; Caracal;
Rîmnic Ciocneti, Bucure.^ti, Peri.î Ploe.^ti
; Titu ; ; ; Comana; Fe-
teti; Brila, Galai; Tecuci; Neamu; Dobrogea.
11. ASPERUCrO lounwf. inst. p. r^^ t. 54.
I. A. procumbens L. spec. p. 198; Koch syn. p. 571; DC.

prodr. 10 p. 11G; Rclib. icon. germ. voi. ÎS tab. 120. — Lipicios. ~
O Aprilie - Iunie. Pe ling ziduri, drumuri, pe câmpuri la locuri aride
sau aprice; specie comun. Bucure.^ti ;
(Grec. enum. p. 42); Ploe|ti,
Ghighiii; Turnu-Mgurele, Alexandriea; Lehliu; Slobozioa, Doicoti,
Feteti ; Brila; la.si Dobrogea. ;
12. CYNOGLOSSUM Tournef. inst. p. r^cj t. 57.
1. C. officinale L. spec. p. 192; Sturm deutsch. fl. h. 9; Koch

syn p. 572 ; DC. prodr. 10 p. 146; Greu. Godr. fl. fr. 2 p. 536; Rchb.
icon. germ. voi. 18 tab. 129. — Vulg. Avariei. Ariel. Limba-câneliii.
Cj Maiu - Iulie. Pe lîng locuine rustice, pe lîng garduri, drumuri,
paragini, la locuri deschise inculte sau aprice ;
plant conmn în re-
giunea inferior prin Iot [ara (Grec. enum. p. 42). Verciorova, Severin;
Craiova; Alexandriea; Titu, (liocne.ti. Bucureti; Comana; Sloboziea,
Feteti; Brila, Galai; Bîrlad; Neamu (Ghania exsic); Iai; Macin.
2. C. pallidiflorum. — Tulpina radical palariform unicaul

bienic. Caul erect peros. Foile de un verde cam deschis opac, pe ambe
fae cu peri scuri aspri, sparsiu dispui, cei mai muli avend baza
tuberculat ; cele radicale i inferiore oblungi eliptice i lung ate-
nuate în peiol; cele medii si superi(3re sesile, cordat-sesile. Cimele
l)uin lungi, laxe, desfiurate, nebracteate, avend florile deflexe. Cali-
ciul cu peri scuri aspri, culcai, rrii, tuberculai la baz. Corola de
un roiu palid profirie, percurs de subirele viniioare oachei, abia

întrece caliciul, are tubul forte scurt, limbul campanuloid, fornicele
triangulare, anterele scurte. Carpelele obovate, faa extern nedepri-
mat, la maturitate acoperite cu peri rigidi glochidiai neconflueni prin
baza lor i fr proeminene tuberculose intermixte. — ;
j* Maiu, Iunie.
Plin dumbravele câmpene în locuri umbrose. Mogooea; Comana.
Difer do C. officinale L. prin colorea verde i perii foilor aspri
i puin deni fr reflect albicios pe ambele fae, prin inflorescena
Grecescu D, Dr. — C. 1324. 29
414 CONSPECTUL RTSTRMATTr:
sa luxai mai i)u[in încrcat cu Hori, prin indumenlul scpaleior pu[in

prros i niai ales prin corola sa mic de un roiu palid profiriu i
nu de un roiu vinet. Semna întru totc cu C. montamnn Lam., îns
nu are ca acesta carpetele mature cu protuberante tuberculose inter-
niixte perilor giocliidiai ce le acopere pe faf,a extern i nici corola sa
roin-purjûrio.
3. C. montanum Lam. fi. l'r. 2 p. 277 (1778) et encycl. med. 2

p. 237; Koch .syn. p. 572 exclus, synon. Vili.; DC. prodr. 10 p. 147;
Gren. C4odr. fi. fr. 2 p. 537; Rchb. icon.germ. 18 tab. 132 sed nuculis
erronatse delin. C. silvaticum Haenke in Jacq. collect. 2 p. 77 (1788).
C. (jermankum Jacq. obs. 2 p. 31 (17G4) sed nomen non adoptatum. —
% Pduri umbroseîn regiunea montan. Verciorova prin

Iunie, Iulie.
valea Bahnei spre Ilovita; valea esnei la Gaura-Fetei.
13. MATTIA Schult. obs. p. y>.
I. M. umbellaia Schult. obs. p. 30 (1800) ; DC. prodr. 10 p. 108;

Piclib. ic. .lii-rni. IS tnl). 127; Heuft enum. ban. p. 125; Neiir. diagn.
p. 87. Cynofih).<sii ,11 itiiihcllatiiin W. et Ivit. rar. hung. 2 p. 58 tab. 148
(1804). — J. xlprilie, Maiu. Locuri nsiposo. Dealul Stirminei
sau
pe declivitatea meridional despre Rogova i Vinjuletiu (Grec. enum.
p. 42); Rirlad pre Dcalu-Mare ; Tecuci.
14. BORRAGO Tounwf. inst. r p. i-^;^ t. 5^.
I. B. officinalis L. spec. p. 197; Sturm deutsch. fi. h. 8; Koch

syn. p. 573; DC. prodr. 10 p. 35; Rchb. ic. germ. 18 t. 101. — Vulg.
Arid. Limha-inielalni — Maiu-August. Prin locuri cultivate, gr-
dini de zarzavaturi, porumburi. La noi cam rar. Rîmnic; Turnu-
Algurele; Bucureti: lai; Piatra.
15. SYMPHYTUM 'fnunic/. l. c. r:;S t. 56.
§ 1. Corola mic, [ornicele lungi i exserte.

I. S. ottomanum Friv. in flora ann. 183G voi. 2 p. 439; DC.
prodr. 10 p. 39; Rchb. icon. germ. IS tab. 104; Heuff. enum. ban.
p. 12G; NeiIr. diagn. p. 89. S. hullatuni Gucbh. pi. mold. p. 401. —
?|, Iunie, Iulie. Petrii, drâmturi de stânci pe la poale de pduri.
Verciorova în valea Bahnei spre Ilovij.a; Podu-Turcului în pdurea
Bodeasa.
Rdcina i caulul ramificate ; foile ovate i cam acute, pe[io-
late, cele superiore .sesile; corola relativ mic, galben-albicios.
: ! ;
BORRAGlNACEv*: 415
§ 1*. Clorola mare, i'oniicele scurte, incluse.

* Tulpina radical palar, vertical.
2. S. officinale L. spec. p. 195; Sturni cleutsch. fi. h. 1 7 ; Kocli
yn.p. 575; DC. prodr. 10 p. 37; Rchb. icon.germ. 18 tab. 102 f. 1.—
Vulg. L'rba-lui-Tafin. Ttlneam. — î|. Maiu, Iunie. Locuri umede,
ocuri de lunc, fînaê, pe la drumuri .î garduri; în regiunea inferior
a |erei.Severin; Craiova; Tîrgujiul; Pite.^ti; Vulcana;Titu,Ciocne.'^ti;
Crivina, Peri.î; Bucureti; Gomana; Ploeti; Buzeu; Neamtu; Tulcea.
Variez
a. genuina. Corola roz-purpurie sau cam albstrue
|3. ochroleuca. Corola albicios-galbenie; form mai rar.
3. S. uliginosum Kern. oester. bot. zeit. ann. 1.S63 p. 227 ;
Neilr. diagn. p. 88. 8. officinale var. nligino.ûm Sag. et Schn. carp.

centr. 2 p. 301. — An. S. officinale var. 7. lanceolatum Weinm. in
bullet. soc. moscq. ann, 1837 n. 7 p. 57 ex. DC. prodr. 10 p. 37 sec.
descriptione? —% Maiu, Iunie. Locuri josnice, lunci. Brtsiani în

Teleorman.
p. molie Janka in exsic. Foile, de i aspru perose, totui sunt moi.
în Teleorman la pdurea Mîndra.
4. S. tauricum Willd. nov. act. natur. berol. 3 p. 120 tab. f»
(1799) ; DC. prodr. 10 p. 39 ; Ledeb. fi. ross. 3 p. IIG Boiss.

; fl. orient. 4
p. 172; IS. hidlatuDi Hornem. ap. Lehm. asperif. n. 254. S. orientale
Pali. act petrop. 1792 n. 327; M. Bieb. fl. t. c.129-non L.
1 p. —
<|. Iunie. Locuri umede pe ling pduri. în Dobrogea pe la Monstirea
Cocoi (Br.)
*''
Rizom orizontal sau oblic crnos, noduros.
5. S. tuberosum L. spec. p. 195; Koch syn. p. 570; DC.
prodr. 10 p. 38; Rchb. icon. germ. 18 tab. 103. Boiss. fl. orient. 4
p. 175. — (|. Aprilie, Maiu. Pduri în regiunea subalpin i alpestr,
pe dealurile mari (Grec. enum. p. 1 1). Severin, Cerneai pe dealurile
lorgutovei i Poroinei; Craiova; Coziea, Stniioara; Câmpulung,
Conteti, Valea-Mare; Trivale, Piteti; Sinaia, Cmpina, Comarnic;
Ploeti la Bradi : pdurea Comana; Monstirea Neamtu (Chania exsic);
Tulcea la Nicoliêl.
6. S. cordatum W. et Kit. rar. Imng, tab. 7 (1799) et in Willd.
nov. act. natur. berol. 2 p. 121 (1799); DC. prodr. 10 p. 40; Uclib.
icon. germ. 18 tab. 102 f. 2; Heutl'. cnum, ban. p. 12G: Neilr. diagn.
;
p. 88. — l^ Maiu, Iunie. Pduri in regiunea umnlana inlralpin. Pre-

deal pe Clâbucetu-Taurului i pe Urzicarul; Buceci în tot coprinsul
de la Buteni pîn subt Sinaia.
16. NONEA Mcdik. philos. bot. 1 p. ;,»/.
1. N. pullaDC.fl.fr.ed.3vol.3p. GS6inadn.(1805);ej.prodr. 10
p. 32 exclus, var. fi et 7; Rcbb. icon. germ. 18 tab. 101 fig. 1 ; Boiss. fi.
or. 4 p. IGO. Lycopds iJuUa L. spec. p. 196; Jacq. fl. austr. 2 p. 188.
AnchusajmUa M. Bieb. fl. t. c. n. 319. ?[, Maiu, Iunie. La locuri de —
cullur, câmpuri, drumuri. Caracal; Perii; Bucureti; Comana; Slo-
boziea, Doiceli ; Beceni [Anchusa india Grec, enum. p. 41); Brila;
Galai; Fociani; Tecuci, igneti; Iai.
2. N. atra Griseb. .spicil. rumel. 2 94 (1844); DC. prodr. 10

p.
p. 31; Velen. ti. bulg. p. 301. — cj, Maiu, Iunie. Câmpuri la esuri sau
coste mici, exposiie apric. Bneasa în Vlaca; Brila spre Lacu-S-
rat; Gala^ laturea despre Bratei; Dobrogea pe la Gargalîc, Garana-
sib, Tulcea, Gîla.
3. N. pallens Petrovici add. fl. nyssana p. 130 (1885); Velen.

fi. bulg. p. 393. — X. venfricosa Pancic olim
quoad plan- et exsicc.
tam .serbicam - non Sibth. et Sm. sau j". Maiu, Iunie. Locuri— Q
nsipose i petriiuri pe costele muntose la Gaura- Vei .spre Ver-
ciorova.
înfiarea de A^. ventricosa S. S. îns nuculele sale nu sunt re-
nifurm-curbate orizontale, dar cum ale celor precedente i difer de
acestea prin corola sa palid-glbenie.
17. ANCHUSA L. êu. n. 1H2.
§ 1. Acheniile oblic-curbate.
I. A. officinalis L. spec. p. 191; Sturm deutscb. fl. b. 18; Kocli
.syn. p. .j73; DC. prodr. 10 p, 42 exclus, var. y et 5; Rcbb. icon. germ.
voi. 18 tab. 107f. 2 et tab. 108 fig. I, II, III; Boiss. fl. orieni. 4 p. 151.—
A. arvalis Rcbb. 470 est forma spicis laxioribus.— ^.^^ro-
pi. crit. 3 fig.
cem Bess. enum. p. 8 n. 198 est forma caule altiore robustioreque. —

Vulg. Limha-hoidid. Miru. Roii.— j* Maiu-Septembre. Câmpuri, pe
ling drumuri, prin grâne i pîrioge, pe la g?.rduri i locuine rustice
forte comun (Grec. enum. p. 41). Severin, Simian, Hinova, Slîrmina;
Rîmnic, Climneti: Curtea-de-Argei ; Câmpulung; loneti, Vultu-
reanca, Cacova : Titu, Ciocneti, Cbitila, Bucureti ; Câmpina. Brebu ;
Comana, Bneasa, Blnoea, Giurgiu; Neamtu.

BOPiKAGINACEif: 417
l3.
angustifolia DC piodr. 10 p. 43. A. angustifoUn L. spcc. p. l'Jl
ex parte ;
Poli. palat. 1 p. 183 ; A. leptophjjlla Koch syn. p. 573 (1844).
A. offidnali var. lepfophf/UaRchh icon. germ. voi. 18 tab. 108. Nym.
consp. p. 510- non Roein.
—Foile ângust-lanceolate i prelung
et Sch.
acute, panicula deas sau lax florile cam albiciose. Gliitila, Bneasa, —
Bucureti.
2. A. leptophylla Ra'in. etSch. syst. veg. 4 p. 90(1819) ;Ledeb.

11. ross. 3 p. 118. A. HnieJlnl Ledeb. in panders beitr. zu naturk. 1
p. 62 ann. 1820; ejusfl. ross. 3 p. 118. A. ochroleuca var. -{ Uptophylla

DC. prodr. 10 p. 40 exclus, synon. -f Iulie, August. PetrLiuri cu
—
ierb, pe ling drumuri la locuri aprice aride. Deaiu Stirminei în ca-
petul despre Rogova; Bucureti, Herestru.
Cu portul
înalt.'ji robust; foile la cele mai multe suntundulate asia
c planta nostr s'ar putea lua drept A. umluJata L. îns n'are ca

acesta laciniile caliciului asia de lungi i nici corola care s întrecâ
cu mult caliciul; corola este violet, sauazuriesau de un azuriu deschis
ce bate in galben. Mai c nu difer de precedenta.
3. A. ochroleuca M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 125 (1809) DC. prodr. 10

;
p. 45 exclus, var. [i eid; Ledeb. fi. ross. 3 p. 119; Boiss. fi. or.4p. 153
exclus, synon. Ledebourii; Heufî. enum. ban. p. 125; Neilr. diagn.
p. 87. —
ci" Maiu, Iunie. Locuri aprice, petriiuri cu ierb. Bucureti,
Herestru, Bneasa; Comana; Buceci (Grec. enum. p. 41) Brila, ;
Brboi, Galai; Roman; Iai.
§ 2. Acheniile cilindrice drepte.

4. A. italica Rotz. observ. 1 p. 12 (1779) optime; Koch syn.
p. 574; DC. prodr. 10 p. 47; Ledeb. fi. ross. 3 p. 119; Rchb. icon.
germ. 18 lab. 106 f. 2; Boiss. fl. or. 4 p. 154. A. paniculuta Ait. hort.
kew. 1 p. 777 (1789). Buglossum ofjicinale Lam. fl. fr. 2 p. 278. Ba-
glosmm vulgare Spenn. ic. fl. germ. fasc. 17. — Vulg. Limha-hoului.—
cf Iunie- August. Câmpuri, pe drumuri, pe lîng grâne, porumburi,
pîrloge de arturi; sol humifer. Severin, Hinova; Rîmnic spre Rîu-
reni; Caracal; Piteti; Chitila, (Grec. enum. p. 41); Perisi; Comana,
Bneasa, Giurgiu ; Dobrogea pe la Copadin, Bairamdede.
5. A. Barrelieri DC. fl. fr. 3 p. 632; prodr. 10 p. 48; Ledeb.

fl. ross. 3 p. 120; Boiss. fl. orient. 4 p. 155 ; Neilr. diagn. p. 87. Buglos-
sum Barrelieri AII. fl. pedem. 1 p. 48 (1775): Rchb. icon. germ. 18
tab. 106. MgoHofls ohfu.â W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 100 (1799). —
cf Maiu, Iunie. Prin ]ive(]i de pomi, tuferie, poeni; în regiunea dea-
Jurilor si a câm]>iilor. Dealurile lorgutovei la Cernefii; Crivina, Braî;

Clomaiia: Ia§i.
LXVI. GONVOLVULACEiE Veiit. tahl. t> p. 394.

Trib. I. C0N\'ULVULEJ:. Choisy. Plante cu foi: embrionul coli-
ledonic.
1. CONVOLVULUS L. i^cn. n. 2/5.
j5 1. Cele do bractee florale forte alturate de caliciu, for-

mând un calicul, i dilatate.
1. C. silvaticus W. et Kit. rar. hung. t 201 (1812); Rclib.
icon. germ. 18tab. 140 f. sub Calystegia-, HeutT. enum. ban. p. 124;
1
iNeilr. diagn. p. 85. — Vulg. Ciqm-varei Volvur. c|, Maiu, Iunie. —

Pduri. Dealurile Gemenului pe lorgutova, Poroina . Stîrmina ; Mo-
nstirea Tismana; Gomana în Valea-Balot.
2. C. sepium L. spec. p. 218; Sturm. deutsch. fl. h. 1; Koch

syn. p. 568 exclus, synon. W. et Kit. Calijste(jla sepium R. Br. prodr.
p. 483; Ledeb. fl. ross. 3 p. 94; Rchb. icon. germ. 18 tab. 139; DG.
prodr. 9 p. 433. — Vulg. Cupa-vacei Voiviir. — t|. Iulie, Scptembre.
Volubil prin tuferie i prin stufuri, în locuri de lunc, crânguri, pe
ling pduri. Gerne|i pe Topolni|a; Graiova; Rîmnic; Giocneti,
Ghitila, Bucureti pe Golentina; Gomana; Perii, Grivina; Galai, Br-
boi; Bacu; Bîrlad; lai; Dobrogea.
§ 2. Gele do bractee florale îndeprtate de caliciu i ânguste.

* Volubile.
3. C. arvensis L. spec. p. 218 Koch syn. p. 569; DG. prodr. 9
;
p. 406; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 91 Rchb. ie. germ. voi. 18 lab. 100
;
i- 3. — Vulg. Poala-Maici- Domnului. Poala-rondunicei. Volvur. —

li Iunie, Iulie. Pe la garduri, curî grdini, la locurile de cultur; sol
argilo-glareos, humus. —
Plant forte comun în regiunile interiore
enum. p. 41); Gernej-i; Graiova; Rîmnic; Gâmpulung; Titu; Gio-
(Grec.
cneti, Ghitila, Bucureti; Gomana, Giurgiu; Grivina, PJoeti, Gâm-
pina; Buzeu; Galai; Focîani; Tecuci; Bîrlad; Roman; Vaslui; Bacu;
Neam|u; Iai; Dorohoiu; Dobrogea tot.
''^'"•'
Gaulescente, ramurile ferme erecto-patule.

4. C. cantabrica L. spec. p. 225; Koch synon. p. 509; DG-
prodr. 9 p. 1-02 exclus, var. |3; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 89; Rchb.
icon. germ. voi. 18 tab. 135 f. 1. ~ l\. Iunie, Iulie. La locuri petnVse
CONVOLVULÂCE^. 419
sau argilo-glareose, pe costclc iiiniij.ilor aprici si pre rupturi de coste.

Verciorova, Gura- Vaci, .Schela-Ciadovei, Bresnilâ; Siuiiau, ilinova;
Macin; Babadagli; lenisala.
• Ipomoea variabilis. li. I. grandiflora {,. I. purpurea \a\\\\. Qua-
moclit vulgaris Cho'ia. Pharb/fes hederacea Cliois si Ph. Nil. Cliois. — tote
vulg. Zorele. — în horticultura vulgarizate.
Trib. II. CU.SCL'TE.E Cliois. Plante alile parazite; embrionul aco-

tiledonic.
2. CUSCUTA L. frcn. n. ijo.
§ 1. Florile in capitule globoide, digine (a câte 'd stiluri).
1. C. Epithymum L. syst. veget. ed.Murr. p. ll'0(l774);Sinith

fior. brit. 1 p. 18:5; Koch syn. p.569; Gren. Godr. fi. Tr. i^p.50i';Hclib.
ic. germ. 18 tab. 14â fig. 3. C. europcea (3. Epithijmum L. spec. p. INO.
O. minor DC. prodr. 9 p. 453 (1845). — Vulg. Bormujic. Inlf^. Jrif.
întorf,el. Lipiciu. Tortei. Turtei. — Prin liverji, fîna|e, poeni cu psciuni;
parazit pe Thymus, Teucrium, Trifolium, Galium, Medicago, etc.
(Grec. enum. p. 41). Pucioasa; Ghcrgani, Ciocneti, Bucureti; Co-

mana; Buzeu, Bîsceni, Beceni; la.i.
2. C. trifolîî Babingt. etGibs. phytol 21p.4G7; Gren. Godr. 11.
h\ i p. 505. C. minor var. (3. trifolii DC. prodr. 9 p. 453 ; Rchb. I. c.
fig. 4. — Prea pu[in difer de antecedena .i tot prin asemenea locuri

SC gsete (Grec. enum. p. 41). Tismana; Bucureti; Comana; Con-
stanta.
3. C. europaea L. spec. p. 180 excl. var. p; Sturm deutsch.

11. hefte 10: Koch syn. p. 569; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 504; Rchb. ic.
germ. 18 tab. 141 fig. 4. C. major DC. ll.fr. 3

644(1805); ej.prodr. 9 p.
p.452ap. Choisi. — Prin dudae sau blrii parazit pe Bozi, Hameiu,
Urzici, Cânep (Grec. enum. p, 41). Tismana; Sinaia; Buftea, Chitila;
Buzeu, Bîsceni ; Sihla, Neamtu (C<lian. oxsic); Brosteni, valea Bar-
narului, Dealu-Ursului.
Jî
2. Florile in raceme spiciforme, monogine.
4. C. monogyna Valii. .symb. i2 p. 32 (1794); Piclib. icon.
germ. 18 tab. 142 f. 2 optime; Boiss. fi. orient. 4 p. 121. C. orientalis
Tournef. corrol. p. 45 (1703). ('. asfi/la Fngelm. — Parazit mni cu

seam pe Echinops tenuifolius i p(^ Pniinrus. In Dobrogea Constanta,;
Tuzla, Mangalia, Babunar.

; ;
42(1 CONSPECTUL SISTEMATIC
LXVli. SOLANACEit: Baril. ord. uai. p. 193
1. LYCiUM /.. gen. n. 2O2.
I. L. vulgare Dunal in DC. prodr. 13 sec . I p. 500 (1852).

L. harharum L. spec.ed. 2 p. 277 ex p. et exclus, synon.; Lam. dict. 3
p. 509 n. 3 exclus, synon. Trew; Schleclitd. el Lang. fi. v. deulsch-
voi. 16 f. 1595. L. afrum Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 14 f. 1 - non

L. sed in lexte pro Lycium barbarum descriptum. L. harharum a. vul-
(farehoYt kew. 2 ed. 2 p. 3. (1789).— Vulg. Ctin. Ctin-de-garduri.—

h Iulie, August. De origin strin, indigenata ^\ aclimatizat, propa-
gendu-se mai mult prin cultur .î servind mai cu seam pentru gardu-
rile rustice. în Moldova forte respândit. Bucureti Brboi, Galai ;
Focani; Tecuci; Birltid; Vaslui; Bacu; Piatra; Neamu, Agapiea;

lai, Socola.
Adeverata specie de L. harharum, dup Boissier fi. or. voi. 4
p. 289, are filamentele staminelor la baz glabre^ pecând L. vulgare
Dunal are filamentele staminelor la baz perose. Nu tim, de altfel,
cum este în realitate L. rulhevicum Murr. care exist în Rusiea meri-

dional cci, din descrierea dat de autori, nu reesc nici o deosebire
esenial între acesta i cel de la noi.
2. SOLANUM lownef. insi.p. 148 t. 62.
§ 1. Sufrutescente, cauli scandeni.

I. S. Dulcamara L. spec. p. 266; Sturm deulsch. fi. liefte 18;
Kocli syn. p. 584; DC. prodr. 13 p. 78 var. a; Rchb. icon. germ. 20
tab 12; Schlechtd. et Lang. fi. v. deulsch. 16 fig. 1600. — Vulg. Les-
nicios. Vifa-evreilor. Z\rn;m farm. Dulcamara. — h Iunie- August.
Prin luferie pe lîrg pduri, garduri rustice, la locuri dosnice, para-
gini (Grec. enum. p. 46). Câmpulung; Comarnic, Câmpina; Crivina,
Perii Ciocneti, Chitila, Bucureti Comana Doiceti, Slobozica
; ; ;
Buzeu; Fociani; Bacu; Tecuci; Neamu, Piatra; Iai.

indiv sum Boiss. fi. orient. 4 p. 285. S. persicum Willd. ap.
[i.
Roem. et Sch. syst. 4 p. 662. —

Planta noslr forte identic cu exem-
plarele din Rusiea. — Craiova la Ialnia, Comarnic; Sioboziea în lalo^
mia; Buzeu; Brila, Viziru; Macin, Tulcea.
§ 2. Ierbacee, l)ienice sau anuale, nescandenle.

* Avend caulome subterane tuberose.
2. S. tuberosum L. spec. p. 265; Koch synops. p. 584; DC.
prodr. 13 p. 31; Rchb. icon. germ. 20, tab. 12; Schlechtd. el Lang
-
SOLANACE^ 421
ti. V. dciilsch. l(i liy. UiOt. — Vulg. Cavtop. Crumpeni. Grumcin. Ba-
rahule. Bologeane. Picioci mneri. — T|, Iulie, August. Do origin
american^ introdus în cultur pentru uzul alimentar; în tot ara
(Grec. enum. p. 43).
*^ Fr caulonie subterane tuberiforme, rdcina anual.

t Muchiilo axelor caulinare cu tubercule proeminente.
3. S. nigrum L. spec. p. ^(56 exclus, variet. Sturm. deutsch. ;
fl. hort. 1 ; Kocb. syn. p. 584; DC. prodr. 13 p. 50 var. p; Rcbb. ic.
germ. 20 tab. 10; Scblechtendal et Lang. fl. v. deutsch. 16 fig. 1599.
S. nigrum vulgatum L. 1. c. — Vulg. Umhra-nopei. Zîrn. — Iulie
Septembre. Pe lîng locuin|e i pe la garduri rustice, paragini, dru-

muri, la locuri de cultur, etc. Plant forte comun, prin tot era
(Grec. enum. p. 43. — Variez :
a. genuinum. — melanocerasum
S. Willd. enum. 1 p. 237 - non
Bauh. pin. p. 1G6 ; »S'. pterocmiloti Rcbb. 1. c. avend tuberculele mu-

chiilor axelor caulinare destul de proeminente, bobele negre;
p. chiorocarpum Kocb syn. p. 584; avend bobele la maturitate de
un verde închis;
4. S. miniatum Bernh. ap. Willd enum. hort. berol. 1 p. 23G

(1797); Koch. syn. p. 583; DC. prodr. 13 p. 5G; Rcbb. icon. germ.
voi. 20tab. 11 fig. 3et 4; Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 15fig. 1598.
8. nigrum 7. miniatum. Gren. Godr.fl.fr. 2 p. 513. — Q August, Sep-
tembre. Prin locuri de cultur i miriti vechi. Bucureti, Herestru.
Axele caulinare mai porose; bobele de un stacoziu-galben.
1 1 Muchiile axelor caulinare obtuse i fr tubercule proemi-
nente.
5, S. villosum Lam. encycl. meth. 4 p. 289 (1797); Koch syn.

p. 583; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 543; Rcbb. icon.germ. 20 tab. 11
fig. 1 ; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. IG f. 159G. S. nigrum var. 7.
villosum L. spec. p. 26G. S. luteum. Mill. dict. 3.-0 Prin locurile

de cultur i mai ales prin miriti, tomna. Bucureti, Herestru; Ghi-
tila, Perii; Ploeti; Brila pe la Lacul-Srat; Galai, Brboi; Iai.
3. FHYSALIS L. gen. n. 250.
1. Ph. Alkekengi L. spec. p. 2G2 ; Koch syn. p. 584; DC.

prodr. 13 p.438; Gren. Godr. fl. fr. 2p.5i5; Rcbb. ic. germ. 20 tab. 9
Schlechtd. et Lang. IG f. 1G02. Soianum Ihdicacahiim vulgare Bauh. 3
;
p. (300. ,S'. re.s(cariini( Dodoii. penipt. p. ioi-. -—Vulg. Papele.Ppli.

Cirend-crrrilor. — c\. Iunie, Iulie. Pi in locuri uinbiose, prin puciuri,
pe hi garduri, tut'erie, prin viî; vulgar. Cerneii pe dealuri; Craiova
Câlinineti, Rîninic; Bucure|ti; Comana; Neani[u (Chania exsic. !);
Ia§i; Dobrogea pe la Babadagh, lenissale.
4. ATROPA L. gen. n. 24ij
I. A. Belladonna L. spec. p. 2G0 ; Sturni. dculsch. fi. li. o ;
Koch syn. p. 585; DC. prodr. 13 p. 4G4; Rchb. icon. germ. 20tab. S;
Schleclitd. et Lang. fi. v. deutsch. 16 f. 1()03. BeUmhnna trichotoma
Scop. fi. carn. ed. 2 n. 255. Belladonna baccifera Lam. fi. fr. 2 p. 255.
Solanum melanocerasum Baiih. pin. p. 16G. — Vulg. Cir^n-lupului.
Doainii-mare. Ic rha -codrului. împrteas. Mtrgun. Mtrgun-
Doamn-mare. Mtrgun-L'rb-bun. Ndrgul. — <|. Iunie. Iulie.
Prin pduri de dumbrave codri, locuri unibrose .î dosnice. Ober.ia-
Cernei în Mehedini ; Goziea în Valea-Puturos; Glodeni în Dîmbo-
via; Nmeti (Grec. enum. p. 43) ; Buteni, Sinaia (Grec. 1. c),
Gâmpina ; Bîsca; Piatra pe Cernegura, Schitu-Domnei, Monstirea
Neamu (Chan. exsic. !); Comne.|ti, Tîrgu-Ocna; în Suceava pe Su-
cha-Mare.
5. SCOPOLINA Sc/iultes tester. Jl. i p. S44.
I. S. atropoides Schultes «ster. fi. 1 p. 844(1814); Koch

8311. p. 585; Schlechtd. ot Lang. lOG. Hgosciamus
fi. v. deutsch. IG f.
ScopoUa L. mant. p. 46 (1762); Stmiii deutsch. fi. h. 21. Scopolia car-

nioUca Jacq. obs. 1 p. 32 (1764); DC. prodr. 13 p. 555: Rchb. icon.
germ. 20 tab. 1.— ?i. Maiu, Iunie. Pduri, locm-i umbr6.se umede
prin vile subalpine. Predeal ; Buteni, Sinaia, Isvjru.
6. HYOSCIAMUS L. gen. n. 247
H. niger L. spec. p. 457; Sturm deutsch. fi. h. 3; Koch syn.

I.
p. 585 DC. prodr. 13p. 546; Rchb. ic. germ. 20 tab. 2 f.2; Schlechtd.
;
et Lang. fl. v. deutsch. 16 f. 1606. H. agrestis Kit. ap. Schult. oester,

fi. 1 p. 383 (1814). —Vulg. Mslarif. Mslar. Nebunarit. sau —Q
c:f. Iunie, Pe ling locuine, pe la drumuri, garduri, prin pa-
Iulie.
ragini, câmpuri grâne; plant forte comun (Grec. enum. p. 43);

.î
Severin; Tîrgujiul; Craiova; Rînuiic; Piteti, Curlea-de-Argc.i ; Câm-

pulung; Ge.ti, Tilu, Ciocneti; Bucuroii; Comana: Ploesli, Bucov;
Buzeu; Fociani : Bacu; Monstirea Nemtu; Dobrogea.
solanace.t:. 423
7. NICOTIANA L. gen. ii. '^48
1. N. Tabacum L.siJcc. p.'^5S; Koclisyn.p. 580 DC. prodr. 13

;
p. 557 ; Rc'hl). icon. îêrm. 20 tul). 4 ; Sclilechld. el Lang. 11. v. doiUscb. 1(3
fig. 1008. — Vulg. Tutun. —O Iulie, August. De origine ainerieaii,

introdus si Întreinut prin cultur; în regiunea câmpean. Multe
varieti de cultur.
2. N. rustica L, spec. p.258; Koch syn. p. 580 ; DC. prodr. Io

p. 503; Rchb. ic. germ. 20 lab. 5; Schlechtd.ctLang. fi. v. deutscb. 10
f. 1009. — Iulie, August. Plant de cultur, vulgarizat.
8. DATURA L. gen. n. 246
I. D. Stramonium L. spec. p. 179; Kocb syn. p. 580; DC.

prodr. 13 p. 510; Rcbb. icon. germ. 20 tab. o f. 1; Scblecbtd. et Lang.
11. V. deutscb. 10 f. 1010. — Vulg. Alaur. Laur. Boladarit. (Jiu-
mfaie. Ciumu-fetei. Turbare. Mrru-por cuiul. —O August. Lo-

Iulie,
curi inculte, paragini; garduri, drumuri, etc. — forte comun (Grec.

enum. p. 43). Severin; Craiova; Rîmnic; Piteti; Câmpulung; Bucu-
re;ti; Focîani; Galai; Tecuci; Bacu; Iai etc.
9. CAFSICUM Tournef. inst. p. 152 66, t.
I. C. annuum L. spec. p.270 exclus, plur. synon. DC. prodr. 13

p. 412; Rchb. icon. germ. 20 tab. 13 fig. 2. Vulg. Ardelu. Plprusi ~
Maiu-Scptembre. De origin asiatic, introdus în cultur pentru
uzul alimentar î forte vulgarizat la noi; presentez multe varieti
dup forma i mrimea fructului, dup gradul intimei fructelor.
10. LYCOPERSICUM loiirnef. inst. f. /y>
I. L. esculentum Mill. dict. n. 2 (1700) DC. prodr. 13p.20. L.

pomum-amoris Moînhmeth. p.015. L. pomum-paradisii RoviwX.Solanum
Lycoperskum L. spec. ed. I p. 150, a.— Vulg. Paradaise. Fatlagele-
ro.^li. Plât(jele-ro.4î. —Q
Iulie, August. De origin american, intro-
dus §i vulgarizat în cultur pentru uzul alimentar.
11. MELONGENA Dnnal m DC. prodr. /•,> /\ .s'50.
I. NI. e%oulentsk, — Solanum Melongena L. spec. p. 200 et Auct.

plur. S. esculentum Dun. in DC. prodr. 13 p. 355. — Vulg. Ptlgele.
Ptklgele-vinete sau Pltngele în Olteniea. — Iulie, August. De ori-

gine asiatic, probabil din Indiea. inlrodus .î vulgarizat în cultur
penlru uzul alimentai'.
;
XLVIII. VERBASCACEiî] Barth. ord. nat. p. 170.
1. VERBASCUM L. gen. n. 2^5.
§ 1. ÎVca^^sws Beiith. Anterele staminelor inferiore lungi, dorsi-

fixe pe filament i cam decurente.
a. laî adeveraU: florile sesile fasciculate sau glomerate for-
mând racem spiciform.

I. V. bracteosum. — Caul robust, peste un metru îniiljime, ro-
ietic, simplu: el i foile acoperite c'un abundent induinent albo-to-

mentos ce în unelocuii formez mici i numeroi câlî gosipini foile ;
inferiore mari, 25 -30 ''"'lung. 8-10 «^ lime, eliptice sau ovale obtuse,
uior crenate sau crenulate i atenuate în peiol, cele urmtore des-
crescende, marginea întreg, sesile i lung decurente. decurena merge
dela foe la foe; racema simpl, uneori cu ramificaii de jos, gros,
compact, neîntrerupt, ca do 30 -45'"' lung. forte dens albo-tomentos

i pe suprafaa criea bracteele facun contrast remarcabil prin numerul,
mrimea, nuditatea i colorea lor castanie; bracteele de consisten
ierbacee, subiri i castanii, se deosebesc de foile comune cu totul
relativ cu florile lor corespondente ele sunt forte lungi, ovale i lung
acuminate, numa în 1/5 parte de la baza sunt alb-tomentose, de aci
încolo subit eê devin glabre i castanii ; florile fasciculate, pedicelele
lor forte scurte, corola subrotatâ ca de patru ori mai mare de cât ca-
liciul; filamentele celor dou stamine lungi (staminele inferiore) glabre
i anterele lungree, ale celor lalle trei sunt albo-lanate. — Bienic.
Plant cu portul elegant.
Hab. Locuri petrose, drâmturi de stânci, lîng Vorciorova ;
aflat în anul 1885 Maiu 10.

în acel an, cu plantele oferite în schimb, am comunicat regreta-
tului confrate I. Pancic, la Belgrad, i câteva exemplare din acest
Verbascsubt numele de Vet-hascum pannosum Vis. etPanc. (^V. hom-
hycifenim Heuff.), credend a fi identic cu acesta care, dupe Heuffel, se
gsete Banat i pe la Mebadiea. îns, Pancic 'mi a rcspuns
în c
planta nostr nu este V. pannosiim Vis. et Pane. i 'mi a trmis
specimene de adeveratul seu V. pannosum din Serbiea; apoi, mai în
urm, am obinut exemplare de acesta specie de la confratele Arp.
de Degen din Banat i din Bulgariea. într'adever, speciea nostr se
deosebete forte mult prin taliea sa înalt i robust, prin indumen-
tul seu abondent i albo-tomentos gosipin, prin foile sale mari elip.
tico i forte prelung decurente, dar mai cu sem prin racemele sale
lungi, grose, dens gosipine cum i prin bracteele ale. Verbascum pan^
;
VERBASCAOE.^ 425
nonum \'is. t'l Pune. este de slalur mic, iiulunieiiLul albo-ciiiereii
abondent .-ji pîslos, toile acute scurt decurente ca la ['. iMomoide.^,

racema mai mic, bracteele sale mici, scurte §i puîn aparente. —
Seumn mai mult cu V. Vistanum Rchb. fii. ic. germ. voi. 20 tab. 23,
dup iconografie .î descriere; îns se deosebei^te de acesta prin brac-
teele sale caracteristice §i forte desvoltate, iar nu de lungimea florilor
§i pestetot cu indument tomentos alb.
2. V. ThapsusL. spec.p. 252; Benth. inDG.prodr. 10 p. 225;

Boiss. fl. orient. 1 p. 301. — V. Schmderl Mey. chior, hanovr. p. 326
(183(;) ; Koch. syn. p. 586; Rchb. ie. germ. voi. 20 tab. 16; Schlechtd.
et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17 fig. 1611. — Vulg. Coda-vacei. Coro-
vaticâ. Lununricâ. — rj' Iulie, August. Locuri uscate, petriiuri, coste;
în regiiaiea montan subalpin inferior. Predeal, Azuga, Buteni
Bro.steni pe Bistria §i pe Neagra.
3. V. thapsiforme Schrad. monogr. verb. 1 p. 21 (1813) ; Koch

syn. p. 587; DC. prodr. 10 p. 22(); Rchb. ic. germ. 1. c. tab. 17;
Boi.-s. fl.or. 4p. 301 exclus, synon. Schlechtd. etLang. 1. c. f. 1612.—

;
rj" Iulie, August. Locuri tari, uscate, inculte în regiunea dealurilor

Valea Gernei; Craiova pe la Sîmnic ; Monstirea Horezu, Bistria;
Neam tu.
4. V. phlomoides L. spec. p. 253; Koch syn. p. 587; DC.

prodr. 10 p. 227; Rchb. ic. germ. 1. c. t. 18 flg. 2; Boiss. fl. or. 4
p. 301 exclus, synon.; Schlechtd. et Lang. fl.v. deutsch. 17 fig. 1613.
V. riujulomm Willd. enum. 1 p. 224. — c^ Iulie, August. Locuri tari,
uscate inculte, din regiunea subalpin inferior pîn în tot regiunea

câmpiilor; specie vulgar. —(V. Thapsus Grec. enum.p. 43 et V.iMo-
moide¥, Grec. loc. cit.). Severin'; Tismana; Tîrgujiul; Rîmnic, Gozira;
Craiova, Stolnici; Bucure.^ti, Buftea, Perii; Câlimne^ti Câmpulung; ;
Predeal ; Comana ; Focîani ; Mangaliea.

p. nemorosum Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 20. V. nemorosum
Schrad. monogr. verb. p. 29, avend foile oblungo-lanceolate .î scurt
decurente. —Pdurea Comana.
5. V. montanum Schrad. hort. goett. fasc. 2 p. 18 t. 2; Koch

syn. p. 587; DC. prodr. 10 p. 226; Rchb. ic. germ. 1. c. tab. 21. —
^ Iulie, August. Poalele dealurilor, petrisi cu ierb. Climneîi; Bu-
cureti, Ilerestru.
6. V. crenatifolium Boiss. diagn. pi. or. ser. 1 p, 51 (144); 8

426 CONSPECTUL SISTEMATK^-
Bcntli. ia DC. i)rodr. 10 p. i>i>7 ; Boiss. ti. orieiiL. 4 p. 302. - j' Malu-
lui ie. Locuri inculte glareose, petrose sau argilose. Galai pe ling so-
seua despre R.eni aprope de Prut ; în Dobrogca frecuent : Macin spre
Greci; Alibeichioi si la poalele muntelui Consulu; pe la Gargalîc,
Periclie, Constanta.
=••
Bastar<1i : florile sesile solitare.
7. V. pulchrum Velen. fl. bulg. p. 409 (1891). V. danubiale

(X V. phlomoidi-austriacim) milii olim. in herb. (an Simkov. cnuin.
transs. p. 413?). — (^ Iunie, Iulie. Locuri aprice pe ling calea de la
Monstirea Cocoi spre Isaccea Dobrogea (ann. 1885 Iunie legit.).
in
Este Verbascul ce '1 am comunicat regretatului confrate Bubelâ

din Wsetinde care face meniune I. Velenovsky autorul Florei bulgare.
b. BJatarohli : florile lung pedicelate solitare în racem lax.

8. V. Blattaria L. spec. p. 254; Koch syn. p. 589; Bentb. in
DC. prodr. 10 p. 230; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 32; Schlechtd.
Lang. dcutsch. voi. 17 fjg. 1623 optime. — rf Iunie, Iulie. Livedi pe
Cclmpuri, dealuri i pe Ja drumuri. Caracal ; Curtea-de-Arge§i ; Câmpu-
lung; Comana; Bucureti (Grec. onum. p. 43); Sinic, Vleni; Tecuci;
Bîrlad; Iai; Neamu.
fi blatiariforme. — V. hlattariforme. Griseb. iter. hung. n. 150
(1852); Heuff. enum. banat p. 131 ; Neilr. diagn. p. 93. V. repandiim
Griseb. spicil. rumel. 2 p. 41 - non Willd. DC. prodr. 10
ap. Benth. in
p. 230. — Difer de precedenta prin foile salemai ânguste, cele infe-

riore sinuato-subpinalitîde, laciniile acestora si marginea celor supe-
riore menunt i dens crenato-dentate ; racema adesea subpaniculat-
ramificat, ramurile beose; florile mai mici. — Locuri cu ierbâ, livedi.
Curtea-de-Argei Topoloveni; Bucureti, Buftea, Ferii; Comana;

; în
Dobrogea pe la Bairamdede etc.
§ 2. L^c/m«Y/s Benth. Tote anterele aproximativ egale, reniforme,

bazifixe.
c. Lichnitoi/li : florile fasciculate, pedicelele uniflore mai lungi
de cât caliciul, racem unic sau cu ramificaii'.
=•=
Lâna filamentelor alb sau glbenie.
9. V. speciosum Schrad. hort. goett. fasc. 2 p. 2:^ t. 16(1811);
ejus monogr. verb. 2 p. 12 (1813); Koch syn. p. 588; Benth. in DC.
prodr. 10 p. 236; Rchb. ic. germ. voi. 20 tab. 25; Boiss. fi. orient. 4
p. 325; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17 1616.— J lunie-
fig.
August. C;âmpuri, pîrlogo de arturi, tuferie, margini de pdure, dru-

u
VERBASCACEiT: 427
muri; freciient in regiunea ciunpiilor. Verciorova, Severin; Craiova ;
Segarcea; Piteti; Titu; Ciocnoi^ti, Perisi, Buftea, IJiuioasa, P,mcu-

roti; Comana; Ploeti, Buda.
10. V. pulverulentum Vili. dauph. 2 p. 490 (1787); Bentli. in

DC. prodr. 10 p. ^M ; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 551 ; Boiss. fi. orient. 4
p. 322. — V. floccosum W. et Kit. rar. hung. 79 (1799); Kocli
1 tab.
syn. p. 588; RcIiIj. icon. germ. voi. 20 tab. 20 optime; Schleclitd. et
Lang. fi. V. deutsch. voi. 17 f. 1617. — cf Iunie, Iulie. Gostele mun-
ilor, locuri deschise. Verciorova.
11. V. Kanitzianum Simk. et Walz. magyar.

noven. lap. 2
p. 148(1878); ejusenum. pi. transs. p. 414. solum nomen.—
J Iulie,
August. Coste micaistice, isturi calcare in regiunea montan infe-
rior. Lainici; Gfuneni; Muntele Goziea; Câmpulung; Rucr la Valea-
Muierei spre Pajerea; Azuga, Buteni, Sinaia; Broteni pe Neagra .si
pe Barnaru.
12. V. Lychnitis L. spec. p. 235; Kocli syn. p. 588; DC. prodr. 10

p. 237; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 27; Schleclitd. et Lang. deutsch.
voi. 17 f. 1(U8; V. pulverulentum M. Bieb.
- non Vili. fi. t. c. 1 p. IGO —
cf Iunie -August. Locuri uscate sau petrose deschise.
Gâmpina; Br-
boi; Birlad la Crngu Tirgu-Frumos spre Cotnari Monstirea Neam
; ;
(Grec. enum. p. 43); Broteni pe malurile Bistri|ei.
13. V. Pseudo-Lyclinitis Sclmr enum. transs. p. 483(1860).—

rj* Iunie -August. Câmpuri, locuri aprice necultivate. Giurgiu spre
Odile-Arsache i Malu-de-jos; Galai p'intre viile despre Brboi pe
la iglina i ctre Fileti.
Fi-va oare un bastard din V. orientale i F. Lychnitis, dup cum

presupune Schur l.c, sau o specie permanent? — Me îndoesc de ori-
ginea sa hibrid, mai cu seam pentru inotivul c în regiunea locali-
t|ilor citate nu se observ existen|a lui V. Lijchnitis; cu tote acestea,
prin lâna alb a filamentelor sale(!), aparin e de drept în grupa
acestui.
14. V. banaticum Sclu'ad. monogr. verb. 2 p. 28 (1823);

Hochei rar. banat. fig. 38; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 37 Heufî.
;
enum. banat. p. 130; Neilr. diagn. p. 91. — ^^j'

lunie-August. Mici
tuferie i pe lîng drumuri. Verciorova, dealu Stîrminei, dealurile de
la Orevi|a i Vînjiu în Mehedini ; Dobrogea pe la Isaccea, Cocoi,
Tusla, Mangaliea.
;
** Lumi likuiiL'iilelur violacee sau purpurie.

15. V. orientale M. Bieb. fi. t. c. 1 p. KiO (1808) et in voi. 3
p. 154 (1819), Boiss. fi. orient. 4 p. 330. q Iunie- August. Locuri —

aprice inculte. Dealurile Orevi|ei i Vinjîului; Giocne.li, Buftea, Ghi-
tila, Bucureti; Comana; Galai ; Uobrogea pe la Gargalîc, Periclie etc.
Geea ce trcbue s caracteriseze în special pe acest Verbasc, com-

parativ cu V. austriacum Schraderi, este indumentul dens tomenlos
albo-cinereu al fa|ei inferiore a foilor, a.ia precum se observ la spe-
cimenele autentice din Ru.siea(!), dupe cum senmalez Boissier(l.c.)
|i dupe cum exist la .specimenele nostre de la Oreviâ i mai ales la
acelea de la Galai. îns, acelai indument la specimenele cele lalle,
de i tot astfel de dens, este de aspect verde ceva mai palid, ceea ce
corespunde cu V. orientale (M. Bieb.) descris de Koch syn. p. 589 i
ali autori.
16. V. austriacum Schrad.monogr. verb. 2 p.22(1823); Rcbb.

icon. germ. voi. 20 tab. 20. V. virens Host fi. austr. 1 p. 291 (1831).
V. orientale var. austriacum Koch syn. p. 589 ; Schlechtd. et Lang. fi.
V. deutsch. voi. 17 f. -1621. V. orientale fi. temui-tomentosum Lindem.

fi. clierson. p. 43 voi. 2. — j* Iunie- August. Dealuri, câmpuri la lo-
curi aprice; .specie comun. Severin; Blceti; Horezu; Rîmnic ; Stol-

nici; Bucureti Ferii, Ploe.ti; ; Vaslui; Iai.
X V. Blattari-austriacum. — Gaul cilindric neted gla])ru sau gla-
brescent, în partea superior paniculat ramificat; foile subiri glabre,
doar pe pagina lor inferior abia cu câiva peri stelai, cele de jos
oblung-lanceolate, puin acute si cu baza prelungit în peiol, cele
medii ovate sau eliptice scurt i ltre atenuate în peiol, cele supe-
riore sesile, tote subsinuate i crenato-dentate. Totul pân aci aduce
mult cu r. Blattaria L. îns panicula i florile întocma ca la V. aus-
;
triacum. — Locuri inculte i cu prinii sei împreun. Bucureti.
17. V. nigrum L, spec. p. 253 Koch .syn. p. 588; DG.prodr. 10

;
p. 238 ; Rchb. icon. germ. voi.20 t. 28 Schlechtd. et Lang. fi. v.

;
deutsch. 17 f. 1(319. — (j Iunie -Septembre. Pe ling pduri, crân-

guri, poeni, livezii, din regiunea montan pân prin regiunea câmpii-
lor. Baea-de- Aram, Glo.ani ; Tîrgujiul; Rimnic ; Gurtea-de-Argei,
Gorbeni ; Gâmpulung ; Predeal, Buteni, Sinaia ; Slnic ;
Giocneti,
Buftea (Grec. enum. p. 43); Gomana ; Poeni la Lunca-igneti Ba- ;
cu; Piatra; Neamu (Glian. exic. !) ; Tîrgu-Frumos spre Gotnari

Broteni.
1=1. ihyrsoideum. — 1'. tlit/rsoideum llosl. fi. austr. 1 p. 287(1827).
VRnr.ASrACkjR 429
Infloresci'uUi l'oi'iiK'z piiiiiciil raiiiusâ, ramurile liniai 'î ercclc, llorilu
de iiirimo ca cele de la ibiiiia lipic ;
Y.
perramosum Borb. exsic. ! — Panicula forte ramificat ovoidee,
florile mai micuele. —- Comana ;
Buftea.
o. leucanihum. Tirs racemic, florile mricele albe. — Pe Suha-
mare, ])e la ctunu Vleni-Stni.ôarei.
X V. nigro-LijcImitis Scliied. pi. hybr. p. 40 (1825) ; Ivoch syn.
p. 592 ; Ptclib. icon. germ. voi. 20 tab. 43. V. Schledeanum Koch

taschenb. p. 371. V. nigrum '{. ovatum Koch syn. ed. 1 p. 514. —
în regiunea montan. Olne.^ti ; Buceci prin valea Babelor jos.
18. V. glabratum Friv. in flora ann. 1836 voi. 19 p. 44; Boiss.

fl. orient. 4 p. 329 ; Velen. fi. bulg. p. 416. V. leioslachtjon Griseb. spicil.
rumel. 2p.43 (1844) ; Neilr. diag.p. 92. V. Hornemanii AVierzb. in Rchb.
ic. germ. voi. 20
35(18()2).— J'Maiu- August. Poeni, mici tuferie,
tab.
poale de pduri pe costele munilor la locuri petrose. Verciorova; dealu

Stîrminei ; valea Jiului pe la Lainici i Piua ; valea Oltului de la
Coziea în sus, forte mult.

p. Brandzae. — V. Brandzce Franchet in Br. prodr. p. 347
(1883). — Difer de forma genuin numa prin pedicelele sale florale
filiforme i mult mai lungi : 15 - 18 """ lungime; pe cilnd la cel d'ânteiu
pedicelele sunt scurte: 5-7""" lungime. — Valea Oltului în consoriu

eu legitimul, nu tocma frecuent.
d. Blafaroidei: florile solitare sau în dichaze axilare, consli-

luindracem laxiflor, pedicelele lungi.
19. V, ambiguum. — Gaule robust înalt, de pe la mediloc
ramificat, ramurile iorie lungi, erecte si în prile inferiore ro-
ietice, fin i dens sulcate, cu forte puini i rari peri, tot ast-fel i
pe faa inferior a foilor ;
poriea racemic dens peros si viscidul,
lieriî simpli neglandulari : foile ovato-oblungi sau ovat-triangulare de
un verde închis, concolore, cu totul glabre pe faa lor supericjr, cele
infori(jre lungi si peiolate, cordate, obtuse i forte expresiv crenate,
cele medii i superiore diminunde, sesile, cordato-amplexicaule i la
o lture puin decurente, marginea este crenat sau crenato-dentat;

racemele forte lungi, laxiflore itirsoide: la axila fiecrei bractee cfde
(/oue peduneide : unul imiflor egachXnd sau întrecend cu puin lungimea
bracteei sale, cel lalt cu mult mal lung, hibracteolat 4 trifior in cim
dicham lax mal mult sau mai puin In deplin desvoltare; pedicelele
la origine sunt glabre, apoi dens acoperite cu peri simpli visciduli ne-
glandulari pîii i tot caliciul; corola ampl, expjanal, are limbul
Greccscu D. Dr. — C, 1324. 30
-
;
4.10 COÎÎSPECTUL SISTEMATIC
de uu roiu-violct iiicJiis, tubul galben, peste tot gliibi î doar pujîn

peros pe fa|a inferior ctre baz ; lâna filamentelor purpuriu-în-
chis, anterele egale, reniforme, bazifixe; capsula peros. — (5* Prin
livedi de fin. Chitila pe ling gar. — în 1893 Maiu 20.
înc din anul 1880, aprepe pe fie-care an, ierborizez prin loca-
litatea citat i pîn în anul 1893 n'ani mai întâlnit un Verbasc de felul
acesta, ci numa ast dat i numa aci, ceea ce me face s cred c
este de origine bastard. Prin corola sa |ine de V. jjhoenicetim, prin
forma foilor sale, de i aprope peste tot glabre, îne de V. nignim; îns
între aceste doue caractere se ivesc alte caractere ce nu aparin nici
unuia din aceste doue specii: constituiea particular a racemclor, perii
simpli visciduli neglandulari i ramifica|iea sa.
20. V. phcsniceum L. spec. p. 254; Koch synops. p. 589; DC.

prodr. 10 p. 242; Rclib. icon. germ. verb. tab. 31; Boiss. fi. orient 4
p. 346; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1002. — -^ Maiu, Iunie.
Livedi, crângulee, pe lîng pduri (Grec. enum. p. 43). Severin, Baea-
de-Aram ; Craiova Gurtea-de-Argei Corbeni Piteti
Tîrgujiul ; ; ; ;
Stolnici; Turnu-Mgurele; Giurgiu, Bneasa, Gomana; Bucureti: Gio-

cneti, Ghitlla, Buftea, Ploetl,- Birlad; Vaslui; Iai; Botolanl.
LXIX. SGROPHULARIACEiE Lindl. nat. syst. p. 288 pr. p.
Sect. I. Anterele avend baza obtuz, rotund, nemucronat.

Trib. I AXTIIJRHINE^. Apertura corolei cu do înfiaturi fornl-
cate,eorola personal, baza ventrlcos sau plntenat capsula poricidâ. ;
1. ANTIRRHINUM Tournef. ini. p. i66.
1. A. Orontium L. spec. p. SGO Koch synops. p, o9S DG.

; ;
prodr. 10 p. 290; Rchb. Ic. germ. voi. 20 tab. 57; Boiss. fi. orient. 4
p. 385; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17 f. 1073. —Q Iulie.
Petriiuri, locuri uscate cu ierb. Stolnici în lunca Gotmeanei (Grec. in

Br. prodr. p. 351).
• A. majus L. spec. p. 859. — Vulg. Gura-leului. Gura-moru-

nului. — \\. Iunie, Iulie. în horticultura, forte vulgarizat; accidental
spontaneu.
2. LINARIA Juss. gen. p. 120
I. L. vulgaHs Mill. dict. n. 1 (178.5); Kocli syn. p. 002; DG.

prodr. 10 p. 273, ; Bclib. ic. germ. voi. 20 p. (ii f. 2 ; Boiss. fl. orient. 4
p. 372; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17 f. 1G90. Antirrhînum
SCROPHrLAIÎIACfi.t: 431
Liiiaria L. spcc. p.858; Sluriii. deutscli.

11. h. Ls. A. yUmdulosuin Uy
11. spa p. ;jii0. —
(Juni-mihi In-sUbatk: JAnant.
Vulj^-.
Maiu- —%
Septembre. Livezii, grdini, drumuri, garduri, pe ling
pduri; forte
comun (Grec. enum. p. 44). Verciorova, Severin; Graiova; Olneli,
Rîmnic; Gurtea-de-Argei Giocnesli, Ghitila, Bucure.îi ;
Predeal, ;
Azuga, Sinaia; Gâmpina, Brebu; Piatra, Monstirea

Neamû (Ghan.
oxssic); Vaslui, P>otoianl, Agafton; Flticeni,
Sasca, Gornu-Luncei.
|3. glaberrima Scliur enum. transs. p. 400 (18GG). L. intermedia
Schur oest. bot. zeit. ann. 1858 p. 278 sed nomen glaherrima nielius.
Pretutindeni fr peri glandulari. Adesea cu prima în societate, ceva
mai frecuent.
2. L. hybrida Scliur enum. transs. p, 491 (1800). L. Bieber^

deinu Auct. transs. nonull.-non Bess. cujus stirps littoralis caulis hirtis
praîdita. — % Iulie. Livedi, poale de muni pe la drurnuui. Predeal
Azuga^ Buteni.
3. L. italica Trev. in acta acad. leopol. car. \?> p. 188; Kocli

.syn. p. G02 DG. prodr. 10
; p. 272 Rchb.
; germ. 20 tab. 04 Sclilecbtd.
ic. ;
et Lang.fl.v.deutsch. 17 f. \('y^^. Antlrrldnum (ienistafoUumY\\\.-\\onh.

Lhiaria Unifolia Rochel banat. fig. 47 (l828)-non Ghav.
rar.
=^(. Iulie,
—
August. Pe dealuri prin mici tuferie. Graiova; Stolnici
(Grec. in Br.'
pi-odr. p. 352); Topoloveni pe dealurile de
la Valea Gacovei; loneti.
p. concolor. L. concolor Griseb. .spicil. 2 p. 21 (1844). L. (jeniMi-
folia a, anfjusfifolia Scliur enum. transs. p. iOO.L.salsa (italica-oenis-
tifolia) Borb.
4. L. genistifolia Mill.dict. n. 14(1875); Koch syn. p. 1G0;DG.

prodr. 10 p. 275 Rclib. ic. germ. 20 tab. G5; Boiss.
;
fl. orient. 4 p. 377
Schlechtd. et Lang. v. deutsch. 17 1688.—
fl. f. ?(, Iunie, Iulie. Gâm-
puri, pe la drumuri, pe ling holde mal ales în partaa danubial. Ver-
ciorova, Severin; Graiova Leurdeni, Topoloveni; Giurgiu, Odile-
;
Arsache, Bneasa; Sloboziea, Fete.ti; Buzeu, Monteoru; Galai; Do-

l)rogea pe la Macin, Babadagh, Gonstana, frecuent.
p. chioraefolia
Rchb. germ. exc. p. 374 (1830); ejus icon. germ.
voi. 20 tab. GG; L. nervosa Baumg. mant. p. G2
(1846). -Form robusl
cu foile dense i late, florile chiar întru-catva mai
mricele^ îns mai
mici de cfit ale celui urmetore. Prin aceleai localiti cu
speciea.
5. L. dalmatica Mill. dict. n. 13 (1785); Baumg. en. transs. 2

1..2()5:1)G. prodr. 10 p. 275 Rchb. ic. germ. 20 tab. 65;Boiss. fl. or.4
;
p. 376 exclus, variet. Anfirrhlnum dalnmticum L. spec. p. 857. —

432 COÎTSPECTUL SÎSTEMâTTC
t\. laiiie, Iulie. Câmpuri Ui locuri noculLivate, prin viî, grâne. pe la

drumuri, in subniontan
regiunea central si în cea inl'erior. Craiova;
Climneti, Rimnic; Gomana; Ciocneti, Rufloa, Chitila ( L. (jcn/sfi-
folia Grec. enuni. p. 44-non Mill.)
(3. Schur enum. Iranss. p. 490 (18()6). Caulul de

transsilvanica
f)0-80*^"' înlime, puîn viguros, îns ramos, ramurile întinse lungi i
cam deflexe; foile nu dense, 'ânguste, ângust-lanceolate, acuminate,
eordatosesile; racemele laxe si florile puintel mai mici, adesea palide.
Pe lai urile mun|ilor prin mici pduri sau pe la poale de pduri. Tis-
mana; valea Oltului de la Coziea în sus .î pe la Stni.îoara, fre-
cuent. — Pe cât se vede acesta form ocup cu osebire regiunea sub-

montan a Olteniei în Romanica.
(?65. —Forma typic a acestei specie trebue cutat în exempla-
t'ele ce au caulul viguros i erect, la vîrf piramidat-ramificat, ramurile
destul de robuste nu prea lungi, arcuat ascendente; foile dense i late,
florile mari galbene viteline. îns, de la forma acesta i pîn la forma

p. transsilvanica Schur, cu foile forte ânguste, exist specimene de
forme destul de variate prin limea foilor i amplitudinea ramificaiei.
6. L. minor Desf. fl. atl. 2 p. 46 (1800); Sturm deutsch. hef. 70;

Koch syn. p. 599 ; DC. prodr. voi. 10 p. 287 Rclib. icon. germ. 20
;
tab. 61; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 f. 1678. Aniin-h'uium minus

L. spec. p. 852. — O Iunie- August. Pe pruntiiuri în lunca rîurilor.
Pe apa Neamu la Neamu (Chan. exsic. Grec enum. p. 44); pe lunca

Moldovei despre Mlin în Suceava i la Roman.
7. L. spupia Mill. dict. n. 15 (1785); Sturm deutsch. fl. hef. 70;

Koch syn. p. 599; DC. prodr. 10 p. 268; Rchb. icon. germ. 20 tab. 59
f. 2; Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1667 optime. Antirrlii-
nuni spwlum L. spec. p. 851 ; Raumg. en. transs. 2

Ci/mbalaria spuria
p. 209. —O Iunie- August. Pe costele munilor în prile de jos la
locuri istose. Gciulata, Climneti; Slnicu din Prahova.
8. L. Elatine Mill. dict. n. 16(1785); Sturm. deutsch. fl. heft. 70 ;
Koch syn. p. 599; DC. prodr. 10 p. 268; Boiss. fl. orient. 4 p. .366;
Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1675 optime. AnUrrlunum ela-
tine L. spec. p. 851; Auct. fl. dan. tab. 426. Elatine hastafa Mtrnch
meth. p. 524 (1794). Cijinhalaria elatine Baumg. en. transs. 2 p. 208. —
O Iunie -August. Arturi, pîrloge de arturi, miriti, pe la garduri,
drumuri, viî. Gernei, Dumbrvia; Drgiani, Rîmnic; Ciocneti
(Grec. en. p. 44)^ Buflea, Chitila; Ploeti, Câmpina, Slnic.
-;
scrophtlakiace.î: 433
Tiili. II. (IK'ATIOLK.K. Corola avL'iul LliI)uI lung si cainpanulat

deschis, aperUira ueiomical, baza nepiuleiial, liiiiijul toile scurL;
capsula sepLil'rag.
3. SCROPHULARIA Tourncf. inst. p. lOC.
1. S. alata (lilib. fi. lithuan. p. 127 (1781); Rclib. ic. germ. 20

lab. 51; Boi.ss. II. orient. 4 p. 399. S. Ehrhartu Steveii in ann. nat.
hist. 5 p. :] t. 1 (1840); Koch syn. ed. 2 p. 593; Schlechtd. et Lang.

fi. V. deulsch. 17 fig. 1G25. *S'. (upiatica Koch syn. ed. 1 p. 515 et Auct.
nomm\.-nonL. — \u\g. L'rb-n('(jr.— II Iunie, Iulie. Prin locuri ude,
mlatini, stufâriî. Pe Golentina la Ghitila (Grec. in Br. prodr. p. 349)
Curtea-de-iVrgei pe la Gurboreni ; Vulcana pe la Monstirea Bunea.
2. S. nodosa L. spec. p. 863 ; Sturm deutsch. fi. h. 23 Koch ;
syn. p. 593; DG. prodr. 10 p. 309; Rchb. ic. germ. 20 tab. 53; Boiss-
fi. orient. 4 p. 399; Schlechtd. et Lang. 1. c. fig. 1624. —Vulg. 5m/<crt.
Brâma-porcului Buheric. Frimz-de-bubrea. Icrh-nt'gr. Urzic

ne<jr. —
l\. Iunie, Iulie. Prin pduri, locuri umede umbrose, garduri;
specie comun. Cernei pe dealurile lorgutoveii pe Ia Dumbrviâ,

Iiinova, Stîrmina; Piteti; Gâmpulung, Rucr, Valea-Muierei Go- ;
mana Neamu ;
(Ghan. exsic) ; Broteni.
3. S. Scopolî Hoppe in Pers. syn. 2 p. 160 (1807); Koch syn.
p. 594; DG. prodr. 10 p. 308; Rchb. icon. germ. 20 tab. 54; Boiss. 11.
orient. 4 p. 395; Schlechtd. et Lang. deutsch. 16 fig. 1627. S. auri-

dilata Scop. carn. 1 p. 446 tab. 1 (1772) -non L. >S'. glamlulosa W. et
Kit. rar. hung. tab. 214 (1812). S. Scorodonia Host. fi. austr. 2 p. 204.
ti Iulie, August. Pduri, locuri uscate istose sau drâmturi, gar-

duri rurale (Grec. in Br. prodr. p. 349). Valea esnei; Lainici; Ho-
rezu; Rîmnic, Stniioara; Gâmpulung; Buteni, Predeal; Gâmpina:
Titu; Gara de la Giulni|a in Ialomia; Neam|u (Ghan. exsic. et Grec.
enum. Broteni pe Neagra i pe Barnaru.

p. 43) ;
subalpina. Gaul înalt, ca de un metru, forte viguros, expresiv

[3.
tetragonic, de un roiu-închis sparsiu i menun|el peros; foile ample,

glabre, ovate profund-cordate, cele inferiore larg crenate, crenele uior
bi-tridentate, panicula puin expan.s ; florile mari i de colore roiu-
îuchis intens. — în regiunea subalpina pe Img pduri. Predeal prin
valea R6.novei.
4. S. rupestris M. Bieb. 11. t. c. 2 p. 79 (1808); DG. prodr. 10

p. 315; Ledcb. fi. ross. voi. 3 p. 221. 8. var ier/aia . rupestris Boiss. fi.
orient. 4 p. 417. S. pidveridenta Janka sec. Br. prodr. p. 349 (1883).—

;;
Vix S. lasiocaulis Scliur in herb. Iranss. synon. S. ru[)edris Scliiir cn.
transs. p. 486. — l\. Iulie, August. Prin fisurile stâncilor abrupte.

Valea Oltului Ia Bivolari pe Masa-lui-Traian : pe malurile îstose .si pe
prundiiul Prahovei la Buteni, frecuent.
Planta nostr, în tote privinele, este exact cu specimenele de
acest nume din Rusiea caucazic de la Derbent, datorite confratelui
A. Becker din Sarepta. Scropliularia lasiocaulis Schur et Auct. transs.
recent, nu difer de cât ca este mai 'nalticicâ, are foile cam pinatisecto
i indumentul de periiori hiri mai dens ;
pe când la forma cauca-
zian .i cea de la noi foile sunt dentato-sublaciniate ;i indumentul
consistând din periiori pulveruleni sporadici.
4. GRATIOLA L. gen. n. 2(j.
I. G. officinalis L. spec. p. 24; Koch syn. p. 595 ; DCI prodr.

voi. 10 p. 404; Rchb. ic. germ. 20 tab. 56: Schlechtd ct Lang. fi. v.
deutsch. 17 f. 1666. — Vulg. Mila-Doinnului. Milostir. Veninarif. —

ti Iulie, August. Locuri umede, prin lunci §i zvoe, ianuri, gropi,
mlatini; forte comun (Grec. enum. p. 44). Severin; Glosani, Padei
Tirgujiul: Graiova: Rîmnic; Turnu- Mgurele; Piteti; Vultureanca
Geti; Titu , Ciocneti, Chitila, Bucureti; Comana: Câmpina,
Brebu ; Galai ; Neamu (Chan. exsic), Piatra ; Broteni pe Neagra,
Flticeni pe lîng iazul Giolsacilor.
5. DIGITALIS L. gen. n. js^.
1. D. lanata Ehrh. beitr. 7 p. 23 (1792): W. et Kit. rar. hung. 1
tab. 71- (1808); 450; Rchb. ic. germ. 10 tab. 72;

DC. prodr. 10 p.
Boiss. fi. orient. 4 p. 430. —

(^ Iunie, Iulie. Câmpuri, la locuri cam
nsipose aprice deschise. Simian, Hinova; Severin; Craiova;Bneasa,
Comana; Titu, Ciocneti, Chitila; Ploeti, Bicoi (Grec. enum. p. 44) -,
Dobrogea.
2. D. ambigua Murr. prodr. goetting. p. 62 (1770): Rchb. ic.
germ. 20 tab. 69 ; Velen. fi. bulg. p. 423. D. gmndifiora Lam. fi. fr. 2
p. 332 (1778) AII. fl. pedem. 1 p. 70 (1785)
; ; Koch syn. p. 598 cum
variet. DC. prodr. 10 p. 450; Schlechtd. etLang. fl. v. deutsch. 17 f. 1668.
D. ochroleuca .Tacq. fl. austr. 1 p. 36 (1773). — Vulg. Degetariâ. la-
oei. — ?|, Iunie, Iulie. Prîn pduri: se întinde din regiunea câmpiilor
pîn în regiunea montan. Verciorova; dealurile Cerneului i pe Stîr-
mina; Baea-de-Aram : Tîrgujiul; Lainici; Rîmnic; Curtea- de-Argei,

Corbeni; Câmpulung: Sturzeni; Dîmbovicioara ; Predeal; Câmpina;
; 7
sckophulat^tace.t; 435
Vleni (I>. (jrdndijloya. CJrcc. enum. p. 44); (Uocne^li, Biirioa, Mogo-

oea; Tiigu-Ocnei Noamû ((Uian. exsic.) în Suceava pe Stni.'îoara
; ;
despre Iesle; la Biu-steni pe Neagra, pe Bistria ^\ la gura Barnarului,

Ibrte mult; Birhid; Vaslui la schitul Rafaila; Iai, Bîrnova.
9 D, purpurca L spcc. p. 860. — Vulg. Degetarla. — Prin gr-

dini, vulgarizat.
Trib. III. VERONICEJ]. Corola avend tubul forte scurt, Imbul larg,
explanat; capsul bivalv.
6. VEROXICA L. gen. u. 25.
A. Perenice sau perenante.

g 1. Chamccdrijs : raceme laxiflore axilare ; tubul corolei forte
scurt, limbul larg, explanat.
•^
Caliciul 4-partit, laciniile aproximativ egale.
1. V. scutellata L. spec. p. 10; Sturni deutsch. 11. h. 58 ; Koch
syn. p. 003 ; Rclib. ic. germ. 20 t. 82 ; Sclileclitd. et Lang. fi. deutsch. 1
f. 1033.— <:|. Iunie- August. Locuri umede prin stufuri bltose. Cor-
beni în Arge.i; |ermiî Brateiului la Galai; Hangu în distr. Neamiu;
Suceava prin lunca de Io Sasca i Cornu-Luncei.
2. V. AnagallisL. spec. p. 10; Koch syn. p. 003; DC. prodr. 10

p. 407; Pichb. icon germ. 20 tab. 81; Boiss. fi. orient. 4 p. 437 ;
Schiechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1634. — <[. Maiu- August. Lo-

curi paludice. Broteni, Strhaia; valea Circinovului la Topoloveni;
Vulcana; Predeal; Bucureti pe Colentina; Comana; Galai; Bro-
teni pe Neagra.
[3. tenella Rchb. ic. germ. 1. c; Koch syn. 1. c. V. tenella Schmidt
fi. bohem. cent. I p. 14 (1793). De talie gracil, foile aprope cu totul
întregi. — Comana .spre tiubei
Y- anagalloides Rchb. icon. germ. I. c. ; Koch 1. c. V. amujalloldes
Guss. pi. rar. 5 tab. 3 (1826); Boiss. fi. orient. 4 p. 437, avend foile
lanceolato-lineare i capsula elipsoid, la virf forte puintel emargi-

nat, caractere prea subtile i falaciose pentru a constitui o specie
proprie. Lunca Craio vei spre Balta- Verde; Comana; Dobrogea prin
Stufriea Tbcriei la Constana.
o. aquaiica Bernh. iiber pflanz. p. 60; Kochl.c. — Forte gra-
cil, foile lanceolato-lineare, capsula cum la forma specific. — Galai,
prin zvoiul de slcii din pdurea Dimiea ling Prut, frecuent.
3. V. Beccabunga L. spec. p. 10 ; Sturm deutsch. fi. h. 12; Koch

;
syn. 1». 603; \)C. piudr. 10 p. 108; lichb. icoii. gcnii. H) [. 80 ; Boiss.
11. orient. 4 p. 438; Schleclitd. et Lang. fi. v. deulsdi. 17 I". 1(335. -
Vulg. Bohovnk. BohUnk. Br Ibovnic. Fribolnic. — ?[. Maiu- August. Po
la isvore, perîuri, viroge; specie comun (Grec. enum. p. 44). Baea-

dc-Aram; Tîrgujiul; Curtea-de-Argei, Ciuiipulung, Conj.e.ti; Vul-
cana; Predeal, Buteni; Turnu-Mgurele; Giurgiu, Gomana ; Bucu-
reti; Galai; Monstirea Neam|u (Ghania exsic.) ; Broteni; la.i.
4. V. urticifolia .Jacq. fi. austr. 1 p. 37 tab. 59 (1773); Lin. fii.
suppl. p. 83 (1781); Sturmdeutscli. fi. li. 58;Kocli syn. p. 603; DG. prodr.lO
p. 474; Boiss. fi. orient. 4 p. 448; Rchb. ie. germ. 20 t. 82; Schlechtd.
et Lang.fl. v.deutsch.l7f. 1636. F./afi/'oîa Scop. fi. carn. 1 p. 13.(1772).
Lam. fi. fr. 2 p. 441 ; A. Kern. oester. bot. zeit. 1873 p. 367. —Vulg.
Slophii^. Ventrilic. — l[. Iunie - August. Pduri în regiunea mon-
tan .î a dealurilor mari. Graiova; Olaneti, Glimne.>2ti, Stni.îoara
Gurtea-de-Argei ; Gorbeni; Gâmpulung, Nmeti (V. latlfolia ham.
Grec. enum. p. 44) ; Dimbovicioara muntele Leota Sinaia, Buteni,
; ;
Predeal ; Gâmpina; Vleni (Grec. l.c.) ; Hangu subt Geahlu ; Rareu.
5. V. Chamaedrys L. spec.
Sturm deutsch. fl.h. 58; Kochp. 17;
syn. germ. p. 603 ; 474 Rchb. icon. germ. 20 t. 83

DG. prodr. 10 p. ; ;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1637. Vulg. iopîrUf. — —

?!, Aprilie - Iunie. Prin livedi, tuferi.ê menun|ele, pe lînga pduri .i
drumuri; plant comun (Grec. enum. p. 44). Severin; Baea-de-Ara-
m;Tismana; Tîrgujiul; Curtea-de-Argei, Gorbeni; Gon|eti, Gâm-
pulung; Sinaia, Gâmpina, Vleni; Buzeu; Alexandriea ; Gomana; Bu-
cureti, Ghitila, Giocneti; prin Vrancea; Piatra, Neamu ; Bîrlad ;
Iai; Tulcea.
6. V. montana L. spec. p. 17; Sturm deutsch. fl.h. 58; Koch syn.

p. 604; DG. prodr. 10 p.475; Rchb. icon. germ. 20 84 Schlechtd. et
t. ;
Lang. fl. V. deutsch. 17f. 1638.— ?|, Iunie- August. Pduri, prin fget
i brdet în regiunea montan subalpin. Muntele Ghicii i Jipu în Ar-
gei; Buceci pe la Sinaia (Grec. enum. p. 44); Buteni, Predeal.
7. V. officinalls L. spec. p. 14 ; Sturm deutsch. fl. h. 58; Koch

syn.p. 604; DG. prodr. 10 p. 472; Rchb. ic. germ. 20 t. 85 ; Schlechtd.
et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1639. — Vulg. Ventrilic. — 1\. Iunie,
Iulie. Prin locuri cu ierb pe dealuri i pe laturile mun|ilor. Plaiul Os-
liei, Vdeni pedealul Miulescu la Tîrgujiul; Aninoasa în Doljiu
Tutila;
Saba tefan); Olaneti, Glimne.ti i pe Goziea; Gon^cti, Câm-
(leg.
pulung; Sinaia (Grec. enum. p. 44), Buteni, Predeal; Slnic, Vleni.

;
scrophulariacej: 437
8. V. aphylla L.spoc. p. li; .SLariiuleulscii. 11. ji. 56; Koclisyn.

p. 604 ; DC. prodr. 10 p. i'76 ; Uclib. ic. yenii. t>0 t. 86 ; Schloclitd. uL
Lang. ti. v.deutseli. 17 f. 161'0. — V. depauperataW . qIK'iL rar. liung.o
t. 245. (181^2) — ti Iulie, August. Pe vîrfuri alpine. Buceci la Strunga
(V. hellldloldes Uvec. enum. p. 44-iion L.), pe Garaimanu (Kiieclit.
exsic. !
) .î Gostila, Schitul-laloiniêi ; Piatra-lui-Graiu (Simk.)
9. V. Baumgartenii Uoem. et Seli. sy.st.veg. 1 p. 100 (1817);
Bentli. in DC. prodr. 10 p. 476; Kchb. icon. germ. 20 tab. 86 lig. 1

Neilr. diagn. p. 04. T. petrwa Baunig. enuin. transs. 1 p. 21 (181G) ;
Rochel rar. banat. tab.2i fig. 44-non Stev. meni. societ. nat.de
mosc. III (1812). — cj. Iunie -August. Locuri petrose, micascliisluri,
în regiunea alpin. Pe Godeanu.
'••*
Caliciul 5-partit, laciniea a cincea scurt, cele patru sunt
lungi .î cam egale.
10. V. prostrata L. .spcc. p. 22; Sturin deutscli. li. 58; Koch
syn. p. 604; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 87; Schleclitd. et Lang.
11. V. deutscb. 17 f. 1041 sed pessima. — Vulg. Coda-mieluliil — ([^ Apri-
lie -Iunie. Prin locuri cu ierb, grdini^ parcuri, drumuri, garduri rus-
tice î poeni pe ling pduri ; comun (Grec. enum. p. 44); Craiova ;
Alexandriea; loneti, Vultureanca; Ciocneti; Ghitila ; Bucureti; Co-

mana; Leliliu; Sloboziea; Buzeu pe la pdurea Crângul; Bîrlad; Iai;
Botoiani.
11. V. austriaca L. spec. p. 17. F. (/e^âto Sclimidt. fi. bohem. l
p. 20 (1793) ; Sturm deutsch. fi. h. d8.— V. austriaca a..\dentata Koch

syn.p. 605; Schlechdt. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1642 A.— t[. Maiu,
Iunie. Livedi, locuri cu ierb pe laturile mun|ilor. Rucr la Valea-Muie-
rei spre Pajerea.
12. V. multifida L. spec.p. 17, legitima; DC. prodr. lOp. 471;

A. Kern. oest. bot. zeit. ann. 1873 p. 372 ; sclied. austr. hung. n. 925.
V. tenuifolia M. Bieb. fl. taur.cauc. voi. 1 p. 13 (1808);Benth. in DC.

1. c. var. tenuifolia Weinm. tambov. n. 8.
V. multifida Ariea foilor —
sale mai mic de cât la formele urmtore, laciniile i lacinulele mai
numerose i lineare-filiforme. % Iunie, Iulie. Prin livedi. Vercio-—
rova, Severin; Craiova Tîrgujiul; Rîmiiic; Câmpulung; Vleni (Grec.
;
in Br. prodr. p. 356); Bneasa, Comana; Bucureti; Ciocneti, Chi-
tila, Perii; Buzeu; Bîrlad; Vaslui; Roman Iai; Botoiani. ;
Jacquinii.
[5. —
T'. ,/ac(/»«>i//Baumg. enum. transs. 1 p. 26(181());
Scholt. in Rfoni. etSch. syst. vcg. I p. 108 (18 1 7) et Auct, transs. pr. m. p.
;
438 CONSPECTUL SISTEIVIATIC
V. austriaca Jack. 11. austr. voi. 4 p. 320 (177G)- iion L. V. austriaca p.
Koch syn. p. 605; Ledeb, fl. ross. 3 p. 239.

pinnatifi'la Ariea foilor —
mai explanat laciniilc §i lacinulele ângusto, dar nu linear-filiformc.
Y. Bihariensis. — V. BlJiaricnsis A. Kern. oost. bot. zcit. ann. 1873
p. 371, avend laciniile î lacinulele foilor mai lticele de cum sunt la
cele precedente.
13. V. TeucriumL. spec.p. 16; DC. prodr. 10 p. 469 exBentli.

Rchb. icon. germ. 20 tab. 88; Boiss. fi. orient. 4 p. 448 exclus, synon.
Schmidtii. V. latifolia minor Schrad. fi. germ. 1 p. 35; Koch syn.
— Livedi, luferie, in regiunea dealurilor i a câmpiilor (Grec.
p. ()05.
enum. p. 44). — Vulg. iophiit. — Maiu- Dealurile Cerne- ?|, Iulie.
Rcari, Tatomire.ti, Craiova, Rubnesti

,ului; comuna Netoii în ;
Teleorman Comana Buzeu pe la Crângu; Sinaia Focsiani Roman.

; ; ; ;
14. V. latifolia L. spec. p. 18; Sturm deutsch. fi. h. 58 ; Koch

syn. ed. 2 p. 605 exclus, var. (3; Boiss. fi. or. 4 p. 449. V. Pseudochamw-
dri/s iacq. fl. austr. t. 60. T". latifolia, major Schrad. fi. germ. 1 p. 35.
V. Teucrium A. Kern. sched. n. 922 -nou L. —Vulg. iojmii. —

?|, Maiu -Iulie. Livedi de fm, livedi de pomi, pe ling pduri, parcuri,
grdini etc. specie comun. Verciorova, Severin; Craiova, llubneti;
loneii, Vultureanca; Vulcana; Predeal, Buteni ; Câmpina; Vleni;
Comana; Bucureti, Chitit; Fociani; Rafaila (distr. Vaslui) Tutova ;
\)e la pdurea Tutova Neamtu (Chan. exsic). ;
p. cr/n/ta. — T'. crinita Kit. in Schult. ccster. fl. 1 p. 27 (1814) ;
Benth. in DC. prodr. voi. 10 p. 470, Difer numa prin bracteele sale
auguste lineare mai lungi de cât pedicelcle florale a crora lungime
e mai scurt sau cam egal cu a calicelui ;
planta e ceva mai peros
i racema mai îndesat cu flori. — Live(]i pe dealurile submontane.
Tîrgujiul, Vâdeni; Baea-de-Aram, Tarni|a.
§ 2. Pseudoli/simachioii : racem spiciform dens, lung si ter-

minal, purtând adesea i raceme laterale; tubul corolei lun3' cilin-
droid, limbul cam labiatiform; caliciul 4- pârlit.
15. V. Bachofenii Heuff. in flora anu. 1835 voi. 1 p. 253;
ejus enum. banat. p. 134; Neilr. diagn. p. 95; Rchb. icon. germ. 20
tab. 90. — r. f/randis Fisch ex Spreng. n. entdeck. 2 p. 122 (1821)
sec. Nym. conspect, p. 544. — Vulg. ioplrUd. — ?|. Iulie, August.
Crânguleê, mici tuferie i la pri deschise pe laturile mun.ilor pe-
troi. Verciorova prin valea Bahnei pe la Ilovitn ; Lainici; Crdimneti,
Coziea, Golotreni forte frecuent.
;
SCTîOriITTLATîTACE.T: 439
Dacii Veroiticcf <jy<indis Fiscli. este într'adever ideniic cu 1'. Ba-

chofenu \icu\T. alunei urmeaz a se aplica prima denumire fiind an-
Icrior. Nu posedm ;inc planta siberiana spre a decide.
16. V. longifoliaL. spec. p. 13; Kochsyn.p. GOG; DC. prodr. 10

p. l'G5 exclus, var. |5; Boiss. fl. orient. 4 p. 455. T'. longifoUa a. vul-
garîs Koc\\ syn. p. G05; Rchb. icon. germ. 20 tab. 93. V. elatior M.
Bieb. fl. t. c. 3 p. 8 (1819)- non Willd. enum. liort. berol. sec. Bess.
enum. p. 39 n. 1294.— l[. Iunie, Iulie. Livedi, tuferie pe ling pduri

la locuri cam umede. Piteti, Meri.ani; Giurgiu; Gomana; Tecuci
prin lunca Zeletinului ; Hui, Iai pe la orogari; Tulcea, Nicoliel.
(3. franssilvanica. Schur enum. transs. p. 498. Caule strict, ro-
bust, ca de 50-80 cent. înl|ime, menunel canescenti-peros, la virf
terminat în panicul de raceme de ordinar ampl, foile verticilatc
câte 3, a rar 4, lungi, ângust-lanceolate sau lineare, peiolate, baza

uior cuneat sau subcordat, acute acuminate, marginea de jos
pân sus gros i neregulat serat, limbul cam conduplicat, glabru sau
puberulent. — Vînjiu, Orevia; Nelo|i, Alexandria; lone'^ti, Vultu-
reanca; Ciocneti; Buftea; Comana; Tulcea.
17. V. spuria L. spec. p. 13; Koch syn. p. GOG; Rchb. deutscli.

fl. voi. 20 p. 58 et icon. germ. 20 tab. 94 fig. 2. Veronica foUosa
W. et Kit. rar. liung. tab. 102 (1812). F. brevifoUa M. Bieb. 11. t. c. 1
p. G. — ?[, Iunie, Iulie. Pe ling pduri, tuferiiuri, lstari de pdure,
livecî. — Stolnici; Ciocneti, Gliitila; Gomana; Birlad la Grângu;
Constana.
18. V. spicata L. spec. p. 14 : Koch syn. p. G07 var. a ; DC.

prodr. 10 p. 4GG ex p.; Rchb. icon. germ. 20 t. 92; Schleclitd. et
Lang. fl. V. deulsch. 17 f. 1G4G.— c[. Iulie, August. Livedi, prin locuri
tari, uscate, pe coste cu crângulee sau tuferie mnunte. Stolnici;
CiUtea-de-Argei ; Vultureanca ; Urlai pe la Valea-Boului ; Brboi

Podu-Turcului ; Birlad prin viî i la pdurea Crângu; Iai pe laBriazu;
Dobrogea la Baschioi.
p. subcanescens Schuv enum. Iranss. p. 49G (18GG), vix V. pdlleiis
Host. fl. austr. 1 p. G (1827); pare pe la noi mai frccuent ca forma

genuin ce este glabriscul în prile sale interiore.
19. V. orchidea Crantz strip. austr. 4 p. 384 (17G9) exclus,

synon. Vaill. et fl. dan.; Bess. cn. pi. volhin. p. 2; Boiss. fl. orient. 4
p. 455, V. crhfata Bernh. in litt. ad. Bess. — 1. c. V. hyhrida ]\I. Bieb.
fl. t. c. 1 p. 8 ( 1 808) et voi. 3 p. 9 (181 9) - non L. — T". spicata var. cristata
—
Kocli sjn. p, r»U7; Uclib. icon. yerni. riO tab. U-^. — ?|. Maiu - Iulie.
Prin liverji, in regiunea dealurilor si a câmpiilor, IVecuent. Severin ;
Cerncjî ; valea esnei ; Tismann; Tîrgujiul, Bumbe.Û: Stolnici ; Vul-

tureanca; Ckinipulung; Giocne.'sti (Grec. enuui. p. i-4); (Jliitila, Buftea,
Grivina (T"; sjncata Grec. enum. p. 44-non L.); Coniana; Slnicu din
Prahova; Buzeu; Piatra; Bîrlad; laî.
§ 3. Verunicastniiii. Racemâ terminal sau laterale, scurt sau

cam prelung ins sparsiflor; tubul corolei forte scurt; caliciul 4 pâr-
lit; bracteale aprope conforme cu cele caulinare.
foile
20. V. bellidioides L. spec. p. 15; Slurm deutsch. 11. h. 58:

Koch syn. p. G08; DC. prodr. 10 p. 482; Rclib. ic. germ. 20 tab. 05;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 fig. 1647. t[. Iulie, August. —
Locuri cu ierb sau cu muchi pe stânci alpine. Munii Godeanului
pe Murariu; Bucecipe Piatra-Ars (Knecht.) i Gostila: Ppusea.
21. V. alpina L. spec. p. 14; Sturm deutsch. 11. h. 50; Koch

syn. p. 608; DG. prodr. 10 p. 482; Rchb. ic. germ. 20 tab. 05. V. în-
tegrlfoUa Schrank salisb. n. 10 (1702); Willd. spec. 1 p. 63. V. ;-o-
tundifoUa Schrank 1. c. n. 13. F. aliJina vur. Integrifolifi Rochel rar.

banat. p. 50 fig. 45. — ((, Iulie, August. Pe vîrfarile alpine superiore.
Godeanu; Buceci la Omu (.1. Roemer).
22. V. fruticans Jacq. en. stirp. vind. 2 et 200 (1762). V.

sdxatilis ScopoU fi. carn. 1 p. 1 1 (1772); Lin. fii. suppl. p. 83 (1781);
Sturm deutsch. fl. h. 56; Koch syn. p. 608; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. ]7f. 1640; Sagorski et Schneid. carp. centr. 2 p. 413. V.
fi-uticiilosa Br.conirih. p. 20(1 880) -non L. — ?(, Iunie, Iulie. Stânci

în regiuni alpine. Pe Pietrosul în Suceava (Br.); Geahlu.
23. V. serpyllifolia L. spec. Sturm deutsch. fl. h. 58; p. 15;
Koch syn. p. 608; ic. germ. 20 tab. 07

DG. prodr. 10 p. 482; Rchb. ;
Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. voi. 17 f. 1651 forma legitima. :

—
?|, Aprilie- August. Livezi la locuri umede, mlatini .i pe la isvore.
Roiî-de-Vede; Gâmpulung {V. tenella Grec. enum. p. 44-non AU.),
Goneti Giocne§ti_, Ghitila, Bucureti (Grec. c.)
; 1.
neglecta. V. neghcfa Schmidt fl. bohem. ex Rosm. et Sch.

|î.
syst. 1 p. 102 (1817); Koch c. V. sepylUfolla c. major, et d Wolf-1.
Jiana Schur enum. p. 500 (1866). Graiova; Gomana. —

major Baumg. enum. transs. 1 p. 20 (1816); Simk. enum.
'(.
transs. p. 426. V. nivalis Schur verh. siebenb. ver. ann. 1850 p. 130.
V. Bungahecca .Janka nov. turcie, brev. n. 34 (1873) sec. Simk. 1. c.
-
!
SiCROPErLATflACR^ 441
ilegiuni ;il])inc'. Muiilele Godoanu ; iiraiilole (Ihijâ, lîuceci po hilurile

CaraiiiKiimlai (Kiiochl.) pe CosLila, po Ia iû.Lciii, Sinaia piiii valea
Pele.îulni; |)laiiil (ragului la Posada.
24. V. acinifolia L. spec. p. 19 ; Sturm deiUsdi. fi. h. 58; Koch

syn. p. 608 DC. prodr. 10
; p. 483; Rchb. ic. germ. 20 tab. 99; Schlechtd.
et Lang. deutscli. 17 f. 1652. — Q Aprilie, Maiu. Porumbis^ti aban-

donate, locuri cam nsipose. Hinova spre Ge.|ni6oa-Trsait.
25. V. arvensis L. spec. p. 18; Sturm deutsch. fi. heft. 58;

Koch syn. p. 608; DC. prodr. 10 p. 483; Rchb. ic. germ. 20 tab. 99;
Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1653. V. romana Schmidt fi.
bohem. p. 45-non Lin. —0 Aprilie, Maiu. Prin locuri cu ierbâ, fe-

ne|e, parcuri, grdini, garduri rustice; specie comun. Ponoare; Con-
|e.|ti;Chilila; Bucure.^ti; Lehliu; Feteti; Bneasa, Comana.
p. acinoides Schur enum. transs. p. 501. - Sub|iric, filiform,
simpl, erect, ca de 5-7 '"', pauciflor, florile aproximate. Vultu- —
reanca; Podu-Turcului.
26. V. verna L. spec. p. 19; Sturm deutsch. fl. h. 13 ; Koch syn.

p.609; DC. prodr. 10 p. 483 Rchb. ic. germ. 20 tab. 99 ;Schlechtd. ;
ctLang. deutsch. 17 f. 1655. V. suculenta Schmidt fl. bohem. et Auct.

transs. ex p.quoad plantam transsilvanicam-non AH. — Aprilie,
Maiu. Locufi deschise, uscate. Iai Botoani. ;
27. V. triphyllos L. spec. p. 19; Sturm deutsch. fl. h. 8; Koch

syn. p. 609; DC. prodr. 10 p. 486; Rchb. ic. germ. 20 tab. 100; Schlechtd .
etLang.fl.v. deutsch. 17 f. 1656. — Martie-Maiu. Prin locuri us-

cate' cu ierb menunt. Bucureti (Grec. enum. p. 44).
28. V. praecox AII. auct. 5 tab. 1 f. 1 (1789); Sturm deutscli.

n. h. 58; Koch syii. p. 609; DC. prodr. 10 p. 486 ; Rchb. ic. germ. 20
tal). 100; Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 17 f. 1657. — Martie
Main. Locuri uscate, pe coste eu ierb. Comana; Feteti.
B. anuale.
§ 4. Alsinoides. Florile axilaro solitare foile florale conforme cu :
cele caulinare, pedunculele uniflore, la fructifleaie

reflexe.
29. V. polia Frie.s.novit.ed.l814p.63;Sturmdeutsch.fl.h.58;
Koch syn. p.610 Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 1 7 f. 1659 optima
;
V.dldi/ma Koch syn. ed. p. 5.3 Rchb. germ. 20 tab.

1 1 ; ic. 77-nonTen.—
V. agre^tis DC. prodr. 10 p. 487 ex p. — Marlio-Maiu. Prin locuri
cu ierbâ, pe ling locuine, prin poruniljiLi neiucrule sau abandonate,

grdini; specie foite comun.
Verciorova; Craiova; Alexandriea; Con-
teti ; Ghitila, Herestiu, Bucureti (Grec. enum. p. 44) Gâmpina, ;
Vleni (F. agrestis Grec. enum. p. 44); Lehliu; Feteti; Buzeu.
30. V. persica Poir. in Lam.encycl. metli. voJ. 8 p, 542 (1808);

Gren. Godr. 11. fr. 2 p. 598 ; Rchb. ic. germ. 20 tab. 78. V. Joumefortu
Gmel. fi. baden. 1 p. 33 (1806). V. Buxhaiun'd Ten. fi. neap. 1 p. 7
tab. 1 (1811); Koch syn. p. 610; DC. prodr. 10 p. 487; Schlechtd. et
Lang. fi. V. deutsch. 17fig. 1661. — Vulg. Ventr'iUcrt, Ventrlcea. —Q

Aprilie, Maiu. Prin locuri cu ierb, grdini, parcuri, ogor ctc. Sinaia
prin prile de jos (Grec. enum. p. 44); Possada; Bucureti; Comana ;
Vleni, Cmpina (Grec. in Br. prodr. p. 360); Bîrlad : Iai.
31. V. hederifolia L. spec. p. 19; Sturm deutsch. fi. h. 56; Koch

syn. p. 611; DC. prodr. 10 p. 488; Rchb. ic. germ. 20 tab. 77; Schlechtd.
et Lang. deutsch. 17 f. 1662. — Q Aprilie, Maiu. Prin porumbiti,
ogor vechi, curi, garduri rustice. Roiori ; Comana ; Bucureti, Ho-
restru, Bneasa: Chitila, Ciocneti.
7. LIMOSELLA Lin. gen. n. -jG.
I. L. aquatica L. spec. p. 881; Sturm. h. 30; Koch syn. p. 612

DC. prodr. 10 p. 426; Rchb. ic. germ. 20 tab. 101 ; Schlechtd. et Lang.
fi. V. deutsch. 17 f. 1665. — Iunie, Iulie. Pe nsipul umed din mar-
ginea Lacului Brateiu lâng Galai, la locul dis ..Pescria lui Anlacho".
Sect. II. Anterele la baz cu câte un mucron uneori spiniform.

Trib. I\'. IîHIXAXTHE.î:. Corola ])ilal)iat, nefornicat i nepinte-
nat, labra superior adesea prelung, concav ghel)6s.
(galea)
1. Loculele ovarice a câte 1-2 semine.
8. TOZZIA Lin. gen. n. -^4^
I. T. alpina L. spec. p. 844; Sturm deutsch. fi. h. 30; Koch syni

p. 620; DC. prodr. 10 p. 584; Rchb. ic. germ. 20 tab. 120; Schlechtd. et
Lang. fi. V. deutsch. 17 f. 1730. —\ Iulie, August. Prin locuri lurfdse,

sfagnuri umede, mlatini; în vile subalpine i alpine. Plaiul Oslie.
pePuuo; Negoiu; Predeal prin valea Ronovei, Sinaia pe Furnica.
9. MELAMPYRUM L. gen. n. 7^2.
M. cristalum L. spec. p. 842; Koch .syn. p. 620 DC. prodr. 10

I. ;
p. 583 Rchb. ic. germ. 20 tab, 116; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17
;
; -
;
HCnoPHULAUIACETf: 44S
r. 1G'J7. — Vulg-. Ciormoiag. Grâu-negru. Grâu preijdidor. Miaz-

ml^jte, — O iunie, Pe ling pduri Ja locuri deschise, poeni,
Iulie.
li-
vezi. Dealurile Cernetului pe lorgulova, Poroina; Tirgujiul, Bunibe.^ti;
Titu (Grec. enum. p. 44); Ciocneti, Butimanu, Buftea; Comana;
Monstirea Neanitu (Clian. exsic.)
2. M. arvense L. spec. p. 84:2 ; Koclisyn. p. (520; DC. prodr. 10

p. 583; Rchb. ic. germ. voi. 10 lab. 115 fig. 1 Schlechtd. et Lang.
;
fi. v.
deutsch, 17 M. jJseudoharbahimSchur enum. transs. p. 50G.—
fig. 1G98.
O Iunie, Iulie. Prin livedi în regiunea meridional i
central. Baea-
de-Aram, Padei; Tismana, Tirgujiul, Netoii în Teleorman; Vul-
cana Titu, Ciocneti, Perisi Buda spre Osesti în Vaslui
; ;
; Botoiani
Dobrogea pe la Macin, Babadagh.
3. NI. nemorosum Lin. spec. p. 621 Sturm deutsch. fl.h. 29;

;
Koch syn. p. G21; DC. prodr. 10 p. 583; Rchb. ic. germ. 20 t. 114;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 fig. 1700 optime legltimum, calycibus :
hirsutis. — Vulg. Ciormoiag. Carpeiui. 8or-ca-frate.~q)l\\\\e^ August.

Pduri i pe la margini de pduri în regiunea dealurilor submontane.
Câmpulung; Sturzeni si Vulcana în Dîmbovia; Beceni la pdurea
Ocea (Grec. enum. p. 45).
[1 monianum Porc. enum. nasseud. p. 44 (1878) et phaner.
nasseud. p. 75 (1881). M. suhalj^,lnam A. Kern. Q3st. bot. zeit. 18G3
p. 3G3-non Juratzkazool. bot. gesel. 1857 p. 4. M. Uhariense A. Kern.

sched. fasc. 2 n. G25 (1882). Caliciul cu totul glabru
sau numa pe
suturile sale cu câiva peri scuri aspri. Pduri în regiunea sub- —
montan. Valea Cernei pe Osliea; Baea-de-Aram; Tismana; Olnoti
Climneti; Corbeni pe valea Turburea i pe Ghiu; în Buzeu pe la
GuraTeghei; Tecuci la Bogheti; Tîrgu-Ocnei; Piatra; Agapiea, Neamu
[M. nemorosum Grec. enum. p. 45); Tecuci; Vaslui la pdurea
Lipo-
vou Iai la Rpedea i la Bârnova spre Bordea.
;
4. M. silvaticum L. spec. p. 843; Sturm deutsch. fi. lief.9;Kocli

syn. p. G21 ;
DC. prodr. 10 p. 584; Rchb. icon. germ. 20tab. 113f.2;
Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 17 f. 1702. —
Iulie, August. Pduri
de bra(]i în regiunea infralpin. Muntele Coziea; Bucoci; Schitul Rarrii
frecuent.
p. saxosum Garcke in Schlecht. Lang. fl.v. deutsch. 17 p. 283. M.

saxomm Baumg. enum. transs. 2 p. 199 (181G). Difer de forma legi-
tim prin apertura corolei, ceva mai cscat, i prin colorea all) a
proi anteriore a corolei, cu câteva mici puncte purpurii ce totul
prin s(?caie devine negricios. — Iulie, August. Pduri montane de
;
444 CONSPECTUL 8TSTEMATTC
bradi. Bucuci i)e valea Pelciului, la Urltoarea, si pe (losLila la Bu-

teni; pe Ceahlu (Kneclil.); în cheile Barnarului.
2. Localele ovarice cu numerose semin|e.
10. PEDICULARIS /.. i,e" 740.
j 1. Labrele corolei alturate, apertura închis.

1. P. Sceptrum Carolinum L. spec.p. 845; Sturm deutsch.fl.
h. 30;Koch syn. p. 626; DC. prodr. 10 p. 581; Rchb. ic. germ. 20 t. 142;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1729. — 1|, Iunie- August.
Locuri umede. Monstirea Neamu pe la .esul Bahna (Chania).
§ 2. Labrele corolei deschise, cea superior falciform |i ghe-

bos ca o casc.
a. Nerostrate. Labra .superior a corolei obtuz, neavend rostru
nici dini.
2. P. verticillata L. spec. p. 846; Sturm deutsch. fi. h. 20;

Koch syn. p. 625; DC. prodr. 10 p. 563; Rchb. ic. germ. 20 t. 141;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 17 f. 1728. P, silratica et P. recutita
Baurng. enum. transs. 2 p. 201 203 (1816) -non alior. P. Stevenii
et
Bung. ap. Ledeb. fi. alt. 2 p. 427 (1830). —Vulg. PMucheriu. l^ Iulie,
i Scri-
August. Psciuni, stânci, în regiunea alpin. Muntele Mocirliu
Mehedini Galbina în Vâlcea Ppu.ea Negoiu pe Podeanu
.ioara în ; ; ;
pe Gumpetu i în Buceci Ceahlu (Knecht.) ;
3. P. versicolop Wahlenb. veget. clim. helvet. p. 118 (1813);

Koch syn. p. 625; DC. prodr. 10 p. 578; Schlechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 17 f. 1727. P. fiammea Wulf. in.Jacq. collect. 1 p. 70 -non L.

P. (LVif.r/' Vahl sec. Hartm. scand. fl. ed. 3 p. 146 (1820); Rchb. ic.
germ. 20 t. 138. —% Iunie, Iulie. Stânci, piscuri de stânci sau petrii

în regiunea alpin. Oiticu; Buceci (Br.); Ceahlu (Knecht.)
4. P. exaltata Be.ss. in flora ann. 1832 voi. 2 beii. p. 10;

Ledeb. fl. ross. 3 p. 296; Janka in linn. ann. 1860 p. 593. P. foliom
p. exaltata Benth. in DC. prodr. 10 p. 573. P. foliosa car. carjjntira
Androe bot. zeit. ann. 1855 p. 806. P. tramsîlvanica Schur oest. bot.
zeit. ann. 1861 p. 361. P. exaltata var. carpatica. Porc. enum. phane-
rog. nasseud. p. 74 et exsicc. ! — Vulg. Darie. — t(. Iulie, August.
Pe munilor prin vile subalpine umbrose sau cam descliise.
laturile
Buceci prin valea Caraimanului i în Valea-Alb; muntele Barnaru în

Suceava la Broteni (Br.) ; în livedile Rareului spre Piatra-Zîmbrului.
SCHOPHtLAÎÎIACE^ 445
b. RosIraLe deiitilere. Labni superior u corolei avend lostru cu

dini.
5. P. campestrîsGi-iseb. etScli.it. hung.n. 162(1852) ; Janka
in linnrea ann. 1860p.592. P. coviosaBsiumg. en. transs.2p.202(1816)
et Auct. transs. plur. etiam
quoad planta inehadiense-non L.
Heiiff.
RcoronensisSclmv oest. 18G0 p. 83 et enum. transs. p. 508
bot. zeit.ann.
(1860). P. (lollcliorrhiza Rchb. icon. germ. 20 tab. 132(1802) e planta
transsilvanica; an Bunge cujus stirps in Songaria nascitur? P. pra-
fensh^chuY enum. transs. p. 508 (1866). Vulg. Darie. —
?|, Iunie,
—
Iulie. Livezii i margini de pduri în regiunea montan. Munii Game-
nei în Mehedini ctre Mehadia, valea Prolatz (P comcmi Heuff.
enum.
ban. p. 137; Neilr. diagn. p. 98; A. Degen exsic.!); Nme.ti (P.
taherosa Grec. enum. 1880 p. 45-non L.); Predeal, Buteni,
Sinaia;
Comneti în Bacu; la Flticeni pe câmpiea de la Sasca i Cornu-
Luncei, forte mult.
6. P. palustpis L. spec. p. 845; Kochsyn. p. 623 DC. prodr. 10 ;
p. 566; Rclib. icon. germ. 20 tab. 128; Schlecbtd. Lang. deutscli. 17

lig. 1718.— c|, Maiu, Iunie. Locuri mltinose
sfagnice în vile mon-
tane. Predeal prin valea Ronovei (Grec. inBr. prodr. p. 362); Mons-
tiroa Neamu (Chan. exsic); valea Barnarelului sus la capu rîului,
11. RHINANTHUS L. gen. n. ^42.
Rh. alpinus Baumg. enum. transs. 2 p. 169 (1816); Koch

I.
synops. p. 627 exclus, var. (3; Sag. et Schn. carp. centr. 2

p. 419. —
Rh. Crista galii alpestris\N iMenh. carpat. princip, p. 184(1814). Alee-
|3.
torolojyhusaljnnusTichb.m. ic. germ. 20 p. 84 tab. 119(1862); Sclilecbtd.

Lang. fi. V. deutscli. 17 fig. 1707. — Vulg. Clocotii. —Q Iulie,
August. Livedi în locuri descliise i pe stânci în regiunea alpin. Parîngu
(J. Barth exsic); în Arge.i pe Moldoveanu;
Ppu.ea; pe coamele Ra-
reului la Piatra-Zîmbrului.
2. Rh. minor Ehrb. beitr. 6 p. 144; Koch syn. p. 626;

DC.
prodr. 10 p. 557; Sag. et Schn. carpat. centr. 2
p. 418. Eh. Crista
fjalli a. L. spec p. 840.
Aledorolophus parriflorus Wallr. sched. p. 348
(1822). A. minor Wimm.
Grab. fi. siles. 2 p. 213; Rchb. icon. germ.
voh 20tab.ll7; Schlechtd. Lang. fl.v.deutsch. njfig.
1703.— Vulg. C/o-
coti§i. — Q Maiu -Iulie. Prin livedi în regiunea montan. în Vâlcea pe
(îalbina; pe Coziea; Rucr, Valea-Muierei, Pajerea; Sturzeni; Pre-
deal, Buteni, Sinaia; Agapiea (Grec. enum. p. 44); Broteni
pe Neagra,
prin valea Barnarului; Schitul Rareu. — Variez:
Greccscu D, Dr. — C. 1324. m
; ; ;;
7.. simplex. — Cu portul mic, 10- 15"^'" înlime, caulul simplu,

debil, Iar macule negriciose lineare. Ocup regiunea montan sub-
alpin. Sinaia, Predeal
p. fallax Wimm. et Grab. op. cit. Portul înalt, caulul ramos .i
multiflor, maculat cu mici linii negriciose scurte
V. angusiifolius Gmel. fi. baden. 2 p. 669 (1826). Rh. alpinus ,3.

a ngustifoii us Koch syn. p. 627 -non alior. Hh. minor d. sfeuophi/Uus
Schur enum. transs. p. 511 (1866). Cu portul înalt i rmos, dar în
tote subirel .î axele caulinare maculate ; foile înguste lineare, linear-
lanceolate.
â. Rh.majoi* Ehrh. beitr. 6 p. 144 (1791); Koch syn. p. 626;

l3G. prodr. 10 p. 557; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 418. Rh. Crisfa
yalli V. L. spec. p. 840. — Alectoroloplius glaher AII. fi. pedem. 1
p. 58 (1785) A. major var. glaher Rchh. fil.icon.germ. \ol. 20 tab. 118;

Schlechtd. Lang. deutsch. 17 fig. 1704. —Vulg. Clocotii. QMaiu, —
Iunie. — Prin livedi, crânguri menunte, pe ling pduri în regiunea
dealurilor i a câmpiilor. Ccrnei, Simian, Hinova; Graiova; Netojî,
Alexandriea; Buftea, Perii; Predeal; Vleni; Beceni (Grec. enum.

p. 44); Piatra, Pdurea-Balaurului^ Osloveni; Flticeni, Sasca; Boto-
iani.
fi. h'irsuius F. Schultz arch. de flora p. 32 (1842); Gren. Godr.
n. fr. 2 p. 612. Jlh. Alectorolophus Poli. fi. palat. 2 p. 177 (1776); Koch
syn. p. 626. Rh. Crista galli'(. L. op. cit. Rh.hirsutus Lam. fi. fr. 2 p. 56:}
(1778). Alectorolophus major var. hirsutus Rclib. fii. icon. germ. 20

tab. ilS.Rh. major var. glandulosus Simk. emmi. transs. p.432 (1886).
Maiu -Iulie. Adesea prin aceleai locuri .i localiti cu congeneru
.seu. Verciorova pe Bahna; Severin, Gemei pe dealurile lorgutovci
Glo.ani Ia Buza-Plaiului ; Tîrgujiul; Graiova; loneti, Cacova, Vul-
tureanca; Gomana; Ciocneti, Ghitila, Buftea; Gâmpina; Vleni; Ja.i
la Viea-Nebuna.
12. EUPHRASIA L. -r;?. n. j4i.
I. E. Rostkoviana Hayne arzneigew. 9 tab. 7 (182.3); A. Kern.

sched. n. 150; Sagorski et Schn. carp. centr. 2 p. 420. E. offic'nalis
L. .spec. p. 841 ex p. —E. pratensis Fries novit. fi. suec.p. 198(1828).
E. officinalis a. pratensis Koch syn. p. 628. E. offtcinalis Sturm, Gren.
et Godr. et auct. plur. — Vulg. Burimit/i sau Burienif.Dintur. Mm-

gâerea-apelor. Sihir. —G August. Prin locuri cu ierb, psciuni,
Iulie,
pe lîng pduri, în regiunea montan. Pe Goziea; Curtea-de-Argei

Câmpulung; Sturzeni, Ceteni pe Leota; Predeal Sinaia (Grec. enum. ;
;
SCTîOPHULATîTACEJî 447
p. i'l); iii Uuzru la Beccni (E. officinalh B. /^/-a^c^/îv'^ Grec.iiiBr. prodr.
p. :J65) ;
pe Bistri|a la Madei în Suceava ; Botoiani .i Agafton ; Aga-
piea; Monastirea Noamii (Chan. exsic.)
2. E. stricta Host. fi. austr. 2 p. 185 (1831); A. Kern. sched.

11. 147; Sagorski et Schn. carp. centr. 2 p. 421. E. officmalis Heyne
1. c. t. 8; E. ofpclnalis L. spec. p. 841 ex p.; E. officinalis . nemorosa
Kocli syn. p. 628; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 fig. 1733 b.-noii
Peis. syn. (1807). — Iulie, August. Locuri cu ierbâ prin livedi
i pe ling rîuiore în regiunea montan. Gioani, Baea-de-Aramâ
Tismana, valea Monstirei Bistria; Olneti, Srcineti, Rîmnic; pe
rioziea i Ghin în Arge.i; Pucioasa; Possada, Sinaia; Gura Teghei;
laMeraîn Vrancea; Slânicu din Bacu; Botoiani la Rediul Stâuceni.
3. E. minima Jacq. in Schleich. catal. p. 22 (1800); Rchb. ic.
germ. 20 tab. IU fig. 8; A. Kern. sched. fasc. 1 p. 44; Sagorski et

Sclin. carp. centr. 2 p. 421 var. carpatica Freyn. — 3 Iulie, Au-
gust. Caraimanu pe declivitatea meridional (Knecht.)
4. E. salisburgensis Funk. nachricht. salzb. in Hoppe ta-

sclienb.p. 184 et 190 (1794); Koch syn. p. 028; Rchb. icon. germ. 20
tab. 109; Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 fig. 1735; Sag. et Schn.
carp. centr. 2 p. 422. —0 Iulie, August. Pe costele abrupte ale mun-
cilor, la locuri umede cam umbrose. Pe muntele Jipu; Dîmbovicioara;
valea Prahovei sub Possada între tunelurile G. F.; Sinaia în valea Pe-
leiului i pe la Poeana-Stînei ; Valea-Babelor ; Piatra-Mare; polele
rieahlului pe la schitu Hangu Slnic ; ; Pietrile-Doamnei.
13. ODONTITES Haller, Pers. syn. 2 p. iô.
1. O. werna Rchb. germ. exc. 2 p. 359 (1832). O. riihra Pers.
syn. 2p. 150; DC. prodr. 10 p. 551 ex p.—EuphraslaOdonfUes L. spec.

p. 841. E. mrna Bellard. app. pedem.33 (1792). iJ.i-ero^mw Schlechtd.
et Lang. deutsch. 17 fig. 1738 -non Lam. Bartsla verna Rchb. fii. ic.
germ. 20 tab. 107. — Vulg. Diniur. —

Tomna. Prin grne, po-
rumburi i pe la petriiuri menunte cu ierba. Brneti în Dîmbovia;
Bucureti, Ghiajna ; valea Prahovei pe la Sinaia (Knecht.)
2. O. serotina Rchb. germ. excurs. 2 p. 359 (1832); Gren.

Godr. n. fr. 2 p. (JOO. Euphrasia serotina Lam. fl. fr. 3 p. 350 (1793).
/;. Odoiifites Schlechtd. et Lang. deutsch. 17 fig. 1737. Bartsia Odon-

fif^s Ibids ap. Rrlib. fii. ic. germ. voi. 20 tab. 100. — Iulie, Au-
gusL Prin grane, porumbite, câjupuri, drunuui, prundiiuri. Rimnic;
;
448 CONSPECTUT; SISTEMATIC
lunca Monstiioi lloiezu (Grec. in Br. prodr. p. 305); Vulcana; Titu

(Grec. eninn. p. 44); Chitila, Bucureti, Herestru; Giurgiu, Odile
Arsache; Predeal, Sinaia; Bisca Rusilei; Vrancea.
3. O. Iuea Rclib. germ. excurs. ^ p. 359; Gren. Godr. fl. fr. 2

p. G08; DG. prodr. 10 p. 550. Eiiphrasia Ititea L. spec. 842 ; Kocli syn.
p. G29; Sehleclitd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 fig. 1739. BarUia luteo
Rchb. fii. icon. germ. 20 tab. 108. —Q ^^^'ie, August. Locuri aprice,
pe coste, dealuri. Graiova la Leamna (Saba Stef.) ; Monstirea Horezu
în Dobrogea pe la Macin, Tulcea la Nalbant.
14. BARTSIA L. gen. n. j4o.
I. B. alpina L.spec.p. 839; Sturm.deutsch.fl.il. 17;Koch syn.

p. 627; DC. prodr. 10 p. 544; Rchb. fil. icon. germ. 20 tab. 104;
Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 fig. 1731. — Vulg. Bursuc. —
'i\. Iulie, August. In regiunea alpin. Godeanu; Parîngu ;
(Barth exsic);
Buceci pe sus la valea Garaimanului (Knecht.)
LXX. AGANTHAGEiE R. Br. prodr. p. 472.
1. ACANTHUS L. gen. n. 790.
i. A. longifolius Ilost fl. austr. 2 p. 217 (1831); Koch .synops.

p.GC4etad(l.p.l028;Rchb.ic.germ. 20 tab. 193 ;DG. prodr. 11 p. 270;
Schlechtd. et Lang. fl. v. deutsch. 17 fig. 1742.— Vulg. Talpa-vrsului.—
l[. Maiu- Iulie. Rrii de pduri, pooni de patluri, locuri do pduri a-
btutede secure. Severin pe la dealul Buliga subt viî, Poeana-Cerne-

ului, dealurile lorgutovei .|i ale Stirminei; Graiova pe la viile i pe la
gara Gircea.
LXXI. OROBANGHAGE.E Lindl. nat. sy.'^t. p. 287.
1. OROBANGHE L. gen. n. jjg.
§ 1. Staminele inserate ling baza tubului corolei.

a. Tubul corolei relativ scurt, ventricos i campanulat deschis.
I. O. cruenta 5G (1810); Koch syn.
Bertol. rar.pl.ital.dec. 3 p.
p. G12; Reut. DC. prodr. voi. 11 p. 15; Rchb. icon. germ. 20

in
tab. 159; Boiss. fl. orient. 4 p. 505; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch.
voi. 18 fig. 1743. — Vulg. Crh'ci. Idwen-iintidtn.tiageata-lui-Dumveieu.
Veruid — °(\, Iunie, Iulie. Tuferie, rrii do pdure, livedi ; în regiunea
montan isubmontan. Parazit pe rdcinileunorPapilionacoe precum
Genista, Lotus, Trifolium. — Verciorova;CerneUpe dealurile lorgutovei
' ;
OROBANCHACE.Î: 449
(Grec. in Br. prodr. p IGI); valea esnei la Gaura-lui-Zirn; Monsti-

rea-Bistnj,a ;
Coziea; Sin-ia (O. cruenta ci O. Ea2)mn Grec. cmim.
p. 45) ; Monstirea Neanilu (Chaii. exsic.)
2. O. procera Koch in deuLscIi. fi. 4 p. 438 (1833); cjus syn.

p. 613; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. IGGoptiiiK'' cum planta nostra
congruimt. -- <[. Iunie, Iulie. Parazit pe rdcinile deCirsium arvense
var. horridum : în valea Barnarelului pe la Podu-Popei.
Nu aplicm sinonimele date de unii autori (Simk. enum transs.
p. 435, Nym. consp. p. 559) acestei plante, avend în vedere iconogra-
lia florei germane a lui Reichenbacli unde se vede bine diferenj,ele ce
exist între O. ^jallldifiora ^Vimm. et Grab. .î intre O. ClrsH Fries.
ambele ce nu se potrivesce cu planta nostr.
b. Tubul corolei prelung i arcuat, subcampanulat descliis.

3. O. caryophyllacea Smithtranss.oflinn. soc. 4p.l6'J(17î)7).
O cul(jaj-l>> Lam. encycl.metli. 4 p. GlU (171)7). O.yaUl Duby bot. gal-
lic. 1 p. 349 (1828); Koch syn. p. 615; DC. prodr. 11 p. 20; Uchb.
ic. germ. 20 tab. 162 ; Boiss. 11. orient.:4 p. 508; Schlcchtd.Lang. 11. v.
deutsch. 18 lig. 1749, nomen proprium. O.ldxlJioraKohh. germ. ex-
curs, p. 355. — l\. Iunie, Iulie. Pe lîng pduri, rrii de pdure, li-
vezi. Parazit pe Galium Molugo, pe Galium Schultesii.— Coziea ; Bro.-

teni pe Neagra; Berlad Poeni, Iai. ;
4. O. Epithymum DC. fi. fr. 3 p. 490(1815); Kochsyn. p.614;

DC. prodr. 11 p. 2 1 ; Rchb. ic. germ. 20 tab. 163; Boiss. fl. orient. 4p. 509
Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1748 optime. O. eplthjmoldes
Heuff. enum. ban. p. 136 (1858).— ^[, Iunie, Iulie. Livedi, fîna|e, lo-
curi pietrose pe Thymus. Severin costele Banovi| spre To-
de la
polni|; Cloani la Buza-Plaiului ; Cetatea Vlad-epei pe Argei;
Ceahlu; valea Baniarului; Schitul Rareu.
(3. transsilvanica. — O transilvanica Porc. 11. phan. nasseud
p. 73 (1881). —Prin livedile montane la Broteni pe Piciorul- Vcriei
§ 2. Staminele inserate mai sus de cuartul inferior al tubului

corolei. Corola tubulos i arcual, campanulat deschis.
a. Filamentele staminelor peste tot sau în jumetatea inferior
perose.
5. O rubens Wallr. sclicd. 1 p. 307 (1822); Koch syn. p. 615;
DC. prodr. 11 p. 25; Rchb. icon. germ. voi. 20 tab. 171; Boiss. fl.
orient, 4 p. 511; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 18 f. 1750. O. Medi-
caginuDuhyboL gallic. 1 p. 349(1828). O. lutea BalIm^êuunl.tran!^s2

p. 215 (181G. — 11 Maiu, Iunie. In regiunea montan iuferior §i pe
dealuri. Parazit pe Medicago. Valea Oltului pe Cîrlige; Corbeni pe
Turburea; Tîrgu-Ocnei; Mnstirea Neamûla Branitea (Clian.exsic.);
Berlad la Crângu.
6. O. major
L. fi. suec. p. 219 (1755). O. elafinr Sutton in tra-
4 p. 178 tab. 17 fig. 4 (1797); DC. prodr. 11 p. 25;
sact. of linn. soc.
Rchb. icon germ. 20 tab. 173. O. sfir/matodes Wimm. fi. v. schles. p.

280 (1840) Koch syn. p. G16. O. Ediuiopis Pancic oest. bot. zeit. ann.
;
1868 p. 80. —
% Iunie, Iulie. Prin dunele maritime, parazitic pe r-
dâcinele de Gentaurea arenaria Ung Constana. ;
7. O. flava Mart. ap. F. W. Schultz deutsch. orobanch. p. 9 f.
5 (1829); Koch syn. p. 617; DC. prodr. 11 p. 27; Rchb. icon. germ.
20 tab. 177; Schlechtd. Lang. 11. v. deutsch. 18f. 1755. O/Iussllaf/inis
Mutei fi. fr. 2 p. 349 tab. 42.(1834)— 1|. Iulie. La poaleleBucecilor pe
rdcini de Petasites .î de Tussilago pe la Poeana-apului (Knecht.) la
Urlâtoarea .î în valea Babelor ! ; Mon tirea Neamtu (Chan).
8. O. lucorum Al. Braun ap. Schultz in annal. d. gewk. d. re-
gensb. bot. gesel. V. p. 504 (1822); Koch syn. p. G17 ; Rchb. deutch.
fi. voi. 20 p. 125 et tab. 178 optime cum planta nostra congruunt; Reu-
ler in DC. prodr. lip. 23. —
?|, Iunie, luhe. Parazit pe Rubus coo-
sius. Pe dîmburile Neajlovului la Morteni, loneti.
b. Filamentele staminelor pestetot giabre sau numa la baz pu-

jîn perose.
9. O. loricata Rchb. iconogr. voi. 7 p. îd fig. 917 (1829);
ejus icon. 2 insertio staminorum erro-
germ. 20 tab. 17G sed in fig.
nata; Koch syn. p. GIG; DC. prodr. 11 p. 27; Schlechtd Lang. fi. v..
deutsch. 18 fig. 1753. O. minor Auct. transs. ex. p. - non Sutton.
—
t|. Iunie, Iulie. Prin livezile din lunca la Graiova.
10. O. minor Sutton in transact. of. linn. soc. 4 p. 178 (1797);

Koch syn. p. G18; DC. prodr. 11 p. 29; Rchb. icon. germ. 20 tab. 183:
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1759.— Iunie, Iulie. Prin tufe-
riiuri pe costele munilor; parazitic peCytisus nigricans la Verciorova.
II. O Cumana Wallr. orob. p. 58 (1825); DC. prodr. 1 l p. 33.
Ledeb. fi. ross. 3 p. 321; Rchb. icon. germ. 20 tab. 189 optime. O.
arenaria M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 83 (1808)- non Borkh.— ?[, Iunie, Iulie.
Locuri erînose, humus n=;ipos. Brila pe la Monument.

OROCANCHACEyE, T'TRICULAKIAGEiî] 4bl
2. PHELIPEA Tourncf. coral, iustit. p. 47-
1. Ph. purpurea Jacq. fi. austr. 1 p. 108(1782) sub Orobanche.

Fh. can-alm C. A. Mey. enum. pi. cauc. p. 406 (1831) ; DC. prodr. 11
p. 5 ; Relib. icon. germ. 20 tab. 149; Schiechtd. Lang. fi. v. deuLsch. 18

llg. 1704. Orohnnche caTideaWW. dauph. 2 p. 40G (1789) Koch ; syn.
p. 019. — 1|. Iunie, Iulie. Prin livcdi de pomi, pe lîng viî, la rdcini
de Achillea Millefolium. Cerneti pe dealurile lorgutovei ; în Vla^ca la
Bneasa ; in Ialomia pe la Doice.'jti, Sloboziea.
2. Ph. ramosa C. A. Mey. 1. c. p. 104 DC. prodr.; 1 1 p. 8 ; Kclib.

ic. germ. 20 tab. 152; Schiechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1700.
Orobanche ramosa L. spec. p. 882 ;
Koch. syn. p. 020. — Vulg. Liqjoae.
Busuioc-selhatic. — Iunie - August. Pe rdcini de Cânep, de Tutun,
a rar .î de Porumb. Ferbini (Ilfov); Odobeijti; Ia§i.
3. LATHRiEA L. ên n. 74^.
I. L. Squamaria L. spec. p. 848; Koch synops. p. 020; DC.

})rodr. 11 p. 40; Rchb. ic. germ. 20 tab. 143; Schiechtd. et Lang. fi. v.
deutsch. 18 f. 1767. Sqiiamaria Orobanche Scop. fi. carn. p. 700. —

Vulg. Marea-pduril jr. erimri.Ierha-êrpelui. Buricu-pmentiduL Cw
c II ruzu-pd urilor m Transilvamea. — ?|, Aprilie, Maiu. Pduri umbrose;
parazit pe rdcini de arbori : Teiu, Alun, Fag. Conteti i la Valea-
Mare ; Bucureti la Mogo.6ea; Predeal; Monstirea Neamu (Chania
exsic); Cernei pe dealurile Poroinei (Grec. enum. 1880p.45); Lunca-
Craiovei pdurea Comana. :
LXXII. UTFJGULARIAGEJ] EndI. gen. p. 7i28
1. PIXGUICULA L. gen. n. ;,-o
1. P. alpina L.spec. p. 25; Sturm deutsch. fi. h. 14; Koch syn.

p. 004; Rchb. ic. germ. 20 tab. 206. F. -jlavescens YlovkQ in Schrad. fl
germ. p. 53.P. rt/6aKuchl. in Hoppetaschenb. ann. 1800 p. 223. —Vulg.
Foiegras. —
^ Maiu, Iunie. P.ciuni, ierb, tave de muchi în regiu-
nea alpin. Godeanu; Buceci pe Furnica, pe Vîrfu-cu-Doru (Grec. en.
p. 30), pe Cnraimanu (Knecht.) Ceahlu Rareu. ; ;
2. P. vulgaris L. spec. p. 25; Sturmdeutssli.fi. h. 14; Koch syn.
p. 005; Rchb. ic. germ. 20 tab. 198.— t|. Junie, Iulie. Prin locuri ca i
precedenta. Buceci pe Furnica, pe Caraimanu i la Oberiea lalo-
miei (Knecht.); muntele Ghi|u tocma pe vîrf; la Negoiu pe Podeanu.

-
UTRIGULABIA L. gen. ii. :ii.
I. U. vulgaris L. spec. p. ii ; Sturm. deutscli. 11. ii. 13; Koch

syn. p. 665 ; Rchb. ic. germ. 20 tab. 201. — Vulg. Otrjêlu-blfjlor. —
?{, Iulie, August. Gropile cu ap din lunca Cîlnileisubt Coniana (Grec-
in Br. prodr. p. 413).
LXXIII. VERBENAGEJ: Juss. ami. mus. VII.

VERBENA L. gen.
1. n. ^2.
1. V. officinalis L. spec. p. 29; Sturm deutscli. 11. h. 3 ; Koch

syn. p. 664; DC. prodr. 11 p. 547; Rchb. ic. germ. 18 tab. 91.—
Vulg. Sporic. Spor ici. Verbin. Verb in-de câmp. ^û (j*. Iunie — O
Septembre. Locuri inculte virane sau ruderale, drumuri, garduri rus-
tice; specie forte comun prin jêr (Grec. enum. p. 48). Cerneai, Se-
verin; Craiova; Corbeni, Gurtea-de-Arge.si ; Câmpulung; Bucureti;
Chitila; Gomana; Sinaia, Cmpina; Ploe.ti; Agapiea, Neamû; Ia§i;
Tulcea i în tot Dobrogea.
2. V. supina L. spec. p. 22; DC. prodr. 11 p. 548; Rchb. icon.

germ. voi. 18 tab. 91 fig. 1; Boiss. 11. orient. 1 p. 534; Neirl. diagn.
p. 104. — O sau (5*. Iunie, Iulie. Petri.iuri pe marginea torentelor.
eniiul Dunrei la Gura-Vei spre Scliela-Cladovei.
• îtex Agnus castus L. spec. p. 890. — t? Prin grdini i par-
curi ;
pu|in vulgarizat.
LXXIV. LABIATiE Juss. gen. p. 110.
Trib. MENTHOIDE.E. Corola infundibuliform CU 4-5 lobi, i cam

regulat. Stamine 4 aproximativ egale, divergente.
1. MENTHA L. gen. n. 7/^.
§ 1. EumenfhcB : caliciul regulat, apertura sa fr peri.

a. Spicate sau terminale, spicurile lungi scurte sau capitale.
* Foile sesile.
I. M. silvestris L. spec. p. 804; Koch syn. p. 632; Benth. in

DC- prodr. 12 p. 166; Rchb. deutsch. fi. voi. 18 et icon. germ. 18
tab. 82; Ledeb. fior. ross. 3 p. 336. — Vulg. Minta-broscelor. Mint.
Mint-de-câmpiiri. Mint-selbatic. Isin-prost. Voe§ti7ii^. — t\^ lulie^
August. Specie forte comun i variez la noi ast-fel :
a. candicans. Cauliî alb-tomentoi, foile pestetot dens alb-to-

mentose sau c paginea superior are toinentul mai scurt i cu
lor
puîn mai rrit. — M. canescens Rolh. catal. bot. 2 p. 46 (1782)
lABTAT^
-.0. 3. i.r:-::,i:;;,;i^tr7-;;t7'-A-c..^^
Z' Zrô ^^f^'"'^

- """^"tosa Grec. in Kanit. p ro-
Comana; Fele.sU; Predeal; Beceni,

Buzeu
P. .«/^ram Benll,.
^«/â.,.
Caulil adpres .„......„„
CauiiI I. c.
e.
canescenji, foile „„
.„,„. grose pa«i.
iper,ora de aspect inchis
sau cam palid este
p .bescenW ci, ner
.^ .me„unje,ca„,asprisau crispulaii, cea inferior/dens . : ."
osa. M. candieam
bri n : '
"""V
Mill. dict.
''• n.
"• 10- non C-nnlz
'*^-"™ M „:„' Sole
t:'-ant2.M«7fo5a c„,. .
menth
'
.
P 37 nsis 1 r°""''" ™ f'^'-^*«'<"-

'• Opitz
'^"'''^ ">»'
onun!. ban
""S"«te oblung-lanceolale
i„ Heuff.
m „N.le
mu •
n ^
.nflorescentei divaricate,
ra-
spicurile lungi n.ai sâ,btir Ti
verticî
r- «/«oroia Benlh. 1. c.
Gaulir aprope cu toiul
glabri sau nul in
cauescen .pero.,i foile subjiri,
pa.inea lor superior d p v d
laxsauadpiesalb-tomentosa.-ilf.,«„,<„.«,„\vi||^.3
3 75.
Koch syn.
p. 63i>. J/. fe„«oto« Rcbb.
deutsdi. fl. voi. 18 n 51
lismana; lunca Monastirei
Horezu; Cân,pulung; Vâleni din
Pra ov^
p:rm;Tdi''""^"'^'^"'"-^«"'"'^^'-^
«•
'"•'V" Benth. 1, c. Foile
scurte dar late, undulato-crisoale
pix, und dentate, dintit lanceolai neegali, can, asp.'u
porose p de's^^
ii.i c 01. op. 008 (1813). M.cnspa

oestn. p.
Ten.
unUulatu Koch sj-n. p. 632. -
fl. noapol.2p.29fl820) M ,//
Valea-Adinc, la^
mTh^
ane Monastn-ea
ape. •
„ ~ "' '"'"' '^"^"''- ^''>"'" "'""•'^. '""-î.
Po Ung
Horezu Bistria prin lunoâ
,i
(M siloesMs' l guCl
454 CON.srEOTUL SISTEMATIC
CJrcc. în Br. prodr, p. 380); Alexaiidrioa; Piteti la Mtimciiicsti ; Bu-

cureti; Buzeu; Bîrlad; Iai la Bârnova.
p. crispata. — M. crispata Schrad. cat. hort. gntt. (1800); Willd.
cnuin. hort. berol. 2 p. 608. M.silvestris s. crispata Kocli syn. p. 638.
M. hortensis Opiz. exFresen syll. pi. soc. ratisb. l p. 227. M. viridis 7.
crispa Bentli. in DC. prodr. 12 p. 168. Foile glabre, bulato-rugose,
marginea inciso-dentat. — Prin oraiu la Fociani.
• •
Foile peiolate.
3. M. nepetoides Lej. rev. fi. spa p. 116 (1824); Koch syn.
p. 633; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 650; Rchb. deutsch. fi. voi. 18 p. 7)0
et icon. tab. 82 fig. 4. M. piibescens Willd. enum. li. berol. 2 p. 608

(1809), de i numire anteriorâ, ins asupra cariea autorii actuali sînt
în desacord. M. aquaiica-silvestris an Mey. chior. p. 289? -non Doell.
ex Rchb. ic. germ. 18 tab. 85 fig. 2. M. hrachystacltya Borb. in litt.
ann. 1882. — tf. Iulie, August. Locuri umede, ianuri, gropi. Titu
(M. puhescens Grec. in Kanitz pi. roman. add. p. 232), Chitila, Bucu-
reti ; Piteti la Mrcineni; Câmpina prin zvoiul Doftanei; Tecuci,
Bîrlad.
4. IM. piperita L. spec p. 805 et Auct. ex p. M. pnperita offi-

cinalis Sole menth. brit. tab. 7; Koch syn. p. 633. M. (jlahruta Valii,
symb. 3 p. 75 sec. Benth. 1. c. p. 169. — Vulg. Isrn. Ism-hun.
Ism-de-leac. Mint. Mint de grdin. — c\. Iulie, August. In cul-
tur, pentru uzul economic i al medicinei populare; în multe locuri
prin êr. Bucureti ;
Iai ; Bîrlad ; Botoiani etc,
5. M. aquatica L. spec. p. 805 ; Koch syn. p. 631; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 170 exclus, var. v et o; Gren. Godr. 11. fr. 2 p. 651.—
Vulg. Isma-hlHlor. Isma-hroscelor. Minta-hroscelor. — l\. Iulie, Au-
gust. Prin locuri umede, marginea rîuleelor limpedi, heleteuri, pe
la isvore, lunci i zvoe.
Variez: —
a. 1. c. M. aquatica a. nemorosa Fries no-
genuina Gren. Godr.
vit. suec. ed. 2 p. 183; Benth. in DC. prodr. 12 p. 170. M. purpxirea
Host fi. austr. 2 p. 141. —
Valea Motrului pe la Broteni, Strhaea;
Horezu; Curtea-de-Argei Titu; Bucureti, Panteleimon (Grec. enum.
;
p. 15); Gomana; Vleni.

j3. hirsuta Koch c; Benth. 1. 1. c. exclus, synon. Lejeunii; Gren.
Godr. I. c. — Titu (Grec. 1. c.) ; Ploeti; Tulcea, Azaclâu.
Y- glabrata Kochl. c; Benth. 1. c. var. e; M. citrata Ehrh. beitr. 7
p. 150; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 651. — Valea Sîmnicului în Argei

'
LABIAT^ 455
l>. \'filicilate: florile in

glomerule axilare constituind verticiliuri
distante . repetate foile
: bracteale conforme c« cele comune
fi fr t %'Tn \'^''- " ''^^' ^°''' '^"- 1^- «'«-^ Gren..Godr.

' '^'"'''''- "• '«P- ^"5 etic. germ. tab.
87 fig. I
theH M
bel le l,ld.
•
Lang. «
fi. v. deutscl,. 18 fig.
:
,778 tab. letll. M. .ertjllata

Uoth tent,fl.erm. 2 p. 11. K,„.,.«,,, ,.,,,,^
.• '^"^"''- ^"" '°™" "'"i^de jo.snice. Horezu, Mâ-
nasl„-ea Z-
'
B.strâ ; Predeal ; Bltâte^ti, Osloveni; kî ; Tulcea.
'^''- "• ^*"^' '^"^'^ ^y"- P' «35; Gren. Godr.

\-
II Ir '«'"r-^rn'
' '!'='''^/'^"'-"- " ÎS P- 57 et icon. germ. tab. 8S:
Sd hcl.ld
bchiecbid. Lang
r
deutsch. 18p. 137 f. 1780.
fl. y.
M.utha a,;e..isv„r. -.
, Bentb. ,n DC. prodr. 12 p. 172.

August. Locuri un.ede
î|. Iulie,
-
S. oarecum u„,brose: Mdnâstirea
Bistria in Vâlcea; Piteti nrin
vou, Turnu-Magurele in zt ^
; zâvoiu Piatra, Pingrali '
;
[i panefariaefo//a Beck ap.

gon„._l8Mab. 88
Argeji; Botoani spre
Locuri umede umbrose.
Agafton.
f.
Uciib. germ.
Tisn«na; Cur3.
exurs, p. 300
X
et icon
^-Jt"!"'"
8. IH. Pulegium
''
"'"'"' l«l''»"fo'™ ™
aperturaperos.
L. spec. p. 807; Gren. Godr. fl. fr "'>
1. m DG prodr. 12 p. 175; Rchb. icon. germ. 18
'
tal
.;.%«»»
- ""•
,-»7y,«-« Mill. dict.n.
" l;Kochsyn
' " ""-!•• r; Jvocii syn. p G3C. - VuK' Anii-
p. mi
rMoareIs„^.,,,,,t, _ ^ l„,ie, August. Locuri umede, locuri'seu
-s
cnmpur., drumuri. Severin, Cerneji, Olane.jti,
u-tea-de-Arge.,;
Horezu, R ic
Câmpulung; Cou.ana; Bucurai.
,
Ploejli, Gampma ; Buzeu etc. .specie comun prin

Ciocane, ti Za'
tota Jera
2. LYCOPUS L. ften. „. ^j.
p",?"*"' '^'°* '^"- P- «3«; DC.

^- ^*''
I" O m- '• ""'""• To'-
'*^ '"''• ^"f- "; Schiechtd.
'^^
prodr.
r .'o
ceulsch. 18 ,
- et Lang fi v '
f. 1782. Vuig. Car,:aua. Corrana.
eroane - riuli
'°^"" ""-*;
t2Tj2 T' -r'-t'.-^""^""'
enunrp.45) Severm, Vercorova; Balta; Padeî;
specieco«>un(Gre
Tismana Tirsu
:
Jiul;F,l,a.,;Craiova; Olaneti,
Rimnic;
g;e.5i,Corben, Albe.ti; Câmpulung; Ir- Câlimneti ; Cu ej
Sinaia; Câmpina Cioc nesti
t.la, Bucure^t,;
Ch - ;
Comana; Tirgu-Oonoi; Neamtu

" (Chan oxsic)' n Su
cea- a; laji, Vaslui: Berlad
Dobrogea. ;
;
2. L. exaltatus L. iii. siippl. p. 87; Koch syn. p. G3G; DC.

prodr. 12p.l79;Rchb. 1. c. fi^'. 2; Sclilechtd. ctLang. 11. v. deulscli. 18
f. 1783. — <[, Iulie, August. Acelea.i denumui vulgare .î tot prin a-
semenea locuri (Grec. enum. p. 45). Severin, Simian, Hinova; Brosteni,
Strhaia; Baea-de-Aram; Tismana; Tîrgujiul; Craiova; Drg|iani;
Titu, Ciocneti; Crivina; Buftea, Chitiia, Bucureti; Gomana; Buz6u;
Galai; Flticeni, Iai; Dobrogea.
Trib. II. MONAKDEiE. Corola profund bilabiat ; stamine ^2, para-

lele i puse subt labra superior a corolei.
3. SAL VIA L. gen. n. •j<j.
§ 1. Tubul corolei în interior c'un inel peros.

1. S. verticillata L. spec. p. 37; Koch syn. p. 531); Benth.inDC.
prodr. 1^ p. 357 Rclib. ic. germ. 18 tab. 54; Gren.Godr. fl.fr. 2p.670;
Schleclitd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1793. — Vulg. J«%i. lne. —
?(. Iulie, August. Locuri inculte, câmpuri, drumuri, pe lnga grâne ;
forte comun enum. p. 4G). Severin, Hinova; Strhaea; Cra-

(Grec.
iova; Tîrgujiul: Rîmnic; Curtea-de-Argei, Corbeni; Piteti; Conl.cti,
Ciocneti, Chitiia, Bucureti Comana; Buzeu Neam|u (Chan. exsic.) ; ;
Dobrogea.
2. S. glutinosa L. spec. p. 37; Koch syn. p. 037; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 276; Rchb, ic. germ. 18 tab. 45; Gren. Godr. ll.fr. 2
p. G71 '
; Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 f. 1786. — t. lunie-Au-
gust. Tuferie, pduri umbrose;subalpin se întinde din regiunea
pîn îu regiunea câmpon
Baea-de-Aram, Clo- (Grec. enum. p. 46).
ani, Valea-Cernei subt Oslia Tismana; Lainici; Olneti, Coziea ;
Gurtea-de-Argei, Corbeni, Arifu; Câmpulung; Predeal, Buteni, Si-

naia; Câmpina; Vleni; Comana spre Gurbanu Bîsca Odobeti, ; ;
Vrancea; Agapiea, Monastirea Neauîû; Broleni pe Bistria i pe

Neagra; la Dorna îi (Jice Cocean-cpresc.
3. S. officinalis L. spec. p. 34; Koch. syn. p. 687 ; Benth. in

DC. prodr. 12 p. 264; Rchb. ic. germ. 18 tab. 4'L Gren. Godr. fl. fr.
2 p. 670. — l\. Iunie, Iulie. Vulg. Jalei alvie. In horticultura, forte

vulgarizat pentru uzul medicinal casnic (Grec. enum. p. 46). Bucu-
reti Iai Piatra Monastirea Neamû (Chan.)
; ; ;
J) Din erore Koch ived c. iiulic la seciea Drumosphacea- Bonlli., în care

1. i
aparine Salviea acesla, c

lubul corolei in iiilerior este fora inel peros, erore continu-
at de Grenier i Go'lron; pe când Deniham, Ledel)oiir, Boissier i allii, în operile
lor, susin contrariul l astfel este.
;
LABIAT^ 457
§ 2. Tii^jul corolei in interior Iar inel poros.

* Caliciul campanulat, labra sa
superior convex.
S. /Ethiopis L. spec. p. ;i9 Koch
4.
syn. p. 637 Benth. in ;
;
DC. prodr. 12 p.2<s;3; Rclib. ic. germ. voi. 18

tab. 47; Gren. Godr fi fr 2
p. 671;Schlechtd. Lang. fi. v.deutsch. 18 f. 1787.
Locuri aprice, uscate drumuri, crângule|e
-^^ Iunie -Aii-ust
;menunte; în regiunea^^me-
ridional. Severin spre Cril.ala; Tîrgujiul;
Bucureti, Bneasa (Grec
enum. p. 4G); Giurgiu, Bneasa. Comana;
Urlai; Balta-Alb- Brila-'
Gala|i Tecuci Macin; Constanta
; ; si prin alte pri ale Dobrogei.
** Caliciul ovat, labra

sa superior concav bisulcat.
5. S. austriaca .Jacq. fl. austr. 2 tab. 112 (1774); Koch syn
p. G38; Benth. in DC. prodr. 12 p. 289; Rchb. ic. germ 18 tab 50 •
Schlechtd. Lang.fl.v. deutsch. 18 f.

racinii sau tuferii menunt pe dealuri.
1789. ?|. Maiu, Iunie, Livedi m-
Drgani; BOrlad pe 'li p-
durea Crângul; Iai, Copou, Strunga;
Dorohoiu (Knecht).
transsilvanica Schur sert. transs. p. 57 n

6. S.
2197 (185^^) •
bot. rundr. p. 8 (1853);

enum. transs. 52 1.^^'.^,;.«^.;,,,-, ,,ar.traussiha-
.«mGrîscb.etSch. iterhung. 1852 p. 328. .S'. Bau,>igartenn HeulT
ap^Griseb. et Sch. c. S. hetonica^foUa
1.
J^nka incest, bot. zeit. voi. V
(IhOo) p. 230. - ci Iunie, Iulie. Locuri deschise umede dar cu iorb
pe dealuri. Câmpulung pe Mu prin Ograda-Briei.
7. S. pratensis L. spec. p. 35; Koch syn. p. G38; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 289; Rchb. germ.
18 tab. 51 exclus var
ic. voi.
transsilmnica Schlechtd. Lang.fl.
de^ câmp. ^,ie de câvvpun.
; v.deutsch. 18 f. 1790 Vulo- Jahsi —
2{, Iulie, August. Livezii, poeni deVduri
nnciluferie; specie comun. Cernei i pe dealurile sale; Craiova'
Simn.c, Cîrcea; Rîmnic; Comana;
Bucureti, Chitila, Ciocne.sti'
Ploet., Cmpina, Vleni (Grec. enum. p. 46); Câmpulung; Piatn
Agap.ea, Neam|u (Grec. 1. c); Bîrlad; Flticeni.
13. iâriegafa W. et Kit. in Willd. hort. berol. 1
p. 36 pro spe-
cie, aven.l labra superior a corolei
albastr sau azurie, cea inferior
parte roz-palid, parte alb. Comana; Ferii.
r^^rneforufn Andrz. in Bess. enum.
p. 3 et 40, pro specie-
Benth. m DC. prodr. 12 p. 290; Ledeb.
fl. ross. 3
p. 364 exteriorul
H.a. puf m peros sau glabrescent,
florile mai nn'ci aducond
oarecum cu
nrelea de Ia S. silvestris L.
Chitila, Ferii; Agapiea,- Nean^tu: Bo-
toiam. ^ '
S. ^ndrz0jo«,sci/ Rlock. exsic. ! - (x ii. dameutorum-slhestrie

;
458 CONSPECTUI. STSTfeMATÎC
X S. jjrafcnsi-aiqxirsilvestris). — Livezi de câmpuri. Cliitila ; Birlad

pe la pdurea Grângu.
8. S. silvestris L. spec. p. 34 ; Koch syn. p. 638 ; Benlh. in
DC. prodr. 12 p. 292; Rchb. ic. germ. 18 tab. 52; Schlechtd.Lang.fi. v.
deutsch. 18 f. 1791. S. elata Host fl. austr. 1 p. 24 (1827)-non Ten.

fi. napol. — Setarea silvestris Mill. dict. n. 7. — tj. Iulie, August.
Câmpuri, drumuri, locuri virane ; forte comun (Grec. 1. c.) Vercio-
rova, Severin; Graiova; Câmpulung; Vulcana; Gomana Bucureti, ;
Ghitila, Ciocneti; Ploeti, Câmpina, Vleni; Bîsca, Buzou Neamlu; ;
Botoiani, Iai, Vaslui ; Dobrogea.

(3. nemorosa L. spec. p. 35, avend axele caulinare prroso, perii
patuli. Rimnic; Gomana; Doice.ti; Macin, Babadagh.
9. S. betonicaefolia Etting. comm. salv. n. 49 (1777); Bess.

enum. p. 39. S. ])endula Vahl. enum. 1 p. 281 (1805); Benth. in DC.
prodr. 12 p. 293; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 3G(j; Rchb. ic. germ. 18
tab. 49. S. cremenecensls Bess. enum. p. 40 (1822) sec. Ledeb. c, I.
S. silvestris-nutans Janka oest. bot. zeit. voi. VI p. 363. S. Kani- —

t-:iana Simk. enum. tfanss. p. 440 et exsic. se pote considera de acelai !
fel. — 1\, Iunie, Iulie. Prin mrcinisi i locuri deschise pe ling viî.
Galai în apropiere de Brboi.
10. S. nutans L. spec. p. 39; Benth. in DG. prodr. 12 p. i'^\\
Ledeb. fl. ross. 3 p. 366; Rchb. ic. germ. 18 tab. 49; Boiss. fl. or. 4
p. 629. — t|. Iunie, Iulie. Pe dealuri la locuri aprice, prin mici lufe-
rie, livedi. Galai prin partea viilor spre Brboi: Bîrlad la pdnroa
Grângu; Babadagh, Gavgagiea.
• Rosmarinus officinalis L. spec. p. 33. — Vulg. Eosmarln. —
) în horticultura.
Trib. III. OCYMOIDE^. Corola bilabiat; stamine 4, cele dou

anteriore mai lungi, curbate i aplecate pe labra inferior a corolei.
4. OCYMUM L. L(en. n. jj.

I. O. Basilicum L. spec. p. 833; Koch syn. p. 631 ; Benth. in
DG. prodr. 12 p. 33 var. ,3; Schlechtd. et Lang. deutsch. 18 f. 1771. --

Vûlg. Busuioc. Ue origine asiatic : naturalizat i inlronmii prin cul-
tur; forte vulgarizat mai ales pe la er.
5. LAVANDULA L. gen. n. yn.
I. L. vera DG. fl. fr. suppl. 5 p. 898 (1815); Koch syn. p. 631
;
r-AHIAT.T-
^,9
U.ah .n DC. prodr. 12 p. 115; Rchb. ic. ,er.n. 18 lab. .>G; SclUechtd.
Lang. II. V. deutsch 18 f. 1772. L. .,.-,« .. l. spec. p. 800. L. ..?,...,
p. dbd. U /87}. L. angustlfoliaU^nch. meth.

p. 389. - Vulg. LeveuHc.
Aspic. J^pMuat - î. Iulie, August. Naturalizat si întreinut pri.i
cultura UI grdini, pe la orae mai ales.
Trib. IV. THniEJ.]. Corola bilabial;

stamine 4, cele doue ante-
riore mai lungi îns tote drepte.
e. ORIGANUM Tournef. inst. t.

g4
I. O. Barcense Simk. term.
182 (1880); ejus enum.
fiiz. X p.
tran.ss. 441. O. vulgare Auct transs. banat,
p. et roman. - non L -
Vulg. Dost. Milot. Solomrf.
omrf. - !{. Iunie- August. Prin livedi i
tuferie Ia locuri uscate, pe lîng
pduri i pe locuri pietrose ; In vl
giunea montan, a dealurilor i a
câmpiilor. Severin, Cerneti- valea
iesnei; Cloiani, Tismana, Tîrgujiul;
Olneti, Rîmnic, Climnesli,
^taniioara; Curtea-de-Argei
Câmpulung, Rucr, Valea-Muier^M- ;
Buteni, Smaia; Ciocneti, Chitila

Bucureti; Comana; Bîsca Odo-
bet,, Vrancea; Bacu; Piatra,
Neamu; Broteni; Flticeni- Vaslui-
lai; Dobrogea. '
macrosiachyum. Spicurile avend 2 - 3 -"

i3.
lungime. - Tulcon pe
la pdurea Somovei Bucureti, Chiajna; Giurgiu.
;
• 0. Majorana L. spec. p. 824. Vulg. Maf,hPran. - '

- n, f ni io
August. In horticultura vulgarizat. :
'
7. THYMUS L. <iei!. u.
§ 1. Foile obovate, ovate sau orbiculare,

avend baza .ino-u.tul
sau rotunda t. "^
'
* Cauliî tineri numa pe muchii pubescentj.

t Foile fr
nervur marginal circonferent.
I. T. Chamaedris Fries novit.
fl. suec. ed. 2 p. 197 (18-^8)
^•,^' "^""' P- ^^- ^- ^''Py^^'''^' '' ^^^<^^n<,<lris Koch
^\;^?tf"'
p. 04^; Sturm deutsch.
s"yn:
fi. h. 70 tab. 6 fîg. E; Ledeb. fl.
ross 3 p 345
rw'l'/v"'",^^-
'^ ^'^' ^- ^''^'y^^'^'' ' '^9^^-^^ Rehb. ic. germ 18
tab. (,G I. etil. 1\ Serpyllum Sclilechtd.
f et Lang. deutsch. fl v
18 f. I797
tab. I.-Vulg. Cimbru, dntbrmhy. Serpnn.
Sn-punel Schinduf. Ti-
^man ,,. Iulie- Septembre. Locuri cu ierb, livezii, pe
lîn.^ i nrin
poeni.tu(erie (Grec. enum. p. 45).
Tîrgujiul; Chi;^.eti';;:.'Folr!
â l Coziea; Ghitu; Câmpulung; Ppuen ; Sinaia, Buteni, Predeal;
ChitiIa; Bîsca; Piatra; Broteni.
2. T. alpestris Tausch pi. select, bohein. et herb. fi. bohem.

n. 1139 et 1140; Freyn in A. Kern. sched.n. 180;Celak.in Flora 1883
p. 120. T. Serpyllum ^. pulecjioides Koch syn. p. 641. T. pulchellus
Schur enum. transs. p. 528(1860) an G. A. Meyer? T. alpicolns Schur
1. c. — Cauliî aternn|i, ramurile florente scurticele, uniserial ascen-
dente, acut tetragonice, anguliî retrors pubesceni ; florile mari în ca-
pitule, caliciul glabru purpuriu i punctat. — 7\. Iulie, August. Mun-
tele Galbina în Vilcea, muntele Coziea; Negoiu; Predeal ; Tîrgu-Oc-
nei pe Mgura.
3. T. pulcherrimus Schur botan. runder. 1854 p. 74; ejus

verb. siebenb. ver. ann. 1859 p. 140; ejus enum. transs. p. 527; Velen.
fi. bulg. p. 467. T. carpaticiis Celak. in flora ann. 1882 p. 36 et 1883
p. 123. T. alpimis var. pidegiouks Porc. phaner. nasseud. p. 84 et
exsic! — Cauliî aternui, elongai, ramurile florente scurte, subirele,

glabriuscule, abia pe muchii cu mici peri pubesceni reveri; foile
rotunde sau eliptico-rotunde, micuele, glabre sau cu câiva peri spo-

radici, nepunctate sau obscur punctate; florile mricele cu staminelo
exerte^ caliciul purpuriu cu rare puncte. — ?|, Iulie, August. Pe Gal-
bina în Vrdcea; Negoiu; Buccci pe Garaimanu (Knccht.) §i Gostila;
Predeal pe Clbucetu-Taurului; Ceahlu.
4. T. montanus W. et Kit. rar. hung. tab. 71 (1801); Griseb.

et Sch. iter. hung. n. 179; Heufî. en. ban. p. 140. T. pannonicus var.
montanus Koch syn p. 641. 7. Serpijllum var. montanus Bcnth. in DC.

prodr. 12 p. 201 exclus, synonym.; Rclib. icon. germ. voi. 18 tab. 67.
2. dawlestinus Schur botan. runder. 1853 p. 63; ejus enum. transs.
p. 526. T. Serpijllum p. latîfolius Boiss. fl. orient. 4 p. 555. — îj. Iu-
nie -August. Livedi, locuri cu ierb, poeni de pdure, tuferie. Vercio-
rova; Tîrgujiul; Olneti; Climneti, Coziea, Stni§ioara; muntele
Ghiu; Stolnici; Ge|ti; Chitila, Bucureti, Mârcua; Piatra-Mare,
Predeal ; Buteni, Sinaia, Posada ; Gura-Teghei în Buzeu ; Piatra ;
Flticeni; Broteni pe Bistria.
tf Foile cu nervur calos marginal circonferent i anasto-

mozat.
5. T. marginatus A. Kern. nest. bot. zeit. voi. 24 p. 184(1874).
T. pulclierrimus Sag. et Schn. carp. contr. 2 p. 430 ex doscrip-
tione. (non Schur loc. cit.) — ?{. lunie-August. Pe vîrfurilo alpine
înalte. Godeanu i Mocirliu ; Buceci pe Jipi-mari. pe Caraimanu
(Knecht.)
—
LABIAT.Tv 461
** Cauliî tineri pe tot suprafaa sunt acoperit,i cu i)rii pube-

scenj.i sau vilo.'ji.
6. T. nummularius M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 58 (1808) et 3
p. 4U3 (1819) genuinum; Simk. onum. transs.p. 443. 7' como.sitsHeuff.

ap. Griseb. et Sch. iter hung. n.^ 178 (1852); Heuff. enum. banat,
p. 140; Rchb.icon. germ. voi. 18 tab. 68; Neilr. diagn. p. 99. T. trans-
silvanîcus Schur ap. Fuss verh. siebenb. ver. ann. 1851 p. 147 solum
mmen; Schur verh. siebenb. ver. ann. 1859 descriptum ; ejus enum.
transs. p. 528. — t\. lulie-August. în reî,nunea montan subalpin i
inferior, locuri petrose, slâncose, pe ling mici tuferie. Gloani; Md-
nstirea Tismana ; Monstirea Bistria; Olneli, Climnesti, Goziea,
Stnisioara; Rucr pe Gîmbavu; Câmpulung pe Gruiu; Sinaia, Buteni
pe Buceci; Predeal; Bisca.
p. hirsutior. — 7'. lanuginosus Rochel ap. M Bieb. fi. taur. cauc. 3
p. 403 (1819)-non Link, T. vulg ar is nummularius Rchb. ic. germ. 18
tab. 63. T. Rochelianus Celak. — Cauliî i foile forte mult hirsui.
Predeal, Azuga, Buteni; Mizil pe Stânca-Tohanilor.
§ 2. Foile oblungi, eliptice sau lanceolate.

7. Marschallianus Willd. spec. 8 p. 141 (1800); M. Bieb.
T.
fl.t.c. 3p.403. J glahrescens Willd. enum. h. berol.suppl.p.42 (1813).
.
T. collinus M. Bieb. fi. t. c. p. 403 (1819). 7 pannonicus Auct. germ.

.
nonull.-non AM. T. 2>(iuno7iicus var. 4 Koch syn. p. 641. T. Ser^pyllum

B. angustifolius a. glahrescens ci p. Marschallianus Rchb. deutsch. fi. 18
p. 42 et icon. germ. tab. 66 fig. 3 et tab. 67 fig. 2. — tj. lunie-Septembre.
Livezi, tuferie, poeni cu ierb. Verciorova; Craiova; loneti, Cacova,
Vultureanca; Comana, Bâneasa spre Giurgiu; Bucureti, Herestru;
Ciocneti, Chitila, Perii ; Ploeti, Câmpina ; Buzeu, Sloboziea, Doi-
ceti; Fociani, Odobeti; Iai; Neam|u; Botoiani.
[3. odoratissimus latifolius A. Beker exsic. ! T. Serjjyllum B. aa-
gustifolîus pannonicus 7. odoratissimus Rchb. deutsch. fi. 18 p. 43 et
icon. germ. tab. 67 fig. 4. T. Serpyllum 6. imnnonicus Koch var. 5
1.c —
Verciorova; Comana; Feteti pe malurile Borcei; Constana.—
Forma dis angustifolie, care este veritabilul T. odoratissimus M.
Bieb. aparine giupei urmtore i pân acum n'am gsit'o la noî.
§ 3. Foile mai mici i ânguste, linear-eliptice sau linear-oblungi.

8. T. Serpyllum Fries novit. cd 3 p. 195 (1828) ; Rchb.
germ. exc. p. 312; Gren. Godr. fi. Ir. 2 p. 658 exclus, var. p. et y-
7'. angustifoUus Schreb ap. Rchb. germ. exc.p. 312 et Auct. plur.-non
Pers. syn. 2 p. 130 (1807) cujus stirps genuina cum T. acicularis W.
Grecescu D. Dr. -C l324 32
el Kit synoii. T. Sevpyllum angastifoUnsh. Zmxa'rt/i^csRchb.deulsch. 18

p. 42 et icon. germ. tab. 65 fig. 4. 2\ Serjjylluvi angustifolins Aurt.
p!. — Vûlg. Cimbrii. Ciinhruor erpiui. erpunel. Schinduf. Tlmian. —

<|. lunie-Septeinbre. Cu mult mai odorant i aromatic ca cei pre-
cedent,i. Locuri tari sau petrose aprice. Cernei; "Pirgujiul; Sinaia; Be-
ceni in Buzeu; Brboi; Iai; Botoiani, Agafton; Piatra.
9. T. Jankse Celak. in fior. ann. 1883 p. 147 pro specie; Velen.

II. bulg. p. 470; A. Degen exsic. ! 1\ acicularh Heuff. enum. ban.
p. 146; Neilr. diagn. p. 99-non W. et Kit. — Prea puin sau mai nicide-
cum diferent de forma tipic a grupei : tulpina lignescent viguros
si stufos, cauliî aternui, ramurile florigere ascendente glabriuscule
sau puberulente, foile spaluliform-lineare sau linear-lanceolato, glabre,
ciliate, nervose. — % Iulie, August. In regiunea montan pe stânci.
Climneti, Coziea, Stnioara ; Buceci.
10. T. dalmaiicus Frevn zool. bot. ges. 1878 p. 400; Velen.

ti bulg. p. 468. T. Serjjyllum a. vulgarii var. d. dalmaticus Rchb.
deutsch. fi. voi. 18 p. 42 (1858) et icon. germ. tab. 67 lig. 4.— Acesta
este anc i mai puin diferent de T. Serjjyllum Fries: tulpina debila,
cauli filiformi repeni sau flexuoi adscendeni, cei floriferi pe cele patru
muchii pubesceni. — l\. lulic-August. Pâsciuni alpine. La Pâpuea;
Predeal. — Aceste specimene nu se deosebesc întru nimic de acelea
ce le avem din Dalmaiea, Istria i Croaia subt acest nume.
11. T. zygioides Griseb. spicil. fi. rumel 2 p. 118 (1844); Benth.

in DC. prodr. 12 p. 202; Velen. fi. bulg. p. 471.— t^ Iunie- August.
Stânci muntose în Dobrogea la Monstirea Cocoi, pe muntele Con-

sulu la Alibeicbioi, la lenissala subt Castolul-Genovez.
• T. vulgaris L. spec. p. 825. — Vulg. Cimbru. Cimbrul-ade-
verat. — t? lulie-August. în cultur.
Trib. V. MELISSE.E. Corola bilabiat; stamine patru: cele do

anteriore mai lungi, îns tote arcuat convergente la virf i aerjale
subt labra superior a corolei.
SATUREIA L. gen. n. jo-
I. S. hortensisL. spcc. p. 795; Sturm deutsch. fi. h. 5; Koch

syn. p. 642; Benth. in DC. prod. 12 p. 209; Rchb. ic. germ. 12 tab. 71.
Schlechtd. Lang. deutsch. fi. 18 fig. 1799.— Vulg. Cimhru-de-grdin.

Cm6rw (neadeverat). — QTotvara. în cultur i accidental spon-
taneu ;
plant anual, pentru uzul economic, vulgarizat. Bucureti.
LAIBIAT/T! 4G3
Predeal; Podul-Turcului in Tecuci; Piatra; in Suceava pe Salia'inarc;

Tulcea.
2. S. Kitaibelii Wierzb. in Rchb. exic. n. 2514 Heuff. en. banat,

;
p. 141; Neilr. diagn. p. 100; Velen. fl.bulg. p. 465. S. montana a. com-

munis Rchb. icon. germ. 18 tab. 7'i fig. 1 : media interi, montana L. et
S. pi/gmceam Sieb. differt ab illa caule telragono glabro vel leviter
bifariam pubescente et corollsB labii inferioris laciniis inaequalibus, la-
cinia media nempe latiora et omarginata; ab hac foliis utrinque glan*
duloso-multi-punctatis et statura altiore. în definitiv, uior modifi-
care de S. montana L. cenu vine la noî. t) — luHe, August. In re-
giunea pietros. Verciorova pe la Cataracte.
3. S. coBfulea .Janka in Kanilzplant. Romaniaep. 94(1880) so-

hmi nomen; Velen. fl. bulg. p. 465 descripii. t) Iulie, August. —
Stânci apricc. Munii de la Macin pe Sulucu in Dobrogea.
9. MICROMERIA Bent/u tab. p. 368

I. M. Pulegium Benth. lab.p.382 (1836); DC. prodr. 12p. 224.
Meîissa Fulecjlum Rochel rar. banat. p. 62 tab. 22 (1828); Heufî. en.
banat. p. 141. Calaminfha origanifolla Host fl. austr. 2.p. 130-nonVis.
C. Pulegium Rchb. fii. ic. germ. 18 tab. 77; Neilr. diagn. p. 101.—
tp Iulie- August. Ripele pietrose ale munilor. Valea esnei la Gaura-
Fetei; Closani peMotru-Sec; Tismana(.¥. rî^^^'f?7'.sHoffm.Ulr. exsic);
Lainici.
10. CALAMINTHA Mcench. mel/u p. 408
§ 1. Gime axilare dichaze multiflore corimboide, cute una de

de fiecare foe floral.
1. C. Nepeta Link et Hoffmmss. fl. port. p. 141 (1805); Sturm

deutsch. fl. h.70; Koch syn. p. 644; Benth. in DC prodr. 12 p. 227;
Schlechtd. Lang. deutsch. 18 fig. 1087. C. Parvlfiora Lam. fl. fr. 2
p. 396 (1778). C. tnchotoma Ma-nch meth. p. 409 (1794). C. offici-
nalis (l. Nepeta Rchb. fii. ic. germ. 18 tab. 76. Melissa Nepeta L. spec.
p. 828. — Vulg. Ism. Ismu.^loar —-August Locuri cu ierba.
t> Iulie
tuferie menunte, locuri uscate aprice: Câmpina; Valea Slnicului

spreBeceni în Buzeu {C. Nepeta et C. nepetoules Grec. enum. p. 46 et
in Br. prodr. p. 389) ; Bisca.
2. C. menthaefoiia Host. n.austr.2p. 129(1831); Gron. Godr.

fl. fr. 2 p. 664; Rchb. fii. ic. germ. voi. 20 tab. 76. 6'. afhcemlensiovâ.
obs. 4 b. 8 tab. 1 (1844); Kclib. 1. c. tab. 77; C. officlnalis BeiiLli. in
DC. prodr. 12 228- non Moench. Melissa intermedia Loj. revis. fi.
p.
spa. 3 p. 33 (1824) - non Baumg. enum. transs. (181G). ^ lunie- —

lulie. Locuri aprice petrose. In Dobrogea, platoul de laCopadin; rar.
Specimenele nostre se potrivesc forte bine cu cele din Francia

central sub numele de C. adscendens Jord.
3. C. offficinalis Moench. meth. p. 409 (1794) ; Gren. Godr.

fl.fr. 2 p. GG3; Nym. consp. p. 588; Schlechtd. Lang. deutscli.
p. 18 f. -180G et texte p. 213 excl. synon. Hostii. C.silvatica Bromfieid

engl. bot. 2897 (1849); Benth. in DC. prodr. 12 p. 228.
suppl. 4 t.
Rchb. fil. deutsch. 18 p. 50 et ic. germ. tab. 75

C. offichialis a. vulgaris
f. 2. Melissa Calamintha L. spec. p. 827. M. intermedia Baumg. enum.
transs. 2 p. 184 (181G). —
Vulg. Isma-pd urilor. Mint- selhatic. —
% Iulie, August. Prin dumbrave i codri, prin crânguri i poale de
pduri. Verciorova ; Horezu ;
Bistria ; Olneti Rîmnic Glimneti,
; ;
Goziea, Stnioara; Gomana ; Sinaia; Possada; Gimpina (Grec. enum.

p. 4G); Tîrgu-Ocnei pe Mgura (Br.)
§ 2. Flori axilare pe câte 2-3 penducule simple unifloro de fie-

care foe floral.
4. C. Baumgarteni.— J/^//.s\s'a Baumgarteni Simk. term. fiiz. X
(188G) enum. trans. p. 445.
p. 182; ej. Thymus alpinns pro Cala- —
mintha alpina Baumg. et Auct. trans. olim-non L. spec. p. 826
nec Benth. etc. — l\. Iunie, Iulie. In regiunea montan pe stânci la
locuri deschise; muntele Jipu în Arge; Predeal pe Glbucotu-Tauru-

iui; Buteni i în tot coprinsul Bucecilor. (C. alpina Grec. enum.
1880 p. 4G Br. prodr. p. 388 -non Lam. et Auct.); Mora în Vrancea;
;
Piareu.
5. C. Patavina Host fi. austr 2 p. 133 (1831); Benth. in DG.

prodr.12p.231 exlus. varj3;Boiss.fl. orient. 4 p. 582; Heuff. en. banat.
p. 141. Thymus Patavinus Jacq. obs. bot. p. 7 tab. 87 (1781). Acitios

Patavimis Pers. syn. 2 p. 131 (1807). Melissa Patavina Benth. labiat.
p. 389,M. Patavina b. himgarica Simk. term. fuz. X p. 182 (188G) et
enum. transs. p. 444. Calamintha rotundifolia Benth. in DG. prodr. 12
p. 232 quoad plant. hungaricam; Rchb. ic. germ 18 tab. 74 fig. 2-
exclus. 3; Neilr.diagn. p. 100 ei AcinosrotundifoUiis Friv. pi. exsic.-non

Pers. syn. 2 p. 131 (1807) cujus stirps genuina, ex Willk. prodr. his-
pan. 2 p. 415, corollis parvis et foliis mucronalo dentatis discre-
pat! — t[' Iunie- August. Locuri aprice,. piotrose, mici tuferie, în re-
LABIAT^ 4g5
giunea montan infcrior. Verciorova ; Guru-Vaei; valea esnei; Olâ-

ne.^ti ; Coziea ; Stnioara ; Tulcea.
6. C. suaveolens Boiss. fi. orient. 4

p. 582. Thymus suaveo^
lens Sin. prodr. fl. gr,ec. 1 p. 420 (1808). Acinos acummatus Friv. in
Hora ann. 1835 p. 332. Calamlutha Patavlna p. acuminata Griseb
spicil. rumel. 2p. 123; Benth. in DC. prodr. 12
p. 231. C. Acinos c
acuminataKchh. fil. deutscli. 18 p. 49 et ic. germ.
tab. 73 fig. 4. Me-
lissaJahmana (x C. Patavina- Acinos) Simk. term.
fiiz. IX p. 25 (1885)
et exsic! - ![. Iunie, Iulie. Locuri aprice, argilo-glareose pe coste.
Gahmanesti; Gomana; Vlenii din Prahova.
7. C. Acinos Glairvill. in Gaud. fi. lielv. 4

p. 84 (1829); Sturm
deutsch. h. 70; Kocli syn. p. 643 Benth. in DC. prodr. 12 p 230- ;
Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 18 fig. 1803.

C. Acinos a. ridgaris
Rchb.fil. IC. germ. 18 tab. 73 fig. 3. Tliymns
Acinos L. spec. p. 826
Acinos tivjmoides Mo^nch meth. p. 407. Acinos
vulgaris Pers. syn. 2
p. 131. Melîssa Acinos Benth. labiat. p. 389.-0 Iunie
-August. Locuri
uscate, aprice, petriuri, pe la drumuri,
garduri rustice destul de co- ;
muna (Grec. enum. p. 46). Olneti, Rîmnic, Galimneti Curtea-de- ;
Argei; Predeal, Sinaia, Posada, Gâmpina;

Gomana; Buftea Perisi •
Beceni; Tecuciu Monstirea Neam|u

{Satareia montana Ghan exsic
;
''
Grec. enum. 1880

p. 46-non L. spec. 794 nec Lam. fi. 396)*.
fr. 2 p.
Babadagh; Gonstana. . \'
11 CLIXOPODIUM L. gen. n. -2^,

I. C. vulgare L. spec. p. 821; Koch syn. p. 644. Schlechtd.
Lang. fi. V. deutsch. 18 fig. 1809 et Auct. pleris. CaXanînilâ Clinopo-
duun Benth. in DG. prodr. 12 p. 233; Rchb. ic. germ. 18 tab. 73;
^ P- ''^^'
î' ^'^''''' CUnoôdiun. Benlh. labiat.
n''.o.
p. 3J2. - V f- Ajjrcitoare
Vulg. - ?[. Iunie- August. Gâmpuri, pe lâng
padun prm tuferie sau crânguri, garduri
rustice; specie forte co-
muna (Grec. enum. p. 46). Verciorova
Gerne|îpe ;
dealurile Dumbr-
v'-êipe Poroina; Balta; valea esnei
.^1
pe la Stîna-Poenei Baea-de- ;
Arama; Guimea-Gernei; Tismana; Tirgujiul,

Lainici; Graiova; Rîmnic-
Gahmanc^^ti;
Gurtea.de-Arge.^T, Gorbeni;Gâmpulung;
VulcanaiGomana!
Giocanet^ Gnvina; Ploe.^ti, Gâmpina,
Sinaia; Berlad pe la Grângu
Neamû; Flticeni, Mlin Bro.^teni,
Rareu Iai Tulcea. ;
; ;
12 MELISSA L. oen. n. 7-cS'.
I.IW. Qffîcînaiîs
L. spec. p. 827; Sturm deutsch. 11. h. 11:
;
Kocli syii p. 045; Beiiili. in DC. prodr. 1:2 p. 240; Uclib. ic. gciiii. 18
lab. 60; Schlechtd. et Lang. fi. v. deutsch. 18 flg. 1810. M.graveolens
Host fl. austr. 2 p. 128. — Vulg. It'rha-stuimlui. MHMciune. MelisH.

Boini.— t|. Iulie, August. Prin pduri .i în cultur. Valea Motrului
pe la Bro.leni; Glo.âni pe Motru-Sec; Valea Oltului pe la Goziea în
sus; Drg.âni p'întrc viile din Dealu-Oltului i pe Mgura; Topolo-
veni, Leurdeni prin valea Gacovei; Tirgovite ; Buzeu pe dealurile de
la Mizil i pe la Srata Bucureti în
; horticultura (Grec. enum. p. 40)
Piatra tot în horticultura.
p. vi/fosa Benth. labiat. p. o\)o ; Koch syn. 645. M. romana Mill.
dict. n. 2. M. hirsuta Hornem. h. hafn. 2 p. 562. M. altisshia Sibth.

Sm. fl. graec. tab, 579 sec. Benlh. — La locuri aprice, pe dealuri. Ver-
ciorova; Rimnic,
Trib. VI. NEPETE.E. Gorola bilabiat; staniine patru : cele dou

poteriore mai lungi, Iote paralele alturate i stând sub labra supe-
rior a corelei.
13. NEPETA L. gen. n. -jio.
1. N. Cataria L. spec. p. 796; Sturm deutsch. fi. h. 94; Koch

syn. p. 646; Benth. in DC. prodr. 12 p. 383; Rchb. ic. germ. 18 tab.
41 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 fig. 1813. N. vulgar is Lam. fl. fr. 2

p. 398. N. citriodora Beck. fl. francof. p. 218. Cataria vulgar isMamch
meth. p. 387. — Vulg. Cfufnîc. IerhU-jlocos. Minta-nuei. Ierha-

ventului. — l\. Iunie -AugusL Gâmpuri, pe la drumuri, garduri rus-
tice, locuri virane, pîrloge, pe lâng pduri; forte comun (Grec. enum.
Tismana; Graiova; Rîmnic, Glimneti; Gomana; Bucureti,
p. 46).
Ciocneti, Grivina, Ploeti Buzeii^ Beceni; Bacu; Neamû (Chan. ;
cxsic. Grec. 1. c). Piatra.
2. N. nuda L. spec. p. 797; Sturm deutsch. fl. h. 84; Koch syn.
p. 046; Benth. in DC. 1. c. p. 387; Rchb. ic. germ. 18 tab. 42 f. 3;

Schlechtendal et Lang. deutsch. 18 fig. 1815. N. ucranica M. Bieb.
fl. t. c. 2 p. 41 -non L. Cataria nuda Moench meth. p. 388. — Cu flo-
rile forma genuina

albe : sau avend ; — florile violaceu-deschis i punc-
tate cu purpuriu: N. pannonica Jacq. fl. austr. tab. 129. N. violacea
Vili. dauph. 2 p. 367. —% lulie^ August. Pe lâng pduri, prin crân-
guri, în regiunea dealurilor i a câmpiilor (Grec. enum. p. 46). Cer-
neai; valea Tismana; Craiova; Blceti;
esnei la Stîna-Poienei;
Olneti, Rîmnic, Glimneti; Curtea-de-Argei; Câmpulung; Vultu-
j'eanca; Goniana; Bucureti, Ciocneti, Chitila; Sinaia; Bîsca, Beceni;
LABIAT^ 4gy
Tecuci; I'udu-Tiircului; UîiJad Iai; Nea.niu;

;
Bio.Û'iii; Mlin, Fâl-
3. N. Mcranîca L. spec. p. 797 Benth. iiiDC. prodr. 12p.;J03;

;
hchb, IC. germ. 18 42. Boiss.

t. fl. 4 p. 668. Teacrlum sibirlauu
orient.
L. spec. 788. Xejjeta sibirica
M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 41. — 11 Iulie,
August. Dealurile de la Mizil Ia Tohani (farm. A. Thomas.)
14. GLECHOMA /.. gen. „. 714.

I. G. hederacea L. spec. p. 807; Sturm deutsch. fl. h. 8;
Koch syn. p. 646
Schleclitd. et Lang. deutsch. 18
;
fig. 1816. Nepeta
Glechoma Benth. in DC. prodr. 12 p.391;Rchb. fll.
deutsch. 18 p. 27
germ. tab. 40. Colamintha hederacea
etic.
Scop. fl. carn. 2 p 423 —
Vulg. munîor. Prelumjos.
mimc. ?j, Aprih'e, Maiu. Prin p-
-
dun unibrose, locuri umede, livedi de pomi,
tuferise (Grec. enum. p.
4bj. Dealurfle Gerne|ului;
Graiova; Kîmnic; Câmpulung, Conteti •
Gulia, Ciocneti, Bucureti Sinaia (Knecht.) Slobozieaîa ; ;

pdurea
Do.ce-|ti; Buzeu la Crivina, Bisca; Brila; Galai; Iai; Monstirea
Neamû (Chan. exsic); Broteni pe Bistria i Neagra.
2. G. hirsuta W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 119 (1802); Koch
•syu. p. 647 ;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 18 fig. 1817. Nepeta
Gle-
choma p. hirsuta Benth. labiat. p. 485 (1836) Rchb. :
fii. deutsch 18
p. 28 et icon. germ. tab. 40 fig. 3. Glechoma hederacea f. hirsuta Boiss
11. orient. 4 p. 770. G. heterophylla Opitz in -"
Rchb. germ. exc. p. 316
ci Aprilie,
Maiu. Pduri, dumbrave, codri,
ograde ( Grec. enum.
p. 46). Cerneai; Caracal; Craiova; Piteti;
Gâmpina; Bneasa, Co-
iiiana; Sloboziea Ia pdurea Doiceti
în Ialomia; Vaslui; lai pe
Ia
Gopou, Rpedea, Rediul-Ttaru Botoiani;
Tulcea. ;
ie. DRACOCEPHALUM L. gen. n. j2<j.
I. D. Moldavîca L. spec. p. 830 ; Koch syn. p. 647; Benth. in

UC. prodr. 12 p. 401; Rchb. icon. germ. 18
tab. 39 fig. 1 ; Schlechtd
Lang. deutsch. \^ fig. 1818. Metissa
turcica Tabern. ic. tab. 355 Mol^
davica punctata Moench. meih. p. 410. - Vulg. Mtciune. Metis
turceasc. Busuiocu-stuputui. - Q Iunie- August. De origin asiatic,
naturalizata; în cultur i adesea spontanee prin propagarea semin-
lelor.Monstirea Tismana Drgani Gurtea-de-Arge
Bucure^^ti
; :
;
Grec. enum. p. 46) Buzeu pe la Srata, Bîsca-Rusiliei

;
Focani :
Hacau la Luncam Agapiea Monstirea

Neamu; Flticeni prin gr-
; ;
dini Botoiani Iai.

:
:
;
468 CONSPECTUl. SISTEMATIC
Trib. VII STACHYDE.i:. Corola bilabialii; staiiiiiiele in numer de

patru, cele dou anterioro mai lungi, totc alturate i a.eijate sub
labra superioar a corolei.
A. Caliciul înfiat bilabiatiform, lobii deschii la maturitate.
16. MELITIS L. gen. >u 73 r.
I. M. Melissophyllum L. spec. p. 832; Koch syn. p. 648;

Benth. in DC. prodr. 12 p. 432 Rchb. ; fil. ic. germ. 18tab. 1 ; Schlechtd.
Lang. fi. V. deutsch. 18 f. 1821. M. grandiflora Sm. fl. brit. 2 p. 644
{\.SOQ).Melissasilvestrish^mrf\.. fr. 2p. 401. — Vulg. D umbrar nic. Do-
hronic. Dumhrainîc. — ?[, Aprilie, Maiu.Dumbrave; codri; în regiunea
submontan i a dealurilor (Grec. enum. p. 47). Cernei; Baea-de-
Aram; Monstirea Tismana; Gurnoaea; Popînzleti în Romanai;
Corbeni pe Turburea; Piteti la Trivale; Câmpulung, Conteti; Vul-
cana; Comarnic, Câmpina; Piatra; Monstirea Neamû (Chan. exsic.)
B. Caliciul lubulos 5 - dentat, lobii deschii la maturitate.
17. LAMIUM L. gen. n. 716.
1. L. amplexicaule L. spec. p. 809; Koch syn. p. 648; Benth.

in DC. prodr. 12 p. 508; Rchb. ic. germ. 18 tab. 3f. 2; Schlechtd.
Lang. fi. V, deutsch. f. 1823. Galeohdolon amplexicaule Moench meth.
p. 393. —O Aprilie. Maiu. Locuri ruderale, pe ling garduri rustice,
prin livezii, porumbiti, miriti nelucrate ; specie comun. Craiova

Caracal; Alexandriea; Comana; Bucureti, Ciocneti, Buftea Mons- ;
tirea Neamû (Chan. exsic.) ; Iai ; Brila Dobrogea.

;
2. L. puppureum L. spec. p. 809; Koch syn. p. 649; Benth.

in DC. 1. c; Rchb. 1. c. fig. 3; Schlechtd. Lang. deutsch. 48 f. 1824
tab. \.L. ?ii<c?«w Moench. 1. c. — Vulg. P....-igncei. — Q Martie -Iunie.
Locuri ruderale, garduri, cur|i, drumuri, livezi, porumbiti i miriti
nelucrate; forte comun (Grec. enum. p. 47). — Severin; Tîrgujiul;
Craiova; Alexandriea; Comana; Bucureti; Câmpina (Z. z«ctsîtw Grec.
enum. 1880 p. 47-non Willd.); Sloboziea; Doiceti; Iai ; Monstirea
Neam|u (Chan.); Botoiani; Dobrogea.
3. L. maculatum L. spec. p. 809; Koch syn. p. 649; Benth.

in DC. prodr. 12 p. 510; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1825; Rchb.
ic. germ. 18 tab. 4. L. ruhrum Wallr. sched. crit. p. 300. L. hirsutum
Lam. dict. encycl. 3 p. 410. L. mdgatam a. ruhrum Benth. labiat.
p. 514. — L. niveum Schrad. e floribus albis vel pallide roseis, foliis
minoribus discrepat. — <[, Maiu-Septembre. Pduri, dumbrave, o-
LBUA 469
grade (Grec. enum. p. 17). Vinjuleli, Stirmina;

Craiova; Mon.stirea
Bistn|,a;0]neli, Coziea, Slni.sioara Câmpulung-;
Cor4esli; Câm- ;
pina; Comana; Bucureti, Bneasa, Paserea;

Buzeu; Iai; BîrJad.
4. L, cupreum Scliolt Nym. Ky. analecta bot. p. 14 (lcS54)-

Rchb. fil. ic. g-erm. voi. 18 tab. 2; Schur enum. p. 535 cum var. a. -
L. iimculatumf.. alpimim Ileuff. enum. ban. p. 143(1858); Sagorski et
Sclin. carp.centr.2
P.436.--4. Iunie- August. Prin codrii i prin vile
muncilor mari. Predeal i în tot coprinsul Bucecilor de la Buteni
pîn subt Sinaia.
5. L. album
L. spec. p. 809; Sturm deutsch. h.
8; Koch syn
p. 049; Benth. DC. prodr. 12 p. 510; Rchb. ic. germ. 18
in
tab 4-
Schlechtd. Lang.fl. v. deutsch. 18 f. 1826. Z.
vulgatum^. album Benth
labiat. p. 514. - Vulg. Urzîc-alJj. Urzic-mort.
?[, Iunie -Au-
-
gust. Locuri umede cam dosnice, garduri rustice; în regiunea subal-
pestr (Grec. enum. p. 47). Rîmnic, Coziea, Stâniioara; Curtea-de-
Argei; Câmpulung; Nmeti ; Predeal, Sinaia, Câmpina Monstirea ;
Neamu (Chan.)
6. L. Bithynicum Benth. in DC. prodr. 12 p. 505 (1848)-

Boiss
fl. orient. 4 p. 756; Velen. fl. bulg. p. 451. L. infiatum Heuff. enum
banat. p. 143 (1858); Neilr. diagn. p. 101. L. garganicum var.
rjla-
hratum Grjseb. spicil. rumel. 2 p. 133 (1844) -non Lamium garga-
mcum L. spec. p. 808. -
11 Iunie- August. Stânci calcare, drâm-
turide stanei. La Pescerea-Polovraci pe malurile
01te|ului, frecuent-
valea Prola|u ling frontier la Mehadiea
(Degen); valea esnei la
Gaura-Fetei pe Ia locuri cu Geranium macrorrhizum.
18. GALEOBDOLON Huds. Jl angi p. 256'.
I. G. luteum Fluds. fl. angl. p. 258 (1762); Koch syn. p. 650;

Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 1827. G.
f. vulgare Pers. syn. 2
p. 122 (1807). Galeopsis Galeohdolon. L. spec.
p. 810. ?[, Apri-
—
lie -Iunie. Pduri, tuferie,
poeni pe lîng pduri. Câmpulung, Con-
teti; Predeal, Sinaia, Câmpina (Grec. enum.
p. 47); Comana; Cioc-
neti, Buftea, Mogooea, Paserea; Tîrgu-Ocnei; Iai ; Brosleni pe Bis-
tria pe Ia Holda i Holdiâ; Botoiani.
19. GALEOPSIS L. gen. u. 7/-
I. G. Ladanum L. spec. p. 8 10; Sturm deutsch. fl. h. 62; Boiss.

n. orient. 4 p. 752; Benth. in DC. prodr. 12 p. 497 ex p. G. latifolia
;
Homn. deulsch. 11. i> p. 8 (1791); Rclib. ic. germ. 18 tub. 47. G. La-
danumcf..latifoliaW\mm. et Grab. fl. siles. 2 p. 190; Koch syn. p. 650;
Schlechtd. Lang. fl. v.deutsch. ISfig. 1828 tab. 1.— Vulg. Chiim-miel
1 aponic. Zeabre. —Q
Iulie, August. La locuri deschise, pe lîng
tuferi.^c pe lîng pduri, petriiuri cu ierb. Severin, Simian: Cli-

.î
mâne.^ti: Predeal: PIoe|ti, Buda, Plopeni: Bîsca: Buda-Rafaila în

Vaslui : Bîniova,_Ia.|i.
2. G. angustifolia Ehrh. herb. n. 137; Hoffm. deutsch. fl. 2

}). 8 (1791): Rchb. germ. exc. p. 322 et icon. germ. 18 tab. 28;
Gren. Godr. fl. fr. 2 p.'684. G. Ladanum p. angustifolia Wimm.
et Grab. fl. siles. 2 p. 190: Sturm deulsch. fl. h. 62: Koch syn. p. 65(1:
Schlechld. Lang. fl. v. deutsch. 18 f. 1828 tab. II.— Iulie, August.
Locuri petrose. Verciorova; Hangu.
3. G. Tetrahit L. spec. p. 810; Sturm deutsch. fl. h. 62: Koch

syn. p. 651: Rchb. ic. germ. 18 tab. 30; Schlechtd. Lang. fl. v.deutsch.
18 1". 1830. —O Iulie, August. Pe lîng drumuri .i pe ling locuine,
pe la margini de pduri si prin tuferiiê. Valea Gernei pe cracu Bul-
zului;Tismana pe lîng monstire; Climneti, Coziea, Stâniiîoara
Câmpulung; Predeal; Sinaia; Monstirea Neamû (Chan. exsic. Grec.
enum. p. 47) în Suceava pe Borca la isvorul de borvis.
;
4. G. speciosa Mill. dict. n. 3 (1768). G. cersicolor Guil. fl.
lond. 2 tab. 115 (1777); Sturm deutsch. fl. hef. 62; Koch syn. p. 651 ;
Rchb. icon. gprm. 18 tab. 30; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18

f. 1832. G. Tetmhit^.L. spec. p. 819. G. Tetrahit 'i.f/randifoyaBenih.
inDC.prodr. 12 p. 498. —Q Iulie, August. Pduri, vi umbrose umede,
marginea perîurilor. Valea Cernei; Monstirea Tismana; Lainici; Câ-
limne.ti, Coziea; Dîmbovicioara ; Sinaia, Posada, Buteni; Titu;
Ciocneti (Grec. enum. p. 47); Comana; Bîsca; Tîrgu-Ocnei, Slnic;
Neamu; Broteni prin vile Neagra, Bistria .i Borca; Stni-ioara.
Gineti, Mlin.
p. sulphurea .lord. cat. hort. dijon. 1848 p. 19 pro spec; Gren,
Godr. fl. Ir. 2 p. 686; Rchb. ic. germ. 18 tab. 30 fig. 4. — Predeal.
Sinaia; Tîrgu-Ocnei; Iai.
5. G. pubescens Bess. prim. fl. galiz. 2 p. 27 (1809): Sturm

deutsch. 62 tab. 9; Koch syn.
fl. h. p. 652: Rchb. ic. germ. 18 tab. 29;
Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 18 ?^^. \>>^'i^.G. cannaUna Gmel. fl.
baden.-non Poli. G. Tetrahit p. jmhescens Benth. in DC. prodr. 12

p. 498. —O Iulie, August. Livezi, poeni .i pe lîng pduri, locuri
lABlAT^ 471
uijibiost', Uilc'ii|e pe lîiiga riulcjô în regiunea nionlan. 01ne.|ti; Co-

ziea, Ciololreni; Kucr, Valea-Muierei, Pajerea; Predeal, Sinaia: Bi.sca;
Borca la isvorul de borvis; Piatra, Bisericani.
20. STACHYS L. gen. n. 7/'/.
§ J. Verlicilastrele globose multiflore, totc prile plantei cu in-

dunient albo-lanat.
1. S. germanica L. spec. p. 812: Jacq. 11. austr. tab. 310;
Sturm doutsch. fl. h. 83; Kocli syn. p. 652; Bentli. in DC. prodr. 12
p. 464; Rchb. ic. germ. 18 tab. 9; Schlechtd. Lang. 11. v. deutscli. 18
f. 1839. 'S. ZavâtoCrantzstiip. austr. p. 267 -non Jacq. — , J Iulie, Augu.st.
Câmpuri, pe lîng drumuri .î garduri rustice^ crânguri, locuri aride ;
specie forte comun enum. p. 47). Verciorova, Severin CIraiova;

(Grec. ;
Stolnici; Câmpulung; Vulcana: Câmpina: Titu, Ciocneti, Bucureti;

Comana; Ploc^ti; Buzeu: Foc.îani: Iai: Agapiea, Neamu Flticeni. ;
[1 Pseudo-lanata Schur enum. transs. p. 538. Curtea-de-Ar- —

geî; Comana; Focîani.
2. S. alpina L. spec. p. 112; Sturm deutsch. fl. h. 51; Koch

syn. p. 652; Bentli. in DC. prodr. 12 p. 465; Rchb. ic. germ. 18 tab. 8;
Schlechtd. Lang. fl.v. deutsch. 18 fig. 1841.— ?|, Iulie, August. Pe ling
pduri, tuferi.ê, vi umbrose; în regiunea montan infralpin. Predeal
})rin valea Ronovei pe Urzicaru .i pe Clbucetu-Taurului: Sinaia (Kn.)
.<i în lot coprin.sulBucecilor înlalureasa despre Bu.teni: valea Barna-
relului sus spre capu rîului.
§ 2. Verticilaslrele pauciflore; indumentul poros, uneori puîn

sau aprope nul.
* Corola roie sau purpurie.
3. S. siivatica L. spec. p. 811; Sturm deutsch. fl. h. 81; Koch
syn. p. 653; Benth. in DC. prodr. 12 469; Rchb. icon. germ. 18
p.
tab. 10; Schlechtd. et Lang.fl. v. deutsch. 18 fig. 1842 tab. I.— Vulg. Bt-
bisa. — ?[, Iunie -August. Pduri, dumbrave, codri montani. Craiova;
Horezu, Bistria; Predeal^ Sinaia, Câmpina; Comana; Bucureti, B-
neasa; Roman; Monstirea Neamu (Chan. exsic. ; Grec. enum. p. 47).
4. S. palustris L. spec. p. 81 1 ; Sturm deutsch. fl.h. 18; Koch

syn. p. 653; Benth. in DC. prodr. 12 p. 470; Rchb. icon. germ. 18
tab. 10; Schlechtd. Lang.fl. v. deutsch. 18 f. 1843. — 1|. Iunie- August.
Locuri umede, .ianuri, gropi pe ling drumuri, prin lunci; specie co-
mun (Grec. enum. p. 47). — Brt.îani în Teleorman; Câmpulung;
-;;
Comaiia; Bucureli; Buftea; Crivina, Ploe.sli ; Doamna in Neam.u

Flticeni; Bro.^teni ; Dobrogea.
=•=*
Corola galben, galben-deschis sau alb.
5. S. annua L. spec.p. 813; Sturm deutsch. fi. h. 84; Kochsyn.
p. 653 ; Bentlî. in DC. proclr. 12 p. 477 Rchb. icon. germ. 18 tab.ll
;
Schlechtd. Lang. fl.v. dentsch. 18 f. 1845. Glechoma Marrubiastrum Vili.
daiiph. 2 p. 371. Trixago cordifolia Moenh meth. p. 398. — © Iunie

August. Locuri inculte, drumuri, prin grâne i porumburi, pe la
garduri rustice §i locuri virane; forte comun (Grec. enum. p. 47).

Severin; Baea-de-Aram Tismana, ; Tîrgujiul; Rîmnic, Glimneti;
Câmpulung; Crivina Ciocneti, Buftea^ Bucureti; Gomana; Câm-
;
pina, Posada, Predeal; Beceni; Fociani; Agapiea, Neamu.
6. S. maritima L. mant. p. 82 (17G2); .Tacq. hort. vindob. 1

p. 29 tab. 70; Sturm deutsch. fi. h. 84; Benlli. in DC. prodr. 12
p. 483; Rchb. icon. germ. 18 tab. 12;Sc]ilechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18
f. 1846. — ?[. Iunie, Iulie. Prin dunele maritime in Dobrogea la
Tusla i Mamaea.
7. S. patuia Griseb. spicil. rumel. 2 p. 142 (1844); Benth. in

DC. prodr. 12 p. 489. S. sideritiokles G. Koch în linnsea 1848 voi. 21
fasc. 6 p. 692 ; Velen. fi. bulg. p. 455. S. reda p. slderitioides Boiss.
fi. orient. 4 p. 730. — Tulpina lignescent multicaul; cauliî stricai, nu

sau puîn ramoi, ei i foile hirsu|i; foile oblungi, lanceolate ânguste
sau lineare cu baza atenuat, la vh-f obtuse sau mucronulate, mar-
ginea acut mucronulato-denticulat ; foile florale (bracteele) lungit în-
tregi, ovate acuminat-mucronate ; verticilastrele a câte 4-5 flori de

fiecare foe, prima sau i a doua din verticiliurileinferiore distante, cele
urmtore aproximate constituind spic dens sau compact ; caliciul hirsut,
din|iî forte prelung-lanceolai i subulat-acuminai asia c întrec la

mesur lungimea tubului ; corola pubescent, albescent cu picele
purpurii pe lobul median inferior, are tubul inelat, exert i proemin
pu|in d'intre dinii caliciului. -- l\^ Iunie, Iulie. Locuri aride aprice,
pe la drumurî, petriiuri sau nsipuri cuierba. în Dobrogea pe la Con-
stana, Gargalîc, Periclie, Bairamdede, Copadin (forma tipic); Macin
Tulcea i în Ialomia pe la Feteti (form puin hirsut).
P. linearifo/ia (G. Koch 1. c. pro specie). înalt i mai puin
peros, rmos, foile oblungi mai ânguste, cele medii i superiore
forte ângust-linearc. — Tecuci spre lunca Zeletinului; pe la uvia
în Covurlui; în Dobrogea pe la Tusla, Constana, lenisala, Tulcea,
Nieolild, Macin. -Prin portul seu sOnum ,„ull cu lornieio anKU.li-
lolu (le ,b, suhcrenata Vis.; totu-ji, prin caliciul .seu forte lung-dentat
P"" fondensarea verticilastrelor in .spic Jine cu totul de S. sideri-
l
tmdes C.Koch. Fornia acesta este exacta cu
specimenele îse S. stern-
phulla dm Azoir ce le posedni in herbariul general de la U. Gandoger;
de aceea, odiniora ani
distribuit'o unor botani.jti subt
numele de
^. stemphi/Ua Spreng. Ins, specia lui Sprengel este indicat numa
in
bpaniea 5, nici un autor n'o indic
pan ast,,li ar exista c siinOrient-
astfel, suntem la indoelâ de exactitatea plantei lui M. Gandoger.
Ca speciea de fat este adeveralul
S. sideritioides C. Koch nu
exista mci o îndoial; ins,
am preferat denumirea lui Grisebach fiind
antenora de oare-ce ambele denumiri exprim
, aceea-si specie, dup
cnm aHrma Boissieri Velenovski (ved. op. cit.)
'" '^""- ^°'=-''°'-

isnn!",
ISflO yol. 12 ser. ^'/"T'*'""""^""^
II p. ICC. -De talie ca de 5 -7 deeimetre
ele france
; canin
ramo|. sau forte rmoji
erecji sau ascendeni; foile verdi pubes-
^renulate, cele inferidreatenuate m pejlol,
cIn,T""f
im ses, e rotundate
"f'-
.1,, la baz, întregi sauuîor denticulate; pi-
:';"; "
,'"";;!"""^ '''"''' P*"'^ '^ ^"-f- verticilaLtr le
""Hinore;
n foile ;
florale (bracteele) scurte, tdte subcordiforme sau
U5'or truncato, cele medif
ji superiore ovate
cuspidate; florile forte
seirtped,celate desr.siurate, cate 5
-O de fiecare care bractee
cn.l campanulat hirsut,
ca !
dintiî prelung-tiiangulari
acuminali, acu-
menul glabru; corola alb sau
roz-albescent are tubul exert =i
cu
"lelmern, pubesoent la exterior, lobul median al labrei inferidre
os e ddatat, bilobul.d
4 cu picatele purpurif,
labra superidrâ erect
oblungu ., intreg; anterele neincluso în tub
egalez aprope labra su-
i;er,oru a corolei; aclieniile
oaclie.si, uîor granulate. - î|. Iunie, Iu-
lie. La locuri aride .aprice, pe lîng drumuri, paragini, crânguri,
grâne
sau m.r,.5t,. Alexandriea; Sloboziea, Odaile-Arsache,
neasa^ Guri«nu,
Giurgiu B-
Comana; Bucureti, Chitila, Ciocneti,
Buftea, Pe-
iii; PIoejti, Bicoiu; Buzeu.
Difer de S. reda L. prin talia sa
înalt i mai robust; prin
loile supenore întregi sau uior denticulate,
prin bracteele sale mai
scurte, întregi ovate cuspidate cu baza subcordiform
;
prin caliciul
seu ma, lung cu dinjil
prelung-triangulari mai acuminati si prin corola
sa ma, mare alb sau ,le
u„ roz-albescent.
S. arenaria_ Difer de
Vahl, al «n-u, port îl are
aproxi,nativ la fel i eu care s'ar
putea mai
lesne confunda, prm corola sa
alb, prin labra superidr a
corolei
inlreg si evideiil mai puUii kuiga, iar iiu roie cu Liibal mull
4iiiKl
mai exerti cu labra superior bilobat prin dinii caliciului ce sunt ;
dai în afar, iar nu dirigiai drept înainte (Rouy 1. c). Difer de —

S. patula Griseb. prin spicurile florale mai lungi i întrerupte aprope
pân la vîrf, prin dinii caliciului ce nu sunt asia de prelung-lanceolai
i subulat-acuminai.
înc din anul 1883 am observat c as(''st form de Stachys nu
este identic cu S.reda L. precum crezusem mai 'nainte de aceea am ;
adresat câteva specimene unor confrai din strintate subt numele de

S. reda L. însemnat cu necertitudine, în scop de a obine explicaii.
Regretatul amic Dr. Keck din Aistersheim a respuns c într'adever
acesta nu este *S'. reda L. dar pote fi *S'. taurica M. Bieb. denu-
mire ce nu exist nicâiuri. J. Bubela din Wetstein le a adresat
lui Vict. Janka la Pesta; respunsul a fost: „*S'. arenaria Auct. ross.-vix
Vahl.*' — G. Rouy '1
a considerat ca specie distinct i nedescris
pîn acum, dându'i numirea citat §i dupe care reproducem descrierea
dat. Ceea ce putem anc adaog este c, în localitile nostre preci-
tate, nu se gsete forma tipic de S. reda L. ci numai acesta form
din grupa Ghanipesideritis.
9. S. recta L. mant. p. 82 (1762); Jacq. fi. austr. 4 p. Bl

tab. 359; Sturm deutsch. fi. h. 84 tab. 3 optime; Koch .syn. p. G54;
Benth. in DC. prodr. 12 p. 484; Rclib. icon. germ. voi. 18 tab. 13;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 18 fig. 1847. S. reda (5. eplgeios OiVisah.
et Sch. it. hung. n. 186 (1852); Heulf. enum. banat. p. 144 „caule
ramosissimo prostrato hirsutis" ceea ce convine f<'i;le bine cu exem-
plarele nostre. S. hetonica Scop. fi. carn. p. 141 (1772). S. Siderltis Vîll.
dauph. 2 p. 375 (1787). S. procumbens Lam. fi. fr. 2 p. 385 (1778). ^

Vulg. Jale§i-de-câmp. Jale§i-selhatic. — ?(. Iunie- August. La locuri aride
sau petrose în regiunea montan i a dealurilor mari. Cernei pe lorgu-
tova i Stîrmina; Vînjiu i Orevla; Blceti (Sab. Stef.);Climneti;
Coziea, Stnisioara; Gâneni; Tîrgu-Frumos, Gotnari; Flticeni prin
livedile despre pdurea Huilor.
^. Rochef/'ana A. Degen in litt. et exicc. S. ranwsissima Ro- !
chel rar. banat. p. 3 et 26, solum nomen; Heuff. enum. ban. p. 144
-non Montbr. et Auch. in ann. soc. se. nat. ser. II voi. 6 p. 50. S. reda
var. suhglahrata. Tot portul formei genuine de care se deosebete
prin aspectul caliciului aprope glabru sau subpilos cum i prin axa
inflore.scenei ; seamn mult i cu col urmetorprin amplitudinea rami-
ficaiei sale, îns difer prin foile sale mai lticele, prin ramurile sale
LABIAT.E 475
vergii ncroîetice §i prin caliciu ce nu este complect glabru lucios. —

Prin localitile din Olteniea sus-citate.
10. S. nitens Janka in linn. voi. 30 ann. 1860 p. 597; Nym.

consp. p. 571). S. nitula Neilr. diagn. p. 102. S. ramosissima Borb.
syiiib. II. ins. Arbe et Vcglia 1870; Simk. exsicc. ! non Rochel ncc
tleuir. 1. c. nec Montbr. ot Auch. I. c. — "^j, Maiu-Iulie. Locuri
petrose pe nuin|iî de la Verciorova, abund; valea esnei la Gaura
Fetei î prin valea Cernei.
11. S. angusiifolia M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 51 (1808); Benth. in

DC. prodr. 12 p. 480; Ledeb. fi. ross. 3 p. 419; Boiss. fi. orient. 4
p. 732; Velen. fl.bulg. p. 457. >S'. temiifoUa Pall.ind. taur. sec. Benth. 1. c.
S. abrotanifolia Boiss. etlleldr. olim.— ?[, Iunie, Iulie. Regiunea mun-

tos din Uobrogea septentrional: Macin pe muntele Suluc; muntele
(lonsulu la Alibeichioi.
21. BETONICA /.. gen. n. jiS.
I. B. officinaiisL. spec. p. 810; Koch syn. p. 054; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 400; Rchb. ic. germ. 18 tab. 10; Schlechtd.et Lnng.
deutsch. 18fig. 1834. — 5. hirtahQjss. fl. halens. p. 109, B. stricta Aii.
hort. kew. 2 p. 299 §i B. serotina Host fl. austr. p. 165, tote specifi-
ceste sunt aceai plant i, dupeKoch,Reinchenbach§i al|iî, ele exprim

uiore i nesemnificative varia|iî alo acestei specie. — Vulg. Creisor. —
?}.. Iunie, August. Prin livedi crânguri, tuferie, margini .i poeni de
pduri. Glimne.ti, Cozica; Câmpulung, Sturzeni; Predeal; Sinaii
{B. hirsuta Grec. enum. p. 47-non L.); Ntto|i în Teleorman; B-
noasa, Gurbanu, Comana ; Titu, Ciocneti (Grec. 1. c); Perii; Buzeu
la Crâng; Piatra, Osloveni; Monstirea Ncamu (Chan. exsic) ; Flti-
ceni, Sasca, Cornu-Luncei; Broteni; Schitul Rareu; Botoiani, Re-
diul-Stuceni.
22. SIDERITIS L. gen. n. jil\
I. S. montana 802; Sturm deutsch. fl. h. 4; Koch

L. spec. p.
tab. 25. Hesiodia bicolor Mcsnch meth.p. 392. Hesiodia montana. Du
mort. florula belg. p, 44. — Vulg. încheetore. Ur echea- orecelui. —
O lunie-August. La locuri aprice inculte pe câmpuri, pe deluri pe-
trose, prin petriuri cu ierb. Verciorova, Sevcrin ; Craiova; Rînuiir,
Climaneti; Comana; Chitila, Buftea; Mizil pe Stânca-Tohanilor,
Buzeu; Macin; lenisala; Constanta.
-
23. MARRUBIUJU L. ren. n. -iv.
g 1. Caliciul cu cinci diii|i drepi de lungime cam pe jumelatca

tubului.
1. M. peregrinum [1 Lin. spec. p. 816. M. pere-grinum^Citii^.
austr. tab. 160; Benth. in DC. prodr. 12 p. 452; Rchb. ic. germ. 18
t b. 23 fig. 3 exclus, fig. 4 et synon.; SchKchtd. et Lang. deulsch. 18
fig. 1854 lit. A et fig. 1. M. cretlcum Mill. dict. n. 3 (1768) M. an-
gustifolium Mccnch ex Stcudt. nomencl. p. 510. M. perecjrinumvar.^.
angustifolium Koch syn. p. 656. — Vulg. Cfunic-selbatic. Gutui.
Ungura§i. Voronic. — ?|, Iulie, August. Prin locuri inculte §i rude-
rale, pe la drumuri;meridional a |erei. Verciorova,
în regiunea
Schela-Gladovei, Severin; Craiova; Odile-Arsache, Slobozia, Giur-
giu, Bncasa; Galai, Brboi; Macin; Tulcea; Constana.
2. M. praecox Janka cest. bol. zeii. ann. 1875; ejus adat. er-
dcly. Hor. p. 181; Boiss. fi. orirnt 4 p. 702. — ?|. Iunie, Iulie. Lo-
turi aride câmpuri i dealuri, pe la drumuri. Schela-Ciado-
aprice,
vei, Severin; liorez, Rînmic; Feteti în I dom'a; Fociani; Brboi,
Galai; Bîrlad la Crîngu; Iai la Rpedca; Pipirigu, Monst. Neamu
(M. peregrinum Gh ai. cxsic); în Uobrogoa pe la Macin, Constana,
Copadin, Bairamdede ctc, în abunden.
De M. jjeregrinum L. difer prin stit'ira nmlt mai 'nalt i ro-
bust; prin foile sale ovute sau ovat-oblungi cu mult mai mari ad ;-
lend cu cele de la M. j^nmiotiicavi Ciu-:.; prin s..icuiile sale lungi cu
mai distante; prin florile sale mai mari, îns al cror
verticilastrele
caliciu are aceeai fptur i este asemenea 5-dentat, excepion il
anc 1-2 dini mici intermediari, dup cum indic câiva autori,
parlicularitate ce n'am gsit'o la exemplarele nostro i nici la cele
provinite din coleciea lui Vid. Janka. Se pote considera intermediar
între precedentul i urmtorul. Foile sunt bine exprimate de Rchb. in
icon. germ. 18 tab. 23 fig. 4 pro M. p.regnnis.
§ 2. Caliciul cu dece dini egali sui în parte neegali.

3. M. pannonicum CIus. hist. rar. 2. p. 34 (1601); Rchb.
germ.exc. 325(1831); Benth. in DC. prodr. 12p. 425; Heuff.enum.
p.
banat. p. 144. M. peregrinum a. Lin. spec. p. 815 (1762); AVilld. spec.

pi.3 p. 110. M. remotmn Kit. in Schult. oester. fi. 2 p. 161 (1814).
M. peregrinum a. latifolium Koch syn. p. 656; Neilr. diagn. p. 102.
Mar ruhium peregrina i7////arj.sRoichardt zool.bot.gesel. 1861 p. 342. —
t\. Iulie, August. Locuri aprice inculte, pe lâng drumuri i locuine
Hinova, Simian.
-;
;
LABlATiE 47?
4. M. vulgare L. spec. p. 810; Kocli syn. p. (i57; ,Bentli. in

DC. prodr. \'2 p. 453; Rchb. icon. germ. 18 tab. 23 fig.L-- ?|, Iu-
nie -August. Locuri inculte, drumuri, garduri rustice, locuri virane
speciecomun (Grec. enuni. p. 47). Verciorova, Severin Craiova ; :
Rîmnic: Câmpina, Telega, Vleni: Buzeu: Brila, Galai; Monstirea

Ncainu (Ghan. exsic.) Brosteni Vaslui Dobrogea.: : :
24. BALLOTA L. gen. n. j20.
I. B. nigra L. spec. p. 8 4 1 ; Koch syn. p. G57 exclus, var. a ; Bentli,

in DC. prodr. 12 p. 520 ex p. ; Rchb. icon. germ. tab. 1 7 fig. 3 et 4. B. rn-
(hralis Fries. fl.halland.p. 101 (1818); ejus novit. ed. 2 p. 194 (1828).
B. vulgaris Hoffmsgg. et Link fi. port. tab. 115 (1805). B. urticifoJia
Ortm. ap.Rchb. pi. crit. 8 f. 1040 et 1. c. —Vulg. Ctune. — % Iunie
August. La locuri inculte .î prin tot
ruderale ; specie forte comun
\erii (B. foetida Grec. enum. p. 47-non Lam.). Câmpulung; Topo-
loveni, Leuf deni ; Bucureti Gomana Focani Bacu Tecuci Iai
; ; ; ; ;
Piatra, Monstirea Neamu (Clian. exsic.) ; Dobrogea.
§ 1. Cardiaca. Tubul corolei în interior cu inel oblic, ventrico.«

desupra inelului.
1. L. Cardiaca L. spec. p. 817; Sturm deutsch. fî. h. 9; Koch
tab. 32. Cardiaca ri<?(/rtm Moench meth. p. 401 (1794). Cardiaca fri-
lohataLam. fi. fr. 2 p. 383 (1778). — Vulg. Coda-Ieidui. Ierh-flocos.

Cione. Talpa- g^scei.— ^ Iunie- August. Locuri inculte i ruderale, dru-
muri; specie forte comun (Grec. enum. Cernei Craiova: Ca-
p. 47). ;
racal; Rîmnic; Curtea-de-Argei ; Piteti; Comana Bucureti: Odo- ;
beti, Vrancea ; Agapiea.

p. villosus Benth. 1. c. L. y///o5usDesf.catal. h. paris. p. 73 (1804);
Rchb. icon. germ. 18 tab. 31 ; Ledeb. fi. ross. 3 p. 423. Caului .i foile
vilose, caliciul cam vilos. —Pduri. Fociani; Bîrlad; Bacu; Piatra,

Neamu; Iai Botoiani
; ; Flticeni; Brosteni.
§ 2. Clmiturus. Tubul corolei fr inel, drept i neventricos.

2. L. Marrubiastrum L. spec. p. 817; Jacq. fi. austr. 5 p. 3
tab. 405; Benth. in^DC. prodr. 12 p. 501. C/iaiturus Man-ubiastnim
Ehrh. hannov. mag. p. 421 (1781); Sturm deutsch. fi. h. 84; Koch
syn.p. G58;Rchb. icon< germ. 18tab. 32; Schlechtd. Lang. deutsch. 18
f. 1850. Ch. leoHuroides Willd. fl. berol. p. 201. Cardiaca Marrubias'
Grecescu D, Dr. — C. 13Qi. 33
trum Schreb. —Vulg. Coda-miei. Talpa-lupului. — ^. Iunie- August

Locuri inculte ruderale, miriti, pîrloge, drumuri, pe lîng pduri-
Rîmnic; Gurtea-de-Argei, Gorbeni: Piteti; Câmpulung; Ciocneti
(Grec. enum. p. 47); Bucureti; Gomana.
26. PHLOMIS L. gen. n. 23.
1. Ph. pungens Willd. spec. pi. 3 p. 121 (1800); Benth. in

DC. prodr. 12 p. 542; Ledeb. fi. ross. 3 p. 436; Rchb. icon. germ. 18
lab. 20. Ph-lHerha-Venti tomentosa Boiss. fi. orient. 4 p. 791.
[3.
—
Vulg. Scorogoi —
c[. Iunie, Iulie. Locuri uscate aprice, pe cfuiipuri i
pe dealuri. în Doljiu pe Ia Segarcea; Buzeu pe la Srata; Tecuci;
Iai; Botoiani; în Dobrogea pe la Macin, Periclie, Garanasib, Con-
stana spre Murfatlar.
2. Ph. tuberosa L. spec. p. 819; Koch syn. p. 658; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 544; Rchb. icon. germ. voi 18 tab. 20; Schiechtd.
Lang. deutsch. 18 f. 1838. — Vulg. Solovirfi^. — '<{, Iunie -August. Pe
lîng drumuri, mrâcinii, crânguri; în prile câmpene. Buzeu pe la
Dumbrava; Brila; Bîrlad; Tecuci la Bodeasa; Vaslui; Iai; Botoiani;

în Dobrogea pe la Macin, Alibeichioi, Babadagh.
G. Caliciul tubulos bilabiat, lobii închii la maturitate.
27. SCUTELLABIA L. gen. n. 734.
1. S. opientalis L. spec. p. 834; Benth. in DC. prodr. 12 p. 413

\diY. ^j- immatljida; Ledeb. fi. ross. 3 p. 395; Boiss. fi. orient. 4
p. 682. —% Iunie, Iulie. Stânci petrose, în Dobrogea pe Munii M-
cinului spre Greci (Br. miss.), în districtul Buzeu pe Stânca-Tohani-
lor (farm. A. Thomas).
2. S. lupulina L. spec. p. 835. S. venia Bess. primit, fi. galiz. 2

p.43 (1809). S. alpina [3. lupulina Benth. in DC. prodr. 12 p. 412 ;
Ledeb. fi. ross. 3 p. 394; Boiss. fi. orient. 4 p. 683. — t\. Iulie,
August. Locuri petrose în regiunea montan. „în Româniea" (Ui.
Hofî'm. exsicc. ! suh S. alpina -non L.). Specimenele sale fi-vor din valea
Dîmbovicioarei? (Hoffm. excurs, ann. 1862) sau dinBuceci de laObîr-
iea-Ialomiei? (Hoflfm. excurs, ann. 1863).
Obs. Denumirea .specific de lupulina L. fi-va oare corect sau o
erore de condei în loc de supina? In 0]pera.\mL[nneuSpecies Plantarum
ed. II p. 835 la S. lupulina ca sinonime se vede : Cassida alpina sw
piua Tournef. inst. p. 182, i la speciea S. alpina L. 1. c. se dice : ,si-
tABIATiE 470
milliinu S. suplme sed corollae violaceo ..." comparând'o cu Scu-

tellaria ce urmez .î care, pe marginea paginei, totui e trecut subt
numele de lupulina.
3. S. altissima L. spec. p. 83G ; Bentli. in DC. prodr. 12

p. 420; Ledeb. fi. ross. 3 p. 390; Boiss. fi. orient. 4 p. G88. S. pere-
grina W. et Kit. rar.hung. 2 p. 132 tab. 125(1804) -non L. S. comnui-
tata Guss. prodr. fi. sicii. 2 p. 136 (1820); Rchb. icon. germ. 18 tab. 56.—
Vulg. Gura-Lupului. — 1\. Iunie, Iulie. Prin dumbrave sau pduri
umbrose. (Iraiova ; Gâlimne|ti, Coziea, Stni.îoara ; Gomana Bucu- ;
reti, Bneasa {S. peregrina Grec. enum. p. 48); Buzeuprin Dumbrava;

Odobeti, Vrancea; Tutova în pdure, Bîrlad la Valea-Gldrei ; Iai.
4. S. albida L. mant. p, 248 (1762); Benth. in DG. prodr. 12

p. 420; Ledeb. fi. ross. 3 p. Boiss. fi. orient. 4 p. 689. S. eretica
397 ;
Mill. dict. et. bortul. S. palUda M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 65 (1808) -non

Guss. — t\, Maiu, Iunie. Margini de pduri, tuferi.e pe laturea mun-
ilor. Verciorova spre gura Sltinicului .i prin valea Bahnei.
5. S. galericulata L. spec. p. 385 ; Benth. in DG. prodr. 12

p.425; Koch syn. p. 659; Rchb. icon. germ. 18 tab. 55; Schlechtd.
Lang. deutsch. 18 f. 1859. —
c|. Iulie, August. Lunci, zvoe, prin locuri
cam umbrose i umede. Blce.ti în Vâlcea (Sab. tefan.) ; Reca în

Romanai Monstirea Horezu, Olneti la Valea-Rporoas Câm-
; ;
pulung, Bugliea; Bineti, Vulcana; Bîsca; în Suceava la Broteni

pe Bistria.
6. S. hastifolia L. spec. p. 835; Benth. in DG. prodr. 12

p. 425; Koch syn. p. 659 ; Rchb. ic. germ. 18 t. 55; Schlechtd. Lang.
deutsch. 18 f. 1860. Cassida hastifolia Scop. fi. carn. 1 p. 430. —
t|. Iulie, August. Livezi la locuri umede, prin lunci, ianuri, gropi
ude. Severin; Padesi; Tîrgujiul Graiova; Gorbeni în Argei Turnu- ; ;
Mgurele; Gomana; Bucureti (Grec. enum. p. 48), Ciocneti, Buf-

tea, Perii Câmpina Vleni Brila Vaslui Iai Tulcea.
; ; ; ; ; ;
28 , BRUNELLA Tournef. inst. tab. 84- Prnnella L,
I. B. vulgaris L. spec. p. 837 excl. var. |3; Sturm deutsch.

fi. h. 5 ; Koch syn. p. 659 excl. var. p et y ; Gren. Godr. fi. fr. 2
p. 703 a. genuina; Schlechtd. Lang. deutsch. 18 f. 1862. B. officinalis
Grantz stirp. austr. 2 p. 279 (1772). — Vulg. Busuioc-rosiu. Busuioc-
selbatic. lerh-ncgr. — °<\, Iulie, August. Livedi, locuri cu ierb, ograde
de pomi, tuferie, crânguri, specie comun (Grec. enum. 48). Gernei,
480 CONSPEdT^tJL SISl'EMATlO
dealurile lorgutovei; Câlimne.^ti; Ppu.êa: Predeal, Biiteni, Sinaia;

Gâmpina; Vleni; Grivina, Ferii, Mogooea; Sloboziea; Monstirea
Neam|.u (Ghan. exsic.) Broteni Iai; Tuleea, Somova, Niculitel.
; ;
p. intermedia. -- Primdla intermedia Link. ann. d. nat. gesch.

st. 1 sec.Roth. tent. 2 p. 43(1789). P. laciniata var. 7. L. spec. p. 837,
P. phinatiflda Pers. syn. 2 p. 137 (1805). P. vulyaris '(. phmatifida

Koch syn. p. 659. — Pduri prin locuri deschise. Palanca.
2. B. grandiflora Majnch 414 (1794); Benth. in DG.

rneth. p.
prodr. 12 p. 409; Gren. Godr. fi.Fnmella vulgaris (3.

fr. 2 p. 704.
grandifora L. spec. p. 837. P. grandiflora Jacq. fi. austr. 4 p. 40
tab. 377; Koch syn. p. G60; Rchb. icon. germ. 18 tab. 22; Schlechld.
Lang. deutsch. fi. 18 f. 1863. — t[. Iulie, August. Pduri, crânguri, tu-
ling pduri, frecuent (Grec. enum. p. 48). Gurtea-
feri.iuri,poeni pe
de-Argei; Gâmpulung, Pajerea, Valea-Muierei; Gâmpina; Giocneti;
Comana; Vaslui la pdurea Lipov|u; Slnic; Monstirea Neamû
(Ghan. exsic); Boto|iani, Agafton; Ia.i ; Flticeni spre pdurea
Huilor.
^. pinnatifida Koch syn. p. 660; Rchb. icon. germ. 18 tab. 22
fig. 5. B. rulgaris ^. pinnatifida Benth. in UG. prodr. 12 p. 411. —
Gurtea-de-Argei; Botoiani, Agafton.
3. B. alba Pali. ap. M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 67 (1808); Koch syn.
p. 660; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 704 ; Boiss. fl or. 4 p. 692 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 18 p. 363 f. 1864. — Vulg. lerh-mgrcL. Busuioc-sel-
hafic. — tf. Iunie- August. Livedi, locuri cu ierb, prin prli deschise,
tufie sau crânguri. — Variez:
a. integr/fo/ia Gren. Godr. 1. c. Priutella laciniata forma iute-
grifolia .Jacq. fl. austr. in descriptione memorat. Tote foile întregi sau
partedlncele superiorepreapuîn dentate.— Ge.ti spre Vultureanca;
Leurdeni, Topoloveni prin valea Gacovci.
p. laciniata. Prunella laciniata L. spec. p. 837 exclus, var. petv;
Jacq. fl. austr. tab. 378. Brunella vulgaris s. laciniata Benlh. in DG.
prodr. 12 p. 411; Rchb. ic. germ. 18 tab. 22 fig. 3. Prunella alba [3.
înnnatijida Koch syn. p. 660; Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 704'. Foile cau-
linare inciso-pinatifide sau numa din cele inferiore sunt întregi. —
Gerneî prin Poeana-Gerne|ului i pe dealurile lorgutovei; Caracal, Po-
pînzleti; Graiova, Rubneti Glimneti Bneasa, Gomana; Gioc-
; ;
neti. Buftea, Ghitila, Perii; Sinaia {Sideritis scordioides Grec. enum.

p. 47-nonL.); Beceni, Buzeu [P. alba Grec. 1. c. p. 48); Birlad la
pdurea Grângu Iai po ; dealul Briazului i pe la Vica-Nebuna.

;
LABIAT.E 481
Trib. VIII. AJrGE.E, Goi'ola unilabiat, liibra superior fiind forte

pupili aparent i bifid ; staminele patru, cele dou anteriore mai
lungi, tote paralele,
20. AJUCrA L. gen. n. 705.
§ 1. BiKjula. Verticilastrele multiflore; florile albastre, purpurii

sau albe.
1. A. reptans L. spec. p. 785 ; Kocli syn.p. 061 ; Benth. in DC.
prodr. 12 p. 595; Rchb. ic. germ. IStab. 33. Schlechtd. Lang. deutsch.
18 f. 1860. Bugula re_ptans Moench meth. p. 382 (1794) ; Lam. fi. fr. 2
p. 4J5 (1778). — Viueic. Vineri. Lavrentin. — îj, Maiu, Iunie.
Prin livef|i, locuri cu ierb, grdini i parcuri, crânguri, tuferie; specie
comun (Grec. enum. p. 48). Graiova, Tatomireti; Câmpulung, Con-
teti, Piteti; Comana; Bucureti, Ciocneti, Buftea; Perii, Ploeti;
Buteni, Predeal; Buzeu; Bîrlad; Iai; Botoiani; Monstirea
Sinaia,
Neamu (Chan. exsic.) Dobrogea. ;
2. A. genevensis L. spec. ed. 1753 p. 561; Kochsyn. p. 661 ex

parte; Benth. in DC. prodr. 12 p. 596; Rchb. ic. germ. 18tab. 33 fig. 1
bona; Gren. Godr. fi. fr. 2 p. 706. A. alpina L. mant. p. 80 (1762). A. fo-
Z/os«Tratt. arch. der gew. 1 p. 25 (1814). A.rugosa Host. fi. austr. 2
p. 120(1831). Bmjula alpina AII. fi. pedem. 1 p. 45. B. genevensis Mill.
dict. n. 4. — Vulg. Suliman. Vîneic. — t|, Maiu, Iunie. Livedi, gr-

dini, parcuri, crânguri, poeni de pduri. Verciorova ; Caracal ; Cli-
mneti; Curtea-de-Argei, Piteti; Câmpulung, Nmeti ; Câm-
pina;' Bucureti; Lehliu; Feteti; Gura-Teghei în Buzeu; Bîrlad la
Crângu; Piatra la Pdurea-Balaurului ; Iai; Monstirea Neam|ului
Botoiani.
3. A. hybrida A. Kern. cest. bot; zeit. ann. 1874 p. 382; Borb.

comp. ajug. bugult»^, in termesz. fiiz. 1869 voi. 12 part. 2. (x ^. supe)--
genevensls- reptans). — Astolon. Caule bifariu vilos; foile inferiore
mici, atenuate înpe|iol,obovat-ânguste,crenate, adesea emarcide, cele
medii i superiore lticele, ovato-eliptice, larg crenate, perose sau
glabre, cele medii au baza ângustat sau cuneat, cele superiore au
baza lat sesilâ sau cam amplexicaul ; foile florale inferiore crenate,
expresiv crenate, cele superiore întregi mai scurte de cât florile res-
pective i cam vinete ; florile vinete, albastre sau albescente. — ?|, Maiu,
Iunie. Prin aceleai localiti cu precedentele. Caracal; Tîrgujiul ; Pi-
teti la Trivale; Bucureti, Herestru, Buftea; Lehliu; Sinaia; Vleni
din Prahova; Buzeu; la.i.
481 CONSrEOTUl. SISTEMATIC
§ '2. ChanKt'plthjjs. Verticilastrele biflore; florile galbene sau

galbenii.
4. A. Laxmanni Beiilli. labiat. p. G97 (183G); ejus in DC.
prodr. 12 p. 599; Boiss. fi. orient, voi. 4p. 804. Teucrmm Laxmanni
L. syst. nat. ed. 13 p. 439; (1793); W. et Kit. rar. hung. 1 tab. G9.
JMehoanthe Laxmanni Tauseh in flora ann. 1828 voi. 1 p. 323. Vulg. —
Avrmeas. Ch'stneas. Barha-hoiernlui. tf. Iunie, Iulie. Locuri —
aprice, mrciniîuri, crânguri menunte. Severin, Schela-Gladovei spre
Duda§i; prin viile de la Golu-Drincei ; Iai pe la Sorogari; Slnic în
Bacu; în Dobrogea pe la Cineli, Alibeichioi; Constana, Copadin,
Bairamdede.
5. A. salicifolia Schreb. unilab. p. 2G (1773); Benth. in DC.

prodr. 12 p. 599; Boiss. fi. orient. 4 p. 800. Teucrium saUcifolium L.
niant. p, 80 (1702). — t[. Iunie, Iulie. Locuri aprice, prin miriti §i
pe la marginea drumurilor. în Dobrogea, calea de la Copadin spre

Bairamdede.
6. A. Chamaepithys Schreb. unilab. p. 24 (1773); Koch syn.
p. 661 Benth.
; p.601 Rchb. ic. germ. 18 tab. 34; Boiss. fi. orient. 4
l.c. ;
p. 802. Teucrium Chamcvplthys L. spec. p. 787 (1763). Chamcvpithijs

culgaris Link handb. z. erkenn. d. gen. p. 453. — Q Iunie -Septembre.
Locuri aprice inculte. Severin, Schela-Cladovei, Verciorova; Giurgiu,
Odile; Comana; Turnu-Mgurele, Islaz (Grec. enum. p. 48); Feteti,
Sloboziea; Mizil, Tohani; Brila, Brbo.|i, Galai; Birlad Ia.i pe la ;
Christeti; în Dobrogea la Macin, Slava-Cerchezesc, Constana, Co-

padin, Bairamdede.
30. TEUCRIUM L. gen. n. 706.
§. Verticilastrele a câte 2-6 flori, distante ; foile florale conforme

cu cele caulinare.
1. T. Scordium L. spec. p. 790, Koch syn. p. 662; Benth. in
DC. prodr. 12 p. 586; Rchb. ic. germ. 18 tab. 38. Schlechd. Lang.
deutsch. 18 f. 1873. T. palustrehd^m. fi. fr. 2p. 411 (1778). Chama>
drys Scordium MtBnch meth. p. 384 (1794). — Vulg. Dumht. —
% Iulie, August. Prin locuri umede mlâ.^tinose. Brila ;Galai spre
gura Prutului i pelâng Brateiu ; Ia.|i la Sorogari ; Dobrogea prin
delta Dunrei la pdurea Leti (Br. miss.)
2. T, scordioides Schreb. unilab. p. 37 (1773); Koch syn.

p. 662 ; Benth. 1. c. ;
Rchb. ic. germ. tab. 38 flg. 3 ; Ledeb. fi. ross. 3
d. 443; Boiss. fi. orient. 4 p. 813. T.sconliumU. Bieb. fi. t. c. 2p. 36

;
'
lABlATM 4g0
(1808) -non L. — 7'. lamujlnosum Hoffmssg. et Link fi. portug.

1
p. 84 fig-. :] (180')). — =4. Iulie, August. Locuri umede,
ml.^tinose
prin stufurile bltose.
Dobrogea Ia Constanta prin lacul clin faâ tâb-
criei Anadolchioi {T. Scordium var. hrevifolium
Uechtr. et Sint ap
Kanitz pi. roman. 1879 p. 99-.sed non T.
ScordUm Lin. et Auct.);
Gomana king Gîlni|te prin mlâ.^tini, dar f(jrte rar
pe aci.
§ ±
Verticilastrele a cate 2- «] flori aproximate,
constituind racemu
laxa terminal foile florale neconforme; cu cele caulinare.
3. T. Chamaedrys L. spec. 790; Koch syn.
p. 002; Benth in
DC. prodr. 12 p. .587; Rchb. ic. germ. 18 tab.
38; Ledeb. fl. ross. 3
p. 444; Boiss. fl. orient. 4p. 816 Schlechtd. Lang.
deutsch. 18 fig. 1875.
;
Chanuednjs Moench meth. p. 383 (1794).— Vulg. Dumht.^

officuialis
ti Iulie, August. Prin livecji, prumuri, crânguri, margini
de pduri,
câmpuri; specie forte comun (Grec. enum.
Verciorova, Seve- p. 48).
rin, dealurile lorgutovei; Graiova; Olne.^ti,
Rîmnîc, Gâlim'neti
Gurtea-de-Argei ;
Gampulung, Rucâr, Pajerea; Gomana; Bucureti,'
Ghitila; Giocne^ti {T, /S'corcZww Grec. enum. p. 48^ non Lin,); Sinaia';
Vleni din Praliova Agapiea Monstirea Neamu
; ;
(Glian, exsic,);
Iai Flticeni, Mlin Bro.^teni, Schitul
; ; Rareu ; în Dobrogea la Bachioi
Babadagh. * '
§ 3. Verticilastrele multiflore forte aproximate, constituind ca-

pitule terminale.
4. T. Polium L. spec. p. 792 Koch syn. p. 663 Benth. in DG

;
;
prodr. 12 p. 592 var.

y; Rchb. ic. germ. 18 tab. 37 fig. 4 et 5; Boiss.
fl. orient. 4p.821.— ?|, Iulie, August La locuri aprice aride. în Doljiu
spre delaSegarcea; Feteti pe malurile Borcei; Valea-Satului
viile
la
Zerneti în Govurlui; Bîrlad la Grângu; Piatra; Iai
la orogari; în
Dobrogea la Macin, Greci, Babadagh, lenisala,
Gonstanâ, Bairam-
dede.— Variez:
a. vulgare. Foile obovato-lanceolate, crenate, ele i capitulele
tomentoso-lanate, florile albide.-Synon. T. Poî^m legitimum L. 1. c.
et auct. T.psetulolujssopas Schreb.
ap. Benth. I. c. T. albumVoir. encycl
meth. suppl. 2 p. 770(1812). PoUamlatifolium Mill. dict. n. 7 (1768)!
p. angustifolium. Foile lineare sau linear-oblungi mai totdeuna
întregi, cano-tomentose; capitulele mai mici cam galbenii.
5. T. montanum L. spec. p. 791; Koch syn. p. 663; Benth. in

DG. prodr. 12 p. 593 Schlechld. Lang. deutsch. 18
; fig. 1878; Boiss.
fl. orient. 4 p. 818. T. supinum .Jacq. fl. austr. 5 tab. 417 (1778) vix L.
T. moHfannm e. Huijhinm Rchb. deutsch. fl. 18 p. 24 ci ic. germ. lab. 37

i'ig. 3. Polinm viontnnum Mill. dict. n. 1 (1768). — <[. Iulie, August.
Locuri pietrose, stânci, drâmturi de stânci în regiunea montan in-
l'erior. Pe muntele Boamba la Pipirigu distr. Neam|u (Ghan. exic); pe
dealurile gipsose la Barba-Ghicea lîng Caraclu in distr. Bacu (Br.
miss.); pe costele schistose ale Teleajenului la Vleni din Prahova

(Grec. in Br. prodr. p. 40G).
6. T. prostratum Schur in sert, transs. p. 30 (1853). T. mon-

tan um car. vlUosum Auersw. ap. Andrele bot. zeit. voi. 13 p. 823
(1855) -non Wild. spec, 3 p. 23 (1800). —
T. montannm a. incamnn
Schur eiium. transs. p. 547 (186G). T. montanuvi h. lursutum Heldr.

Boiss. fl. orient. 4. 819. T. iKînnonicum A. Kern. oest. bot. zeit. voi. 13
p.384 (1863). — î[. Iunie, Iulie. Locuri petrose, stânci calcare. Ver-
ciorovape stâncile d'între Gura- Va ei i Dudaî ; Valea esnei; Lai'
nici; Rucr pe costole Gîmbavului.
LXXV. GLOBULARIAGEiE Lindl. nat. syst. p. ^268.
1. GLOBULABIA Toiirn. inst. p. 466 t. -'65,
I. G. Willkommii Nym. syll.( 1854)

p. 140
Wettst. globul, ;
in bullet. de l'herb. Boissier tom. 3 ann. 1895 p. 278. G. vuhjaris

Sturm deutsch. fl. h. 27; Koch syn. p. 681 Rchb. icon. germ. 20 tab. ;
196; DC. prodr. 12 p. 611; Willk. recherches p. 18. Boi.ss. fl. orient.
4 p. 528; Schlecht. Lang. deutsch. 18 fig. 1768 -Moy^ Lui. fl. suec. ed. 2
p. 109 (1745) nec L. spec. pi. p. 139 nec L. it. celand. p. 65. — ?[. Iulie,
August. Locuri petrose, dealuri, dar cu ierb. Câmpulung, Nmeti.

Difer de G. rulgaris L. prin caulii sei mai mici, 10-25 '"'", iar
nu de 20-40'^^'" înlime i mai subiri prin foile sale prea pu|in coriace
;
sau aprope moi i întregi, iar nu rigide, cartilaginose i parte din cele
radicale 3-5 dentate la vîrf cu dini tari; prin capitulele sale cu mult
mai mici cam deprimate nu mari i globose prin caliciul seu campa- ;
nulat cu lobii lanceolai lineari i aprope îndoit mai lungi de cât tubul,
iar nu cu divisiunile scurte ce abia egalez tubul.
LXXVI. PLUMBAGIiNAGEiE Lindl. l. c. p. 239.
1. ARMERIA Willd. enum. h. berol. i p. 995.
I. A. alpina Willd. enum. h. berol. 1 p. 333 (1809); Sturm

deutsch. fl. h. 51; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 99; Boiss. in DC.
prodr, 12 p. 680. /Statice alpina Hoppe ap. Koch syn. p. 683. 8. mon-
;
PLUMCAGINACE.E 485
tana Mill. dict, Armeria alpina var. pumila Fuss vcrli. d. sicbcnb.
ver. ann. 1863 p. 201. — t|, Julie, August. Stânci, psciuni în regiu-
nea alpin. Buceci pe Furnica (Grec. enum. p. 48) .î pe Caraimanu
(Knoclît) ; Ceahlu.
2. A. elongata Boiss. in DC. prodr. 12 p. 681 (1848) e sect.

„Pleurotriclitii" et spiculo9 intra involucrum sessiles, folia inter se
subconformia. Statice elon(jataB.o{îm. deuscli. fi. voi. 1 p. 150(1791);
Kocli syn.p. ()82. Statice Ar meina L. fi. suec. p.99 (1755) exp.; Sturni
deutsch.fi. h. 1. tab. 5. Armeria vulgar Is Willd. enum. h. berol. p.
133 (1809); Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 98 fjg. 2. — 11 Iulie, Au-
gust. Psciuni, poeni, în regiunea montan inferior. In Mehedini
pe poena Ciolanului la 890 m, altit.
g. STATICE L. gen. n. 388 ex p.
§ 1. Eidlmonium. Scapiî avend ramurile cilindrice sau prea u§ior

tetragonice.
1. S, Gmelini Willd. spec. pi. 1 p. 1524 (1797) ; Boiss. in DC.
prodr- 12 p. 645; Rchb. icon. germ 17 tab. 90; Ledeb. fi. ross. 3
p. 460; Boiss. fi. orient. 4 p. 859 var. a.— S. .scq/âî-mPall.ap. Willd.

1. c. aS'. glauca Willd. sec. Roem.p. 799(1820)
et Sch. syst. veg. voi. 6
— Vulg. Garoji-de-mare. Lmiba-houluî. Llviha petelui. Sic. —
?[,August, Septembre. Prin locuri josnice halogene. Graiova, Co-
mana; Slnic în Prahova; Lacul-Srat Iai, Tîrgu-Frumos, Cotnari. ;
2. S. latifolia Smith in transact. soc. hnn. lond. 1 p.250 (179 1)

Boiss. in DC. prodr. 12 p. 660; Ledeb. fi. ross. 3 p. 461; Boiss. fi.
orient. 4 p. 864. S. coriarla Hoffm. comm. gott.tab. 1(1793);M. Bieb.

fl.t. c. 1 p. 249.— tj. Iulie, August. Câmpuri la locuri aprice neculti-
vate, Dobrogea pe
în la Mangaliea, Tusla, Bairanidede, Copadin,
Constana.
§ 2. GonioUmon. Scapiî avînd ramurile cu trei muchii expresiv

aripate.
3. S. tatarica L. spec. p. 395; Willd. spec. pi. 1 p. 1527;
Ledeb. fl. ross. 3 p. 464. GonioUmon ttar Icum Boiss in DC. prodr.
12 p. 632; ejus fi. orient, voi. 4 p. 854; Rchb. icon. germ. voi. 17
tab. 88. — ((, Iulie, August. Locuri josnice udate, secate. în Doljiu la
Segarcea, calea spre dealu viilor.
4. S. Besseriana Roem. et Sch. syst. veg. 6 p. 789 (1820).

S. incanaU. Bieb. fl. t. c. 1 p. 251 (1808); Ledeb. fi. ross. 3 p.464-non
L. — GonioUmon iataricum fi. angiistifolium Boiss. in DC. prodr. 12

p. 633 ; Boiss. fl. orient. 4 p. 854. G. tataricum -( ruhellum Traut. ap.
Lindem. fl. clierson. 2 p. 120. — <[, Iulie, August. Locuri arenosc,
locuri aprice, câmpuri, rupturi de coste. Gala|i, Bârbo.î; Mâein; Pe-
riclie, Gargalic; Gonstanjâ, Mangalia.
LXXVII. PRIMULACEiE Veni. tabl. 2 p. 285.
1. LYSIMACHIA L. gen. n. 20$,
I.L. punctata L. spec. p. 200; Koch syn. p. 668; DC. prodr. 8

p. 65; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 43; Boiss. fl. orient. 4 p. 9;
Ledeb. fl. ross. 3 p. 28. — Vulg. Glbenele, ilore-de-lâmiore. lerb-de-
lângore. — (|, Pduri, tuferie, la locuri umbnjse umede, pe lîng pariuri.
Verciorova la gura Slâtinicului; Gernei pe dealurile lorgutovei; Olâ-
Rîmnic; Câmpulung; Sturzeni; Gomana; în Neamû pe la
ne.^ti,
Hangu, Agapiea (Grec. enum. p. 39); MonâstireaNeamû(Ghan. exsic.)

p. verticillaia Boiss. fl. orient. 4 p. 9 Grec. enum. p. 39. ;
—
L. verticilata Pali. ind. taur. ex M. Bieb. fl. t. c. 4 p. 141 (1808);
DC. prodr. 8 p. 65; Rchb, icon. germ. J7 tab. 44; foile ovate
oblungi, lung peiolate, florile verticilate §i mai lung pedunculate. —
Adesea cu precedenta.
2. L. vulgari» L. spec. p. 209 ; Koch syn. p. 667 ; DC. prodr. 8

p. 65; Ledeb. fl. ross. 3 p. 27. Rchb. icon. germ. 17 tab. 45; Boiss.
orient. 4 p.
fl. 8. — l[. Iunie, Iulie. Pduri, pe lîng perîuri la locuri
umbrose, prin lunci. Valea Motrului pe la Strhaea, Bro.^teni; Tis-
mana ; Climâne^ti; Câmpulung; Titu, Ge.ti; Sinaia (Grec. enum.
p. 39), Buceci prin Valea-Babelor jos; Predeal ; Tutova pe la Pdu-
rea-Tutova Tîrgu-Ocnei ; ; Agapiea (Grec. 1. c.) ; Monstirea Neamu
(Chan. exsic); pe Borca §i la Bro^teni pe Neagra: vulg. Glb-jiGarâ.
3. L. Nummularia L. spec. p. 211 ; Koch syn. p. 668; DC.

prodr. 8 p. 66; Ledeb. fi. ross. 3 p. 28; Rchb. icon. germ. 17 tab. 43;
Boiss. fl. orient. 4p. 9.— Yulg. GMbenele de pdure. — ?|, Iunie, Iulie. Lo-
curi umede prin pduri, pe lîng ianuri i gropi cu ap, lunci; specie
vulgar (Grec. enum.p. 39).01ne§ti, Rîmnic; Comana; Bucureti,
forte
Ciocneti. Buftea, Crivina; Agapiea; Monstirea Neamu (Chan. exsic);
Broteni ; Flticeni ; Iai pe la Nebuna i Niêlea.
2. SAMOLUS L. gen. n. 22-^.
I. S. Valerandi L. spec. p. 243; Koch syn. p. 681; DC,

;
rnnrT^LACE.;
437
prodr. 8 p. 73; Lodeb. fi. ross. 3 p. 31 ; Rclib. icon. gon.i. 17 tab î.l>-
Boiss. 11. 4 p. 5. -- If, Junie, Iulie. Locuri ml.stinose,
orient.
stufuri de'
balî; 111 Dobrogea pe la Maniaca î Tusla; Galai
prin stufurile
orateîului.
3. ANAGALLIS L. gen. n. 20O.
1. A. arvensis L.spec.p. 11; Sturmdeutscli.fi. h. 1;

:2
Koch syn.
DC. prodr. 8p. G9exp. A.phoenicea Lam.
p. (.08;
fl. fr. 2 p. 285 (1778V
Ledeb. fi. ross. 3 p. 29; Rchb. icon.
germ. 17 tab. 41; Boiss. fl!
orient. 4p. G._VuIg. Mit. Ochifior: Rocoin. Sdlpeti - G) T6i2i
vara. Prm porumbiti, grane, pe la garduri rustice, drumuri; specie
comun (Grec. enum. p. 39). Olne.^ti Rîmnic;
Bucureti, Chitila ,
Campma Brebu, Breaza; Beceni; Brila;

Focîani; Monstirea
Neamu (Chan. exsic.) Macin, Tulcea. ;
2. A. coerulea Schreb. spicil. fl. lips. p. .5

(1771); Lam. fl. fr. 2
p. ^8-3; Koch syn. p. G69. ^^ A. arvensls ?. coerulea
Ledeb. fl. ross. 3
p. 30; Rchb. IC. germ. 17 tab. 41 Boiss. fl.
orient. 4 p. Tot ;
G.-Q
vara. Aceleai numiri populare.
Prin asemenea locuri ca precedenta
dar mai rar. Brila, Brbo.î, Galai;
Berlad; hi Dobrogea pe la Ma-
cin, Tulcea, Constana.
4. CENTUNCULUS L. gen. n. 14^.

I. C. minimus L. spec. p. 1G9; Sturm deutsch. fl. h. 30; Koch
syn. p. 669; DC. prodr. 8 p. 72; Ledeb. fl. ross. 3 p. 30; Rchb. icon.
germ. 17 tab. 41. -Q Iunie, Iulie. Locuri umede cam umbrose, tur-
biere scurse; Galai
la în pdurea Dimia la Pescriea-Antache pe
ermiî Brateîului, sporadic.
6. ANDROSACE L. gen. n. ifjC.
% 1. Anuale sau bienice.

1. A. maxima L. spec. p.
203; Koch syn. p. 672; DC. prodr. 8
p. 58; Ledeb. fl. ross. 3 p.
20; Rchb. ic. germ. 17 tab. 70 Boiss. fl. ;
orient. 4 p. \^. A. Tamrh..ri Gandog. in exsic!

Aprilie, Maiu. Pe —Q
coste, câmpuri la locuri cu ierb. Roman; Galai; Tulcea, Nicoliel.
2. A. elongata L. spec. p. 1GG8 Koch

syn. p. 672; DC. prodr. 8 ;
p. o3; Ledeb. fl. ross. 3 p. 20; Rchb.

germ. 17 tab. 69; Boiss. fl. ic.
orient. 4 p. 1 7.-0 Maiu-Iulie.
Locuri deschise prin ierb, locuri cam
nasipose. Bucureti; Herestru, Baneasa;
Chitiia la Ceret; Podu-Tur-
oului la Dehaci.
— ;
§ 2. Pereiiice.
3. A. lactea L. spec. p. 204; Kocli. syn. p. G71; DC. prodr. 8
p. 51 ; Rclib. ic. germ. 17 lab. 70. A. jjauciflora Vili. dauph. 2 p. 477
(1787). A. longiseta Schur sert. transs. n. 2313 b. (1853). — % Iulie,
August. Stânci, in regiunea alpin. Buceci.
4. A. obtusifolia AII. fi. pedem. 1 p. 90 tab. M\ fig. 1 (1785);

Kocli syn. p. 671; DC. prodr. 8 p. 51; Rchb. ic. germ. 17 tab. 70.
A. lactea Vili. dauph. 2 p. 47G-nonL. A. CVia/HoyasweWulf in Jac(j.
collect. 1 p. 194 (1773) sub A. vlUosa ap. Koch 1. c.-non L. spec.

p. 203. — c[. Iulie, August. Stânci în regiunea alpin. Buceci pe Ca-
raimanu (Kneclit.), peCostila în Valea-Alb, la 1800 m. alt.
5. A. Chamaejasme Host. syn. p. 95 (1797); Koch syn. p. 071;

DC. prodr. 8 p. 51 ; Ledeb. 11. ross; 3p. 18; Rchb. ic. germ. 17 tab. 71.—
A. villosa Jacq. fi. 332 -non L. spec. p. 203.
austr. tab. 2[, lunie- —
August. Stânci i ierb sau muchi, în regiunea alpin. Bu-
locuri cu
ceci pe Costila în Valea-Alb la 1700- 1800 m. alt.
6. A. arachnoidea Schott analecta bot. p. 17 (1854). A. vi
Baumg. en. transs. voL 1 p. 133 (1816); Auct. transs. plur. et Rchb. ic.
germ. 17 tab. 71 fig. 4et5-vix L. spec. p. 203 ; .4. articulata Schur en.
transs. p. 551 (1866). Yu\g. Laptele- Stei ncei. — <:[. Iunie- August. Stânci
alpine. Buceci pe Caraimanu (Knecht.) i pe Costila în Valea- Alb;
Ceahlu.
6. PRIMULA L. gen. n. icjj.
1. P. longiflora AII. fi. pedem. 1 p. 92 tab. 39 (1785); Sturm

deutsch. fl. h. 14; Koch syn. p. 673; DC. prodr. 8 p. 45; Rchb. icon.
germ. 17 tab. 51. — ?|. Iunie, Iulie. Stânci, locuri cu i«!'rb, pâsciuni
pe coamele alpine. Negoiu; Buceci prin valea Caraimanului sus
(Knecht.), pe Costila în Valea-Alb la Buteni, frecuent.
2. P. acaulis .Jacq. miscell. 1 p. 158 (1778); Sturm deutsch.

fl. h. 14; Koch syn. p. 673; Boiss. fl. orient. 4 p. 24. P. verist.
acauUsL. spec. pi. ed. 1753 p. 143. P. vulc/arlsHus. fl. angl. p. 70 (1762);
Sm. fi. brit. p. 222. P. silvestris Scop. fl. carn. 1 p. 132 (1762);
Rchb. ic. germ. 17 lab. 50. P. grandlflora Lam.fl. fr. 2 p. 248 (1778)
DC. prodr. 8 p. 37. — °4, Maiu, Iunie. Poeni, locuri cu ierb pe

lâng pduri în regiunea dealurilor mari. Cernei pe dealurile Bres-
niêi i lorgutovei ; Craiova pe dealurile de la Podari i Breasla Iai ;
la pdurea Bltgani Vratic, ; Piatra.

ppjmulaceJ: 4S9
â. P. elatior Jacq. miscoll. 1 p. 158 (1778); SLurm deutscli. 11.

h. 14 non sat bona; Koch syn. p. 674; Ledeb. 11. ross. 3 p. 9; Kchb.
ic. germ. 17 tab. 49; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 380. P. veris
fi.
elatior L. spec. ed. 1753 p. 143. F. elatior var. carpatica. Griseb et

Sch. iter hung. n. 142 (1852); Sag.et Schn. 1. c. p. 381. P. carpatica et
P. elatior Fuss transs. exc. p. 534. — P. intricata 3 anksi in linn. voi. 30
p. 590,quoad stirpeni transsilvanicani-non Gren. et Godr. montana P
Schur enum. transs. p. 553(18GG).~t(, Aprilie, Maiu. Pduri
montane
subalpine. Valea-Mare în Muscel; Buceci,întot coprinsul
de la Sinaia
pîn la frontiera despre Predeal, exemplare în mare
parte datorite
amicului W.Knechtel; Câmpulung (Grec. enum. p. 39); în Bacu la
Comne.|ti Valea-Adînc în laî.
;
Unii autori, de la Grisebach încoce, se silesc a stabili

oarecare
deosebiri între P. elatior Jacq. i P. carpatica Griseb. et Sch. care ar
avea scapiî, foile i pedunculele mai glabre, iar caliciurile unor spe-
cimene par a fi întru-câtva mai ampliate. îns aceste deosebiri sunt'
slabe i pu|in apreiabile fa
de unele exemplare; astfel, ele nu
pot fi de o valore suficient spre a servi drept caractere specifice con-^
stane i nediscutabile. Heufîel, A. Kerner i Simkovici consider aceste
plante drept o specie i nu lipsim de a ne pune în acord cu deniî.
P. officinalis Jacq. miscel. 1 p. 159 (1778); Sturm deutseh.

fl. h. 14; Koch syn. p. 674; Ledeb. fl. ross. 3p. 8; Rchb. ic. germ. 17
tab. 49. P. veris a. officinalis L. spec. p. 204. P. veris Lehra. monogr.
p.27. P.âmwmraA.Kern.sched.spec. n.l371 [l^SC)).—\u]^. AngUciu.
Clnholica-cvcului. ita-vacei. —
?|, Aprilie, Maiu. Locuri cu ierbâ, li-
vodi de pomi, crânguri i poeni de pduri. Dealurile lorgutovei

i Po-
roinei laGemei; Câmpulung, Nâmeti, Conteti Câmpina (P. elatior ;
Grec. enum. p. 39'non Jacq.), Sinaia; Brcneti, Ghighiu;

Buzeu
pe la pdurea Crângul i în pdurea Ciolanilor; Bîrlad la Vîrlez
Vaslui ;
la pdurea Lipovu lai Buhui Piatra.

; ; ;
5. P.suaveolens Bertol, in Desv. journ. de bot. ann. 1813

p. 76; Koch syn.p. 674; Rchb. ic. germ. 17 tab. 50; Boiss. fl. orient 4
p. 25. P. Columnm Ten. fl. nap. 1 p. 54 (1811)?; ejus syll.
plant fl
napol. ann. 1831; A. Kern. Sched. spec. n. 1370. P. officinalis var.
suaveolens Velen. fl. bulg. p. 477. — ?(, Aprilie, Maiu. Stânci, locuri
petrose în regiunea montan. Valea esnei la Gaura-Fetei (A. Degen);
muntele Coziea; Conteti i Valea-Mare; Câmpulung; Comarnic;
Si-
naia,Buteni, Predeal; Piatra la Vaduri; în Rareu pe Piatra-Zîm-
brului.
;
490 CONSPECTUL StSTEMATÎC
6. P. Auficula L. spec. p. i205; Sturni deutscli. 11. li. li; Kocli

syn. p. 675; DC. prodr. 8 p. 37; Rchb. ic. germ. 17 tab. 52, fig. 2;
Sag. et Sclin. carp. centr. 2 p. 381. — Maiu, Iunie. Stânci calcare in
valea Gernei între punctu Schitu .î Arsasca (Sab. Stef.) ; valea esnei
la Gaura-Fetei.
7. P. minima L. spec. p. 205 Sturm deutsch.

; fi. h. 29 ; Koch
syn. p. 678; DC. prodr. voi. 8 p. 39; Rchb. ic. germ. 17 tab. 59,
fig. 1, 2; Boiss. fl. orient. 4 p. 31. — ti Aprilie -Iulie. Pe coamele .î
Godeanu; Pâpuea; Buceci pe Furnica

vîrfurile alpine. 51 pe Vîrfu-
cu-Doru (Grec. enum. p. 39).
7. CORTUSA L. gen. n. ir)8.
I. C, Matthioii L. spec. 206; DC. prodr. 8 p. 55; Rchb. icon.

germ. 17 tab. 40; Neilr. diagn. p. 105; Sag. et Schn. carp. centr. 2
p. 383. C. Matthioii var. b. villoso-hirsiita et var. d. grandissima Schur
enum.transs. p. 556(1866). — ?|, Maiu, Iunie. Locuri umbrose umede, pe
stânci, prin pduri în regiunea montan. Buceci prin valea Peleiului,
valea Babelor (Grec. enum. p. 40), valea Caraimanului, la Peterea-
lalomiêi (Knecht.)
p. pubens SchottNy. Ky. analect.bot.p.'17 (1854) pro spec; Rchb.
1. c. tab. 61. Cortiisa Matthioii var. a) puhem et. var. c) glabrescens
Schur enum. transs. p. 556(1866). C. Matthioii var.sibirica Andrz. ap.

Sagorski et Schn. carp. centr. 2 p. 383. — Stânci, marginea periurilor,
prin vile adineiumbrose i umede. Valea Oltului de la Coziea în sus,

muntele Coziea pe la Stniioara; Dîmbovicioara Ceahlu (Knecht.); ;
Rareu pe subt blocurile eratice lâng Schit.
8. SOLDANELLA L. gen. n. Kjg.
1. S. montana Willd. enum. h. berol. 1 p. 192 (1809); Koch

syn. p. 679; Rchb. ic. germ. 17 tab. 46 fig. 3; Gren. Godr. fl. fr. 2
p. 461 ; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 384. Soldanella alpina Schm.
fl. bohem. 2 p. 49 (1793); DC. prodr. 8 p. 58 ex p.-non L.— ?{. Maiu-
lulîe Stânci în regiunea alpin superior. Negoiu pe Podeanu Buceci ;
la Vîrfu-cu-Doru .î Furnica (Grec. enum. p. 39); pe Babele î Carai-

manu (Knecht.), pe Costila.
alpina L. spec. p. 206; Sturm deutsch. fl. h. 20: Koch

2. S.
syn. p. Rchb. ic germ. 17 fig. 1 et 2 Gren. Godr. fl. fr. 2 p. 461
679 ; ;
Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 384; DC. 1. c. ex parte. î|. Maiu- —

lulie. Stânci în regiunea alpin superior. Buceci; Ceahlu.
! '
PEmtit,ACE.E, PLANTAGINACE/C
401
f^; l>i"<S'"-'oa. S.
hun,jarka Simk. enuin. transs.
p. 4«1 ri8861 •
J. BaHh exsic! are tbte caracterele

speciei S. alpi,,a L. de
are e'
"""'' """ "°"" '"' '" P"''" "'' '"'""^'^- - '5»eeci pe

Coslila
3. S. pu.illa Baumg.
cnum. transs. 1 p. 138 (iSlG)-
deutsch.
Sturm
41; KocI, sy„. p. 680; Rel,b.ie.
fl. 1,
germ, 17 tab 4G flg. 4
et ..; Gren. Godr. fl. fr, 2 p. 461 sub
ol,servatio. 8. Ousii Gaud fl
helv 2 p. 76 (18.8) „on Schm.
fl. bohem.
(179.3,. ?,, Malu-tli":
-
Stane, m
reg.unea alpm superior. In
mu„tlî Godeanuh.l. frecuenl;
Negom pe Podeann Buceci (Br. et
Knecht.) ;
LXXVIII. PLANTAGINAGEiE Lindl. nat. syst. p. 207.
1. PLANTAGO L. gen. n. 142.
% 1. Scapice : acaule, foile rosulate, scapi

spiciferi si aflii
* Perenice.
'""'°'' ^- ''"'''• P- ^^^'' ^'"™ «êutsch. fl. h. 87;Koch

svn
,.or" T"
p. O80; DcsneinDC.prodr.yol.13
sect. I p. 694; Sehleclitd 'Lin»'
deutsch. 20 f. 2005. -Vulg.
mia,inU. PlLjinU-'t^^:^^^
bre.Locu„ inculte ,i de cultur,
pe lâng ci ,i locuinie; specie
comuna (Grec. enum. p. 48). Severin;
Craiova; Olnejti Rîmnic Co-
t
mana; Bucureti; Ploe.ti; Galaji;
Bacu; Neamu (CI an. ex i'c •'
-I-
Brojtenr ; Flticeni ; Ia|I.
sinuata.-P. latifoUa sinuata
^
(5.
Bauh. pinax p 189 (1761) P
sumat Lam.in Poir. encyel.melh. 5
p. 370(1804) ex descriptione
,ne.haj„-ocera Sond.ap.Kochl.c.Foilemari
P
erecte grose lungpetiolate'
dent,eulate ma, ales spre baz
sau chiar inciso-lobate; scapi] r'obusM
erect.,trecpeste 30 "- lungime; spicurile forte lungi '
dense cilindracee
irecbme mvelul foUor. - Locuri josnice î cam saline. Severin spre
'"" ""'''"' '""'^"î''' "' '^ «''-rioa'de
i! A^^dolcS' "
-,'• /ntermed/a Dcsne
1. c. p.695.-P.
intermedia Gilib. elem bot
pr. 23 (1798); Rchb. ieon. germ. 17 tab. SG. Cam
1 p.
de 10
'"£
iime; fele ra;ci, ovate denticulate sau
dentato-subincise ctre baz
.ûntpeliolatesubcoriace;scapii ereci, sau
adscendenti, întrec foile'
prin inliimea lor. -
Locuri arenose cam umede pe
pruntisul teren-
telor sau apelor scurse.
Monstirea Horezu Cmpina ;
S saiu/osa. Foile de mrime mediocr, subjiri, de un Verde-palid,

Imigiee 5. subl.re peliolate, 5-nervate, glabre
întregi safl „snrel si-
fluato-dentate; scapii ereci, subirei, Ica de 15-20-' întrec
foile prin
492 CONSPECTUL SITEMAl'lC;
înl|imea lor, spicuiile lungicele sub|iri au florile înlrerupte ctre baz,

dar mai condensate spre vîrf. Seamn bine cu formele mari de 1\
minima DC. îns la acesta spicurile nu depesc nivelul foilor. — Ol-
neti; Bucureti: Tulcea.
2. P. Cornui Gouan ill. p. G (1773); DC. prodr. 13 sect. 1
p. G98; Koch syn. p. G86; Rchb. ic. germ. voi. 17 tab. 77; Gren. Godr.
fi. fr. 2 p. 720. P. Taheruemontani Baumg. en. transs. 1 p. 89 (1816).
P. Gouani Spreng. syst. 1 p. 251 (1824). P. limosaKit. ap. Koch syn.
ed. 1 p. 597 (1837). — tj. Iunie - August. Locuri nsipose srate
pe lâng litoralul Mrei Negre la Constana pe la Tbcrie spre ]\Ia-
maea, copios.
3. P. sibiricaPoir. encycl. meth. suppl. 4p. 433(1 81G) ; Dcsne

in DC. prodr. 13 sect. I p. 9GS; Neilr. diagn. p. 106 -non Ledeb. fi.
ross. 3 p. 478 „quaeob capsulam oclospermam ad aliamspeciem spec-

ial" — P. asiatica Ledeb. fi. alt. 1 p. 143 (1830)- non L. nec Lam.
P. Comuti Guebh. pi. moldav, n. 569 exsic. ap. Dcsne 1. c. -non
Gouan nec Jacq. P. Schicarzenhergiana Schur enum. transs. p. 561
(1866). — ?[. Iunie- August. Locuri arenose josnice în albiea iretului
pe la Mgureni în Tecuci ; Piatra.
4. P. geniianoides Sibth. etSm. fi. graec. 1 p. 101(1800); Dcsne

in DC. prodr. 13 sect. I p. 721; Rchb. ic. germ. 17 tab. 78. Neilr.
diagn. p. 106. P. uliginosa Baumg. en. transs. 1 p. 89 (1816);
Roem, et Sch. syst. veg. 3 p, 112. — ti Iunie- August. Locuri umede
cu muchi .i sfagnuri în regiunea alpin. Muntele Godoanu pe vîrf i
la Rîu-e : Tigvele în Gorjiu ; culmea Negoiului.
5. P. media L. spec. p. 193; Sturm deutsch. fl.h. 83; Koch syn,

p. 686; Dcsne 1. c. p. 697 ; Rchb. ic. germ. 17 tab. SG ;
Schlechtd. Lang,
deutsch. 20 f. 2007. — Vulg. Ptlaginti-mole. Ptlagina-huna, Pln-
tagin. — ?|, Maiu -Iulie. Livedî, ograde de pomi, pe lâng ci; specie
forte comun (Grec. enum. p. 48). —
Severin; Câmpulung; Câmpina ;
Comana; Bucureti, Cliitila, Ciocneti; Ploeti Neamu; Broteni; ;
Schitul-Rareu.
(5. oblongifolia (Schur enum. transs. p. 563 pro specie).— Bacu;
Tulcea.
G. P. ianceoiata L. spec. p. 164; Sturm deutsch. fl. h. 7;
Koch syn. p. 686; Dcsne in DC. prodr. 13 sec|..I p. 714; Rchb. ic.
germ. 17 tab. 86 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 20 f. 2009. P. lanceoJata
et P. decumbens Rchb. germ. exc. p. 396 -non Forsk. — ?[, Maiu-
;
PLANTAGINACE.Î-: 493
Septembre. Locuri inculte, pe lâng ci i locuine, coste etc; specie
forte comun (Grec. enum. p. 48). Severin ; Graiova ; Florezu ; Gâm-

pina; Bucureti, Perisi ; Gomana; Predeal; Neamû; Broteni, Schitul
Rareu.
l3.
irrigua Dcsne inDG. prodr. 13 sect. I p. 71G (1852). P. altissima
Jacq. obs. bot. 4 p. 5 (1771) Rchb. germ. ; exc. p. 396 Koch syn.
;
ed. 1
p. .Î97 ; DG. fî. fr. 3 p. 377 -non L.— Foile lanceolatesaulineari-lanceo-

late, lung pe|iolate, la vîrf i la baz atenuate, obscur-denticulate, cu
5 nervuri, forte glabre; spicurile oblungi cilindroide, glabre. -Sol
humifer. Bucureti ; Predeal : Iai.
Y. hungarica W. et Kit. rar. hung. tab. 203 (1812) pro specie;

Schur enum. transs. p. 564. P. lanceoUta var. d. capitata Dcsne
1. c.
— JFoile lineare sau lineari-lanceolate, scurt peiolate, 3-nervate,
glasbriuscule sau perose cu osebire pe paginea inferior, peiolurile
dens i rocat-perose cum i scapiî ale cror spicuri sunt ovate sau
ovato-cilindrice. — Bucureti ; Gomana ;

Ploeti.
capitata Hoppe et Hornsch. in flora ann. 1826 suppl. I.

7. P.
p. 72 ; n. 1430 P. sericea W. et Kit. rar. hung. 2

A. Kern. sched.
p. 163 (1805) -non Ruiz et Pav. fl. peruv. (1794). P. rubens Host fi.
austr. 1 p. 211 (1827). P. Argentea auct. nonul. -non Chaix in Vili.
dauph. 1 p. 376 (1786) cujus stirps „foliis latioribus et breviori-
bus quinquenerviis utrinque argenteo-sericeis" diffeit. — \ Iulie,
August. Buceci (Knecht.), Poeana-Gostilei.
8. P. montana Lam. illustr. n. 1670 (1791); Sturm deutsch.

fl. h. 88; Koch syn. p. 686; Rchb. ic. germ. 17 tab. 83; Dcsne in DG.
prodr. 13 scct. I p. 717 Schlechtd.
; et Lang. deutsch voi. 20 fig. 2012.—
P. atrata Hoppe laschenb. ann. 1779 p. 85. P alpina Vili. dauph. 2
p. 302-non L. — P. saxatilis M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 109 (1808) sec.
ci. Koch et Schlecht. 11. ab P. montana Lam. non differt nisi brac-
ce.
tese nigro-fusc'B, stria dorsali viride. —%

Iulie, August. Locuri nâsi-
pose pe pruntiul nurilor în regiunea alpin. Pe Godeanu i Tutila

Parîngu; Buceci în valea lalomiei la Schit i Ia Obersiea-Ialomiêi.
9. P. maritima L. spec. p. 165; Sturm deutsch. fl. h. 88; Koch

syn. p. 688 var a et p ; Rchb. ic. germ. 17 tab. 81 ; Schlechtd, et
Lang. deutsch. 20 p. 38 fig. 2015 P Wulfenii Willd. enum. h. be-

rol.1 p. 161 (1809); Dcsne in DG. prodr. 13 sect. I p. 729— lunie-
Septembre. Locuri arenose umede josnice cam srate ; în Dobrogea
la Gonstana, partea de Ia Ganara i Anadolchioi.
Grecescu D Dr.-C. 1324. 34

;
* * Anuale.
10. P. tenuiflora W. et Kit rar. liung. tab. 30 (1800); Dcsre.
in DC. })r()dr. 13 scct. I p. ()97 ; Rclib. ic. germ. 17 tab. 84; Ledeb. fl.
ross. 3. p. 47G; Neilr. diagn. p. 107.— '^]. Inlie-Scplenibre. Câmpuri

aprice, la locuri halogene. Bnila, de la Monument ctre Lacul-Srat.
Î5 2. Caulescente : avend cauli t'olial_i ramosi, pednncule axilare

capituliferc.
M. P. arenaria AV. et Kit. rar. liung 1 p. 51 lab. 51 (1801)
Kocli syn. p. G89 ; Dcsne in DC prodr. 13 sect. I p. 735 ; Rchb. icon.
germ. 17 tab. 85; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 20 fig. 2020. Plan-
tago Psyllium Auct. ex. p. - non Lin. —O Iulie, August. Loc^ni are-
nose, arenoso-humifere uscate, menunte. Simian, aprice, petriîuri
Hinova; Craiova, Gîrcea, Segarcea Stolnici; prunturile Cricovului ;
de la Urla|i spre Valea-Boului Valea Slnicuiuî de Ia Buzcu spre ;
Beceni (Grec. p. 48) ;

igneti, Tecuci ; in Dobrogea forte frecuent.
CLASA V
DICOTILEDONE APETALE HERMAFRODITE
LXXIX AMARANTACE^ R. Br. prod. 1 p. 413.
1. AMAKANTUS L. gen. u. loGo.
i; 1. Pericarpul membranaceo-capsular pixidariu dehiscent.

* Florile congeste întocmind spicuri lungi, rmose, panicifornie,
terminale adesea .i axilare ;
p^riant 5 - mer ; stamine 5.
I. A. retroflexus L. spec. p. 1407; Koch syn. p. 691 ; Moq.-

Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 258; Ledeb. 11. ross. 3 p. 85G
Schlechtd. et Lang. deutsch. 9 fig- 862. A. sjncatus Lam. dict. encycl.
1 p. 117 (1782)non Bast.— Vulg. jtir.~Q lulie-Septembre. Locuri

inculte ruderaleurbane i rurale, drumuri^ garduri, locuri, virane
specie forte comun (Grec. enum. p. 49). Severin, Cerneai Craiova; ;
Rîmnic; Câmpulung; Bucureti; Gomana; Buzeu Brila; Iai. ;
• A paiulus Bertol. comm. ital. neap. 19, tab. 2; Gren. Godr,

fl. fr. 3 p. 4. A. chlorosiachys Auct. ex. p.-non Willd —Q Itilie-Sep-
lembre. Iai ;
probabil introdus.
# A. caudaius L. spec. p. 1406. — Vulg. Busuioc-ro§iu.~(i)\\x-
lie-Soptembre. în horticultura, introdus, vulgarizat.
amarantaciî.t:, phytolaccace.t: 495
** Florile inlociiiind glonierule axilare dislanlu; perianL 3-nier;

stamine :>.
2. A. Blitum fv. spoc. p. 1 405 - non plemm. auct. A. Blitum

a. silvestris Mo(|.-Teiid. in DC. prodr. lîJ sect. 2 p. 263; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 858; A. silvestris Desf. cat. h. paris. ann. 1804 p. 44 et
ann. 1815 p. 5'2; Kocli syn. p. (390; Schlechtd. et Lang. deiitsch. 9

f. 859. A. pallidus M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 399 (1808). Vulg. tir.— —
Olulie-Septembre. Pe lîng garduri rustice, pe ling ziduri vechi, si
prin locuri de cultur. —Bucureti (Grec. enum. p. 49).
§ 2. Pericarpul cam gros sau subcrnos nedehiscent (Euxolus

Rafin.)
3. A. viridis L. spec. p. 1405 -non plerum. auct. Euxolus viridîs
Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 voi 2 p. 273; Nym. consp. p. 622 exclus,
synon. Albersia viridis Kuntli fl. berol. 2 p. 144 (1838) ; Ledeb. fl.
ross. 3 p. 859. Amarantus Blitum plerum. auct. -non L. Schlechtd. Lang.

deutsch. 9 f. 860. A. commutatus A. Kern. (jest. bot. zeit. ann. 1875
p. 194. — Vulg. tir-prost. —Q Iulie -Septembre. Pe lîng garduri,
pe lîng ziduri i ci prin locuri de cultur si locuri virane ; specie
forte comun. Bucureti.
2. POLYCNEMUM L. gen. n. 53.
1. P. arvense L. spec. p. 50 ; Sturm deutsch. fl. h. 44 ; Koch

syn. p. 694; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 335. P. majus A.
Braun in Koch taschenb. p. 436 (1844); Koch syn. p. 695. P. arvense
î.longifolium Neilr. diagn. p. 109 (1867). — Q Iulie- Septembre. Terâm
humifer arabil, petrii cu ierb; prin locuri de cultur, pe la drumuri,
în regiunea câmpiilor. Giurgiu, Bneasa, Gurbanu, Gomana; Brila,
Galai; Tulcea; Constana; Mulflatar, Bairamdede.
2. P. verrucosum Lang. in syllog. ratisbon. 1 p. 179 (1824);

iMoq.-Tend. in DC. 1. c. — P. arvense var. p. brevifolium Neilr. diagn.
p. 109. — Iulie- Septembre. Locuri arenose. Schela-Gladovei, Du-

(lai; Glimneti; Gara-Fetesti.
LXXX. PHYTOLAGCAGEJ: Endl. gen. 975.
1. PHYTOLACCA L. gen. n. 588.
1. Ph. decandra L. spec. p. 233; Koch syn. p. 691 ; Moq.-Tend.

in DC. prodr. 13 sect. 2 p.32.Fenzl in Ledeb. fl. ross. 3 p. 688. — Vulg.
Cârnies. Cârmes-vegelal. llumeor. — t\. Iulie, August. Originar din
;
4!>« CONSPECTUL SISTEMATIC
Aiiiei'ica scplciilrionalâ, introdus si naturalizat. Brojtcni, Strliaca

Craiova; Tîrgujiul; Bucureti; Brila; Monstirea Neamu (Chan.
exsic); Iai; Botoiani.
LXXXI. GHENOPODIAGE^ Liiidl. nat. syst. ed. 2.
Trib, I SPIROLOBE^. Embrionul spiral, semîn|a fr sau cu peri-

sperm mic bipartit excentric ; foile cilindrice crnose.
1. SALSOLA Gwrtn. fruct. I p. 3sg.
I. S. Kali L. spec. ed. 1753 p. 222; Koch syn. p. 692; Moq.-

Tend. in DC. prodr. voi. 13 sect. 2 p. 187 ; Fenzl in Ledeb. fi. ro-ss. 3
p. 797 ; Schleclitd. Lang. deutsch. 9 fîg. 900. — Variez:

7.. crassifolia Fenzl 1. c. — S. Kali L. genuina; S. Kali a. vulcjaris
Koch 1. c. p. 693. S. Kali a. hirta Moq.-Tend. 1. c. ;S'. rosacea Cav. ic. 3
p. 44 t.286 (1794) -non L. -^- Kali Tragus Scop. fi. carn. p. 175 (1760).
Portul difus, rareori erect; foile la început crnose stricte, în urm cu
totul tari sublanceolato-subulate cu mucron spinescent, baza lor di-
latat. Plant hirt sau hispido-glabr (lusus 1 Fenzl 1. c.) sau cu totul
glabr(lusus2 Fenzl \.c.).S. TragusM.Bioh. lnd.kasp.p. 142(1800).—
Q Iulie - Septembre. Locuri srate sau esuri argiloso-arenose, fer-
mii maritimi. Schela-Gladovei, Dudai; valea Slânicului din Buzeu

(S.Tragus Grec. in Kanitz pi. roman add. n. 1592); Ciulnia, Fete.ti;
Constana, Tuzla, Mamaea.
J3.
angustlfolia Fenzl 1. c. Cu portul erect i ramurile orizontal-
intinse ; foile caulinare .i ale ramurilor, a rar i cele florale, flascide
i deflex-curbate, cilindroide dar la baz dilatate, scurt mucronate ;
aripa perigonic scurt. Plant mai mult sau mai puin hirt sau
scabr (lusus 1 et 2 Fenzl c. p. 799)
1. sau cu totul glabr i avend
foile mai lungi, mai lticele i mai flascide în cele din urm (lusus 3
Fenzl. 1. c). — S. Tragus L. spec. p. 322; Jacq. enum. p. 42. S. Kali

p. hrevimarginata Koch 1. c. ; S. Kali [3. Tragus Moq.-Tend. 1. c. —
Giurgiu, Sloboziea, Odile-Arsake Lacul-Srat i prin ; Brganul lalo-
miei; Goastana, Garacoium, Gargalîc ; Tulcea, Malcoci.
2. SU.S:DA Forsk. Jl. cegypt. ar ah. p. 62.
I. S. salsa Pali. illustr. p. 46 tab. 39 (1803) ; Fenzl in Ledeb.

fl. ross. 3 p. 785 ; Boiss. fl. orient. 4 p. 942. Chenopodium salsum L.
.spec. ed. 1 p. 221 ; Salsola salsa L. spec. ed. 2 p. 324. Chenopodium
maritimum ;3. M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 182 (1808). Schoheria salsa G. A.
Meyor in Ledeb. fl. alta. 1 p. 405 (1829). — (J Iulie, August. Locuri
chenopodtace;e 497
srate : pe ling salinele Tirgu-Ocna ;

ermurile mrei la Constanta,
rar. — An Schoheria salinaria Schur enum. transs. p. 568?
2. S. maritima Dumort. fl. belg. p. 22 (1827); FenzI in Ledeb.

11. ross. 3 p. 786; Boiss. fl. orient. 4 p. 91'1. Cheuopodium maritlmum.
L.spec.p. 321 {\ie)'2).Suaeda chenopodioides Pali. illiLstr. p. 46(1803).
S. maritima Mocj.-Tend. chenopod. p. 127 var. a. — Schoberia maritima.
CA. Mey. in Ledeb. fl. alt. I. p. 400; Kocli syn. p. 692; Schlechtd. Lang.
deutsch. 9 fig. 899. ChenopodiHamaritimaMoq.-Tend. in DC. prodr. 13
part. 2 p. 161 var a. —3
Iulie, August. esuri inculte la locuri srate.
Balta-Alb (Grec. in Kanitz pi. roman, addit. n. 1589; Grec. enum.

p. 49); Brila pe ling Lacul-Srat; Galai prin partea de jos spre
Brate-î; în Prahova pe Ia Prjeni.
/\/ofa. —
In herbariul General European posedm pe Siiaeda
splendens Gren. Godr. ap. Jankn. recoltat chiar de Victor de Janka
în Dobrogea pe ling Lacul-Razim.
3. HALIMOCXEMIS C. A. Mey. in Ledeb. Jl alta. I (ex p.)
1. H. triandra Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 197 (1848).

Folycnemum triandrum Pali. iter. 1 app. p. 483 tab. D fig. 2 (1771).
Anabasis triandra M. Bieb. land. kasp. p. 154 (1800). Halimocnemis
Volvox G. A. Meyer in Ledeb. fl. alta. 1 p. 383 (1829). Fetrosimonia
Volvox Bunge anab. p. 52 (1862) Boiss. fl. orient. 4 p. 972. Iulie,
;
—Q
August. esuri aprice, în apropiere de locuri srate. Brila de la
Monument spre Lacul-Srat; malurile Borcei la Fetei^ti.
2. H. crassifoiia G. A. Mey in Ledeb. fl. alta. 1 p. 385 n. 5

(1827); Ledeb. fl. ross. 3 p. 830. H. alternifolia Moq. Tend. in DG.
prodr. 13 part. 2 p. 198 (1849). Policnemum crassifolium Pali. illustr.
p. 64 tab. 55(1803). Fetrosimonia crassifoiia Bunge anab. p. 55; Boiss.

11. orient. 4 p. 973. —Q Iulie, August. Litoralul Mrei-Negre pe ling
Lacul-Razim. (Janka exsic. !)
Trib. Jl. CYCLOLOBE.E. Embrionul circular sau anular aplicat pe

perifereia unui albumen voluminos central.
Sec|. L Axele caulinare sunt articulate .î crnose, foile iari
crnose dar forte scurte sau nule (Salicorniile).
4. SALICORNIA Tournef. corol. p. 5/.
I. S. herbacea L. spec. p. 5 ; Koch syn. p. 693 ; Moq. Tend.

in UG. prodr. 13 part. 2 p. 144. Ledeb. fl. ross. 3 p. 767; Schlechtd.
Lang. deutsch. 9 fig. 863. S. acetaria Pali illustr. p. 7 tab. 1 (1803). —
Vulg. Brânc. Urba-porcului. lerb-srat. Salicornie. —^ August,

Septembre. Locuri srate, pe ling saline, pe fermii maritimi. Ocnele-
Mari; Gâmpina pe pruntiiul Doftanei subt Telega, Prjeni; Tîrgu-
Ocnei la saline; Balta-Alb; Lacul-Srat; Constanta.
|3. prosfrafa Moq.-Tend. loc. cit. p. 145. S. prosfrata Pali. ill.
p. 7 tab. 1 et 2 fig. 1 (1803). S. procumbens Smith. engl. bot. t. 'J475

(1812): avend portul gracil, mult ramos .|i a.^ternut la pment. ~
Constanta pe la Tbcrie chiar pe marginea mrei.
Sec|. II. Axele caulinare nearticulate, continue ; foile desvoltatu,
1 . Foile lineare membranose, coriace sau crnose.
5. CAMPHOROSMA L. gen. n. 164.
I. C. ovata W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 03 (1799); Ledeb. 11.
ross. 3 p. 744; Heuff. enum. banat. p. 152 ; Neilr. diagn. p. 110; Boiss.
fi. orient. 4 p. 921. — ?|. Iulie - Septembre. Locuri josnice, arenose
srate. Comana în lunca Gîlnistei spre Grditea, copios.
6. CORISPERMUM L. s;en. n. 12.
1. C. canescens Kit. in litt. Schultz oest. flora 1 p. 7 (1814);

Moq.-Tend. in DG. prodr. 13 part. 2 p. 141; Neilr. diagn. p. 108.
C. intermedium Auct. hung. quoad pi. hung. non Schweig. C. Mar-

Fxhalii a. florldiim lus 2 Fenzl. in Ledeb. fl. ross. 3 p. 763. — Q Û"
gust - Septembre. Nsipuri prin dunele danubiale. Bucura spre Ptule
în Mehedini; Galafat pe la Poeana ; dunele maritime la Gonstanâ
de la Tbcrie spre Mamaea i pe la Tuzla.
2. C. nitidum Kit. in htt. ap. Schult. oester. fior. 1 p. 7 (1814);
Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 141 ; Koch syn. p. 694; Neilr.

diagn. p. 108; Sturm deusch. h. 67. C. purpurascens et C. microsper-
mum Host fi. auslr. 1 p. 318 (1827). —Q August - Septembre. Prin
dunele maritime în Dobrogea la Tuzla, Gonstana, Mamaea.
7. KOCHIA %oth. in Schrad. jouni. 1800
I. K. Scoparia Schrad. neu. journ. 1809 p. 85; Koch. synops,

p. 695; Moq.-Tend. in DG. prodr. 13 part. 2 p. 130; Fenzl in Ledeb.
fl. ross. 3 p. 746 Boiss.; fl. orient. 4 p. 925. Chenopodium Scoparia L.
spec. p. 321. Atriplex Scoparia Grantz instit. 1 p. 208 (1766). — Vulg.
Mturi. Mtur i-de-fêr. —Q Iulie -Septembre. întreinut i propa-
gat prin cultur în grdini de er; accidental pe cfimpuri si prin
locuri virane (Grec. enum. p. 49).
chenopoduce.t: 499
2. K. arenaria Rotii in Schrad. journ. 1 p. 307 t. 2 (1800) ;
Kocli syn. p. G95; Moq.-Teiid. in DC. prodr. 13 part. 2 p. 132 ; Ledeb.

II. ross. 3 p. 749; Boiss. fi. orient. 4 p. 924. Chenopodium arenarium
Gaertn. in flora, wetter, 1 p. 3.0G (1 799). Salsola arenaria W. et Kit.
rar. hung. 78 (1799). S. dasyantha Pali.

I p. <S0 tab. illustr. plant. 1
p. 10 tab. 10 (1803). S. fenuifo'ia M. Bieb. fl.J. c. 1 p. 188 (1808).

Kochia desyantha Schrad. nen. journ. 1809 p. 86. — '^J Iunie, Iulie.
Locuri aprice inculte, pe teremuri de loiss. Câmpiile de la Gonstan|a

spre Hasan-Kaira.
8. K. prostrata Schrad. neu. journ. 1809 p. 85 ; Koch syn.

p. 695 ; Moq.-Tend. in D(l. prodr. 13 part. 2 p. 132; Ledeb. fi. ross. 3
p. 747 ; Boiss. fi. orient. 4 p. 923. Salsola prostrata L. spec. p. 323.

Chenopodium augustanum AII. fi. pedem. 2 p. 198 tab. 38 fig. 4 (1785). —
\\. Iulie- Septembre. Locuri aride aprice argilose sau argiloso-arenose.
Fete.^ti pe malurile Borcei; Brboi; Cernavoda; Constana.
|3. rubela iMoq.-Tend. in DC. 1. c. K. prostrata a. vlrescens lusus 1
Ledeb. 1. c. p. 748. Ramurile mai în urm devin calve i rosietice;

foile lungi verdi cu puHn peri sau numa ciliolate. — Constana.
4. K. hirsuta Nolto nov. fior. holsat. p. 24 (1826) Koch syn. ;
p. 696. Chenopodium hirsutum. L. spec. ed. 1753 p. 221 Wahlenb. fi.

;
suec. p. H)0. Salsola hirsuta L. spec. ed. 2 p. 323. Sxiceda hirsuta Rchb.
germ. exc. p. 580. Ecliinopsilon hirsutus Moq.-Tend. in DC. prodr. 13
part. 2 p. 136; Ledeb. fi. ross. 3 p. 754; Boiss. fi. orient. 4 p. 925. —
August, Septembre. Locuri sterile aprice pe teremuri de loess. Con-
stana spre Caracoium i spre Tuzla.
2. Foile late membranose plane, de ordinar triangulare, rom-

boidale sau hastate (Chenopodiile i Spinaciile), a rarlineari-aciculare
(Geratocarpus).
8. CHENOPODIUl»! L. gen. n. ^ôg.
^ 1. Suprafaa axelor caulinare, a foilor i a pedantului glabr

sau cu pruin farinos ; foile întregi sau neregulat dentate.
I. Ch. hybridum L. spec. p. 319; Sturm deutsch. fi. h. 75;
Koch syn. p. 696; DC. prodr. 13 part. 2 p. 68; Ledeb. fi. ross. 3
p. 702 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 878. Ch. stramonifoliwn

Cheva1.fl. paris 2 p. 383 (1827). — Vulg. Talpa-gmei. Spanac-porcesc.
BuruU'n de buh-rta. —3 Iulie, August. La locuri umbrose, pe lîng
garduri i prin pduri. Cornei, Dunibrvia ; Bucureti, Bneasa,
Panteleimon ((Irec. enum. ]). 49); Gomana,
2. Ch. urbicum L. spec. p, 318; Sturm deutscli. 11. li. 75 ;
Koch syn. p. 69G var. a; DC. proclr. 13 part. 2 p. G9 exclus, variet.
Ledeb. fi. ross. 3 p. 701 var. a; Schlechtd. Lang. deulsch. 9 f. 877.

Ch. deltoideum Lam. fl. 249 (1778). CA. melanospermum Wallr.
fr. 3 p.
sched. crit. 1 p. 112 (1822).— Vulg. Ih-ba drumurilor. Iulie -Sep- —Q
lembre. Pe ling ziduri, locuine, garduri, drumuri ; forte comun. Co-
mana; Bucureti; Câmpina, Brebu; Buzeu.
3. Ch. murale L. spec. p. 318; Sturm deutsch. fl. h. 75; Koch

syn. p. 696; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 69; Ledeb. fl. ross. 3 p. 702 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 879. Atriplex muralis Grantz. inst. 1
p. 206 (1766). — Vulg. lerba-drumurUor. — Pe ling garduri, pe la dru-

muri, prin locuri de cultur. Bucureti (Grec. in Kanitz pi. rom. addit.
n. 1606 ; Grec. enum. p. 49) .i prin tot |era.
4. Ch. album L. spec. p. 219; Sturm. deutsch. fl. h. 75; Koch

syn. p. 696 var. a: DC. prodr. 13 sect. 2 p. 71 var. a: Ledeb. fl. ross. 3
p. 697 var. p lusus 1. Ch. leiospermum DC. fl. fr. 3 p. 390(1805). Ch.
fjlomer ulosmn Rchh. germ. exc. p. 579. (1830). — Q Iulie- Septembre.
Locuri ruderale i de cultur prin comune i la câmp vulgar. Bucu-
;
reti (Grec. enum. p. 49); Comana; Câmpina; în Dobrogea mult.
5. Ch. opulîfolium Schrad. in Koch et Ziz. cat. pi. palat. p. 6

(1814); Sturm deutsch. fl.h.75: Koch syn.p. 697 var. a; DC. prodr. 13
sect. 2 p. 67; Ledeb. fl. ross. 3 p. 696; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
fig. 880. — Iulie -Septembre. Locuri ruderale urbane i rurale, dru-
muri, ci; specie forte vulgar. Comana; Bucureti etc.
6. Ch. polyspermum L. spec. p. 321; Sturm deutsch. 11.
h. 75; Koch syn. p. 697 var. a; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 62 var. p :
Ledeb. fl. ross. 3 p. 693 et 694 |3. — Q August, Septembre. Locuri

ruderale. Rîmnic; Bucureti.
(3. acutifolium Kit. ap. Schult. oester. fl. 1 ann. 18 J 4 p. 458 ;
Sturm deutsch. fl. h. 75 tab. 13 pro species. Ch. pohjspermum |3. spi-
cato-racemosum Koch 1. c. Ch. polyspermum a. spicatum Moq.-Tend. in
DC. 1. c. Ledeb. 1. c. — Broteni, Strhaea în Mehedini.
7. Ch. Vulvaria L. spec. p. 321; Sturm deutsch. fl. h. 75;

Koch syn. p. 697; DC. l..c. p. 64; Ledeb. fl. ross. 3 p. 695; Schlechtd.
Lang. deutsch. 9 fig. 872. Ch.fcetidu?nLsim. fl. fr. 3 p. 244- non Schrad.
Atriplex Vulvaria Crantz. inst. 1 p. 207 (1766). — Vulg. Loboâ-
puturos. Lobod-pute a firi. —Q Iulie, August. Pe lîng ziduri, pe
;;
CITENOrODTACE^ 501
troluore pii(,in frecuentate, ci rurale; destul comun prin lor.Curtca-

(le-Arge.î Bucureti, Mogo.ôea; Gomana;
; Neam|u (Chania exsic.)
Clonstanja, Mangaliea.
§. 2. Suprafaa axelor caulinare, a foilor iî aperiantului pubes-

cent; foile sinuato-pinatifide sau pinatifide.
8. Ch. Botrys L. spec. p. 320 ; Sturm deutscli. fl. h. 75 ; Kocli
syn. p. 698; DC. prodr. 13 sect. 2 p. 75; Ledeb. fl. ross. 3 p. 704;
Schlechtd. Lang. deutsch, 9 fig. 871. — Vulg. Pelinitâ-grecesc. T-
nuit. — Q Iulie- Septembre. Locuri nsipose, prundi.îul torentelor,
petriîuri; în regiunea dealurilor. (Grec. enum. p. 41), Gerne|i, Hi-
nova; Baea-de-Aram, Padei; Tismana, Tîrgujiul; Climne.^ti
Curtea-de-Argei Corbeni; Câmpulung; Gâmpina, Breaza, Brebu;
;
Buzeu, Beceni; Odobeti; Neam|u (Ghan. exsic.)
9. BLITUM Toiinief. imtit. p. 507.
§ 1. Poriantul in epoca fructificaiei devine uscat sau nesucos.

1. B. glaucum Koch in Sturm deutsch. 75 tab. 1 (1839);
li.
ejus syn. p. 699. Chenopodiu7n glaucum L. spec. 320; DG. prodr. 13

p.
sect. 2 p. 72; Ledeb. fl. ross. 3 p. 700; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
f. 882. — O Iulie- Septembre. Locuri rudende pe ling ziduri, tro-
tuare, locuri humifere i pruntiiuri salsuginose. Gâmpina pe fermii
Doftanei; Bucureti prin Isvor i Filaret; Comana; Constanta, Ana-
dolchioi Garacoium, Tuzla, Gernavoda.
2. B. rubrum Rchb. germ. exc. p. 582 (1830); Sturm deutsch.

h. 74; Koch DG. prodr. 13 voi. 2 p. 83 var. a; Boiss. fl.
syn. p. 698;
orient. 4 p. 905. Chenopodium ruhrmn L. spec. p. 318. Blitum polymor-
pJmm a. vulgare Ledeb. fl. ross. 3 p. 707. — Q Iulie -Septembre.
Gumpuri prin locuri inculte sau paragini. Brila, Brboi, Galai.
3. B. Bonus-Henricus G. A. Mey. in Ledeb. fl. alta. 1 p. 11

(1827); Sturm deutsch. fl. h. 74; Koch syn. p. 698; DG. prodr. 13
sect. 2 p. 84 ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 708. Chenopodlum Bonas-Hen-
riciis L. spec. p. 318. Ch. sagittatnm Lam. fi. fr. 3 p. 344. Atriplex
Bonus-Henricus Grantz. —
Vulg. Spanacu- Ciobanilor. Spanacu-Sti-
nilor.— II Maiu - August. în regiunea montan prin gunoe pe ling
stîne, pe ling pduri, pre drâmturi de stânci. Plaiul
Osliei pe
Bulzula Stîna-Filip; Muntele Coziea; Dîmbovicioara, Hucr; Câmpu-
lung, Nmeti; Sinaia (Grec. enum. p. 49); Piatra-Mare ; Monstirea
Neam|u (Ghania); Broteni; Schitul-Rareu.
—
g ^2. PeriaiiLul în epoca fructificaieiestesucos, bacciibrni (truclul
soros).
4. B. virgatum L. spec. p. 7; Sturm deutscli. li. 74; Koch syn.
p. 098 DC. ; proclr. 13 sect. 2 p. 83 ;

Ledeb.fl. ross. 3 p. 700 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 9 f. 884. Morocarjms foUosus Moencli. meth. p. 342
(1794). — Vulg. Fra(/-ttarasc. —Q
Iunie- August. Locuri ruderale,
drumuri, locuri decultur. Valea Prahovei subtPossada pe la tuneluri;
Ttrgu-Frumos spre Cotnari ; M(Mistirea Neaniu (Chania exsic.)
10. BETA Toiinief. instit. p. $or.
I. B. vulgaris L. spec. p. 322; Koch syn. p. 099 exclus, var. a;
Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 55; Schlechtd. Lang. fi. v.
deutsch. 9 fig. 885. — Vulg. Sfecl. — cS s. 2\. Iulie, August. Plant do

cultur, forte vulgarizat pentru uzul alimentar, industrial i agricol.
Variet|i multe din care cele mai principale :
a. rubra L. 1. c; DC. fi. fr. 3 p. 381. Beta Râpa Dumort. fi. bolg.
p. 21 (1827). B. vulgaris -;. rapacea Koch syn. p. 099. Rdcina cr-

nos sucos zacharifer, incarnat roie, gros .si fusiform : B. ruhra
major Bauh. prin. p. 118 ; sau cptinos: B. ruhra rdice rapce Bauh.
1. c. — Sfecla-roie, Panr/ele. Sfeda-panyele (fr. Bette-rave rouge).
(3. Cicla L. spec.p. 322; Kochsyn. p.099;Moq. Tend, in DC. 1. c
p. 50. Cicla officinarum Bauh. prin, p. 118. Beta hortensis Mill. dict.
n. 1 (1768). B. vulgaris allm DC. fi. fr. 3 p. 383. Rdcina cilindroid

gros, cu o carne alb, albicios sauverduei cam tare. — Vulg. Sfecla
alb (fr. Poiree).
11. SPINACIA Tounief. instit. p. 5-5:5
I. S. oleracea Mill. dict. n. 1 (1759); Lin. spcC. p. 1450 var. a;

Moq. Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 118; Ledeb. fi. ross. 3 p. 711.
S. spinosa Moench meth. p. 318 (1794); Koch syn. p. 700. — Vulg.

Spanac. Spanac-comnn. — Q Maiu, Iunie. Plant oriental introdus,
vulgarizat i întreinut prin cultur pentru uzul alimentar.
12. OBIONE (iivrin. fruct. 2 tab 126
I. O. pediunculata Moq.-Tend. chenopod. enum. p. 75 (1840);

DC. prodr. 13 voi. 2 p. 115; Ledeb. fi. ross. 3 p. 730 Schlechtd. Lang.
;
deutsch. 9 f. 889. Atriplex peduncnlata L. spec. p. 1075. Diotis Atri-

j)licoides M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 397 (1808). Halinms pedunculatus Wallr.
sched. crit. p. 1 17 (1822). — Seplembro. Locuri srate. Brila la
Lacul-Srat (Kneclit.)
CHENOPODTACEiE 503
13. CERATOCARPUS L. gen. n. /os.
I. C. arenarius L. spec. p. 1375; Moq.-Tend. inDC.prodr. 13

scct. i> p. liM; Ledeb. fl. ross. 3 p. 739;Boiss. li. orient.4p. 918.—
Iulie -Septembre. Locuri inculte aride, petrii^ menunt, |erân humo-
argilos. Regiunea Danubial si Dobrogea : Fete.^ti; Brila, Galai pîn
spre Nmoloasa; Macin, Gargalîc, Constana; Gopadin, Bairamdede.
14. EUROTIA Adans. fam. ihit. 2 p. 260.
I. E. ceratoides C. A. Mey. in Ledeb. fl. alta. 4 p. 239 (1827);

Moq.-Tend. in DC. prodr. voi. 13 sect. 2 p. 120; Ledeb. fl. ross. 3
p. 738; Boiss. fl. orient. 4 p. 917. Axyris ceratoides L. spec. p. 1389.

Biotis ceratoides Willd. spec. pi. 4 p. 368 (1805). cf I^Îie, August. —
Locuri josnice nsipose si srate în Dobrogea pela lenichioi (Br. miss.)
15. ATRIPLEX lournef. instit. p. 506.
i 1. Periantul în epoca maturitei remâne verde i ierbaceu.

1. 541 tab. 348 (1803)
A. nitens Sclikuhr handb. 3 Rebent. p. ;
prodr. fl. neomarch. p. 12G (1804); Sturni deutsch. h 79; Koch

syn.p. 701 Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 90; Ledeb. fl. ross. 3
;
p. 715; Boiss. fl. orient. 4 p. 908; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 891.

A.acumînata W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 103 (1804). A. Hermannl
Willemet phytogr. 3 p. 1222 (1808). — Vulg. Lobod. Lobod de dru-
muri. — Iulie, August. Locuri virane, ruderale, pe la garduri, dru-
muri: forte comun (Grec. enum. p. 49) prin tot era.
2. A. et Kit. rar. hung. 3 p. 278 tab. 221

oblongifolia W.
(1812); Sturm. deutsch. 79 tab. 3; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
fl. h.
p. 215 flg. 895. A. tatarica Koch syn. p. 701; Moq.-Tend. in DC.

prodr. 13 sect. 2 p. 96; C. A. Mey. in Ledeb. fl. alta. 4 p. 312 -non Lin.
spec.pl. ed. 1 p. 1053. A, patida var. a hololepis Iusus2Frenzl in Ledeb.
fl. ross. 3 p. 726 (1847). — Vulg. Lobod. —Q Iulie, August. Lo-
curi inculte, virane, ruderale, pe la garduri, drumuri; forte comun. Bu-
cureti; Comana; în Dobrogea pe la Tuzla, Constana, Maraaea.
3. A. patula L. spec. p. 1494; Sturm deutsch. fl. h. 79 tab. 5;

Koch syn.p. 702; Moq.-Tend. inDC.prodr. 13 sect. 2p. 95; Schlechtd.
Lang. deutsch. 9 p. 217 flg. 896 et omn. auct. A. angustifolia Smilh
fl. brit. 3 p. 1092 (1804). xL patula var. 7. angustifolia lusus 2
Ledeb. fl. ross. 3 p. 727. -- Iulie -Septembrie. Locuri inculte,
virane, pe la garduri, drumuri ; forte comun. Comana ; Bucuresci.

'^.erecta, A. erecta Smith. fl. brit. 3 p. 1093 (1804); Sturm
deutscli. fi. li. 79; tab. G. A. pattda [3. microcarpa Koch syn. p. 702.
A. patnla vai'. '(. muricata lusus S Fenzl in Ledeb. fi. ross. 3 p. 728. —
Coziea pe stâncile îse „Masa-lui-Traian" jos pe marginea Oltului.
4. A. latif olia Wahlenb. fl. succ. 2 p. G60 (1833) Sturm deutsch.

;
h. 79; Koch syn. p. 702. A. hastata Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 voi. 12

p. 94(excl. variet.) : Schlechtd. Lang. deutsch. 9 p. 213 fig. 894 -non L.
spec. p. 1494 nec. Koch syn, p. 702 cujus stirps cum A. calothecaRa-
linesquii synonymâ. A. hastatum a. vulgaris lusus 1. Fenzl in Ledeb. fl.
ross. 3 p. 723. — Iulie -Septembrie. Locuri umede josnice. Bu-

cure.|ti; Constana pe la Tbcrie.
5. A. microsperma W. et Kit. ap. Willd. spec. pi. 4 p. 964
(1805): W. et Kit. rar. hung. 3 tab. 250 (1812) -non tab. 221 qu« ad
A.patulam spectat. A. mucronata Baumg. enum. transs. 1 p. 204 (1816).
A. ruderalis Wallr. sched. p. 115 (1822); Sturm deutsch. h. 79 tab. 8.
A. laifolia p. microcarpa Koch syn. p. 702. A. hastata o. microspertna

Moq.-Tend. in DC. prodr. 13sect. 2 p. 95; Ledeb. fl. ross. 3 p. 723. —
3 Iulie, August. Locuri josnice umede srate. Câmpina Tîrgu-Frumos ;
spre Cotnari ; în Dobrogea pe la Constana Tuzla mult. .î
6. A. littoralis L. spec.p. 1494; Sturm. deutsch. h. 79 tab. 12;

Koch syn. p. 703. Moq.-Tend. in DC. prodr. 13sect.2p. 96 quad forma
genuina; Ledeb. fl. ross. 3 p. 729 var. a infegrifoUa lusus 2; Boiss. 11.
orient. 4 p. 909 (exclus, synon. Linnaei); Schlechtd. Lang. deutsch. 9

lig. 892. — Iulie -Septembrie. Locuri josnice srate. Constana.
§ 2. Periantul la maturitate albo-argintiu, coriace, baza indurat.

7. A. tatarica L. spec. ed. 1 p. 1053 (1753) ex Aschers. ind.
semin. h. berol. 1872 (non Koch et auct. supracitat.) ; Boiss. fi. or. 3
p. 910. — .J. laciniata Sturm deutsch. fl. h. 80 tab. 2; Koch .syn.
p. 703; Moq.-Tend. in DC. prodr. 13 sect. 2 p. 93; Ledeb. fl. ross. 3
p. 718quoad variet. a.; Gren. Godr. fl.fr. 3 p. 1 1 -non L. spec. pi. ed. 1
p. 1053 cujus stirps genuina cum A. arenarium Woods. synonym

(conf. Aschers. bot. zeit. ann. 1874). — ^. mc/sa M. Bieb. fl.t.c. 3 p. 641
(1819):Be.sser enum. p. 54. A. recurvumD'Urw. enum.n. 239(1822).—
Vulg. Lobod. Lobod-selbatic. —Q Iulie -Seplembre. Prin locuri vi-
rane.î ruderale, pe ling ziduri, garduri, drumuri; specie forte comun
(Grec. in Kanitz pi. roman, addit. ii. 1625; Grec. enum. p. 49). Bu-
cure.^ti ; Comana ; Brila, etc.
8. A. roea L. spec. p. 1493; Sturm deutsch. fl. h. 80; Koch

CHENOPODIACE.*:, POLVGONACE.T] 505
syn. p. 703; Moq.-Tend. in DC. prodr. KJ sud. 2 p. T2] Ledeb. II.
ross. 3 p. 717 var. a; Scldechld. Lang. deutsch. 9 p. 220 fig. 897.

.1. alba Scopol. delic. insub. 2 p. 16 t. 8. A. lac'miala M. Bieb. fi. t. c. 3
p. 641. —Q Iulie, August. Locuri srate. Pe lîng salinele Slnicu
din Prahova; Feteti; Brila; Tîrgu-Frumos spre Cotnari i în Do-
brogea.
9. A. micpotheca Mo(|uin-Tend. in DC. prodr. 13 part. 2

p. 81 (1849). — August, Septombre. Prin îanûri . pe la garduri
de mrcini la Constanta calea pe lîng viî spre Tuzla^ forte copios.
Planta nostr cu specimenele de acest nume ce se gsesc pe lîng
Atena este de o perfect asemenare; deci, o considerm drept specie
bun .î identic cu acesta.
• A. horiensish. spec. p. 1153. — Vulg. Lobod. Lobod bun. —
Q Iulie, August. Plant de cultur pentru uzul culinar; forte vul-
LXXXII. POLYGONAGEiE Lindl. nat. syst. 211.
1. RUMEX L. gen. n. 451-
Jî
1. Florile hermafrodite sau pohgame; stilurile libere; foile
avend baza atenuat, rotund sau cordat, îns nehastate nici sagitate.
l. Laciniile interne perigonice tote-trele sau cel puin una cu
calositate dorsal graniform la baz.
=•=
Marginea laciniilor interne perigonice prelung 2 - dentat.
1. R. maritimus L. spec. p. 478; Sturm deutsch. h. 73 n. 1;
Koch syn. p. 704; Ledeb. fl. ross. 3 p. 500; DC. prodr. 14 p. 59;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 826. R. Anthoxanthum Murr. prodr.
p. 52. R. aureus AVither. p. 356. — Q Iunie -August, Locuri josnice
umede, ml§tini.ê, stufuri .i pe lîng mare. Galai spre Gura-Prutuhii;
Tacuci; Constana.
2. R. palustris Smith fl. brit. 1 p. 394(1800); Sturm deut.sch.

h. 73; Koch syn. p. 704; Ledeb. fl.ross.3 p. 500; DC. prodr. 14 p. 59 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 827. E. Umosus Thuill. fl. paris. ed. 2
p. 182(1799). — Vulg. Stevie. Stevie-de-balt. —^ Iunie- Septembre.

Locuri josnice umede, mlatini, stufuri bltose. Olne.ti; Bucure.ti;
Calai.
•'•"••
Marginea laciniilor interne perigonic expresiv multidentaul.
3. R. pulcher L. .spec. p. 477; Sturm deutsch. h. 73; Koch

syn. p. 705 ;
Ledeb. fl. ross. 3 p. 501 ; DC. prodr. 14 p. 58; Schlechtd,
Lang. deiilscli. 'J lig'. 825. E. dicaricatm L. 1. c, suc. Berlol.; SUinii

deutsch. h. 73 n. 8 foliis noii panduraBlbrinibus. — (j" Jôcuri aride
inculte, pe lîng drumuri. Verciorova, Severin; Gomana; Câmpina;
Galaii.
4. R. obiusifolius L. spec. p. 478; Meisn. in DC. prodr. J4

p. 53; Boiss, ti. orient. 4 p. 1011. R. obiusifolius (3. discolor Wallr.
.sched. 1 p. KiS (1822); Sturm deutsch. fi. h. 73; Koch syn. p. 70G.
R. obtusifoUus (3. agrestis Frie.s. sec. Ledeb. fl. ross. 3 p. 502. R. lae-
mgatus Willd. ap. Spreng. syst. 2 p. 159 (1825). R. purpureus Poir.
encycl. meth. 5 p. 163 (1804). — îf. Iulie, August. Pe lîng locuine
în regiunea submontanâ. Costeti distr. Mehedini.
5. R. biformis Menyh. kiilocsa novenit. ann. 1877 p. 161;

Simk. enum. transs. p. 472 et exsic. ! R. crispus b. dentatus Schur
enum. transs. p. 580 - non R. dentatus L. nec Gampd. in DC.
prodr. 14 p. 56. R. crispus var. odontocarpus Borb. exsic. ! R. palus-
troides Simk. (x R. crispus- palustris). — <|, Iulie, August. Locuri
umede. Giurgiu, Sloboziea, Malu-de-jos.
'•'•
''"
* Marginea acestor lacinil cu totul întreg sau u.îor denti-
culatâ.
6. R. crispus L. spec. p. 476; Sturm deutsch. fi. h. 73; Koch
syn. p. 706 ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 505 DG. prodr. 14 p. 44 Schlechtd.
; ;
Lang. deutsch. 9 flg. 828. Lapathum crisjmm Lam. fl. fr. 3 p. 3. —

Vulg. Dragavei. Stevie. Steghie. — ?(, Iulie, August. Locuri virane
iî ruderale, pe la garduri, drumuri i prin locuri de cultur; forte
comun (Grec. enum. p. 50). Gâlimâneti; Gâmpulung; Bucureti; Go-
mana; Monastirea Neamju (Ghan. exsic)
7. R. confusus Simk. term. fiiz. ann. 1877 p. 238; ejus ma-

ghiar, noven. lap. 2 p. 152 et exsic! (x R. ci-ispo-Patientîa); R. maxi-
mus Grec. enum. 1880 p. 50 -non Schreb. — t\. Iulie, August. Locuri
umede. Bucure.sti pe la Herestru, Bneasa.
8. R. conglomeratus Murr. prodr. fl. goetting. p. 52 (1770);

Sturm deutsch. fl. h. 73; Koch syn. p. 705; Ledeb. fl. ross. 3 p. 505;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 834 DG. prodr.
; 14. p. 49. R. Nemola-
paihum Ehrh. beitr. 1 p. 181 (1787). R. jâludosus With. p. 354. —
2[. Iulie, August. Pduri; locuri umede, an|uri, gropi ude. Broteni^
Slrhaea; Glimne.ti ; Predeal; Gâmpulung; Neto|i; Gomana; Bu-
cureti; Herestru; Neamû (Ghania exsic)
POLIGON ACE J-: 507
9. R. viridis Sinith fi. brit. J p. 300 (1800). R. condylodes M.

Bieb. 11. l. c. 1 p. L>s (1808) ;
E.7iemorosHs Sclirad. ap. Willd. cnum.
p. 397 (ISOD); IJoiss 11. orieiil. 4 p. 1010. /t. sangaiiiens [3. viridis.
Koch syn. p. 705; SLunn dculscli. fi. li. 73 n. 5 ; DC. prodr. 14 p.
49; 1^. Nemolapaihum Wallr. .^clied. crit. p. 158 (1822); Ledeb. 11.
ross. 3 p. 503- non Eliili. c. 1. — ?|. Iulie, Angust. Locuri umede um-
brose, pduri, dunibrave. Olauesti; Caiiiunell; Sm-V [U. saiu/uineus
Grec. enum. 1880 j). 50-non Lin. (pioad Ibrinani lypicaui); Ferii prin
valea Cociocului ; (Jouianr..
10. R. silvestris Wallr. sclied. critic, p. lOl (182i^) ; Meisn.

in DC. prodr. 14 p. 50. A'. ohstiisifoliKs 7. silvestris Koch syn. p. 70G ;
Slurm deutscli fi. h. 73 n. 11; Ii. ohtusîfoliui^ Fries.-non L. — ?|.
Iulie, August. Locuri cu ierb, prin livedi de pomi, pe Hngâ pduri;

Valea Cernei pe cracu Osliei; Câmpulung; Bu.teni; Predeal; Bu-
cureti.
Meisner, in DC. 1. c, cu drept cuvent îndeprtez pe R. silves-
t)-is Wallr. de H. ohtusifolim L. spec. p. 478 care urniez ocupe s
locul ling Ic. pulcher de ore ce are marginea laciniilor interne pe-
rigonice întreg sau, la unele din ele, cu câte un dinte scurt.
11. R. Hydrolapathum Huds. fi. angl. 1 p. 154(1778); Sturni

deutsch. fi. h. 73 ;
Koch syn. p. 707 ; Ledeb. fi. ross. 3 p. 507 DC. ;
prodr. 14 p. 47 ; Sclilechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 829. R. aquaticus

Smith fi. brit. 1 p. 394 (1800)-non L. ; Fries. nov. fi. suec 2 p. 109.—
^ Iulie, August. Locuri palustre, stufuri bltose (Grec. enum. p. 50).
Herestru, Bneasa.
2. Laciniile perigonice interne sunt cu totul lipsite de calosi-
tate graniform.
12. R. longifoiius DC. fi. ir. 3 p. 3(i8 (1805); Meisn. in DC.

l)rodr. 14 p. 44. R. domesticus Hartm. 11. scand. p. 148 (1820); Koch
syn. p. 706 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 39 ; Ledeb. fi. ross. 3 p. 506. R.
crispus [3. domesticus Weinm. fi. petropol. p. 37 (1837). R. alpinus
Hook. engl. bot. t. 2694 non Lin.— % Iulie, August. Locuri cu ierb
l)rin unele cur[i spa|i6se, Bucureti.
13. R. alpinus L. spec p. 480; Sturm deutsch fi. h. 74 n. 2;

Koch syn. p. 707 ; DC. prodr. 14 p. 42; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 40 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 837. — ?|, Iulie, August. Regiunea

montan pe ling stînele ciobanilor, prin vile munilor. Valea Ger-
nei preBulza la Stîna-Filip i pe cracu Osliei muntele Goziea, plaiul ;
Gomarnicu în Arge; Pajerea; Buteni; Sinaia; Predeal; Piatra-

Mare muntele Bîda la Dorna i pe la Sch'tu Rareu.
;
§ 2. Florile dioice sau poligame ; stilurile aplicate pe muchiile

ovariului; foile hastate sau sgetate.
14. R. arifolius AII. miscell. taurin. 5. II p. 94 (1759); ej. fi.
pcdeni 2 p. 202 (1795); Slurm deutsch. fi. li. 74 n. G; Koch syn. p.

708 (non L. fii. supl. p. 212 ann. 1781 cujus stirp dubium est ncc
palria ejus nota). R. montanu.s Desf. tabl. ed. 2 p. 48 (1815); Ledeb.
ti. ross. 3 p. 510; Meisn. in DC. prodr. 14 p. G5. — î[. Locuri cam
mltinose cu menunt i rar tuferi pe ling Pteris aquilina, în
Plaiul Osliei pe la Stîna-Lacului 1130 m. i pe muntele Baiu în Mehe-
dini; în Suceava pe culmea Stniorei.
15. R. Acetosa L. spec. p. 481; Sturm deutsch. fi. h. 74

n. 7; Ledeb. 510; Schlecht. Lang. deutsch. 9. f. 842. R.
I. c. p.
Acetosa var. a vuhjark Koch syn. p. 709 DC. prodr. 14 p. 65.— ;
Vulg. Macriî. — !j. Maia, Iunie. Prin livedi la locuri umede, poeni
de pduri în locuri josnice. Simian, Hinova ; Cacova; Vultureanca;
Ciocneti, Tarteti, Guliea; Conteti, Câmpulung; Predeal; Te-
cuci, igneti în lunc. Monstirea Agapiea, Neamû (Chania exsic!)
Exist mult i în cultura de verdeuri pentru uzul culinar.
16. R. Acetosella L. spec. p. 481; Koch syn. p. 710; Ledeb.

11. ross. 3 p. 511 exclus, var. d.; DC. prodr. 14 p. 63 var S ct 6 ;
Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 45. Lapathum Acetosella Scop. fi. carn. ed. 2
p. 439. —Vulg. Macrii-fnenunt, MacrisL — 1\. Maiu-Iulie. Prin livedi
la locuri cu ierb, prin gropi i ianuri scurse sau ude; crânguri, lo-
curi uscate. Verciorova ; Balta ; Cloani^ Valea-Gernei ; Strhaea,
Broteni ; Graiova ; Blceti ; Câmpulung, Conteti, Piteti (Grec.
enum. p. 50); Ciocneti, Chitila, Perii ; Ploeti, Buda, Bicoi ; Sinaia,
Pjedeal; Berlad ; Iai; Piatra, Neamu; Broteni; Rareu; în Dobro-
gea la Alibeichioi pe muntele Consulu. — Vâriez :
a. vulgaris Koch syn. p. 710 ; Sturm 1. c. h. 74 n. 9 ; Schlcchdt.

Lang. deutsch. 9 fig. 839 ;
(5. multifidus Koch 1. c. DC. prodr. 14 p. 03 var 6. B. multifidus

L. spec. 482 ; Sturm 1. c. h. 74 n. 10.
17. R. scutatus L. spec. 480 ; Koch syn. p. 707; Meisn. in DC.

])rodr. 14 p. 69; Boiss. fl. orient. 4 p. 1015; Schlecht. Lang. deusch. 9
flg. 838. Acetosa scutata Mill. dict. n. 3 (1768). — c|,Maiu-lulie. Locuri
POLYGOÎÂCEif: 509
umede alpine cu ierb. (iodeanu pe laturea

despre nord în vale; mun-
tele Ciolanu-Mare in Mehedini; subt Pictrile-Doamnei în Rareu.
2. OXYRIA Hil. veget. syst. w p. 24.

O. digyna Gampdera monogr.
I.
rum. p. 155 tab. 3 (1819)-
Koch syn. p. 710; Gren. Godr. fi. fr. 3.
p. 34; Schiechtd. et Lang!
deutsch. 9 fig. 843. Ewmex digynushm. spec. p. 480. Oxrjria remformis
Hook. fi. scot. p. 111 (1821); Ledeb. ross. 3 p.
fi. 498; DC. prodr. 14.
p. 37. Wiemu digyntim Wahlenb. fl. Jappon. p. 101.—
Stânci pe vîrfurile alpine. Buceci
% Iulie, August
(Knecht.); pe lîng zpad veclTe pe
vîrful Godeanului Ia 2200'».
3. POLYGONUM L. gen. n.
4gs,
§ 1. Ax caulinar simpl terminat într'un spic dens cilindric;
3 stiluri lungi cu stigmate mici.
I. P. Bistorta L. spec.
p. 51GKoch syn. p. 710; Ledeb. fl. ross.
;
3. p. 0I8; DC. prodr. 14

125 var. a; Schiechtd. Lang. deutsch. 9
p.
fig. 844. -
Vulg. Cîrligat Ierb-roîe.
?j, Maiu, Iunie RcuUi -
Livedi, psciuni, pe lâng pduri;
în regiunea montan subalpin. In
Vâlcea pe Galbena; Jipu i Negoiu în
Argeiu în Muscel pe Ginatu ;
•SI Papuea; în tot coprinsul Bucecilor (Grec.

enum. p. 50) i al Pre-
doaldui; Tarni|a în Putna; Monâstirea
Neam|u (Ghan.)
2. P, vivîparum L. spec. 516; Koch syn.

p. 711 Ledeb. fl. ross. 3 ;
p.38; DC. prodr. 14p. 124; Schiechtd. Lang. deutsch.

9. fig. 845. -
%
luhe, August. Stânci i locuri cu ierb?.
sau muchi în regiunea al-
pm l subalpin. Godeanu; Ppuea Dîmbovicioara
Buceci la ;
;
Schitul-Ialomi|a (Grec. enum. p.

50), pe Babele i Costila; Predeal;
munu de la Monâstirea Neamû (Chan.); pe vîrful Rareului.
§ 2. Axe caulinare ramificate, ramurile i axa terminate în câte

un spic cilindric dens 2 siluri lungi
cu stigmate mici.
;
1. Perenice.
3. P. amphibium L. spec. p. 517; Koch syn. p. 711 ; Ledeb. fl.
ross. 3 p. 520 ;
DC prodr. voi. 14 p. 115 ; Schiechtd. et Lang. deutsch.
9 fig. 846. — % Iunie, Iulie. — Variez:
a. natans Moench
hassiaB p. 328 et Auct. cit. Gaule radicant
pi.
glabru, foile plutitore (natante) lung
pe|iolate glabre sau abia pe mar-
gini ciholate, spicurile eite Ia
suprafaa apei. In apele limpezi stag-
nante sau Im curgtore.— Herestru;
Gomana; Sta|ia Dolhasca.
p. terrestre Leers herborn. p. 99.
fl.
Gaule erect avOnd ochreele
Grecescu D, Dr. — C. 1324.
,
•^lO CONSPECTUL SISTEMATIC
piibescente iuior ciliate, foile scurt petiolate, mai ângusle, pubescenlî-

scabro. In locuri umede sau scurse. Pe Colentina; Brateiu la Galaj.i.
3. Anuale.
4. P. lapathifolium L. spec. 517; Koch syn. p. 711; Ledeb.
fi. ross. 3 p. 521 ; Boiss. fi. orient. 4p. 1030 ex parte; Schlechtd. Lang.
deulsch. 9 p. 98 fig. 847 A. — P. scahrum Moencli meth. p. G29
(1794). P.jHillens Pers. syn. pi. 1 p. 439 (1805). — Q Iunie -Septembre.
Locuri umede, ianuri sau gropi ude, împrejmuiri rustice, pe lâng
apioare. Balta ; Câmpulung; Gâmpina, Possada Bucureti ; ; Comana;
Fociani; Bacu, Tirgu-Ocnei; Neamu Tulcea, Azaclâu. ;
(3. incanum Koch syn. p. 711; Ledeb. fi. ross. 3 p. 521 ; Boiss. fi.
orient. 4 p. 1030. P. incanum Schmidt fi. bohem. n. 391 (1793). P.per-

sicaria var y. L. spec. p. 518. P. tometitosum Schrank baier. fi. 1
p. 6G9 (1787). Foile pe fa|a inferior albicios-tomentose. Balta, Co-

steti, Tarniâ; Tirgujiul; Bleeti ; Comana; Tirgu-Ocnei, Slânic.
Y. danubiale. P. danuhiale A. Kern. veget. verh.n. 1456 in oester.

bot. zeit. ann. 1875 p. 254. Plant procumbent, foile scurte elipsoide
albo-tomentose pe fa|a inferior. Prin locuri umede lunca Oltului la :
Turnu Mgurele ; Tulcea.
5. P. Persicaria a. L. spec. p. 518 Koch syn. p. 7-11; Ledeb. ;
fi. ross. 3 p. 522; DC. prodr. 14 p. 117 sed verbis „ochreis brevici-
liatis" erronata; Boiss. fi. orient. 4 p. 1030; Schlecht. Lang. deutsch. 9
fig. 848. P. hiforme Wahlenb. fi. suec. 1 p. 242 (1833). — Vulg.
Ierh-roie. Ierha puo-ecilor. — Iulie - Septembre. Locuri umede
locuri ruderale; drumuri.Cernei; Câmpulung; Chitila, Bucureti; Co-
mana; Ploeti, Câmpina; Neamu; Flticeni la iazul Giolsacilor; în
lunca Moldovei pe la Sasca, Mlin; Broteni pe Neagra §i Barnaru.
6. P. mite Schrank baier. fi. 1 p. 6G8 (1787); Koch syn. p. 712;

Ledeb. fi. ross. 3 p. 522; DC. prodr. 14 p. 110; Boiss. fi. orient 4 p. 1029;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 849. P.. laxijiorum Weihe in flora

ann. 1826 voi. 2 p. 746. P. Hydropiperl- Persicaria Meisn. monogr.
p. 94(1826). P. <îA6iHWiSteinap. A.Brauninfloraann. 1834p. 357. —
O lulie-Septembre. Locuri umede, gropi, ian|uri ude pe lâng gar-
duri, pe la drumuri. Comana ; Bucureti, Herestru ; Buda, Plopeni,
Slânic ; Galai.
Hydropipei* L. spec p. 517; Koch syn. p. 712; Ledeb. fi.

7. P.
523; DC. propr. 14p. 109 Boiss. fi. or. 4 p. 1029 Schlechtd.
ross. 3 p. ; ;
Lang. deutsch. 9 fig. 850. —

Vulg. Ierh-roie. lerb-iute. Pipera-
; ;
POLYGONACE^ 5ll
hrotei Ptpern-blui — Iulie -Soptembre. [.ocitri limonosc, gropi,

sian|un ude. Cerneai; Craiova; Rîmnic; Comana; Bucureti pe Go-
lentina;Buzeu; lunca Zeletinului la Podu-Turcului ;
prin Suceava la
Flticeni, la Sabasa, la Broteni pe Bistria §i pe Neagra în Dobrogea ;
pe la Mamaea, Caracoium.
8. P. minus Huds. fi. angl. p. 148 (17G2); Kocli syn. p. 712 ;
Ledeb. fi. ross. :] p. 523; DC. prodr. 14 p. 111; Boiss. fi. orient. 4
p. 1029; Schlecht. Lang. deutsch. 9 fîg. 851. P. Persicaria^. amjusti-
foUiim L. spec. 518. P. pusillum Lam. fi. fr. 3 p. 235 (1778). P.sfric
fum All. fi. pedem. 2 p. 207 tab. 68 f. 2 (1795).— Iulie- Septembro.
Locuri umede, gropi i §ian|uri ude mocirlose. Bucureti; Comana;
Galai spre Bratei.
§ 3. Axe caulinare ramificate; florile axilare solitare sau fasci-
culate constituind raceme laxe sau spicuri forte întrerupte foliate sau
bracteate; trei stiluri scurte sau nule, stigmatele globose.
1. Foile ânguste eliptice, lanceolate sau linettre; plante pros-
trate s. erecte.
9. P. aviculare L. spec. p. 519; Koch syn. p. 712 ; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 531; DC. prodr. 14 p. 97; Boiss. ti. orient. 4 p. 1036 exclus,
variet. ; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 852. — Vulg. SjJorifL Ttrsoaca.
Troscot. — Iulie -Septembre. Prin locuituri cultivate .i necultivate,
curjî, grdini, drumuri ; terâm loess sau arenos. Plant forte comun
(P. aviculare var. erectum et var. areîiarmm Grec. enum. p. 50 non
Auct.). Severin; Tîrgujiul; Craiova; Rîmnic; Slatina; Stolnici; Topo-
loveni; Predeal ; Cdmpina, Plopeni, Buda, Ploeti; Bucureti; Comana
Feteti; Brila^ Galai; Neamu (Chan.);Broteni; Flticeni; Botoani;
Iai; Berlad etc. — Variez.
a. procumbens. Caule forte ramificat chiar de la rdcin, ra-
murile difuse i întinse pe pment formând orbit, internodurile lungi;
foile eliptice, lanceolate sau cam spatulate;
p. buxifolium Ledeb. fi. ross. 3 p. 352. P. aviculare a. latifoUum
Traut. -non Tournef. Caule procumbent sau cam erect; foile eliptice,
plane i mai late de cum la forma precedent

. laxum Ledeb. c. P. neglectum Bess. enum.
1. p. 45 ex parte.
P. aviculare o. angustissimwn Meisn. in DC. prodr. 14 p. 98. Caule
procumbent, internodurile elongate; foile lineare acute sau lanceolate
ochrcele argintii.
10. P. Rayi Babingt. man. of brit. bot. od. 2 p. 275(1843);

;

j
Meisn. in DC. piodr. 14 p. 88. — Q Iulie - Septenibre. Prin dunele

j
maritime în Dobrogea la Constanta spre Canara. I
11. P. graminifolium Wierzb. in Heuff. enum. banat. p. 454 i
(1858); Meisn. in DC prodr. voi. 14 p. 95. —Q Iulie, August. Locuri |
nsipose in dunele danubiale de la Calafat. :
12. P. arenarium W. et Kit. rar. hung. 1 p. 69tab. 67 (1799); ;
Heuff. enum. ban. p. 154; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 100; Boiss. fl.
'
orient. 4 p. 1035. P. neglectum Bess. enum. p. 45 (1822) ex parte i
fide Ledeb. —O Iulie, August. Locuri nsipose. Prin dunele de la '
Constanta la Canara; lîng Severin la Simian pre câmpu Bâranului. ;
13. P. Bellardii
pedem. 2 p. 205 tab. 90 (1795); Ledeb.
AII. fl.
\
.
fl. ross. 3 p. 530 ; 4 p. 1034; Lindem. fl. cherson. 2
Boiss. fl. orient.
p. 158. P. patulum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 304 (1808). P. Bellardl var. i
a. virgatum et p. patulum Meisn. in DC. prodr. 14 p. 99. P. Kitaibelia- |
num Sadl. fl. comit. pest. ed. 1 voi. 1 p. 287 (1825). P. virgatum Schur I
(iest. bot. zeit. 1860 p. 353 -non Lois. P. ramiflorum Janka in linn. 30
—
j
p. 599 (1860). Iunie, Iulie. Petrii cu ierb. Pe lîng gara de

la Chitila.
'
2. Foile late cordato-sagitate sau hastate; plante volubile.

14. P, Convoivuius L. spec. p. 522; Koch syn. p. 713; Ledeb. i
fl. ross. 3 p. 528; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 135; Boiss. fl. orient. 4 I
p. 1032; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 853. Fagopyrum carinatum

—0
|
Moench. meth. p. 290 (1794). Iunie -Septembre. Pe lîng garduri

j
la locuri cam umbrose, prin locuri de cultura (Grec. enum. p. 50). Cli- I
mneti, Rîmnic Ciocneti, ; Chitila, Bucureti; Comana Câmpulung; ;
Gâmpina; Monstirea Neamu (Chan. exsic.) ; Broteni. \
15. P. dumetopum L. spec. p. 521; Koch syn. p. 713; Ledeb.

fl. ross. 3 p. 528; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 135; Boiss. fl. orient. 4
p.1032 Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 854. Fagopyrum memhrana-
;
ceum Moench. meth. p. 290 (1794). Iunie- August. Prin locuri— ;
ca i precedentul (Grec. 1. c). Ciocneti; Bucureti; Crivina; Vulcana '
Olneti; Câmpina; Beceni. i
16. P. Fagopyrum L.
spec. p. 522. lagopgrum sagittatum Gilib. j
435 (1792) F. esculentum Moench. meth. p. 290

exercit, phytol. 2 p. i
(1794).— Vulg. Ri^c. Ttarcâ. —

Iunie, Iulie. Incultur prin Mol-
dova de nord, pentru uzul economic; fina sa: hulgur.
;
DAPHNACE.E, EL.EAGNACE.E 513
LXXXUI. DAPHNAGEiE Lindl. syst. mit. 194.
1. DAPHNE L. gen. u. 485.
1. D. Mezereum L. spec. ed. 1753 p. 350; Sturm dculsch.

11. li. 8; Koch syn. p. 714; Rchb. icon. germ. voi. 11 t. 556; Ledeb.
11. ross. 3 p. 54G ; Meisn. in DC. prodr. 14 p. 530; Schlechtd. Lang.
deutsch. 10 fig. 97G. — Thymela'a Mezereum Scop. fi. carn. p. 279.
Mezereum officmarumC. A. Mey. beitr. 5 n. 112(1844). — Vulg. CleU.
Fiperu-lupului. Tulichinâ sau Tulpin. — tp Martie, Aprilie. Pduri
în regiunea montan i submontan. Câmpulung la Ograda-Br|iei
Buceci ; Predeal ; Agapiea pe Ia Schitul-Sichla (D. alpina Grec. enum.
p. 50-non L.); Monstirea Neamu (Ghan.); Rareu.
2. D. Blagayana Freyer in
1838 tom. 1 p. 176; Koch flora ann.
syn. p. 715; Rchb.550 n. 1180; Meisn. in DC.
icon. germ. 11 tab.
prodr. 14 p. 534; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 979. Z). Laureola
Auct. transs. ex p. -non L. Z>. Lerchenfeldiana Schur enum. transs.
p. 588 (1866). — t) Maiu, Iunie. Stânci alpine prin vi. Muntele
Goziea ; Buceci la S-ta Ana (Knecht.) ; Piatra-Mare (J. Romer).
2. THYMELiEA Tournef. inst. p. sg4.
I. Th. arvensis Lam. fi. fr. 3 p. 218 (1778) Meisn. in DC.j
prodr. 14 p. 551. Stellera Passerina L. spec. p. 512 et Auct, plur.

Rchb. icon. germ. voi. 11 tab. 550. D/gia Passerina Fasano atti
dell'acad. napol. 1787 p. 235. Passerina annita Wiksir. thymel. in act.

holm. 1818 p. 320; Koch syn. p. 715; Schlechtd. Lang. deustch. 10
fig. 974. —O Iunie- August. Câmpuri, locuri inculte aprice. în Do-
brogea pe la Constanta, Gargalîc, Periclie etc, frecuent.
LXXXIV ELiEAGNAGEJ] LidL nat. syst. p. 194.
1. HIPFOFHAE L. gen. n. 1452
I. H. rhamnoides L. spec. p. 1452; Koch syn. p.719; Ledeb.

11. ross. 3 p. 552; Rchb. icon. germ. voi. 11 tab. 549; DC. prodr. 14
p. 607; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 973.— Vulg. Ctin. Ctin-
alb. — T? Aprilie, Maiu. Pe malurile .î pe pruntul nurilor în regiu-
nea submontan. Pe a lungul Prahovei i Teleajenului de Ia PIoeti
în sus; pe valea Slnicului la Beceni în Buzeu (Grec. enum. p. 51);
Fociani, Odobeti pe matca Putnei; lunca iretului pe Ia Agiud,

Valea-Soac pîn spre Bacu forte mult.
9 Elaeagnus horiensis AL Bieb. fl. t. c. 2 p. 112. E. angustifo-

;
Uns L. spec. p. 176 et E. orientalis L. mant. p. 41. — Vûlg. Sl-

cior. — t? Maiu, Iunie. Exist numa în cultura grdinilor .î prin uncie
parcuri; a locuri subspontaneu (Grec. enum. p. 51).
LXXXV. CELTlDACEiE Endl. gen. 276.
1. CELTIS L. gen. n. 1143.
I. C. australis L. spec. p. 1478; Koch syn. p. 634; Lcdeb. II.
ross. 3 p. 632; Rchb. icon. germ. voi. 12 fig. 1338; DC. prodr. 17
p. 169; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 9 fig. 911. — t?Maiu. Spon-
taneu prin tuferiele muncilor de la Verciorova §i în Dobrogea prin
inun|iî Mcinului. Introdus i vulgarizat prin grdini §i pareuri în Bu-
cureti (Grec. enum. p. 52).
LXXXVI. ULMAGE.E Mirb. elem. 2 p. 905.
1. ULMUS L. gen. n. 316.
1. U. campestris L. spec. p. 327; Koch syn. p. 734; Ledeb.

fl. ross. 3 p. 646; DC. prodr. 17 p. 156; Boiss. fi. orient, voi. 4
p. 1156. — Vulg. Ulm. — t? Martie, Aprilie. Prin pduri i dumbrave
în regiunea câijipean i submontan. Cerneai ; Graiova ; Tîrgujiul
Rîmnic, Coziea; Bucureti ; Gomana ; Neam|u; Flticeni. — Variez.
a. vulgaris Ledeb. fl. ross. 3 p. 646. IJ. campestris L. I. c. ex p.
Rchb. icon. germ. voi 12 fig. nuda
1331 et Auct. plur. U. campestris a.
lusus Koch syn. p. 734.

1 —
Suberul ramurilor pu[in desvoltat i în-
treg, necrpat sau prea pu|in crpat, foile scabre, samara oblung, sau
orbicular i atunci: U. montana Sm. engl. fl. 2 p. 20.
suberosa Koch syn. p. 735
[3. Ledeb. 1. c. p. 647. U. suberosa
;
Ehrh. beitr. VI p. 87 (1791); Rchb. ic. germ. 12 fig. 1333; Schlechtd.

Lang. deutsch. 9 fig. 912 subt B. — Suberul ramurilor forte desvoltat
i profund crpat în felii pterigoide, foile mici, samarele orbiculare,
sau cu foile mari i samarele obovate. — Vulg. JJlm-rnos.
2. U. pedunculata Fouger. dissert. acad. se. paris. ann. 1784

et in mem. acad. se. de paris ann. 1787 tab. 2 Planch. in DC. prodr. 17 ;
p. 154; Ledeb. fl. ross. 3 p. 648; Boiss. fl. orient. 4 p. 1158. U. effusa
Willd. prodr. fl. berol. p. 94 (1787); Koch syn. p. 735; Rchb. icon.
germ. voi. 12 fig. 1337; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 913. U.ciliata
Ehrh. beitr. 6 p. 88 (1791).— Vulg. tVm, i în special FeZw?fi. F«yV.—
h Pduri, dumbrave. Rogova, Vinjiu-Mare; Graiova;
Martie, Aprilie.
Tîrgujiul Bucureti Ploeti.
; ;
HIPPURIDACEyE, LORANTHACE.E, SANTALACE.E 515
LXXXVII. llIPPURIDAGEi^. Link en. h. berol. 1821.
1. HIPPURIS L. gen. n. ir.
I. H. vulgaris L. spec. p. 3; DC. prodr. 3p. 71 ; Sturm deulscli.

11. 44; Koch syn. p. 271; Schloclitd. Lang. deutsch. i^2 fig. 2282.-^
h.
Vulg. Coda-mtnzuhd. —%
Iulie, August. Ape limpe(î stagnate sau lin
curgtore, heleteuri. Gomana pe Gîlnitea; Bucureti pe Golentina

(Grec. enum. p. 25) ; Brila ; Flticeni prin iazul Giolsacilor.
LXXXVIII. LORANTHACEJ: Don. prodr. fl. nepal. 142.

1. VISCUM Tournef. inst. p. 6og.
I. V. album L. spec.p. 1451 Sturm deutsch. h. 8 DG. prodr. 4;

;
p. 278; Koch syn.p. 854;Boiss. fi. orient. 4 p. 1068; Schlechtd. Lang.

deutsch. 9 fig. 823. - Vulg. Vîsc. - t> Martie, Aprilie. Parazit pe
mulî arbori, mai ales pe Meri i Peri slbateci în regiunea dealurilor
submontane. Gerne|i; Tîrgujiul; Rîmnic; Leurdeni, Gon|eti; Dealu-
Mare; Monstirea Giolanu (Grec. enum. p. 29). lai; Piatra; Bîrlad la
pdurea Grângu Monstirea Neam|u. ;
2. LOBANTHUS L. gen. n. 4j^.
I. L. eupopaeus L. spec. p. 1672; Jacq. h. vindob. p. 230;

Sturm deutsch. h. 34; DG. prodr. 4 p. 294; Boiss. fl. orient. 4 p. 1069;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 f. 824. — Mrgrit. Vîsc de stejari —
h Aprilie, Maiu. Parazit mai mult pe stejari m regiunea dealurilor.
Leurdeni, Gon|e.|ti, Gâmpulung.
LXXXIX. SANTALAGEiE R. Rr. prodr. 350.

1. THESIUM L. gen. ed. i n. 773
§ Trihracteai. Cauliî în partea superior racemici sau pani-

l.
culaî, subt fiecare flore câte trei bractee; drup uscat.

=••
Perigoniul dup flora|ie devine involut i formez un sî\vc(pap-
pila) cu mult mai mic de cât drupa.
I. Th. intermedium Schrad. spicil. fl. germ. p. 27 (1806);
Koch syn. p. 716; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 9 f. 811. Th. lino-
phyllum L. spec. p. 301 ex parte; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1160. —
1\. Iulie, August. Poeni|e i pe subt rrii de mesteacni sau de fagi
în regiunea montan. Glimneti, Stniioara; Monstirea Neamu
(Ghania exsic. Grec. enum. p. 50. 71i. pratense Br. prodr p 43 1 - non
Ehrh.)
;
2. Th. ramosum Hayne in Schrad. journ. 1800 Lom. I p. 30

tab. 7; Kocli syn. p. 717; Ledeb. fi. ross. 3 p. 540; DC. prodr. 14
p. 643; Rchb. icon. germ. 1. c. fig. 1154; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
lig. 816.— t^. Iunie, Iulie. Locuri cuierb pe malurile Borcei la Fete.^ti.
Th. simplex Velen. fi. bulg. p. 499 (1891). Th. diffusum

3.
Simk. enum. transs. p. 477 (1886) et Auct. transs. pr. p.-non Andrzj
Th.humile Auct. transs. -non Vahl symb. bot. 3 p. 43 (1794). ?j,
—
sau (5* ? Iunie, Iulie. Prin mraciniiuri, locuri aprice sau petrose,
drumuri, locuri cu iorb mnunt. Muntele Galbina în Vîlcea; Balta,
Gosteti în Mehedini ; Gomana ; Bucureti, Herestru.
*:;.-
Perigoniul dupo floraie, devine preapuin involut i formez
o prelungire cam tubulos egalând sau întrecend lungimea drupei.
4. Th. alpinum L. spec. ed. 1753 p. 207 Sturm deutsch. h. 11 ;
Koch syn.p. 718; Rchb. ic. germ. 9 fig. 1151; DG. prodr. 14 p. 641;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 818. Th. linophyllum L. fl. suec. n. 211
(1775) -non L. spec. pi. 1. c. — ?], Iunie, Iulie. Liverji, poeni pe ling
pduri în regiunea subalpin i alpin inferior. Muntele Ghiu în Ar-
gei; Buceci (Br. Knecht), Buteni; Predeal; munii Barnarului în Su-
ceava (Br.) ; Rareu pe Piatra-Zîrabrului.
Unihracteai. Gauliî în partea superior comoso-racemici,

§ 2.
avend numa câte o bractee drup uscat sau cârnos.
florile ;
5. Th. rostratum Mert. et Koch deutsch. fl. 2 p. 287 (1826);

Koch syn. p. 718 Rchb. ic. germ. 9 fig. 1 159 DG. prodr. 14 p. 639
; ;
;
Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 821. -- tf. Iunie, Iulie. Locuri uscate,
pruntiiuri. Monstirea Neamu (Ghania exsic. Br. prodr. p. 431).
2. COMANDRA Nutt. gen. i p. 107 (iSiH).
I. C. elegans DG. 636 (1857). Thesium elegans

prodr. 14 p.
Rochel rar. banat. p. 36 tab. 4 fig. 11 (1828); Heuff. enum. banat,
p. 155; Neilr. diagn. p. 111. Hamiltonia elegans Rchb. fii. ic. germ.
voi. 11 fig. 1162 (1849). —
?{. Maiu, Iunie. Prin mici tuferie, locuri
de cultur sau crângulee. Verciorova spre gura Slâtinicului Graiova; ;
Ciocneti (Grec. enum. p. 50) ; Gomana.
XC. ARISTOLOGHIAGEiE Juss. gen. 72.

1. ARISTOLOCHIA L. gen. n. 102-2.
I. A. Clematitis L. spec. p. 1363; Sturm deutsch. h. 6; Koch

SANTALACE/E, URTICACEJ-: 517
syn. p. 7:2(1; Ledeb. II. ross. 3 p. 554; Rchb. ic. germ. voi. 12 fig. 1340;
Schieclild. Lang. deutsch. voi. 21 fig. 2191. — Vulg. Bo§ele-popei.
CucKvhaea. LepculHtoare. Remf. M^rul-liipului. — ?|, Maiu, Iunie.
Prin tuferiiuri, crânguri, viî i prin locuri de cultur. Cerneai, Simian ;
Craioya; Tîrgujiul; Rîmnic, Glimneti; Bucureti; Gomana; Slobo-

ziea; Neamu (Chania); Iai; Galai; Dobrogea.
2. A. pallida Willd. spec. pi. 4 p. 1 G2 (1805); Koch syn. p. 720;

Rchb. ic. germ. voi. 12 fig. 1343 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 21
fig. 2193. — Locuri petrose, pe subt tuferie. Verciorova spre gura
Gerov|ului ; valea esnei pe Ineleu la Gaura-Fetei.
2. ASARUM L. gen. n, sSg.
I. A. europaeum L. spec. p. 633 ; Sturm deutsch. h. 2 ; Koch

syn. p. 721 ; Rchb. ic. germ. 12 fig. 1339; Schlechtd. Lang. deutsch.
voi. 21 f. 2194. — Vulg. Piperu-lupului. Pîperui. Popivnic. Po-
chivnîc. — ?(.. Martie, Aprilie. Pduri umbrose, dumbrave. Gerne|i;
valea esnei la Gaura-lui-Zîrnâ; Tîrgujiul; Graiova; Dîmbovicioara,
Gâmpulung, Gonêti; Gâmpina; Ploeti la Bracî; Bucureti Gomana ;
;
Agapiea, Neam|u (Grec. enum. p. 51); Broteni pe Bistria; Schitul

Rareu.
CLASA VI
DICOTILEDOxNE APETALE UNISEXUATE
XGI. URTICACEJ: Lmdl. nat. syst. 175 ex. p.
Trib. I. URTICE.E Juss. Ovariul uniloculat uniovulat, ovula orto-

trop, semîna erect, albuminat, embrionul în axa seminei drept i
antitrop.
1. URTICA L. gen. n. 10^4.
1. U. urens L. spec. p. 139G; Koch syn. p. 732; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 636; Rchb. ic. germ. voi. 12 fig. 1320; Boiss. fl. orient. 4
p. 1146; Schlechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 902. — Vulg. Urzic. Ur-
zicâ-iute. Urzicea. Oiesea. — Q ^^^î^'S^P'^^'^'^^^- Locuri de cultur
i locuri ruderale ; specie vulgar (Grec. enum. p. 52) prin tot era.
2. U. dioica L. spec. p. 1396; Koch syn. p. 732; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 6:}7; Rchb. ic. germ. voi 12 fig. 1324; Boiss. fl. orient. 4
-;
p. 114(); Schiechtd. Lang. deutsch. 9 fig. 903. — Vulg. Urzic-mare.

Urzic-de-pdure. — °<\, Iulie -Septembre. Locuri inculte cam umede,
prin pduri, pe lîng garduri, tuferie, etc. ; specie vulgar prin tot
|era (Grec. enum.
Cernei; Tîrgujiul; Graiova; Rîmnic, Gli-
p. 52).
mne^ti; Predeal; Bucureti; Gomana; Bîrlad; Iai; Agapiea, Neam|u
i prin vile montane inferiore in tot Suceava.
2. PARIETARIA L. gen. n. 1152.
1. P. erecta Mert. et Koch fi. germ. 1 p. 825 (1823); Sturm

deutsch. fi. h. 9; Koch syn. p. 733; Ledeb. fi. ross. 3 p. G39 Schiechtd.
;
Lang. deutsch. 9 fig. 904. F. officinalis Lin. spec. p. 1492 ex p.; Willd.
spec. p. 4 p. 953; Rchb. ic. germ. 12 fig. 1317. — Vulg. Grîul po-
tîrnlchilor. Paracherni^. — ?[, Iulie -Septembre. Locuri umbrose dos-
nice, ruine, drâmturi pietrose, pduri. Verciorova, ruinele Severi-
nului (Grec. enum. p. 52) ; Stîrmina ; valea esnei la Stîna-Poenei
Baea-de- Aram Gloani; valea Gernei; Monstirea Tismana
; ; Lainici;
valea Monstirei Bistria; Stniioara; Rîmnic îa Zvoi; Gomana pe
la F6ntâna-cu-nuc.
2. P. chersonensis Lange et Szovics in DG. prodr. 16 part. I
p. 235, 47 (1869) pro variet. p. P. lusitanicae. — P. serhica Pancic in

fi. erb. ann. 1874; Velen. fi. bulg. p. 510. P. liisitanica Boiss. fi. —
orient, p. 1150 pro p. et Auct. hung. ex parte -non L. ?{, Iunie —
August. Prin cavernele stâncilor lîng Mangaliea în Dobrogea.
Taib. II. CANNABINE^ Blum. — Ovariul uniloculat uniovulat,

ovula pendulat; semîn|a nealbuminat, embrionul curbat sau spiral,
cotiledonele incumbente. Ierburi.
3. CANXABIS Toiirnef. inst. p. 595.
I. C. safiva L. spec. p. 1457; Koch syn. p. 733; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 635; Rchb. ic. germ. voi. 12 fig. 1325; Boiss. fi. orient. 4
p. 1152 DG. prodr. 16
; part. I p. 30 var. p ; Schiechtd. Lang. deutsch. 9
fig. 906. — Vulg. Cânep. —Q Iulie, August. De antic origine asia-
tic; întreinut prin cultur i în stare subspontanee prin împrtiarea
seminelor.
4. HUMULUS L. gen. n. 1116.
I. H. Lupulus L. spec. p. 1457; Koch syn. p. 733; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 635; Rchb. icon. germ. voi. 12 fig. 1326; Boiss. fi. orient. 4
p. 1152; DG. prodr. I6part.l p. 29 Schiechtd. Lang. deutsch. 9
; f. 907.—
,
URTICACEiE 519
Vulg. Hameiu. Hemei —

?|. Iulie, August. Prin lunci, prin crânguri,
pduri, pe garduri rustice (Grec. enum.p.

52) §i în cultur pentru uzul
industrial i economic. Tirgujiul; Craiova
Rimnic; Bucureti; Co- ;
niana Ploeti Fociani; Bacu; Piatra Neamû

; ; (Ghaniaexsic.) lunca ;
;
iretului pe la Agiud, lunca Moldovei spre Mlin Iai ; etc.
Trib. III. MORE^

Endl. —
O vanul uniloculat,arar biloculat, ovu-
lele pendulate
semîn|a albuminat, embrionul curbat, cotiledonele
;
acumbente. Fructul soroz.
5. MORUS L. gen. n. /055.
1. M. alba 1398; Koch syn. p.734; Rchb. ic. germ. Ii2

L. spec.
%. 1327; Boiss. fi. orient. 4 p. 1152; Schlechtd. Lang. deutsch. 9

fig. 909. —
Vulg. Agud. lagod. Dud. cu fructele albe. t^ Maiu. De —
origin asiatic cultivat, aclimatizat, se propag adesea i de sine
;
(Grec. enum. p. 51). Forte vulgarizat i prinde bine la noi.
2. IM. nigra Koch !. c. Rchb. 1.

L. spec. p. 1398; c. fig. 1328;
Boiss. fl. orient. 4
1153; Schlechtd. Lang. deutsch. 9
p. fig. 910. —
Vulg. Agud. lagod. Dud, cu fructele negre sau purpurii. — t^ Maiu.
Aceeai origin i stare ca speciea precedent.
Trib. IV. ARTOCARPEiE DG. —

Ovariul uniloculat sau biloculat,
ovulele pendulate, seminele albuminate, imbrionul curbat; fructul
sicon Arbori.
e. FICUS L. gen. n. u86.
I. F. Carica L. spec. p. 1513; Koch syn. p. 734; Ledeb. fî.
ross. 3 p. 635; Rchb. ic. germ. voi. 12 fig. 1329; Boiss. fl. orient. 4
p. 1154 variet. a; Schlechtd.
Lang. deutch. 9 fig. 908. Vulg. Smo- —
chin. — Locuri pietrose aprice, în Dobrogea pe lîng Mangaliea;
to
în unelocuri cultivat (Grec. enum. p. 52) dar pu|in vulgarizat.
Trib. V. PLATANE^ Lestib. —

Ovariul unilocuhtt, uniovulat,
ovula pendulat; semînanealbuminat, embrionul ortotrop cilindroid.
Arbori.
7. PLATANUS Tounicf. instit. p. ^go.
I. P. vulgaris Spach ap. Le Maout et Dcsne fl. elem. des jard.

et de champs p. G84 (1855). P. orientalis Boiss. fl. orient. 4 1161.
p.
P. orientalis et P. occidentalis L. spec. p. 1417. — Vulg. Platan.
t) Iunie, Iulie. Introdus, aclimatizat i vulgarizat pentru grdini, par-
curi, alee, osele.
XGII. EUPHORBIAGEiE Adr. Juss. moiioi-T. (1824).

Trib. I. EUPHOrtBlE.î: Bartl. — Loculele ovarice uniovulate. Flo-
rile unisexuate : mascule §i femele puse în într'im involucru comun
periantoid.
1. EUPHORBIA L. gen. n. 6og.
§ 2. Foile stipulate, stipulele ânguste lineare ; tote au inserîea

oposit.
I. E. Peplis L. spec. p. ; Koch
syn. p. 723 Rchb. ic. germ.
652 ;
voi. 5 fig. 4753; Ledeb. fi. 558; Boiss. in DC. prodr. 15

ross. 3 p.
p. 27; ejus fi. orient. 4 p. 1086; Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 20
fig. 2053. —O Iulie, August. Nâsipuri pe ermiî maritimi. în Do-
brogea pe ling Lacul Tuzla-Gliiol, la Constana prin dunele despre

Mamaea etc.
§ 2, Foile nestipulate, cele caulinare alterne, cele terminale ver-

ticilate i de la axila acestora porne.te umbela inflorescenei, cele flo-
rale oposite.
1. Involucrul cu apendice glandifere eliptice transversale avend
extremitile bonte: deci, nebicornice.
2. E. helioscopia L. spec. p. 658; Koch syn. p. 723; Rchb.
ic. germ. voi. 5 fig. 4754; Ledeb. fl. ross. 3 p. 562; DC. prodr. voi. 15
p. 136; Boiss. fl. orient. 4 p. 1107; Schlechtd. Lang. fl. deutsch. 20
fig. 2054. — Vulg. Aior. Alior. Arior. Laptele-cânelui. Laptele-cucului.
Buruian-de-negei. Buruian-mgreasc. — Prin locuri de cultura,
locuri de artur, holde, pe la garduri rustice. Severin, Simian ; Mo-
nstirea Bistria; Rîmnic; Gone.|ti ; Comana; Brebu; Broteni în Su-
ceava.
3. E. L. spec. p. 660; Koch syn. p. 723; Rchb.

platyphyllos
ic. germ. 4758; Ledeb. fl. ross. 3 p. 562; DC. prodr. voi. 15
voi. 5 fig.
p. 133 Boiss. fl. orient. 4 p. 1099 Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 20

; ;
fig. 2055. —
Aceleai numiri populare. Iulie -Septembre. Li- —O
vezi umede, pe lîng pduri, drumuri, locuri cultivate; specie comun
(Grec. Cernei; Baea-de-Aram Graiova; Stolnici; Co-
enum. p. 51). ;
mana; Bucureti, Buftea, Ferii; Ploeti, Bucov; Tecuci, Mrgineni;

Vaslui, Rafaila; Tîrgu-Ocnei, Neamu; Cotnari; Flticeni, Mlin;
Broteni.
4. E. stricta L. .syst. nat. ed. 10, II p. 1049 (1759) ; Koch syn.
p. 723; Rchb. ic. germ. 5. fig. 4757; Ledeb. fl. 560

ross. 3 p. ; Boiss. 1. c.
;
EUPHOIîBlACE^ 521
Schlechld. Lang-.deulsch. riO fig. 2056. E, micnmtlm M. Bieb. fl. t. c. 1
p. '611 (1808); Hclib. I. c. lig. 4750. — Iunie- Septembre. Câmpuri,

crânguri, arturi, viî. OJâneti, Rîmnic, Climne.^ti; valea Motrului pe
la Broteni; Câmpulung; Bucureti (Grec. enum. p. 51).
5. E. angulata Jacq. collect. 2 p. 309 (1788); ejus in icon. rar.

tab. 481 ; Koch syn. p. 724 ; Rclib. icon. germ. voi. 5 fig. 4762 ;
DC.
prodr. 15 p. 127; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2058. — ?[. Maiu,
Iunie. Pduri subalpine. Predeal, Buteni, Sinaia.
carniolica Jacq. fl. austr. append. p. 34 tab. 14(1778);

6. E.
Koch Rchb. ic. germ. 15 fig. 4760; DC. prodr. 15 p. 128
syn. p. 725; ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2059. E. ambigua W. et Kit. rar.

hung. 2 tab. 1.35 (1803). E. expansa Janka in linnaia voi. 30 ann. 1860
p. 600. — li Aprilie, Maiu. Pduri în regiunea montan subalpinâ
i alpestr. Câmpulung; Predeal, Buteni; Sinaia (Knecht. leg.)!
7. E. polychroma A. Kern. oest. bot. zeit. ann. 1875 p. 395

et Auct. recent. £". epithijmoides Jacq.fl. austr. 4 p.23 tab. 344(1776);
Koch syn. p. 725; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4864; DC. prodr. 15
p. 125; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2061 -non L. cujus stirp.
cum E. fmglfera Jan synonymâ ap. A. Kern. c. ?|, Aprilie, Maiu. 1. —
Pe ling pduri, tuferie sau crânguri; specie frecuent (Grec. enum.
p. 51). Craiova; Piteti la Trivale i Ia Valea-Mare; Câmpulung; Cio-
cneti, Buftea, Perii Bucureti; Comana; Câmpina, Vleni (£". /mr/«-
;
fera Grec. 1. c. -non .Tan); Fociani Iai. ;
8. E. lingulata Heuff. enum. banat. p. 192 (1858); DC. prodr. 15

p. 125; Janka exsic. ! —
în specie nu difer de precedenta, în form
îns difer prin foile sale cu mult mai lungi i lingulate, prin inflores-
cen|a sa lax avend ra(Jele umbelei mai lungi, mai laxe, negrmdite
i oarecum prin lobii involucrului fiind mai lungicei. —% Maiu, Iu-
nie. Tuferie, crânguri, pduri. Valea Bahnei la Verciorova, Cerne|i;
Craiova , Rubaneti, Popînzleti Comana Ciocneti ; ; ; Paserea.
9. E, palustris L. spec. p. 662; Koch syn. p. 726; Rchb. ic.

germ. 5 fig. 4771; Ledeb. fl. ross. 3 p. 568; DC. prodr. 15 p, 121
Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2063. — tf. Maiu, Iunie. Locuri
bltose josnice. Giurgiu spre Sloboziea i Maiu; Comana; Brila.
10. E. villosa W. et Kit. rar. hung. tab. 93 (1802). E. procera

M. Bieb. fl. L c. 1 p. 378 (1808); Koch syn. p. 726; Ledeb. fl. ross. 3
p. 564; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4770 o; Schlechtd. Lang. deutsch. 20

— ; ;
fig. 20G4. — ?[, Maiii, Iunie. Câmpuri, crânguri, grâne, drumuri, lo-
curi aride. Horezu; Comuna; Ciocneti, (Jliitila, Bucureti; Câmpina;

Piatra la Pdurea-Balaurului ; Dorohoiu Uobrogea. ;
— Variez :
a. genuina. E. procera M. Bieb. 1. c. ; Rchb. 1. c.— Capsula sau

gheocea fructului este neted §i glabr; axa caulinar i foile glabre
sau perose.
|3. irichocarpa. E. procera p. trihocarpa Ledeb. fi. ross. 3p. 5G4.
Capsula sau gheocea este neted, mai mult sau mai puin peros
axa caulinar i foile cu mult mai perose.
Y- lasiocarpa. E. procera y. lasiocarpa Ledeb. 1. c. E. pilosa Pali.
it. I p. 171, 184 (1771); Rochel rar. banat. 15(1828); Rchb.icon. fig.
germ. 5 fig. 4770-non L, — Capsula cu mici tubercule i cu peri întini;

axa caulinar i foile perose.
2. Apendicele glandulifere ale involucrului semilunare bicornice:

adic extrimit|ile lor prelungite în câte un corn a rar bonte.
;
a. Cornele simple.
* Foile florale avend baza concrescut.
II. E. amygdaloides L. spec. p. 6G3; Koch syn. p. 727 ; Rchb.
icon. germ. 5 fig. 4799; Ledeb. fl. ross. 3 p. 573; Boiss. fl. orient. 4
p. 1130 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 20 20G7.— \ Aprilie, fig. Maiu.
Pduri, dumbrave, in regiunea subalpin, alpestr i campestr ; spe-
cie comun. Dealurile Cernutului; Craiova ; Popînzleti; Olneti,
Rîmnic; Piteti la Trivale, Valea-Mare ; Comana ; Ciocneti, Mogo-
oea; Predeal, Sinaia; Câmpina.
*=•
Foile florale cu totul libere.
12- E. exigua L. spec. p, 654; Koch syn. p, 731 except. var. [3
et v; Rciib. ic. germ. voi. 5 fig. 4777; Ledeb. fl. ross. 3 p. 5G9; DC.
prodr. 15 p. 139 except. variet. ; Boiss. fl. orient. 4 p. 1110; Schlechtd.
Lang. deutsch. 20 flg. 2082. — Iunie -August. Petriiuri nsipose,
coste istose. Comarnic, Possada.
13. E. falcata L. spec. p. G54; Koch syn. p. p. 731; Rchb. ic.
germ. 5 fig, 4776; Ledeb. fl. ross 3 p. 570; Boiss. fl. orient. 4 p. 1111
exclus, variet.; DC. prodr. 15 p. 140; Schlechtd. Lang. deutsch. 20
fig. 2081. E. mucronata Lam. encycl. meth. 2 p. 427 (1786). — Q Iunie
-August. Petriiuri, terâm humifer prin locuri de cultur, pe Ia dru-
muri ; la noi rara. Verciorova, Severin ; Constana.
14. E. graeca Boiss. et Sprun. diagn. orient. 5 p. 53 (1844)

EUPHORBIACE^ r,23
DC. prodr. 15 p. 144; Boiss. fi. orient. 4 p. 1115. E. dalmatica Vis.

fl. dalm. :i p. !228. E. Terracina Griseb. flora ruruel. 1 p. 139 -non L.—
O Iunie -August. Petri.î, locuri aride. Verciorova pe costa muncilor.
15. E. petrophylla G. A. Mey klein beitr. p. 9 (1844); Boiss. in

DC. prodr. 15 p. 150; Boiss. fl. orient, voi. 4 p. 1118. E. saxatilis
M.Bieb. fl. t. c. 1 p. 373 (1808)-non Jacq. fl. austr. 4 p. 23 tab. 345
(1776). E. 'pseudosaxatilis\](iQ\\ii\ et Sint. ap.Kanilz in plant. roman,
p. 111 solum nomen et synon. E. nicceensis y. 7ni7ior Ledeb. fl. ross. 3
p. 573. — ?|, Iunie, Iulie. Locuri aprice i cam petrose. în Dobrogea
septentrional i central.
16. E. Gerardiana Jacq.

43G (1778); Koch fl. austr. 5 tab.-
syn. p. 726 ;
Rchb. ic. germ. 5 4794
DC. prodr. 15 p. 166; Ledeb.
fig. ;
fl.ross. 3 p. 569 Boiss. fl. orient. 4 p. 1124; Schlechtd.Lang.deutsch.20

;
fig. 2065. E. Unarkefolia Lam. encycl. meth. 2 p. 162 (1786). E.

fjlaucescens Willd. suppl. enum. p. 28 (1813). ^. Iunie, Iulie. Câm- —
puri, csurile întinse aprice inculte. Buzeu, Valea-Slnicu spre Beceni
(Grec. enum. p. 51); Feteti; Brila; în Dobrogea pe Ia Constana etc.
17. E. Cyparisias L. spec. p. 661; Koch syn. p. 728; Rchb.

ic. germ. 5 fig. 4793; DC. prodr. 15 p. 160; Ledeb. fl. ross. 3 p. 574;
Boiss. fl. orient. 4 p. 1125; Schiechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2069.—
?(. Aprilie -Iunie. Câmpuri, drumuri, locuri cultivate i ruderale;
specie forte comun (Grec. enum. p. 51). Cerne|i; Graiova; Olneti,
Rîmnic, Climneti; Câmpulung; Ciocneti, Bucureti; Comana;
Câmpina; Sinaia pîn în Valea-Urltoarei (Knecht.) Buzeu; Fociani; ;
Piatra; Neamu (Chan. exsic); Flticeni; Botoiani; Iai; Dobrogea.
18. E. Esula L. spec. p. 660;

728; Rchb. icon. Koch syn. p.
germ. 5 fig. 4791; Ledeb. DC. prodr. 15 p. 160;
fl. ross. 3 p. 575;
Boiss. fl. orient. 4 p. 1125; Schiechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2071.—
î[. Iunie -August. Locuri aprice; prin viî i arturi pe la Segarcea în
Doljiu.
19. E. salicifolia Host syn. p. 267 (1797); Koch syn. p. 728;

Rchb. ic. germ. 5 fig. 4798; Ledeb. fl. ross. 4 p. 578; DC. prodr. 15
p. 162; Boiss. fl. orient. 4 p. 1127; Schiechtd. Lang. deulsch 20
fig. 2070. E. iKillida Willd. spec. p. 923 ex p. E. incana Schur verh.
siebenb. ver. voi. 3 (1852) p. 127. — 11 Maiu, Iunie. Câmpuri, dru-
muri, locuri cultivate. Craiova, Rubneti; Ciocneti, Buftea, Chitila;
Bucureti {E. Esula (ircc. enum. p. 51 -non L.); Comana; Buzeu Ia
Dumbrava; Brila.
20. E. lucida W. et Kit. rar. liiing. tab. 54 (1801); Koch syn.

p. 72S; Rchb. ic. germ. voi. 5 fig. 4797; Ledeb. fi. ross. 3 p. 578;
DC. prodr. 15 p. 163 exclus, variei.; Boiss. fi. orient. 4 p. 1127;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 20 fig. 2073. E. pallida Willd. 1. c. ex
p. —% Iunie - August. Locuri josnice umede. Giurgiu, Sloboziea
spre Mal u; Comana prin lunca Ciilni§tei spre Grditea; Galai prin
lunca Brateiului.
21. E. agraria M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 375(1808); Ledeb. fi.
ross. 3 p. 579; DC. prodr. voi. 15 p. 163; Boiss. fi. orient. 4 p. 1128.
E. nittens Trevir. beri. naturf. ann. 1813 part. II p. 149. E. thi/rsi-
flora Griseb. spicii. rumel. 1 p. 143 (1843). E. transsUvanica Schur

verh. siebenb. ver. 3 ann. 1852 p. 124. E. suhhastata Vis. et Pane.
dec. 1 p. 22 tab. 7 (1862).— 2|, Iunie- August.— Câmpuri, locuri de cul-
tur, vil. Mgurele-Flmînda {E. Lathijris Grec. enum. p. 51-nonL.);
Stolnici; loneti, Vultureanca; Giurgiu, Bneasa, Comana; Bucureti,
Chitila, Ciocneti Ploeti; Feteti Dobrogea la Constanta.
; ;
Specimenele din Dobrogea, culese la Constana de pre malurile

mrei, prin forma foilor mature eliptice sau oblung-eliptice, coriace
i cam luciose pe paginea superiora, corespund exact cu forma dis
E. suhhastata Vis. et Pane. c. pe când specimenele din Româniea
1. ;
cisdanubian au foile ovate, ovato-triangulare, mai mult sau mai puin

late sau ânguste, opace, necoi-iace sau puin coriace. îns, nu trebue
s acordm nici o importan limei si lungimei foilor asia de variate
în acesta specie.
22. E.glareosa M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 373(1808) DC. prodr. 15

;
p. 165; Boiss. fi. orient. 4 p. 1129. E. pannonica Host fi. austr. 2
p. 566 (1831). E. serotina Host 1. c. E. nicceensis p. glareosa Koch

syn. p. 729; Ledeb. fi. ross. 3 p. ^13. E. nicwensis'^. j^dnnomcaB.chh.
ic. germ. 5 fig. 4795 p. — ti Iunie - August. Câmpuri, esuri întinse,
la locuri aprice necultivate, drumuri, vii. Comana Feteti Brila, Ga-
; ;
lai; Dorbogea ubique.
b. Cornele bifide.
'^
Foile caulinare forte apropiate, dens spirale.
23. E. Myrsinites L. spec. 661 ; Koch syn. p. 730; Rcbb. ic.
germ. 5 fig. 4796; DC. prodr. 15 p. 173 ; Boiss. fi. orient. 4 p. 1134;
Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2077. — ![. Iunie, Iulie. La locuri
petrose, stânci calcare. Dobrogea la lenisala pe ruinele Castelului Ge-
novez, Bairamdede pe stâncile de la Babunar.
——
EUPHOEBIACEJ^ 525
''" ••
Foile cauliiiaru imprstiuto .î forte distanfe.
24. E. virgata W. et Kit. rar. hung. tab. 1G2 (1808); Koch
syn. p. 728: Ledeb. fl. ross. 3 p. 575; DC. prodr. 15 p. 159 exclus,
variet; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4792; Boiss. fl. orient. 4 p. 1126
exclus, variet.; Schlechtd. Lang. deutsch. 20 fig. 2072. — t[, Maiu,
Iunie. Livezi, crânguri, câmpuri, grâne. Severin; Graiova; Câmpulung;
Ciocneti, Ghitila, Bucare.^ti (Grec. enum. p. 51); Comana; Bâneasa;
Brila.
Trib. II. ACALYPHEJ^ Bartl. Loculele ovarice uniovulatc. Florile

unisexuate libere, îns constituind glomera|iî spicate sau racemice.
2. MEBCURIALIS L. gen. n. 7/25.
1. M. perennis L. spec. p. 1465; Koch syn. p. 731 ; Rchb. ic.
germ. 51ig. 4804; Ledeb. fl. ross. 3 p. 580; Boiss. fl. orient. 4 p. 1142;
Schlechtd. Lang. deutsch. 20 Burian- cneasc. Breiu. fig. 2084. —
Brlie. Trej^dtoare. —
dumbrave în regiunea
?[, Aprilie, Maiu. Prin
alpestr i câmpean (Grec. enum. p. 51). Baea-de-Aram Horezu; ;
Bistiiâ, Rîmnicu; Piteti la Trivale; Valea-Mare Conteti; Câmpu- ;
lung; Predeal, Sinaia; Câtnpina; Mogooea, Panteleimon, Paserea; Co-

mana; Monstirea Neamu (Chania); Broteni pe Bistria i Neagra;
Rpedea; Bîrnova Dobrogea septentrional. ;
2. M. ovata Sternb. et Hoppe in denkschr. botan. gesel. zu

regensb. 1815 p. 170 tab. 4; Koch syn. p. 232; Rchb. icon. germ 5
fig. 4803; Ledeb. fl. ross. 3 p. 580; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 20
fig. 2085. M.])erennis [3. ovataM.i\\\. sec. Boiss. fl. orient. 4 p. 1142.
t(. Aprilie, Maiu. Pduri, tuferiiuri. Gala|i; Monstirea Neamû;

(Chania exsic).
3. M. annua L. spec. p. 1465; Sturm deutsch. h. 29; Koch. syn.

p. 732; Rchb. icon. germ. 5 fig. 4801 ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 581 ; Boiss.
fl. orient. 4 p. 1143; Schlechtd. Lang. 20 fig. 2086solumfl.masculis.—
Iunie - Septembrie. Pe lîng ziduri vechi. Monstirea Neamu
(Chania exsic.)
• Ricinus communis L. spec. p. 1430 ; Boiss. fl. orient. 4 p. 1143.

Vulg. Eicin. Rein. — Iunie, Iulie. In puine locuri ;
pentru horti-
cultura, vulgarizat.
% Buxus sempervirens L. spec. p. 1394; Boiss. fl. orient. 4
p. 1144 et B. arhorecens Lam. dict. I p. 511. — Vulg. Cimiir Me-

riior. — t) Martie, Aprilie. In horticultura, destul de vulgarizate.

:,2fi CONSPfîCTtrL SÎSttîMATIC
XCUl. CALLITKICITEACEtî^: Link. eiiuiii. li. berol. 18^1.

'
1. GALLITRICHE L. gen. n. r^.
1. C. ffluviatilis Rchb. fi. germ. excurs, p. 754(1832) et ic. germ.

voi. 5 fig. 4748 pro variet. G. Platicarpae. C. platycarpa Kiitz. in
linri. voi. 7 p. 175 (1847) et Auct. ex parte. — 2|, Iulie, August. Ape
limpezi lin curgtore. Titu pe gîrlia Sutza [C. jdatycarpa Grec.
enum. p. 25 el in Br. proclr. p. 177).
2. C. verna L. spec. p. G in sensii amplior; Kiitz. in Rchb. pi.
critic, 1179 (1831); Rchb. germ. exc. p. 753 et icon.

iconogr. 9 fig.
germ. voi. 5 fig. 474G quoad var. fontana et var. stellata pro planta
nostrâ DC. prodr. 3 p. 70 var. a et 6 Sag. et Schn. fi. carp. centr. 2
; ;
p. 468. C. vernalis Koch syn. p. 271. Vulg. Drene. ?[, Maiu, — —

Iunie. Ape limpedi uior curgtore, rovinose, sau stagnante. Gernei
pe dealurile lorgutovei .i Dumbrviei; în Muscel pe la Glucereasa;
Titu pe girliâ Sutza (6'. liaimdata Grec. enum. p. 25 et in Br. prodr.
p. 177 -non Kiitz.); Comana pe Gâlnite; pe Suha-Mare pe la Vleni-

Stâniioarei în Suceava.
3. C. alpina Schur aest. botan. zeit. 1858 p. 403 ; ejus enum.

transs. p. 217. C. transsUvanica Schur enum. transs. p. 216 (1866).
C. verna h. transsUvanica Simk. enum. p. 132 (1886). — <|. Iulie,
August. Predeal prin valea Ronovei.
XGIV. GERATOPHYLLACEiE Grey brit. arr. 2 p. 554.
1. CERATOPHYLLUM L. gen. n. 1055.
1. C. submersum L. spec. p. 1400 Koch ; syn. p. 272 Ledeb.; fi.
ross. 2 p. 123; DG. prodr. 3 p. 74. Schlecht. Lang. fi. v. deutsch. 9

fig. 809. C. muticum Chamisso in linn.5 tab. 4 A. et B. (1835)— Vulg.
Brdisi Cosor. — ^, Iunie, Iulie. Planta immersa în ape profunde
limpezi stagnante, prin heleteuri. Craiova; Golentina la Tei, Heres-
tru; Comana în Gilnite; Gernica, Paserea.
2. C. demersum L. spec. p. 1409; Koch .syn. p. 272; DG.

prodr. 3 p. 73; Ledeb. fi. ross. voi. 2 p. 123; Schlechtd. Lang. fi. v.
deutsch. 9 fig. 810. C. oxyacanthuin Chamisso in linn. 4 p. 504 tab. 5

fig. 6 b. (1834). Dichoto])hyllum demersum M(rnch. meth. p. 345
(1794) — ?|. Iulie, August. Plant immersa în ape limpedi stagnante
profunde, lieîe^teuri. Comana în Gîlnite; Brila în Balt; Herestru
in Golentina; Flticeni prin iazul Giolsacilor.
;
JUGLATSfDACiî J:, CUPULTFERiE 527
^
XCV. JUGLANDACEyE DC. llieor. eleni. i215.
1. JUGLANS L. gen. n. loji.
I. J. regia L. spec. p. 1415; Kocli syn. p. 735; DC. prodr. 10

sect 2 fasc. I p. 1 35;Boiss. fi. orient, voi. 4p. 1 160. Lem. ot Dcsne. botan.
descHp. p. 534 (1876); Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 956. — Vulg.
Nuc; fructele nuci. — tp Maiu. Originar din Persiea i introdus înc
din epoca antic in Europa. La noi exist în cultur, dar §i în stare sl-
batic în regiunea montan infer. din Olteniea. Valea Bahnei la Vercio-
rova, pe Motru-Sec §i pe Motru-Mare la Glo.ani ; Monstirea Tismana
valea Jiului Ia Bumbeti; prin potgoriile din Munteniea i Moldova.
XGVI. GUPULIFERJ^ A.Rich. analys. fruits. 32 et 92

1. FAGUS L. gen. n. 10^2.
I. F. silvatica L. spec. p. 1416; Koch syn. p. 736; Ledeb. fi.

ross. 3 p. 593; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1304; Boiss. fi. orient. 4
p. 1175; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 951. — Vulg. Fag. Fag de
jjdnre; fructele ^m*. — tp Maiu. Pduri în regiunea montan subal-
pin i alpestr; în totâ era (Grec. enum. p. 52).
2. CASTANEA Tournef. inst. t. 952.
I. C. sativa Mill. gard. dict. n. 1 (1708); Ledeb. fi. ross. 3

p. 593. Castanea rulgoris Lam. encycl. meth. 1 p. 708 (1783); Koch
syn. p. 736; DC. prodr. 16 part. 2 p. 114 var. p; Boiss. fi. orient. 4
p. 1 175; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 958. C. vesca Gaertn. fruct,
et semin. 1 p. 181 tab. 37 (1788); Rchb. ic. germ. 12 fig. 1305. Fagu.^
Ca.itanea L. spec. p. 1416. — Vulg. Castan ; fructele castane; castane
bune. — h Maiu, Iunie. Introdus i vulgarizat, dar cam prin pu|ino
locuri. Tismana; Horez ; Dealu-Mare; Buzeu; Iai.
3. QUERCUS L. gen. n. wjo.
I. O. Robur ed.2p.340 (1755); Smith fl. brit 3

a. Lin. fl. suec.
p. 1026. Q. pedancalata Ehrh. arbor. n. 77 (1780); Koch syn. p. 737;

Ledeb. fl. ross. 3 p. 590; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1313; Boiss. fl.
orient. 4 p. 1163; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 960. Q. Rohur
sect. l pedunculata ol. vitlgaris Alph. DC. prodr. 16 part. 2 p. 4. —
Vulg. Gorun. Sledun. Tufau; fructele ghinde. — t) Maiu. Pduri,
dumbrave în regiunea dealurilor i a câmpiilor. Severin; Graiova;
Rîmnic; Gumpulung, Slîlpeni, Goneti; Giocneti, Perii Bucureti; ;
Gomana; Gdmpina (Grec. enum. p. 53); Buzeu; Neamu(Ghan. exsic.)

: ;
$â8 CONSPEÎCTUL SISTEMATIC
2. Q. sessiliflora Salisb. prodr. slirp. h. Ghap. p. IJDii (1791)

SniiLh 11. brit. 3 p. 1020 (1804); Koch syn. p. 736; Ledeb. fl. ross. 3
p. 589;Boiss. fl. orient. 4 p. 1164 exclus, variet. ; Schlechtd. Lang.

deutsch 10 fig. 959. Q. Rohur fs. L. fl. suee. ed. 2 p. 340; Rchb. icon.
germ. 12 fig. 1309. Q. Rohur sect. II sessiliflora ?. communis Alph.
DC prodr. 16 part. 2p. 8.— Vulg. Stejar; fructele ghinde. —h Maiu.
Pduri, dumbrava: în regiunea dealurilor .î a câmpiilor. Severin,
Vînjiu; Strhaea; Graiova; Tîrgujiul; Drâgiani; Climne|ti, Rîmnic,
Gurtea-de-Argei Gâmpulung, Conleti, Topoloveni, Leurdeni Titu;
; ;
Bucureti; Gomana; Gâmpina:Beceni (Grec. 1. c); Bacu; Neamu.—

Varieaz
a. Avend ghindele sesile agregate, scuamele cupi.orelor glabres-
cente. Q. aurea Wiezb. in Rchb. 1. c. tab. 645 (1 850) ; Heuff. enum.
banat. p. 159. Q. sessiliflora var. leiophylla Borb. in litt. anno 1885
„foliis omnino glabris".
avend ghindele scurt pedunculate, pedunculelepubescente, scu-
^.
amele cupisorelor uior pubescente. Q. Welandii Wierzb. ap. Heuff. c. 1.
3. Q. pubescens Wild. spec. voi. 4 p. 450 (1805); Koch syn.

p. 737; Ledeb. fl. ross. voi. 3 p. 590; Rchb. icon. germ. 12 fig. 1312;
Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 961, numire preferat de majoritatea
autorilor. Q. Rohur o. lanuginosa Lam. encycl. meth. 1 p.717 (1783).
Q. lanuginosa Thuill. fl. paris. 1 p. 502 (1798). Q. crispata Stev.

verz. taur. p. 305 (1857). Q. umlidata Kit. ap. Kanitz reliq. Kitaib.
p. 110. —Vulg. Tuf. Tuf-alh. Tuf-riios ; fructele ghinde. —

îl Maiu. Pduri, tuferie, poeni de pduri. Gura-Vei ; Poeana-Gerne-
tului : Vînjuleji ; Gomana.
4. Q. conferta Kit. in Schult. oester. Hor. 1 ann. 1814 p. 619;

Rchb. icon. germ. 12 fig. 1311 ; Neirl. diagn. p. 114. Q. Farnetto Ten.
cat. hort. neapol. ann. 1819. Q. Escidiis Lerchenfeld ap. Schur oest.
bot. zeit. 7 (1857) p. 20; Heuff. enum. ban. p. 160 et Auct. transs. ex
p. - non L. Q. hungarica Hubeny ap. Wierzbiki in flora voi. 25 p. 268
(1842). Q. Esculus var. velutina Griseb. iter hung. p. 353 (1852).
Q. Farnetto fj. conferta Alph. DG. prodr. 16 part. 2 p. 11. — Vulg. CAr-
nit; frucleh ghinde. — t^ Maiu. întocmind adesea pduri sau dum-
brave; forte comun în regiunea cmpean .i a dealurilor mici.
5. O. Cerris
L. spec. p. 1415; Koch syn. p. 737: Rchb. icon.
germ. 12 1316; DG. prodr. 16 part. 2 p. 41: Boiss. fl. orient 4
tig.
p.1170; Schlechtd. etLang. fl. v. deutsch. 10 fig. 962. Q. ausfriacaWim.

;
CUPULIFER^ 529
spec. l p. 151- (1805); Kotschy eiche ourop. tab. 20!- Aûlg. Cer. —
h Maiu. Constitue pduri sau dumbrave întinse în regiunea meridio-
nal i medie a |erei nostre (Grec. enum. p. 53).
4. CORYLUS Tournef. instit. î. -y^j.
1. C. Avellana L. spec. p. 1417; Koch syn. p. 788; Ledeb. Hor.

ross. 3 p. 588; Rchb. icon. germ. 12 f. 1300; DC. piodr. IG part. 2
p. 130; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 966. — Vulg. Alun; fructele
alune. -
Pduri în regiunea subalpin, alpestr ^ câm-
t> Martie.
pean. Severin Ponoare, Baea-de-Aram; Tismana; Graiova; Dr-
;
giani, Rîmnic, Glimneti, Coziea; Câmpulung; Ciocneti, Periei,

Paserea; Comana; Câmpina; Predeal; Buzeu; Fociani; Comne^ti;
Flticeni; Ia.|i; Dobrogea septentional.
2. C. tubulosa Willd. spec. pi. 4 p. 470 (1805); Koch. syn.

p. 738; Rchb. icon. germ. voi. 12
1301; DC. prodr. 16 part. 2 fig.
p. 132; Schlechtd. et Lang. deutsch. 10 fig. 967. Vulg. Alun. — —

h Martie. Pduri pe dealurile montane. Verciorova, pe Bahna;
pe
Topolnia la Grâdet; Balta in Mehedini; Dealu-Mare la Bucov .i Urlai
3. C. Colurna L. spec. p. 1417; Rchb. iconogr. germ. voi. 12

fig. 1303; DC. prodr. 16 part. 2 p. 131; Boiss. fl. orient. 4 p. 1176.
a pontica C. Koch in linn. voi. 22259 (1852). Avellana byzantina
p.
Glus. hist. p. 11 ; J. Bauh. hist. 1 p. 270. —
h Martie. Pduri pe latu-
rile munilor la Verciorova în valea Bahnei i spre gura Sltinicului.
6. CARPINUS Tournef. instit. t. ^48.

I. C. Betulus L. spec. p. 1416; Koch syn. p. 738; Ledeb. fior.
rosH. 3 p. 587; Rchb. icon. germ. 12 f. 1296; DC. prodr. 16 part. 2
p. 126; Schlechtd. et Lang. deutsch. 10 f. 969. C. Carpiniza Kit. in
Host fl. austr. 2 p. 626 (1831). C. intermedia Wiezb. ined. in Rchb.
1. c.1297. C. edentula Rochel. rar. banat, sine descrip. Heuflf. enum.
f.
ban. p. 160 bracteis fructum lobo centrali oblongo-obtuso margine

integris insignis. — Vulg. Carpen. Carpin. — î; Aprilie, Maiu. Pduri
în regiunea subalpin, alpestr i câmpean (Grec. enum. p. 53) ; Se-
verin; Graiova; Tîrgujiul; Rîmnic, Drgiani ; Gurtea-de-Argei, Gor-
beni; Câmpulung, Leurdeni Comarnic Câmpina Bucureti Comana
; , ; ;
Bnzrii; Fociani; lai; Neamu (Chan. exsic.) Mlin, Flticeni. ;
2. C. Duinensîs Scop. fl. carn. n. 1190 tab. 60 (1772); Koch

;
syn. p. 738; Ledeb. 11. ross. 3 p. 587; DC. prodr. 16 pari. 2 p. 127 ;
Schiechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 970. C orlentalis Lsim. encycl. meth. 1
p. 707 (1783); Rchb. icon. germ. 12 fig. 1298. — Vulg. Sfineac. —

t) Aprilie, Maiu. Pduri pe dealuri, iuferise. VOrciorova ; dealurile
Stîrminei.
XGVII. SALIGAGE^ LindI. nat. syst. p. 186.
1. SALIX Tourncf. iiistit. tab. •^64.
§ 1. Scuaniele florilor concolore i palide, se scutur la fruclifi-

cajie; florile mascule pentandre, triandre, a rar diandre, filamentele
cu lotul libere.
1. S. pentandra L. spec. p. 1442; Koch. syn. ed. 2 p. 789 excl.
var. P; Ledeb. fl. ross. 3 p. 597; Rchb. icon. germ. 11 fig. 1268; DC-
prodr. 16 part. 2 p. 206 exclus variei.; Schiechtd. Lang. deutsch. 10
fig. 916 tab.I. — Vulg. Salcie. —h Maiu, Iunie. Locuri urnede josnice,
•ianûri de împrejmuiri, zvoiuri. Con|eti; Bucureti; Ferii, Crivina
pe Ialomia ; Podu-Turcului.
2. S. triandra L. spec. p. 1442; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1259.

S. amygdal'ma p. concolor Koch. syn. p. 742 ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 609
Schiechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 919 tab. I. S. triandra ^. concolor
Anders. in DC. prodr. 16 part. p. 203. S. Ugustrina Host. salic. S. alo-
pecuroides Tausch ind. hori. Canal. 1821; Rchb. loc. cit. fig. 1257. —
Vulg. Salcie. —h Aprilie, Maiu. Locuri josnice, lunci, zvoiuri. Ferii,
Crivina pe Ialomia ; Comana prin lunca Argeiului.
2. S. amygdalina L. .spec. p. 1443. S. triandra Sturm deutsch.

h. 25. S. Villarsiana WilI. spec. 4 p. 655; Rchb. ic. germ. tab. DCV.
S. amygdalina a. discolor Koch syn. p. 742; Ledeb. fl. ross. 3 p. 609'
-S', triandra a. discolor DC. prodr. 26 part. 2 p 203. — t; Aprilie^
Maiu. Frin lunci. Blceti (Sab. Stef.)
4, S. f ragilis L. spec. p. 1443 ; Koch syn. ed. 2 p. 740 var. p.
Ledeb. fl. ross. 3 p. 598 exclus, var. p; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1264;
DC. prodr. 16 part. 2 p. 209; Schiechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 917.—
Vulg. Salce. Salcie. — 1p Aprilie, Maiu. Prin locuri josnice umede, prin
luncile rîurilor i prin zvoiuri; specie vulgar, frecuent (Grec. enum.
p. 53). — Tîrgujiul; Craiova; Horezu; Conteti; Titu, Ghergani, Chi-
tila. Bucureti ; Comana Neamu (Chania ; cxsic), lunca Moldovei la
Mlin, lunca iretului pe la Bacu etc.
—
SALICA CEJE 531
5. S. pubens Schrank bayer. fi. 1 p. 22(î (1789); Simk. enum.

Lranss. p. 492 et exsic! S. fragilis -;. Russelianu Koch syn. p. 741 ;
Ledeb. ii. ross. 3 p. 598. S. Riisseliana Rchb. icon. germ. 11 fig. 1265
(1849) -non Sm. S. fragilis-albaWimm. denkschr. schles. gesel. f. vaterl-
kult. 1853 p. 156. S. viridis Fries. novit. fi. suec. ed. 2 p. 283 ap. DC.
I. c. p. 210. — Vulg. Scdce. Salcie. — h Aprilie, Maiu. Locuri josnice,
sianûd de împregiurimi. Gon|e.^ti, Glucereasa; Buhu|i în Neaniû.
6. S. alba L. spec. p. 1449; Koch syn. p. 741 ; Ledeb. fi. ross. 3
p. 598; Rchb. icon. germ. voi. 11 fig. 1263; DC. prodr. 16 part. 2
p. 211 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 918 tab. L— Vulg. Salcie
alburie. Rchltâ-mare. — tp Lunci, ianuri de împregiurimi, locuine
rustice; specie forte comun (Grec. enum. p. 53). Gerne|i, Dumbr-
vi|a; Graiova; Roiori; Piteti, Goneti, Glucereasa; Gâlimne^ti;
Bucure.ti ; Gomana Neamû ; (Ghan.) etc.
7. S. babylonica L. spec. p. 1443; Ledeb. fl. ross. 3 p. 599;

DC. prodr. 16 part. 2 p. 212 (exclus, variet. v). —Vulg. Salcle-pletos.
Salcie-jalnic. —h Aprilie. Inlrodus, vulgarizat prin grdini, parcuri
i cimitire (Grec. enum. p. 53). Prin orae §i pe la |er.
§ 2. Scuamele florilor discolore i persist dup fructificaîe ; flo-
rile mascule diandre.

A. Amentele totdeuna laterale i sesile, resar i se desvoltez
mai 'nainte de cât foile.
•••
Filamentele peste-tot sau în parte coerente, anterele libere.
8. S. purpurea L. spec. p. 1442; Koch syn. p. 744; Ledeb.
II. ross. 3 p. 602; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2030, 2032, 2035; DG.
prodr. 16 part. 2 p. 306 a, [3, y- — 'S'- monandra Hoffm. salic. p. 18
tab. 1. S.Helix L. spec.p. 1144. S. LambeHianaSiu. fl.brit. p. 1041.
Vulg. llchit. Richit. Richitâ-ro§ie. — t? Martie, Aprilie. Pruntiiuri,
zvoiurile rîurilor, lunci. Gerneî (Grec. enum. p. 53); Rîmnic ; Titu,
Ghergani; Grivina; Sinaia (Knecht.); Predeal, Buteni.
9. S. rubra Huds.
423 (1762); Koch syn. 745 Ledeb.
fl. angl. ;
ti. ross. 3 p. 603; Rchb.

fig. 2036; DG. prodr. 16
icon. germ. 11
part. 2 p. 307; Schlecht. Lang. deutsch. 10 fig. 921 tab. H. S. fissa
Ehrh. arbr, n. 29 (1 780). X
S. purpureo-viminalis Wîmm. et Grab. fl.
siles. 3 p. 367. /S.mo//mimr/ Wahlenb. carpat. princip, p. 317 (1814).—
Vulg. Rchit. Richit. — t> Martie , Aprilie. Locuri umede. Tîtu,

Ghergani (Gre". enum. p. 53); lunca Moldovei la Sasca.
— ;
10. S. incana Schrank bayer. fl. 1 p. 280 (17S',)); Koch syn.
p. 747; Rchb. icon. germ. voi. 11 fig. 2047; DC. prodr. 16 part. 2
p. 302; Boiss. fl. orient. 4 p. 1187; Schlechtd. Lang. deutsch. 10
lig. 923. S. riparia Willd. spec. 4 p. 698 (1805); Griseb. spicil. ruinei,
p. 344. S. viminaUs Vili, dauph. 4 p. 785-nonL. — Vulg. Mlaje. R-

chit alb. Rchit-mlaje. —
î> Aprilie, Maiu. Pruntisiuri fluviale, z-
voiuri. Câiimneti în Ostrov (Grec. in Br. prodr. p. 166); Sinaia

(Knecht.) ; în Suceava pe Moldova i pe Suha-niare.
=•"•=
Filamentele staminelor cu lotul libere.
11. S. viminalis L. spec. p. 1448; Koch syn. p. 746 ; Ledeb. fl.
ross. 3 p. 605; Rchb. icon. germ. 11 fig. 2048; DC. prodr. 16 part. 2
p. 264; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 922 tab. I. S. lonrjifolia Lam.

fl. fr. 2 p. 232 {[118]. — Yu\g. Mlaje. llchitjc alb BcJulic mia j.~
t) Martie, Aprilie. Pruntisiuri, zvoiuri fluviale. Cernei pe Topolniâ
Piteti prin zvoiul Argeiului ; Ploeti prin zvoiul Teleajenului (Grec.
enum. p. 53); Predeal, Buteni.
12. S. rosmarinifolia L. spec. p. 1438; Koch syn. p. 755;

Rchb. icon. germ. 11 fig. 2042; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 935
tab. II.— S. repens |3. rosmarinifolia Anders. in DC. prodr. 16 part. 2
p. 237; Wimm. salic. europ. p. 117. S. littoralis et S. pratensis Host.
salic. — h Maiu, Iunie. Malurile petrose ale rîului Prahova la Bu-
teni, dar forte rar..
13. S. hastata L. spec. p. 1443; Koch syn. p. 752; Ledeb. fl.
p. 257 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 932. — t> Iunie, Iulie. Vi

subalpine quasi alpine. Buceci (Simk. exsic.) pe Caraimanu (Knecht.)
i în Valea-Alb.
14. S. cinerea L. spec. p. 1449; Koch syn. p. 748; Ledeb. fl.
ross. 3 p. 607; Rchb. icon. germ. li fig. 2022; DC. prodr. 16 part. 2
p. 221 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 924 tab. I. — h Aprilie,
Maiu. Prî inferiore ale vilor subalpine, matca rîurilor, zvoiuri.
Hinova; Craiova prin lunc, Tîrgujiul ; Tismana; Gâeti, Titu, Gher-
gani; Chitila, Buftea; Guliea, Târtâeti ; Conteti; Crivina, Ploeti
(Grec. enum. p. 53); Predeal.
15. S. aurita L. spec. p. 2446; Koch syn. p. 750; Rchb. icon.

germ. 11 fig. 2020; DC. prodr. 16 part. 2 p. 220; Schlechtd. Lang.
deuLsch. 10 fig. 928. ^S'. %iliginosa Willd. enum. hori. berol. p. 1007.
SALICACEzE 533
t^ Aprilie, Maiti. Tîvedi si crânguri în locuri uniedo josnice : albiea

Colentinei de la Cliitila spre Buftea (Grec. in Br. prodr. p. 166).
16. S. Reîchapdti A. Kern.zool.bot.gesel. voi. 10 p. 249(1860);

DC. prodr. 10 part. 2 p. 223. S. poli/morpha (3. Host. salic. tab. 69.
(1828). X S. Caprea-cinerea Wimm. in flora ann. 1841, I p. 43. —

> Maiu, Iunie. Locuri umede, pe lîng rîuri în regiunea subalpin.
Sinaia (leg. Knech.), Poeana-apului pe la poalele Furnicei ; Buteni
spre Azuga; Predeal.
17. S. SîlesiacaWilld. spec. 4 p. 660 (1805); Koch syn. p. 749;

Rchb. icon. germ. 11 fig. 2019; DC. prodr. voi. 10 part. 2 p. 218;
Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 925. — t^ Maiu, Iunie. Locuri pe-
Irose sau glareoso-istose în regiunea montan. Horezu, Bistrij-a,
Olneti; Predeal, Buteni pe Valea-Alb ; în Suceava pe Borca, pe
Barnaru, Barnarelu; Schitu-Rareu.
18. S. Caprea L. spec. p. 1448; Koch syn. p. 750; Ledeb. fi.
p. 222; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 927 tab. I. S. tomentosa Ser.
exsic. p. 14. S. hybrida Vili. dauph. 3 p. 778. S. ulmifolia Thuill. fi.
parîs. p. 518. — t; Aprilie, Maiu. Poale de pduri i pe lîng ape în

regiunea montan. Predeal, Azuga; Sinaia, Gampina; Neam|u (Grec.
cnum. p. 53) ; Bro.teni.
19. S. daphnoides VOI. pi. dauph. 3 765 (1789) DC. prodr. 16

p. ;
part. 2 p. 261 ; Koch syn. p. 743 ; Rchb. ic. fig. 1253

germ. 11
Gren. ;
Godr. fl. fr. 3 p. 130; Schlecht. Lang. deutsch. voi. 10. S. praecox
Hoppe in Sturm deutsch. h. 25. — Î7 Aprilie, Maiu. Marginea rîuio-
relor în vi subalpine. Buceci (Knecht. leg.)
p. acuiifolia. ^. acutifolia Willd. spec. pi. 4 p. 688 (1805); Koch
syn. p. 559. — Sinaia (Knecht.)
B. Amentele sunt terminale si pedunculate emânend dinvîrful a

cule o ramur tînr cu foile desvoltate.
20. S. reticulata L. spec. 1446; Sturm deutch. fl.h. 25; Koch

syn. p. 758, Ledeb. fl. ross. 3 p. 623 ; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1184;
DC. prodr. 16 part. 2 p. 301. exclus, var. ,8; Schlectd. Lang. deutsch.
10 fig. 941. — t> Iulie, August. Pe virfuri alpine. Negoiu; Buceci la
Omu 2508'». alt. (Br.)
21. S. retua L. spcc. 1445; Sturm deutsch. fl. h. 25; Koch

syn. p. 759; Ledeb. H. ross. 3 p. 624; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1186
1;
i3.
et y; DC. prodr. Ki part. 2 p. 293 cxcept. variei. 7. el o; Sclilechld.
Lang. deulsch. 10 tig. 942 litt. A. — S. Kitaibeliana Willd. spec. 4

p. 683 (1805) forma noslrâ. S. retua p. serrulata Rocliel rar. banal,
fig. 80 (1828). —
) Iulie, August. In regiunea alpin superior.
Godeanu; Buceci (Knechl. leg.)
22. S. herbacea L. spec. 1445; Koch syn. p. 759; Ledeb. fi.
ross. 3 p. 624; Rchb. icon. germ. 11 fig. 1182; DC. prodr. 16 pari. 2
p. 298 ; Schlechtd. Lang. deulsch. 10 fig. 943. — h Iulie, August.
Culmile alpine. Godeanu; Parîngu ; Buceci la Omu (Br.) i pe Bâli i-
nele la Strunga.
2. POPULUS Toiirnef. instit. p. 5^2.
§ 1. Bracteele florilor sunt dentale sau laceratc, pe margine

ciliate cu peri tomenloi.
* Mugurii
peroi sau pubescen|i, neviscoi.
1. p. 1463; Koch syn. p. 750 Rchb. ic. germ. 1
P, alba L. spec. ;
fig. 1270 lypica DC. prodr. 16 part. 2 p. 324 var. a; Schlechtd. Lang.
;
deulsch. 10 fig. 944 tab.; P. nivea Willd. arb. p. 227. Vulg. Plut. —
Plop-alh. — T? Martie, Aprihe. Prin lunci i zvoiuri ; comun, prin
Iot era (Grec. enum. p. 53). Verciorova; Simian, Hinova; Craiova ;
Climneti; Slatina; Piteti; Bucureti; Crivina, Ploeti; Islaz, M-

gurele ; Galai ; Piatra.
2. P. canescens Smith fi. brii. 3 p. 1080 (1804); Koch syn.

p. 759 ; Schlechtd. Lang. fi. v. dei tsch. 10 fig. 944 tab. II; P. hylrlda
M. Bieb. fl. t. c. 2 p. 423 (1808); Rchb. icon. germ. 11 fig. 1271; DC.
prodr. 16 part. 2 p. 325; Neilr. diagn. p. 115 per synon. P. villosa
Lang. ap. Rchb. icon. germ. 11 fig. 1273. P. tremula 7. villosa Wesni.
in DC. prodr. 16 par. 2 p. 325. P. alho-tremula Krause jahrb. sclilcs.
gesell. 1848 p. 130. Vulg. Plut. Plop-alh cenuiu.— '\^ Martie, Aprilie.
Prin lunci i zvoiuri. Baea-de- Aram; Tirgujiul; Horezu; Rimnic,

Climneti ; Piteti, Leurdeni, Geli ; Perii prin valea Cociocului
Crivina pe Ialomia ; Ploeti ; Bucureti.
* Mugurii glabri viscoi.

3. P. tremula L. spec. 1464; Koch syn. p. 759; Ledeb. fl.
p.325 a; Schlechtd. Lang. fl. v. deulsch. 10 fig. 495. Vulg. Plop. —

Ploputremurtor. —
h Martie, Aprilie. Pduri (Grec. enum. p. 53).
Cernei; Craiova; Tirgujiul Rîmnic; Arge; Câmpulung, Conteti; ;
SALICACE.E, BETULACE^ 535
Pite.ti; Sinaia ; Bucureti; divina; Ploeti, Gânipina; Flliceni^ Mlin;

Slatina în Suceava.
i; 2. Bracteele florilor flmbriate dar glabre. Mugurii glabri visco.i.

4. P. nigra L. spec. 14G4; Koch syn. p. 7(iO; Ledeb. fi. ross. 3
p. G28 ; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1275. DC. prodr. 16 part. 2 p. 327 et
328 a; Schiechtd. Lang. deutsch. fi. 10 f. 946.— Vulg. Plop. Plopul-
adevrat. —
h Martie, Aprilie. Pduri, zvoiuri arbore vulgar (Grec. ;
enum. p. 53). Graiova Rîmnic; Pite.ti; Câmpulung; lone.ti, Ge.ti;

;
Titu; Bucureti; Grivina, Ploeti ; Gampina, Vleni; Podu-Turcului.

p. pyramidalis Spach revis. popul. în ann. se. nat. 1841 p. 31 ; DG.
prodr. 1. c. p. 328; P. italica Auct. p. p. — Lunca Oltului pe la Islaz
(an spont. Grec. enum. p. 53) i vugarizat în |er.
XGVIil. BETULACEJ: Bartl. ord. pi. p. 99.
1. BETULA ToiinicJ. inst. tab. ^6o.
1. B. verrucosa Ehrh. beitr. 6 p. 98 (4791); Sag. et Seim.

carp. centr. 2 p. 463. B.alha L. spec. 1393 ex parte Koch syn. p. 760 ;
Schiechtd. Lang. fi. v. deutsch. 10 fig. 948. B. pendula Roth. gejm. 1

p. 405 et2 p. 476 (1789). B. otôraâ Rchb. ic. germ. 12 fig. 1288-non
Bechst. B. alba subspec. I: verrucosa a. vulgaris Regel in DG. prodr.
voi. 16 part. 2 p. 163. — Vulg. Mestacn. Mesteacn. — tp Aprilie,
Maiu. Pduri în regiunea montan inferior (Grec. eum. p.53).Gloani
pe culmea Gernei; TîrgujiulOlneti, Rîmnic, Ghmneti, Monâsti- ;
rea Stniora; Gurtea-de-Argei, Corbeni; Gâmpulung; Gampina, Co-

marnic Vleni Gomneti, Tîrgu-Ocnei Piatra, Bisericani, Osloveni,
; ; ;
Agapiea, Neam|u; Broteni Rareu Slatina, Mlin, Flticeni. ; ;
2. B. pubescens Ehrh. beitr. 6 p. 98(1791);Kochsyn. p. 761;

Schlecht. Lang. deutsch. 10
949; Sag. et Schn. carp. centr. 2
fig.
p. 464. B. alba L. 1. c. ex parte. B. odorata Bechst. forstb. p. 294,

297; B. alba Rchb. icon. germ. 12 fig. 1282. B. alba VII pubescens
Y.Hornemannl Regel in DG. prodr. voi. 1() part. 2 p. 167. — Vulg.
Mestacn. Mesteacn. — t> Aprilie, Maiu. Pduri în regiunea mon-
tan subalpin inferior. Predeal, Azuga; Gampina i prin unele par-
curi introdus, precum pe la Bucureti.
,3. carpatica Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 464. B. carpatica.
W. et Kit. ap. 464 (1805); Rchb. icon. germ. 12
Willd. .spec. 4 p.
fig. 1284. li. carpatica 7. Itercynica Rchb. loco cit. B. alba VII pu-
bescens c. carpatica Regel in DG. prodr. 16 part. 2 p. 168. Predeal —
—
pe Ckibuculu-Taurului ; lunca Moldovei la Sasca, Mlin ; pe Suha-Mare

si pe Bisliij.a.
2. AIiNUS Tournef. instit. tab. -^^rj.
§ 1. Seminele lenticulare lipsite de arip sau cu arip coriace

ângust.
1. A. glutinosa Gîertn. 90 (1791); Sturui dcutsch.
fruct. '1 tab.
h. 29; Koch syn. p. 763 ; Rchb.

fig. 1295; DC. prodr. 16
icon. germ. 12
part. 2 p. 186 a; Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 955. Betula Alnus
glutinosa L. spec. p. 1394. Alnus harhata G. A. Mey. enum. pi.
cauc.p. 43. — Vulg. Anin. Anin-negru. Arin. — t^ Martie. Pduri în
regiuni inferiore, lunci, vi, zvoiuri; vulgar (Grec. enum. p. 54).
Craiova; Rîmnic, Câlimneti Horezu; Câmpulung,; Cone.^ti ; Bucu-
reti; Perii, Grivina; Podu-Turcului; Bacu.
2. A. incana Willd. spec. 4 p. 335 (1805); Koch syn. p. 762;
Rchb. icon. germ. 12 fig. 1291; DC. prodr. 16 part. 2 p. 188 a;
Schlechtd. Lang. deutsch. 10 fig. 954. Betula incana L. spec. p. 1394.

Vulg. Anin. Anin-cenuiu. Arin. — t> Pduri în regiuni inferiore,
lunci, vi, zvoiuri; vulgar (Grec. enum. p. 54). Craiova; Bâlcesti;
Rîmnic; Câmpulung, Cone.sti; Predeal; Câmpina; Piatra; Bacu;
valea Barnarelului.
§ 2. Seminele încinse cu arip membranacee lat.

3. A. viridis DC. fl. fr. 3 p. 304 (1805) Koch syn. p. 762; Rchb.
;
icon. germ. 12 1290; DC. prodr. 16 part. 2 p. 181 a; Schlechtd.

tig.
Lang. deutsch, 10 fig. 953. Betula viridis Chaix ap. Vili. dauph. 3
p. 789 (1789). A. undulata Willd. .spec. 4 p. 336 (1805). Alnaster frii-
ticosus Ledeb. fl. ross. 3 p. 655. — Vulg. Liliacn-de-munte. Aninai. —
îp Maiu, Iunie. în regiunea alpin. Munii Gîrdomanului pe Cracu-
Micuei în Mehedini ; Buceci pe Caraimanu (Knecht) .i pe Gostila în
Valea- Alb sus, pe la 1800 metre.
XGIX. GNETAGEiE Blum. nov. fam. expos. p. 23.
1. EPHEDRA Toiinwf. corollar. p. 5J.
I. E. distachya L. spec. p. 1472 (1763); Koch syn. p. 764;

Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 79; Boiss. fl. orient. 5 part. 2 p. 713.
E. monostachya L. loc. cit. p. 1472. K. maritima minor Tournef.
instit. app. 633. E. ifohjgonolde Pali. fi. ross. 2 p. 87 tnb. 83 (1788).
E. rulgaris Rclib. conif. .^cc. Pariat, in DC. prodr. 16p;irl. 2 p. 354.
;
GNETACE^, CONTFERif] 537
K. helctti-a C. A. Moy. inonogr. ephedr. p. S7 lig. 10 (1840). — t> A-

prilie, Maiu. Locuri aprice arenose pe fermii maritimi la Sulina.
C. CONIFERE Juss. gen. 411.
Trib. I. TAXINE.'F:. Florile mascule în amente din bractee peltale

avend câte 6 antere fixate circular pe fa|a intern ; florile femele solitare
compuse din ovul terminal erect;
câte o fructul bacat produs din o
semîn^â cu aril cupular crnos.
1. TAXUS Tounwf. iustit. p. ^6j.
I. T. baccata L. spec. p. 1472; Koch syn. p. 764; Ledeb. fi,
ross. 3 p. 6G6; Rchb. ic. germ. voi. 11 fig. DC. prodr. IG part. 2
1147 ;
p. 500; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 80.— Vulg. Tis. h Marlie, —

Aprilie. Pduri in regiunea montan subalpin. Buceci la Valea-Jepilor
(Grec. enum. p. 54), Sinaia, Buteni; Predeal pe Glbucetu-Taurului
Munstirea Calinului (Br.); Ceahlu.
Trib. 11. CUPRESSINEvl^L Florile mascule în amente din bractee

peltate avend câte 3-4-5 antere fixate circular pe faa intern ;
florile
femele în grupe constituite din bractee crora sunt consudato

la axila
I sau mai multe ovule erecte; fructul bacat sau strobil, semîna ne-
arilat, cam aripat.
2. JUNIPERUS L. gen. u. 11^4.
1. J. communis L. spec. p. 1470excl. var. y; Koch syn. p. 765 ;
Ledeb. fl. ross. 3 p. 684; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1141 ; DC. prodr. 16.
part. 2 p. 479 (excl. variet.) ; Boiss. fi. orient. 5 fasc. 2 p. 707 ;
Schlechtd.
Lang. |deutsch. 2 fig. 82. — Vulg. lenuper. lunipev. Jnejjen. Ceten.
Archii. — h Aprilie, Maiu. Dea luri petrose la locuri deschise sau cu
tuferie în regiunea montan inferior. Goziea, Glimnesti; Gurlea-
de-Argei; Gâmpulung, Mateeai, Rucr (Grec. enum. p. 54); Predeal;
Gomarnic; Comneti; Piatra; Neamu (Ghan. exsic.)
2. J. nana Willd. spec. 4 p. 854 (1805); Koch syn. p. 764;
Ledeb. fl. ross. 3 p. 683; Rchb. ic. germ. 11 fig. 1142; Schlechtd.
Lang. deutsch. 2 f
. 81. J. alpina Glus. hist. pi. 1 p. 38. J. communis
V. alpina Pari. in DG. prodr. 16 part. 2 p. 480. J. commttnis var. nana
Boiss. fl. orient. 5 fasc. 2 p. 707. —Vulg. lenuper -pitic. Jnepeii. —
Tp Iulie, August. Locuri petrose în regiunea alpin, pe vîrfuri. Munii
Godeanului; muntele Goziea .î Ghiu în Argei; Ppuea; Buceci (Grec.
enum. p. 54); Predeal pe Glbucetu-Taurului; Ceahlu; Rareu,
;
53R CONSPECTUL SISTEMATIC
%Juniperus Sabina L. spec. p. 1472.— Vulg. Sabina. Cete-n-de-ner/i;

• Thu/a occidenialis L. spec. p. \^±1, synon. Th. obtusa Mfi^nch
nieth. p. G91 ; asemenea .î Th. orienialis L. spec. p. 1422, synon. Th.
acuta Mot^nch meth. p. 692, Biota orientalis EndI. sec. Pariat, in DC.
prodr. 16 part. 2 p. 461. ~ Vulg. Tuie. — t; Prin parcuri, grdini
.i cimitire.
Trib III. ABIETIENE.E Florile mascule în amente constituite din

stamine libere biloculare, filamentate .i cu apendice terminal, nebrac-
teate; florile femele grupate în conuri strobilare, fie-care flore din câte
2 ovule obverse neaderenle de bracteea protectore ; seminele nea-
rilate dar aripate.
3. PINUS Townef. inst. p. 255-
§ 1. Foile câte dou de fiecare apofiz, cam plane sau compri-

mat-trigone.
1. P. montana Du Roi obs. bot. p. 42 ann.lTTF; Pariat, in DC.
prodr. 16 sect. 2 p. 386; Boiss. fl. orient. 5 fasc. 2 p. 695. P. Mughus
Scop. fl. carn. ed. 2 p. 247 tab 2 (1772); Wahlenb. carp. centr. p. 311-,
Koch .syn. p. 767. — Vulg. Jep. Jip. Jnep. Gnepen. — h Maiu. Iunie,
în regiunea montan infralpin pînâ în cea subalpinâ, pe stânci prin
vi i laturi de mun|i, între 1900 i 1600 m. altitudine. — Variez:
a. Pumilio. P. Pumilio Haenk. beobacht. auf reisengeb. p. 68
(1791); W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 149; Willd. spec. pi. 4 495
p.
Rchb. icon. germ. 11 fig. 1130; Sohlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 2 f. 88
P, MiKjhus [3. Pumilio Koch syn. p. 767. Pinaster Pumilio Glus. rar.
stirp. pannon. austr 15 (1576). Este forma alpin: arbore scundi-
p.
cel, ca de 1, 50"'-3'",60 în]|ime, trunchiul strîmb .i de la baz ra-
mifîcat; ramurile lsându-se spre pment. — Negoiu, Moldoveanu
Buceci pe Jepi (Br. Knecht.) pe Garaimanu i Valea-Alb
Costila în
pe la 1800 m.; Ceahlu (Chan. excis); Rareupe pietrile-Doamnei (Br.)!
p. P. obliqua. P. obliqiia Saut. ap. Rchb. germ. exc. p. 159(1830);
Rchb. icon. germ. 11 fig. 1128. P. uliginosa Neum. ap. Wimm. in ar-
beit. d. schles. gesellsch. Mughus a. uliginosa Koch
ann. 1837 p. 95. P.
syn. p. 767. Forma subalpin, dobândind înlimea de 9-14m., trun-
chiul drept i nu de la baz ramificat. în'Suceava prin valea Neagr
spre brînzriea regal.
2. P. silvestris L. .spec. p. 1418 exclus, variet. ; Koch syn.

p. 766; Lodeb. fl. ro.s.s. 3 p. 674; Rchb. icon. germ. 11 fig. 1127;
Pariat, in DC. prodr. 16 part. 2 p. 385; Boiss. fl. orient. 5 fasc. 2
!
CONIFERE. 589
p. 694; Sihlei. htd. Lan^^ ti. v. deulscii. 2 liy. 87. /''. Mu(/hus Jiicci. ic.
iar. 1 lab. IDo (17biO)-non Scop. F. rlyensis Det', cal. liort. paris. —
Vulg. Pin. Chifcr. - t) Maiu. Stânci pe laturile .î pe coamele munci-
lor pîn pe la altitudinea de 1650 m. Galbina, NaroJûl în Vâlcea;
nmntele Coziea si Gliiû în Argesi ; Sinaia (Grec. enum. p. 54; Knecht);
Buteni, Predeal; în Vrancea pe la Mera; subt Ceahlu; Bro.^teni pe
Neagra i pe Barnaru.
3. P. Pallasiana Lamb. pin. edit. ii p. li tab. 5 (1828); Garr.

conif. p. 389. I\ Laricio Pallasiana Endl. conif. p. 179 (1847); Pariat,
inDG. prodr. voi. 16 sect. lip. 388. P.mariUmaVW. index taur. (1797)
-non alior. P. Laricio M. Bieb. fi. t. c, 3 p. 626 (1819) vix Poir dict.
encycl. 5 p. 339. — t; Aprilie, Maiu. Stânci abrupte, în valea esnei
la Gaura-Fetei în fa|a Cernei (A. Degen)
• P. nigricans Host. fi. austr. 2p. 268 (1831), synon: P. austriaca
H(pss analect. p. 60; P. silvestris Baumg. enum. transs. 2 p.303 -non
L.— P. Lar/'cw Koch syn. 767; Rchb. icon. germ. 11 p. fig.1131- vix
Poir — 1. Prin une-parcuri, grdini, în Bucureti.
r. t). Nu cum-va
e adus din prile nostre muntene?
§ 2. Foile câte cinci, a rar patru sau trei, de fiecare apofizâ i

proeminent trigone.
4. P. Cembra L. spec. p. 1419; Koch syn. p. 769; Rchb. icon.
germ. 11 fig. 1136;Ledeb. fi. ross. 3 p. 673excl. var. (3; DC. prodr. 16
part. 2 p. 402 excl. var. p; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 91. —
t) Maiu. Stânci în regiunea montan alpin ; rar i isolat. Buceci pe
•Tepi-Mari (Knecht.), în valea Col|ei în jos de Schitu-Ialomia etc.
4. LARIX lournef. instit. tab. ^^j.
I. L. sibirica Ledeb. fior. altaica 4 p. 204 (1833). L. Lede-

fmn-ii Trautv. beitr. zu pflanzenkunde des russ. reich. 2 p. 56 (1849).
f'inus Larix PW. fi. ross. I p. 1 (1784) quoad planta sibirica-non
Lin. — Abies Ledebourii Rupr. flora samojed. p. 269 (1845). Pinus
Ledebourii Endiich. syn. conif. p. 131 (1847); Ledeb. fi. ross. 3 p. 672;
Pariat, in DC. prodr. 16 part. 2 p.410. — Vulg. Zad. Zad. Zadr. —

t) Maiu. Stânci în regiunea montan infralpin în stare sporadic, ;
puîn frecuent. Buceci pe Furnica i pe subt Vîrfu-cu-Doru (Grec.

Knecht.), pe Costia i Garaimanu la Buteni; Predeal pe Clbucetu-
Tauralui; Ceahlu (.1. Roemer exicc.)!
• L. europaea DC. fi. fr. 3 p. 2f7 (1805). Phius Larix L.

;
spec. 1420, în cuILui prin parcuri, grdini (Grec. enuni. p. 54). Bu*
cure.^ti, Sinaia.
5. ABIES Tonrnef. instit. tab. 253-
1. A. excelsa Poir. encycl. meth. 6 p. 518 (1804); DC. fl.fr. 3

p. 275 (1805) ;
Rclib. icon. germ. 11 flg. 1138. Pinus Abies L. spec.
p. 1421 ; Koch syn. p. 769 ; Ledeb. fl. ross. 3 p. 670; Schlechtd. Lang.
deutsch. 2 fig. 93. Abies Ficea Mill. gard. dict. n. 5(1768). Pinus Picen
Du Roi obs. bot.p. 37; Pariat, in DG.prodr. 16 part. 2p. 415;Endlich.
syn.conif. p. 116.— Vulg. Brad. Brad-roîu. Molid. Molift. Molidar. —
t? Maiu. Regiunea montan subalpin i quasi-alpin, în tot irul
Carpailor notri pînpela 1800 m. alt. Mun|iî Godeanului; Parîngul
Muntele Goziea; Ghiû ; Ppuea; Buceci; Predeal; Penteleu; Cea-
hlu, Agapiea ; Broteni în Suceava unde abund.
2. A. alba Mill. gard. dict. n. t (1768). A taxifolia Desf. catal.

hort. 356 (1804). A. imlgaris Poir. encycl. meth. 6 p. 514
paris. p.
(1804). A. pectinata DC. fl. fr. 2 p. 275 (1805); Rchb. icon. germ. 11
flg. 1139. Pinus Picea L. spec. p. 1420; Koch syn. p. 769; Ledeb. fl.
ross. 3 p. 669; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 92. P. Abies Du Roi

observ, bot. p. 39 (1771) -non Lin. 1. c. (conf. DC. prodr. 16 part. 2
p. 420).—Vulg. Brad. Brad-alb. Silh. h Maiu. Cu cel precedent, —

întocmind pduri i codri în regiunea montan subalpin; vulgar
(Grec. enum. p. 54). în Mehedini pe munii de la Mehadia la fron-
tier ctre valea Greu-de-la-Saopadina (A. Degen); valea Cernei
la Curcoea Lainici; ; muntele Naruu i Goziea, Ghiu ; Ppuea ; Bu-
ceci; Predeal; Penteleu; Soveja în Putna; Slnic; Ceahlu, Agapiea
Neamu, Broteni în Suceava.
;
II. FJBRIOGENE MONOCOTILEDONE
CLASA VII.
MONOCOTILEDONE PERIANTICE
CI. ALISMAGEiE Lam. et DC. fi. fr. 3 p. 181.
Trib. I. ALISME^. Garpelele 1-2 ovulate.
1. ALISMA L. gen. n. 460.
I. A. Plantago L. spec.p. 48G; Koch syn. p. 771 exclus, var. y;
Rchb. ic. germ. 7 tab. 57; Ledeb. fi. ross. 4 p. ,39; Boiss. fi. orient. 5
p. 9 var. a; Schlcchtd. Lang. deutsch. 2 fig. 145. — A. lanceolatum

Wither. est forma foliis lanceolatis basi attenuatis. — Vulg. Limha-
vi. Lhnba-hlilor. Litnha-hroscei Ptlagin sau Pltagina-h ali-
lor. — °(\, Iulie, August. Mlatini, blî, perîuri lin fluente, heleteuri
plant comun (Grec. enum. p. 54). Graiova; Bucureti; Giurgiu;
Gomana; Grivina; Galai; Flticeni; Bro.teni; Dobrogea.
2. SAGITTARIA L. gen. n. to6/.
I. S. sagittaefolia L. spec. p. 1410; Sturm deutsch. li. 18;

Koch syn. p. 773; Rchb. ic. germ. 7 tab. 53; Ledeb. fi. ross. 4 p. 41 ;
Boiss. fi. orient. 5 p. 11; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 149. —

Vulg. Sgeta-apelor. — ?|, Iunie, Iulie. Heleteuri, ape limpezii lin
fluente, stufuri bltose; plant comun (Grec. enum. p. 54). Graiova;

Alexandriea; Giurgiu; Gomana; Bucureti; Grivina; Galai; în Suceava
pe Suha-mic între Mlin i Slatina; Dobrogea.
Trib. TI. BUTOMPLI^:. Garpelele multiovulate.
3. BUTOMUS Lin. gen. n. 507.
I. B. umbellatus L. spec. p. 532; Sturm deutsch. h. 18; Koch

syn. p. 773; Rchb. ic. germ. 7 tab. 58; Ledeb. fi. ross. 4 p. 43 ; Boiss.
orient. 5 p. 12; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 153.
fi. — Crin-Je-
halt. Fînul-cmilei. Ppuric. Roiea. Micunea-de-halt. — '% Iunie
-August. Heleteuri, ape limpedl lin fluente sau stagnante, smîrcuri,

slufuri bltosc ;
plant comun ((Jrec. eniiin. p. 5i-j. Craiova; Tilu,
Ghergani; Bucureti; Giurgiu; Comana; Perii, Grivina ; Galai; Iai;
Flticeni ; Dobrogea.
CIL HYDROCHARIDAGE.E Lindl. veg. kingd. p. 141.
1. HYDROCHARIS L. gen. n. 1126.
I. H. Morsus-ranae L. spec. p. 1466; Sturm deutsch. h. 44;

Koch syn. p. 771 ; Rchb. ic. germ. 7 fig. 62; Ledeb. fl. ross. 4 p. 45;
Boiss. fl. orient. 5 p. 5 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 388. — Vulg.
Limha-hroscei. Mucatu-hr oscelor. — ?|, Iulie, August. Prin heleteuri,
ape stagnante, stufuri bltose. Bucureti pe apa Colentina (Grec. enum.
p. 54); Comana pe Câlnistea; Galai pe ling Brate.i prin stufurile
bltose; Flticeni în iazul Ciolsacilor.
cm. ORCHIDACEiE A. Ricli. n. elem. bot. p. 453.

Trib. I. OPHRYDINE.E. Florile avend numa o stamin fertil: cea
median; polenul fiecriea antere formând o mas lobulat prelun-
git în caudicul ; tulpina bituberos orchioid sau palmiform.
Sec. I. Anterele cu dou retinacule.
1. ORCHIS L. gen. n. ioo(j e.v p.
% 1. Tuberiî caulomici întregi, ovoidi sau sferoidi.

1. Divisiunile externe ale periantului incurvate si aduse spre in-
terior formând glug asupra ginmostemului.

^'
Labela este întreg sau prea uior lobat.
1. O. papilionacea L. spec. p. 1331; Rchb. icon. germ. 13
ot 14 tab. 362; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 284; Boiss. fl. orient. 5 p. 60;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 339. O. ruhra Jacq. ic. rar. tab. 183
{\1S^) planta wos^m ; labelum minus, rhomboideum. — Vulg. Bujorei.
GemUnariU. Poroînic. Scultdre. ^. Aprilie, Maiu. Livedi. Vercio- —
rova spre gura Gerovului în valea Bahnei .i pe Sltinic.
*•'
Labela trilobat, lobul median cu stirbitur sau bilobat.
2. O. Morio L. spec. p. 1333; Koch S3^n. p. 790; Rchb. icon.
germ. orchid. tab. 363; Gren. Godr. fl. k. 3 p. 285; Boiss. fl. orient. 5
p. 60 oxcept. var. (3; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 334. — Vulg.

aceleai numiri. — 1\. Aprilie, Maiu. Livedi de poeni, tuferiiuri me-
nunte, poeni de pduri. Verciorova; Severin, Pooana-Cerneului;
Baea-de-Aram; Tismana; Tirgujiul ; Craiova, Rubneti; Popînz-
ORCHIDACEiR 543
losti, Caracal; l'ltesti; jêurdeni, ('.onâsti; Ciocneti, Buftea; p-

durea Netoi în iVahova, Câiupiiia ; Vleni; Sinaia, Buteni, Predeal;
Tîrgu-Ocnei; Piatra; Iai; Macin, Nicoliel.
3. O. pallens L. mant. p. 202 (1762) ; Koch syn. p. 791 ; Rchb.

icon. germ. orcliid. tab. ;>4; (îren. Godr. fi. fr. 3 p. 293; Boiss. fi.
orient. 5 p. 68; Schleclitd. Lang. fi. v. deutsch. voi. 4 fig. 335. —

t|. Aprilie, Maiu. Sol hutnifer pe costele muncilor pe subt tuferiiuri
la Verciorova spre capotul cataractelor i prin valea Bahnei.
** Labela trifid, lobul median, adesea bifid.
a. Bracteele de lungime ce egalez ovariul.

4. O. ustulata L. spec. p. 1333; Koch syn. p. 790; Rchb. icon.
germ. orchid. tab. 368 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 287 ; Boiss. fi. orient. 5
p. 61; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 329. -- ?|. Maiu, Iunie. Livedi,
psciuni, locuri cu ierb. Graiova; Sinaia (Br. Kn.), Buteni, Predeal;
Vleni (Grec. enum. p. 56); Iai.
5. O. copiophora L. spec. p. 1332; Koch syn. p. 790; Rchb.

icon. germ. orchid. tab. 367; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 287; Boiss. fi.
orient. 5 p. 61; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 331. — c|. Maiu, Iunie.
Livedi, psciuni, tuferie mici, locuri cu ierb. Verciorova, Poeana-
Cerne|ului; Graiova; Rîmnic; în Dîmbovia la Dumbrveni; Buceci pe
la poalele de la Piatra-Ars (Knecht.); Vleni (Grec. enum. p. 56);
în Vlaca la pdurea Orezeanca; Comana Monstirea Neamû (Chan. ;
exsic); Broteni (Br.); Iai; Tecuci la Cier.
b. Bracteele abia cât cuartul inferior al ovariului.
6. O. Simia Lam. fl. fr. 3 p. 507 (1778); Koch syn. p. 789

exacte; Gren. Godr. fl. fr. voi. 3 p. 288; Boiss. fl. orient. 5 p. 63;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 328. O. militarisvar. s L.spec. p. 1334.
O. tephrosanthos Vili. dauph. 2 p. 32 (1787); Rchb. ic. germ. orchid.
tab. 373. — 4* Maiu. Tuferie menunte pe coste, pe dealuri aspre
sau petrose. Roman; Dobrogea pe la Giucarova (Br.)
7. O. militaris L. spec. p. 1333 exclus, variet. ; Koch. syn

p. 789; Rchb. ic. germ. orchid. tab. 376; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 289
Boiss. fl. orient. 5 p. 64; Schlechtd. et Lang. deutsch. fl. 4 fig. 326
O. gleata Poir. inLam. encycl.meth. 4p. 393 (1797). O.cinerea Schrank
baier. fl. p. 241 (1789).— 2|. Aprilie-Iunie. în regiunea montan i
a dealurilor înalte. Leurdeni, Valea-Rîncciovului, Conteti; Predeal,
Buteni, Sinaia; lai.
544 COÎÎSPECtUL STStEMATtC
8. O. purpurea lluds. fior. angl. ed. 1 p. 334 (i76i2); Gren.

Godr. ti. ir. 3 p. ^S'J. O. fusca Jacq. ii. ausl. 4 p. 307 (1776); Kocli.
syn. p. 788; Rchb. icon, germ. orchid. tab. 378; Boiss. fi. orient. 5
p. 665; Schlechld. Lang. deutsch. 4 fig. 327. O. militaris var. p. et v.
Lin. spec. 1334. O. mUitaris p. purpurea Huds. ii. angl. ed. 2 p. 386.
—
Vulg. Bujori. Porolnic. —
Pduri, tuferiiuri de p- ?|, Aprilie- Iunie.
duri, poeni. Dealu-Stîrminei în Mehedini (O. militaris Grec. enum.
p. 56); Gon|eti; Gâmpulung; Gomana; Giocne^ti, Buftea, Ghitila;
Paserea ; Botoiani la pdurea Adîncata.
2. Divisiunile laterale externe ale pedantului întinse sau reflexe.

=•'
Bracteele membranose, uior uninervate.
9. O. globosa L. spec. p. 1332; Koch. syn. p. 790; Rchb. ic.
germ. orchid. tab. 381 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 291 ; Boiss. fi. orient. 5
p. 66 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 332. O. sphcerica M. Bieb. fi. t.
c. 3 p. 579 (1819). Nigritella ylohosa Rchb. germ. exsc. p. 121. —

t|, Maiu, Iunie. Livedi în regiunea montan subalpin. Tîrgujiul pe
dealul Giocârlului ; Predeal, Azuga, Buteni Rareu. ;
10. O. speciosa Host. fi. austr. 2 p. 527 (4831); Rchb. icon.

germ. orch. tab. 391 fig. I; O. mascida Jacq. icon. rar. tab. 180 (1786)
-non L. O. mascula var. [3. et 7. Koch syn. p. 791 ; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 292. —% Maiu, Iunie. Livedi în regiunea montan subalpinâ i al-
pestr. Gâmpulung, Conteti ; Predeal, Buteni, Sinaia (O. mascida

Grec, in Br. prodr. p. 454); Rîmnic; Piatra pe Gozla.
** Bracteele a foi verdi, multinervate, reticulate.

11. O. elegans Heuff. in Flora ann. 1835 voi. I p. 250; ejus
enum. banat. p. 166; Neilr. diagn. p. 117. — ?|, Maiu, Iunie. Locuri
umede paludice josnice. Simian, Hinova; Tîrgujiul; Graiova; Gomana:
Bucureti {O. palustris Grec. enum. p. 56); Tîrgovite; Târtâeti, Cio-
cneti, Ghitila, Buftea, Perii; Iai.
§ 2. Tuberiîcaulomicipalmatiformi sau palmatipartii ; bracteele

au foi verdi multinervate.
12. O. sambucina L. spec. p. 1334; Koch. syn. p. 792; Rchb
icon. germ. orch. tab. 412 fig. I; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 295; Boiss.
fi. orient. 5 p. 72 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 338. — ^, Maiu,
Iunie. Livezi în regiunea montan subalpin. Predeal, Azuga, Buteni
p. purpurea Koch .syn. p. 792 ; Rchb. loc. cit. fig. 2. O. incarnata
Willd. spec. pi, 4 p. 30-non L. — Sinaia.
;
ORCHIDACE^ 54«
13. O. cordigera Fries nov. mantis. 2 p. 103 (1843); Heuff.

enum. banat. 167 Rchb. icon. germ. orchid. tab. 411 Neilr. diagn.
p. ; ;
p. IIS. O.cnientaRochel rar. banat. fig. 1 (1828)-non Retz. O.lalifolm

Auct. transs. pro m. p. - non L. O. latifolia var. Rochelii Griseb. iter.
hung. spec. n. 280 (1852). — % Maiu, Iunie. Locuri umede, vlceie
mlâtinose în regiunea
Plaiul Osliea pe Rîu-e| montan.
Gonte.^ti ;
pela Valea-Beuca; Predeal, Buteni; Monâstirea Neamû(Chan. exsic.

pro O. digitata).
14. O. maculata L. spec. p. 1335; Ivoch syn. p. 792; Rchb.

icon. germ. orchid. tab. 407 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 296 ; Boiss. fi.
orient. 5 p. 73 var. a; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 340.— îj, Maiu,

Iunie. Pduri, livedi, locuri cam umede. Nmeti (Grec. enum. p. 56);
Comarnic; Sinaia, Predeal.
j3. saccigera Brogn. in Bory exped. de Moree p. 259 (1832)
tab. 30 fig. 1 pro spec; Rchb. icon. germ. orch. tab. 409; Heulf. enum.
banat. p. 167; Neirl. diagn. p. 117; Boiss. fi. orient. 5 p. 73. — Live(|i
în regiunea montan. Munii Gamenei la frontier prin valea Greu
de la Saopadina (A. Degen); Tirgujiul pe la Bumbeti; Predeal, Bu-
teni ; Sinaia (Knecht.) în Suceava pe Stniioara.
;
15. O. incarnata L. fi. suec. p. 312 (1755) et spec. p. 1335 sec.

ci. Fries; Koch syn. p. 793; Rchb. icon. germ. orch. tab. 399; Gren.
Godr. fior. fr. 3 p. 296; Boiss. fl. orient. 5 p. 71; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 4 fig. Wimm. et Grab. fl. siles. 2 p. 252,
342. O. angustifoUa
(1829). — l\.Maiu, lume. Livedi în locuri josnice umede. Leurdeni;
Vulcana ; Perii, Cocioc Buftea, Chitila ;Comana Buteni Vaslui ; ; ;
la grdina lui Anghelu|; Ia.i la Bîrnova.
2. PLATANTHERA Rich. mem. du mus. 4 p. 20
I. P. bifolia Rich. mem. du mus. d'hist. nat. 4 p. 20 (1817)

Koch syn. p. 795 ; Rchb. ic. germ. orchid. tab. 428 fig. II 429;
et tab.
Schlechtd. et Lang. deutsch. 4 fig. 350. Orchis bifolia L. spec. p. 1331.
exsclus. var. y; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 297. O. bifolia p. brachyglossa
Wallr. sched. crit.p. 186 (1822). Platanthera Schuriana Fuss verh. das
siebenb. ver. tom. 19 p. 206 (1868). 11 Maiu, Iunie. Livecji, poeni, —
pduri în regiunea montan i a dealurilor înalte. Câmpulung, Nmeti
(P. chlorantha Grec. enum. p. 56 -non Gurt.); Piteti la Trivale, Dum-
brveni, Vulcana; Sinaia, Buteni, Predeal; Tîrgu-Ocnei pe Mgura;
Ceahlu; Piatra spre Bisericani; Monâstirea Neamu (Chan.); Rareu;
Iai; Dobrogea pe la Bachioi.
;
546" CON.Sl'ECTUL SISTEMATIC
3. CCELOGLOSSUM Hartm. scand. Jl, p. jjf).
I. C. viride Hartm. scand. fi, p. 3^9 (1820); Koch syn. p. 795.

Orehi^ virkUs Graiitz stirp. p. 491 (1769); Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 298.
Flatauthera viridis Lindl. syn.p. 261 (1829); Rchb. icon. germ. orehid.
tab. 434; Schleclitd. Lang. fi. v. deutscli. 4 fig. 352. Satyrium viride
h. spec ed. 1753 p. 944. Habenaria viridis R. Br. hori. kew. 5 p. 192
(1813). — ?[, Iunie, Iulie. Locuri cu ierba, stânci, în regiunea alpin.
La Negoiu pe Podeanu; Buceci pe la Verfu-cu-Doru (Knecht.) §i pe
Furnica.
4. 6YMNADENIA -7^. Br. hort. kcn\ 5 p. igi.
1. G. conopsea R. Br. 1. c. (1813); Koch syn. p. 794; Rclib.

ic. germ. orehid. tab. 422. Schlechtd. Lang deutsch. 4 fig. 346. Orchis
conopsea L. spec. p. 1335; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 298. Gijmnadenia
transsilvanica Schur enum. transs. p. 644 (1866). — ?[. Maiu, Iunie.
Livedi, poeni, în regiunea montan i a dealurilor. Predeal, Buteni,
Sinaia; Peatrape Gozla; Monstirea Neam|u (Ghan. exsic. Grec. enum.
p. 56) ; Rareu Iai. ;
p. leucaniha Schur. enum. transs. p. 644 (1866). Orchis ornithis

Jacq. fi. austr. tab. 138. — Livezi subalpine. Predeal, Azuga^ Buteni.
2. G. odoratissima Rich. mem. du mus. d'hist. nat. 4 p. 57
(1817); Koch syn. p. 794; Rchb. icon. germ. orehid. tab. 421 fig. I et
II'; Schlechtd. et Lang. deutsch. 4 fig. 347. Orchis odoratissima L. spec.
p. 1335; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 298. — Livezi montane i submon-
tane. Valea-Mare în potgoriea Muscelului Monstirea Neamului (Ghan. ;
exsic. Grec. enum. p. 56); Ceahlu; Rareu, Stniioara în Suceava.
3. G. albida Rich. mem. du mus. d'hist. nat. voi. 4 p. 35 (1817)

Koch syn. p. 794 Rchb. icon. germ. orehid. tab. 67 Schlechtd. Lang.
; ;
deutsch. 4 f. 348. Satyrium albidum L. spec. p. 1338. Habenaria albida

R. Br. hort. kew. ed. 2 v. 3 p. 195. — ((, Iunie, Iulie. Psciuni alpine.
Godeanu; Negoiu; Buceci pe Furnica.
5. HERMINIUM K. Br. l. c. p. igi.
I. H. Monorchis R. Br. 1. c. p. 191 (1813); Koch syn. p. 798;

Rchb. icon. germ. orch. tab. 415; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 365.
Herminium clandestinum Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 299 (1856). Ophrys
monorchisL. spec. p. 1342. — îj. Iunie, Iulie. Prin locuri cu ierb^ li-
vedi. Predeal; Buteni; Rucr; Ceahlu; Schitu-Rareu.

!
ORCHIDACEiE 547
2. H. alpinum Liiidl. bot. registr. voi IS udd. 1490 (1832);

lîclib. icon. genii, orcli. lab. 410. Ophrijs alpina L. spec. p. 1344; Jacq.
eiiiiin. vind. tab. 9. Chamworchis alpina Rich. meni. mus. d'hist. nat. 4
p. 57 (1817); Koch syn. 798; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 lig. 363.
p.
('hamcerepen alpina Spreng. syst. 3 p. 702 (182G). l[. Iulie, August. —
Stânci cu ierb sau cu muchi în regianea alpin. Buceci (J. Barth);
oberîea Paietului
6. NIGRITELLA Ricli. de or eh. cînnot. p. nj.
I. N. nigra Rchb. germ. exc. p. 121 (1830; ejus. icon. germ.

orchid. tab. 4G7. N. angustifolia Rich. orchid. annot. p. 19 (1817);
Koch syn. p. 79G ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 300 ; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 4 fig. 3b3.Sati/riîim nigrumh. spec. p. 1338. Habenaria nigra
R. Brw. bort. kew. 5 p. 192 (1813). — t\, lunie-August. Psciuni în
regiunea alpin super. Buceci (Br. Knecht.) ! în Mehedini peMocirliu.
Sec. II. A uterele c'un singur retinacul.
7. ANACAMFTIS Rich. meni. tjiiis. 4 p. 47-
I. A. pyramidalis Rich. 1. c. p. 47 (1817); Koch syn. p. 793 ;
Rchb. ic. germ. orch. tab. 361; Boiss. fi. orient. 5 p. 57; Schlechtd.
Lang. deutsch. 4 fig. 344. Orchis pi/ramidalis L. spec. p. 1332. Aceras
pijramidalis Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 283. — l^ Maiu- Iulie. Prin locuri
cu ierb, pocni, poale de pduri în regiunea dealurilor înalte. Dealu-
Stârminei; Predeal, Buteni; Iai.
8. HIMANTOGLOSSUM Spreng. syst. 3 p. 694.
I. H. hircinum Spreng. 1. c. p. 694 (1826); Koch syn. p. 795;

Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 345. Satyrium hircinium L. spec.
p. 1337. AcerashircinaUnl orch. p. 382 (1840); Gren. Godr. fl.fr. 3
p. 283; Rchb. icon. germ. orch. tab. 260; Boiss. fi. orient. 5 p. 56.—
?|. Maiu, Iunie. Prin livedi de pomi, rrii de pduri. Severin pe dea-
lurile lorgutovei .i Dumbrâviei ; Craiova pe dealul Bucov|ului.
Trib. IT. NP'.OTTIE.E. Florile avend numa o stamin fertil ; cea

median îns ; polenul fiecriea antere formez numerose poliniî gra-
nulare sau pulveriforme neprelungit în caudicul ;

tulpina rizoni
(except. Spiranthes).
9. SPIRANTHES Rich. de orch. amt. p. Jt.
I. S. automnalis Rich. 1. c. p. 28 (1817); Koch syn. p. 802;

;;
Kchb. icon. germ. orch. tab. 474; Gren. Godr. 11. Ir. 3 p. i267 ; Boiss.
11. orient. 5 p. DO; Schleclitd. Lang. deutsch. 4 fig. 379. Ophrijs spira-
Us a. L. spec. p. 1340; Slurm deutsch. fi. h. 1'2,. Neottia spiralis a.
Willd. spec. pi. 4 p. 74. — ?], August, Septembre. Locuri umede in
regiunea montan : în Vâlcea pe la Govora (Knecht.) ; in Muscel Ia
Valea- Vi lîng Lunceni (Br.).
10. CEPHALANTHEBA Rich. de orch. annot. p. 21.
1. C. pallens Rich. c. p. 38 (1817); Koch syn. p. 800; Boiss.

1.
11. orien. 5 p. 85 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 368. C. Loncho-
phyllum Rchb. icon. germ. orch. tab. 471. C. grandiflora Babing.
man. brit. bot. p. 296(1843); Gren. Godr. fl. fr. 3 p.269. Epipactis alba
Grantz stirp. austr. p. 460 (1769). E. longifoUa Buds. fi. angl. ed. 1
p. 341 (1762). E. pallens Willd. spec. pi. 4p. 75 (1805). ?]. Maiu, —
Iunie. Pduri, tuferiuri, terâm humifer. Gomana; Rîmnic, Guranoea.
2. C. ensifolia Rich. 1. c. p. 17; Koch syn. p. 800 ; Boiss. fl.
orient. 5 p. 85; Schlecht Lang. deutsch. 4 fig. 369. C. Xiphophyllum

Rchb. ic, germ. orch. tab. 470 (1851). Serapias ensifolia Murr. syst.
veget. p. 813 (1774). S. Xiphophyllum L. fii. in syppl. p. 404 (1781).

Epipactis ensifolia Swartz acta holem. ann. 1800 p. 232. 1\, Maiu,
—
Iunie. Pduri, poeni, livezi- Rîmnic; Câmpulung. Conteti; Monstirea
Neamu (Chan. exsic. Grec. enum. p. 55); Iai la pdurea Giurea.
3. C. rubra Rich. 1. c. p. 17; Koch syn. p. 800; Rchb. ic. germ.

orch. tab. 469 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 269 ; Boiss. fl. orient. 5 p. 84
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 370. Serapias rubra L. syst. nat.
ed. 12 p. 594 (1767). Epipactis piirpurea Grantz stirp. austr. 6 p. 457

(1769). — ?[, Iunie, Iulie. Pduri la locuri deschise, poeni, livecî. Si-
naia, Bu|teni ; Iai la Bîrnova ; Piatra pe Gernegura, comuna

Doamna.
11. EPIPACTIS Rich. de orch. annot. p. 21.
I. E. latifolia AU. fl. pedem. 2 p. 151 (1785); Koch syn. p. 801

Rchb. icon. germ. orch. tab. 488; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 270 ; Boiss.
fl. orient. 5 p. 87 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 371. Serapias Helle-

borine a. latifolia L. spec.pl. ed. 1753 p. 949. S. latifolia Willd. spec.
pi. 4 p. 83 (1805). — t[. Iulie, August. Pduri, dumbrave, poeni, li-
vezi. Tismana; Stniioara; Gorbeni la cetatea Vlad-epe§i Câmpu- ;
lung Gâmpina
; ; Sinaia, Urltoarea, Buteni; Comana; Iai; Piatra
pe Gernegura; Neamû (Chan.); Broteni.
oechidace.î; 549
2. E. rubîginosaKochsyn.p. SOI ; Schlechtd. Lang. deulsch. 4

fig. 572. E, Hellehorlne a. rubig'mosa Grantz stirp. autr. p. 467 (1769).
E. latifolia (3. ruhiginosa Gaud. fi. helv. 2 p. 182 (1828). E. atrnru-
hens Schult. oester. fi. I p. 538 (1814); Rchb. icon. germ. orch.
tab. 485 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 270 ; Boiss. fi. orient. 5 p. 88. —
?|, Iunie, Iulie. Pduri, dumbrave, ia locuri umede, mlstinose. Baea-
de-Aram; Gomana; lai, Bârnova.
3. E. microphylla Swartz act. holm. ann. 1800 p. 232; Kocli
syn. p. 801 ; Rchb. icon. germ. orch. tab. 484; Gren. Godr. fi. fr. o
p. 271 ; Boiss. fi. orient. 5 p. 88; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 378.
Serapias mic>-ophylla 42 (1791). Ehrh. beitr. 4 p. — tj, iunie, Iulie.
Pduri umbrose. Buceci pe subt Poeana-Stânei Iai. ;
4.E. palustris Grantz stirp. austr. p. 462 (1769); Koch syn.

p. 801 ; Rchb. icon. germ. orch. tab. 483 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p.271 ;
Boiss. fi. orient. 5 p. 87 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 379. Sera-

pias palustris Scop. carn. ed. 2 p. 204 (1772). S. longifoUa L. syst.
fi.
nat. ed. 13 voi. 2 p. 593 (1774).— t\. Locuri umede sfagnice în vile
montane. Predeal în Valea-Ronovei prin fund valea muntelui Ha- ;
lîncu distr. Neamû fÂ'. a^roru^ms Ghan. Grec. enum.p. 55-non

exsic. !
Schult.) ; Piatra pe Cernegura ; Broteni pe Picioru-Vcriei.
12. LISTERA R. Br. hort, kcw. ed. j p, 20 r.
I. L. owataR.Br. p. 8011. cp. 241 (1813); Koch syn.

Rchb. ic. ;
germ. orch. tab. 479 ; Gren. Godr.

272 Boiss. fi. orient. 5 fi. fr. 3 p. ;
p. 92; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 375. Ophnjs ovata L. spec.
p. 1340. Epipactis ovata Grantz stirp. austr. p. 473 (1769); AIl.fi.

pedem. 2 p. 151 (1785).— !|, Maiu, Iunie. Pduri, dumbrave, codri
montani (Grec. enum. p. 55). Dealurile Gemenului, pe Dumbrviâ;
Câmpulung, Conteti: Predeal, Sinaia; Gâmpina; Monstirea Neamu
(Ghan.); Iai, Bârnova, muntele Dobru la Slnic; Rareu.
13. NEOTTIA Rich. orch. annot. p. 2g.
I. N. Nidus-avis Rich. 1. cp. 29 (1817) Koch ; syn. p. 802 Rchb.

;
icon. germ. orch. tab. 473; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 275; Boiss. fi.
orient. 5 p. 91; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 377. Ophrys Nidus-

avis L. 475
spec. p. 1339. Epipactis Nidus-avis Qra.n\,z stirp. austr. p,
(1769); pedem. 2 p. 151 (1785). Neottidiuni Nidus-avis
AII. fi.
Schlechtd. fi. berol. p.454 (1823). Vulg. Trtnji. Cuibu-pmentului. — —

tj. Aprilie - Iunie. Pe la rdcini de arbori betrâni prin dumbrave
i codri. Cernejî pe dealurile lorgiitovoi muntele Jipu in Argei Câm-

; ;
pulung, Con[e§ti; Buteni^ Sinaia; Gomana; Monstirea Neamj.u (Clian.

exsic. Grec. enum. p. 56); Iai.
Tril). III.MALA.XIDE.E. Florile avend o singur stamin fertil : cea

median; ins, polenul formând dou sau patru polinii mari globulare
ceroide prelungite sau nu în câte un caudicul; tulpina rizomic.
14. EPIPOGIUM Gmel. Jl sibir. I p. 12.
I. E. aphyllum Swartz summa veget. scand. p. 32 (1814);

Rclib. ic. germ. orch. tab. 4G8 ;
Boiss. fi. orient. 5 p. 93. E. Gmelini
Richard orch. europ. annot. p. 36 (1817); Koch syn. p. 799 ; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 274; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 366. Satyrmm
EjjqjogiumL. spec. p. 1338; Sturm deutsch. fi. h. 18. EpipactisEinpo-
ijlum Grantz stirp. austr. p. 477. —^ Iulie, August. Pe la rdcini
betrâne, putrede. Buceci pe la Pusnicu.
15. CORALLOBRHIZA Hali. hclv. 2 p. i^g.
I. C. innata R. Br. hort. kew. 5 p. 208 (1813); Ko'chsyn. p. 803;

Rchb. ic. germ. orch. tab. 400; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 274; Schlechtd.
Lang. deutsch. 4 fig. 381. Ojihrys corallorrhiza L. spec. p. 1349. Ejn-
]}actis Corallorrhiza Grantz stirp. austr. p. 207. Cimhidium Corallor-
rhiza Swartz act.holm.ann. 1800p,238. — t[, Iunie- August. Parazitic
pe rdcini betrâne in pdure de braî, PredealpeClbucetul-TauruIui,
rar ; Sinaia spre Piscu-Gânelui pe plaiul Gnmpetului (Knecht.).
Trib. IV. CYPRIPEDIE.t:. Florile avend dou stamine fertile : cele

laterale ;
tulpina rizomic.
16. CYPRIPEDIUM L. gen. n. lOi^.
I. C. Calceolus L. spec. p. 1346; Koch syn. p. 804; Rchb. ic.
germ. orchid. tab. 496 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 266. Schlechtd. Lang.
deutsch. 4 fig. 385. Calceolus marianus Grantz stirp. austr. 6. p. 45
(1769). — ^4» Maiu, Iunie. Pduri, locuri umbrose. Gâmpulung prin
Ograda-Briei Predeal pe frontier despre Vam;
; Oneti în Bacu.
CIV. IRIDAGEiE Lindl. nat. syst. p. 332.
1. CROCUS L. gen. n. S5-
^ 1. Reficulal : tunicele bulbilor reticulato-librose.

I. C. reticulatus M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 28 (1808); Ledeb. fl.
IRIDACE.^ 561
loss. 1' p. 109 var. [5; Rchb. ic. gcrin. D fig. 791. C. rarief/<(tii.s Hoppe
el Hornsch. tageb. p. 187 (ISlcS) ; Sturni deutsch. ii. h. 54; Kocli syn.
p.805; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 304. Brîndue. Brîndue- —
mic. —
(j. Aprilie, Maiu. Locuri cu ierb . uscate, rrii, crangulejê.
Severin; Calafat; Caracal pe la pdurea Reca; în Buzeu pe laValea-

Teancului (farm. A. Thomas); Berlad pe la Dealu-Mare, la Valea-
Cldrei i la Grdina-Public; Vaslui la grdina lui Anghelu|; Tecuci
la pdurea Drgneti, Galai, Fileti.
§ 2. Membi-aaacei : tunicele bulbilor paralelo-fibrose.

2. C. Heufffelianus Herb. in journ. of hort. soc. 2p. 273 (1847);
Simk. enum. transs. p. 516. C.hanaticus Heuff.in Flora tom. 18 voi. 1
p. 132 (i835)-non Gay; Rchb. ic. germ. 9 fig. 800 et 801; Heuff. enum.
banat. p. 169; Sag. et Schn. carpat. centr. 2 p. 469. — Vulg. Brîn-
da§e-albastr; Ermue-de-munte. — %[, Aprilie, Maiu. Psciuni, poeni,
rrii; în regiunea dealurilor mari i în regiunea montan pîn în cea
alpin. Cernei ; Craiova pe dealuri ; înArgei pe la Gropeni în Mus- ;
cel la Valea-Mare; Câmpulung pe la Ograda-Briei Sinaia pe jos i ;
pe la Poeana-Stânei pîn pe Furnica; Predeal ; în Bacu la Brtila

lîng Oneti; Botoani, Burdujeni.
3. C. banaticus Gay in bullet. fer. voi. 25 p. 220 (183 1) Simk. ;
enum. trans. p. 515. C. îridifiorus Heuff. in Rchb. ic. germ. 9 fig. 802
et803 (1847); ejus in enum. banat. p. 170; Neilr. diagn. p. 120;
Schur enum. transs. p. 653. C. Byzantinus Herbert bot. registr. 1847
tab. 4 fig. 5-non Ker. Crociris iridifiora Schur sert. trans. n. 2743
(1853). —
t|. August, Septembre. Livezi, rriiuri de pduri, livezi
de pomi; în regiunea montan subalpin. Predeal, Buteni; Sinaia.
4. C. maesiacus Ker bot. magas. ad tab. 652 (1803) et in

ann. of bot. 1 222 (1805); Heufî. enum. banat. p. 170 Neilr. diagn.
p. ;
p. 119. C. aureus Sibth. et Sm. fi. graec. 1 tab. 35 (1806); Rchb. ic.
germ. 9fig. 792 ; Boiss. fl. orient. 5 p. 108. — Vulg. Brîndue. Brîn-
due-galben. — t\. Februarie, Martie. — Locuri deschise saurriuri,
enum. p. 56); Craiova, Cernteti, Leamna,
tuferiuri. Cerneai (Grec.
Podari Bneasa, Comana; Ciocneti, Chitila, Bneasa, Otopeni, Bu-
;
cureti; Brneti, Lehliu; Focani.
2. GLADIOLUS L. gen. //. f,j.
I. G. imbricatus L. spec. 52; Sturm deutsch. 11. h. 56 et 83 ;
Koch syn. p. 806; Rchb. ic. germ. 9fig. 778; Boiss. fl. orient. 5 p. 141
552 CONSPECTUL .SISTEMATIC
excl. variei.; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 310. — Vulg. Crin-vhM.

Scerele. Sbiu. Sgeea. Gladiol. — ?[, Maiu, Iunie. Livezi, locuri
de lunci, locuri umede i cu ierb verde. Subt Negoiu pe muntele
Marginea Rucr, Sturzeni Predeal, Buteni, Sinaia;
; Dîmboviciora, ;
Netoi in Teleorman; Gomana Ciocneti, Ghitila, Buftea Crivina Ba- ; ; ;
cu; Piatra, Neamu Flticeni spre pdurea Huilor; Iai. ;
3. IRIS L. gen. n. 59.
§ 1. Diviziunile externe ale periantului nebarbulate.

*Rizoma oblic fibrifer; ovariul scurt stipitat, tubul periantu-
lui t'oj-te lung.
1. I. ruthenfca Dryand in Ait. hort. kew. ed. 2 voi. 1 p. 117
(1810); Ledeb. fi. ross. 4 p. 94. /. ccespîtosaVdW. inLinkjahrb.3p.71
(1843)7. uniflora .Janka kozlem. XII p. 175 (1876) -non Pali. loniris
nithenica Klatt in bot. zeit. ann. 1872 p. 502. — Vulg. Stinjen. Stînjen
nucutel. — t}, Maiu, Iunie. Locuri stâncose cu ierb sau cu muchi în
regiunea alpin. Buceci pe Furnica (Knecht.) i' pe Gostila la Valea-

Alb ; Predeal pe frontiera în laturea despre vam.
* Rizoma orizontal noduros, nefibrifer.
t Gapsula exagonal,
a. Ovariul scurt-stipitat, tubul periantului forte lung.
2. I. Sintenisii -Janka adat. p. 173 (1876); termesz.fiizet. voi. I
part. IV ann. J877 p. 3 edit. separata descriptum. Boiss. fl. orient. 5
p. 128; Velen. fl. bulg. p. 532. /. graminea Griseb. spicil. rum. 2

p.370 (1844)- non Lin. — ?|, Maiu, Iunie. Livedi, rrii de crânguri.
Buzeu la Grâng Tecuci ; la Gieru ; Iai la pdurea Giurea i Bîrnova.
b. Ovariul lung-stipitat, tubul periantului scurt sau aprope nul.

3. I. graminea L. spec. p.58;Sturm deutsch. h. 40; Kochsyn.
p. 810 ; Rchb. ic. germ. 9 fig. 773 et 774; Ledeb. fl. ross. 4 p. 94;
Boiss. fl. orient. 5 p. 128; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 4 fig. 325.
— ?[. Maiu, Iunie. Tuferiuri, crânguri pe la rriuri, poeni, live(Ji, la
locuri uscate. Graiova; Garacl pe la pdurea Re.ca; Tirgovite ;
Guliea, Giocneti; Gomana, Bneasa; Buzeu; Dlhui Brila Vas- ;

;
lui la pdurea Paiu; în Neam|u pe la Rosnova; Iai Dorohoiu. ;
4. I. Gulden staedtia na Lepech in acta acad. petrol, ann. 1781

voi. 1 p. 292; Ledeb. fl. ross. 4 p. 98; Boiss. fl. orient. 5p. 129; Lin-
dem. fl. eherson. 2 p. 213. 1. ochroleuca M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 32(1808)
-an L. mant. II p. 175? — /. Guldenstcedtiana var. [3. M. Bieb. fl. c. t. 3
;
miDACEJ: 558
p. 13(1810). L desertorum C4uldenst. ap.Ma-nch mclli.p. 5529(1794).—

V[. Iunie. Locuri josnice de psciuni, lunci. Crivina spre zvoiul Pra-
hovei, copios; Sloboziea spre pdurea lui Mo.î-Toma; Bîrlad.
1 1 Capsula trigon.
5. I. Pseudacopus L. spec. p. 56; Koch syn. p. 810; Rchb.
ic. germ. 9 771 Ledeb. 11. ross. 4 p. 97; Boiss. fi. orient. 5p. 127;
fig. ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 322. /. lutea Lam. fl. fr. 3 p. 496 (1778).
/. palustris Moench meth. p. 528 (1794).— Vulg. Sthrjeni- galbeni. Stîn-
jeni-de-halt. — l\. Iunie, Iulie. Locuri palustre, gropi cu ape, ape
stagnante, stufuri bltose; specie forte comun (Grec. enun). p. 56).
Ghorgani; Bucureti; Chitila, Buftea, Perii, Grivina^ Ploeti; Tîrgo-
vite; Gomana; Gernica, Paserea; Buzeu; Gala|i; Vaslui; Dobrogea.
§ 2 Diviziunile externe ale periantului barbulate.

6. I. arenaria W. et Kit. rar. hung. 1 p. 57 tab. 57 (1800)
Ledeb. fl. ross. 4 p. 103; Rchb. icon. germ. 9 fig. 757; Lindem. fl.
cherson.2 p. 211. — ?|, Iunie. Locuri uscate, nâsipose sau cu ierbâ.

Flciu.
7. I. pumila L. spec. p. 56 ; Sturm deutsch. fl. h. 40; Koch S3^n.
p. 809; Ledeb. fl. ross. 4 p. 104; Rchb. ic. germ. 9 fig. 752 ; Lindem.
fl. cherson. 2 p. 212; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 320. 1. transsil-
v( 1 7iica Schur (Bsi. bot. zeit. ann. 1860 p. 353. — ^, Aprilie, Maiu.
Locuri aprice: Graiova: în Dobrogea pe la Tulcea spre Nicoliel i
pe la Gonstan|a.
8. I. Reichenbachii Heufl". enum. banat. p. 170 (1858); Neilr.

diagn. p. 121 ; Velen. fl. bulg. p. 534. 7. serbica Pancic fl. belgrad,
p. 243 (1882). — t|, Maiu, Iunie. Stânci calcare. Verciorova la gura
Slâtinicului laturea din drepta pe sus.
9. I. variegata L. spec. p. 56; Sturm. deutsch. fl. h. 40; Koch

syn. p. 809; Ledeb. fl. ross. 4 p. 101; Rchb. ic. germ. 9 fig. 761 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 319. — Vulg. Stânjeni-pestr'dai. Stân-

jeni-de-pdiire. — Tuferiiuri, crânguri, rriiuri, livezii la locuri us-
cate. Graiova; Bneasa; Gomana; Giocneti; Ghitila; Ploeti, Buda,

Bicoiu; Dobrogea.
10. I. hungarica W. et Kit. rar. hung. tab. 226 (1812); Sturm

deutsch. fl. h. 56; Koch syn. p. 809; Rchb. icon. germ. voi, 9 fig. 759;
Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 4 fig. 317. I. nudicaulis Auct. transs.
—
ex. pariu quoacl plani, transsilvanicain- nou Limi. 1. înfiora Fuss ap.
Kanitz bot. zeii. tom. 21 (18G3) p. 45-non L. (conf. Boiss. 11. orient. 5
p. 136). — ?[.Mam. Tuferiiuri pe dealurile Graiovei la imnic, Breasla.
II. I. germanica L. spec. p. 55; Sturm deutsch. fi. h. 87;

Koch syn. p. 807 ; Rclib. icon. germ. 9 fig. 765 ; Schlechtd. Lang.
deutsch. 4 fig. 313. — Vulg. Stângeni. — ?|. Maiu, Iunie. Prin grdini,
la orae i la |erâ ; specie forte vulgarizat i probabil c la noi este
introdus (Grec. enum. p. 56).
CV. AMARYLLIDACE^ Lindl. nat. syst. p. 328.
1. NARCISSUS L. gen. n. 40^.
I. N. radiiffiorus Salisb. prodr. p. 225 (1796); Koch synops.

p. 811 ; Rchb. ic. germ. 9. fig. 809; Boiss. fi. orient. 5 p. 150. N. an-
gustifolius Gurt. bot. mag. 193 (1796). N. poeticus Siblh. et Sm.

tab.
prodr. fi. graec. 1 p. 758 (1806)- non L. Vulg. Coprme. Caprine. —
Gheocei-de-mimte. Zarnacadele. — ?[, Maiu, Iunie. Psciuni, livezi, lo-
curi deschise în regiunea montan subalpin. Tîrgujiul pe dealul Gio-

cârlului ; Predeal (Orec, in Br. prodr. p. 151).
• N. poeticus L. spec. p. 414, — N. biflorus Gurt. bot. mag.

tab. 197, — N. Tazzeta L. spec. p. 416 et IV. Pseudonarcissus L. spec.
p. 414, vulg. Gheocei. Gheocei de grdin. Zarnacadele : tote se g-
sesc în horticultura adesea cu flori duple ; specii forte vulgarizate.
2. LEUCOJUM L. gen. n. 402.
1. L. vernum L. spec. p. 414; Sturm deutsch. fi. h. 11; Koch

syn. p. 812; Rchb. ic. germ. 9 fig.804; Schlechtd. Lang. deutsch. 4
fig. All.fl. pedem.2p. 155 (1785). Nivaria verna
294. 6ra/aw<AMS «erm/s
Moench. meth. 280 (1794). —Leucojiim vernum biflorum Simk. kozl.
p.
voi. 14 p. 135 (1879) el enum. transs. p. 520 synon. Erinosma cârpa-
ticmn Herbert. ap. Czetz erdel. muz. VI p. 14 difer numa prin spata
biflor i se gsete unelocuri cu forma specific care are spata uniflor.
Vulg. Gheocei-hogai. Gheocei-mari. Lusce. Nodue. Omlufe. c|. Fe- —
bruarie, Martie. Liverji de lunc. Piteti Leurdeni, Geli, Titu. ;
2. L. aestivum L. spec. 414; Sturm deutsch. fl. h. 88; Koch

syn. p. 812; Rchb. icon. germ. 9 fig. 805 Ledeb. fl. ; ross. 4 p. 114;
Boiss. fl. orient. 5 p. 143; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 295. Ni-
varia cestivalis Moench meth. suppl. 93 (1802).
p. Vulg. aceleai nu- —
miri. — ?|. Maiu, Iunie. Locuri palustre, livedi umede. Gomanala Pa-
;
;
AMARYLLIDACE.^, DIOSCOREACE/T:, ASPARACJACE/T: 555
diiia-Jui-V'asile; Panloleiinoii, Ceniica ; (Jliiyhiu, Bradi în Prahova;

gara de la Berbeci în Tecuci.
3. GALANTHUS L. gen. n. 401.
I. G. nivalis L. spec. p. 413; Sturm deutsch. h. 2; Koch syn.

p. 812; Rchb. ic. germ. 9 fîg. 807; Ledeb. fi. ross. 4 p. 113; Boiss.
fi. orient. 5 p. 144; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 296. — Vulg.
Gheocel. Gheocei-mlci. Gheocei-de-ghioc. Coconei. Clopoei' — % Ianua-
rie -Martie. Tuferi-ê, rriiuri i poeni de pduri, livezi. Severin;
Tîrgujiul; Graiova ; Alexandriea; Piteti; Titu, Ciocneti; Bneasa,
Bucureti; Comana; Vaslui la pdurea Paiu; Neamu (Ghan. exsic);
Iai ; Botoani la Rediu.
CVI. DIOSCOREACEiE Liiidl. nat. syst. p. 359.
1. TAMUS L. gen. n. iiig.
I. T. communis L. spec. p. 1458; Koch syn. p. 815; Rchb.

ic. germ. 10 fîg. 971; Ledeb. fi. ross. 4 p. 118; Boiss. 5 p. 344;
fi. or.
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 302. — Vulg. Fluertore. Napi-por-

ceti de pdure. Vi-negr. — ?J. Aprilie, Maiu. Pduri, dumbrave,
tuferiiuri. Severin în grdin pe ruinele romane; Craiovaprin lunc;
Conteti; Vulcana; Câmpina (Grec. enum. p. 57); Mogooea; Co-
mana; Beceni la pdurea Ocea (Gr. in Br. prodr. p. 448); Iai.
CVII. ASPARAGAGE.E A. Rich. elem. bot. p. 442.

Trib. I. A SPATIA GINE.E. Stigmata simpl întreg sau trilobat.
1. ASPARAGUS L. gen. n. 424.
1. A. tenuifoliusLam. encycl. meth. 1 p. 204(1783); Koch syn.

p. 813; Rchb. ic. germ. voi. 10 fig. 969; Ledeb. fl. ross. 4 p. 196; Boiss.
fi. orient. 5 p. 334; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 280. A. silvaticua
W. et Kit. rar. hung. 3 p. 223 tab. 201 (1812). A. officinalis var. |3.
L. spec. p. 448. — Vulg. Sparmighel-s^lbatic. Sparangin. Umhra-ie-

puruluî. — l\, Maiu, Iunie. Pduri, locuri umbrose prin lunci. Craiova
Trteti; Mogooea; Comana; Câmpina (Grec. enum. p. 57);
Buftea,
Beceni prin pdurea Ocea (Grec. in Br. prodr. p. 444) Neamû ;
Berlad; Vaslui pe la Chiôc i Munteni; Iai.
2. A. officinalis L. spec. p. 448 var. 7 (excl. var. a et (3) ; Koch

syn. p. 813; Rchb. ic. germ. voi. 10 fig. 967; Ledeb. fi. ross. 4p. 196;
Boiss. fl. orient. 5 p. 335; Schlechtd. Lang. doutsch. 4 fig. 278. —
—
556 CONSPECTUL SÎSf ÎÎMATÎC
Vulg. SparanyheL !Sparanghela-bun. tiparang. Spardntjln. — t[, lunic',
Iulie. LivtHJi, crânguri, tuferiiuii, druuiuri pu ling ogore, grâne;

este speciea ce se cultiv pentru uzul alimentar. — Severin, Dealu-
Stîrminei; Piteti; Ciocne|ti, Gliitila [A. officinalis campestris Grec.
enuni. p. 57); Bucureti (cult); Grivina; Feteti; Beceni; Tecuci pe la
grdina cimitirului; Iai; Botoiani.
3. A. pseudoscaber. — Gaulul ierbaceu rotund neted erect

i copios paniculato-râmos, ramurile iari forte ramulose, ramurile i
ramusculele patente, subirel angulato-striate, numa unghiurile aces-
tora sunt denticulato-scabre, pe când cladodele nu; foile consist în
mici scuame oval-acute fr clcâiu la baz; cladodele câte 10-15 de
fiecare fascicul (maldr) sunt scurte, ca de 3-5 '"'", verî, filiforme,
subulate i netede; florile solitare, pedunculele lor lungi, 30-35""",
capilare, deflexe, cu articulaie în tierul superior boba sferic, roie,
;
cât o mazere. — ?[, Iunie, Iulie. Hah. Granguri, pduri. Bârcneti

în distr. Prahova; Tecuci pe la Grdina Gimitirului.
Se deosebete de A. tenuifoliiis i de A. ofjîcinalis prin amplorea ra-
mificaiei sale, prin asperitile denticulato-scabre ale unghiurilor sub-
irele ce sunt pe ramurile i ramusculele sale, în fine prin cladodele
sale cu mult mai scurte de cât internodurile axelor (3-5"'". lung);
de A. scaber Brign. se deosebete prin cladodele sale mai mici, fili-
forme i nu setacee angulate i denticulato-scabre,

netede, iar se deo-
sebete asemenea i prin foile sale fr clcâiu la baz.
Planta din Galiia, localitatea Sinkov aprope de Mielnika, cu-
les de B. Blocki i distribuit în Herbarium Europaeum de Dr. G.
Baenitz în 1889 sub numele de A. scaber este întru tote exact cu
speciea nostr.
4. A. verticillatus L. spec. p. 450; Ledeb. fl. ross. 4 p. 199;

Boiss. fl. orient. 5 p. 339; Lindem. fl. cherson. 2 p. 217, sed cladodii
marginibus carinaque haud scabris; Velen. fl. bulg. p. 541. A. scandens
Giildenstsedt iter. 2 p. 56. A. verticillaris Lam. encycl. meth. 1 p. 297.
A. tricarmafus DG. in Red. liliac, tab. 451.— h Maiu, Iunie. Mici
mrciniiuri. în Dobrogea, frecuent, pe la Tulcea spre Giuca-
tuferie,
rova i Babadagh pe costele despre Gavgagiea, Babunar,
Nicoliel,
Gonstana, Mangaliea.
2. STREPTOPUS Michaux bor. amer. i p. 200.
I. S. amplexifolius DG. fl.fr. 3 p. 174 (1805); Sturm deutsch.

fl. h. 41; Kocli syn. p. 813; Rchb. icon. germ. 10 fig. 959; Ledeb.
ÂSPARAGACEi: 557
11. ross. i p. ['•2'-2; Sclilcclild. Lang. deulscli. 4 liy. t282. Uoularia am-
plexifolla L. spec. p. 4;j(;. T. ample.vieaiiUi> Mill. dict. n. 1. —^ Iulie,
August. Pduri umbrose în regiunea montan, prin vi. în Villcea

pe la muntele Galbina; în Argei la Monstirea Stni.îoara subt Go-
ziea prin locul îs „la Icoana"; Valea Barnarului în Suceava (Br.) i
pe Barnarelu pe la Podu-Popei spre Bîda.
3. MAJANTHEMUM Wiggcrs prim.^/î. holsat. p. t^.
I. M. bifolium DC. in Rod. lilia. tab. 216 (1805) et in fi. fr. 3

p. 177 (1815); Kochsyn. p. 814; Rchb. ic. germ. 10 fig. 967. Schlecht.
Lang. deutsch, 4 fig. 289. Convallaria bifolia L. spec. p. 452 ; Sturm
deutsch. fl. h. 13. Majanthemiim Convallaria Wigg. prim. fl. holsat.
p. 15 (1780). Evallaria bifolia Neck. elem. 3 p. 146 (1791). — Vulg.

Lcrmi. IJmhrciâr. — ?|. Maiu, Iunie. Pduri umbrose în regiu-
nea montan (Grec. enum. p. 57). Nmeti, Câmpulung, Conteti pe
la Valea-Hotarului ; Comarnic; Ploeti în pdurea Ghighiu; Fociani
la Cningu Agapiea ; ; Monstirea Neamû (Chan.) ; valea Borca la is-
vorul de borvis în Suceava.
4. CONVALLARIA Desf. ann.nms. vol.<j p, •;4.
I. C. majalis L. spec. p. 441 ; Sturm deutsch. fl. h. 14; Koch

syn. p. 814; Rchb. ic. germ. 10 fig. 960. Ledeb. fl. ross. 4 p. 126;
Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. 288. C. Linncei Gnerln. de fruct. 2
p. 59 (1791). Lilium Convallmm Moench. meth. p. 636 (1794). —Vulg.
Mrgâritari. Mrgritrel. Lcrmiore. Florea-turcului Sufletele. Clo-
potele. — ?|, Maiu, Iunie. Pduri, dumbrave; în tot era (Grec. enum.
p. 57). Severin pe dealurile Cerne|ului ; Strhaea; Craiova; Caracal la
Grdina-Boerului Turnu-Mgurele ; ; Piteti pe la Valea-Mare; Câm-

pulung; Leurdeni; Titu^ Ciocneti; Paserea; Comana; Vaslui pe la
Lipovu; Iai; Piatra; Dumbrava-Neam|ului (Chan.)
5. POLYGONATUM Toiiruef. inst. tab. U.

I. P. officinale pedem. 1 p. 131 (1785); Ledeb. fl.
AII. fl.
ross. 4 p. 123. F. anceps Moench meth. p. 637 (1794). P. vulgare Desf.

ann. du mus. voi. 9 p. 49 (1807) Boiss. fl. orient. 5 p. 332. Conval-
;
laria Polygonatum L. spec. p. 451; Koch syn. p. 814; Rchb. icon.

germ. 10 fig. 964; Schlechtd. Lang. deutsch. 4 fig. —Vulg. Coda-
285.
coco§iului. Cercelui. Clopotele. — t|, Maiu, Iunie. Pduri umbrose, tu-
feriiuri (Grec. enum. p. 57). Piteti; Leurdeni; Pucioasa; Câmpina;
Sinaia; pdurea (îomana; pdurea Ciurea la Iai.
Grecescu D. Dr. — C. 1324. 3S

—
558 Conspectul sistematic
2. P. multiflorum AII. fi. pcdein. 1 p. 131 (1785); Ledeb. 11. |
ross. 4 p. 1:25 ; Boiss. 11. orient. 5 p. 332. Convallaria multiporah. spoc. '
p. 432 ; Koch syn. p. 814; Rchb. ic. germ. 10 fig. 961; Schlcchtd.
Lang, deutsch. 4 fig. 287. Aceleai numiri populare. ?(. Maiu, — —
Iunie. Pduri, dumbrave; specie vulgar (Grec. enum. p. 57). Graiova;
Pite.ti, Valea-Mare, Conteti; Câmpulung; Gâmpina Comana Bîrlad ; ;
la Grângu; Vaslui, Bîrnova; Piatra, Neam|u pe Suha-mare în Su- ;
ceava; Dobrogea pe la Nicoli|el.
3. P. latifolium Desf. ann. du mus. voi. 9 p. 50 (1807);

Ledeb. fi. ross. 4 p. 124; Boiss. fi. orient. 5 p. 332. Convallaria lati-
folia Jacq. fi. austr. 3 tab. 232 (1775); Koch syn. p. 814; Rchb. icon.
germ. 10 f. 965 ; Schlechtd. Lang. deutsh. 4 fig. 286. C. hirta Bosc.
in Lam. dict. encycl. 4 p. 369 (1797). — Aceleai numiri populare.
î|. Maiu, Iunie. Pduri, dumbrave mai ales în regiunea meridional .i
central a României ; specie vulgar. Severin pe dealurile Gemetului;

Strhaea; Graiova; Piteti, Valea-Mare, Leurdeni; Pucioasa; Gomar-
nic, Gâmpina; Vleni; Bucureti; Gomana; Lehliu; Buzeu; Fociani;
Botoiani; Piatra; Bîrlad: Iai; Dobrogea.
4. P. verticillatum AII. fi. pedem. I p. 131 (1785); Ledeb.fi.

ross. 4 p. 123 ; Boiss. fi. orient. 5 p. 333. Concallaria nerticillata L.
spec. p. 451 ; Koch syn. p. 814; Rchb. ic. germ. 10 fig. 966 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 4 284. Evallaria verticillata Neck. elem. 3 189 '
fig. p.
(1791). — 2|, Iunie. Pduri, codri, în regiunea montan. Predeal,

Buteni, Sinaia (Grec. enum. p. 57); Monâstirea Neamu (Ghan. exsic.
Grec. 1. c); Schitul Rareu.
6. RUSCUS Tourncf. instit. t,ib. 75. i
1. R. aculeatus L. spec. p. 1474; Slurm deutsch. h. 41; Koch j
syn. p. 815; Rchb. icon. germ. 10 fig. 968; Ledeb. fi. ross. 4 p. 129; ,
Boiss. fi. orient. 5 p. 340; Schlechtd. et Lang. deutsch. 4 fig. 291. —

Vulg. Ghimpe. Ghimpe-pdure. — ?|, Martie, Aprilie. Pduri, dumbrave.
Stîrmina în Mehedini; Rastu, Ghînciova în Doijiu (Grec. enum. 1800
p. 57) ; Gomana la Padina-lui-Vasile în fund pe coast i pe la Fon-
tâna-cu-Nucu ; Nicoliêl în Tulcea. :
2. R. Hypoglossum L. spec. p. 1474; Koch syn. p. 815; Rchb. j
1. c. fig. 969; Boiss. fl. orient. 5 p. 341; Schlechtd. Lang. deutsch. 4

fig. 292. — t\, sau cam h Aprilie. Granguri, mici tuferie pe costelo
d'între Schela-Gladovei ctre Dudai i Gura-Vei în Mehedini. 1
;;
ASPARAGACE^, LILIACE^ÎÎ 559
Trib. II l'AlilDKJ-:. Trei sau patru stigmate cu totul libere.
7. PARIS L. gen. n. ôo.
1. P. quadrifolia L. spec. p. 527; Sturm deutsch. h. 12; Koch

syn. p. 813; Rchb. ic. germ. voi. 10 lig. 957; Lodeb. fi. ross. 4 p. 120;
Boiss. fi. orient. 5 p. 330; Scblechtd. et Lang. deutsch. 4 fig. 283. --
Vulg. Rsfmj. — l\. Maiu. Pduri în regiunea montan subalpin i
alpestrâ, în regiunea dealurilor. Tîrgujiul; Câmpulung; Predeal, Bu-
teni ; Sinaia (Grec. enum. p. 57) ; Piatra pe Gernegura ; Agapiea
Neamu (Glian. exsic. ;Grec. 1. c); lailaSocola i Bîrnova; Flticeni.
p. quinquefolia. — Sinaia ; form forte rar.
GVIII. LILIAGE^ DC. theor. elem. ed. I p. 249.
Trib. I. TULIPE.iv Periantul dialifil sau profund divizat.
1. TULIPA Tournef. inst. p. ^j^ t. igg.
i. T. silvesiris L. spec. p. 438 ; Sturm deutsch. h. 29 ; Koch

syn. p. 81G; Rchb. icon. germ. 10 fig. 983; Ledeb. fi. ross. 4 p. 135
exclus, variet. y- et o.; Boiss. fi. orient. 5 p. 197; Scblechtd. et Lang.
deutsch. 3 fig. 203. — Vulg. Lalea. Lalee. Tulipan. — tj. Maiu, Iunie.
Prin pduri în regiunea dealurilor. Vaslui la pdurea Paiu; lasl; Gos-
teti în Botoiani.
2. T. Biebersteiniana Roem. et Sch. syst. 7 p. 382 (1829)

Boiss. fi. orient. 5 p.199 G. Koch in linncea voi. 22 p. 225. T. sil-
;
vestris M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 170 (exclus. synon.)-non L. T. silvestris (3.
minor Ledeb. fior. ross. 4 p. 13G. T. silvestris (3. Biebersteiniana Regi.

enum. pi. p. 442 (1864). T. Celsiana Henning. in mem. soc. natur. de
mosc. voi. 6 p. 70 (1823) -non DG. — Vulg. Lalea- galbenei. Lalee. —
cj, Maiu, Iunie. Buzeu la pdurea Grângul i Ia Dumbrava. — Exact
cu cea de la Sarepta din Rusiea.
• Tu/ipa praecox Tenore i T. Oculus-Solis St. Amm. (Rchb. ic.
germ. voi. 10 fig. 985 et 986). — Vulg. Lalele-mari. Lalele-de-gr adin;

exist numa în cultur, introduse i vulgarizate.
2. FKITILLARIA L. n. 4ii-
I. F. tenella M. Bieb. p. 269 (1808); Ledeb. fl. ross. 4

fi. t. c. 1
p. 140; Rchb, icon. germ. voi. 10 fig. 977; Boiss. fl. orient. 5 p. 179.
F. montana Hoppe in flora ann. 1832 p. 476; Koch syn. p. 816; Rchb.
1. c. fig. 978 et 979; Scblechtd. et Lang. deutsch. 3 fig. 205. F. pyre-
naica Host. fl. austr. 1 p. 426 - non L. F. racemosa a. minor Ker. bot.
;
5C0 CONSPECTUL giSTEMATlC
mag. tab.riiMG. — Vulg. Tjilea-pestri. — ?(. Aprilit', Maiu. Pduri, tu-

{'eri.'siuri, raiisi. Verciorova prin valea Bahnei; Craiova în Lunc; Br-
neti, Paserea; pdurea Moî-Toma Ia Sloboziea în Ialomia; Bîrlad;
la.si pe la Gopou §i Rpedea ; Vaslui la pdurea Paiu.
2. F. Meleagris L. spec p. 436; Koch syn. p. 817; Ledeb. fi.
ross. 4 p. 140 ; llclib. ic. germ. 10 fig. 974; Boiss. fl. orient. 5 p. 179
Schlechtd. et Lang. deutscli. 3 fig. 20G. — l\. Maiu. Poeni de pdure,
prin rrii. Comarnic.
• Fritillaria imperialis L. vulg. Lalea. — Specie de horticultura,
puin vulgarizat. Bucureti; Giurgiu; T. -Mgurele.
3. LILIUM L. gen. n. 410.
i. L. Martagon L. spec. p. 435; Koch. S3^n. p. 818; Rchb. ic.
germ. 10 fig. 989; Ledeb. fl. ross. 4 p. 149; Boiss. fl. orient. 5 p. 173;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 209. — Vulg. Crinu-de-pdure. Crin-
fig.
pestrl. Fiere. Lilie. — Pduri umbrose, dumbrave. Sinaia, Valea-Ialo-

miei spre Schit (Grec. enum. p. 57); Buteni, Predeal ; Conteti prin
Valea-Rîncciovului :Comana; Buftea, Mogooea; Brneti, Paserea;
Monstirea Neamu (Chan.) în Rareu pe Piatra-Zîmbrului Iai.
; ;
• L. candidam L. spec. p. 433 Rchb.; icon. germ. 10 fig. 997. — Vulg.

Crin. Crin-alh. Gr in-de-fjr adin., Lilie. — t|, Numa în horticultura ; in-
trodus, aclimatizat i forte vulgarizat; originar din Persiea i Armenica.
4. LLOYDIA Salisb. gen. 5/.
I. L. serotina Rchb. germ. excurs, p. 102 (1830) ; Koch syn.

p. 818; Rchb. icon. germ. 10 fig. 972; Ledeb. fl, ross. 4 p. 144; Boiss.
fl. orient. 5 p. 202; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 210. Anthericum
serotinum L. spec. p. 444 (1762); Sturm deutsch. fl. h. 28. Lloydia al-
pina Salisb. ap.Rchb.l.c. — ^4 Iunie, Iulie. Psciuni, pe comele alpine.

Munii Cloanilor pe Mocirliu; Buceci pe Vîrfu-cu-Doru (Knecht.)
5. ERYTHRONIUM L. gen. n. 41 4-
I. E. Dens cani L. spec. p. 437; Sturm deutsch, fl. h. 34 ;
Koch syn. p. 818 ; Rchb. icon. germ. 10 fig. 973 ; Ledeb. fl. ross. 4
p. 133; Boiss. fl. orient. 5 p. 201 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 211.
E. ovatifolium Poir. in Lam. encycl. meth. 8 p, 660; E. maculatum DC.
fr, 3 p, 286. —Vulg. Cocorei. Turcarete.
fl. — t\^ Aprilie, Maiu. Poeni i
rrii de pduri, crânguri prin pri cu ierb. Severin spre dealul Bres-
nitei ; Caracal ; Craiova ; Horezu, Rîmnic pe dealurile Ocnelor; Alexan-
;;
LILIACE.E 561
drica; Gcinipulung ; Pilc.li, Valea-Mare, Conteti; Roîoii-dc-Vede

Câinpina ; Vleni Sinaia pe; la Poeana-Stânei (Knecht.) ; Comarnic.
6. ANTHERICUM L. gen. n. 422.
1. A. ramosum L. spec. p. 445 ; Sturm deutsch. fi. h. 56

Koch syn. p. 819; Rchb. icon. germ. 10 fig. 1114; Ledeb. fi. ross. 4
p. 195 ; Boiss. fi. orient. 5 p. 228 ; Sclilechtd. Lang. deutsch. 3 fig.217.
Ornithogahim ramosum Lam. Phalangium ra-
fi. fr. 3 p. 279 (1778).
mosum Poir. in Lam. 250 (1804). —Vulg. Liliu^.
encycl. meth. 5 p.
Faimfmel. —
?[, Iunie, Iulie. Livecî, poeni de pdure, rrii, crânguri.
Ciocneti; Gomana; Mizil pe dealu Tohanilor; Buzeu pe la Crângu;

Flticeni spre pdurea Huilor; Bîrlad; Tecuci spre Mgureni; Macin
spre Greci; Nicoliel, Cocoi.
2. A. Liliago L. spec. p. 445; Koch syn. p. 819; Rchb. icon.
germ. 10 lig. 1115; Ledeb. fi. ross. 4 p. 195; Boiss. fl. orient. 5
p. 328; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 21G. Phalangium Liliago

Schreb. spicil. p. 36 (1771). Oniithogalum gramineum Lam. fl. fr. 3
p. 278 (1778). ~ l[. Maiu, Iunie. Tuferie pe costele muntose la Ver-
ciorova.
7. ORNITHOGALUM L. gen. n. 418.
§ 1. Filamentele staminelor late petaliforme, extremitatea tricu-

spidâ, vîrful mediu anterifer.
I. O. Boucheanum. Myogalum Boucheanum Kunth enum. 4

p. 348 (1841). Ornithogalum nutans b. Boucheanum Aschs. verh. bot.
ver. brandeb. ann. 18G6 p. 13. O. chloranthum Saut. ap Koch tas-
chenb. der deutsch. und schw. fl. p. 508 (1844); Koch syn. p. 822 ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 228. Albucea chlorantha Rchb. icon.

germ. 10 fig. 1032 (1848). — Ginue. Cepa-Ciorei. Lu§(xi. Blu§c. —
<[, Aprilie, Maiu. Prin locuri de cultur, ogore, tuferie.
Bucureti prin
vechiul Cimegiu (O. mitans Grec. enum. p. 56) i spre Herestru;
Graiova; Caracal la Grdina-Boerului; Turnu-Mgurele Giurgiu; Go- ;
mana; Sloboziea spre pdurea de la Doiceti; Brila la Monument.

Difer puin i aprope întru nimic de O. mitans la care vîrfurile
laterale ale filamentelor staminelor egalez sau întrec antera i ova-

riul seu ar fi la vîrf deprimat; pe când la O. Boucheanum vîrfurile
laterale ale filamentelor sunt mai scurte c abia egalez antera res-
l)ectiv i vîrful ovariului pare obtus nedcju'imat, caracter ce trebue
observat i notat pe planta vie,
;
§ 2. Filamentele staminelor lineare, ânguste, necuspidale, spre

baz ceva mai dilatate.
* Racem forte prelung.
2. O. pyrenaicum L. spec. p, 440 ; Kocli syn. p. 820 ; Rchb.
icon. germ. voi. 10 fig. 1028 ; Sclileclitd. Lang. dcutsch. 3 fig. 220.
O. pyrenaicum DC. fi. fr. 3 p. 216. O. splicerocarpiim A. Kern. in
p.
oest. bot. zeit. voi 28 (1878) p. 15 et exsicc. Popul. Bluc. Lii^c. !

—
Cepa-Ciorei. Ginue. — t[. Aprilie, Maiu. Livezi, câmpuri, grdini,
parcuri, ogor, rriiuri i poeni de pdure. Craiova Caracal ; ; lo-
ne.|ti, Morteni Gomana; Bucureti; Ciocneti, Chitila, Buftea;

; Cri-
vina, Ploeti în Dobrogea pe la Tulcea, Nicoli|el, Cocoi.
;
3. O. flavescens Lam. fi. fr. 3 p. 277 (1778). O. pi/retiaicum

Jacq. fl. austr. 2 tab. 193 (1774) -non Lin. 1. c. O. pyrenaicum a. DC-
;
fi. fr. 3 p. 216 (1815). O sulphureum Rccm. et Schultz syst. veget. 7

p. 519 (1829); Koch syn. p. 820; Rchb. icon. germ. 10 fig. 1027;
Schleehtd. Lang. deutsch. 3 fig. 219. Anthericum sulphureum W. etKit.
rar. hung. I tab. 95 (1802). — t|. Aprilie, Maiu. Prin asemenea i ace-
leai locuri i localiti. Craiova; loneti, Vultureanca; Comana Bu- ;
cureti, Ciocneti^ Buftea, Perii ; Crivina, Ploeti; Sinaia, Predeal;

Buzeu pe la Dumbrava.
** Racem scurt corimboid sau corimb.

a. Foile glabre.
4. O.umbellatum L. spec. p. 441; Koch syn. p. 823; Rchb.
icon. germ. 10 fig. 1019; Boiss. fl. orient. 5 p. 218; Schleehtd. Lang.
deutsch. 3 fig. 225. — t? Aprilie, Maiu. Prin mici tuferie, mrcini-
iuri, grdini, parcuri, ogore, pîrloge ; specie forte comun. Severin
Caracal; Craiova; Piteti; Gropeni ; Ciocneti, Buftea, Chitila, Bu-
cureti; Comana; Lehliu; Sinaia spre Piscu-cânelui (Knecht.); Buzeu
la Crâng; Fociani; Tecuci; Bîrlad; Vaslui.
5. O. tenuifolium Guss. prodr.fl. icul. 1 p.413 (1827); Rchb.

ic. germ. 10 fig. 1020; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 191; Boiss. fl. orient. 5
p. 218. O. Gussonu Ten. fl. napol. 3 p. 337(1829). O.colUmimAuct

p.p. -non Guss. cujus stirps valde affine sed foliis ciliatis dignoscitur.
— ti Aprilie, Maiu. Livezi, crânguri la locuri uscate, dealuri. Cioc-
neti, Chitila, Bucureti, Paserea, Lehliu; Berlad ; Vaslui; Iai; Do-
brogea la Bachioi pe Sepelginu (Br. miss.), Nicolitel, Tulcea.
6. O. refractum Kit. in Willd. en. hort. berol. suppl. p. 18

(1813); Koch syn. p. 822; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1024; Boiss. fl.
LILIACE^ 563
orient. 5 p. ^17; Sclilechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 226. - % Aprilie.
Muia. Tuferi.'jo, ogore ;

prc sol huinifer. Caracal.
b. Foile abundent pcrose.

7. O. Skorpili Velen. fi. bulg. p. 550 (1891). — Bulbul ovat de
mrime cum cel de O. tenufolium, Guss. simplu (tar bulbi.'jori) ;
foile
2-3, lineare, pestetot dens i lung perose, perii retrori, lungitnea

toilor întrece cu mult scapul; acesta este mai lung de cât por|iea in-
florescenei i mole peros; corimba scurt din 3-5 flori; bracteele
ventricoso lanceolate, lung subulato-atenuate, membranoide cu vini-
§i6re vercji, mai scurte de câtpedunculele respective; foitele periantice
mediocre, oblung-lanceolate, spre vîrf atenuate-acutate .i cam rescur-

bate, pe spate verî, albe pe margine; staminele egalez teriul infer.
al pedantului, filamentele lor lineare, abia ctre baz dilatate ;
capsula
sferic la vîrf deprimat. — t[. Aprilie, Maiu.
Hab. Sol humifer pe lîng pdure. Sloboziea pe la pdurea

Radu- Vod (distr. Ialomia) aflat i culeas de preparatorul nostru,
;
farm. D. Bartolomeu, în 1887 Aprilie 20.

Planta nostr se potrivete exact întru tote cu descrierea de mai
sus a autorului, i nu ne îndoim de identitatea sa cu speciea din Bul-
gariea. La început, i pe vechea sa etichet în herbariu, îi dasem nu-
mele de O. hirsutumsxiec. «. — Regretatul confrate D.Brândz, cruia
am împrtit câteva din aceste exemplare, a publicat'osub numele de
O.fimhrlatum Willd. în lucrarea sa Contribiiiuni noui la flora Ro-
mâniei an. 1889 p. 25. Specia nostr, ce e drept, este în afinitate cu
O. Jimhriatu7nW\M.; îns acesta are un port mai amplu in tote
prile corimba sa cu 8-15 flori, pedunculele lungi, foiele pe-
sale,
riantice mai lticele i obtiise, staminele egalez jumetatea periantului.
8. GAGEA Salisb. .viu. of bot. 2 p. s^^s-
§ 1. Cu trei bulbi distinci, orizontali, neîmbrcai cu tunic co-
muna : unul bienal emiând scapul i foile, adesea sbîrcit, doui tineri
pe cale de desvoltare.
I. G. stenopetala Fries mant. 3p.23(1839);Koch syn. p. 823;
Rchb. ic. germ. 10 fig. lo33-103G; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 192;
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 229 sed folia pilosa. G .
pratensis Y^cem.
et Sch. syst. 53G (1829) ex p. -non Koch regensb. bot.

veget 7 p.
zeit. ann. 1834 p. 552. Oniitho/alum sfenopetalam Fries fl. hali. p.

58
(1817). O.laUum Willd. spec. pi. 2 p. 113 (1799)-non L. Sturm ;
deutsch. fl. h. 12. — Vulg. t'cija-Ciorei, Scînteiu. — t\. Aprilie'

;
Prin ogor, semcnturi. pîrloge de arturi, rri.î do pdurice; sol

humifer. Verciorova; Ghitila, Bucure.^ti; Gornana; Brne.^ti, Paserea;
Sloboziea; Doiceti; Deochei în Putna; Bârlad; Ia|i, Cet|uea.
'^j. pratensisKochsjn.p. 823. G.ptâtensis Kochregensh.hot zeit.
1834 p. 552 ; G. pratensis y. Pioem. et Sch. syst. veg. 7 p. 536; Rchb.

ic. germ. voi. 10 fig. 1038. Cele dou foi florale inferiore late spati-
forme, avend baza ovatâ concav, bulbii cei tineri ovali sesili.
§ 2. Cu doui bulbi ereci îmbrca|i cu o tunic comun: d'intre
ei pornete scapul, unul port fibrele radicale i srapul floriger al

anului, cel accesoriu (tener) le va produce în anul urmetor.
2. G. arvensis Roem. et Schult syst. veget. 7 p. 547 (1829)
Koch syn. p. 823 ; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1049 et 1050; Gren. Godr.
fl. fr. 3p. 194; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 flg. 232. Ornithogalum
arvense Pers. in Ust. ann. voi. 11 p. 8 (1794). O. minimum Willd. spec.
pi. 2'p. 114 (1799); Sturm deutsch fl. h. 12. O. villosnm M. Bieb.
fl. t. c. 1 p. 274. — ti Mari ie, Aprilie. Terâm humifer prefirat, crân-
guri, tuferi.uri, ogore, pîrloge de arturi. Graiova ; Garacâl ; Alexan-

driea; Gornana; Brneti; Lehliu; Bucureti, Ghitila, Perii ; Ploeti;
Brila; Galai; Berlad; Vaslui; Iai.
3. G. saxatilis Koch ap.'Schultes syst. veget. 7 p. 550(1829);

Koch syn. p. 824; Rchb. icon. germ. voi. 10 fig. 1053 Schlecht. Lang.
;
deutsch. voi. 3 fig. 234. Ornithogalum hohemicum Gaud. fl. helvet. 2
p. 507 (1828)-non Schult. in syst. veget. 7 p. 549. O. fistulosum
Wallr. sched. d. 141 (1822). — 4 Aprilie. Stânci de diorit i porfir,
locuri deschise prin pdurile munilor din Tulcea la Niculiel, Gocoi

(aci vulg. Schînteioar.)
4. G. minima Rcem. et Schult. syst. veget. 7 p. 539 (1829);

Koch syn. p. 824; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1040; Boiss. fl. orient. 5
p. 207; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 231. Orniihogalum minivium
L. spec. p. 440. O. Sternhergii Hoppe bot. zeit. ann. 1807 p. 339;
Sturm deutsch. h. 23. — ?|, Martie, Aprilie. Terâm humifer prefirat^
prin ierb, tuferiiuri, grdini, parcuri, ogore. Graiova; Giurgiu; Go-

rnana; Bucureti, Herestru (Grec. enum. p. 59); Ghitila; Brneti;
Paserea ; Vleni Iai ; (aci vulg. Viorele-galbene).
§ 3.G'un singur bulb erect sau oblic i tunicat din care resare
scapul floriger i o foe radical; lips de bulb accesoriu.
5. G. pusilia Ra3m. et Schult. syst. veget. 7 p. 542 (1829);
;
LTLIACE^ 565
Koch syn. p. 825; llclib. ic. germ. 10 fig. 1044; Boiss. fi. or. 5 p. 207;
Schlechtd. Lang. deutscli. 3 fig. 237. Ornithogalum xmsillum Scfimiclt
fi. boheni. n. 339 (1794). O. callosum Kit ap. Roem. el Sch. 1. c. —
'4. Martie, Aprilie. Tuferie la locuri tari sau petrose pe coste. Seve-
rin pe dealul Bresniei Calafat; Graiova ; ; în Vlaca pe costelo de la Gle-
jani despre Letka.

[3. succedanea. — G, siiccedanea Griseb.et Sch. iter hung. p. 358
(1852) ; Ileut'f. enuiii. ban. p. 174; Neilr. diagn. p. 23. — Aprilie. Lo-
curi petrcjse pe sub tuferi.e în regiunea montan la frontiera despre
Banat spro Mehadia, în Valea-Prolatz locul clasic (A. de Degen.) —
Din parte-ne, n'am putut constata nici o diferena apreciabil între

G. imsilla Rosm. et Schk. i succedanea Griseb.
6. G. Iuea Ker in bot. mag. tab. 1200 (1809); Schult. syst.

veget. 7 p. 543 (1829) Koch syn. p. 285 Rchb. icon. germ. 10 fig. 1045
; ;
Boiss. fi. orient. 5 p. 207 Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 236. Orni-
;
thogalum luteum p. L. spec. p. 439. O. silvaticum Pers. in Ust. ann.

voi. 11 p. 7 (1794). Gagea 134 (1830).
silvatica Lud. hort. brit. p.
—
Vulg. Laptele-2jas^rei la Piteti. erânos resfirat, prin— Sol humifer
A-
dumbrave, pduri, tuferiiuri. Graiova; Piteti la Trivale; Valea-
dînc, VaJea-Rîncciovului, Leurdeni Bucureti prin pdurea B- ;
neasa (Grec.enum. p.57); Brneti, Paserea; Galai, Brboi; Fociani,

Odobeti; Piatra pe Gernegura, Monstirea Neamu {Ornithogalum
sulphureum Ghan. exsic. !) Botoiani la pdurea Adîncata.
10. SCIIjLA L. gen. n. 41 g.
1. S. bifolia L. spec. p. 443; Koch syn. 825; Rchb. ic. germ. 10

p.
fig. 1015; Boiss. fi. orient. 5 p. 227; Schlechtd. Lang. deutsch. 3

fig. 240. Slellaris hifolia Monch. meth. p. 304. Adenoscil/a hlfolia
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 187. — Popul. Viorele. ZamUla-de-câin]). —

11 Martie, Aprilie. Dumbrave, pduri, poeni; aria sa merge din re-
giunea alpin pîn în tot regiunea câmpen. Severin; Calafat; Graiova;
Caracal; Alexandriea; Gomana; Bucureti, Bneasa, Panteleimon (Grec.
enum. p. 57); Brneti, Paserea; Câmpulung; Sinaia; Vleni; Buzeu;
erbneasa în Putna; Bîrlad; Vaslui; Iai; Monstirea Neam|u (Ghan.)
p. gracillima. în tote prile sale subire, înalt ca de 7-15 '^•",
bulbul monoscapic, foile lineare forte nguste; corimba 1-3 flor, pe-
dunculele nebracteate. Psciuni în regiunea alpin. Buceci pe Furnica
i Vîrful-cu-Doru (Knecht. miss.)
2. S. automnalis L. .spec. p. 443; Koch syn. p. 82G ; Rchb. ic.
germ. 10 lig. 1012; Boiss. fi. orient. 5 p. 224; Schlechtd. Lang.

! ;
doiUsch. o iig. 239. Ornithogalum antomnule Lain. 11. ti. :> p. 271-. —
l[, Aug-ust. Locuri josnice cam srate dar aprice. Comana, pe ling
calea-ferat prin partea despre Halla-Grditea în consoriu cu Statice
Gmelini si Glycyrrliiza echinata.
11. NECTARASCORDUM Lindl. bot. rcg. i8:^6 p. 1013.
I. N. bulgaricum .Janka plant. nov. turcie, brev. fasc. 2 p. 7

(1873). N. siculnm Lindl. var. [3. Dioscoridis Regel mon. p. 254 ap.
Boiss. fi. orient. 5 p. 28G. — ?}, Maiu, Iunie. Pduri pe muncii din Do-
brogea ling Monstirea Cilic (Br.); Vaslui la pdurea Paiu.
12. ALLIUM L. gen. n. 409.
§ L Filamentele staminelor subiri sau nguste, necuspidate

(simple), sau c trei din ele la baz sunt dilatate .î uni sau bidentate,
din|i forte scur|i.
L Umbela numa cu involucru capsular, fr bulbicei Ia baz.
* Foile avend limbul lat ovat i baza sa atenuat în peîol.
1. A. Victorialis L. spec. p. 424; Koch syn. p. 826; Rchb. ic.
germ. 10 fig. 1110;, Boiss. fi. orient. 5 p. 245; Schlechtd. Lang.

deutsch. 3 fig. 242. A. jjlantagineum Lam.encycl. meth. 1 p. 65 (1783).
C'ep« Victorialis Moench meth. p. 243. — %, Iulie, August. Stânci,
locuri cu ierb în regiunea montan. Rareu i Pietrile-Doamnei în Su-

ceava (Br.)
2. A. ursinum L. spec. p. 431; Sturm deutsch. h. 41; Koch

syn. p. 826 ; Rchb. ic. germ. voi. 10 fig. 1109; Boiss. fi. orient, p. 275
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 243. A. jpetiolatnm Lam. encycl.meth. 1
p. 69 (1783). A. nemorale Salisb. hort. chap. all. p. 235 (1796). —

Vulg. Leurd. Aiu de pMuri. ?[, Aprilie, Maiu. —
Dumbrave, codri;
în regiunea montan
câmpean. Dealu-Stîrmina, Rogora, Vînjuleiu
§i
în Mehedini (Grec. enum. p. 58); Comana; Predeal, Sinaia; Câmpina;

Botoiani la pdurea Adîncata.
=•"••=
Foile nguste nepeiolate, plane, canaliculate sau fistulose.
a. Umbola cu dou spateri involucrante scurte.

3. A. atropurpureum W. et Kit. rar. hung. 1 tab. 17 (1802);
Rchb. ic. germ. 10 fig. 1105; Heuff. enum. banat. p. 174.^. rohustum
Karel et Kiril. enum. pi. altai. n. 855 (1842); Ledeb. fi. ross. 4
p. 187. — Maiu, Iunie. Câmpuri, dealuri, prin locuri de cultur, mi-
l\.
riti i porumbiti abandonate. Graiova; Pcrii; Balta, Costoti în Me-

hedini.
LILIACE^ 567
4. A. sibiricum L. niant. 2p. 5G2 (1771) Rclib. icon. germ. 10 ;
fig. 1()(S6. A. Sch(V)io])rasum^.alinnum Kunth.enum. 4 p. 391 (1<S41);

Koch syn. p. 833; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 200, (3. A.roseutn
Krock. 51G (1787)-non L.
fi. siles. 1 % Iulie, August. Locuri
p. —
umede cu ierb pe lîng apiore în regiunea montan. Valea-Rusului
la Monstirea Neamu (^. Schcenoprasum Chan. exsic! Grec. enum.
p. 58-non Lin.) ;
pe Rareu §i subt Piatra-Zîmbrului.
5. A. Schcenoprasum L. spec. p. 432; Koch syn. p. 832;

Rchb. ic. germ. 10 flg. 1085; Roiss. fi. orient. 5 p. 250 ex parte^ exclus,
synon.; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 266. Cejm Schcenoprasum
Moench. meth. 244 (1794). A. sibiricnnt Roeni. et Sch. syst. veg. 7
p.
p. 1027 (1829) -non L.— t|,Iulie^ August. Specie cultivat în horticul-

tura. Tîrgujiul ; Rucureti; Piatra în districtul Neamu(an spontanea?)
6. A. ammophilum Heuff. in regensb. flora 1835 voi. 1 p. 241;

enum. banat. p. 174; Griseb. et Sch. iter hung. n. 296; Neilr. diagn.
p. 124. A.jiavescens Rchb. ic. germ. voi. 10 fig. 1092; Janka in lin-
naea ann. 18G0 p. 605- vix Ress. enum. volh.pod. p. 56 (1821). —

% Iulie, August. Prin mici tuferie pe costele stâncose ale munilor
la Rîu- Vadului ; în Suceava subt Rareu pe la Schit.
Este în cea mai mare afinitate cu A. flavescens Ress. 1. c. ( = ^.

alhidum Fisch. catal. hort. gorenk ann. 1812 p. 10; Ledeb. fi. ross. 4
p. 181) ale cruia foi sunt plane §i puin canaliculate.
7. A. acutangulum Schrad. act. semin. h. goett. ann. 1808;

Koch syn. p. 828; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1095; Roiss. fl. orient. 5
p. 249 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 248. A. danuUale Spreng

mant. 1 p. 38. A. nngulosum (3. majns Trevir. monogr. alli. p. 10. —
?[, Iulie -Septembre. Livedi, locuri de cultur pe lîng gara Corbu
în districtul Oltu.
8. A. montanum Schmidt fl. bohem. 4 p. 28 (1794); Rchb.

ic. germ. 10 fig. 1094. A. fallax Roem. et Schultes syst. veg. 7 p. 1072
(1829); Koch syn. p. 828 etiam Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 247;
Roiss. fl. orient. 5 p. 248 -non Don. —
A. angulosnm Jacq. fl. auslr.
t. 423 -non L. cujusstirps est planta sibirica. A. angulosum p. petrccuvi

DC. fl. fr. p. 222. A. acutangulum .vioufanum Meri. et K. deutsch. 2
p. 521. A. transsilvanicnm herchont ap. Schur verh siebenb. ver. 4
p. 94 (1853).^. Uptoplnjlhnn Schur. enum. transs. p. 674(1866) —
î|. Iulie, August. Stânci calcare cu pmOnt humifer si ierburi. în Mo-
'hcdini la Poeana-Ciolanului desupra esnei; Dîmbovicioara.

• A. Cepa L. spec. p. 431, vulg. Ct'pii. cina .î A. fistulosum L.

spec. p. 432, vulg. Ctp, Cep lung. — (|, Iunie, Iulie. în cultur, forLo
vulgarizate, pentru uzul alimentar.
b. Umbela avend dou spate cu mult mai lungi de cât densa,

cuspidate sau caudiforme.
Staminele exerte.
9. A. ochroleucum W. et Kit. rar. hung. 2 tab. 186 (1804);
Koch syn. p. 829; Rchb. ic. germ. 10 1090 optime. A. petroium
fig.
Karel et Kiril. enum. pi. soong. n. 81G (1842). A. xanthicum Griseb.

ct Sch. iter hung. p. 358 (1852); Schur enum. p. 672. A. Steveni rar.
S et £ Ledeb. fl. ross. 4 p. 177 (1853) A. pseudochroleuciim Schur 1. c.
p. 673. — August Aiuselhatic. Pur. Stânci i livedi în regiu-

?[, Iulie, —
nea montana: Valea esnei la Gaura-Fetei; Lainici; Valea Oltului pe
Cirligele; Baceci pe Piatra-Ars i peCaraimanu (Knecht.), pe Gostila
sus în Valea-Alb Possada sus pe plaiul Gagului i pe Cumpetu.

;
10. A. saxatile M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 264 (1808); Koch syn.

p. 829; Rchb. icon. germ. 10 fig. 1087; Schlechtd. Lang. deutsch. 3
fig. 250. A. Steveni var. y Ledeb. fl. ross. 4 p. 177 (1853).— % Iulie,
August. Stânci, fissuri de stânci abrupte în Dobrogea la Alibeichioi

pe muntele Consulu.
11. A. fiavum L. spec. 428; Sturm deutsch. h. 34; Koch syn.

p. 832; Rchb. ic. germ. 10 fig. 1063; Ledeb. fl. ross. 4 p. 175 excl.
var. p.; Ce^xi jlava Moench. meth. p. 243. — ?|, Iulie, August. Stânci
calcare aternute cu pment humifer. Verciorova Valea ; esnei Ober-;
iea-Gernei în Mehedini ; Petera-Polo vraci; Rucr pe Ghîmbavu.
tt Staminele incluse.
12. A. paniculatum L. spec. 428; Koch syn. p. 832; Rchb. ic.
germ. 10 fig. 1061; Ledeb. fl. ross. 4 p. 177 excl. var. JB ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3 f. 265. Allium interviedium DC. fl. fr. 4 p. 318.
Porrum imnicidafum Moench meth. suppl. p. 246, — Vulg. Aiu-slhatic.
Pur. — l\, luniO; Iulie. Crânguri, mrciniiuri. Comana.
13. A. fuscum \V. et Kit rar. hung. t. 241 (1812); Rchb.germ.

exc. p. 115 et ic. germ. 10 fig. 1064; Heuff. enum ban. p. 176; Neilr.
diagn. p. 124. A. lomjispathnm Redout. liliac, tab. 316 (1812); Heuff.
1. c; Neilr. 1. c. -nec Rchb. ic. germ. 10 flg. 1068, A. intermedium
Rchb. ic. germ. 10 fig. 1065. A. pallens Koch syn. p. 832 et Auct.
plur.-non L. .spec. p. 427. —Vulg, Aiu-sMatic. Pur.~t\, Iulie, August,
; ;
LILIACEiE 569
Pduri, lufei-ie, cosLelo itiimtuse, sUinci : Coziea la Masa-lui-Traian
Rucr pe Dîinbovicioara; pdurea Comana.
i>. Umbela premunit cu bulbicei la baz; deosebit de cele dou

spate involucrale ce sunt forte lungi.
14. A. oleraceum L. spec. p. 429; Kocli syn. p. 831; Rchb.
^c. germ. 10 lig. 10G7. Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 207; Schlechtd. Lang.
deutsch. 3 fig. 2G1. A. vlrescens Lam. encyel. meth. 1 p. 67. Pornim
oleraceum Moench meth. suppl. p. 261. Codonoprasum oleraceum
Rchb. germ. exc. p. 1 14. — 11 Iunie, Iulie. La la locuri cu ierb, lo-
curi uscate, crânguri. Coziea, Climneti; Cairtea-de-Argei ;

Cioc-
neti; Comana.
§ 2. Filamentele celor trei stamine interne late pîn sus i tri-
cuspide.
1. Umbela premunit cu bulbicei la baz, avend i dou spate
involucrante cu vîrful cuspidat.

15. A. Scorodoprasum L. spec. p. 425 excl. var. 3; Koch
syn. p. 831 ; Rchb. ic. germ. 10 f. 1073; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 197
Schlechtd. Lang. deutsch. 3 f. 257. A. arenarîum Smith fi. brit, p. 356.
Pornim Scorodoprasum Rchb. germ. exc. p. 110. — Popul. Pur.
Aiul-erpeliii (franz. Rocambole). — % Iunie, Iulie. Livedi, poeni de
pdure, Teleorman pe la comuna Netoi; Comana;

mici tuferie. în
Rucureti, Chitila, Ruftea (Grec. enum. p. 58), Dealu-Mare, Rucov.
• A. sativum L. spec. p. 298 (ed. 1753); Rchb. icon. germ. 10
f. 1069; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 254; vulg. Aiu. Usturoiu.
—
t|. Iulie, August. în cultur i forte vulgarizat în tot era pentru
uzul alimentar i economic.
2. Umbela fr bulbicei la baz, ci numa cu do spate cap-
.sulifcre obtuse necuspidate.

16. A. Ampeloprasum L. spec. p. 423 ;
Koch syn. p. 830 ;
Rchb. icon. germ. 10 fig. 1072 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 198; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3 f. 256. Pornim Ampeloprasum Rchb. germ. exc.

p. IU. - 1|. Iunie, Iulie. Câmpulung (Fr. Paul farm.) oare spon- ;
taneu ?
17. pi. orient, ser. I, 7p. 112

A. ati*ovîolaceuin Roiss. diagn.
(1816); ejus fi. orient, voi. 5 p. 240; Janka in termeszet. fiizet. voi. 10
part. 1 ann. 1886 p. 178 n. 189. Allium Ampeloprasum var. atroviola-
Richt. plant. europ. tom. p. 201.

ceum Regel monogr. p. 54; C. 1
— ,
;
5l0 CONSPECTUL SISTEMATIC
Forum ametliystlnuin Kchb. germ. exs. p. 140. — t\^ Junie, Julie. Câm-
înDobrogeape platoul
puri, prin locuri de cultur. d'intre Copadin i
Bairamdede Bîrlad spre pdurea Grângu Iai.
; ;
18. A. rotundum L. spec. p. 423; Koch syn. p. 830 ; Rchb.

icon. germ. 10 fig. 1079; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 199; Schlecht. Lang.
deutsch. 3 f. 258. A. am peloprasum Ja.cq. enum. h. vind. p. 56-non L.
A. Regeliahun Becker bull. soc. nat. de mosc. ann. 1880 p. 146.

Vulg. Aiu. Pur. — ti-. Iulie, August. Livedi. cfimpuri, grâne, crânguri.
Graiova; Turnu-Mgurele, Sâgarcea; Alexandriea; Giurgiu, Bâneasa,
Comana Brila ; ;
Bîrlad la Grângu i la Poeana-Balaur ; Vaslui spre
pdurea Mînjeti ; Iai, Socola.
19. A. sphaerocephalum L. spec. p. 426; Koch syn. p. 831;

Rchb. icon. germ. 10 fig. 1080; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 259.
A. aproximatum Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 200. Pornim sphcerocephalum
Rchb. germ. exc. p. 110. — ?|, Iunie, Iulie. Câmpuri, prin livedi, lo-
curi de cultur, tuferije. Vultureanca ; Tecuci la Gosmeti i spre M-

gureni; Iai; Dobrogea pe la Tulcea, Babadagli, Constanta.
20. A. guttatum Stev. in mem. soc. nat. de mosc. II p. 173

(1809); Ledeb. fl. ross. 4 p. 165. A. margaritaceum p. guttatum.
Boiss. fl. orient. 5 p. 240 -non D'Urv. — ?|, Iunie, Iulie. Stânci, locuri
cu ierb pe coste petrose. în Dobrogea la Monstirea Cocoi pe plaiul
muntelui Oglinda.
• A. Porrum L. spec. p. 423; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 f. 255,
vulg. Prazî Prji, Porolu, Cep-blând ; — A. Ascalonicum L. spec.
p. 423; Schlechtd. Lang. 1. c. f. 267, vulg. alot. Pur: sunt cultivate
i destul de vulgarizate pentru uzul alimentar.
Trib. II. HYACINTHE.E. Periantul gamofll tubular sau campa-

nuliform.
13. MUS CARI Townef. instit. p, ;^47'
I. M. tenuiffiorum Tausch in flora ann. 1841 voi. 1 p. 234;

Boiss. fl. 290; Neilr. diagn. p. 125; Schlechtd. Lang.
orient. 5 p.
deutsch. 3 fig. 276. M. tubiftorum Stev. in bull. soc. nat. de mosc.
voi. 3 p. 84 (1857). Hyac'mthus comosus Jacq. fl. austr. tab. 126 -non
L. — Vulg. Cepa-ciorei. Florea-viorelei. Zambilea. Zambul. — ?[. Maiu

Iunie. Liverji, câmpuri, prin holde, tuferiiuri, lstari i rriiuri
forte comun. (M. comosum Grec. enum. p. 58 - non Mill.) — Gra-
iova , Gogoi, Rubâncti ; Sturzeni , Tîrgovite; loneti , Cacova
;
LILIACE^, COLCHICACEyE 571
Vultureanca; Giurgiu, Bneasa, Comana Bucureti, Chitila, Cioc-

;
neti; Ferii, Grivina; Vleni; Bacu, Oneti; Noamû; Roman; lai;

Isaccea, Cocoi.
Obs. Muscari comosum Mill. la noi nu exista, asemenea nici in
tot coprinsul terilor dacice.
2. M. racemosus Mill. dict. n. 3 (1768); Koch syn. p. 834,
Rchb. ic. germ. 10 fig. 295; Schlechtd. et

999; Boiss. fl. orient. 5 p.
Lang. deutsch. 3 fig. 274. Hijacinthus racemosus L. spec. p. 455. Bo-

tn/anthus odonisKunih enum. 4p. 311(1841).— Vulg. Cocosei. Fonimbei.
Cepa-ciorei. — '4 Aprilie, Maiu. Livedi, crânguri, rriiuri. Ploeti,
Bicoiu; Gara-Lehliu; Sloboziea pe la Pâdurea-Doiceasca; Buzeu pe
la Crângu; Brila la Monument; Bîrlad; Iai; Vaslui la Bustea.
3. M. botryoides Mill. dict. n. 1 (1768); Koch syn. p. 834;
Rchb. ic. germ. 10 fig. 998; Boiss. fi. orient. 5 p. 297; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 3 fig. 275. Hijacinthus hotnjoides L. spec. p. 455 ; Sturm

deutsch. h. 7. Botrijanthus vulcjaris Kunth enum. 4 p. 311. — Vulg.
Cocotei. Porumbei. Cepa-ciorei.— ?|. Aprilie, Maiu. Livezi de pomi i r-
riiuri, crânguri, mrciniiuri. Gerne|i la Piatra-Alb; Comana; Cio-
cneti; Bucureti pe la Merinani Ploeti ; la pdurea Misleanca; Brila
Bîrlad pe la pdurea Crângul; Iai, ianu-Briazului, Valea-Adînc.
14. HYACINTHUS lounief. instit. tab. i8o.
I. H. leucophaeus Stev. in Ledeb. fi. ross. 4 p. 156 (1853).

Hyacinthella leucoplum Schur oest. bot. zeit. ann. 1856 p. 228. Belle-
vallia leucophcea Boiss. fi. orient. 5 p. 305. Botryantlms pallens Kunth
enum.4p. 312(1841)-nonM. Bieb. fl.t.c. vol.lp. 283(1808) subHya-
cintho. B. slereophylhis Herb. rar. bucov. p. 30. Muscari pallens Bess.
enum.hort. cremen. ann. 1816 29-non M. Bieb. 1. c. ?[. Aprilie,
p. —
Maiu. Locuri cu ierb, poeni de pdure, rriiuri. Calafat Craiova în ;
lunc Bîrlad la pdurea Crângu i la Vîrlez.

;
# Hyacinihus orientalis L. vulg. Zambil, —Hemerocallis fu/va

L. i H. flava L. vulg. Crini-galbeni, — Polianthes fuberosa L. vulg.
Chiparâse : tote exist numa în horticultura, introduse i vulgarizate.
CIX. GOLGHIGAGE^ DG. ti. fr. 3 p. 192.
Trib. COLCHICE.E. Axa primar bulbos ;

periantul gamofil.
1. COLCHICUM L. gen. u. 457
I. C. automnale L. spec. p. 485; Sturm deutsch. h. 3; Koch

— :
syn. p. 835; Kehb. icon. germ. 10 tig. 949, 950; Schleclild. el Lang.
deutsch. 2 pannonicum Griseb. et Scli. ittr hung. p. 359
fig. 155. C.
(1852). C. transsilvanicum Schur enuni. transs. p. 079 (1866). Vulg. —
Blurâ. Bnndue-de-tomn. —
<f. August, Septembre. Livezi prin pr-
ile de jos §i pe coste în regiunea montan. Tirgujiul Câmpulung, ;
Valea-Mare, Valea-Popei; poalele Leotei; Predeal; Sinaia; Buzeu la

Srata; Budeti în distr. Neam|u, Monstirea Neamu Schitul Rareu. ;
Trib. II. VERATREiE. Axa primar rizom ce emite un caul aerian

foliat ;
periantul diaiifil.
2. VERATRUM L. gen. n. ii44-
I. V. album L. spec. p. 1479; Koch syn. p. 836; Rchb. icon.

germ. 10 fig. 937 Boiss.
; fi. orient. 5 p. 171 ; Schlechtd. Lang. deutsch.. 2
fig. 458 tab. I et tab. II.— V. Lobelianiim Bernh.in Schrad. neuejourn. 2
p. 356 (1807) forma floribus intus dilute viridibus est planta nostra.
Vulg. Sfrigoae. Steregoae. — t|. Iunie, Iulie. Livedi, poeni pe dealuri §i pe
coste în regiunea montan. Valea-Gernei pe Cracu-Bulzului pe la Stîna
Filip; muntele Ghiu; Zânoaga, Oiticu; Câmpulung; Predeal, Sinaia
Comneti în Bacu Monstirea Neam|u (Chania)
; Flticeni pe câm- ;
piea despre Gornu-Luncei forte mult; pe culmea Stniioarei; laDorna

pe Picioru-Arinului i pe Bîda forte mult.
GX. JUNGAGINACE^ G. Rich. mem. du mus. I p. 365.
1. TRIGLOCHIN L. gen. n. 453.
I. T. palustre L. spec. p. 482; Sturm deutsch. h. 13; Koch

syn. p. 774; Rchb. icon. germ. voi. 7 fig. 90 et 91 ; Boiss. fi. orient 5
p. 13; Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 152. Juncago palnstris Mosnch
meth. p. 044 (1794). — Locuri umede, mlatini turfose, rovine. Sinaia
prin pri josnice spre Isvoru (Grec. enum. p. 55); Predeal; Câmpina
pe pruntiiul Doftanei i al Prahovei; Constana pe lîng Tbc-
riea-nou.
GXI. JUNGAGE^ Bartl. ord. nat. p. 37.
1. JUNCUS L. gen. n. 457 ex p.
§ 1. Perenice: axa primar rizom multicaul.

1. La vîrf o antel lateral premunita la baz cu o foe bracteal
forle lung subulalâ ce pare o prelungire a caulului- fertil; acesta e
simplu, fr noduri foliate în tol lungimea sa, la baz cu câteva va-
.tuncace;f3 573
gîiie; ri/,otila umile .ji cauli .sterili simpli .siii:)uia(,i de apareiijâ foilor.
a. Vaginele simple.
1. J. efffusus L. spec. p. 464; Koch syn. p. 838; Rchb. ic. germ.
10 fig. 920; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 339; Boiss. fl. orient. 5 p. 352;
Schlechtd. Lang. deutscii. 3 fig. 165. J. communis var. [3. E. Mey. jmic.
monogr. p. 20 (1819). —Rugin, lerba-mla^-
Vulg. Cipirig. Pipirig.
finei. SpeUz. Sims. —
?(, Iunie, Iulie. Locuri umede bltose, mla-
tini, rovine turfose. Câmpulung; comuna Netoi în Teleorman; Sinaia
(Grec. enum. p. 58); Bucureti; Buftea, Crivina; Tirgu-Ocnei, Slnic;

Neam|u (Ghan.) ; Bro.teni; Rareu.
2. J. conglomeratus L. spec. p.464; Sturm deutsch. fi. h. 71;
Koch syn. p. 838; Rchb. ic. germ. 10 fig. 912 et 913; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 338; Boiss. fi. orient. 5 p. 353; Schlechtd. Lang. deutsch. 3

f. 164. J. communis var. a. E. Mey. june. monogr. p. 20 (1819). — Vulg.
Aceleai numiri. — l\. Iunie, Iulie. Prin locuri bltose turfose, stufuri;
specie conmn. Olneti; Graiova spre Balta-Verde; Gurtea-de-Argei,
Corbeni; Morteni pe Neajlov; Comarnic; Câmpina; Ferii; Buftea,
Bucureti; Comana, Giurgiu; Gernica, Paserea, Neamu (Chan.); Fl-
ticeni; Iai; Bîrlad; Galai, Brboi.
3. J, glaucus Elirh. beitr. G p. 83 (1791); Sturmdeutsch.fi.
h. 71; Koch syn. p. 839; Rchb. ic. germ. 10 fig. 922; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 339; Boiss. fi. orient. 5 p. 353; Schlechtd. Lang. deutsch. 3

f. 169. /. inflexus Leers. herb. p. 87 tab. 13 fig. 3 et multor, auctor.
etiam Linnsei ap. Koch 1, c. ; /. tenax Lam. encycl. meth.3 p. 156. —
Vulg. aceleai numiri. — ^, Iulie, August. Locuri bltose mltinose,
rovine. Verciorova pe la gura Sltinicului ; Craiova ; Netoii în Teleor-
man; Corbeni; Câmpulung; Comana; Bucureti, Buftea, Crivina (Grec.

enum. p. 58); Galai; Iai.
,3. pauciflorum. Antela este lateral i cu prea puine flori. — Prin
lunca Zeletinului la Fodu-Turcului.
4. J. transsilvanicus Schur verh. d. siebenb. ver. ann. 1851

p. 169 etann. 1852 p. 92; ejus enum. trans3.p.684; Simk. enum. transs.
p. 535. J. fillformis var. alpinus Schur olim. — c[^ Iulie, August. In

regiunea alpin a Bucecilor pe Jipi lîng torentele secate la locul
(]is „Isvoru" (Knecht); în munii Cloanilor pe Bulzu.
b. Avend vagine simple i limbul foilor vaginate subulat.

5. J. maritimus Lam. encycl. melh. 3 p. 264 (1789) M. Bieb. ;
n. t. c. 3 p. 274 (1819); Sturm deutsch. h. 71; Koch syn. p. 838;

Greccscu Dr. - C.
l). i:32't. 39
;
Rchb. ic. genii. 10 1".

895; Boiss. 11. orient. 5 p. o-'A-. J. rîr/idv. Desf.
11. atlant. 1 p. ol'J (1798). J. pontlrns Stev. in bullet. soc. nat. de

mosc. 30 p. 94 (1857) est forma pi. nostras, interdum bractea anthelam
longius superante et capsula magis ovata. — % Iulie -Septembre.
Locuri nsipose umede josnice pe ling mare. Constana pe la Ganara,
i la Tâbcriea-nou.
2. Cu antelâ terminal in aceeai direcie cu caulul, la baz cu

foe bractealâ lateral; cauliî fertili au noduri foliate, lips de cauli
sterili .i rizoma emite lstari sterili de foi fasciculate.
a. Florile reunite în glomerule capituliforme.
e. J. Rochelianus Rcem. et Sch. syst. veg. 7 p. 1658 (4829)

Boiss. fi. orient. 5 p. 360. ./. dlraticus p. multijlorus Rochel rar. banat,
fig, 2 (1828). -/. silvaticus '(. Rochelianus Heuff. enum. ban. p. 177.
J.melanocephalus Friv. in Flora ann. 1836 p. 437. J. strîatus Griseb.
spicil. rumel. 2 p. 407 ( 1844). J. hrevirostris Schur enum. transs.
p. 686 (1866) -non Nees ab Esenb. — l^ Iulie, August. Locuri umede

prin livedi in regiunea montan inferior. Gurtea-de-Argei la valea
Hotei (Grec. in Br. prodr. p. 466), i pe la Gorbeni; valea Barnarului.
7. J. acutiflorus Ehrh. beitr.4p. 82 (1791); Rchb. ic. germ. 10

fig. 906 et 907 ; Boiss. fi. orient. 5 p. 358. J. artictilatas var. . L. spec.
f>.
465. J. silvaticus Reich. fl. moenofrancof. 2 p. 181 (1778); Kocli
syn. p. p. 842; Schiechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 178 -non Huds. fl.
angl. ed. 1 p. 151 (1762) cujus stirps Luzula silvatica est. — t\. Iulie,
August. Locuri umede, mlatini, bli, ianuri. Monstirea Horezu;

Netoi în Teleorman; Gurtea-de-Argei ; Sinaia (./. oUusiJiorus Grec.
enum. p. 58 -non Ehrh.); Predeal.
p. brev/rostris. J. hrevirostris Nees ab Esenb. compcnd. ft. germ.
od. 1 p. 844(1825). J. acutijiorus |3. multijhrus Weihe graess. n. 92;
Rchb. ic. germ. 10 fig. 907. ./. acutijiorus p. macroceplialus Kocli syn.
p. 842. Glomerulele cu flori mai multicele .i ceva mai mari;
7. fluitans, emiend i cauli culcai radicani sterili ce port fas-
cicule de foi scurte.
8. J< arlioulatus L. spec. p. 465 var. a et |3. ,/. lamprocarpus

Ehrh. calam. n. 126 (1785); Sturm deutsch. h. 71 Koch .'=!yn. p. 842; ;
Rchb. icon. germ. 10 fig. 902, 903 et 904; Boiss. fl. orient. 5 p. 358;
Schiechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 177. -/. adscendens Host. gramin. 3
p.58 (1785). J. affinis Gaud. agrost. helv. 2 p. 224 (181 1). I|. Iulie, —
August. Locuri umede, gropi, bli, mlatini. Valea Motrului pe la Str-
— ;
.TTJNCACEiE 575
haica, LJro-jLeni; ClurLi'a-dc-Argc.i, valea llolci; NolaiJî in Teleorman ;
Câmpul Ling; Predeal; Poeana-Stânei la Sinaia (Knecht.); Peri.î, Cri-

vina; Bucure.^ti, Chitila; Gala|i pe ling Brateî, Brosteni; Schitul
Rareu.
9. J. atratus Krock. fi. siles. 1 p. 502 (1787); Kocli syn. p. 842;

Rchb. ic. germ. 10 fig. 909 910 Boiss. fl. orient. 5p. 358 Schleclitd.
et ; ;
Lang. deutsch. H f. 1 79. •/. melananthus Rchb. germ. exc. p. 96 (1830).

^^ Iulie, August. Locuri umede, gropi, ianuri cu ap, blî, rovine
turfose. Ciocneti, Buftea ; Perii, Crivina.
10. J. alpinus Vili. dauph. 2 233 (1787); Koch syn. p. 842;

n.
Rchb. ic. germ. 10 fig. 890-900; fl. orient. 5 p.358; Schlechtd.

Boiss.
Lang. deutsch. 3 fig. 175. J. fuscoater Schreb. ap. Schweiger et
Koerte fl. erlang. p. 149 (1811); Sturm deutsch. h. 71. ./. intermedius
Lam. encycl. meth. 3 p. 158 (1789). J. erectus Bess. prim. fl. galiz. 1
p. 241 (1809). — 'i^l. Iulie -Septembre. Livedi prin locuri umede, ml-
|tini prin vâlcelele subalpine. Predeal pe laturile muntelui Glbucetu-

Taurului.
p. carpaficus. —
J. carpaticas Simk. term. fiiz. X p. 183 ann. 1886
ejusenum. transs. p. 537. J. alinnas Simk. exsicc. quoad plant. e

monte Piatra-lui-Graiu lecta(!). —
Prin locuri umede turfacee în Valea-
Azuga la poalele muntelui Rtivoiu (Knecht.)
11. J. trifidus L. spec. p. 465; Sturm deutsch. h. 28; Koch

.syn. p. 840; Rchb. icon. germ. voi. 10 fig. 869; Boiss. fl. orient. 5
p. 355; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 180. — XI Iulie, August.

Pâsciuni în regiunea alpin. Godeanu la 2200 m. ; Pietrosul la Bro-
teni în districtul Suceava (Br.), Pietrile-Doamnei, Rareu.
12. J. triglumisL. spec. p. 467; Sturm. deuts' h. h. 28; Koch

syn. p. 840; Rchb. icon. germ. 9 lig. 865; Boiss. fl. orient. 5 p. 355;
Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 3 fig. 182. — ?j. Iulie, August. Locuri
umede mltinose, isvore alpine. Negoiu ; in Neamu pe Grinîesiu.
b. Florile separate unele de altele.

13. J. comppessus .Jacq. enum. stirp. vindob. p. 60 (1762);
Koch syn. p. 843; Rchb. ic. germ. 10 fig. 890-892; Gren. Godr. fl.
fr. 3 p. 350; Boiss. fl. orient. 5 p. 355; Schlechtd. Lang. deutsch. 3

fig. 185. J. hulhosus L. spec. p. 466 ap. Sturm deutsch. h. 36. —
?|. Iulie, August. Locuri nsipose sau locuri scurse de ape, ianûri,
gropi cu ap: specie forte comun. Tîrgujiul; lone.^ti, Vultureanca; Bu-
tjlG CONSPECftL SIStEMATîO
cuie^ti, Jlereslriiu; Buftea, l'en:ji, Ciivhiu; (joiuaiiu; Buzru; Cuilaî;
Bacu, lunca Moldovei in Suceava.
14. J. Gerardi Lois. notic. â Ia fior. de france in journ. de bot.

1809 voi. i> p. 284; Koch syn. p. 844; Rchb. ic. germ. 10 i]g. 888 et
889; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 350; Boiss. fi. orient. 5 p. 350 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3 fig. Wahlenb. fl. lapp. p. 82 (1808);
186. ./. hotfnicas
Sturni deutsch. h. 71. Wahlenb. fl. suec. p. 215.
./. hulhosus (3.
—
<(, Iulie, August. Locuri salsuginose umede. Brila, Galai; Macin;
Constana,
§ 2. Anuali: axa radical bont purtând un mnuchiu de fibre

radicale.
15. J. bufonius L. .spec. p. 466 ;Sturm deutsch. h. 36 ; Koch
syn. p. 484; Rchb. ic. germ. 10 fig. 872-876; Boiss. fl. orient. 5.
p. 361 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 190 mala. — Iunie -Sep-

tembre. Locuri nsipose udale sau scurse de ape. Gernei; valea Gernei
la Gurcoea; Tîrgujiul, Bumbe.|ti ; lunca Monstirei Horezu; Glim-
neti, Coziea; Predeal, Bu.^teni ; Gomana; Gunipulung; lunca Moldovei
spre Mlin; Dorna pe Picioru-Arinului.
2. LUZULA DC. Jl. fr. j^ p. lyS.
§ 1. Florile separate .|i dispuse in cime constituind coriinb simpl

.sau descompuisâ.
1. L. pilosa Willd. enum. 1 p. 393 (1809); Sturm deutsch.
h. 77; Koch syn. p. 845; Rchb. ic. germ. 10 fig. 848 et 849; Gren.
Godr. fl. fr. 3 p. 352; Boiss. fl. orient. 5 p. 347. Schlechtd. Lang.
deutsch. 3 fig. 192. Juncus pilosus cf.. L. spec. p. 468. Jiuicus nemo-
rosus Lam. encycl. meth. 3 p. 272 (1789). Luzula vernalis DG. fl. fr. 3
p. 160 (1805). — Vulg. Horti Mlaiul-cucului. — !j. Aprilie, Maiu.
Live(|i de pomi, poeni .î margini de pduri. Pite.|ti la Trivale; Gon-

e^li pe la valea Rîncciovului; Buceci, Sinaia (Knecht.)! Monstirea
Neamu (Ghan. exsic. Grec. enum. p. 58).
2.Forsteri DG. synops. fl. gali. p. 150 (1806); Koch syn.

L.
p. 845; Rchb.ic. germ. 10 fig. 850; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 352; Boiss.
fl. orient. 5 p. 347; Schlechtd. Lang. deutsch. 3 fig. 193. Juncus For-
steri Sm. fl. brit. 3 p. 1395 (1804\ Liidola Forsteri Smith engl. fl. 2
p. 178; Sturm deutsch. h. 77. \\. Iunie, —

Iulie. Pduri pe costele
munilor la Verciorova, în valea Bahnei i la Gura-SItinicu'ui în drep-

tul Cataractelor pe .sus.
;;
JUNCACE^ 577
§ 2. Florile reunite cale 2-3 sau mai inulte in glomerule.
1. Inflorescena cim paniciform de glomerule.

3. L. maxima DC. fl. fr. 3 p. J60 (1805); Sturmdeutscli. li. 3G;
Koch syn. p. 845 ; Schiechtd. Lang. deutsoh. 3 fig. 195. Z. sihatica
Gaud. agrost. helv. 2 p. 240 (1811) Rchb. ic. germ. 10 fig. 861 Gren. ; ;
Godr. fl. fr. 3 p. 353; Boiss. fl. orient. 5 p. 348. ?[. Maiu, Iunie. —
Pduri în regiunea montan. Negoiu, Moldoveanu; valea Dîmbovi-
cioarei ; Buceci pe la Sinaia (Grec. enum. p. 58) i Buteni ; muncii
Rareu i Grinîeiu în Suceava.
4. L. spadicea DC. fl. fr. 3 p. 159 (1805); Koch syn. p. 84(5;
Kchb. ic. germ. 10 fig. 857; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 354; Schiechtd.
Lang. deutsch. 3 fig. 198. Jnncus sjmdiceus AII. fl. pedem. ii p. 216
(1785); Sturm deutsch. h. 28. Luzula carjmtica Kit. ap. Kanitz in
linngea tom. 32 (1863) p. 327. — î|. Iunie, luHe. Pâsciuni în re-
gii ni montane alpine, quasi alpine. în Vâlcea pe muntele Galbina
la Negoiu pe Podeanu Ppuea. ;
5. L. albida DC. fl. fr. 3 p. 159 (1805); Sturm deutsch. fl. h. 36;
Koch syn. p. 846; Rchb. icon. germ. 10 fig. 854; Schiechtd. Lang.
deutsch. 3 fig. 196. Juncus albidus Hoffm. deutsch. fl. ed. 1 p. 126
(1791). /. [nlosus var. s. L. spec. ed. 1 p. 229 (1753). ./. angustifoUus
Wulf. in Jacq. collect. 3 p. 56 (1789). — l\. Iunie, Iulie. Pduri în tot
regiunea montan. — Tîrgujiul ; Piteti pe la Valea-Mare; Câmpu-

lung; Stâlpeni, Gon|eti (Grec. enum. p. 58); Vâlea Dîmbovicioarei
Predeal; Buceci pe la Sinaia, Buteni; Piatra pe Gernegura în Suceava ;
pe Stniioara, valea Borca, Bistria i Neagra la Broteni.

p. rubella Gaud. agrost. helv. 2 p. 243 (1811). L
rube//a Hoppe
decad. gram. exsic. n. 60 (1820-24); Rchb. germ. exc. p. 92; Koch

syn. p. 846. L. cuprina Rochel in Schultz aest. fl. 1 p. 572 ann. 1814.
L. albida var. cuprina Rochel rar. banat. p. 3 (1828). Pduri, codri,
în regiune montan; forte frecuent. Verciorova; Olneti; Monsti-
rea Goziea; muntele Ghi|u ; Negoiu; Ppuea; Pajerea; Sinaia (Grec.
1. c.) ; Predeal ; Rarou pe Piatra-Zîmbrului.
2. Inflorescena umbel de glomerule.

6. L. campestris DC. fl. fr. 3 p. 161 excl. variet. ; Sturm
deutsch. fl. h. 77 n. 5; Koch syn. p. 847; Rchb. icon. germ. 10
fig. 831-833; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 355; Schiechtd. Lang. deutsch. 3
fig. 201. Jmicus campestris a. L. spec p. 468.— Vulg. Mlahd-cucu-
lui.— ?|. Aprilie, Maiu. Poeni, psciuni, pduri; în regiunea montan.

Piteti la Trivale ; Câmpulung; Conteti; Câinpina (Grec. enuiii.p.58);

Buceci la Sinaia, Buteni; Predeal; Monâstirea Neamu (Chan. exsic.)
7. L. multifloraLejeunefl.spa.lp. 169(1811); Sturm deutsch.

fi. h 77; Koch syn. p. 847; Gren Godr fl. fr. 3 p. 356 Schlechtd. ;
Lang. deutsch. 3 fig. i202. Luzula

Juncus campestris . L. spec. p. 468.
erecta Desv, journ. 156 (1808). Juncus muUiftorus Ho^m.
de bot. 1 p.
deutsch. fl. 1 p. 169 (1791). J. erectus Pers. syn. 1 p. 386 (1805).

J. nemorosus Host gram. 3 p. 64 (1805). t\. Maiu, Iunie. Pdurea —
Gomana partea despre Gurbanu, dar forte rara; Predeal.
8. L. nigricans Desv. journ. de bot. 1 p. 158 (1808); Hoppe
ap. Sturm deutsch. fl. h. 77 n.8. L.sudetica DG.fl. fr. 5 p. 306(1815).
Juncus campestris var. Tj L. spec. p. 468. ./. sudeticus Willd. spec. pi. 2
p. 221 (1799). Luzula multiflora '(.nigricans Koch syn. p. 847. L. cam-

pestris var. nigricans Rchb. icon. germ. 10 fig. 836. — 2|, Iunie, Iulie.
Poeni, livef]i pe ling pduri la locuri umede, în regiunea montan

subalpin. Godeanu ; Ghiû ; Predeal, Sinaia (L. spicata Grec. enum.
p. 58); Rareu pe Piatra-Zîmbrului.
3. Infloiescen|a spic de glomerule.

9. L. spicata DC. fl. fr. 3 p. 161 (1805); Koch. syn. p. 847;
Rchb. icon. germ. 10 fig. 844; Gren. Godr. fl. fr. 3 p.356; Schlechtd.
Lang. deutsch. 3 fig. 200. Juncus spicatus L. spec. p. 469; Sturm deutsch.
fl. h. 28 sed mala. - îj. Iulie, August. Pâsciuni .i stânci în regiunea
alpin superior. Pe Godeanu; Argeipe muntele Goziea (Grec. inBr.
prodr. p. 469) Negoiu Ppuea Buceci la Omu (Knecht.)
; ; ;
CLASA VIII
MONOCOTILEDONE APERIANTICE
GXII. GYPERAGE.E Juss. gen. pi. p. 26.
Trib. I. CYPEEE.E Koch. Florile hermafrodite reunite în spicu-

iore multiflore sau pauciflore avend glumele imbricate în serie dis-
tic pedantul lips sau înlocuit cu peri mtsoi aspri. Ovariul
;
liber, neîmbrcat cu utricul.
1. CYPERUS L. gen. n. 66.
I. C. flavescens L. spec. p. 68; Sturm deutsch. fl. h. 52; Koch

;;
GYPEEACE^ 679
syn. 1). 849; Rchb. icon. germ. voi. 10 fig. 002; (^ren. Goclr. fl. Ir. 3
p. ;J6'J ; Schlechld. Lang. dcutscli. 5 fig. 39 1 .
— Vuig. Cpriîor. — Iu-
lie, August. Prin locuri umede nsipose sau rovine. Valea Motrului
pe la Strhaea, Bro^teni Horezu spre comuna Bârzeti Gurtea-de-
; ;
Argei, valea Hotei (Grec. in Br. prodr. p. 469) ; Bucureti, Grozve.tii,

Chiajna, Chitila ; Gomana.
2. C. fuscus L. spec. p. 69 ; Sturm deutscli. fl. h. 52 ; Koch

syn. p. 849 ; llchb. icon. germ. 10
667 Gren. Godr. fl. fr. 3
fig. ;
p. 360 ; Boiss. fl. orient. 5 p. 370 Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 393.—
;
Vulg. Cpriîor. Caprisior-ocheî. — Iulie, August. Locuri umede,

mlâtinose. Ghergani; Ghitila, Chiajna, Bâneasa (Grec. enum. p. 59)
Bucureti; Galai; Podu-Turcului pe lîng Zeletinu ; Constana de la
Tbâcria spre Mamaia.
3. C. virescens Hoffin. deutsch. fl. 1 p. 16 edit. 1791. C. gla-

her Sturm deulsch. fl. h. 5'J-non L. sec. Koch; C. fuscus p. virens Koch
syn. p. 849; Rchb. 1. c. fig. 668. —Q Iulie, August. Prin mlatini, n-
sipuri scurse. Comana Bucureti Herestru, Bneasa (Grec.
; ; 1. c.)
Galai; Tecuci în lunca Cierului, Mgureni, Furceni.
4. C. pannonicus Jacq. fl. austr. 5 app. tab. 6 (1778); Sturm

deutsch. fl. h. 52; Rchb. icon. germ. voi 8 p. 278 fig. 660; Neilr.
diagn. p. 128; Boiss. fl. orient. 5 p. 367. —O August, Septembre.
Nsipurile maritime, la locuri umede salsuginose. Constana de la
Tâbcria spre Mamaea.
5. C. glaber t.. mant. 2 p. 179 (1771): Neilr. diagn. p. 128;

Rchb. icon. germ. 10 f. 669 Boiss. ; fl. orient. 5 p. 371. C. patulus Kit.
in Host. gramin. 3 p. 49 (1805); Heufl". en ban. p. 179. C. banaticus
Kit. inlitt. sec. Pariat, fl. ital. 2 p.29 (1858). C. picfus Ten. fl.napol. 3
p. 47 (1829). — <(. Iulie, August. Pruntiiuri, nsipuri umede. Vercio-
rova, Gura-Sltinicului la caprtul Cataractelor.
6. C. longus L. spec. p. 67 ; Sturm deutsch. fl. h. 52; Koch syn.

p. 850; Rchb. icon. germ. 10 fig. 672; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 358;
Boiss. fl. orient. 5 p. 375; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 396. C.pro-
cerus M. Bieb. sec. Ledeb. fl. ross. 4 p. 242.-- Iulie, August. La lo- %
curi umede, mlatini. Hinova pe la poalele Stîrminei.
7. C. MontiL. fii. suppi. p. 102 (1781); Sturm deutsch. fl.h.52;

Koch syn. p. 850; Rchb. icon. germ. voi. 10 fig. 666; Gren. Godr. fl.
fr. 3 p. 361 ; Boiss. fl. orient. 5 p. 366; Schlechtd. Lang. deutsch. 5

fiy. 397 sed mala. — cj, Iulie,August. Locuri umede, iiiljtini ;, stufuri
bâltose. Vulcana; Bucureti, Bâneasa (Grec. enum. p. 50), Cliiajiia,
Dudu, Ghitila; Comana; Vleni.
8. C. glomeratus L. .spec. p. 68; Sturm deutsch. 11. h. 5:2;
Koch syn. p. 850; Rchb. icon. germ. 10 fig. G75 ; Boiss. fi. orient. 5
p. 372. a australis Schrad. fi. germ. 1 p. MG (1806).— Xl Iulie, Au-

gust. Locuri umede pe lînga bli sau lieleteuri, ml|tim, stufuri.
Craiova; Bucureti albiea Dîmboviei ctre Dudu, Ghiajna; albiea Co-

lentinei la Bneasa (Grec. enum. p. 59); Brila, Galai; Tulcea.
2. SCHCENUS L. gen. n. 65.
I. S. nigricans L. .spec. p. 64; Sturm deutsch. fi. li. 40; Koch

syn. p. 851; Rchb. icon. germ. 10 fig. 679; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 363;
Boiss. fi. 393; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 400. Chce-
orient. 5 p.
tosposa nigricans Kunth enum. 2 p. 323. ?(, Iulie- Septembre. Lo- —
curi umede, nsipuri pe ling bli, ml.tini scurse. Tîrgu-Frumos,
calea spre Cotnari.
Trib. II. SCIRPE.î; Koch. Flori hermafrodite în spicuiore multi-

flore avend gmmele imbricate §i dispus'e în mai multe serii; periantul
lips sau înlocuit prin peri mtsoi aspri liberi. Ovariul neîmbrcat.
3. ERIOPHORUM L. gen. n. 68.
§ 1. G'un spic terminal.

1. E. vaginatum L. spec. p. 76 ; Sturm deutsch. fi. h. 10; Koch
syn. p. 840; Rchb. icon. germ. 10 fig. 686 ; Boiss. fi. orient. 5 p. 391;
Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 5 fig. 435. E coespitosum Host. gram. 1
tab. 39 (1801). —^ Iunie, Iulie. Mlatini turfose în regiunea alpin,

în Mehedini pe Godeanu la poalele Tutilei în mersul apei Rîueu;
subt Ceahlu la Hangu.
2. E. Scheuchzeri Hoppe in taschenb. 1800 p. 104 ; Sturm

deutsch. h. 10; Koch syn. p. 860; Rchb. ic. germ. 10 fig. 685; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 365; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 5 fig. 436. E. ca-
pitatum Host. gram. 4 p. 30 (1801). — ?(. umede
Iunie. Iulie. Locuri
turfose prin livedi .i psciuni alpine. La Negoiu pe Podeanu; Buceci

în Valea-Alb sus la 1800 m. pe cursul apei Valea-Alb; Rareu.
§ 2. Cu mai multe spicuri la vîrf.

3. E. polystachyon a. L. spec. p. 52 edit. 1753; Rchb. icon.
;
CYPERACE^ 581
germ. 10 fig. 6S0 ot 600. K. angustifolium Rolh.

fior. germ. 2 p. G3
(1793); Sturm deutsch. h. 10; Kocli syn. p. 8G0; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 367; Boiss. fi. orient. 5 p. 391 ; Schiechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 438.
Linagrostis polystachya Scop. fi. carn. ed. 2 voi. I p. 48. — Vulg. Bum-
bcari. Lânric. —
?|, Maiu, Iunie. Prin mlatini sau rovine în vâl-
celele subalpine. Azuga, Buteni; Sinaia (Grec. enum. p. 59); Mons-

tirea Neamtu Ia Bahna (Chania).
4, E, latifolium Hoppe taschenb. 1800 p. 108; Sturm deutsch.

h. 10; Kochsyn. p. 860; Rchb. icon. germ. 10 fig. 691 et 692; Gren.
Godr. fl. fr. 3 p. 368; Boiss. fi. orient. 5 p. 391 Schechtd. et Lang. ;
deutsch. 5 fig. 437. E. polystachijon p. L. spec.

c. E. pubesceiis Sm. 1.
fl. angl. 1 p. 78 (1800). — ?[, Maiu, Iunie. Mlatini turfacee prin livezi
i prin rovinele vâlcelelor subalpine. Predeal.înArgeipe Moldoveana;
Azuga, Buteni, Sinaia în mod copios; Rareu.
5. E. gracile Koch ap. Roth. catalect. 2 p. 259 (1800); Sturm

deutsch. 10; Koch syn. p. 860; Rchb. icon. germ. 10 fig. 687 et 688;
Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 368; Boiss. fl. orient. 5 p. 391; Schiechtd. et
Lang. deutsch. 5 fig. 439. E. triquetnim Hoppe taschenb. 1800 p. 100.
E. polystachion - L. c. ?[. Iulie. 1. — Locuri mltinose turfacee în re-
giunea montan. Subt Ceahlu.
4. SCIRPUS L. gen. n. 67.
§ 1. Florile în spicuore constituind o antel composit i termi-

nal ;
foile plane, moi.
1. Se. silvaticus L. spec. p. 75 ; Sturm deutsch. h. 37 ; Koch
syn. p. 858; Rchb. icon. germ. 10 fig. 731 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 369;
Boiss. fl. orient. 5 p. 384 Schiechtd. etLang. deutsch. 5 fig. 427. —Vulg.
;
Ciper. Cipirig. Pipirig. — ?j. Iunie, Iulie. Prin locuri mltinose, rovine,
vlcele subalpine. Câmpulung (Grec. enum. p. 59); Vulcana; Bnceri
pe la Poeann-Stnei (Knecht); Predeal; Comarnic; Bneasa, Chitiîa
pe Colentina; Perii prin Valea-Cociocului Monstirea Neam|u. ;
2. Se. maritimus L. spec. p. 74; Sturm deutsch. fl. h. 13

var. 7.; Koch syn. p. 857; Rchb. ic. germ. 10 fig. 726; Gren. Godr. fl.
fr. 3 p. 370; Boiss. fi. orient 5 p. 384; Schiechtd. Lang. fl.v. deutsch. 5
fig. 426. Se. tuherosus Desf. fl. atlant. I p. 50 (1798). — Vulg. Rogoz.
—% Iunie- August. Prin locuri mltinose, ian|uricu ap constituind
stufriî; specie forte comun în regiunile inferiore. Craiova; Brtiani
în Teleorman Bucureti ; [Se. rdicam Grec. enum. p. 59 - non Schkulu')
Coniana; Beceni po la pdurea Ocei {Se. FolJich'd Grec. 1. c.-iioiiGren.
GodiT.); Brila, Galai; Podu-Turcului; Iai; Tiilcea, Gonstan|a, Man-

galie a.
p. compactus Koch syn. p. 858; Rchb. icon. germ. 8 fig. 727;
Boiss. 1. c. — Se. compactus Krock. fl. siles. 2 tab. 15 (1790);
Y.
macrostachys Koch. 1. e. Rchb. ic. germ. 8 fig. 728 et 681, sed
icon. stigmatibus duobus; Boiss. l.c. Se. macrostachys Willd. enum. h.
berol. 1 p. 78 (1809). — Bucureti; Comana.

5. digynus Godr. flor. lorr. 3 p. 91 (1844); Gren. Godr. fior. fr. 3
p. 371, în tote este la form cu var. [5. îns cu dou stigmate. Prunti-
.îuri umede pe ermiî lalomiêi despre Cri vina.
3. Se. Michelianus L. spec. p. 70; Sturm deutsch. h. 85; Koch

syn. p. 858 ; Rchb. icon. germ. 8 fig. 729. Isolepis Mlcheliana Roem. et
Sch. syst. veg. 2 p. 114. Cyperiis Michelianus Sdi. fl. pestin. p. 31.
Fimhristyles Micheliana Rchb. germ. exc. p. 13. — Iulie, August.

Locuri cu ierbâ dar umede, mlatini. Severin prin grdina public jos
i prin Skela-Cladovei.
§ 2. Florile constituind glomerulo capituliforme terminale dar
aparent laterale.
4. Se. Holosehoenus L. spec. p. 72. Ho/oschoenus vulgar ishmk.
hort. berol. 1 p. 293 (1827). Scirpus Holoschcenus a. vulgaris Sturm

deutsch. h. 36 ; Koch syn. p. 857. Se. Holoschcenus a. genuiniis Grcn.
Godr. fl. fr. 3 p. 372; Boiss. fl. orient. 5 p. 382. Holosehoenus Linncei
Rchb. ic. germ. 8 fig. 739 et 741 (1840). Vulg. Cipirig. Bogoz.— — %
Iunie -August. Locuri josnice expuse inundaiilor, mlatini scurse.
Tecuci prin lunca Cierului; Constana pe la Canara, Mamaia, Tuzla.
§ 3. Florile constituind spicuiore lung pedicelate i întocmind o

antel de aparen lateral; foile cilindrice sau trigone pline de meduv.
5. Se. laeustris L. spec. p. 72; Sturm deutsch. h. 36; Koch
syn. p. 855; Rchb. ic. germ. voi. 8 f. 722; Boiss. fl. orient 5 p. 383;
Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 419. — Vulg. Rogoz. — ?[. lunie-

August. Forte conmn, prin regiunile inferiore bltose, prin mlatini,
rovine, heleteuri forte comun (Grec. enum. p. 59). Trteti, Cio-
cneti, Chitila, Bucureti, Panteleimon, Cernica; Comana; Netoi,
Alexandria; Buzeu i în tot regiunea blilor danubiane pîn la mare
i prin Dobrogea.
6. Se. Tabernsemontanus Gmel. fl. baden. 1 p. 101 (1800);

Koch syn. p. 855; Rchb. icon. germ. 8 fig. 723; Schlechtd. Lang. fl. v,
CYPERACEJ:: 5S3
deuLsch. 5 fig-. 4!2U. /SV. lacnstris [3. dUjyrias Godr. fi. lorr. 3 p. 90
(1814); G ren. Godr.ri. Ir. 3p. 372; Boiss. fi. orient. 5 p. 383.— t[.Iunie-
August. Prin locuri §i localit|i ca §i cea precedent; specie comun

(Grec. enum. 1880 p. 59).
§ 4. Florile în spicuore dispuse înlr'un spic compus, com])rimat

i distic; foile moi .i plane.
7. Se. compressus Pers. syn. 1 p. 66 (1805); Sturm deutsch.
h. 85; Koch syn. p. 858; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig-. 430. Schoenus
compressus L. spec. p. 65 Carex uliginosa L. spec. p. 1381. Blysmits
compressus Panz. in Link liort. berol. 1 p. 278 (1827); Rclib. iconogr.
germ. 8 fig. 693. — <(. Iulie, August. Locuri umede, mlâ|tini. Bahna
ling Monstirea Neamû (Glian.)
6. HELEOCHARIS R. Br. prodr. nov. holl. i p. 8o.
f. H. palustris R. Br. prodr. nov. holl. 1 p. 80 (1810); Koch

syn. p. 852; Boiss. fi. orient. 5 p. 386; Schlechtd. et Lang. deutsch. 5
fig. 405. Scirpus palustris L. spec. p. 70; Sturm. deutsch. h. 9; Rchb.
icon. germ. 8 fig. 704. — Vulg. Cipirig. Pipirig. (j. Iunie -August. —
Prin locuri mltinose. Severin ;
Netoi; Gacova, Vultureanca; Go-
mana; Bucureti (Grec. cnum. p. 59) Trteti, Ciocneti; Grivina;
;
Predeal; Gampina; Beceni; Brila; Schitul-Rareu.
2. H. uniglumis Schult. mant. 2 p. 88 (1824); Koch synops.
p. 852; Boiss. fl. orient. 5 p. 386; Schlechtd. Lang. deutsch. 5 fig. 406.
Scirpus uniglumis Link. jahrb. d. gew. 1. 3 p. 77 (1818) Sturm deutsch.
;
h. 78.— II Iunie -August. Prin locuri mltinose. Sinaia; 'Gâmpina

(Knecht.) ; Predeal.
3. H. carniolica Koch deutsch. fl. suppl. inedit.; syn. p. 853
(1844). Scirpus gracilis Saltzm. in Rchb. icon. germ. voi. 8 fig. 698. —
O Iulie, August. Locuri umede, ianuri ude. Pe lîng .oseaoa de la
Tîrgujiul ctr Monstirea Tismana (Br. miss.) pe la Brdiceni.
5. H. acicularis R. Br. prodr. nov. holl. 1 p. 80 ;

Koch syn.
p. 853; Boiss. fl. or. 5 p. 388; Schlechtd. et Lang. deutsch. 5 fig. 410.
Scirpus acicularis L. spec. p. 71 ; Sturm deutsch. h. 10; Rchb. icon.

germ. 8 fig. 695. — fO Iunie - August. Prin mlatini limonose.
Comana la Padina-lui-Vasile.
Tril). IU. (JAPJCE.E Koch. Flori unisexuate,monoice sau dioice, în
spicuri simple, a rar composite, avond glumele imbricate i dispuse

îii mai Jiuiltc scrii; periaiilul lips; ovariul îinhrcal c'un sculelc
numit iilricul în form de butelie cu gîl, persistent accresccnt, de .î
origin glumelular,
6. CAREX L. gen. n. 1046.
§ 1. Heterostachii : caulul la vîrf cu spicuri mascule, imediat sub

acestea sunt spicuri femele.
1. Gîtul utriculului la maturitate lung i cu gura bicuspid.
* Tristigmatice ; utriculul peros; bracteea inferior vaginant.
1. C. hirta L. spec. 1389; Sturm deutsch. ti. h. 55; Koch syn.
p. 888 Rchb.
; ic. germ. 8 fig. 628 ; Gren. Goclr. fi. fr. 3 p. 431 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 6 fig. 553. — Vulg. Pir-rosiu. Bogoji. Rogoz i la tote
cele urmtorc tot astfel. — % Maiu, Iunie. Livedi locuri ude, .ian- la
[uri, gropi. Predeal ; Câmpulung, Stîlpeni ; Podu-Turcului.
:i:
* Tristigmatice i avend utriculul glabru.
a. Bracteea inferior nevaginant; tulpina lung rizomic.
2. C. nutans Host. gramin. 1 p. 61 (1801) ; Sturm deutsch.
n. h. 61; Koch syn, p. 887; Gren. Goclr. fi. fr. 3 p. 430; Rchb. ic.
germ. 8 fig. 642 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 550. C. melano-

sf«c/??/aWilld. spec. pi. 4 p.299.
transs. p. 719 C. culcata Schur enum.
(1866). — ?!, umede, ianuri, mlatini.
Aprilie, Maiu. Livezi prin locuri
Netoi; Gomana; Bucureti, Herestru, Ghitila; Sloboziea; Buzeu ;
Podu-Turcului.
3. C. riparia Curt. fi. londin. 4 tab. 60 (1821) ; Sturm deutsch.

fi. h. 69; Koch syn. p. 887; Rchb. ic. germ. 8 fig. 647; Gren. Godr.
11. fr. 3 p. 430 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 549.— '4 Maiu, Iunie.
Bl|i, stufuri bltose, mlatini limonose. Bucureti, Fundeni, Herestru,
Ghitila (Grec. enum. p. 59); pe apele Golentinei; Conteti, Gluceieasa,
Piteii ; Guliea, Trteti, Ciocneti; Gomana.
4. C. paludosaGooden. transs. oflinntea soc. 2 p. 202(1794);
Sturm. deutsch. fi. h. 53; Koch syn. p. 887 Rchb. ic. germ. 8 fig. 644; ;
Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 429; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 547. —
C. acutiformis Ehrh. beitr. 2 (1788). — <:|, Maiu, Iunie. Stufuri bl-
tose. mlatini, gropi, ianuri ude. Gomana; Guliea, Trteti;
Ghitila; Lehliu; Sloboziea, Drgan ; Câmpina Brila, Galai; Podu-
;
Turcului.
p. Koch/ana(\iM\(]. fl. helv. 6. p. 130. ('. Korluatia DC. cat. liort.
monsp. p. 89 (1813); Sturm deutsch. fl. h. 69; Rchb. ic. germ. 8

CYPERACE^ 585
lig. 651; Sclilecld. Laiig. doutscli. G lig-. 548, Carex îipadicea Roth.
lent. 11. germ. 2 p. IGl ( 178'J). C. raliidosa p. Koch syn. p. 887.—
laiî, Cucuteni.
5. C. vesicaria L. spcc. 1388; Sturm deutsch. fi. h. 69 Koch ;
syn. p. 886 ; Rclib. ic. germ. voi. 8 fig.658 Gren. Godr. fl. fr. 3
;
p. 429; Schlechtd. Lang. deutscli. 6 iig. 546. C. injiataWns. fl. angl.

p. 412 (1762). —
<|. Maiu, Iunie. Locuri ml.^tinoso. Bughea, Câmpu-
lung; Herestru, Bneasa; (Grec. enum. 59) pe apele Colentinei.
b. Bracteea inferior vaginant; tulpin scurt i stufosâ.

6. C. Pseudo-Cyperus L. spec. 1387; Sturm deutsclr fl.h. 57;
Koch syn. }). 886; Rchb. ic. germ. 8 tab. 275; Gren. Godr. fl. fr. 3
[). 428 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 544. C. reversa Gilib. exer.
l)hyt. 2 p. 549 (1792). — 11 Iunie, Iulie. Stufuri bltose, pe lîng he-
le.^lee. Gomana pe Gâlniste ctre Padina-lui-Vasile ; Bucureti pe Co-
lentina la Herestru; Flticeni in lacul Giolsacilor.
7. C. silvatica Huds. fl. angl. ed. 1 p. 353 (1762); Koch syn.

p. 886 Rchb;
; ic. germ. 8 fig. 603 ; Gren. Godr. fr. 3 p. 422
fl. Schlechtd. ;
Lang. fl.v. deutsch. 6 fig. 543. C. />y^/>it?mEhrh.inLin.fil. suppl.p.414

(1781) ; Sturm deutsch. fl. h. 55. C. vesicaria p. L. spec. p. 1389.
C.psilostachtja Kit. in Willd. spec. pi. 4 p. 289 (1805).-- <|, Iunie, luhe.
Pduri în regiunea montan. Predeal, Buteni, Sinaia; în Suceava
pe Stniioara.
8. C. distans L. spec. 1387; Sturm deutsch. fl. h. 53; Koch

syn. p. 885; Rchb. icon. germ. 8 fig. 622; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 425;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 540. C. jiseudojlava Schur enum.
transs. p. 712 (1866). — 11 Maiu, Iunie. Prin livezii i pe lâng p-
duri la locuri aptose. Gomana; Bucureti; Perii; Podu-Turcului.
9. C. Hornschuchiana Hoppe in flora ann. 1824 p. 599;

Sturm deutsch. fl. h. 57; Koch syn. p. 884 ; Rchb. ic. germ. 8 fig. 621;
Gren. Godr. fl. fr.3p. 425; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 539 tab. 1. —
% Maiu, Iunie. Pduri în regiunea monlan. Monstirea Neamu
((J. Jllifonuis Chan. exic.-non L.)
10. C. flava L. spec. p. 1384. Sturm deutsch. fl. h. 57; Koch syn.
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 529. — X^ Maiu, Iunie. Live(^li prin lo-
curi umede i turfacee prin vâlcelele montane. In plaiul Osliei pe
Bulzu; la Predeal pe Clbucetu-Taurului desupra schitului; în Argei
! !
Sâ6 CONSPECTUL SISTEMATIC
pe Moldoveanu;Bro.^teni pe Piciorul- Vcriei, |)e Buia si [)c Piciorul-

Arinului la Dor na; Schitul Rareu.
11. C. CEderi Ehrli. beitr. 4 p. SU (1791); Sturm. deutsch. fi.
h. 57; Kochsyn. p. 884; Rchb. icon. germ. 8 fig. 652; Gren. Godr.fl.
fr.,3 p. 425; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 6 fig. 531.— C. flava p.
CEderi Baumg. enum. transs. 3 p. 299. — ^, Iunie, Iulie. Mlatini pe

lîng torente in regiunea alpin. Buceci pe Jipi la locul dis „Isvoru"
(Knecht.)
12. C. Michelii Host syn. pi. p. 507 (1797); Sturm deutsch.

fi. h. 55; Koch synops. p. 883; Rchb. iconogr. germ. 8 fig. 626;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 527 sed non sat bona. — ?j, Maiu, Iunie.
Pduri. Conteti; Târt|e|ti, Guliea, Giocneli, Mogooea; Gomana;
Lehliu.
13. C. ventricosa Gurt. fi. londin. 6 tab. 68 (1778). C. depau-

jjerata Gooden. in trans. linn. soc. 2 p. 181 (1794); Koch syn. p. 883;
Rchb. ic. germ. 8 fig. 625; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 422. C. trijiora
Willd. phyt. 2 n. 8 (1794). — tj,Maiu, Iunie. Pduri pe muncii de la
Verciorova, pe Bresnita i pe la Dumbrviâ lîng Severin.
14. C. tristis M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 615 (1819); Janka in linnpea
ann. 1860 p. 612; Neilr. diagn. p. 131; Boiss. fi. orient. 5 p. 423.
C. semiiervirens Auct. transs. etiam Br. prodr. p. 476 -non Vili. C.
frUjida Schur enum. transs. p. 709 (1866). — ?J, Iunie, Iulie. Ps-
ciuni i stanei alpine. Negoiu ; Bucegi pe Jipi i Babele (Knecht.)
Garaimanu i Costila; Piscu-Gnolui (Kn.), munii Suceavei la Bro-
teni pe Rareu (Br.)
15. C. fuiiginosa Schkuhr carie. 1 p. 91 (1801) ; Sturm deutsch.

fl. h. 47; Koch syn. p. 881 ; Rchb. icon. germ. 8 fig. 614; Schlecht.
Lang. deutsch. voi. 6 fig. 528, C. frigida Wahlenb. fl. carpat. p. 298
(1814); Host gram. 4 p. 50 -non AU. — t|. Iulie, August. Stânci în
regiunea alpin înalt. Pe Parîngu (Barth exsic.) ; Negoiu.
c. Bracteea inferior vaginant, tulpina lung rizomic stolo-

nifer.
16. C. ferpuginea Scop. fl. carn. 2 p. 245 (1772); Koch syn.
p. 882 ; Rchb. icon. germ. 8 fig. 613; Gren. Godr. fl fr. 3 p. 420;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 525. C. Mielichhoferi Schkuhr carie,
mem. 2 p. 66 (1806) ; Sturm deuisch. h. 53. C. ScopoU Gaud. fl. helv.
voi. 6 p. 118. — ?j. Iunie, Iulie. Locuri umede^ prin pduri, în regi-
CYPERACEtE hsl
unea iiionlaiiu i a dculiii'ilor. lIoiil^cLi, Valea Uiiicaciuvului ; [ai Ia

Lunca-Bâniovei.
2. Gîtiil utriculului la maturitate scurt, gura circular sau pu|in

tirbit.
* Tristigmatice.
f Utriculul acheniei tomentos.

a. Bracteea inferior vaginanta.
17. C. opnithopoda Willd. spec. pi. 4 p. 255 (1805) Sturm ;
deutsch. fl. h. IiiKoch syn. p. 878; Rchb. ic. germ. 8 flg. 598;Gren.
;
Godr. fl. fr. 3 p. 418; Schiechtd. Lang. deutsch. G f . 511. C. pedata

Vili. daupli. 2 p. 203- non L. C. dlcjitata var. [3. DC. fl. fr. 6 p. 291.
— Livedi pe Ia locuri umede. — t[. Maiu, Iunie. Buceci (Knecht. leg.)
18. C. digitata L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fl. h. 61 ; Koch

syn. p. 878; Rclib. ic. germ. 8 fig. 599. Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 417;
Schiechtd. Lang. deutsch. 6 tig. 510. C. pediformis .Janka in linnsea
voi. 30 (1860) p. 612 et Auct. transs. p. p.-non G. A. Mey. C. omitho-
jiodioides Schur enum. transs. p. 718 (1866). '4 stânci, pduri în re-
—
giunea montan. Buceci pe la S-ta Ana (Knecht.), pe Gostila i Ga-
raimanu în Valea-AIb ; Monstirea-Neamû (Ghan.)
19. C. humilis Leys. fl. hali. p. 175 (1761); Sturm deutsch. fl.
h. 2 et 69; Koch syn. p. 877 ; Rchb. icon. germ. 8 fig. 595; Gren.
Godr. fl. fr. 3 p. 417; Schiechtd. Lang. deutsch. 6 f. 508. C. clandes-
tina Gooden. transs. linn. so.-. 2 p. 167 (1794). — <.[. Maiu, Iunie,
Stânci pe laturile muncilor. Buceci Ia valea Cerbului pe Gostila.
20. C. transsilvanica Schur in verh. siebenb. ver. ann. 1851

p. 67 solum nomen; Schur .enum. transs. p. 717 (1866). C. diversi-
flora Baumg. enum. transs. 3 p. 301 (1816)-non Host. C. gtjnohasis
Auct. transs. ex p. quoad platani transilvanicam-non Vili. C. Hal-

ler'mna Griseb. et Sch. iter hungr n. 305 -non Asso. C. /;as«7flfr/s Janka
in linnaea voi. 30 (1860) p. 610- non .lord. C. depressa b. transsilvanlca
sec. Richier pi. europeae tom. 1 p. 158 (1890). —
î(. Iulie, August. Gos-
tele munilor clcri. Gâneni, Rîu- Vadului muntele Ghiu; Baea-de-

;
Aram la Valea-Ginei.
b. Bracteea inferior nevaginant.

21. C. montana L. fl. suec. ed. 1755 p. 328; Sturm deutsch. fl.
h. 2 ot 60; Koch syn. p. 876; Rchb. ic. germ. 8 fig. 633; Gren. Godr.
fl. fr. 3 p. il5; Schiechtd. Lang. deutsch, 6 fig. 504. C. coUina Willd-
588 CONSPiiCTUL SISTEMATIC
spL'C. pi. 1 [). t2GU (iUo). (J. Czdzil Jankii cost. bot. zeii. imii. 1858
p. Do. — <|. Maiu, luuie. Llve(]i .î prin vâlcele subalpiiie inferiore.
Buceci (Knecht.), pe Costila în Valea-Alb.
22. C. werna Cliaix in Vili. dauph. 2 p. i04 (1785). C. pna-

cox Jacq. fi. austr. 5 p. TS (1778) Stuiin deutscli. ; fi. h. 69 ; Koch syn-
p. 877 ; Kclib. icon. genn. 8 fig. 034; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 412 - non
Schreb. spicil. lipse. p. 03 (1771). C. umbrosa Host. gramin. 1 tab. 69

(1801)- non Hoppe. — C montana Poli. palat. p. 578-non L. —
11 Aprilie, Maiu. Tuferi.ê, locuri cu ierb , livezi- Conteti ; Cioc-
neti, Bucureti; Comana; Podu-Turcului ; Berlad.
[3. trachyantha Dorner in flora ann. 1844 p. 534; Aschers. ucber.
einige pflan. desKitaibersclieuHerbarium inverh. das zool. bot. gesel.
voi. VI (1850). — Glumele florilor femele au nervura mediana mai pre-
lung i cuspidat. — Locuri uscate, tuferiiuri, dumbrave. Valea
esnei laGaura-Felei (A. Degen) ; Comana ; Peserea, Lehliu.
23. C. tomentosa L. mantis. p. 123 (1762); Sturm deutsch. fi.
b.53; Koch syn. p. 876; Rchb. icon. germ. 8 fig. 638; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 413; Schlechtd. Lang. deutsch. O f. 502. C.suhvillosa M. Bieb.

fl. t. c. 2 p. 386 (1808). C. ccesia Griseb. spicil. rumel. 2 p. 412 (1843;.—
'<\. Maiu, Iunie. Livedi prin locuri uscate. Valea Cernei la gura esnei
(A. Degen.) ; Comana prin valea Gurbanului ctre tiubeiu (Grec. in
Br. contrib. fl. ron). 1889 p. 28); Predeal, Buteni.
tt Utriculul acheniei glabru.

a. Bracteea inferior nevaginantâ.
24. C. Buxbaumi Wahlenb. in act. holm. ann. 1803 p. 163 ;
Sturm deutsch. fl. h. 01 ; Koch syn. p. 874; Rchb. ic. germ. 8 f. 589;
Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 414; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 493. —
C. poli/gama Schkuhr carie. 84 (1801). ?[, Aprilie, Maiu. Lo- 1 p. —
curi mltinose pe matca Prahovei pe la Gâmpina.
25. C. nigra AU. 267 (1785); Sturm deutsch fl.

fl. pedem. 2 p.
h. 47; Koch syn. p.
f. 874; Rchb.
590; Gren. Godr. fl. ie. germ. 8
fr. 3 p. 410; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 495. C.atrata 7. nigra Gaud.
fl. helv. 6 p. 65 (1830). C. parvlftora Host. gramin. 1 tab. 87 (1801).—
\\. Iulie, August. Psciuni alpine. La Broteni în Suceava pe vîrful

Pietrosului (Br.)
26. C. atrata L. spee. p. 1386; Koch syn. p. 875; Rchb. icon.

germ. 8 fig. 592 Gren. Godr.
; fl. fr. 3 p. 410 Schlechtd. Lang. deutsch. 6
;
CYrERACE^ 589
lig. 41)7. C. caiiO'Jtslca Stev inum. soc. natur. de mosc. voi. IV (1813)
p. 68. C. aterrima noi)i)e caricol. germ. p. 51 (182()) ex sensii plu-
rimn aiict.; Rchb. ic. germ. 8fig. 591. (l atrata a. varia et i3.
duhia(^^\i.
fi. 05 (1830).
helv. G —
Stanei abrupte în vile montane umbrose
]).
umede. Godeanu, Bulzu; Negoiu valea Dimbovicioarei. ;
b. Bracteea inferiorii vaginant.

27. C. panicea L. spec. p. 1387; Sturm deutsch.fl. h. 50 Koch;
syn. p. 879; Rchb. ic. germ. 8 fig. G07; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 408;
Schlechtd. Lang. deutsch. G fig. 515. — ?|. Iunie. Livecji pe lînga p-
duri la locuri umede. Predeal pe ki Schit .î prin valea Rosnovei;
Gomana.
28. C. pilosa Scop. fi. carn. p. 226 (ed. 1772); Sturm deutsch.
11. h. 55; Koch syn. p. 89; Rchb. icon. germ. 8 fig. 605; Gren. Godr.
fi. fr. 3 p. 408; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 fig. 514. C. nemorensis
Gmel. syst.p. 143 (1791).— ?[. Aprilie, Maiu. Pduri, dumbrave adînci.
Conteti prin valea Rîncaciovului; Gomana; Hrneti, Paserea; Pipi-
rigu, Monslirea Neamu (Ghania.)
29. C, brevicolis DC. fi. fr. 6 p. 295 (1815); Rchb. icon,

germ. 8 fig. 606; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 416 ;'
Heufî. enum. banat.
1). 184 except. var. {3; Neiir. diagn. p. 131. C. rhijnchocarpa Ileuff. in
flora ann. 1833 voi. 1 p. 364; ejus in linnaîa ann. 1863 t. V fig. 6;
Sturm deutsch. fi. h. 69. — % Maiu, Iunie. Pduri pe dealurile mun-
tose petrose. Bresni|a desupra Severinului i prin valea Bahnei.
30. C. pallescens L. spec. p. 1386; Sturm. deutsch. fi. h. 53;

Koch .syn. p. 880; Rchb. ic. germ. 8 fig. 617; Gren. Godr. fi. fr. 3p. 407 ;
Sclilechld. Lang. deutsch. 6 fig. 521. C. leiicantha Solmv Qrmm. transs.

p. 714 (1866). —
2j, Aprilie -Iulie. Pduri în regiunea montan si a
dealurilor. în Mehedini pe Scriioara .i pe Bulzu; Gonêsti pe la Apa-

de-leac; Predeal; Schitul Rareu.
31. C. glauca Murr. prodr. fi. goettin. i). 76 (1770); Sco]). fi.
carn. ed. 2 p. 223; Sturm deutsch. fi. h. 53; Koch .syn. p. 879;
Rchb. ic. germ. 8 fig. 648 ; Gren. Godr. 11. fr. 3p. 404; Schlechtd. Lang.
deutsch. 6 fig. 517. C. flacca Sclireb. spicil. fi. lips. app. n. 669 (1771).
C. recurva Huds. fl. angl. ed. 2 p. 413 (1778). — ?|, Iunie, Iulie. P-
duri subalpine. Buceci pe la Sinaia (Knecht.)! Buteni la Valea-Alb
pe Gostila: în Suceava la Bro.>teni i)e Rareu (Br.) Geahlu. ;
[5. dinarica Ilouff. fragm. {\. 63 (1863); Simk. eniini. li'anss.
Grcccscu 1). Dr. — C, 132'i, 40

;
p. 553. — Sinaia jtriii piUui; Rai-rii peslâncilL' delaFîatra-Zimbrului.
32. C. pendula iluds. 11. angi. ed. 17G2 p. 35:2; Rclib. icon.
gerin. S fig. GU4, C. maxima Scop. fi. carn. \\ 229 (ed. 1772); Slurni
deutsch. fl. h. 55; Kocli syn. p. 880; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 405;
Schlechtd. Lang. doutscli. G fig. 520. C.arjastachijsYAwXy. in L. fd. suppl.
p. 414 (1781).
— ?!. Iunie, Iulie. —Pduri umbrose subalpine. Predeal
prin valea Rosnovei în fund; Ruceci.
* * Distigmaliee.
Speciile din accsl grupa au ulriculul aclieniei glabru î bracteea

inferior ncvaginant.
33. C. Buekii Winini. scliles. gesellscli. ann. 1851 p. 83 ; Neilr.
diagn. p. 129. C. hanatica Heuff. enuni. banat. p. 186 (1858). C. stricta

Fuss transs. exc. p. GSO (186G) - non Good. nec Rchb. icon. germ. 8
fig. 583.— <(, Iunie, Iulie. Locuri umede la Raima lîng Monstirea
Neamu {O. acuia Gliania exsic.-non L.)
34. C. acuta L. spec. p. 1388 var. P; Sturm deulsch. fl. h. 57;
Kocli syn. j). 873; Rchb. ic. germ. voi. 8 fig. 584; Gren. Godr. fl.
fr. 3 p. 403; Sclilechtd. Lang. deulsch. 6 fig. 490. (1 acuta p. rufa L.

loc. cit. —% Locuri inferiore prin bli i mlatini. Valea Motrului la
Rroteni, Strhaea; Gomana; Lehliu; Iai prin lunca Rârnovei.
35. C. vulgaris Fries nov. fl. .suec. mant. 3 p. 153 (1842)

Koch syn. p. 872; Rclib. ic. germ. 8 fig. 581; Gren. Godr. fl. fr. 3
}). 402; Schlechtd. Lang. deutsch. 6 489 non sat bona. C. acuta a.
fig.
nifjrah. spec. p. 1338. C. ccespitosa Good. transs. of. linn. soc. 2p. 195
tab. 21 fig. 8 (1794) -non L. ; Sturm. deutsch. fl. h. 50. C. Goorhnoirii
Gay. in ann. scien. nat. 2 fasc. 11 p. 191 (1839). C. melama Wimm. in
Flora ann. 1850 p. G19. — "4, Maiu, Iunie. Pduri prin locuri umede.
Predeal; Monstirea Neam|u (Ghan.)
§ 2. Monostachiî digine: spic terminal composit constituit din
spicuiore distante sau proxime, unele mascule altele femele.

* Distigmatice.
36. C. remota Sturm deutsch. fl. h. 50; Koch

L.spec. p. 1383;
syn. 8G9; Rchb. icon. germ. 8 55G Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 399;
fig. ;
Schieclitd. Lang. deutsch. G fig. 473 tab. I. <|, Iunie, Iulie. Locuri —
umede prin pduri. Predeal, Ruteni, Sinaia (Grec. enum. p 59).
37. C. canescens L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fl. h. 50;

Koch syn. p. 870; Rchb. ic. germ. 8 f. 54G; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 398;
CYPERACE;^: 59i
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 l'ig. 481. C. cuierea Poli. 11. palat. voi. 2
p. 571 (1770). C. curta Good. in iransact. of.linn.soc. 2 p. 145 (1794).—

?(, Iulie. Locuri rovinose pe la poale de pdure. în Vâlcea pe muntele
Galbina; Predeal prin valea Ro^novei.
38. C. elongata L. spec. p. 1383 Sturm deutsch.

;
fi. li. 50 Koch
;
syn. p. 870. Rclib. icon. germ. 8 f. 5Go; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 397;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. G fig. 478. — i\. Maiu, Iunie. Locuri
umede prin Valea-Ronovei la Predeal (Br.)
39. C. echinata Mînr. prodr. fi. gootting. p. 70(1770); Simk.

enum. transs. p. 547. C. atellulata Good. in transact. of the linn. soc,
voi, 2 p. 114 (1794); Baumg. enum. transs. 3 p. 294; Koch syn.

p. 869. C. grijpusSchkuhr carie. fig. 193 (1801); Sturm deutsch. fi.
h. 57 ; Rchb. icon. germ. cyper. fig. 540 sub Vignea ; Heuff. enum.
ban. p. 182. — ?|. Iunie, Iulie. Sol micaist sau pietros cu ierb pe el,
în regiunea alpin i subalpin. Plaiul Osliei pe Riu-eû subt Tutila .î
pe Bulzu; Predeal.
40. C. leporina L.spec. p. 1381; Sturm deutsch. fi. h. 47; Koch

syn. p. 869; Rchb. ic. germ. 8 fig. 554; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 397.
C.mollis Gilib. exerc. phyl. 2 p. 546 (1792). C. ovalis (joo^.'m transs.
of. linn. soc. 2 p. 148 (1794). C. argyroglochin Hornem. fl. dan.

tab.1710.— "11 Iunie- August. Locuri umede, poeni, livedi în regiunea
montan. La Ppuea; Pajerea Predeal, Buteni, Sinaia; Piatra- ;
Mare; Rareu.
41. C. paniculata L. spec. p. 1383; Sturm deutsch. fl. h. 50;

Koch syn. p. 867; Rchb. ic. germ. 8 fig. 574; Gren. Godr. fl. fr. p. 395;
Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 5 fig. 469. — ([. Maiu^ Iunie. Pe lîng
pduri. Predeal în Valea-Ronovei.
42. C. paradoxa Willd. acta acad.berol. 1794 p. 39 tab. 1 f. 1;
Sturm deutsch. fl. h. 50; Koch syn. p. 867; Rchb. icon. germ. cyper.
fig. 573; Schlechtd. Lang. fl. v. deutsch. 5 fig. 470. C. canescens EosL
gram. 1 p. 43 (1801). — 2|. Maiu, Iunie. Locuri umede prin pduri §i
prin locuri cam deschise. Piatra pe Cernegura.
43. C. divulsa Good. in transact. of the linn. soc. 2 p. 160

(1794); Sturm deutsch. fl. h. 57; Koch syn. p. 866 ; Rchb. ic. germ. 8
fig. fig. 466; C. stellulata M. Bieb.
570; Schlechtd. Lang. deutsch. 5
fl. t p. 383
c. (1808)-non
2 Good. l. c. ?[. Maiu-Iulie. Pduri în —
regiunea montan. Cfimpulung (Grec. enum. p. 59).
;.
r,02 CONSrECTUI. STSTEMA'I'ÎC
44. C. muricata L. spec, p. loHti; Koch syii. p. 8GG; Rchb.

ic. germ. 8 i](^. 561; Grcn. Ciodr. fi. fr. 3 p. o94; Schleclitd. Lang.
deutsch. 5 fig. 405. ('. cont'Kjaa IJoppeap. Sturin deutsch. h. Gl (1835).
C. spicato 405(1762).—
Huds. fl. Maiu- Iulie. Prin livedi
angl. p. <:[.
la locuriaptose sau umede, gropi, .îan|uri, pduri. Verciorova pe

Bahna; Neto|i în Teleorman; Gomana; Bucureti, Chitila, Mogooea;
Câmpulung, Pite§ti [C. teretiuscula Grec. enum. p. 59-non Good.)
Vulcana; Câmpina, Filipesti (C. disticha Grec. loc. cit. -non Huds.); în
Suceava pe Borca.
p. virens Koch syn. p. 8GG; Rchb. ic. germ. 8 fig. 5G2; Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 394. Carex virens Lam. encycl. meth.3 p. 384 (1789).
C. nemoroa Lumn. fi. poson. p. 418 (1791). —Pduri. Netoi; Go-
mana Podu-Turcului.
;
45. C. vulpina L. spec. p. 1382; Sturm deutsch. fi. h. 57 ; Koch

syn. p. 866; Rchb. ic. germ. voi. 8 f. 564; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 393;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 5 fig. 463. C. nemorosa Rebent. prodr.
fi.neomarch. p. '21 (1804); Willd. spec. pi. 4 p. 323; Rchb. icon.
germ. 8 fig. 563 -non Lumn. 1. c. Vulg, liofjoj. Rogoz. t[. Malu- — —
lui ie. Locuri umede, bli, stufuri bltose, pe ling i prin pduri. Ne-
toi, Alexandriea; Gomana; Bucureti, Chitila, Ciocneti, Perii; Pre-
deal prin valea Ronovei; Iai, Cucuteni; Piatra, Neamu.
46. C. brizoides L, spec. p. 1381 ; Sturm deutscli. h. 50 ; Koch

syn. p. 868; Rchb. ic. germ. S fig. 548 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 393;
Schlechtd. Lang. deutsch. 6 f. 472. — <(. Iunie, Iulie. Locuri umede
prin fC'uae, poeni, pduri. Predeal (Br.)!
47. C. praecox Schreb. spicil. fi. lips. p. 63 (1771). C. Schreherl

Sclirank baier. fl. 1 p. 278 (1780); Sturm deutsch. fl. h. 61; Koch syn.
p. 868 ; Rchb. ic. germ. 8 f. 549; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 392; Schlechtd.
Lang. fl. v. deutsch. 6 f. 471. ('. cur cula Lam. encycl. meth. 3 p. 380
(1799) -non AH, — i|. Iunie, Iulie. Livedi, poeni, la locuri uscate.
Roiori-de-Vede ; Bneasa, Gomana; Paserea; Bucureti, Fundeni^
Ilerrstru; Cliitila, Ciocneti, Trteti; Sloboziea; Iai la Lunca-
Brnovei.
48. C. arenaria L. spec. p. 1381 Sturm deutsch.

; fl. h. Set 69;
Kocli syn. p. 865; Rclib. ic. germ. 8 fig. 351; Gren. Godr. fl. fr. 3
p. 391 ; Schleclitd. Lang. deutsch. 5 458 Boiss. fl. orient. 5 p. 401
fig. ;
(/. colchica Gay ann. scien. nat. voi. X 1838 p. 303. C. arcuaria rar, p
„culmo obtusangulo" Ledeb. fl, ross. 4 p. 274. C. udermedia D'Urv.
CYPEKACEJ!: 593
L-niini. p. 122 (l.S22)-non Good.— ?|, Iunie, Iulie. Prin petri.fi nsipos.
Tirgujiul; Giurgiu spre Saiîrda; dunele maritimo înDobrogealiiTuzla
§i Gonstan|a.
49. C. disticha Huds. fi. angl. p. 347 cdit. 17G2; Sturm deutsch.
fi. li. 55 ; Kocii syn. p. «65; Rchb. icon. germ. 8 fig. 552; Gren. Godr.
11. fr. 3 p. 391; Schleclitd. Lang. fi. v. deutsch. 6 fig. 457. Carex inter-
media Good. in transact. of the linn. soc. 2 p. 154(1794). C.acroandra
Scliur enum. transs. p. 099 (J8G0). — ^|, Iunie, Iulie. Stânci, petrii pe
stânci în valea Pele.îului subt cariere.
50. C. divisa Huds. fl. angl. p. 34S edit. 17G2; Sturm deutsch.
fl. h. 55; Koch syn. p. 865; Rchb. ic. germ. 8 545; Gren. Godr.
fig.
11. fr. 3 p. 390; Boiss. fl. orient. 5 p. 401. Carex scluvnoides Host gram.
Lab. 4 (1805). C. austriaca Sclikuhr carie. tab. Q q. q. fig.' 157. —
ti Iunie, Iulie. Locuri josnice în Valea-Motrului pe la Bro.steni, Strhaea.
••"•'
Tristigmatice.
51. C. curvula AH. fl. pedem. 2 p. 294 (1785); Sturm deutsch.
h. 47; Koch syn. p. 864; Rchb.
f. 536; Gren. Godr. fl. Ir. 3 ic. germ. 8
p. 400. C. lohata Bell. append. ad fl. pedem. (1792). Cnjptoglocliin
curvulus Heuff. in Flora ann. 1844 p. 529. Iunie, Iulie. Psciuni —%
alpine. Parîngu (.1. Barlh); muntele Godeanu.
§ 3. Monostachiihomogine dioice: un spic terminal simplu avend

tote florile de acelai sex. Plante dioice.
* Tristigmatice.
52. C. rupestris AII. n. pedem. 2 p. 264 (1785) ; Sturm deutsch.

h. ()1; Koch syn. p. ^(')-2; Rchb. icon. germ. cyper. fig. 531. — 1], Iu-
micaist în regiunea alpin. Tutila subt Godeanu
nie, Iulie. Sol
i pe
Scri.îoara (Eli/na ^nicata Ileuff. en. ban. p. 180 -non Schrad.)
53. C. pauciflora Lightf. fl. scot. 1 p. 543(1777); Sturm

deutsch. h 61 ; Ivoch syn. p. 863; Rchb. icon. germ. cyper. fig. 526 ;
Boiss. fl. orient. 5 p. 398. C. lencoglochin Ehrh. in Lin. fii, suppl. p.413
(1781). — ti Iulie. în regiunea alpina, locuri cam ml.^tin6se. Plaiul
Osliei pe ling Rîu-e^ pe la 1880 m.
54. C. pyrenaica Wahlberg acta holm. ann. 1803 p. 139;

Rclib. icon. germ. cyp. fig. 530; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 387; Heuff.
enum. banat. p. 18! ; Neilr. diagn. p. 129. C. Eamondiana DC;. fl. fr. 3
p. 102(1805). C. 6Vo..sec/.-u Heuff. ap. Rchb. 1. c. Callistachys pyre-
;
ndica Hciiff. in Flora ann. I<si4 p. 528. — ?), Iulie. Pâsciuni in plaiu-
rile alpine, sol niicaîstic. Pe Tutila i Godeanu, muntele Goziea pe
verful culminant i spre stân Ia spate; pe Molcloveanu în Arge.i.
** Distigmatice.
55. C. Davalliana Sm. in linn. transact. 5 p. 266 (1800); Sturm

deutscli. h. 50; Koch syn. p. 862 ; Rclib. icon. germ. voi. 8 fig. 523
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 385;Schlechtd.Lang.fl.v.deutsch. vol.5flg.443.
C. dioica Vili. dauph. 2 p. 103 -non L. (!. pulicaris AH. fi. pedem. 2
p.2G3-non L. —
îj. Aprilie, Maiu. Locuri mltinose po dealurile sub-
montane la Câmpina.
7. ELYNA Schrad. Jl. germ. i p. is5>
I. E. spicata Schrad. 1. c. (180G); Sturm deutsch. h 26; Koch

syn. p. 861 ; Rclib. icon. germ. voi. 8 fig. 520 ; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 384. Carex Bellardii AII. fl. pedem. 2 p. 264 tab. 82 fig. 2 (1795).
C. mr/osuroides Y[\]. dauph. 2 p. 194 tab. 6 (1787). — tj. Iunie, Iulie.
Negoiu ; Buceci Ia Omu (Simk.)
GXIII. GRAMINEiE Juss. gen. p. 28.
Trib. I. EUGRAMIXE.I-:. — Florile fertile hermafrodite, adesea înso-

rite de flori unisexuate saui de flori rudimentare sterile, tote de aceeai
înfî.are extern.
Seciea I. Rachisul (axa primar a inflorescen|ei) fr excava{,ii
laterale care ar convine spicuiorele.

Subseciea I. Florile în epoca înflorirei stau închise.
A. Glumela inferior avend spatele convex.
1. TRAOUS HjIL hist. st. helvet. 2 p. 20'^.
I. T. racemosus Hali. hist. st. helv. 2 p. 203 (1768); Koch

syn. p. 89 1 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 456 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 7
fig. 563. Cenchrus racemosus L. spec. p. 1487. Lappayo racemosa Willd.
spec. 1 p. 484 (1797); Sturm deutsch. fl. h. 34; Rchb. icon. germ. 1
fig. 514. —Q Iulie -Septembre. Locuri nsipose, pe lîng drumuri.

Severin pe cmpu Baranului spre Hinova .i pe Ia Gura-Vei în Do- ;
brogea prin dunele maritime Ia Constana spre Mamaea.
2. DI6ITARIA Scop. JL cam. ed. 1.
I. D. sanguinalis Scop. fl. carn. p. 52 (ed. 1760); Rchb. icon.

germ. 1 fig. 507. IMnicum snnguinale L. spec. ed. 1753 p. 57; Koch
;
GKAMINE^ 595
syiî. p. 81j 1 ; Gren. (iodr. fl. ir. :3 p. 461 ; Schlechld. Lang-. deulscli. 14
fig. 5G4. Dactijlon sangu'male p. 09 (1787). Fospcdum
Vili. dauph. 2
sanguinale Lam. DC. fl. fr. 3 p. IC— Vulg. Meiior. Mohor-ro4u.~
a.
O Tot vara. La locuri necultivate §i de cultur, drumuri, trotuore,

cur|i, grdini ;
specie forte comun. Glimne.|ti, Stniîoara Câmpu- ;
lung; Gomana; Bucureti; V\o2%i\; B\xzQ\x,ê{ien\{Panicumsan(juinale

Grec. enum. p. GO) Tecuci la.î. ; ;
2. D. ciliaris Pers. syn.

1 p. 85 (1805) Rclib. icon. germ. 1 ;
fig.508. Panlcîun ciliare Re[z. obs. 4 p. 16 (1791); Kocli syn. p. 891;

Schlechtd. Lang. deutscli. 14 f. 565. P. sanguinale (3. ciliare Gren.
Godr. fi. fr. 3 p. 461. —Q August, Septembre. La locuri necultivate,
pe la ziduri vechi. Bucureti (Panicum ciliare Grec. enum. p. 60)
an spont. ?
3. D. humifusa Rich. ap. Pers. syn. 1 p. 85 (1805). Sijnte-

risma (jlnbrum Schrad. germ.
163(1806). Diyitaria Jiliformis
fl. p.
Ktel. gramin. p. 26 (1802), Rchb. icon. germ. grarnin. fig. 506 -non L.
sper., p. 85 sub Panicum, stirps americana. Panicum glahram Gaud.
agrost. 1 p. 22 (1811); Koch syn. p. 892; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 462;
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 566. — Vulg. Meiior. — Locuri n-
sipose dar cu ierb. Gara Verciorovei spre Dunre pe lîng cale pe
;
la Rîu- Vadului; Tulcea spre Malcoci. Specie forte rar pe la noi.
3. PANICUM L. gen. u. -jG ex p.

f. P. capillare L. spec. p. 86; Koch syn. p. 892; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 518; Gren. Godr. fl. fr. 3 p.459 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 14
f. 569. Milium capillare Maench mcth. p. 203, — Vulg. Meiu-memmt.
Meifor. Meiu-pâseresc. ~(i)Mdim, Iunie. De origine american; intro-
dus în cultur, îns puin vulgarizat. Graiova; Bucureti.
2, P. miliaceum L. spec. p. 86 ; Koch syn. p. 892 ; Rchb. ic.
germ. 1 fig. 519; (h-en. Godr. 460; Schlechtd. Lang.

fl. fr. 3 p.
deutsch. 14 f. 568. Milium esculentum Moench meth. p. 203 (1794).
3/. Panicum Mill. dict. ann. 1759. Panicum Milium Pers, syn. 1 p. 83
(1805). — Vulg. il/em. Malaiu. — Q Ma'm, Iunie. Plant de origine
asiatic .i de antic cultur în Europa. — Gultivat vulgarizat în .i
România meridional pentru uzul economic (Grec. enum. p. 60).
3. P. Crus-galli L. spec.p. 83; Koch syn. p. 892; Gren. Godr.

11. fr. 3 p. 460; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 567. Echinochloa
Crus-galli P. Beauv. agrost. p. 53; Rchb. icon. germ. 1 fig. 516; glu-
696 CONSPECTUL SISTEIMATIC
niela iiiforior ii ilorilor sterile scurt aristal. — Vulg. Costrei Mohor-

gros. Ierh-hrhos. —Q Iulie, August. La locuri cam umede, prin .î
pe lîng grâne §i porumburi, pe la drumuri .|i prin locuri inculte; plant

comun (Grec. enum. p. 60). Craiova; Rîmnic; Câmpulung; Vleni;
Bucureti; Comana; Galai; Flticeni.
[3. arisiatum. — EchinochJoa Crus-(jcdU [3. arisfafa Rclib. icon.'
germ. 1 fig. 515; glumela la florile sterile lung aristal.
4. SETARIA P. Beaiiv. agrost. p. 5/.
1. S. verticillata P. Beauv. agrost. p. 51 (1812); Koch syn.

p. 893; Rchb. icon. germ. 1 fig. 511; fi. fr. 3 p. 458;
Gren. Godr.
Schlechtd. Lang. deutsch. 14 f. 571. Panicum verticiUatum L. spec.
p. 82. Panicum asperum Lam fi. fr. 3 p. 577 (1778). Vulg. Mohor. —
Meiu- psresc. Bursoac. —Q
lu^'c. August. Câmpuri, drumuri, lo-
curi de cultur prin grâne. porumburi, miriti; plant comun (Grec.

enum. p. 60). Craiova; Stolnici; Titu; Ciocneti, Bucureti; Comana;
Buzeu Bîrlad Iai.
;
;
2. S. wîridis P. Beauv. agrost. p. 51; Koch syn. p. 893; Rchb.

icon. germ. 1 fig. 510; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 457; Schlechtd. Lang.
deutsch. 14 f. 512. Panicum viride L. spec. p. 83. P. Imngatum Lam.
fi. fr. 3 p. 578 exclus, var. p. —Q Iulie, August. Câmpuri, pe Ia lo-
curile de cultur, prin grâne, porumburi, miriti; plant forte comun

(Grec. enum. p. 60). Craiova; Stolnici; Titu; Ciocneti, Bucureti;
Comana; Bneasa, Giurgiu; Câmpulung; Ploeti ; Sinaia; Fociani;
Brila; Bacu; Neamu (Chan.); Dobrogea.
3. S. glaucaP. Beauv. agrost. p. 51 (1812); Koch syn.p. S93;

Rchb. icon. germ. 1 fig. 509; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 456 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 14 f. 573. Panicum glaucum L. spec. p. 83. P. Iceviga-
tum [3. Lam. fi. fr. 3 p. 578. —Q Iulie, August. Câmpuri la locuri ne-
cultivate i cultivate, grâne, miriti, prin vii; plant forte comun
(Grec. enum p. 60). Rîmnic ; Titu; Ciocneti, Bucureti; Comana;
Ploeti; Buzeu; Fociani; Bacu; Tecuci; Bîrlad.
• S. italica P. Beauv. agrost. p. 51 (1812); Koch. syn. p. 893;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 458. Panicum italicum L. spec. 83 ; — ase-
menea i S. 1.germanica P. Beauv.
c. Panicum germanicum Willd.
spec. pi. 336 (1797), form ce se deosebete prin rachisul infio-
1 p.
rescenei ceva mai lung-peros. Vulg. Mohor, Mohnr-Mare. Parhic. — —
Q Iulie, August. Ambele, adesea împreun cultivate mult pentru ,
nutreul vitelor.
GKAMNE^ 597
B. Glumela inreiiura avond spatele cariiiat ; carJopsa lateral-

coniprinial.
5. PHALARIS L.gen. n. 74.
1. Ph. arundinacea L. spec. p. 80: Koch syn. p. 81)4; Grcn.

Godr. n. fr. 3 p. 441; Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 577. Buldin-
(jera anindinacea Duraort. agrost. belg. p. 130. Arundo colorata Willd.
spec. pi. 457 (1797). Calamagrostis colorata DC. fi. fr. o p. 26

1 p.
(1805). Digraphis arundinacea Trin. fund. agrost. p. Vil (18t20). —

{|, Iunie. Iulie. Mlatini, stufuri bâltose, locuri udo, pe lîng .osele cu
.ian|uri. Tirgujiul pe la Sasa; Morteni, Vultureanca; Trtse.ti, Chi-
tila; Galai în prile de jos; Tecuci, prin lunca Zeletinului; Tulcea.
p. picia Koch syn. p. 894. Ph. picta L. spec. p. 80, avend foile
vergate cu linii albe i vordi. — Vulg. Panglicut. lerhVuf. — li, în
horticultura, vulgarizat ]ientru podob.
2. Ph. canariensis L. spec. p. 79; Koch syn. p. 894; Rchb.

icon. germ. 1 fig. 491 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 438 ; Schlechtd. Lang.
deutsch. 14 fig. 57G. — Vulg. lerha-canaramihd. —Q Iulie, August.
Prin locuri cu ierb, pe lîngâ grâne i drumuri puin ;
frecuent. Bu-
cureti; Fociani; Iai; Macin pe la Satul-Lipovnesc.
6, HIEROCHLOA Gmel. /. .v/^/>. i.
1. H. odorataWahlenb.fi. ups. p. 3^2(1820); Koch syn. p. 895;

Schlechtd. Lang. deutsch. 14 fig. 578; Neilr. diagn. p. 133. H. horea-
lis R(rm. et Sch. syst. veg. 2 p. 513 (1817); Rchb. icon. germ. 1
f. 500. H. orientalis Fries Heuff. enum. banat. p. 188 (1858). Ilolcus

odoratus L. spec. p. 1047 ed. 1753. Holcus repens Rost. gramin. 3
tab. 3 (1805). TIo/cus horealis Schrad. fi. germ,. 1 p. 252 (1806).—
1[, Maiu, Iunie. Locuri umede, stufuri bltose, rovine turfose. Pe
leng pdurea de la Gara-Lehliu; Corncl, Sloboziea în Ialomia;
Berlad ctre Dcalu-Mare.
7. ANTHOXANTHUM L. t^cu. n. ^2.
I. A. odoratum L. spec. p. 40; Sturm. deutsch. fi. h. 4; Koch

syn. p. 895; Rchb. icon. germ. 1 fig. 495-497; Gren. Godr. ti. fr. 4
p. 442; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 580. — Vulg. lerb-mirositore.
Parangin. Vielar. — ^|. Maiu, Iunie. Prin livedi, locuri cu ierb, p-
duri. Gemei; Craiova; Tirgujiul; Climneti; Conteti; Câmpulung:
Predeal, Buteni; lUicori la Sinaia (Knecid.) ; Gâmpina (Grec. enum.
p. 60) ; Monstirea Neamu (Chan.) ; Iai , Socola; Broteni ; Rareu.
8. CBYPSIS Ait. hort. kcw. cd. i.
1. C. aculeata Ait. hort. kew. ed. 1 voi. 1 p. 48 (1789); Sturm

deutsch. fl. h. r?G Koch ; syn. p. 897 ; Rchb. icon. germ. 1 fig. 4G8 ;
Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 445; Schlechtd. Lang. deulsch. 7 fig. 588.
Schamus aculeatus L. spec. p. 63. Phleiim schcenoides -Jacq. fl. austr. 5
p. 29 (1 778) - non L. Ph. aculeatim Lam. encycl. meth. 2 p. 506 (1 786).—
Vulg. lerha-vtmturel — August, Septembre. Prin locuri josnice
srate sau argilo-nsipose expuse micelor inundai. Cotnari la poalele
dealurilor pe ling calea ce conduce la Tîrgu- Frumos; în Dobrogea
pe nsipurile maritime umede de la Constana ctre Mamaea.
2. C. alopecuroides Schrad. fl. germ. 1 p. 167 (1806); Sturm

deutsch. fl. h. 26; Koch syn. p. 897. Rchb. ic. germ. lig. 470; Gren. 1
Godr. fl. fr. 3 p. 444; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 590. — C. plia-
larioides M. Bieb. 45 (1808). HeleocJiloa alopecuroidesUosL
fl. t. c. 1 p.
gramin. 1 p. 29 (1801). —
August, Septembre. Prin locuri uscate,
terâm humifer. Giurgiu, Bneasa, Gurbanu, Comana Bucureti spre ;
Herestru si prin viile de la Filaret forte frecuent.
9; ALOPECURUS L. gen. u. jH.
1. A. pratensis L. spec. p. 88; Sturm. deutsch. fl. h. 8 ; Koch

syn. p. 896 ; Relib. ic. germ. 1 fig. 478 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 450;
Schlechtd. Lang. deutscli. 7 fig. 582. A. sericeus Gasrtn. fruct. 1 p. 2
(1788). A. alt'm'mius Schur enum. transs. p. 726 (1866).— Vulg. Cw//«rt.
Coda-Vulpei. — ?[, Maiu, Iunie. Livezi, finale; specie foite respândit.
Tîrgujiul; Câmpulung; Vulcana; loneti, Vultureanca Predeal, Si- ;
naia; Cmpina (Grec. enum. p. 60); Ciocneti, Chitila, Bucureti;

Comana; M(3nstirea Neam|u (Chan.)
[3. obscurus Ledeb. fl. ross. 463 (1853) Schur enum. transs.
4 p. ;
p. 12.6. A. nigricans Koch syn. p. 896; Rchb. ic. germ. 1 fig. 477- non
Hornem. A. pratensis var. adscendens Beckm. exsic. specimen, hano-
vricensis! Rizoma — întru câtva mai lung i mai gros, culmii la
baz inflexi apoi ascendeni, viguro.i ; ligula puin e.it, spicuiorele
forte colorate de un purpuriu închis spre vîrf mai cu seam.
2. A. lagurâformis Schur verh. siebenb. ver. I (1850) p. 182
solum nomen; Gj-iseb. et Sch. iter. hung. n. 314 descriptum; Schur
enum. transs. j). 727; Simk. enum. transs. p. 561. A. hradujstachjs
•Janka in linntTDa voi. 30 p. 615 (1860) -non M. Bieb. fl. taur. cauc. 3
p.56 (1819). —
Conf. Simk. loc. cit. — ?|. Iulie, Augusl. Locuri cu
ierb pe piscuri alpine. Negoiu.
GRAMINEiE 599
3, A. fuivus Sniitli ongl. bot. '21 tab. 14G7 (1805); Kocli syn.
p. 896; Rclib. icon. germ. gramin. fig. 476; Gren. Godr. fl.fr. 8 p.451;
Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 7 fig. 586. A. pa/udosiis P. Beauv. ap.
Mert. Koch deutsch. fi. 1 p. 481 (1823). A. geniculatus var. fuivus
Auct. ex p. — O Iunie -August. Liverji, locuri umede cu ierbii sau
chiarmltinose. Ghergani (Grec. emun. p. 60); Comana; Podu-

în Suceava pe Suha-Mare spre Iesle
Turcului priu lunca Zeletinului ;
;
Broteni pe Neagra.
10. PHLEUM L. gen. u. -j-j.
1. Ph. pratense L. spec. 79 ; Koch syn. p. 898 Rchb. icon. ;
germ. 1 fig. 482 ; Gren. Godr. fi. fr. p. 446; Schlechtd. Lang.deutsch. 7
fig. 595. FU. ciUatum Gilib. exerc. phyt. 2 p. 518 (1792). — Vulg.
lerha-liii'Timofti. Simoftic. — Iunie, °(\^ Iulie. Liverji, finae; specie
vulgar (Grec. enum. p. 60). — Tirgujiul;
Graiova; Alexandriea, Br-
tiani. Netoi; Câmpulung; Pajerea; Predeal, Sinaia; Gâmpina,
Ploeti; Ciocneti; Buftea, Chitila, Bucureti; Comana; Lehliu; Bu-
zeu; Piatra, Osloveni, Neamû; Broteni; Rareu la Schit.
Variezâ, avend spicul scurt sau mediocru, 5-7'^'" lungime sau

avend spicul forte lung, 12-18'-'" lungime. Deosebit de acesta, a) cu
tulpina netuberos Ph. pratense genuinum Auct.
: [3) tulpina jos de
—
tot bulbiform-îngroat, adesea anc c'un mic nod mai sus de tube-
rositatea precedent Ph. nodosum : L.
2. Ph. Boehmeri Wibel prim. fi. werth. p. 125 (1799); Koch

syn. p. 898 ; Rchb. icon. germ. 1 fig. 487; Gren. Godr. fi. fr. 3 p.446;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 594. Ph. amhiguum Griseb. spicil.
rumel. 2 p. 463 (1844)- non Ten. fi. neapol. 3 p. 64 (1824). Ph. pha-
laroides Koel. descr. gram. p. 52 (1802). Ph. terme M. Bieb. fi. t. c. 1
p. 46 (1808). Phalarisphleoidesh. spec. p. 80. 11 Iunie, Iulie. Li- —

verji, fina|e, rrii de pdure, la locuri uscate sau aprice. Verciorova,
Severin; Craiova; Câmpulung; loneti, Vultureanca; Ploeti, Dealu-

Mare; Bneasa, Comana; Isaccea, Cocoi.
p. macrostachyum. — Avend spicul lung, cade 15 •"'",
cilindric sau
prea uior lobat ctre baz;
Y, thyrsoideum. Avend spicul lung, cade 15'"\ descompus îu nu-
meroi lobi profundi, lungi i distanK ce'idau o form tirsoid.
3. Ph. serrulatum Boiss. diagn. II f. 4 p. 125 (1859). Ph.

Bcehneri ^. ciliatum Griseb. in Ledel). voi. 457 (1853); Boiss. fl.
4 p.
orient. 5 p. 483- nou Pour. nec Gilib. Chi/ochloa collina Schur enum.
;
trnnss. p. 729 (186G). HIeum coUinum Auct. Iranss. — î|. Iulie, Au-
gust. La locuri uscate, apricc. Vrrciorova, Scvciin, dealurile Sliriuinci
Glimne.|ti, Coziea, Stni.^loara.
Variez: a) cu foile plane, marginea scabr ;
— p) cu foile con-
volute subuliforme.
4. Ph. asperum Vili. daupli. 2 p. 01 tab. 2 fig. 4 (17.S7);

Sturni deutsch. fi. li. 27; Kochsyn. p. 898 ;
Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 447;
Sclilechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 594 a ; ChUochloa aspera Rchb. icon.
germ. 1 flg. 486. Phleum vinde AII. fi. pedem. 2 p. 232 (1785). Fha-
laris aspera Retz obs. 414 (1779). Maiu, Iunie. La
p. —Q locuri
aprice, petriiuri, nsipuri, Gomana; Tulcea pe la Marigliiol.
5. Ph. aipinum L. spec. p. 88; Sturm deutsch. fi. h. 29; Koch

syn. p. 898; Rclib. ic. germ. 1 fig. 484; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 447 ;
Sclilechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 596. — <[.. Iunie- August. Pe lîng

pduri în regiunea subalpin i infralpin. Godeanu; Ghiu; Predeal
prin valea Rosnovei i pe Glbucetu-Taurului Buceci pe Gostila .i ;
Garaimanu; Rarou pe Piatra-Zîmbrului.

commutatum.
[3. —
PIl. commutatum Gaud. agrost. helv. 1 p. 40
(1811): Koch syn. p. 899. 77/. aipinum h. suhcapitatum Scliur enum.

transs. p. 728. —
în regiunea alpin pe virfuri. Ppuea; Piatra-Mare;
Geahlu.
11. CYNODON Ric/i. in Pers. sj-n. I p. 83.
I. C. Dactylon Pers. syn. 1 p. 85 (1805); Koch syn. p. 900;

Rchb. icon. germ. 1 fig. 454; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 403; Schlechtd.
Lang. deutsch. 7 fig. 599. Panicum Dactijlon L. spec. p. 85. Digita-
r'.a Dactijlon Scop. fi. carn. p. 52 (ed. 1772). Dactylon officinale Vili.
dauph. 2 p. 69 (1787). — Vulg. Icrha-cânelui Pir-(/ros. — ?[. Iulie, Au-

gust. Locuri aprice inculte, drumuri, cur|i, câmpuri, ziduri vechi, pa-
ragini. Severin; Graiova; Rimnic; Stolnici; loneti, Vultureanca; Gio-
cneti, Bucureti (Digitaria Stolonifera Schrad. Grec. enum.
Ghitila,
p. GO) ; Gomana; Leliliu; Feteti; Buzeu, Ihila, Gala|i; Iai; Dehio-

gea pe la Gonstan|a, Tuzla, Mangaliea.
12. BECKMANNIA Host. gram. :^p. ^.
I. B. erucaeformis llost. gram. 3 p. 5 tab. O (1805); Ledcb.

fi. ross. 4 p. 453; Boiss. fi. orient. 5 p. 451; Rchb. icon. germ. 1
flg. 452. ^ ^^|. Maiu, Iunie. Prin viroage i prin mllini cu stufrie.
Gomana la Padina-lui-Vasile.
;
({RAMINE.I-: et)i
13. LEERSIA SnLvhl jp. S)i\vtj. iun: t^cn. 2/.
I. L. oryzoides Soland. ap. Swarlz fi. iiul. occid.l p. 132(1797);
Koch syii. p. 0(K): llchb. icon. genii. 1 f. 494; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 437; Boiss. fi. orient. 5 p. 409. riudaris orijzoides L. spec. p. 81.

AspreUa orijzoides Lain. ill. l p. 1G7 (1791). Ori/za clandestina A. Br.
in Aschers.fl. pr.brandenb.p. 799(1864); Schlechtd. Lang. deut.sch.7
f. GOL — ?[. Iulie- Septembre. Locuri ml.|tin6se, gropi sau ianari
cu stufârie. Bucureti la Bneasa pe Golentina (Grec. enum. p. 59);

Alexandriea ;
Gomana pe Gîlni^te.
Suhsecftea ÎL Florile la epoca inflorirei stau deschise.
A. Spicuiorele geminate : unul sesil^ cel lalt pedicelat.
14. SORGHUM Pers. syn. i p. lor.
I. halepense Pers. syn. 1 p. 101 (1805); Sturni

S. dculscli.
h. 52; Koch syn. p. 890; Rchb. icon. germ. 1 fig. 464; Gren. Godr. fi.
fr. 3 p. 470. llolcus îialepensis L. spec. p. 1485. Andropcgon halepensis

Brot. fi. lusit. 1 p. 89 (1804). — Vulg. Costrei. Blur. - Iulie -Sep-
tembre. Câmpuri prin locuri deschise, pe ling drumuri .î grane, po
lîng locuine rurale. Netoi, Garagu în Teleorman ; Gomana Bacu- ;
ro.^li, Ghilila, Ciocneti; Periei, Crivina, Ploeti.
• S. vulgare Pers. — Vulg. Blur. Mture. — Iulie -Septem-

bre. [n cultur pentru uzul economic.
15. ANDROPOGON L. gen. n. ii4y
1. A. Ischaemum L. spec. p. 1483; Sturm deutsch. h. 52; Koch

syn. p. 890; Rchb. ic. germ. 1 fig. 461 ; Gren. Godr. H. fr. 3 p. 465;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. 556. A. villosus a.Lam. fi. fr. 3
p. 634 (1778). A. ancjustifolius Sm. prodr. fl. graîc. 1 p. 47 (1806).—
Vulg. Bn-hos.— l\. Iulie, August. Câmpuri la locuri aprice necultivate,
locuri Img drumuii, pe coste sau dîmburi frecuent (Grec.

nsipose pe ;
enum. Craiova; Rîmnic, Climne.^ti; Stolnici; Titu, Ghergani;

p. 60).
Crevediea, Obedeni; Clugreni, Comana; Bucureti, Chitila Perii, ;
Ploe-ti; Buzeu; Dobrogea.
2. A. Gryllus L. spec. p. 1480; Sturm deutsch. h. 52; Koch

syn. p. 890 Rchb.
; icon. germ. 1 fig. 463 Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 468
;
Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. 559. A. paniculcUus Lam. fl. fr. 3
p. 632 (ed. 1792). PolUnia Gryllus Spreng. pugil. 2 p. 10 (1815). Chrij'

sopogon Griillus'îv'm. fund. p. 188 (1820).— Vulg. Sadin.— l\. Iunie,
Iulie. Locuri aprice aspre, necultivale, mrciniiuri.
câmpuri, dru-
muri; la noi frecuent. Verciorova, Cerne{,i; Oaiova; Stolnici; Netoi;

Vultureanca; Bneasa, Goniana; Tilii, CJliergani, Ciocneti; Bucu-
reti, Gliitila , Perii ; Brila , Galai ; Tecuci ; în Dobrogea pe la
Tulcea, Gîla.
16. ERIANTHUS Ridi. in P. "Beauv agrost. p. 14.
I. E. strictus Bl.etFingerh.fl. germ. ed.2(1836) voi. 1 p. 105;

Boiss. fl. orient. 5 p. 455. Andropogon strictus Host. gramin. 1 tal). 2
(1801). Saccharum strictum Spr. pug. 2 p. IG (1815). Rclib. ic. germ. 1
fig. 457. Erianthus Hostii Griseb. spicil. rumel. 2 p. 548 (1844); Neilr.
diagn. p. 132. — !|, Iunie, Iulie. Locuri cam nsipose, umede. Severin
pe dealul Buliga prin viî, mult; pruntiiurile nsipose §i scurse pe al-
biea lalomiêi în dreptul staiei ferate Gri vina {Cala mag rost is arundi-
nacea Grec. enum. 1880 p. 60-non Roth).
Am vizitat localitatea de la Grivina mai în urm în vre-o dou
rânduri, dar n'am mai gsit planta acesta pe acolo. De sigur în lo- c
calitatea acesta a provenit prin emigraie.
B. Spicu.iorele negeminate; solitare sau aproximate.

1. Stilurile lungi.
17. PHRAGMITES Trin. fund. agrost. 134.
I. Ph. communis Trin. fund. agrost. p. 1.34 (1820); Koch syn.

Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fîg. 631. Ar undo Phragmites L. spec.
p. 120. A. vulgaris Lam. fl. fr. 3 p. 615 (1778). — Vulg. Stuf. Stuh.
Stuh- de- balt. Trestie. — ?[. August, Septembre. Ape stagnante sau
lin fluente turfose, bli, hele.|teuri, în regiunea inferior. Plant vul-
gar fiecuent (Grec. enum. p. 60). Tîrgujiul Netoi, Alexandriea; ;
Gomana; Bucureti, Panteleimon, Paserea, Gernica; Buftea, Perii,

Grivina; Gâmpina Mizil, Buzeu; Galai; Iai; FîUticeni; Dobrogea.
;
a. vulgaris Gren. Godr. fl. fr. p. 474 (1856). Spicuiorele pluri-
flore oche.î sau negriciose.

p. flavescens Gren. Godr. 1. c. Arundo Phragmites ^. flavescens
Gustor. ap. Gaud. fl. helv. 6 p. 341 (1830). Phragmites isiaca Rchb. ic.
germ. 1 fig. 503 -non Kunth cujus stirps in Dacia non inveni. Spicu-
iorele pluriflore cu aspect glbeniu.
Y- rivularis Ledeb. fl. alt. 1 p. 89 (1829); ejus fl. ross. 4 p. 394
sec.descriptione: „panicula compacta, spiculis 1-2 floris, floribus glu-
mas non muUuni suporantibns". Etiam cum PA. communis yrv. 7. steno'
i
CiRAMINEJi: 60B
phijlla Boiss. ti. orient 5 p. 5G3 (1881) convenit: „folia abreviata angus-
tissirna linearia stepe subconvoluta et pungentia" (ex sententia clar.
A. u Degen) si cu atât mai inult c .î planta nostr, ca i cea din

Atlica, locueijte prin dunele niaritinie pe ling ape srate. în Dobro-
gea, prin dunele maritimo de la Tuzla pe ling laculTuzla.sipe ling
Tichir-Gliiol. Destul de remarcabil pentru flora nostr.
2. Stilurile ioite scurte sau a§ia c stigmele par a fi sesile.
18. POLYPOGON Dcsf. /. atl. i p. 66.
I. P. monspeliensis Desf. fi. atl. 1 p. 07 (1798); Kocli syn.

p. 901; Rchb. iconogr. germ. 1 fig. 170; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 490;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 603. — Q Maiu, Iunie. Locuri josnice
umede nsipose sau mli^tinose cu stufrie. în vecintatea mrei
la Constanta ctre Mamaea.
19. AGROSTIS L. gen. n. 8u.
§ 1. Glumelele egale sau aproximativ egale: Âlraf/rostis Griseb.

in Ledeb. fi. ross. voi. 4.
I. A. densior Hackel (in 1884 inedit, pi. inlitt. ad. Arp. â Degen
1895 Novenb. pro var. A. Biehersteiniance). — O Maiu, Iunie. Locuri
ce reîn apele de ploi, .îanûri, gropi, pe ling ci comunale între Ic-
neti, Morleni i Vultureanca distr. Dîmbovia. Aflat în 1895 Maiu 29.
Eac coprinsul scrisorei D-lui Hackel ctre Dr. A. Degen :
„lerbua trmis este o varietate de Ayrostis Biehersteiniana Glaus

„(boitr. zu fi. d. russ. reiclies VIII p. 267 ann. 1851, synon. A. capii-
Jaris M. Bieb. fi. t. c. 1 p. 55-non L., A. trichodaâa Griseb. in Ledeb.
„fi. ross. 4 p. 439) pe care am primit'o anc din 1884 prm D. Smirnow
«din Barjon (Gaucaziea) i pe care îî am determinat-o drept A. Bie-
„bersfeiniana var. densior Hackel. Se distinge de tipica, ce exist pe Ia
„Sarepta în guberniea Astrachanului, nu numa prin panicula sa mai
„dens, dar mai ales prin glumela inferior ce este pubescent, pe
„cilnd la tipica este glabr, S'ar putea considera prin urmare ca specie;
„îns mai exist o a treia form: var. pubifiora Hackel, care are ase-
„menea glumelele pubescente îns panicula sa este fin .i fîlfâitore ca
„la forma tipic; ea cresce în provincieaHarabagh. în vederea acestei
„variabiliti, nu cred necesar a propune o separaie specific. Des-
„coperirea acestei rare specie în Romanica este de o mare importan
„fitogeografic".
1. înainte de a comunica planta acesta distinsului confrate din Budapesta, eu

li dasem numirea de Agrostis diuaricatissima. De i avend un aspect cam diferit de
: —;
§ ^. Glumela suporioni cu uiull mai scufL do cdt cea ititeriom:

Eaagrostîs Griseb. loco cit.
2. A. alba L. spec.p.DS; Schrud. fi. germ. 1 p. 200 Lab. 2 fig. 1;
Gren. Godr. fi. fr. o p. 480; Schlecht. Laiig. deutsch. voi, 7 fig. 605.
A. stolonifera [3. L. spec. p. 93 ; Koch syn. p. 901 ; Rchb. icon. germ. 1
fig. 133. — Vulg. lerha-cnijpiihii. lerha-vl^ntidui. Fitiui. — ?(^ Iiilio,
August. Live(]i, locuri cu ierba, ograde de pomi, câmpuri, tuferiuri, p-

duri; specie forte comun (Grec. enum. p. 61). — Severin ; Baea-do-
Aram, Padei; Tismana, Tirgujiul; Graiova; Rîmnic, Glimneti
Argei ; Stolnici, Brtiani, Neto|i ; Câmpulung, Pajerea: Predeal,
Bu.|teni, Sinaia ; Tilu, Ghergani, Ciocneti, Perii; Chitila, Bucureti;
Gomana; Ploeti, Câmpina; Vleni; Buzeu; Foc.iani Bacu; Piatra, ;
Osloveni, Neam|u; Flticeni, Cornu-Luncei Birlad, Vaslui, Iai; Do- ;
brogea. —
Variez mult astfel ;
a. diffusa Host gram. austr. 4 tab. 55 (1809). Panicula oval
oblung, lax, difus; florile mutice avend colorea verde-palid sau

cuprin A. stolonifera Host 1. c. tab. 56, A. alba var. pallens Gaud
:
fi, helv. 1 p. 187; —

sau florile avend colorea violet mai mult sau
mai puin intens A. varia Host. I. c, tab. 57 fig. sinistra.
:
p, major Gaud. fl, helv. 1 p. 189 {{^^^).A.silvatica Hostgram.4
tab. 54 (I809)-non Huds. fl. angl. (1762). A. gigantea Gaud agrost.
helv, 1 p. 81 (1811); Koch syn. p, 902 ex p. ; Pichb. icon. germ. 1
Iote cele lalte specii cunoscute ale genului Agrostis - luat în sensul cel mai larg— to-
tui, în urma nu o puteam separa de acest gen, însuind pe deplin
autopsiilor fcute,
caracterele sale eseniale. Numirea specific îi o dasem astfel, avend în vedere dis-
posiliea paniculei sale resfirat, deplin divaricat i cu o meninere cam rigid.
Aflându-ne în oare care necertitudine, am cutat a ne asigura dac acesta graminoe
este sau nu cunoscut. De aceea ne am adresat preioselor cunoliine ale confratelui A
Degen din Rudapesta, considerând afinitatea ce exist înlre flora câmpiilor {erei noslre
cu aceea a Ungariei i credcnd c
o asemenea plant ar fi i prin acea ar. Hesultatul
cercetrilor sale a fost acela-i cu al nostru întru ce privete genul; îns, pentru o con-
vingere deplin, Domnia-sa a adresat planta nostr i Profesorului Hackel, ast-di su-
veranul cunosctor al gramineelor, de la care avem sentena citat. Cu tote acestea,
lie-ne permis s adogm urmtorea observaie :
Pentru ca planta nostr s

fie cu adeverat o varietate de Aijroslis Bieberstei-
iiiana Claus, trebue s

semene exact cu acesta în tote privinele i difere numaprin s
panicula dens i prin piibescena glumelei inferiore. îns comparat cu A. Bieher-
steiniana Claus — pe care o posedm chiar din Sarepta are cu totul chipul deosebii, —
precum a remarcat i D. A. Degen; cu tote acestea, ea nu pote fi îndeprtat din
grupa Mragrostis Griseb. La prima ochire forte mult se potrivete cu Antinoria aijro-
stidea Pariat, prin taliea, panicula trichotomic-divaricat, prin forma, mrimea i as-
pectul spicuiorelor îns difer de acesta prin lipsa de tulpin lung culcat i stolonifera
;
cum i prin spicuiorele sale numa cu o flore hermafrodit i sesil. De Agrostis Bie-
hcrsteiniana Claus. difer prin portul seu relativ scundicel, robustior si rigidiuscul
iar nu înalt, subirel i llascid —, prin panicula sa rigidiuscul i curat tricholomicodi-
varicat — iar nu difus, expans i fîlfitore — prin spicuiorele sale elipsoide, ob- ,
tuse, avend glumele i glumelele cu marginea mai puin scarios— iar nu laiioeolate,
ângustiore, acute si cu mult mai scariose,
GRAMINE^ 005
fig. 136 -non Kolh tent. 1 p. 31 (1788). —Robust, înalt ca de 60-1)0

cent., la baz uior geniculat; foile late, plane, venii, uîor scabre pe
nervuri .î pe margini, ligulaliing-protens; panicula oval, forte ampl,
densiflorâ .i difus, spicusiorele de un verde palid sau cuprin cu Jlo-
vile mutice.
Y. pontica. — Robust, înalt ca de 70-90 '^", la baz pu|in geni-

culat §i cu stoloni pu|ini ; foile forte ânguste, unele scurte i plane, altele
lungi canaliculate i rigide, tote glaucescente i forte aspre pe ner-
vuri i pe margini, ligula lung-protens bifid sau lacerat ;
panicula
oblung, contractat, condensat, avend un aspect general tirsiforni
lobat, de colore verde palid sau cuprin. Prin locuri josnice umede
srate i cu ppurii, la Constanta în fa|a Tbcriei de la Mamaea.
§. coarcfata Schur enum. transs. p. 733 (1866). A. coat^ctata
Hoffm. deutsch. fi. 1 p. 37 (1791); Rchb. ic. germ. 1 fig. 134.— Prin
locuri aptose, mltinose. Netoi; Gomana în valea Gurbanului jos
spre tiubei.
£. prorepens Kocli syn. p. 90:2 (1844). A, alba p. stolonifeni
Smith engl. fi. 1 p. 93 (1824) Meyer 1. c. excl. synon. Linnaei ; G. —
Locuri josnice nsipose sau mltinose mai mult sau mai puin scurse.
Gomana ctre Grditea Galai spre Brateiu Constana pe la ; ;
Tb-
câriea de la Mamaea.
(p. patu/a Gaud. fi. lielv. 1 p. 180 (1828). A.jMtida Gaud. agrost.
helv. 1 p. 80 (1811); Rchb. ic. germ. 1 fig. 135. —
Petriiuri cu ierb,
pruntiiuri de perîuri. Predeal.
1. dubia. — A. duhia. Leers. fi. herborn. tab. 4 fig. 4 (1775). A. corn-
l)ressa Willd. in Ust. et Roem. bot. mag. voi. 1 1 39 (1790) ejus spec.
p. ;
pi. 1 p. 368. A. decumhens Host. gram. 4 tab. 54. Spicuorele uior
aristate. — Câmpuri. Netoi; Chitila, Buftea.
2. A. vulgaris Witlier. arrang. p. 132 (1776); Schrad. fi. germ.

tab. 2 fig. 3; Koch syn. p. 902; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 482 Rchb. ic. ;
germ. 1 fig. 131; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 606. A. stolonifera a.
L. spec. p. 93 sec. specimina Ehrhartiana Upsalige Linn?ei temporc

lecta. A. vulgaris p. stolonifera Koch 1. c. — ?[. Iunie, Iulie. Locuri n-
sipose pe lâng pduri, fenae în regiunea mon-
tuferiuri, psciuni,
tan. Gracu-Bulzului; Culmea-Cernei, Clo.ani, Ponoare Olneti C- ; ;
limneti, Ostrov, Stniioara; Ghiu; Buceci, Sinaia (Grec. enum.

p. 61); Predeal, Piatra-Mare Broteni pe Neagra, muntele Bîda, Schitu
;
Rareu ; Neamu pe la Vadurile-Doamnei.

p. pumila. A. jmmiJa L. mant. p. 31 (1762); Rchb. icon. germ. voi.
gramin. fig. 132; Koch syn. ed. 3 p. 678. Pe Ghiu cu congenera sa. —
;;
60r, CONSPECTUL SISTEMATIC
3. A. Hornungiana Scliur uusler. bot. zeit. 1850 p. 45. A. vul-

ijarls var. aljjestris Scliur oliin. A. vuhjaylii var. d. HorniDKjiana
Schur enum. transs. p. 733 (18GG).— % Iulie, August. Fîna|e .|i pos-
ciuni subalpine .|i alpine. Predeal pe Piatra-Mare.
§. 3. Glumela superior forte scurt sau lips [Trichodium

Schrad.)
4- A. canina Koch
syn. p. 903 Rchb. ic. germ.l
L. spec.p.92; ;
f. 128; Grcn Godr. fi. Trichodium canînum Schrad.

fr. 3 p. 483.
gram. 1 p. 198 (180G). Agrauluscaninus P.Beauv. agrest, p. 5 (1812).
Trichodium arenosum et Tr. transsilvanicum Schur enum. trans?.
p. 730. Tr. caninum c. turfosum Schur 1. c. p. 737. — ^4 Iunie -Au-
gust. Prin locuri umede mltinose sau nsiposo-mlâtinose. Comana
la Padina-lui Vasile; Buftea, Chitila pe Colentina.
5. A. rupertris AII. fi. pedem. 2 p. 237 (1785); Koch syn.

p. 904; Rchb. ic. germ. 1 fig. 127 et litt. c. d.; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 485 ; Schlechld. Lang. deutsch. 7fig. 009. — .^. setaceaY'iW. dauph.2
p. 70 (1787). A. alinna Willd. spec. 1 p. 368 (1797)-non Scop fl.
carn. (1772). Trichodium al^nuum Schrad. gram. 1 p.200. c|. Iulie, —
August. In regiunea alpin pe culmile superiore. Godeanu ; Nogoiu
Ppu.êa; Buceci pe Garaimanu, pe Jipi §i laOberioa-Ialomij^ci (Knoclit.)
20. AP£RA Adaus. ap. P. "Beauv. agrest, p. -î
I. A. Spica venti P. Beauv. agrost. p. 31 tab. 7 fig. 11 (1812);

Kocli syn. p.904; Rclib. ic.germ. 1 fig. 125; Schlechtd. Lang. deutsch. 7
fig. 010. Agrostis S'pica venti L. spec. p. 91; Gren. Godr. fl. fr.3p. 480.
— Vulg. Ierha-venfului. — Q Innie, Iulie. Câmpuri, dealuri prin li-
vedi, pocni, rariuri. Severin, Balta, Costeti,Baea-de-Aram,Glo§ani;

Bro.^teni, Strhaea; Tismana; Tirgujiul; Craiova; Glimne^ti, Rîm-
nic; Predeal; Sinaia; Chitila, Bucureti; Comana; Vleni, Slnic
Neamu; Brogteni , Flticeni; Botoiani ; în Dobrogea asemenea.
21. CALAMAGROSTIS Roth. P^nt. ji. germ. i p. j^^'.
§ 1. Spiculele constituite numa de câte o flore hermafrodit fer-

til cu arist drept.
I. C. EpigeEos Roth. lent. fl. germ. 1 p. 34 (1788) ; Koch syn.
p. 905; Rchb. ic. germ. 1 fig. 154; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 475; Schi.
Lang. deutsch. 7. fig. 015. Arundo Ejnf/eiosL. .spec. p. 120; M. Bieb.
fl. t. c. 2 p. 88. Arundo Calamac/rosfis AW. fl. pedem. 2 p. 257 (1785);
M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 78. — Vulg. Irestie-mica. 'Trestie-de-cmpuri. —
GRAMINEiFi ^07
t(. Iulie, August. Câmpuri, lunci iji margini do pduri. Baea-de-A-

ram; Craiova; Rîmnic; Netoi, Alexandriea; Stolnici; Comana; Bu-
cureti, Ghitiia^ Buftea, Peri.i, Crivina; Ploe.^ti; Dealu-Mare prin viî;
Predeal; Sinaia; Tecuci, Mgureni; în Suceava pe Stnioara; Ma-

cin ; Tulcea Clonstanâ.
;
p. intermedia. — Arundo intermedia Gmel. fi. baden. 1 p. 2G6

(1805); Koch 1. c. Calamagrostis Huelneriana Rclib. germ. exc. p. 27
et in ic. germ. 1 fig. 156. Spiculele auguste, pe mediloc verdi, pe mar-
gine colorate cu dung subire oachee ;
Y. Reichenbac/iiana. C. ylauca Rchb. germ. exc. p. 27 (1830);

et in ic. germ. 1 fig. 79 (1808) sub Arundo.
155 -non M. Bieb. fi. t. c. 1 p.
Spiculele ânguste cu totul verdi, de un verde glauc la început, de un

verde auriu târdiu dup maturitate.
2. C. littorea DC. fl. fr. G p. 255 (1815); Kocli syn. p. 905;
Rchb. ic. germ. 1 fig. 152; Gren. Godr, fl. ir. 3 p. 475; Schlechtd.
Lang. deutsch. 7 fig. 014 Arundo Psemloi^hragmltes Yi^WSil.'m Ra^m.

arch. 1 p. 11 (179G). A. effusa Gmel. fl. baden. 1 p. 262 (1805). A.
littorea Schrad.fl. germ. 1 p. 212 (1806). A. glauca M. Bieb. fl. t.
c. 79 (1808). Calamagrostis laxa Host gram. 4 p. 25 (1809). C.
1 p.
Pseudophragmites Baumg. enum. transs. 3 p. 211 (1816). l\. Iulie, —
August. Petriuri, pruntiiuri pe albia nurilor. Negoiu; Predeal,, Bu-
teni, Poeana-apului, Sinaia ;
pe Teleajen la Vleni.
§. 2. Spiculele, pe lâng florea hermafrodit, anc cu o flore ru-

dimentar pediceliform i peros ; arista geniculat.
3. C. montana Host gram. p. 27 tab. 46 (1809) ; Koch syn.
p. 906; Rchb. ic. germ. 1 fig. 146; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 619.
Artmdo varia Schrad. fl. germ. 1 p. 216 (1806). Arundo montana
Gaud. fl. 92 (1811). Calamagrostis varia Baumg. en. transs.

helv. 1 p.
3 p. 210 (1816); Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 477. Deyeuxia montana. P.
Beauv. agrost. tab. 9 (1812). D. mrm Kunth gram. 1 p. 242 (1833).—
l\. Iulie. August. Pduri în regiunea montan. Dîmbovicioara;
Buceci
pe la Sinaia, Buteni i prin Valea-Alb ;
Predeal.
4. C. arundinacea Roth. tent. fl. germ. 2 p. 89 (1789); Gren.

Godr. flor. fr. 3 p. 478. Agrostis arundinacea L. spec. p. 91 (1762).
A. pgramidaUs Schult. «ster. fl. 1 p. 188(1794). Agrostis silcatica
Georgibeschr. russ. reich. 3 p. 684(1800). Arundo i)y ramul alis'&cXmW.

oestor. fl. 1 p. 188 (1794). Calamagrostis silvatica DC. fl. fr. 6 p. 253;
Koch syn. p. 906; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 620. C. pi/rami-

dalis lIosL gram. 4 p. :28; Rchb. icon. germ. 1 iig. [ii. —% Iulie, Au-
gust. Poeni de pduri, margini de pduri i rariiuri, în regiunea mon-
tan. Valea Monâstirei Bistria, Olâneti, Goziea, Stnioara Buceci ;
pe la Buteni, Sinaia (C. sllratica Grec. enum. p. CO) Broteni pe ;
Bistria i pe Neagra.
22. MILIUM L. gen. n. jg excl. spec.
1. M. vernale M. Bieb. fi. t. c. 1. p. 53 (1808); Rchb. icon.

germ. 1 fig. IGO; Ledeb. fl. ross. 4 p. 445; Boiss. fi. orient. 1 p. 510.
Âgrostis cenialis Poir. in Lam. encycl. meth. 1 suppl. p. i59 (1810). —

O Maiu, Iunie. Pe coste petrose prin tuferiiuri. Verciorova la Gura-
Sltinicului i spre Gura-Vei (A. Degen) ! ;
pe ruinele romane în gr-
dina i)ublic din Severin.
2. M. effusum L. spec. p. 90; Koch syn. p. 907; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 159; Ledeb, fl. ross. 4 p. 444; Boiss. fl. orient. 5 p. 510;
Schlechtd. Lang. M. Schmidtianum C. Koch in
deutsch. 7 fig. 624.
linnaea voi. 21 p. 438 (1848). Agrostls effusa Poir. in Lam. encycl.
metb. 1 suppl. p. 258. —
Vûlg. Mei§ior. Meiu pdure. cj, Maiu, Iunie. —
Pduri, dumbrave umbrose. Cerneai pe dealurile lorgutovei (Grec. enum.
p. Gl); Predeal; Gomana în cale de la Padina-lui-Vasile ctre Valea-
Balot, frecuent ; Podul-Turcului.
23. PIPTATHERUM P. Beaiiv. .igrost. p. i8.
1. P. paradoxum P. Beauv. agrost. p. 18 (1812); Koch syn.
p. 908; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 497; Boiss. voya. 2 p. G41. Milium pa-
radoxiim L. spec. p. 90 (1762); Ledeb. fl. ross. 4 p. 445. Urachne
virescens Trin. fund. p. 110 (1820). Piptatherum virescens Boiss. fl.
orient. 5 p. 507. — ?|, Maiu, Iunie. Pduri. Verciorova; Valea-esnei
la Gaura-Fetei; Graiova; Gomana.
2. P. holcîforme R(X!m. et Sch. syst veget. 2 p. 328 (1817) ;
Boiss. fl. orient. 5 p. 508; Neilr. diagn. p. 134. Âgrostis holciformis

M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 54 (1808). Milium holcîforme Spreng. syst 1
p. 251 (4825); Ledeb. fl. ross. 4 p. 446. Urachne grandifora Trin.
gram. unifl. p. 174 (1824). — ?|, Maiu, Iunie. Locuri petrose, munî
prin pduri i tuierie. Verciorova, Gura-Sltinicului pe la Galaracte.
24. LASIAGROSTIS Link. Iiort. berol. i p. (j(j.
I. L. Calamagrostis Link loc. cit (1827); Koch syn. p. 909:

Rchb. icon. germ. 1 fig. 167; Boiss. fl. orient. 5 p. .505; Schlechtd.
GRAMINE^ 609
Lang. voi. 7 fig. 630. Aijt'ostls Calamiujroslia L. spec. p. 92. Stipa Ca-
lamayrostis Wahlenb. 11. lielv. p. 25. Calamayrostis argentea DC. 11. Ir. 3
p. 25 (1805) C. speclosa Ilost. gram. 4 tab. 45 (1809). — ?(, Iulie, Au-
gust. Locuri petrose prin vi montane. Valea-esnei la Gaura-Fetei.
25. STIPA L. gen. ;?. go.
1. S. pennata L. spec. p. 145 in sensîi amplior ; Koch syn.

p. 908; Rchb. icon. germ. 1 fig. 165; Ledeb. fi. ross. 4 p. 450 pro p.
Boiss. fi. orient. 5 p. 502; Velen. fi. bulg. p. 604. S. Tirsa Stev. in bull.
soc. nat. mosc. voi. 30
368 (1857); Janka adat. erdelyor. flor in
p.
magyar. tud. akad. mathem. termesz. kozl. 12k6t. 1874 p. 169. S.pen-
nata a. tijpica Lindem. fl. cherson. 2 p. 283. Cariopsa \. are glumela
extern cu linii per(3se numa în jumtatea sainferior. — Vulg. Colelie.
Nagar. —% Maiu, Iunie. Fîna|e, locuri cu ierb pe câmpuri^ esuri,

dealuri, la locuri uscate sau aprice. Gârlne.^ti în Teleorman ; Gomana
spre Bneasa §i Pruntu; Sruleti, Giulni|a, prin brgane frecuent.
2. S. Graffiana Stev. in bull, soc. nat. mosc. voi. 30 p. 368

(1857); Boiss. 503 Janka 1. c. Velen. fl._bulg. p. 604.
fl. orient. 5 p. ; ;
pennata p. Graffiana Lindem. fl. cherson. 2 p. 283. S. pulchetrima G.

aS'.
Koch in linnaea ann. 1848 voi. 5 fasc. 4 p. 440. Gariopsa mai mare, —
glumela extern are una din liniile perose mergând pân la vîrf, spa-
iurile glabre i fr pensul de peri la extremitate. — Vulg. Colelie. —
4. Maiu, Iunie. La locuri deschise pe costele munilor la Verciorova.
3. S. Lessingiana Trin. et Ru})r. in mem. de l'acad. de

Petersb. VI ser. 7 p. 79 (1842) ; Ledeb. fl. ross. 4 p. 450; Boiss. fl.
orient. 5 p. 502; Janka loc. cit.; Velen. fl. bulg. p. 605; Lindem. fl.
cherson. 2 p. 284. Gariopsa de mrimea celei de S. pennata, îns peste

tot peros, perii culcai .si la extremitatea superior constituind o pen-
sul. — c|, Maiu, Iunie. Pe dealuri, .êsuri prin livedi, fîna|e la locuri
uscate. Ia.î; Boto.siani.
4. S. capillata L. spec. p. 116; Sturm deutsch.fl. h. 26; Koch

syn. p. 908; Rchb. icon. germ. 1 f. 166; Ledeb. fl. ross. 4 p. 448;
Boiss. fl. orient. 5 p. 500 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 628. --
^ Maiu, Iunie. Crimpuri, .sesuri întinse. Prin brganul lalomiei; în
Dobrogea pe la Macin, Constana, Mangalia, Bairamdede.
26. SESLERIA Scop. Jl. cwu. cd. ijGo p. 6;^.
I. . HcuflerianaSchursert.transs. n. 3101(1853); ejus enum.

! ;
transs. p. 744 dcscripla Neiir. diagn. p. loG; Vclen.

; 11. bulg. p. 600.
^. coerulea Baumg. enum. transs. 3 p. 228 (184G) et Auct. Iranss.
plurim.-non Arduini specim. 2 p. 18 (1764). S. transs llvanica Schur
in zool.bot. gesel. voi. 6 p. 205 (1856); ej. enum. transs. p. 745 (1866).
5. robusta Pavai oest. bot. zeit. ann. 1862 p. 214. S. argentea p. nitida
Vis. see. Boiss. fi. orient. 5 p. 567 etiam. Velen. loc. cit. (Conf. Janka
ocst. bot. zeit. ann. 1867 „Sesleria"). ?(. August. Stânci, drâmturi —
de stânci în regiunea subalpin, alpin. Muntele Ghi|u Ppuea Bu- ; ;
ceci prin valea Peleiului.
2. S. coerulans Friv. in flora ann. 1836 part. 2 p. 438; NeiIr.

diagn. p. 135 ; Boiss. fi. orient. 5 p. 567; Velen fi. bulg. p. 601. S. mar-
fjinata Griseb. spicil. rumel. 2 p. 442 (1844). S. Bielzii Schur verh.
siebenb. ver. ann. 1850 p. 109. S. rigida Schur zool. bot. gesel. 1856 voi. 4
p. 202 -non Heufî. S. rigida p. Blelzll Heuff. enum. banat. p. 191. S. cce-
rulea Janka in Linnsea 1860 p. 615-non Arduin. (Conf. Janka oest.
bot. zeit.1867 art. „Sesleria"). — ^fÎunie, Iulie. Piscuri alpine. Buceci

la Omu (Knecht. leg.); Ceahlu (Knecht. leg.) ; Rareu .|i Pietrile-Doam-
nei în Suceava (Br.)
3. S. rigida Heufl'. in Rchb. germ. exc. p. 140^ (1830); Rchb.

icon. germ. 1 fig. 447; Heufî. enum. banat. p. 191 exclus, var. |3; Neilr.
diagn. p. 135; Boiss. fi. orient. 5 p. 568; Velen. fi. bulg. p. 601. *S'. Uay-
naldiana Schur zool. bot. gesel. 1856 p. 207. S. Heufleriana Bilz. land.
voi. 8 p. 84 (1857). S. pseudorlglda Schur enum. transs. p. 745. —
?}, Maiu, Iunie. Stânci în regiunea alpin. Buceci (Knecht.)! frecuent.
4. S. disticha Pers. syn. 1 p. 72 (1805)); Koch syn. p. 912;

Rchb. icon. germ. gramin. fig. 1366. Poa disticha Wulf. in Jacq.
collect. Sturm deutsch. h. 6. Oreochloa disticha Link.
2 p. 74 (1788);
h. berol. 1 p. 44 (1827); Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 454. Poa seslerloides
AU. fl. pedem. 2 p. 246 tab. 91 fig. 1 (1795). ?|. Iunie, Iulie. Vîrfuri —
alpine, sol micaist. Tutila subt Godeanu în Mehedini.
27. KCBLERIA Pcis. sj-iu i p. (jj.
1. K. cpistata Pers. syn. 1 97 (1805); Sturm deutsch. h. 85

p.
Koch syn. p. 912; Rchb. iconogr. germ. 1 fig. 174; Boiss. fl. orient. 5
p. 574; Schiechtd. ct Lang. deutsch. 7 fig. 641. Aira cristata L. spec.
p 94. Poa pgramidata Lam. illustr. 3 p. 183 (1791). P. cristata Willd.
spec. pi. 1 p. 402 (1797). Daciylis cristata M. Bieb. fior. t. c. 1 p. 67
(1808). Festuca cristata Vili. daupli. 2 p. 93. — ?). Iunie, Iulie. Fena-
GRAMINE^ 011
[uri i livef]ipe câmpuri l pe dealuri; specie comun. Verciorova, Se-

Rîmnic Stolnici; Nelo|,i; Vultu-
verin, liinova, SLîrmina; Craiova; ;
reanca, Geti; Bneasa, Gomana; Ciocneti, Chitila, Bucureti (A".

(jlauac Grec. enuni. p. Gl-non DC.); Perisi, Ploe.li, Câmpina; Buzeu;
Tecuci ; Berlad, Iai ; Flticeni, Sasca, Gornu-Luncei ; Dobrogea.
(3. gracilis Koch syn.p. 912. Foile forte ânguste, spicu lung ângust
subire. Locuri deschise aprice. Gomana.
2. K. Fenziiana Scliur«st. bot. zeit.ann. 1857 p. 314; ej. enum.

transs.p. IhO.K.pseudoglauca^dww: enwm.. transs.p.740(18GG). K. albes-
cens Schur 1. c.-non DG. K. rigldiila Simk. enum. transs. p. 570 (18SG);
Velen. fi. bulg. p. GIO. — ?[, Iunie, Iulie. Goste schistose sau argilo-
glareose; în regiunea subalpin. Buteni pe malurile Prahovei, copios.
p. iranssilvanica. K. transsilvanica Schur oest. bot. zeit. ann. 1857
p. 313; ejus enum. transs. p. 751 ; Simk. enum. transs. p. 571. — Vi
subalpine, psciuni alpine în Buccci (Kuecht.)
28. AIRA L. gen. n. 8i ex p.
§ 1. Glumela extern la vîrftruncat sau denticulat^ arista uior

geniculat i la baz puintel torsionat [Deschampsla P. Beauv.)
1. A. coespitosa L. spec. p. OG; Koch syn. p. 914; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 185; Schlechtd. et Lang. deutsch. 7 fig. G47. Deschampsla

cwspitosa P. Beauv. agrost. p. 91 (1812); Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 507
var. a et p.; Boiss.fl. orient. 5 p. 531. Aira altissima Lam. fi. fr. 3 p. 581.
A. coespitosa p. palVula Koch 1. c. A. parviflora Thuill. fi. paris. ed. 2
p. 38. — Vu'g. Jn-ba- halbei. Pluî. Flpirigu. — ?[, Iunie, Iulie.
Livedi prin locuri umede, pe lîng apore. Muntele Ghi|u; Rucr pe

muntele Dobriaiu; Sinaia (Grec. enum. p. Gl)^ Buteni, Predeal;
Piatra pe la Pdurea Balaurului, valea Grcoanilor pe la Osloveni i
Bl|êti ; valea Barnarului ; Schitul Rareu.
(3. Andraei. — Dscliampsia Andnel Aursw. ap. AndraD in bot. zeit.
ann, 185Gp. 205; Schur enum. transs. p. 753. Aira alpina Roth. tent.
fi. germ. 2 p. 98 (1789)-non L. spec. p. G5 (1753). Deschampsia alpina
Gaud. fi. helv. 1 p. 323. — Psciuni alpine. Muntele Gina|u-Mare i
Ppuea; Buceci (I. Barth, Knccht.)!, Predeal pe Piatra-Mare.
2. A. flexuosa L. spec. p. 96; Koch. syn. p. 915; Rchb. icon.

germ. 1 lig. 182; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. G48. Deschampsia
flexuosa Griseb. spicil. rumcl. 2 p. 457 (1844); Gren. Godr. fi. fr. 8
p. 508; Boiss. fi. orient. 5 p. 531. Lerchenfehlia flexuosa Schur enum.
transs. p. 753.— cf. Iunie- August. Pduri, tuferie, rriiuri; în re-
giunea montana. Vorciorova ; Tirgiijial, Lainici; Clinine.^ti, Goziea,

Stniioara; Ghiu, Ppu.sea; Sinaia (Grec. enuni. p. G l) Predeal Rareu. ; ;
p. montana Trin. in mem. de l'acad. petersb. voi. 6 ser. 4

suppl. p. 6; Ledeb. fl. ross. 4 p. 420, exclus, synon. Reiclienbachiii.—
Lerchenfeldia cupr'ma Schur oester. bot. zeit. ann. 1859 p. 327. Umil —
ca de 15-25'"' înlime, rizoma fibros, culmul erect subire, roîclic
§i pîn la mediloc cu foi, foile bazilare stufose, capilare, convolute, ar-
cuat-deflexe, scurte, glabre; panicula piramidal mic cu pu|ine flori,
lax, ramurile sale subirele flexuose; spicuiorele oblung-romboide

sub-biflore de colore cuprin, glumela extern cu arist subgeniculat
ce proemin din spicuior. — Psciuni alpine. Piatra-Mare.
§ 2. Glumela extern la vîrf bicuspid, spatele rotund, cu arist
ce pornete din jumotatea inferior i care la baz este geniculat
[Etiaira Boiss.)
3. A. capillaris Host gramin. 4 p. 20 (1809); Kocb synops.
p. 922; Rchb. icon. germ. 1 fig. 181; Boiss. fl. orient. 5 p. 529. Aira
eUgans Willd. in Gaud. agrost. helv. 1 p. 130 (1811); Gren. Godr. fl.
fr. 3 p. 505 var. p. hlaristata. — A. a?nbigua De Notaris in ann. se.
nat. tom. 3 (1844) 2 p.' 3G5; Jord. pugil. plant. p. 145. Avena capillaris
Mert. et K. deutsch. 573 (1823); Schlechtd. Lang. deutsch. 7

fl. 1 p.
fig. G76. —O
Maiu, Iunie. Tuferie mrcinie, terâm cam mobil. ,
Severin pelaCrihala Dealurile Cerne|ului ctre Dumbrvia(Grec. in

;
Br. prodr. p. 489); Baea-de-Aram, Padei; Piteti la Trivale-
29. AVENA L. gen. n. gi ex p.
§ 1. Spicuiorele la maturitate devin pendulate; glumele multi-

nerviate.
1. Florile fructificate h\ maturitate stau prinse în spicuiore.
1. A. sativa L. spec. p. 118; Koch syn. p. 917; Gren. Godr. fl.
fr. 3 p. 510; Boiss. fl. orient. 5 p. 541 ; Schlechtd. et Lang. deutsch. 7

fig. 655. — Vulg. Om. — O Iulie, August. în cultur vulgarizat, adesea
|i spontaneu din semine rtcite (Grec. enum. p. 01).
2. A. orientalis Schreb. spicil. p. 52 (1771); Koch syn. p. 917;

Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 511; Boiss. fl. orient. 5 p. 541 Schlechtd. Lang.
;
deutsch. 7 fig. 656. -- Vulg. Oves. —O Iulie, August. în cultur ca i
precedentul, considerai totuna; subspontaneu din semine rtcite.
1. Aira inonlaiia dal de lieichenl)acli in icon. ôrni. voi. (if, l*^'> ap.nrine de I
A, cccspitoxa ; ca atare cslc bine lignrat i srmn

))ine cu Aira alpina Roth.
(iRAmNEÊ 613
3. A. strigosa Sclux-b. spiril. p. 5i2 (1771); Kocli syn. p. 917;

Rchb. ic. germ.
217;Gren.Godr. fi. ir. 3 p.511 Boiss. fi. orient. 5
1 fig. ;
p. 541; Schlechtd. Lang. fl. v. deulsch. 7 fig. 057. A. 7iervom Lam.

iliustr. n. 1115 (1701). Vulg. Odos. Ovez-prost. — Mic, August. —Q
Câmpuri pe lîngii drumuri, prin grâne .î in cultur. Birlad.
2. Florile fructificale la maturitate, cel pu-in cea mare, se des-

prind din spicusiore.
4. A. sterilis L. spec. p. 118; Koch syn. p. 917; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 219; Gren. Godr. fl. fr. voi. 3 p. 513 ; Boiss. fl. orient. 5
p.542 Schlechtd. Lang. deulsch.

; 7 fig. 658, b. — Iulie, August. în
cultur i subspontanee. Mizil.
5. A. fatua L. spec. p. 118; Koch synops. p, 917; Rchb. icon.

germ. 1 fig. 218 ; Gren. Godr. fl. fr. voi. 3 p. 512; Boiss. fl. orient. 5
p. 543; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 f. 659. — Vulg. Odos. —Q Iulie,
August. Câmpuri, pe lîng grâne, locuri inculte. Craiova; Ciocneti,

Chitila; Comana, Bneasa; în Dobrogea laTuIcea.î Constana pe ma-
lurile mrei.
§ 2. Spicuiorele la maturitate stau erecte; glumele 1-3 nerviate.

6. A. planiculmis Schrad. fl. germ. 1 p. 381 (1806); Koch
syn. p. 918; Rchb. icon. germ. 1 fig. 211 ; Boiss. fl. orient. 5 p. 547;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 660. Âvetia latifolia Host. gram. 4
tab. 32 (1809).— ?[. Iulie, August. Poeni, prin locuri aptose, rovinose
în regiunea subalpin. Buceci la Poeana-Stânei pepogoriiul din valea
Pele.iului; în Neamu pe GrinUesiu în Suceava pe Rareu.
7. A. pubescens L. spec. 1665; Koch syn. p. 918; Rchb. ic.
germ. 1 fig. 213 ;

Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 517; Boiss fl. orient. 5p.544;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 662 Trisetum jpuhescens Roem. Sch.
syst. 2 p. 662 (1817). Heuffelia pubescens Schurenum. transs. p. 760
(1866). —% Iulie, August. Livezi pe costele munilor. Predeal, Buteni;
Ceahlu (Knecht.); Rareu în Suceava (Br.)
8. A. alpina Smith engl. fl. 1 p. 165 (1824); Kochsyn. p. 918;

Rchb. ic. germ. 1 fig. 212; Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 663. Tri-
setum alp'umm Roem. et Sch. syst. veg. 2 p. 663 (1817). Avena prce-
Hsfa Rchb. germ. exc. p. 140'' (1830). A. adsurgens Schur herb.
transs. Heaf'elia ])rrv.asta Schur enum. transs. p. 762. — t|. Iulie,
August. Poeni în regiunea alpin la locuri umede. Buceci prin Poeana-

Stânei ; Rareu.
— ;
9. A. compressa llouff. in flora ann. 1835 p. 244; ej. eniim.

banat. p. lO:} (1858); Rclib. ic. germ. 1 fio;. 210; Neiir. diagn. p. 186;
Schicchtd. Lang. deutsch. 7 fig. GGl. — t[. Iulie, August. Liver]!,
pocni de pduri §i prin rri.|iuri la locuri uscate, tari; Ciocneti,
Chitila ; Comana i Bneasa din Vlaca.
10. A. wersicolor Vili. prosp. p. IG (1779) ; ejuspl. dauph. 2

p. 142 tab. 4; Koch syn. p. 919; Sclilechtd. Lang. deutsch. 7 fig. GG5.
A. Scheuchzeri AII. fi. pedem. voi. 2 p. 225 (1785); Rclib. ic. germ. 1
fig. 208 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 517. Iulie. August. P.ciuniîn re-
1[,
giunea montan alpin. La Ppuea; Buceci pe Caraimanu (Knecht.)

i în Valea-Alb pe Clostila.
fi. A. decora Janka term. fiiz. voi. 8 ann. 1884 p. 28; Simk,
enum. transs. p. 574. A. semjjervirens Baumg. enum. transs. 3 p. 260

(1846) et Auet. transs. plurim. -non Vili. A. Besseri Schur oest. bot. zeit.
ann. 1860 p. 73-non 415 (1852) A. Par-

Griseb. in Ledeb. fl.ross.4p.
latori Fuss. transs. exc. p. 12,G.HeuJfeUa coH/'o?j(ia Schur enum. transs.
p. 763 Avena coronensis Schur olim. t[. Iulie, August. Stânci în —

regiunea montan petros. Valea 0]te|ului la Polovaci pe sus.
12. A. flavescens L. spee. p. 118; Koch syn. p. 921 ; Rchb. ic.
germ. 1 fig. 204 ; Sclilechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 670. Trisetum

flavescens P. Beauv. agrost. p. 88 tab. 18; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 523;
Schur enum. transs. p. 757. Trisetariajlavescens Baumg. enum. transs.
3 p. 263. — q. Iunie, Iulie. Psciuni în regiunea montan. Olne.ti;
Buteni.
fj.
purpurascens K. Richt. pi. europ. 1 p. d^. A.imrpurascensDQu
cat. hort. monsp. p. 82 (1813), A. alpestrls DC. fi. fr.6 p. 260 (1815)-
non Host. A. flavescens 7 variegata Gaud. 337 (1828);
fl. helv. 1 p.
Schur enum. transs. p, 758 sub Trisetum. A. Baumgavtenii Steud.
synops. 233 (1855). A. carpatica Schur oest. bot. zeit 1858 p. 22-
1 p.
non Host. Trisetum varium Schur verh. siebenb. ver. 1851 p. 169;
ej. enum. transs. p. 758. —
Psciuni alpine. Buceci (Simk. exsic!)
13. A. alpestris Ilost. gram. 3 p. 27 (1805); Sturm deutsch.

fl. h. 85 tab. 12; Koch syn. p. 921; Rchb. ic. germ. 1 fig. 201
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. 671. 2'risetariaalpestrisB2iumg. enum.
transs. 3 p. 264; Schur enum. transs. p. 759 (quoad var. d. glabres-
cens). Trisetum alpestre^.BeîUN. agrost. p. 88; Sag. et Schn. carp.
centr. 2 p. 537. — ?|, Iulie, August. Locuri cu ierb pe stânci alpine.
Buceci pe Costila în Valea-Alb.
GRAMINE^ 615
14. A. carpatica Host. gram. 1- tab. 31 (1809) ; Baumg. enum.

transs. 3 p. 263; Neilr. Diagn. p. 137; Sag. et Schn. carp. contr. 2
p. 537; Sinik. cniim. Iranss. p. 575. Trîsetum transsilcaniciim Steud.
synops. p. 22G (1855) -non Schur. — °4 Iulie, August. Psciuni alpine
iji subalpine. Buceci.
15. A. dubia Lccrs fl. berborn. 41 tab. 9 f. 3(1775). A. temns

xMoîncb metb. p. 195 (1794); Kodi syn. p. 920; Rchb. ic. germ. voi. 1
lig. 197. A. trîarîstataYi]].p\. i\auph.^ p. 148 tab. 4 (1787) sed male!

Ventenata avenacea Kal. gramin. p. 273,274 (1802). Bromus trijiorus
Poli. fi. palat. p. 119(1786). Trisetum tenue Rcjem. et Scb. syst. 2
p. 657. — O Maiu, Iunie. Locuri uscate sau aprice, pelîngci rurale
§i pe ling grâne. loneti, Gacov a, Vultureanca forte frecuent.
30. ARRHENATHERUM P. "Bcaiiv. agrost. p. 53-
I. A. efatius Mcrt. et Kocb deutsch. fl. 1 p. 546 (1823); Koch

syn. p. 916; Boiss. fi. orient, voi. 5 p. 550; Schlecbtd. Lang. deutscli. 7
fig.653. .4. avenaceiim P. Beauv. agrest, p. 55 (1812);Rclib.ic.germ. 1
fig. 192. Aveua elatior L. spec.p.ll7. Holcus avenaceus Scop. fi. carn.
p. 276 (ed. 1772). — l[. Iunie, Iulie. Livedi, psciuni, poeni subalpine.
Azuga, Bu.steni; Vleni (Grec. enum. p. 61); Bu-
Tîrgujiul; Predeal,
cureti, Herestru Monstirea Neam|u (Ghania) Piatra pe Cerne-
; ;
gura; Broteni.
31. HOLCUS L. gen. n. 1146.
I. H. lanatus L.spec.p. 1485; Koch syn. p. 916; Rchb. ic. germ. 1
fig. 190; Boiss. 11. orient. 5 p. 532; Schlecbtd. Lang. deutsch. 7

fig. 651. Avena lanata DC. fi. fr. 3 p. 41 (1805). —
Vulg. Floco§ic.
Ierha-cailor. Olei. Ov^s-dulce. — ?(, Iunie- August. Locuri cu ierb,

poeni de pduri, rrisiuri, drumuri. Verciorova; Valea-Bahnei; Ger-
neti; Tîrgujiul; Graiova; Rîmnic, Glimneti, Goziea,
Stnisioara ;
Gmpulung; Predeal, Buteni, Sinaia; Ciocneti, Ghitila, Bucureti

(H.mollis Grec. enum. p. 61); Vleni; Tirgu-Ocnei ,
Slnic;Osloveni,
Bl|tesci; Broteni; Schitu-Rareu.
32. DANTHONIA DC. jl. fr. 3 p. 3'^.
I. D. decumbens DC. fl. fr. 3 p. 33 (1805); Gren. Godr. fi.

fr. 3 p. 561. Trioilla decumbens P. Beauv. agrost. p. 76 (1812); Koch
Schlecbtd. Lang. deutsch. 7 r]g.(Jl9.Festnca (lerumhens L. spec.p.llO.
Poa decumbens Scop. fl. carn. p. 69 (ed. 1772). Melica decumbens
Web. spicil. p. 3 (1778). — ?|, luiiic; Iulie. Pe dealuri, pe lâng p-

duri. Craiova pe la Breasla.
33. MELICA L. gen. n. 82.
§ 1. Glumela glabr.
1. M. altissima L. spec. 08 ; Rchb. germ. 1 fig. 439 Ledeb. fi. ;
ross. 4 p. 399; Neilr. diagn. p. 137. M. siUrica Lam. encycl. nieth. 4

p. 71 (1797). — ?(, Maiu, Iunie. Pe lâng pdure pe Dcalu-Stirmina,
ins abia câte-va specimene ; în Dobrogea prin tuferiurile de la Ba-
sibunar.
2. M. nutans L. spec. 98; Koch syn. p. 924; Rchb. ic. germ.

1 fig. 437; Boiss. fi. orient. 5 p. 58G; Ledeb. fi. ross. 4 p. 399;
Schlechtd. Lang. deutsch. 7 fig. M. viontana Huds. fi. angl. p. 31
683.
(1762). — ^ Maiu, Iunie. Pduri, vi umbrose în regiunea montan.
Monstirea Stniioara; Dîmbovicioara; Sinaia pe plaiul Gumpelului
(Knecht.), prin valea Peleiului.
3. M. picta G. Koch in linnâ tom. 21 (1848) p. 396 ; Boiss.

fi. orient. 5 p. 587 ; Janka adat. magyar. delk. in termesz. kozlem.
XII kot. 1874 p. 157. M. nutans ^. picta Griseb. in Ledeb. fi. ross. 4
p. 400. M. virldifiora Gzern. consp.pl. ucran. p. 73 (1859) ; Lindem.
fl. cherson. 2 p. 291. — I|. Maiu. Iunie. Pduri, tuferiiuri, crânguri.
Gonêti; Giocneti, Trteti (M. mitans Grec. in Br. prodr. p. 492-
non L.) ; Mogooea. Gomana.
4. M. uniflora Retz. obser. 1 p. 10 (1779); Koch syn. p. 923;

Rchb. ic. 436 Boiss. fl. orient. 5 p. 587 Schlechtd. Lang.
germ. 1 fig. ; ;
deutsch. 7 fig. 682. M. Lohelii Vili. pi. dauph. 2 p. 89 (1787). M.

nutans Poli. pi. palat. 1 p. 79. c|. Iunie, Iulie. —
Pduri. Verciorova,
Bahna; Gerno|i pe dealuri, Strhaea; Graiova; Rîmnic, Olneti, Go-
ziea; Gon|e.|ti, Gâmpulung; Mogo.|6ea; Paserea; Gomana, Bneasa;
Sinaia; Iai; Neamu (Ghan.)
§ 2. Glumela pe margine ciliat sau peste tot peros.

5. m. ciliata L. spec. p. 97; Koch syn. p. 923; Rchb. ic. germ. 1
fig. 435 Ledeb. fl. ross. 4 p. 397 Boiss. fl. orient. 5 p. 588 exclus,
; ;
synon. M. fjlauca F. Schultz in flora ann. 1862 p. 462. M. jlavescem

Schur enum. transs. p. 764 (1866). Melica ciliata a. Llnncai Hackel
in Hal. et Br. nachtr. zu flora nord eester. 1882 p. 29. M. nelyrodemis
Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 551 -non Pari. M. taurica G. Koch in lin-—
Ucêa tom. 21 p. 395 (1848) este o uijior varietate a formei genuine. -
GTÎAMINE^ 617
11, Maiu, Iunie. Po lîngu pduri, tuferiiuri, riiîuri, locuri cu ierb,

locuri pietrose. Verciorova; valea Monastirei Bistria; Goziea, Stni-
.îoara ; Dîmbovicioara ; Sinaia pe la Pustnicu ; Monstirea Cocoi pe
muntele Oglinda ; Babadagh, Icnisala.
M. transsilvanica Schur enum. transs. p. 764 (186G). M.

6.
ciliata Auct. transs. nonull. Simk. enum. transs. p. 576. M. clliata p.
varia Griseb. in Ledeb. fi. ross. 4 p. 397 ap. Simk. c. M. lohata Schur 1.
enum. transs. p. 765 ex descriptione. — t|, Maiu, Iunie. Câmpuri,

dealuri i pe coste rupte. Tirgujiul; Tismana; Comana; Bâneasa din
Vlaca; Bîrlad ; Gala|i.
34. BRIZA L. gen. n. 84-
I. B. media L. spec. p, 103; Sturm deutsch. h. 2; Koch syn.

p. 924 Rchb. ic. germ. 1 fig. 429; Boiss. fi. orient. 5 p. 592; Schleclitd.
Lang. 8 fig. 685. — Vulg. lerha-iepundui. Parasin. Filfetoare. —
t\. Iunie, Iulie. Prin livedi, locuri cu ierbi, tuferie, rriiuri. Câmpu-
lung, Piucr; (Jhiu; Vulcana, Puciosa; Predeal, Buteni; Sinaia (Grec.
enum. p. 61); Ciocneti, Perii, Chitila, Bucureti; Comana, Bneasa;
Bacu; Broteni, Bîda, Schitu Rareu; Bîrlad; Iai; în Dobrogea pe la
Tulcea, Nicoliel, Babadag.
35. ERAGROSTIS P. Beaiiv. agrost. p. 7/.
1. E. megastachya Link. hort. berol. 1 p. 187 (1827); Koch
Schleclitd. Lang. deutsch. 8 fig. 687. Poa megastachya Koel. descr. gra-
min. p. 181 (1802). Eragi-ostis major Host. gram. 4p. 14(1809). Brha
Eragrostis L. spec. p. 108. —Q Iulie, August. Prin porumbiti, mi-
riti vechi abandonate, drumuri pe la locuri cam nsipose. Severin ;
Dealu-Stîrminei ; Craiova; Topoloveni; Comana.
2. E. poaeoides P. Beauv. agrost. p. 71 (1812); Koch syn.
p 924; Rchb. ic. germ. voi. 1 fig. 427; Boiss. fl. orient. 5 p. 580;
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 688. E. mhior Host. fl. austr. 1 p. 135
(1827). a; pomformis Link hort. berol. 1 p. 187 (1827). Poa Era-
100 Host gram. 2 tab. 69.
grostis L. spec. p. ; Iulie, August. —Q
Petriiuri cu ierb, locuri nsipose, pe lîng drumuri, cur^, grdini,
pavagiuri, locuri ruderale; forte comun (Grec. enum. p. 61). Seve-
rin; Craiova; Rîmnic,Climneti; Ploeti, Crivina; Ciocneti, Bucu-
reti; Comana; Buzeu,Beceni; Mrgriti [Ev. megastachya Grec. enum.
p. 61-non Link); Brila, Galai; Dobrogea.
8
fii CONSPECTUL SISTEMATIC
3. E. pilosa P. Beauv. agrost. p. 71 (1812); Koch syn. p. 925;

Rchb. ic. germ. i fig. 424; Boiss. fi. orient. 5 p. 581 ; Schlechtd. Lang.
deutsch. 8 fig. 689. E. verticillata Roem. et Scli. sysl. 2 p. 317 (1817);
Rchb.l. c. fig.425. Poa pilosa L. spec. p. 100; Host gram. 2 tab. 68.—
O lulie-Septembre. Petriiuri cu ierb, nsipuri, pavagiuri, cur|i, gr-
dini, osele; cu cea precedent, mai tardiv îns; forte frecuent. Câ-
limne§ti; Ploeti; Bucure.^ti; Comana; Buzeu; Brila, Gala|i.
36. POA L. gcu. n. 8j excl. spec.
§ 1. Pedicelele spicuîon.'lor forte scurte .î grose, totul formând

spic strâns cilindroid sau tirsoid unilateral ;
glumele i glumelele sclo-
rose; axa primar a spicului în zig-zag flexuos dar nu cu excavaii
[Sclerochloa P. Beauv.)
I. P. dura Scop. fi. carn. p. 70 (ed. 1772); Koch syn. p. 925;

Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 8 fig. 691. /Sclerochloa dura P. Beauv.
agrost. p. 98 (1812) ; Boiss. fi. orient. 5 p. 635; Rchb. ic. germ. 1
fig. 368. Cynosurus durus L. spec. p. 105, — Q Maiu, Iunie. Locuri
aspre, petri.iuri btute, drumuri, osele. Bucureti; Comana; Slobo-
ziea; Brila, Galai; Dobrogea.
§ 2. Pedicelele spicuiorelor lungi i subirele filiforme sau capi-

lare, totul formând panicul larg i lax; glumele i glumelele ier-
bose ; axa primar a paniculei drept, neflexuos [Eupoa Boiss.)

1. Tulpina numa cu rdcini fibrose, fr stoloni.
* Axele secundare ce nasc din nodurile inferiore ale paniculei
sunt câte 1 sau 2.
2. P. annua L. spec. p. 99; Koch syn. p. 926 et 1029; Rchb.
ic. germ. 1 fig. 387 ; Boiss. fl. orient. 5 p. 601 ; Schlechtd. Lang.
deutsch. 8 fig. 692. — Vulg. Fericea. Firuior. —Q Aprilie -Sep-
tembre. Locuri cu ierb, petriiuri btute i cu ierb, curi, grdini,
ograde de pomi; .specie respândit. Câmpulung; Conteti; Bucureti,
Ciocneti; Comana;
Ghitila, Pa.serea, Lehliu; Sloboziea; Brila; Iai;
Broteni; Rarcu,
P. varia Koch 1. c. ; Gaud. fl. helv. 4 p. 243 (1828). P. sujnna
Schrad. fl. germ. 1 p. 289; Rchb. ic, germ. 388. Difer prin co-
1 fig.
lorea violet a spicuiorelor.
3. P. laxa Hienke fl. sudet. p. 188 (1791) ; Sturm deutsch. h. 29;
Koch syn. p. 926; Rchb. ic. germ. 1 fig. 395; Gren. Godr. fl. fr. 3
p. 540; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 693. P. elegans DC. fl. fr. 3
GRAMINEiE 619
p. 6;2 (1805). P.jiexaosa Sui. 11. brit. 1 p. 101 (1800). P. c/y/os« Janka
(jL'sL bot. zeii. ann. 18G4 p. o84-. — ?|, Iunie- Augusl. Livezi, poeni,
stânci cu ierb în regiunea alpin. în Argcî pe Moldoveanu ; Sinaia
prin valea Pele.iului în fund (Kncchl.), în Valea-Alb pe Costila i
Garaimanu destul de frecuent.
(3. iremula. — F. tremula. Schur enuni. transs. p. 777 (18GG). Slu-
fos. Tulpina lizoniic avend câteva noduri ce dau fibre radicale, fâr
stoloni; culmul ca de 30-40'"' i subire, el i foile flasce; ligula
proeminenta; panicula lax, flascid fîlfitore, cam lateral; spicu-
.iorele a câte 3-5 flori verdi sau violete pe spate. —Prin vile umede
umbrose alpine. Buceci la S-ta Ana sus (Knechl.), prin Valea-Caraima-
nului .i prin Valea-Alb.
','. conferta Simk. enum. transs. p. 578 (188G). P. conferta Pariat,
fi. ital. p. 347 (1848). P. supina h. rigidula Schur enum. Iranss.
1
p. 778 (18GG). Difer de forma legitim prin culmii sei mai drepi i
rigidi, prin panicula sa rigid ale crei ramificaii sunt apropiate i
florile astiînse. — Negoiu ; Ghiu ; Buceci pe Costila.
4. P. minor Gaud. fl.253 (1828); Koch syn. p. 926;

lielv. 1 p.
Rchb. ic. germ. 1 lig. 389; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 539; Schlechtd.
Lang. deutsch. 8 fig. G94. P. sujnna Panz. in Sturm deutsch. h. 34
(1812) -non Schrad. 1. c. — <:|, Iulie, August. în regiunea alpin. Bu-
ceci (Simk. ex.sic. !)
5. P. bulbosa L. spec. p. 102; Koch syn. p. 927; Rchb. icon.

germ. 1 fig. 385 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 543; Boiss. fl. orient. 5 p. G05;
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 f. G97. P. cr%;a Link. bort. berol. 1
p. 104 (1827). — 71 Maiu, Iunie. La locuri uscate aprice. Scverin;

Craiova; Rîmnic ; Piteti; Ciocneti, Chitila, Bucureti; Comana;
Paserea; Sloboziea, Cornel ; Brila, Galai.
p. mz/jara Koch 3yn. p.927; Rchb. ic. germ. 1 fig. 38G; Schlechtd.
Lang. deutsch. voi. 8 fig. G97, B et C. — Difer prin florile sale trans-
formate în muguri foliacei fertili. — Mai frecuent de cât forma nor-
mal i forte comun prin tot era.
6. P. alpina L. spec. p. 99 ; Koch syn. p. 927; Rchb. ic. germ. 1
i]g. 392 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 542 exclus, var. (3 ; Boiss. fl. or. 5
p. G05 excl. var. (3 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 698. P. collina
Baumg. enum. transs. 3 p. 23G. P. coronensis Schur enum. transs.
p. 773 (1866). P. ffelida Schur enum. transs. p. 775. Poa suhtilis et
P- media Schur enum. transs. p. 776. — t\. Iulie, August. Pâsciuni
:
c,20 CONSPECTUL SISTEMATIC
plin locuri uscalo in regiunea alpina. Cihiû; Ppu§ea; Buccci Ceahlu ;
(Knecht.)
p. subalpina Simlc. enum. transs. p. 579 (1886). — P. suhalpina
Schur enum. transs. p. 775 (1866). — Buceei (Knecht).

Y. vivipara L. spec. p. 99; Koch syn. p. 927; Schur enum. transs.
p. 775. — Regiuni alpine. Buceei la Vîrful-cu-Doru, Furnica.
7. P. ursina Velen. beitr. zur flora von bulgar. 1886 ; ejus
flora bulgar, p. 624 (1891). — ?[, Iulie, August. Pâsciuni prin plaiuri
alpine. Plaiul-Osliea în Mehedin|i pe laturile Riueûlui la poalele
Tutilei; Buceei (Knecht. leg. ann. 1892).
8. P. violacea Bell. append. ad fl. pedem.p. 8 (1792). Festuca

imeformis Host. grarn. voi. 2 p. 58 (1802). F. pilosa Hali. fii. in Gaud.
agrost. p. 276 (1811); Koch syn. p. 940. F. rhceiica Sat. fl. helv. 1
p. 56 (1802) exclus, synon. Scheuchzerii et Hallerii patris. Schenodo-

rus poceformis Roem. et Sch. syst. veg. 2 p. 705. — % Iulie, August.
Psciuni, plaiuri alpine. Buceei pe Piatra-Ars (Knecht.) .î pe Fur-
nica ;
pe vîrful Pietrosului în Suceava (Br.)
"^•'•^
Axele secundare ce nasc din nodurile infcriore ale panicu-
lei sunt în numer de câte 4-5, a rar câte 3.
9. P. nemoralis L. spec. 102; Koch syn. p. 928; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 405; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 541; Boiss. fl. orient. 5
p. 607 Schlecht. Lang. deutsch. 8 fig. 700. P. cinerea Vili. pi. dauph. 2
;
]). 126 (1787). —

Vulg. lerh-cUs. l\. Iulie, August. Pduri, la lo- —
curi unibrose umede. Verciorova, valea Bahnei; Gemei prin dealu-
rile lorgutovei i peStîrmina; Olneti; Rîranic, Goziea; Gomanapela
F6ntâna-cu-Nucu i pe la Stiubei Câmpulung, Rucr; Sinaia, Bu.s- ;
leni (Grec. enum. p. 61); Broteni prin cheile Barnarului. Variez —

a. vulgaris Koch syn. p. 929 Rchb. I. c. et auct. Are aspectul ;
verde-ierbaceu ; culmi subiri cam debili rdicai; foile ângust-linearo

plane la vîrf acute panicula lax, aplecat. Este forma ce exist prin
;
pdurile umbrose în localitile citate;
[3. Are aspectu verde ierbaceu culmi subirei debili în-

flaccida. ;
tocmind stuf abundent flasc ce atîrn foile foarte ânguste, filiforme, ;
cam convolute, acute panicula lax. Pe stânci abrupte, fissuri de stânci

;
în vi umbrose umede. Valea esnei; Lainici; valea Mânslirei Bis-

tria; Olneti; Goziea pe la ipoteipe Gîrlige; valea Dîmbovicioarei
pe stânci Sinaia ; Iai la Socola.
Y.
firmula Koch syn. p. 929. P. nemordk lus. II : firinula Gaud.
;
11. iieivet. 1 p. :2oy etiaiii P. nemoralis VI coarctata (Jaud. 11. lielv. l
p. 241. P. coarctata llall. fii. — Locuri cu ierb, stânci cu ierbin regiu-

nea alpin .•î în regiunea montan inferior. Climne.^ti pe mun|iî
vecini ; Buceci pe Jipi (Kneclit.)
10. P. palustris L. sysl. nat. ed. X p. 874 (1759); Roth tent.
fi. germ. '1

p. 117. /'. scrotiiia Ehrli. beitr. 6 p. 86 (1791); Gren. Godr.
fi. fr. 3 p.542. r.fertilis Host gram. 3 p. 10 (1805); Koch syn. p. 929;
Boiss. fi. orient. 5 p. (;08; Sdilechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 701. P. an-
gustifolia Walilenb. 11. upsal. n. 66 (1820); Rclib. ic. germ. 1 fig. 410,
411 et 412 -non L. P. e^fusa Kit. in Schult. oester. fi. ann. 1814 voi. 1
p. 227. — ?|. Iunie, Iulie. Prin livedi Ia locuri umede sau ude. Ale-
xandriea, Netoi; Gomana; Bucureti, Ghitila, Buftea, Grivina; Pre-
deal; Broteni pe Bistria.
11. P. trivialis L. spec. p. 99; Koch syn. p. 930; Rchb. icon.

germ. 1 fig. 418 et 419; Gren. Godr. fi. fr.3 p. 545 ; Boiss. fi. orient. 5
p. 602 Sdilechtd. Lang. deutsch.

; voi. 8 fig. 704. P. scahra DG. fi.
fr. 3 p. 59 (1805). — Vulg. FinU. Fhi. Bln-de-liverli. — ?|. Maiu-

lulie. Livezi, locuri cu ierb, pe câmpuri, prin ograde §i prin rriîuri;
specie forte comun (Grec. enum. p. 61). Vercioro va, Bahna; Severin;
Graiova ; Gomana ; Ione§ti^ Gacova Bucureti, Ghitila, Giocâneti Pe-
; ;
riei; Ploe.ti; Lehliu, Sloboziea, Fete.ti ; Bacu; Vaslui, la.i; Neamu;

Flticeni ; Dobrogea.
p. colorata. Panicula expans, florile pe partea dorsal de un
violet-închis. — Livedi subalpine. Predeal, Buteni.
12. P. hybrida Gaud. agrost. 1 p. 215 (1811); Koch syn. p.

930; Rchb. ic. germ. voi. 1 fig. 423; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 546. —
Festuca montana Sternberg et Hoppe denkschr. d. regensb. bot. gesel.
1818 p. 95 fide Koch 1. c. — c\. Iulie, August. Pduri, prin fget si br-
det, în regiunea montan subalpin. Predeal la Piatra-Mare, pelaturea
despre valea Temeiului în Transilvania.
2. Tulpina dotat .î cu stoioni culcai mai mult sau mai puin
lungi. Nodurile inferiore ale paniculei tot tu câte 3-5 axe secundare.
13. P. pratensis L. spec. p. 99; Koch syn. p. 931; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 415; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 544; Boiss. fi. orient. 5 p.
601 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 705 A, B. — Vulg. Fîn. Firuf.
Floarea-fmuluX. — Liverji, locuri cu ierb, pe câmpuri, dealuri, poeni
specie forte comun (Grec. enum. p. 61). Muntele Ghiu; Gâmpu-
lung; Gomana; Bucureti, Ghitila, Giocne.ti, Perii; Ploesti; Paserea,
Giccescii U. Dr, — C. t:i24. 4:>
G2i CONSPECTUL SISTfiMAliC
Leliliu; Slobozit-a, l*Y4e.^li ; Bu/,r'u; Bacu; Birlad; Iai; Ncainjû (Ohaii.

exsic); Dobrogea. — Variaz:
a. vulgaris Gaud. fi. helv. 1 p. ^58 (18^8) el Auct. supracit.
Curat verde sau cam cenuie, are tole foile plane, cele radicale de
l|imo aprope cat i cele caulinare; panicula expans sau, a rareori,
confert.
p. angustifolia Sinitli fi. brit. p. 105 (1804); Koch syn. p. 931;
Rchb. ic. germ. 1 flg. 413; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 543; Schlechtd.
Lang. deutsch. 8fig. 705 sub litt. G.D P. angustifolia L. spec.
; p. 99. — Cu-
rat verde, adesea cam cenuie, are foile radicale i inferiore forte ân-
guste, setaceo-convolute i cu rnult mai ânguste ca cele superiore
care adesea se gsesc plane; panicula expans, sau uneori confert:
P. strigosa Hofîm. deutsch. fl. 2 p. 44 (1804); Rchb. icon. germ. 1
fig. 414; florile venii.
7. variegata. Tote caracterele i portul celei precedente, pani-

cula expans; îns, florile pe partea dorsal smit de un violet-închis,
pe margine verdi. — Livedi subalpine. Predeal, Buteni.
14. P. compressa L. spec. 101; Koch syn. p. 931; Rchb. ic.
germ. 1 fig. 401; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 543- Boiss. fl. orient. 5
p. G02 ; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 707. Poa complanata Schur.
onum. transs. p. 770 (1866). — % Iunie, Iulie. Petriiuri pe coste
inplo, locuri umede sau apose. Climneti ; Sinaia, Predeal.
37. 6LYCERIA R Brov. prodr. i p. i(j.
1. G. aquatica Wahlenb. fl. gotliob. p. 18 (1820); Rchb. icon.

germ. 1 fig. 379 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 533. Poa aquatica L. spec.
p. 98. Glijcevia specfabilis Mert. et Koch deutsch. fl. 1 p. 586 (1823);
Koch syn. p. 932; Boiss. fl. orient. 5 p. 613; Schlechtd. Lang. deutsch.
8 fig. 708. Hijdrochloa aquatica Hartm. gramin. suec. p. 8 (1819). —
<|. Iunie, Iulie. Locuri bltose, mlatini cu stufrie; specie frccuent.
Valea Argeelului pe la Clucereasa; Alexandrica, Neto|i; Comana ;
Ciocneti, Ghitila, Ilerestru Buftea, Perii; Galai; Iai; Broteni. ;
2, G. fluitans R. Bmw. prodr. 1 p. 179 (1810); Koch syn.

p. 932; Rchb. ic. germ. voi. 1 fig. 380; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 531;
Boiss. fl. orient. 5 p. 613; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 710. Fes-
tucafiuiians L. spec. p. IU; Schreb. gram. p. 37 tab. 3. Poa fluitans
Scop. fl. carn. p. 106 (1772). Hydrochloa fiuita?is Host. gram. 1
p. 141 (1801).— ci Iunie, Iulie. Mlatini turfacee, stufriî bltose, ape

stagnante. Comana pe Cîlnite, la Padina-lui-Vasile, valea Gurbanu-
graminej: 62â
lui pe la >Stuibeiii; Bucureti pe Colonliim la Bnoasa si fleivsUu-

Mogo.s6ea, Cliiiila; Giocneli, Gliergani (caoc. enum.
p. Gl) ; Perisi'
nemora/,s Ueclitr. ot Korn. in
p. bot. zoit. ann. 180G p lî .
Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 8

p. 58; Sag. et Schn. carp. centr. 2
p 0^8. -Prin zvoiu laRîmnic; pe subtBuceci; pe Ia Buteni. Azuga '
(Knecht.); Predeal.
n 932;
p.
o.^^'if m"*'*'^*^
Rclib. IC. germ.
^''''''
^ i^- "^'-
381
*"^^''^-
('^^^'-)' Ivochsyn.
Gren. Godr.fI. h: 3 p. 531 Boiss
1 fig. ;
™ •
fi. orient. 5 p. G14; Schlechtd. Lang.

deutsch. 8 f\g. 709; Sag Schn
carp^ centr. 2 p. 548. G.
fluUans ^. plicata Griseb. in Ledeb. fi. ross.
4
p. 388. -
^4 lume, Iulie. ian|uri, gropi
cu i cu stufrie, mls- ap
tmi; prin vile subalpine inferiore.
Brostcni pe Neagra, Sabasa.
Wahlenb. fl. upsal. p. 36 (1820); Koch syn.

ooo^'.f",!'"''*^"*
p. 932; Rchb. icon. germ. 1 fig. 375; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 536-
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 711. Poa distans L. mant. 1 p 32
(1767). P. salina Poli. pi. palat. 1 p. 89 (1776). Hydrochloa distans
Harlm. gram. suec. p. 24 (1838). Atropis distans Griseb. in
Ledeb fl
ross. 4388 (1853).
p. _
?|, Maiu- Iulie. Nsipnri umede
supuse inun-
daiei, pe hnga termuri maritime.
Gonstan|a pe ling lacul de Ia T-
bacarie Iai pe Ia lunca Birnovei.
;
P. convoluta Boiss. fl. orient. 5 p. 615. G. convoluta Frics. novit

mant 3. -Câmpuri pe ling locuri srate: Brila între Monument si
'^
Lacul-Srat.
38. CATABROSA P. Beauv. agrosLp. r,y.
I. C. aquatica
P. Beauv. agrost. p. 97
(1812) Gren. Godr. fl. ;
tr. 3
p. .329; Boiss. fl. orient. 5 p. 576. Aira
aqualicaL. spec. p 95
Gli/cena aquatica Presl. fl. cech.
p. 25 (1819)-non Wahlenb Koch •
syn. p. 933; Schlechtd.

Lang. deutsch. 8 fig. 714. G. aivoides
Rchb.
icon. germ. 1 fig. 374.-^4
Iunie, Iulie. Locuri mlstinose;
specie
vulgar. Valea Doamnei pe laCIucereasa;
Ghergani; Bucureti peGo-
lentina pe la Bneasa.iHerestru(Grec.
enum. p. 61); Perisi prin va-
lea Cociocului Comana; Panteleimon; Predeal, Buteni;
;
Podu-Tur-
cului prin lunca Zeletinului.
39. MOLINIA Schrank baicr. Jl. i p, o.,^.
§ 1. Florile mutice, gkmielele fiind Ia

virf obtuse.
I. M. coerulea McBuch meth. p. 183 (1794); Koch syn.i). 933-
Rchb. icon. germ. 372; Gren. Godr.
1 fig.
fl. f,. 3 p. 560 '; Boiss. fl.'
— ;
dU CONSPECTUL STSTEMAtiC
(tiiciil. ') ji. Oli': SehlccIiLd. Laiig. doulscli. S tig. 715. Alra carulca L.
spec. p. 05. Ivnodiuut cwruhum Gaiid. agrosl. lielv. 1 p. 145 (1811).
Fesluca coemlea DC. fl. fr. 3 p. 4G (1805).— <|, Iulie, August. Livef]i
montane în regiunea subalpin inferior în locuri ml.|tin6se. Slnic,
Tîrgu-Ocnei ; Brosteni pe Neagra ; Dorna pe Picioru-Arinului.
§ 2. Glumcla inferior carenal, la virf bidentata i din caren

pornete o mic arist în form de mucron, glumela superior iari
carenal i bifid {Diplarhne P. Beauv.)
2. M. serotina Mert. et Koch deutsch. fl. 1 p. 585 (1823); Koch
.syn. p. 934; Rchb. icon. germ. 1 fig. 432 sub Diplachne; Schlechtd. et
Lang. deutsch. 8 fig. 717. Diplachne serotina LmV. bort. berol. 1 p. 155
(1827); Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 559; Boiss. fl. orient. 5 p. 5G2. Festuca
serotina L. spec. p. 111. Âgrostis serotina L. mant. 1 p. 30 (1707).
t[. Iulie- Septembre. Pe coaste i prin locuri tari petrose. Verciorova,
Severin; Fâlciu.
40. DACTYLIS L. gen. 80.
I. D. glomerata L. spec. p. 105 ; Sturm deutsch. h. G ; Koch

i>yn. p. 934; Rchb. icon. germ. 1 fig. 364; Gren. GJodr. fl. fr. 3 p. 559;
Boiss. fl. orient. 5 p. 59G; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 718. Bromus
(flomeratiis Scop. fl. carn. 1 p. 76 (edit. 1772). Jêstuca ijlomerata AH.
fl. pedem. 2 p. 252 (1785). — Vulg. Golome. Noduros.. —% Iunie,
Iulie. Prin livedi i la locuri enum. p. 62).

cu ierb, forte comun (Grec.
Severin; Graiova; Tîrgujiul; Olneti, Rîmnic; Câmpulung; Comana ;
Bucureti, Chitila; Ciocneti, Perii Predeal, Sinaia; Leliliu, Slobo- ;
ziea, Ciulnia; Bacu; Peatra, Neamu; Iai: Dobrogea.
41. ^LUROPUS Trin. fund. agrost. p. i4j.
I. iE. littoralis Pariat, fl. ital. 1 p. 460 (1850); Ledeb. fl. ross. 4
p. 369; Boiss. fl. orient. 5 p. 594. Dadylis littoralis Willd. spec. pi. I
p. 408 (1797). Dacti/Us maritima Suffr. ap. Rchb. icon. germ. voi. 1
fig. 361. Âgrostis pungens ei Milium maritimumFaW. ind. taur.? tj. Iunie —
-Septembre. Prin locuri palustre turfacee salsuginose. Dobrogea la Ca-
racoium prin mlatinile de subt costa viilor.
42. CYNOSURUS L. gen. n. 87.
1. C. echinatus L. spec. p. 105; Koch syn. p. 935; Rchb. icon.

germ. 1 fig. 365 ; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 562 ;
Boiss. fl. orient. 5 p. 57 1
Schlechtd. et Lang. deutsch. 8 fig. 721. Chrijsuriis ec/iinatus P. Beauv.

GRAMINE^ 625
agrost. p. 123 (1812). — Iunie, Iulie. Lii locuri tari uscate inculte i
pe ling Verciorova, Scverin, Topolnia, (irdetu; Balta, Baea-
cui.
de-Arani, Cloeani, Cuhnea Cernei, forte frecuent.
2. C. cristatus L. spec. p. 105; Sturm. deulsch. li. i; Kocli

syn. p. 1)34 ; Rchb. ic. germ. 1 fig. 3G6 Gren. Godr. fl. fr. 3 ;
p. 562
Boiss. 11. orient. 5 p. 570; Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 8 fig. 7
C}0)
Phleum cristatu/n Scop. fl. cam. edit. 1772 p. 57. — ?|, Iunie, Iulie.
Prin live(ji, locuri cu ierb ; specie comun (Grec.enum. p. (>2). Ver-
ciorova, Bahna; Severin; Craiova; Olâne.sti, Rîmnic; lone.sti, Cacova,
Vultureanca; Bucure.sti, Ciocneti, Perii; Filipesti; Câmpulung, Hucâr,
Valea-Muierei Predeal, Sinaia; Vleni; Broteni, muntele Bida, Rareu.
;
43. VULPIA Gmel. Jl baden. i p. 8.
I. V. pseudomyuros Soy.-Willm. ap. Godr. fl. lorr. M p. 177

(1845) ; Rchb. germ. exc. 1 p. 37 (1830) ; icon. germ. 1 fig. 290; Gren.
Godr. fl. fr. 3 p. 564. V. Myuros Gmel. fl. baden. 1 p. 8 (1805); Rchb.
icon. germ. 1 fig. 289; Boiss. fl. orient. 5 p. 628. Festuca Mijuros Koch
syn. p. 937 et Auct.-an L. spec. p. 109? F. pseudomyuros ôy .AWWm,
obs. p. 132 (1828). —0 sau rf. Maiu-Iulie. Locuri nsipose, petri-
iuri nsipose pe la rupturi de coste pe lîng drumuri. Verciorova, §i
Severin, Simian, Hinova; Craiova, Cârcea Rîmnic, Glimneti. ;
44. FESTUCA L. gen, n. 88.
§ 1. Ot-rnce Hackel. Ligulele scurte, biauriculate ; limbul tutulor

foilor convolut sau conduplicat, sau c numa foile caulinare au lim-
bul plan ;
glumela extern are marginea forte ângust-scarios §i la
maturitate forte involut.
A. Homoftle.~-lj'm\h\\\ tutulor foilor convolut sau complanat seti-
form. Intravaginale
i. Limbul prin uscare remâne cilindric sau convex pe ambe fa|e,
textura subepidermic constitue un sclerenchim uniform (Euovina
Hack.).
•==
Limbul foilor capilar sau filiform.
I. F. ovina L. spec. p. 108 in sensîi stricto ap. Hack. mon. fest.
p. 82 (1882); Boiss. fl. orient, p. 617 lusus 1 excl. variet. et synon.

Sibthorpii; Sag. etSchn. carp. centr. 2 p. 550 var. vulyaris f/enuina.—
F. ovina a. mdgaris Koch synops. p. 938, exclus, forma tenuifolia
mutica Sibth.; Rchb. icon. germ. 1 fig. 294. — Vulg.
Piusi — l\. Iu-
nie, Iulie. Pasciuni, locuri cu ierb In regiunea montan. Buceci
;
G26 CONSPECTUL SISTEMATIC
la l'iati'a-Ars (Kneclit.), pe Caraimaiiii .î CosUla in Valea-Alb la
Buteni.
2. F. supina Schur. enum. transs. p. 784 (186G). F. ovina var.
suplna Boiss. fi. orient. 5 p. 617 ; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 551.
F. duriuscula var. alpina Wim. in Grab. fl. siles. p. 58 (1832) -non Sut.
fl. helv. 1 p. 55 (1811). F. ovina var. alpina Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 571.
F. alpina Auct. transs. ex p.-non Sut. — Aduce mult prin fptur cu
F. alpina Sut. {F. Hallen Koch synops. p. 937 -non AH.).— <[, Iulie,
August. Pâsciuni pe coamele .i plaiurile alpine. Godeanu, Scria;

Negoiu Ppu.ea Buceci pe Piatra-Ars .|i pe Furnica (Knecht.);
;
;
Ceahlu.
p. oliganiha Hackel monogr. festuc. p. 89 (1882). F. oligosantha
Schur enum. transs. p. 784 (186G). De statur cu mult mai mic i mai
subire in tote prile sale; panicula subire i contract, spicuiorele
mici. Psciuni alpine. Piatra-Mare.
•••*
Limbul foilor mai groscior, junciform.
3. F, duriuscula L. spec. p. 108; Rclib. ic. germ. 1 fig. 303;

Heufî. enum. ban. p. 196. F. ovina var. s. duriuscula Koch. syn. p. 938
Boiss. fl. or. 5 p. 617; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 551. — ?|, Iunie,
Iulie. Locuri cu ierb, psciuni; în regiunea montan. Verciorova; Va-

lea-Barnarului la Prîul-Sec în Suceava (Br.)
pallens Host. gramin. 2 tab. 88 (1802); Sturm deutsch.

4. F.
11. Baumg. en. transs. 3 p. 224 (1816) et Auct. transs.
h. 26. F. glauca
-non Lam. dict. encycl. 2 p. 459 (1789). F. ovina g'auca Koch syn. 'C.
p. 938. I|, —
Iunie, Iulie. Prin fissurile stâncilor abrupte în vi montane
umede umbrose. în cheile Barnarului.
5. F. vaginata W. et Kit. in Willd. enum. hort. berol. p. 116

(1809); Heuff. enum. banat. p. 197; Rchb. ic. germ. 1 fig. 313. F. ovina
var. vaginata Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 552. F. amelhystina Host.

gram. 2 tab. 89 (1802) -non L. F. ovina -q. amethgstina Koch synops.
p. 938. F. austriaca Hack. oest. bot. zeit. ann. 1878 p. 349. — ^. Iunie,
Iulie. Tuferiiuri, poale de pduri pe costele munilor de la Verciorova
spre gura Sltinicului ; Olneti.
2. Limbul foilor conduplicat setiform, prin uscare dobîndete

dou fae laterale lungitudinal sulcate, fiecare se vede a fi percurs de
dou nervure grose, uneori i câteva suplementare, subirele, ce result
din lextura schlercncliimatic subepidermic : una ce ine de nervura
GRAMINEiE 627
mediana a limbului, cea lalt jînu de marginea fajêi respective a lim-

bului" [Siilcata Ilack.)
6. F. valesiaca Sclileich. ap. CJaud. agrost. lielv. 1 p. 212(181 1);

Kchb. icon, qcrtn. 1 fig. lill. F. ovina var. o. valesiaca Koch syn. p. 03<S.
F. ovina lus. 4 var. a. valesiaca Boiss. fi. orient. 5 p. G18. Culmii erecjî
subirei, foile filiforme cam pepene de un verde glauc pruinos .î cam
scabre pe a-locuri; spiculele glauco-pruinose. — 7\. Iulie, August. Bu-
ceci pe Garaimanu (Knecht.)
7. F. sulcata Hack. monogr. festuc.]). 100 (1882). F. ovina lus. i.

sulcata Boiss. fl. orient. 5 p. 618 exclus, variet. F. ovina var. sulcata
Sag. et Schn. carp. cenlr. 2 p. 552. F. duriuscula Host. gram. 2 tab. 83
(1802) -non Lin. 7^^.
ovina var. glauca et vnr. pannonica Griseb. spicil.
ruinei. 2p.432 (1844). F. rupicola Heuff. enum. banat. p. 197 (1858).
F.sulcatah. barbulata Hack. Ioc. cit. p. 105. F. valesiaca d. rupicola Simk.
enum. transs. p. 588. — August. Psciuni
în regiunea alpin
?(, Iulie,
pe muntele Ghi|u (Argei); Piatra -Maro (Prahova); culmea Rareului.

p. hirsuta. —
F. hirsuta Host. gram. 2 tab. 85 (1802); Baumg.
enum. transs. 3 p. 243. F. Halleri Fuss. excurs, p. 738 et Auct. transs.
nonull. F. valesiaca c. hirsuta Simk. enum. p. 588. Culmii subirei
ereci sau usior curba|,i la baz; foile filiforme scurte rigide sau cam
moi de un verde u.îor glaucescent nepruinose, unele scabriuscule; flo-
rile adesea violet vergate pe spate i la verf, au glumela mai mult sau
mai pn|in pubescent, ciliat .i aristat. — Psciuni alpine. Pe virful
muntelui Ghi|u.
Y. colorata Schur enum. transs. p,788 (1866) pro specie. Pani-
cula mai lax, spicusiorele cu mai puine flori dar florile maî mari,
au glumela extern glabr si mai aristat, la vîrf .i pe .spate purpurie
sau violacee. — Psciuni montane. Predeal, Buteni.
S. megaphylla Schur enum. transs. p. 789 (1866) pro specie; ex
descriptione. Culm-Î robuti curbato-ascendeni apoi ereci; foile condu-
plicate filiforme lungi sau forte lungi, moi, flascide, glabre, faele
mai
mai subiri i adesea mai mult de dou pa-
lticele, nervurele lor par ;
nicula lax, dar în urm contractat spicui(')rele mai multiflore, florile

;
comparativ mai micue, glabre, de un verde glaucescent cu oarecare

purpuriu pe spate, glumela aristat. — Predeal, Buteni.
£. nana. Stufos (coe.spitosa), scundac; culmii subirei, ca de 5-7
cent. înlime, foile rigidiuscule, filiforme egalez 2/3 parte din înlimea
plantei ;
panicula mic, contractat cilindraceo, glumeele uior ari.s-
tate, glabre. Tot planta are un aspect purpureo-violaceu intens, nc-

pruinos. — Pe vîrfurile (loahlului (Kikh'IiI.)
G28 CONSPECTUL SISTEMATIC
8. F. pseudovina Ilackel mon. festuc. p. lOi? (188::2) ; ojus in A.

Kern. sclied. fasc. 1 n. ^81. F. ovina lus. 4: sulcata, var. ^. psendovind
Boiss. fl. orient. 5 p. 618. F. ovina Host gram. 2 tab. 86 (1802) -non
L. — F. ovina a. vulgaris Neilr. fl. von nied. oester. p. 73 (1859)-non
Koch. F. pvlchella Scliur enum. transs. p. 785. — Vulg. Paiuc. —
% Maiu- Iulie. Livezi la locuri uscate deschise, in regiunea câmpiilor.
Vorciorova, Severin; Tirgujiul ; Alexandria; loneti; Vultureanea; B-
neasa, Gomana; Bucureti (Festuca duriuscula Grec. enum. p. 62 -non
L. nec alior.), Herestru, Gliitila; Giocne.|ti, Perii; Ploeti.
|3. angustifolia Hack. (sec. exemplar, ab N. Oborny în Baenitz
herb. europ. ann. 1882 aservatur!). — Gulmiî subirei, lamina foilor
sub|ire, capilar, nepruinos, fasciculele 3-file ; spicuiorele micuele.
— Livedi, psciuni montane. Muntele Ghiu.
7. faurica Kern. ap. Hack. I. c. p. 104. F. ocina lus. 4: siilcata
'(. taurica Boiss. fl. orient. 5 p. 618 (sec. descriptione et area geogr.
austro-orientale). — Rdcin fibros stufos i stolonifer. Gulmiî ro-
buti, înali ca de 60-70 cent.; foile lstarilor i cele bazale forte
lungi, 25-30 cent. rigide, verdi i nepruinose, limbul complanat .i
setiform are fa|ele cam lticele, scabride, adesea percurse i de careva

nervure forte subirele p'între cele dou legitime; glumele i glumeele
subulato-lanceolate lungicel aristate, verdi sau de un verde-palid lr
nici o nuan pruinos nici violacee sau purpurie. — Gomana.
B. Heterofile.—'lAmhwX foilor ce pornesc din lstarii radicali este
convolut sau conduplicat filiform sail setiform, pe când limbul foilor
caulinare este plan. Extravaginale.
9. F. heterophylla Lain. fl. fr. ed. 1 p. 600 (1778); Koch syn.
p. 939 Schlecht. Lang. deutsch. 8f]g. 731. F. duriuscula L. syst. nat. 2

;
p. 96 -non spec. ed. 1753; Schrad. deutsch. fi. 1 p. 328. F. nemorum

Leyss. in abhandl. der hali. naturf. gesel. 1 p. 368 ; Rchb. ic. germ. 1
fig. 323. — ([. Iunie, Iulie. Pduri în regiunea montan. — Pe Gracu-

Bulzului; Muntele Gozia pe lîng Stniioara; Predeal ; Rareu.
10. F. rubra L. spec. 109; Koch syn. p. 939; Rchb. ic. germ.
1 fig. 321 ; Boiss. fl. orient. 5 p. 621; Schlechtd. Lang. 8 fig. 732; Sag.
Schn. carp. cen'r. 2 p. 555. — î|. Iunie, Iulie. Livedi, locuri cuierb, pe-
triuri; în regiunea montan.— Pe Bulzu; Muntele Ghiu; Sinaia (Grec.
enum. p. 62), pe Buceci (Knecht.), pe la Buteni i Predeal Piatra- ;
Mare ;
Broteni în Suceava (Br.) .i pe Stniioara.
p. fallax Sag. Schn. carp. centr. 2 p. 556. F. fallax T\\u\\\. fl.
paris. p. 50 (ed. 1799). F, duriuscula Gaud. agrost. helv. 1 p. 251 var.
5
GRAMINE.T: 629
a. ct fi; F. rubra var. commntata Ciaud. 11. helv. 1 \). 287 (1828). B.
jjsendorubra Scliur eiiuiii. transs. p. 794 (1800). F. richra var. ccaspi-
fosa Hack. in acta mus. liisl. nat. hung. :2 p. 21)2 (1878). — Livedi al-
pine subalpine. Predai ; Rareu.
§2. Farm' Hack. Ligilele oblungi neauriculate; limbul foilor

convolut sau conduplicat; glumele §i glumelcle externe la virf .|i pe
margini forte mult lat-scariose, glumela fructifer puîn i tardiu are
marginile involute.
•'•
Intravaginale.
11. F. varia Haenke în Jacq. collect. 2 p. 94 (1788); Koch syn.
p. 940; llchb. ic. germ. 1 fig.315; Boiss. fi. orient. 5p. 624; Schleclitd.
Lang. deutsch. 8 fig. 733; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 553.— i*";
minor Schur enum. transs. p. 795 est forma alpina minor.— ?[. Iulie,
August. Livedi subal/»ine quasi alpine. Buceci (Knecht.)
12. F. xanthina Roem. et Scli. sjst. veg. 2. p. 721 (1817) et

Auct. banat. hung. recent. F. flavescens Host gram. 3 tab. 9 (1805)-
non Bell. (1792); Heuff. enum. banat. p. 197. ?[, Iunie, Iulie. Tufe-
—
risiuri pe stânci abrupte în vi umbrose. Valea esnei la Gaura-Fetei.
'•"•=
Extravaginale (Amphiiienes JankaX
13. F. pilosa Hali. fil. in Sut. fi. helv. 1 p. 50 (1802) ; Sturm
deutsch. h. 86 tab. 7 ;
Koch syn. p.940; Rchb. ic. germ. voi. 1 fig. 318;
Schlechtd. Lang. fi. v. deutsch. 8 fig. 737. F jjoaiformh Host gram. 2
p. 58 (1802). F\ rhaetica Sut. 1. c. exclus, synon. Scheuchzeri et Ilalleri
patris. Foa violacea Bell. append. fi. pedem. p. 8 (1792).— cj. Iulie,
August. Psciuni alpine. Buccecipe Piatra-Ars (Knecht.) i pe Furnica;
pe vîrful Petrosului în Suceana (Br. miss.)
14. F. carpatica Dietr. nachtr. z.lex.d.gaertn. 3 p. 333(1817);

Sag. Schn. carpat. centr. 2 p.556. F.nutansWahlenh.il carp. princip,
p. 28 (1814) -non Host germ. (1809). F. dimorpha Janka ot-st. bot.
zeit. 1866 p. 101. F. pseudolaxa Schur enum. tr. p. 796 (1866). Am-
Ijhigenes carpatica .Janka in linnaâ ann. 1860 p. 619.— t|. Iulie, Au-
gu-t. Buceci prin Valea-Alb; Rareu spre culmea mare.
§ 3. Monfanw Hack. Ligulele oblungi neauriculate, limbul tulu-

lor foilor plan, doar la început cele noi sunt convolute; marginile
glumelelor forte ânguste scarirjse i la maturitate uior involute.
15. F. montana M.Bieb.fl.t.c. 3 p. 75(1819); Boiss. orient. fl.
689' CONSPECTUL SISTEMATIC
p. 646 ; Sag. el Seim. carp. centr. 2 p. 55(). F. l)ryme.ja Mert. et Koch

deutscli. fi. 1 p. 670 (1843); Koch syn. p. 944; Rchb. ic. germ. 1
fig. 328; Schieclit. Lang. deutscli. 8 fig. 740. F. silvaticaWoit gram. 2

tab. 78 (1802)- non Vili. F. lucorum Scliur en transs.p. 797 (1866).—
t[. Iulie, August. Pduri în regiunea montan subalpin. Muntele Ghiû
in Argei Predeal pe
; Susaiu.
§ 4. Bovince Hack. Ligulele scurte §i neauriculate, limbul tu-

tulor foilor plan, lat sau lticel; glumele i glumelele la vîrf si pe
margini lat-scariose, marginile glumelelor externe la maturitate forte
in volute.
16. F. elatior L. spec. p. 75 ed. 1753; Koch syn. p. 943; Boiss.

11. orient. 5 p. 622 exclus, lus. 2; Sag. et Schn. carp. centr. 2 p. 557.
F. pratensU Huds. fl. angl. p. 37 (ed. 1762); Rchb. ic. germ. 1 fig. 330;
Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 581. Bromus elatior Koel. descr. gram. p. 214
(1802). Bucetum pratense Parn. great of. brit. p. 105 (1845). — t|. Maiu
- Iulie. Livezi, locuri cu ierb, prin curî, grdini, ograde ; în regiunea
câmpiilor, a dealurilor subalpin inferior; frecuenla.Craiova;
.i în cea
Gorbeni pe Ghi|u; Câmpulung; loneti Gacova, Vultureanca; Co- ,
mana; Ciocneti, Bucureti, Herestru (Grec. enum. p. 62); Crivina;

Buteni, Predeal.
17. F. apennina De fl. lig. 2 p. 502(1843). F. aus-

Not. repert.
tralis Schur enum. transs. p. 798 (1866). F. elatior var. apennina.
Hack. —% Iulie, August. Stânci cu ierb i prin livezi montane. Bro-
teni pe Neagra, valea Barnarului^ la Schitul l pe culmea Rareului.
18. F. arundinacea Schreb. spicil. fl. lips. p. 57 (1771); Koch

syn. p. 943; Rchb. ic. germ. 1 fig. 334; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 580;
Schlechtd. Lang. deutscli. 8 fig. 744; Sag. et Schn. carp. centr. 2
p. 557. F. elatior ^. L. spec. p. 111 (1762). F. elatior lus. 2: arundi-
nacea Boiss. fl. orient. 5 p. 622. Bromus arundinaceus Roth. tent. fl.
germ. p. 141 (1788). Bucetum elatius Parn. c. p. 107. Poa Phoenix 1.
Scop. fl. carn. ed. 1772 p. 74 — ?[, Iunie, Iulie. Livezi, la locuri umede.
Bucureti {F r/i(/antea Grec. enum. p. 62-non Vili.); Comana; Pre-
deal; Piatra pe la Pdurea-Balaurului în pr|ile de jos; în Suceava
pe Stniioara la deal de Iesle.
19. F. loliacea Huds. fl. angl. p. 38 (1762) Koch syn. p. 943

;
;
Schlechtd. Lang. deutscli. 8 fig. 745 tab. II; F. elofiorxLolium perenne

Auct. plur. /•'. cînnt/ata Ehrh. boitr. 6 p. 133 (1779). Gli/eeria loliacea
;
GBAMINE^ 631
Gren.Godr. fl. fr.;3 p. 53:2. G. acmninata Scliur en.transs.p. 781 (1866).

LoUhiu festucaceuni Link. en. hoit. berol. 1 p. 273 (1827). — ?(.Maiu,
Iunie. Live<î la locuri umedejosnice.Baea-de-ArampriiiValea-Ginei;
Comana prin 'unea Gâlnitei spre Grditea.
20. F. gigantea Vili. dauph. 2 p. 1 10 (1787) ; Koch syn. p. 942;
(Jrcn. Godr. fl. fr. 3 p. 582. Boiss. fl. or. 5 p. 623; Sclilechtd. Lang.
dcutsch. 8 fig. 743. Bromus giganteus L. spec. p. 114 Rchb. ic. germ. 1 ;
fîg. 358. — ?|, Iulie, August. Pduri, locuri umbrose, în regiunea mon-
tan. Valea-esnei; Baea-de-Aram Cloani; Tismana; Goziea, Stni- ;
§ioara Rîu- Vadului Câmpulung; Sinaia {F. sîlvatica Grec. enum.

; ;
p. G2 quoad pi. ann. 1876 lecta-non Vili.), Buteni, Predeal.
45. BRACHYPODIUM P. Beaur. agrost p. loo.
1. B. silvaticum Pui^m. et Scli. syst. veg. 2 p. 741 (1817);

Koch .syn. p. 914: Gren. Godr. fl. orient. 5 fl. fr. 3 p. 610; Bois.s.
p. 657; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 t. 746. B.gracile Weig. obs. p. 15
(1772) Rchb. ic. germ. 1 fig. ^77-^79. B. pinnatus p. Rchb. ic. germ. 1
;
lig. 281. Festuca silvatlca Huds. fl. angl. p. 38 ed. 1762. Brormis jnn-
natus p. L. spec. p. 115 ( 1763). TriticAim gracile Brot. fl. lusit. 1
p. 121 (1804). — Vulg. Obsig.— ?|. Iunie- August. Prin pduri, dum-
bravo, tuferiiuri, locuri deschise. Verciorova, Cerneai; Tismana; Riu-
Vadului; Glimneti, Goziea, Stniioara; Sinaia (Grec. enum. p. 63);
Comana; Paserea; Flticeni la pdurea Huilor.
2. B. pinnatum P. Beauv. agrost. p. 101 (1812); Koch syn.
p. 944; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 610; Boiss. fl. orient. 5 p. 658 Schlechtd.
;
Lang. deutsch. 8 fig. 747. Bromus înnnatus L. spec. p. 1 5. Festuca 1
plnnata Huds. fl. angl. p. 48 (1762). Bracliypodium înnnatum a. vul-

garis Koch 1. c. THHcum bromoidesysf'ih. fl. werth. p. 1 1. Tv. iminatam
et Tr. gracile DC. fl. fr. 3 p. 84 ( 1805). — Vulg. Obsig.— 1\^ Iunie,
Iulie. Tuferiiuri^ poeni, locuri deschise uscate sau aprice. Verciorova,
Cerne|i pe dealurile lorgutovei i pe Stîrmina; Curtea-de-Argei
valea Cociocului spre Perisi ; dealurile Slnicului din Prahova Piatra ;
pe ling pdurea Oslovenilor, Bllteti ; Broteni pe Neagra i pe

Bistria spre Barnaru.
(3. rupestre Koch syn. p. 644. B. rupestre R(em. et Scli. syst.
veg. 2 p. 737 (1817); Rchb. ic. germ. l fig. 280. B. ccesjjitosum Roem.
et Sch. 1. c. ; Rchb. 1. c. fig. 282. Bromus rupestris et Br. ccespitosus
Host gram. 4 p. 10 tab. 17 et tab. 18. — Tufcriiuri, pe costele pe-
trose ale munilor la Vri'ciorova.
46. BROMUS L. '^cn. n. <Sfj.
§ 1. Spicuiorele exagerai aristale, vîrful lor în epoca iiitlorirei
se lâj_ele i î.i desparte llorile; glumele neegale i puînnerviate, glu-

nielele siiperiore pectinato-ciliate pe costele carenelor lor. Anuale.
1. B. sterilis L. spec p. 113; Koch syn. p. 949; Rchb. ic.
germ. 1 fig. 339; Gren. Godr. fi. fr. 3p.583; Boiss. 11. orient. 5 p. 64iS;
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 7G1. -B. distichus Moencli metli. p. 19i2.
B.Juhatus Ten. 11. napol. 3 p. 89. Schedonorus sterllisYi\s\x\\\m. veg. 1
p, 76 (1846). — Vulg. Ohsig. Orsifj. Osig. Odae. Secarea. lerba-

ov(^sului; iot astfel i pentru cele urmetore. — Oâiu- Iulie. Lo-
curi aprice inculte, drumuri, coste. Tirgujiul ; Bucureti (Grec. enum.
p. 62) ; Comana ; Piatra pe Cernegura.
2. B. tectorum L. spec. p. 114; Koch syn. p. 949; Rchb. ic.
germ. 1 fig. 340; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 582; Schlechtd. Lang. deutsch. 8
fig. 762. Schedonorus tectorum Fries summ. veg. 1 p. 76. —Q M'î'^
-August. Locuri cu ierb, câmpuri, drumuri, curi, grdini, i prin lo-

curi de cultur; forte frecuent. —
Severin; Graiova; Rîmnic; Bneasa,
Comana; loneli, Vultureanca; Bucureti, Chitila, Buftea; Sloboziea,
Feteti; Galai; Bîrlad ; Tulcea, Macin, Constana.
§ 2. Spicuiorele mediocru aristate, vîrful lor în epoca înllorirei

este nelit, ângustat, moat; glumele neegale i puin nerviate, glu-
nielele superiore pe costele lor sunt ui or pubescente. Perenice.
'•'
Tulpina fibr6?.
3. B. ramosus Huds. fl. angl. p. 40 ed. 1762; A. Gremli 11.
analyt. suisse p. 548; K. Richt. pi. europ. p. 111 quoad synonym. B.

serotinus Benek. bot. zeit. ann. 1845 p. 724. B. pseudoasper Schur
enum.transs.p. 804(1866). 5. nemomZis Huds. fl. angl. p. 51 ed. 1778.—
^f. Iunie, Iulie. Pduri în regiunea montan. Valea-esnei la Gaura-
Fetei; Buceci, Sinaia prin Valea-Peleiului.
4. B. asper Murr. prodr. stirp. gotting. p. 42 (1770); Rchb. ic.
germ. 1 fig. 367; A. Gremli fl. analyt. suisse p. 548; K. Richt pi.
europ. 111 quoad synonym. Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 758;
Boiss. fl. orient. 5 p. 643. Festucaaspera Mert. et. Koch deutsch. fl. 1
p. 673 (1823). Schedonorus asper Fries bot. not. 1843 p. 131. —
?(, Maiu. Iunie. Dumbrave. Craiova; Comana.
5. B. erectus Huds. fl. angl. p. 49 (ed. 1762): Koch syn.

p. 948; Rchb. icon. germ. l fig. 360; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 586;
;
({ramtne.t: c^^b
IJoiss. 11. orient. 5 p. G44; Sclilcciild. f.ang. ilciilscii. 8 fig. 75'J. B. a-
(jrestis Host. gram. 1 tab. 10(1805). B. anfjHstifollus Schrank baier. fi.
p. 366 (1789). B. arvensis Poli. pi. palat. 1 p. 113 (1776) -non

h.Fes-
tuca montana Mert. et Koch deulsch. fi. 1 p. 675 (1823). % Maiu, —
Iunie. Live(]i cânipene î pe coa.stele muncilor. Predeal; Bucureti;
Brila pe la Monument; Monstirea Neamu (Chan.) ; la.i.
p. transsilvanicus. Steud. syn. glurn. 1 p. 320 (1855) et teste ci.
Hackel ap. Velen. fi. bulg. p. 615. Perenic, stufos; vaginele rose, în-
tregi sau reduse în firiiîore desfcute dar neîmpîslite; culmiî subirei
ereci ; conforme, linear-ânguste, plane, venji, pe nervure .i
foile tote
j)o margini spar.iu-perose, încolo glabre; panicula laxiflor subnu-
lant, spicuiorele mai micuele, glumele mai scurte .i glumelele mai

l)uin late de cum la forma genuin. — Livedi la locuri tari, aspre. Pre-
deal; Bucureti; Comana.
'•••'
Tulpina rizom stolonifer.
6. B. fibrosus Hack. oest. bot. zest. ann. 1879 p. 207; Boi.ss.
fi. orient. 5 p. 645; Velen. fi. bulg. p. 615; B. eredus [3. glaber Schur
a-'st. bot. zeit. ann. 1860 p. 227 et in enum. transs. p. 804 (1866)- non
Steud. .syn. glum. 1 p. 320 (1855). B. laxus et B. varUgattis Schur en.

transs. p. 805- non alior. — % Maiu, Iunie. Tuferiiuri pe costele mun-
cilor. Verciorova, Gura-Vei (A. Degen).
7. B. inermis Leyss. fi. halens. p. 16 ed. 1761; Koch syn.

p.949; Gren.Godr.fi. fr. 3 p. 587;Boiss.fl. orient. 5 p. 642;Schlechtd.
Lang. deutch. 8 fig. 760. Festuca inermis DC. fi. fr. 3 p. 49 (1805)
Rchb. icon. germ. 1 fig. 335. F. Leysseri Moench. fi. hass. n. 82
(1777). _ ierb pe dealuri i pe câm-
^<:(Junie, Iulie. Livedi, locuri cu
puri; specie frecuent. Netoi, Alexandriea; Comana; Bucureti; Cio-

cneti, Buftea; Grivina; Dealu-Mare; Bîrlad; Iai; Dobrogea pe la
Caranasib, Constan|a.
§ 3. Spicuiorelo mediocru aristate, vîrfu lor la maturitate ne-
l|it, ângust moât; glumele aproximativ egale multinerviate, glu-

i
meele superiore pe costele carenelor pectinato-ciliate. Anuale.
1. Spicuiorele la maturitate avend florile pe marginea intern
forte contractate asia c nu se acoper una pe alta.
8. B. secalinus L. spec. p. 112; Koch syn. p. 945 var. v;
Rchb. icon. germ. 1 ^\g. 353; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 588; Boi.ss. fi.
orient. 5 p.656 Schlechtd. Lang. deutsch.

; 8 fig. 750. B. eloiu/atus
Gaud. agrost. helv. l p. 305 (1811). B. lujhridus Schur enum. transs.
;
634 CONSPfiCTUL SISTfiMATÎC
p. 801 (1800). —O l^'ii'^'î l*^*''^'- i-'OCuri aprico, pe ling drum pii la
Verciorova, (!uia-\'ei si pe la Tîrgujiul.
2. Spicuiorele la maturitate avend florile imbricate, acoperin-

du-se una pe alta.
* Aristele remân definitiv drepte i dirigiate în su.s.
9. B. arvensis L. spec. p. 113; Koch syn. p. 947; Rchb. icon.

germ. 1 fig.343; Boiss. fl. orient. 5 p. 655; Schlechtd. Lang. deutsch. 8
fig. 755. Serrafalcus arvensis Greu. Godr. fl. fr. 3 p. 588. Bromus
fragilis Schur enuni. transs. p. 803 et B. hi/alinus Schuv
(1866).— 1. c.
O Iunie, Iulie. Livezi, locuri cu ierb, locuri de cultur, grdini pe

câmpuri i pe dealuri; specie vulgar [Bromus versicolor Grec. enum.
p. 62). — Craiova; Rîmnic; Câmpulung; Netoi, Alexandriea ; Vultu-
reanca; Giurgiu, Bâneasa, Comana; Bucure.ti, Ciocneti, Buftea;
Ploe.ti, Vleni, Câmpina ; Sinaia ; Broteni.
10. B. commutatus Schrad. fi. germ. 1 p. 353 (1806); Koch

syn. p. 946 ; Rchb. icon. germ. voi. 1 fig. 347 ; Boiss. fl. orient. 5
p. 654; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 751. Serrafalcus commutatus
Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 589. Bromus simplex Gaud. agrost. 1 p. 236.
B. multiflormn Host. gram. 1 p. 10 (1800). — Iunie, Iulie. Livedi, câm-
puri, drumuri i prin locuri cultivate. Balta, Costeti ; Olneti Netoi ;
Comana; Bucureti, Chitila, Ciocneti; Perii; Câmpulung; Broteni.
11. B. mollls L. spec. p. 112; Koch syn. p. 946; Rchb. icon.

germ. 1 fig. 345; Boiss. fl. orient. 6 p. 653; Schlechtd. Lang. deutsch. 8
fig. 753. Serrafalcus moZ//s Pariat, pi. rar. sic. etiam Gren. Godr. fl. fr. 3
p. 590. Bromus affinis Dumoit. agrost. belg. p. 116 (1823). — QIu-
Câmpuri, drumuri, curî, grdini, locuri cultivate; frecuent
nie, Iulie.
(Grec.enum. p. 63). Cernci; Graiova; Rîmnic; Comana; Netoi, Ale-

xandriea loneti, Cacova, Vultureanca Bucureti Ciocneti, Buftea,
;
; ;
Perii, Ploeti; Broteni; Iai.

p. effusus Schur en. transs. p. 802. — Broteni pe pruntiiul
Bistriei.
>:::•:
Anstcle chiar de timpm'iu devin divaricate.
12. B. paftulus Mert. et Koch deutsch. fl. 1 p. 685 (1823) ;
Koch syn. p. 947; Rchb. icon. germ. 1 fig. 344; Boiss. fl. orient. 5
p. 655 Schlechtd. Lang. deutsch. 8

; fig. 156. Serrafalcus patulus Pariat,
fl. ital. 1 p. 349; Gren. Godr. fl. fr. 3 p.592. Bromus muUifiorus Host.
gram. I lab. 2-non Sm. B. commutatus M. Bieb. fl. t. c. 3 p. 77
— ;
GlîAMINE.î: 635
(l<siy)-non Sdirad. "^îmuc, Iulie. Câmpuii si dealuri pe Ia locuri

cuierb. Balta, Coste^Li; Baea-de-Arama, Clocani; Ciaiova Comana; ;
Bucureti; Peiii; Bacu; Tecuci.
13. B. squarrosus L. spec. p. 112;

syn. p. 948; Rchb. Koch
icon. germ. 1 lig. ;J55; Boiss. G51; Schlechtd. Lang.
fi. orient. 5 p.
deutscb. 8 fig. 757. Sairafalms squarrosus Bab. man. of. brit. bot.
p. 375; Greu. Godr. fi. fr. 3 p. 592. Brontus irolgensis M. Bieb. fi.
t. c. 3 p. 78 (1819). — Qsau cj* Iunie, Iulie. Locuri aprice fertile.

Verciorova, Severin; Olnesti; Neani|u ; Isaccea, Cocoi, Tulcea
Constana.
j3. villosus Koch syn. p. 948. B. vlllosus Gmel. fi. baden. 1 p. 229
(1805). B. hirsutiis Schrank in denksch. das regensb. bot. gesel.
ann. 1818 p. 161. B. squarrosus p. velutimis Rchb. icon. germ. 1
fig. 35G. — Cu forma genuin adesea împreun.

Y- megastachius. Spicuiorele cu mult mai lungi,trecendpeste3' '".
Gura-Vei, Verciorova.
Secf/'ea II. — Rachisul (axa primar a inflorescenei) cu excavatif

laterale în care sunt aeclate spicuiorele sesil inserate.
Suhsecâea 1. Cate 2-6 spicu.iore de fiecare excavaie.
47. HORBEUM L. gen. iu g8.
§ 1. Spiculele Iernate : cea medie uniflor, hermafrodita, sesil

sau stipitat; cele laterale uniflore, mascule sau neutre, cu flori rudi-
mentare i stipitate.
•'=
Florile laterale mascule nearistate, cele intermediî aristate.
1. H. vulgare L. spec. p. 125 ; Koch syn. p. 954 ; Gren. Godr.
fi. fr. 3 p. 594; Schlechtd. Lang. deutsch. voi. 8 fig. 787. —Vulg.
Orz. — Maiu, Iunie. De origin asiatic i do antic cultur în Orient
i Europa; cultivat, vulgarizat i sub.spontaneu, în tot Romfiniea, ex-
cepie de regiunea montan race.
••'•
=•'
Tote florile spicuiorelor sunt aristate.
2. H. murinum L. spec. p. 12(); Koch syn. 955; Rchb. icon.
germ. 1 fig. 2i-9; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 594; Boiss. fl. orient. 5 p. 68G;
Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 792. — Vulg. Or^M-§«oreci7or. — Iu-
nie- August. Prin locuri aprice necultivate, pe la drumuri, pe lîng
ziduri vechi, prin paragini i pe cam])uri; specie forte comun la noi
(Grec. enum. p. 63). Severin, Vînju-Mare; Calafat; Craiova; Drgiani,
Rîmnic; Stolnici, Piteti; Geti, loneti, Vultureanca; Bneasa, Co-
;
n?,fi CONSPECTUL SISTEMATtC
mana; Bucureti, Ciocneti; Ploeti, Câmpina; Buzeu; Feteti; JJrilit,
Galai Tecuci, Bîrlad, Iai: Botoiani; în Dobrogea frecuent.

:
2. S]>iculele uiiiflore, glumele i glumela inferior aristate.

3. H. caput Medusae Hack. in nat. pfl. 2]). 83 (1887); A.
Degen in litt. 1895. Elj mus caput Medustr L. spec. p. 123; Boiss. fi.
orient. 5 p. 691. E.crinitus Auct. plur. quoad fi. banat, et roman. -non
Schreb. — O Maiu, Iunie. Prin locuri uscate aprice, pe câmpurile în-
tinse, pe ling ci i grâne. Severin spre Verciorova (A. Degen) ! Sla-
tina, Potcoava .i Stolnici ; Graiova })e la Valea-Bisericei, Segarcea
loneti, Gacova, VuUureanca.
4. H. europaeum AII. fi. pedem, 2 p. 260 (1785). Eli/mus eu-

ropceus L. mant. 1 p. 35 (1767); Kocli syn. p. 954; Rchb. ic. germ. 1
fig. 246; Boiss. fi. orient. 5 p. 690; Sclilechtd. Lang. deutsch. voi. 8
f]g. 785. Hordeum silvaticum Uuâs. fi. angl. ed. 2 p. 57 (1778). Curiera
europma Koel. deser. gram. 328 (1802). — Orz-pdure.
p. i|. Iu- —
nie, Iulie. Prin pduri umbrose^ dumbrave, fget. Costeti pe muntele
Baiu în Mehedini, Cloani pe Gulmea-Gernei, pe Osliea i Cracu-Bul-
zului; Monstirea Tismana; valea .iului pe la Lainici i la Piua;
Sinaia prin valea Pelesiului; Comana spre Padina-lui-Vasile în pdure.
48. ELYMUS L. gen. n. qO e.v. p.
I. E. sabulosus M. Bieb. fi. taur. cauc. 1 p. 81 (1808); Ledeb.

fi. ross. 4 p. 332; Boiss. fl. orient. 5 p. 690; Lindem. fi. cherson. 2
p. -non L. Elymus gigan-
315. E. arenarius Pali. iter 1 p. 243 (1771)
teus Willd. enum. h. bcrol. p. 130 (1809) -non Vahl. ?|, lunie-Sep- —
tem])re. Nsipuri, prin dunele maritime ale Dobrogei la Gonstana i
Tu zi a.
Siibsecfiea II. Câte un spicuior de fiecare excavaie a rachisului.

1. Stigmele sesile.
49. AGROPYRUM P. Beaiiv. agrost. p. lOi.
§ 1. Spicul lung, excavaiile racliisului lungi i alterne, spicuio-

rele lungi i alterne, glumele lanceolate sau oblungi cu spatele convex
i expresiv nervat, nervurele cam egale.
1. Glumeele lung aristate, aristele drepte, erecte.
I. A. panormitanum Pari. pi. rar. sicii. fasc. II p. 20 (1840);
Boiss. fl. orient. 5 p. 663. Triticum panormitanum Bert. fl. ital. 4
p. 780 (1839); Janka adat. magyar. dolk. (lor. 1874 p. 158. Triticum
HRAMtNE^ 037
petrmim Vis. et Pane. pi. erb. p. i5 (l8Hi>). c\. JVJaiu, [unie. Tufe-
ri.ê î la locuri cam deschise pe costele inunîlor la Verciorova.
2. A. caninum llojin. el Scli. syst. ve^^ 'J p. 75G (1817); Uclib.

ic. germ. voi. 1 liy. Î254 Gren. Godr. fi. fr. 3 p. (JOî) Boiss.
;
; fi. orient. :>
p. 662. Elijmus canimis L. spcc. Ii24. Triticum caninumHuAs. fi. angl.

p. 58. — 11 Iunie, luiie. Pduri umbrose. Severin în grdina public
pe ruinele romane (A. Degen) ; Sinaia subt Poeana-Stânei.
2. (îlumeiele mutice sau forte scurt aristate.

Tulpina rizomic mai mult sau mai puin întins.
•==
3. A. repens P. Beauv. agrost. p. 10i2(1812); Rchb. ic. germ. 1

fig. 257-259; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 608; Boiss. fi. orient. 5 p. 663.
Triticum repens L. spec. p. 128; Koch syn. p. 053; Schlechtd. Lang.
deutsch. 8 fig. 779. - Vulg. P/r.- 2(, Iunie, Iulie. Livedi, curî, gr-
de cultur; specie vulgar (Grec. enum. p. 62). Severin;
dini, locuri
Craiova; Alexandriea, Netoi; Comana; Bucureti, Chitila,

Ciocneti,
Ferii; Galai; Iai; Neamu.
|3. maritimum Koch et Zis cat. pi. palat. p. 5 ; Koeli syn. ed. 2
p. 953 ;
Ledeb. fi. ross. 4 p. 34 1 sub Tj iticum glaucescens. Foile ân-
gusticele devin convoiul e, spicul nu prea dens. Prin dunele maritime
la Constana pe subt viî i spre Mamaea.
4« A. glaucum Rosm. et Sch. syst. veg. 2 p. 752 (1817); Rchb.
ic. germ. 1 fig. 262; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 607. Triticum glaucum
Desf. hort. paris. ed. 1 16 (1804); Koch
p. syn. p. 952.
Schlechtd-
Lang. deutsch. 8 fig. 778. T intermedium Host. flora austr. 1 p. 180
(1827) T. truncatum Wallr. in linna>a voi. 14 p. 544 (1840). T. vires-
c'^wsPane. fl. belgrad, p. 464 (1865). -?[. Iunie, Iulie. Petriiuri cu
ierb, livecji, câmpuri, locuri aprice. Câmpulung;
Crivina; Bucureti
(Grec. enum. p. 62); Macin; Tuzla.
5. A. Sartorii. — Triticum junceum ^. Sartorii Boiss. fl. orient,

voi. 5 p. 665.— ?[. Iunie, Iulie. Prin dunele maritime. ermiî mrei
Negre la Tuzla, Constana i Mamaea.
Planta din Dobrogea este perfect identic cu 'Triticum Sartorii
Boiss. din Atica i, atât prin aspectul seu cât i
i)rin numerul nervu-
relor glumelor sale, se deosebete de Triticum junceum L.
=^=^-
Tulpina bont purtând un mnuchi de fibre radicale.
6. A. elongatum P. Beauv. agrost. p. 102 (1812); Boi;=s. fl.
orient. 5p. 665. A. (fK/anteum RiBm. Sch. syst. veg. 2

ef p. 753 (1817);
Grecescu D. Dr. — C. 1324, a'î
(V.S CONSPECTUL SISTEMATIC
Kdib. ic. germ. 1 ir^. i71. Tridcuin elunijaluin llosl. gram. 'J p. J8
(1SU2). T. riijidiun Schrad. 11. germ. 1 p. o'Ji2 (18UH); Kuch syn.
]). 9o2; .SdilecliUl. Lang. dciitscli. 8 lig. 780. Triticiim (jigaideum Koth
cat. ;>. p. 22 (180G). — ?[. kmio, Iulie. Câmpuri, la locuri deschise, li-
vedi, mrcini.îuri. Verciorova, Severin; peNoajlov .spre Morteni,Io-

iie.^ti; Comana; Bucure.^ti, Cliitila, Ciocneti; Grivina, Ploe.^ti.
i; 2. Spicul .scurl, excavaiile forte .scurte si distice, .spicu.îorele
distice î aprope orizontal intinse ; glumele lanceolate, au spatele ca-

renat, nervurele lor laterale lipsesc sau prea pu|in apreiabile.
7. A. cristatum Bess. enum. pi. volh. p. 41 (1822); Rchb. ic.
germ. 1 fig. 25o ; Boiss. fl. orient. 5 p. GG7. Triticum ct'istatum Schreb.
gram. 2 tab. 23 (1772); Lindem. fl. cherson. 2 p. 31 var. a; T. pec-
tinatum M. Bieb. n. t. c. 1 p. 87 (1808) et 3 p. 95 (1819). Bromus
nristahis L. spec. ed. 1 (1753) p. 78. Eremopi/rum pectlnatum Schur

807 (1860).
en. transs. p. —
cS iunie, Iulie. La locuri aprice inculte in
partea meridional a |erei nostre. Bucureti; Buzeu, Beceni prin valea
Slnicului (Grec. enum. p. 62); Feteti; Brila, Galai; Fociani (forni'i
macrosfacin/a) ; la§i ; Macin, Constanjâ, frecuent.
§ 3. Spicul scurt, excavaiile sale mediocre .i alterne; spicuio-

rolo imbricate, erecte; glumele late obovate au spatele carenat .i cu
rfde o nervur lateral, vîrful .tirbiti lung aristat, carena penicilato-
ciliat.
8. A. villosum Link enum. h. berol. 1 p. 31 (1827); Boiss. fl.
orient. 5 p. GG9. Triticum villosum M. Bieb. fl. t. c. 1 p. 85 (1808)

ot 3 p. 94 (1819); Rchb. ic. germ. 1 fig. 272; Gren. Godr. fi. fr. 3
p. 599; Schiechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 773. Secale villosum L. spec.

124. Hordeum ciliatum Lam. encycl. meth. 4 p. G04 (1797). — (^ Iu-
nie, Iulie. Locuri aprice, câmpuri, drumuri, coaste uscate, petriuri

cu ierb. Verciorova, Severin; Graiova; Turnu-Mgurele, Segarcea-
din-Deal; Vultureanca; Giurgiu, Bneasa, Gomana; Ghitila; Feteti;
Brila, Galai; Macin.
50. SECALE L. gen. n. 97.
I. S. cei«eale L. spec. 124,; Koch syn. p. 954; Gren. Godr. fl.
fr. 3 p. 598; Boi.ss.fl.or. 5 p.G71 j ScliIechtd.Lang.deut.sch. 8 fig. 783.

— Vulg. Secar. — QÎî^^ Iunie. De origine asiatic i din vechime
introdus în cultura cerealelor; unelocuri în stare selbatec prin îm-
prtiarea seminelor (Grec. enum. p. G2).
OHAMINE^ r;39
51. TRITICUM P. "Bcauv. jgrost. p. lo-^.
(Pîilriticmii (livn. (iudr. li. l'r. ;) p. 5lJ'Jj.
1. T. vulgare Vili. p|. dauph. 2 p. 153(1787);Kocli syn.p.950;

Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 509; Schleclitd. Lang. deutscli.8 fig. 7G6 tab. I,
II et III. —Vulg. Gmu-cânia. — Q sau J" Iunie, Iulie. In cultura ce-

realelor; subspontaneu din semin|e împrtiate.
Variaz. Cu spicul aristat T. icstivam L. spec. : HG ; vulg. Grâu
carnali mustcios, gru vratec; — cu spicul mutic sau aprope de tot
mutic : T. hyhemum L. spec. 12G; T. cereale Baumg.en.transs. 3 p.2GG
(184G); vulg. Grua cârnti tuns, grâu de tomntl.
2. T. turgidum L. spec. p. 126; Koch syn. p. 950; Gren. Godr.

fi. fr. 3 p. 599; Schiechtd. Lang. deutsch. 8 fig. 7G7 tab. 1. Vulg. —
(rraM-maz-e, englezesc. — O sau cJ. Iunie, Iulie. în cultura cerealelor
i selbatic din semin|e împr.tiate.
p. compositum L. fii. suppl. p. 477 (1781), spicul composit (în=-
crcat).
Deosebit de acestea, în cultur mai exist alte specii i varie-
ti ce ne lipsesc din colecie i care sunt forte întinse în era nostru
—
;
astfel: Triiicum durum Desf., vulg. Ghirc.Grâu-tare; Tr. polonicum

L. vulg. Grâu-alb; — Tr. spe/ta L. vulg. Alac ;
-- Tr. amyleum Seringe,
vulg. Grâu-mole, Grâu de scrohel. Grâu-alb. Mutmel.
52. .aiGILOPS L. gen. ii:ô.
I. iE. cylindrica Host. gram. 2 5 (1802); Rclib. icon. germ. 1

p.
fig. 243; Boiss. fi. orient. 5 p. G75. Velen. fl. bulg. p. G27. jE.caudata
Griseb. spicil. rumel. et in Ledeb. fi. ross. 4 p. 32G-non L. Trlticum
cylindrkum Gess. comp. fi. ital. p. 8G. — OMaiu, Iunie. Locuri aprice,
petriiuri cu ierb, sol argilos. —
Giurgiu, Bneasa, Comana; Vultu-
roanca; Ghitila pe ling gar; Galai, Brboi; Gonstana..
53. LOLIUM L. gen. n. ij^.
1. L. perenne L. spec. p. 122; Koch syn. p. 95G; Rchb. icon.

germ. 1 fig. 235; Gren. Godr. fl.fr 3 j). G 12; Schleclitd. Lang. deutsch. 8
fig. 795. Loliwn ndgare Eosl gram. 1 tab. 25 (1801). — Vulg. Odos.
lielgras. Usig.— ?|/r6t vara pîn în lomn. Locuri cu ierb, gr-
dini, parcuri; este i cultivat pentru psciune i verde^ (Grec. enum.
p. 63). Comun în tot era.
2. L. temulentum L. spec. p. 122; Koch syn. p. 957; llchb

icon. germ. voi. 1 fig. 232, 233; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. G 14 exclus.
vaiicl.; SclilecliUl. \a{\v^. dciilscli. N I'. 7'.HJ. -

'O luiiif; Iulie. Lutiiri
aprice pe liiiy cale sultl Kalliceniealre iazul C.iolsacilor: IV>rle })U[iti.
54. PSILURUS Ji-iii. fund. .li^rosl. i y. j;,-.
I. P, nardoides Tiiii. Tund. ai^rosl. p. 7:5 (KSi'O); Kocli syn.
p. 959; Rchl). ic. genii. 1 fig. i>^l ; Boiss. 11. orienl. 5 p. (18^ ;
Schlechtd.
Lang. deulsch. 8 fig. 807. P. aristatus Lor. el Barr. fi. monspel. ed. 2
p. 580 (1876). Nardus aristata L. spec. p. 7<S. RotthcelUa monandra
Cav. ic. p. 27 (1791). Asprella nardiformi^ llost. gram. 4p. 17 ( 1809).—
Iunie, Iulie. Locuri aride cu petri.î inenunt, pe ling cale la Ver-
ciorova spre Scliela-Cladovei.
''••^-
Ln singur stil lung cu o sligni iari lung.
55. NARDUS L. gen. n. Cuj.
I. N. stricta L. spec p. 77; Kocli syn. p. 959; Rclib. ic. germ. 1
fig. 450 ; Boiss. fi. orient. 5 p. 68:> ; Schlechtd. Lang. deutsch. 8 fîg. 808.—
Vulg. Ic'rb-aspr. Pi.i cjjosica. — <|, Iulie, August. Psciuni pe
coamele alpine, pe a locuri descinde si mai jos. Godeanu; muntele
Goziea; Ppuêa; Buceci (G'rec. enum. p. O:!); Predeal; Rarcu.
Trib. II. MAYDE.i:. Florile unisexuato; plante monoice: florile
mascule in spicuiore formez la verful culmului o panicul |i difer
cu totul de cele femele ce formez spadice axilare.
56. ZEA L. gen. n. H46.
I. Z. Mays L. spec. p. 97 1 ; Lindem. fi. chers. ± p. :266 ; Schlechtd.

Lang.deutsch. 7fig. 554. — Vulg. Porumb. Popuoiu.Cucumz. — Qlunie,
Iulie. Se crede a fi de origin american. Introdus .î între|inut în
cultura cerealelor pentru uzul alimentar. Presentez numerose va-
rieti cultivate.
CXIV. TYPHACEiE J. St. Hilaire exp. fain. I p. fiO.
1. TYPHA Tourn. i'nst. 530.
I. T. latifolia L. spec. p. 1377; Koch syn. p. 785; Rchb. ic.
germ. 9 fig. 747, 748; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 333 ; Boiss. fi. or. 5 p. 49;
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 128. T. major Gurt. fl. lond. ed. 1
voi. 3 tab. Gl (1787). — Vulg. Papur. ovar.— cj. Iulie, August. Ape
stagnante .sau lin fluente în locurile de jos; specie forte comun (Grec.
enum. p. 55) prin districtele Teleorman, Vln.sca, Ilfov, Ialomia, Brila,
Covurlui, Suceava î prin Dobrogea.
TYPHACExE, AEACE^ 641
2. T. angustîfolia fi. spuc. p. 1377 exclus, var. p; Koch syn.

p. 785; Rclib. ic. ijonii. voi. \) fig. 71-5; Grcii. Godr. 11. Ir. 3 p. 334;
Hoiss. 11. orient. 5p. 41); Sclileclitd. Lang. deutsch. 'J lij,^ 129. 7'. »«mo>-
llurt. fi. lond. ed. 1 voi. 3 tab. 62 (1787). T. media Gmel. fi. baden. 3
p. (JOi> (1808)-non alior. — Vulg. Faimr. Papur ngust.— l\. Iulie,
August. Tot cum .î cea precedent .î adesea prin acelea.fi localiti
3. T. minima Hoppe pi. ex.sic. cent. 3; Funk in Hoppe bot.

taschenb. p. 118, isl (1704); Koch syn. p. 780; Rclib. ic. germ. IJ
iig. 742; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 335; Schiechtd. Lang. deutsch. 2
fig. 130. T. angustîfolia p. L. spec. p. 1378. T. minor Smith fi. brit. 3
p. 900 (1804). T. nana Ave-Lall. de plant. quib. p. 19 ( 1829).—
c[. Aprilie, Maiu. Locuri nsiprjse umede sau expuse micelor inundaii.
Valea Argeelului pe la Clucereasa, Gone.^ti ; Tirgovite; valea Praho-
vei pe subt Breaza pîn spre Comarnic; Buzeu pe la Grdina-Marghi-
loman.
2. SPARGANIUM Toiirn. inst. t, $-^0.
1. S. ramosum lluds angf. ed. 2

p. 401 (1778); Koch syn.
11.
p. 78G llchb. icon. germ. 9 fig. 751 Gren. Godr. fi. îv. 3 p. 336 Boiss.
; ; ;
11. orient. 5 p. 48; Schiechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 131. S. erectum ly.,
L. spec. p. 1378. — ovar. Bu.^dagan. Caim-aricudui — ?(^ Iulie, Au-

gust. Locuri umede aptose, mlâ.tini stufose, ianuri, gropi cu ape pe
ling ci ; specie forte comun
(Grec. enum. p. 55). Doljiu Teleorman; ;
Vla.^ca, Ilfov; Prahova; Buzeu, Brila, Galai; Dobrogea pe la So-

mova, Tulcea.
2. S. simplex Huds. ff. angf. ed. 2 p. 401 exclus, var. [3; Koch
syn. p. 786; Rchb. icon. germ. voi. 9 fig. 10; Schiechtd. Lang. deutsch.
voi. 2 fig. 132. S. e.-ectum [5. L. spec. p. 1378. Locuri mltinose în
regiunea montan. în Moldova pe Picioru-Arinului la Dorna.
GXV. ARACEyE Eiidlich. gen. p. 233.
1. ARUM L. gen. ;/. 1028.
I. A. maculatum L. spec. p. 1370 Koch syn.

; p. 787; Rchb. ic.
germ. 7 fig. 8; Gren. Godr. 11. fr. 3 p. 330; Boiss. fi. orient. 5 p. 39 ;
Schiechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 141. A. mhjare Lam. fi. fr. 3 p. 357
(
1 778). A. intf'.rmcdvani Scliur enum. p. 636 (1886). —
Vulg. Barha-lui-
Aron. Cocos<'>ici1. Plclorii-rif^cluhji, Jlodn-piimrntnlui, Ungureancii, —
i\. Aprilie, Maiu. Diimbravo^ în regiunea dealurilor .î a câmpiilor. Ger-

nei ; Craiova ; GonJe§ti, Valea-Mare; Gâmpina; Neanijû.
2. A. orientale M. Bieb. fi. t. c. 2 p. 407 (1808); Rchb. ic.
germ. voi. 7 fig. 9; Ledob. fi. ross. 4 p. 9; Boiss. fi. orient. 5 p. 39.
A. longispathum Rchb. 1. c. fig. 10 : form spatha oblongiora. A. elon-
jatum Stev. in bull. soc. mosc. voi. 29 p. 265 ( 185G). — <[. Aprilie,
Maiu. Prin dumbrave. Tîrgujiul; Gomana; Bucure.^ti; Buftea, Mogo-
soea ; Paserea ; Iai ; Bîrlad.
2. CALIiA L. gen. n. lO'ô.
I. C. palustris L. spec. p. 1373; Koch syn. p. 787; Rchb. ic.
germ. 7 fig. 13; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 332; Schlechtd. Lang. deutsch.2
f]g. 140. — ?[. Iulie, August. Mlatini cu ape limpedi stagnante sau lin
curgtore. Graiova prin lunca .Jiului; Alexandriea pe laNânov; odiniorâ

la Bneasa în heleteul ce era subt Vila-Bibescu (Grec. enum. p. 55);
la Dorna pe Picioru-Arinului ctre Bîda.
GXVI. NAIADACEiE Endl. gen. p. 229.

1. FOTAMOGETOX Touni. inst. t. 252.
1. P. natans L. spec. p. 182; Koch syn. p. 774; Rchb. ic. germ. 7

fig. 89; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 312; Boiss. fi. or. 5 p. 15; Schlechtd.
Lang. deutsch. 2 fig. 95. — Vulg. Limla-apei. — ?[, Iulie, August. Plant
immers, dar ale crei foi superiore plutesc pe ap. Lacuri, heleteuri,
gropi adinei cu ape limpedi. Piteti pe la Meriani; Predeal ; Bucureti
pe Golentina; Paserea; Tulcea, Vcreni.
2. P. lucens L. spec. p. 183; Koch syn. p. 778; Rchb. ic. germ. 7
lig. 64; Gren. Godr. fl. fr. voi. 3 p. 315; Boiss. fi. orient. 5 p. 16;
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 103. — Vulg. Broasca-apei.— 'i.\,l\\\\e^
August. Gu totul immers. Ape limperji, stagnante sau lin curgtore,

lacuri, heleteuri. Bucureti pe Golentina (Grec. enum. p. 55) Pase- ;
rea; Gomana pe Glnite.

acuminaius Rchb. ic. germ. 7 fig. 69. I\ acuminatus Schum.
[3.
enum. pi. socU. 1 p. 49 (1801). 1\ comutus Presl fl. cech. p. 37 (1819).

Foile superiore ovato-lanceolate lucide, plane, în peîol atenuate, cele
inferiore mai Angusticele i lung acuminate.
3. P. perfoliatus L. spec. p. 182; Koch syn. p. 779; Rchb.

ic. germ. 7 fig. 53; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 316; Boiss. fl. orient. 5 p. 17;
Schlechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 106. — '^|^. Iulie, August. Gu totul
;
NAIADACE.î: 643
iiniiiers. fn ape liinpetji stagnante, lacuri mari, hele.^teiiri. Galajî in
Bratesi pe la Pescriea-Antachi; Tulcea, Vâcreni.
4. P. crispus L. spec. p. 183; Kocli syn. p. 780; Rclib. ic.
germ. 7 fig. 50; (iren. Godr. fi. Ir. 3 p. 310; Boiss. fi. orient. 5 p. 17
Schlechld. Lang. deutscli. 2 fig. 107.— tU«lie, August. Cu totul im-

mers. în ape limpedi stagnante sau lin curgtore. Hele.stouri, lacuri.
Gâmpina în prile de jos; Bucure.ti pe Colentina (Grec. enum. p. 55);
Paserea; Gomana; Galai în Brate.î; Tulcea.
5. P. pusillus L. spec. p. 184; Koch syn. p. 780; Rchb. ic.
germ. 7 fig. 38; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 317; Boiss. fi. orient. 5 p. 18;
Schlechld. Lang. deutsch. 2 fig. il\. — P. Grlsehachii HeufT. enum.
ban. p. 164 (1858).— Gu totul immers. în ape .sta-
'^[, Iulie, August.
gnante srate sau oarecum srate. Gâmpina jos în gropile de ling
gar; Brila în Lacul-Srat (Grec. enum. p. 55).
6. P. pectinatus L. spec. p. 183; Koch syn. p. 781; Rchb.

ic. germ. 7 fig. 30 et 31 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 319 ; Boiss. fi. orient. 5
p. 18; Schlechld. Lang. deutsch. 2 fig. 114. P. Vaillantii Ra'm. et Sch.

syst. veg. 3 p. 514 (1818). P. fiUccmlis Schur enum. transs. p. G33
(1866). — ti Iulie, August. Gu totul immers, doar spicurile rees la su-
prafaa apei. Hele-steuri, ape limpedi stagnante, bli. Galai în Bra-

tesi ; Mangaliea, Ganara în Dobrogea.
2. Z O STER A L. gen. n. lOjj-J.
I. Z. marina L. spec. p. 1374; Koch syn. p. 783; Rchb. icon.
germ. voi. 7 tab. 4 fig. 4; Boiss. fi. orient. 5 p. 25; Schlechtd. Lang.
deutsch. voi. 2 fig. 125. — Z. maritima Gsertn. fruct. 1 p. 76(1788).—
Al f/a marina Lam. fi. fr. 3 p. 539 (1778). —Vulg. Ierha-mrei. —
(J.
Iulie, August. în marea Neagr la Gonstana.
3. RUPPIA L. o-cn. n. ijs-
I. R. rostellata Koch in Rchb. icon. pi. crit. 2 p. 66 (1824);

Koch syn. p. 782; Rchb. icon. germ. 7 fig. 25; Gren. Godr. fl. fr. 3
p. 324; Boiss. fl. orient. 5 p. 20. liuppia obliqua Schur ap. Griseb. et
Sch. iter hung. n. 284 (1852). U. transsilvanica Schur enum. transs.

p. 634 (1866). — 1\, August, Septembre. Gu totul immers în ape
limpedi srate stagnante. Brila în Lacul-Srat, (Grec. enum. p. 55).
4. ZANICHELLIA L. ;eu. n. i0;]4-
I. Z. major Bosningh. ap. Rchb. icon. germ. 7 fig. 24 (1847).

Z. paJustris iur. major Kocli syn. p. 78i2 ; lêdeb. fi. ross. 4 p. 22. —
?J, Iulie -ScpU'nibre. Ape stagnante linipedi srate. Lacul Tuzla subt
TJchir-Ghiol, lacul Canara spre Mamaea.
CXII. LEMNAGEiE Link handb. 1 p. 289.
1. LEMNA L. gen. n. 1038.
1. L. trisulca L. spec. p. 1376; Kocli syn. p. 784; Rclib. ic.
germ. 7 fig. 19; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 327; Boiss. fi. orient. 5 p. i>y;
Scblechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 137. — Vulg. Lew^//a sau Linti. Lintea
halfilor. Lintea -hr oscelor. Sdreat. — Q Aprilie, Maiu. Plutitore pe
apele stagnante, mocirle aptose, ape stagnante; forte comun. Bucu-
reti pe Colentina ; Comana ; Paserea, Gernica (Grec. enum. p. 55).
2. L. polyrrhiza L. spec. p. 1377; Koch syn. p. 784; Rclib.

ic. germ. 7 fig. 17; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 327; Scblechtd. Lang.
deutsch. 2 fig. 139.— Vulg. aceleai numiri. -Q Aprilie, Maiu. Plu-
titore pe apele stagnante, bli, heleteuri. Specie comun. Bucureti
pe apele Golentinei ; Graiova.
3. L. minor L. spec. 1376; Koch syn. p. 784; Rchb. ic. germ.

Tol. 7 fig. 15; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 327; 'Boiss. fl. orient. 5 p. 29;
Sclilechtd. Lang. deutsch. 2 fig. 136. —0 Aprilie, Maiu. Plutitore pe
ape stagnante, lacuri, heleteuri ; forte comun. — Gomana; Bucur.
4. L. gibba L. spec. p. 1377; Koch syn. p. 784; Rchb. icon.

germ. 7 fig. 16; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 327; Boiss. fl. orient 5 p. 30;
Scblechtd. Lang. deutsch 2 fig. 138. —0 Aprilie, Maiu. Plutitore pe
ape stagnante i pe lacuri; forte comun. Gomana; Bucureti, Pa-
serea etc.
III. SPOUOGENE SAU CKlPTOr.AME
CLASA IX.
SPOROCiENE VASCULARE
CXVIII. MARSILEACEiE R. Br. prodr. 1C)6.
1. MARSILEA L. gen. iu 1182 exclus, .spec.
I. M. quadrifolia L. spec. p. 15G3; Sturm deulscli. 11. 11 li. i;
Greu. Uodr. 11. fr. :] p. 047; Boiss. fi. orient. 5 p. 749; Schlechtd. Lang.
deutscli. 1 fig. 7G. — <|, Iulie- Septembre. Ape limpedi stagrianle, bljî,
hele.steuri. Bucure.'jti la Grozveti §i pe apele Colentinei; Coinaiia pe

Cîlnite; loneti, Vultureanca pe Neajiov; Brila.
2. SAI.VINIA Midiei nov. pi. gen. loq tab. 58.
I. S. natans Hoffm deutscli. fi. voi. 2 p. 1 (179G); Sturm

deutsch. 11. II h. 1; Kocli syn. p. 968; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. G48;
Boiss. fi. orient. 5 p. 751 ; Schleclitd. Lang. 1 fig. 78. Marsilea natam
L. spec. p. 1.5G2. — Vulg. PeMisioni. — Q I^^li^' August. Plutitore pe
ape limpedi stagnante sau lin curgtore. Bucurei^ti pe apele Colen-
tinei la Fundeni, Mrcua; Gomana pe Clniste spre Padina-lui-Vasile;
loneti, Vultureanca pe Neajiov; iazu morilor la Mamaea în Dobrogea.
GXIX. FILICES Juss. gen. pi. 14.
Trib. I. OFHlOCiLOSSE/E. Sporangiile Iar inel elastic, sunt dis-

puse în spic sau în panicul pe un apendice peîolar al foei care astfel
este considerat a fi compus dintr'un limb foliar ce nu port sporan-
giî î din o prelungire pe|iolar ce singura port sporangiile.
1. Sporangiile distice, reunite .i dispuse în spic linear; limbul
foliar întreg.
1. OPHIOGLOSSUM L. gen. n. iiji
I. O. vulgatum L. spec. p. 1518; Sturm deut.sch. 11. II h. 1;
Koch syn. p.973; Grcn. Godr. 11. fr. 3 p. G2G; Boiss. fi. orient. 5 p. 720;
Schleclilcl. Lang. deiiLscli. J fîg. 2.— Yu]g. Limba- Hi'r/jel ui. — ?J, Iu-
nie. Locuri umede unibrose. Comana la Padina-lui-Vasiie, spre p-
dure (Br.)
2. Sporangiilo libere, dispuse în panicul; limbul foliar penaLi-

sectat.
2. BOTRYCHIUM Swartj syn.filic. p. iji.
1. B. Lunaria Swartz syn. filic. p. 171 (1806); Slurm deutsch.

11. II h. 1 ; Koch syn. p. 972 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. G24 ; Boiss. fi.
orient. 5 p. 719; Schlechld. Lang. deutsch. 1 fig. 7. Osmimda Lunaria

L. spec.p. 1519. — ?[. Iulie, August. La locuri deschise in regiunea
montan alpin i subalpin. Godeanu; Oiticu; Predeal; Buceci la
Strunga (Grec, enum. p. G3); Rareu pe Piatra-Zimbrului.
2. B. matricariaefolium Al. Braim in Doell. rhein. fi. p. 24

(1843); Koch syn. p. 972; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. G24. B. ruta-
ceum Swartz synops. filic. p. 171 (180G); Willd. spec. pi. 5 p. G2
(1810); Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 8. B. Lunaria [5. rutaceum
AVahlenb. fi. suec. p. G81. — t|. Iunie, luhe. Muntiî Slnicului in Mol-
dova (Br.)
Trib. II. POLYP( )DIE/E. Sporangiile cu câte un inel vertical elastic
care o deschide la maturitate prin rupere transversal; ele sunt gru-

pate formând sori pui pe faâ dorsal a foilor; prefoliaîea acestora
este circinatâ.
1. Sorii fr indusium.
3. CETERACH Bau/i. pin. p. ^54-
I. C. officinarum Willd. spec. pi. 5 p. 13G (1810); Gren. Godr.

fi. fr. 3 p. G2G ; Boiss. fi. orient. 5 p. 722; Schlechtd. Lang. deutsch. 1
fig. 16. Grammitis Ceterach Swartz syn. 23 (1806) sed nomen

filic. p.
„Ceterach" anterior; Koch syn. p. 974. Asplenium Ceterach L. spec.
p. 1538; Sturm deutsch. fi. II h. 5. — "^l.
Iulie, August. Stânci la lo-
curi uscate^ deschise. Valea Bahnei pe la Ilovi|a ;

valea Gernei la punctu
Arsasca (Sab. Stef.); valea esnei la (îaura-Fetei; valea Olteului pe
stâncile desupra Pesterei-Polovraci.
4. NOTHOLAENA R. Br. pnuir. //. nov. holl. p. 145.
I. N. Marantae R. Br. prodr. fi. nov. holland. p. 146 (1810);

Koch syn. p. 985. Nethochlaena MaranUe Desv. journ. bot. I p. 92
(1813); Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 626; Boiss. fi. orient. 5 p. 725. Actm-
;
FILICES 647
tichum Marankoh. spec. p. 15i^7; Slurm deulscli. II. 11 li. 0. Cetevach

Maranto2l)(Â\.iv. 2 p. ^(Sl . Gijmnogramme iW«/-«yi<«'Melt. iriScliloclild.
Lang. deutsch. 1 fig. 12 (1880). — <(, Iunie, Iulie. Stânci la locuri dc-
nudate, în Dobrogea pe Muntele Gonsulu la Alibeikioi.
5. POLYPODIUM /.. gen. n. iijfj ex p.
1. P. vulgare L. spec. p. 1544 ; Sturm deutsch. fi. II li. 1 ; Kocli

syn. p. 1J74; (iron. Goclr. fl. fr. 3 p. 027; Boiss. fi. orient. 5 p. 72;J ;
Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 10. — Vulg. Fereg. Fereguj,â. lerb

dulce-de- munte. — t|. Iulie, August. Stanei abrupte, fissuri de stânci,
pe Ia locuri cu muchi sau cu ierb menunt. Baea-de-Aram Lai- ;
nici ; Goziea; pe valea Argeiului subt Negoiu; în Argei pe Jipu; Buceci

în totcoprinsul (Grec. enum. p. G3) Bîsca în Buzeu; iiiun^.iî Slnicului
;
în Bacu; Piaira, Munstirea Neainû (Ghan.) i Gura-Uoamnei; în

Suceava pe Borca la isvorul de borvis ; în cheile Barnarului.
6. PHEGOPTERIS Fee gen. filic. 3 p. 242.
1. Ph. polypodioides Fee gen. filic. 3 p. 242 (1850) ; Boiss.

ii. orient. 5 p. 724; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 13. Pohjpodlum
Fhegopteris L. spec. p. 1550; Koch syn. p. 974; Gren. Godr. fl. fr. 3
p. 627. — ![. Iunie -xlugust. Stanei cu muchi sau cu ierb în vi umede
umbrose .subalpine. Olneti, Climneti în Suceava pe Borca la is- ;
vorul de borvis.
2. Ph. Dryopteris Fee gen. filic. 3 p. 242 (1850); Boiss. fl.
orient. 5 p. 724; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 14. Pohjpodlum

Drgopteris L. spec. p. 1555; Sturm deutsch. fl. II h. 1; Koch syn. p. 974;
Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 628. — Vulg. Fereg. Ferig sau Feric. —
2}, Iunie -August. Stânci în locuri i vi umede umbrose subalpine.
Valea Monstirei Bistria în Vâlcea; Câmpulung pe M|u; Sinaia
prin valea Peleiului i în tot coprinsul Bucecilor (Grec. enum. p. 03)
Bîsca în Buzou; Broteni pe Bistria, Neagra si Barnaru.
3. Ph. Robertiana Al. Braun in Milde hoh. sporenpfl. p. 45

(1865); Boiss. fl. orient 5 p. 724; Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 15.
Folgpodium Rohertianum Hoffm. deutsch. fl. cryptog. adden. p. 10
(1795); Koch syn. p. 974. P. calcareum Smith fl. brit. 3 p. 1117(1805).
P. Drgopteris(3. calcareum Gren. Godr. fl.fr. 3 p. 628. —Vulg. Fereg.
Ferig. Feric. ~t\. Iunie- August. Stânci abrupte prin vile subal-
pine umede umbr6.se. vSinaia prin valea Peleiului; Possada subt Orjîî
pe stâncile de la tunelurile calei ferate.
! ;
;2. Sorii cu iiRlu.siuin inoiiibianaceii.
7. ASPIDIUM R. Br. pmdr. Jl. w>v. hnll. p. 5.
I. A. Lonchitis Swartz synops. filic. p. 4:j (180G); Koch syn.

p. U7G; Gren. Codr. fl.fr. 3 p. 630: Boiss. fi. orient, op. 735;
Schiechtd. Lang. deutsch. 1 flg. 37. Pohjpodium Lonchitis L. spec.
p. 1548; Sturm deutsch. fi. II h. 1. — Vulg. lêre(/. — 1\. Iulie, August,
în regiunea montan superior. Muntele Picucatu în Argei ; Buceci
în Valea-Alb pe Costila; în Suceava pe Rareu i Pietrile-Doani-
nei (Br.)
2. A. aculeatum Doâll. rhein. fl.p. 20 (1843); Sturm deutsch. fi. II

h. 11; Koch syn. p. 976 ; Gren. Godr. fi. fr.3 p. 630. Pohjpodium acu-
leatum L. spec. p. 1552. Pohjstichum aculeatum Rotii tent. I!. germ. 3
p. 79 (1800). —Vulg. Fererj. Feric. — l\. Iulie, August. — Variez:
a. /o6aff//n Swartz synops. filic. p. 53 (1806) pro specie; Schlechtd.
Lang. deutsch. 1 fig. 38. Aspidium aculeatum a. vulgare Doell. rhein.
fi. p. 20 ; Koch syn. p. 976 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 630 ; Boiss. 11.
orient. 5 p. 736. Frondele rigide, lobii inferiori ai segmentelor fron-

dei cam romboidali, au baza cuneat, lâticel pedicelate sau cam sesile
-i dccurente, au baza confluent, lobul de la baza seg-
lobii superiori
mentului întrece prin mrimea sa pe cele urmtore.— Pduri prin vile

umbrose i umede în regiunea montan. Ppuea ; Buceci prin valea
Peleiului la Sinaia, prin Valea-Alb la Buteni; Predeal.
.3. Swartzianum Koch .syn. ed. 2 p. 976 (1844); Boiss. 11. orient. 5
p. 736. Aspidium acuIeatumSwaviz synop. RUc. p. 53 (1806); Schlechtd.
Lang. deutsch. 1 fig. 39. — A. hastulntum Ten. fi. napol. tab. 250
(1836). Pohjstichum aculeatum Vra-A pterid. p. 83.— Frondele ceva mai
moi, lobii segmentelor frondei oblic-ova|i cam obtusi, au baza trun-
cat, scurt i forte ângust pedicelat, pedicelelo nedecurente, aprope
toi lobii sunt liberi i cu câte o prelungire auriculiform la baza lor
pe marginea de.=;pre vîrful segmentului; lobul de la baza segmentului
mai c nu întrece prin mrime pe cele urmtore. — Pduri pe costele
petrose ale munilor. Verciorova prin valea Bahnei i a Cerovului
Sinaia prin valea Peleiului.
V. angulare Kit in. Willd. spec. pi. 5 p. 257 (1810) pro specie.
Aspidium Braunii Spenn. fi. friburg. 1 p. 9 (1825). A. aculeatum y-

Braunii Do'll. rhein. fi. p. 20 Koch syn. p. 977. A. pilosum Schur ;
enum. transs. p. .s33 (1866). Pohjstichum angulare Presl pterid. p. 83.

Aprope întocma ca varietatea P; frondele ceva mai atenuate la baz,
segmentele oblung-lanceolale, cele inferiore obtuse si scurt aculeate»
FILICES r,49
lobii contbniii, lliceî, iivrrid baza cam roclaiigular-tcl. —Pduri in

regiunea nionlan si subinonlan. Verciorova (Bori). exsic. !); dealul
Stîrminei; valea Mc^tnstirei Bistria; muntele Picucatu; Sinaia prin
valea Pelesiului, Buteni, Predeal ; în Bacu la Slnic.
8. POLYSTICHUM R<>th tem. JJ. i;cn)u -j,

p. iuj.
1. P. Thelypteris Koth tent. 11. gerui. :> p. 77 (1800); Koch

syn. p. 977; Gren. (Jodr. fi. fr. 3 p. G30. Sclilechtd. Bang. dentsch. 1
fig. 41. Polijpodium T/telijpterls L. spec. pi. 1528; Stnrm deutscli. fi. II
h. 1. Aspidlum Tlielypterls Swartz synop. filic. p. 50 (1800). Nephro-

diim Thelypteris Stremp. filic. p. 32(1822); Boiss. fi. orient. 5p. 737.—
Vulg. Fereg. Feric. —
% Iulie, August. Locuri nmede nmbrose, p-
duri. Verciorova, Bahna; Piteti la Valea-Mare în Muscel Vrancea ;
în Putna.
2. P. Filix-mas Rotii tent. (1. germ. 3 p. 82 (1800); Koch

syn. p. 1)78; Gren. Godr. 11. fr. 3 p. G31; Schlecht. Lang. deutsch. 1
fig. 43. Foli/podium Filix-mas L. spec. p. libi. Aspidiuni Filix-mas

Swartz synop. filic. p. 53 (1800). Nephrodium Filix-mas Stremp. filic.
p. 30 (1822); Boiss. fi. orient. 5 p. 737. — Vulg. Ferey. Feric. Fi-

ric. Spata-Dracidui. — '^j. Iulie, August. Locuri umede umbrose prin
pduri, codri sau dumbrave mari. Verciorova, Bahna; dealurile Dum-
brvi|ei la Gerne|i; Goziea; Dîmbovicioara, Rucr; Predeal, Bu:5teni,
Sinaia (Grec. enum. p. G3) ; în Ilfov pe lîng Gldrusani; Slnicu din
Bacu; în Roman la Tife.ti; la.si la Rpedea sila Bîrnova; Mons-
tirea Neama (Ghan.) ; în Suceava pe Borca .î pe Bistri|a.
p. affine. Folijstichum affine Ledeb. fi. ross. 4 p. 515 (1853). As-

fidium affine Fisch. et Mey. in Holienak. enum. taliiscli. p. 10 Nephro-
dium Filix-mas p. incisum Boiss. fi. orient. 5 p. 738. Gu portul mai
menunêl, lobii cam rectangulari, pe margine uiii-
segmentelor frondei
rel i finbiserai.— Buzeula pdurea Dumbrava, Bîsca; Piatra pe dea-
lul Cernegura. — întru tote exact cu exemplarele din Grimeea.
Y. caucasicum Al. Braun ap. Borb. exsic. ! Ampla i robusta în
tote prile sale, lobii segmentelor frondei cu mult mai dilatai de cât
în formele precedente ale speciei, marginele expresiv crenate, crena-
to-incise.— înRomâniea la lIînca-Gamenei distr. Mehedini (Aspidium
Filix-mas d.umhrosum Millde ap. Borb. jelent. az 1873 exb. bnnsag
nov. kut. p. 245); în Buzeu la Bîsca-Rusilei.

0. crenatum Milde ap. Btenitz inherb. europ. (!) — Planta nostr se
potrivete exact cu exemplarele obinute de la Dr, G, Btenitz subt
acest nume. — Slânclle umede umbrose in valea Boica ling isvorul

de borvis cu congenera sa })e alturi.
3. P. spinulosum DC. fi. Ir. 2 p. 50! (ISl.")); Koch syn.p.978,

979 var. a; Gren. Godr. fl. fr. o p. G32 var. a; Ledeb. fi. ross. 4
p. 515; Schiechtd. Lang. deutscli. 1 fig. 45. Aspidium s/mtulosum Doell.
rheln. fl. p.l7. Nep/trodium spinulosum Stremp. filic. p. 30 (1822) Boiss. ;
fl. orient. 5 p. 738. — Aceleai numiri vulgare. — ?|,Iulie, August.
Pduri umbrose în regiunea montan. Mnstirea Horezu Buceci ; la
Sinaia prin valea Pele.iului, frecuent; Buteni; Predeal pe Clabucetu-

Taurului ; Muncii Slnicului în Bacu.
p. dilatatum Koch syn. p. 979; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 632. Pohj-
podium dilafatujn lloiîm. deutscli. 11. 2 p. 7(1791). Fohjstichum dilcda-
turn Swartz ap. Schiechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 46. P. multiflorum
Roth. tent. fl. germ. 3 p. 87 (1800). Aspidium dilatatum \N\M. .spec.
pi. 5 p. 253 (1805); Swartz syn. filic. p. 420. Lobulele lobilor seg-
mentelor frondei aprope tote pîn la vîrful lobului separate i pe un
rachis subire aecjate în mod oposit, cele de la vîrf întru câtva con-
fluente ;
frondele acestei forme sunt mai dilatate i de o figur ovato-
triangular. Predeal pre Clbucetu-Taurului, Buteni, Sinaia prin
valea Peleiului ; Broteni în Suceava.
9. CYSTOPTERIS Bernh. in Schrad. iieii. journ. voi. i.
1. C. fragilis Bernh. in Schrad. neu. journ. voi. 1 pars. 2
p. 26 (1806); Koch syn. p. 980; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 633; Boiss.
fl. orient. 5 p. 740 Schiechtd. Lang. deutsch. 1
; fig. 47. Poli/podium
fragile L. .spec. p. 1553. P. polymorphum Vili. dauph. 3 p. 846 tab. 53
(1789). — ?(, Iunie -August. Stânci cu muchi sau cu ierb mcnunic
în pduri i vi umede umbrose subalpine. Verciorova pe la Porilo-
de-fer i prin valeaBalmei Baea-de-Aram,Tismana; valea Monstiroi
;
Bistria; valea Oltului pre Cârligele; Teila, Comarnic; Buceci pe la

Sinaia (Grec. enum. p. 63) .i în tot coprin.sul pîn la Buteni; Pre-
deal ;
pe Borca i în cheile Barnarului în Suceava.
2. C. alpina Link enum. h. berol. 2 p. 130 (1821) ; Gren. Godr.

fl. fr. 3 p. 634; Schiechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 48. C. regia Presl var.
b. alpina Koch syn. p. 980 Polypodium alpinum\Nw\l\u Jacq. collect.2
p. 171. Aspidium alpinum Willd. spec. pi. 5 p. 282 (1805); Sturm
deutsch. fl. II h. 11. Cystopteris fragilis [3. tenuiseda Boi.ss. fl. orient. 5
p. 740. — i|. Iulie, August. Stânci, fisuri de stânci; prin locuri cu mu-
chi, umede umbrose. Buceci pe Caraimanu (Kuecht.).
! ;
FILICE.^ r;51
3. C. sudetica Al. Brauii et Milde schles. gesellsch. 1855 i).*J2;
Neiir. diagn. p. iii ; Milde schles. kiypL. p. 551- tig. 108. C. leuconoria
Schura'st. bot. zeit. ann. 1858 p. 328; ej. cnuin. Iranss. p. 840.—
?[. Iulie, August. Stânci cu muchi prin pduri în regiunea montan
din Moldova. Agapia la Schitu-Sichla (Br. miss. ;Grec. ann. 1874 leg.
sed non enumerata) ; valea Barnarului în Suceava (Br.)
10. ATHYRIUM Roth lent. fi. gcnu. -^ p. yS.
1. A. Filix foemina lloth tcnt. fi. germ. 3 p. G1-G7 (1800);

Boiss. fi. orient. 5 p. 735.
Polypodium Fllix fiemina L. spec. p. 1551.
Âspidium Filix foemina Swartz syn. fîlic. p. 59 (180G). Asplenium Filix
foemina Bernh. in Schrad. neu. journ. ann. 180G. tom. II p. 27 tab. 2
fig. 7. — Vulg. Ferey. Feric. — 1[, Iulie -Septembre. Pduri umbrose,
vi umede umbrose; în regiunea montan si submontan. Monsti-
rea Tismana; Horezu, MonstireaBislriia, Olne.^ti, Goziea; Vulcana;
Sinaia (Grec. enum. p. 63) .i în tot coprinsul Bucecilor ;
Predeal
Bîsca^ Penteleu Slnicu din Bacu Ceahlu Mnstirea Neam|u
; ; ;
(Chan,); în Suceava pe la Bap.ea subtStni.îoara, pe Borca; Bro.^teni

pe Neagra; Rareu; Iai.
2. A. alpestre Rylands in Moore ferns of great brit. 1857; A.

Kern. exsic. austr. hung. n. 2702 (!). Poli/podium alpestre Hoppe bot.
taschenb. 1805 p. 216. — Iulie, August. Vi montane umede umbrose;

în regiunea infralpin. Sinaia la isvorul Pole.îului ; Predeal în valea
Ro.povei sus.
11. ASPLENIUM L. gat. n. iijS ex p.
§ 1. Frondele simplu pinatisectate.

1. A. wirideHuds. fi. angl. p. 385 (1762); Koch .syn. p. 982;
Gren. Godr. fl. k. 3 p. 636; Boi.ss. fi. orient. 5 p. 731 ; Schlechtd.
Lang. deutsch. 1 t^^. 25. — ^, Iunie - August. Stânci, lespedi în vi
umede umbrose; în regiunea montan snbalpin. în Arge.i \)q. No-
goiu i 'pe Moldoveanu; Buceci prin valea Pelesiului, la Buteni pe
Caraimanu.
2. A. Trichomane L. spec. p. 1540; Koch syn. p. 982; Gren.

Godr. fl. fr. 3 p. 636; Boi.ss. fl. orient. 5 p. 731; Schlechtd. Lang.
deutsch. 1 fig. 26. — % Iunie- August. Stanei calcare prin pduri .i vi
montane. Verciorova pe Bahna; Monstirea Tismana; Lainici spre
Piu.a; Olne.ti Goziea j)e Cârlige Dîmbovicioara Sinaia ((îrec.
; ; ;
enum. p. 63); mun|iî Stanicului în Bacu; Piatra pe Cernegura; Cea-

— •
;
fi5â CONSPECTUL SISTEMATIC
hlâu; Broteiii pe Neagra §i in Clieile Barnarului; in Dobrogea pe la
Mnstirea Cîocosi si pe iiiunlele Gineli sau Consulii.
3. A. septentrionale Swarlz syii. filic. p. 75 (180G); Kocli

syn. p. ÎJ83; Gren. Godr. 11. fr. o p. G37; Boiss. fi. orient. 5 p. 734;
Schleclitd. Lang. deutsch. 1 fig. ^4. — Acrosff/chmn septentrionale L.
spec. p. 1524. Scolojyendrinvi sejHentrioitale Roth tent. fi. germ. 3 p. 49
(1800). Acropteris scptentrionalis Link enum. liort. berol. 2 p. 5G
(1821). — ?|, Iunie- August. Stânci .|i lesperji în vi montane la locuri
deschise. Valea Barnarelului sus spre Bîda Rareu pe Piatra Zimbrului ;
(Br.); Dobrogea la Monstirea Cocoi pe muntele Oglinda (Br.)

în
i pe muntele Consulu la Alibeicliioi.
§ 2. Frondele avond forma general triangular, iar totul bi-tri-
pinatisectat.
4. A. Ruta-muraria L. spec. p. 1541; Koch syn. p. 983 Gren.;
Godr. fi. fr. 3 p. 637; Boiss. fi. orient. 5 p. 732; Schleclitd. Lang.
deutsch. 1 fig. 28. — t|. Iunie -August. Stânci calcare în prile mun-
tose. Tismana; subt Negoiu pe Argei ; Ppuea; Dîmbovicioara; Si-
naia i în tot coprhisul Bucecilor Predeal ; Piatra pe malurile Bi-
striei ; Dobrogea la lenissala pe stîncile Castelului Genovez i pre
muntele Consulu.
5. A. lepidum Presl in verh. d. vaterl. mus. 1836 p. 7 (65)

ejus tent. pterid. p. 108(1837); Todaro in giorn. de la soc. nat. di pa-
lerm. voi. 1 fasc. 3 et4 p. 227 ann. 1866. (Conf. Mildeiiber Aspl.fissum
Kit. und Aspl. lepidum Presl in zool. bot. gesel. voi. XVII p. 817).
?{. Iunie -August. Fisuri de stânci în vi umede umbrose. Valea M6-

nstirei Bistria în Vâlcea. Specimenele nostre au fost comparate cu
cele de la Ruiava datorite amiciiei confratelui A. Degen.
6. A. Adianthum nigrum L, spec. pi. 1541; Sturm deutsch fi. II
h. 5; Koch syn. p. 983; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 638; Boiss. fi. orient. 5
p. 734; Sclilecbtd. Lang. deutsch. 1 fig. 29. — °4, Iunie- August. Stânci
calcare cu pdure. VOrciorova desupra Porîlor-de-Fer.
12. SCOLOFENDRIUM Smith act. taur. 5 p. 410.
I. S. vulgare Symons synops. pi. brit. p. 193 (1798). — Stolo

pendria vulgar Is Tragus ap. G. Bauh. pinax 353 (1623); Lingua
p.
cerrina officinarum G. Bauh. 1. c. Asplenîuin Scolopendrium L. spec.
pi. 1537 (1762). Scoloptendrium officinarum Swarlz synops. filic. p. 89
(1806); Koch syn. p. 984; Gren. Godr. fl.fr. 3 p. 638; Boiss. fl. orient. 5
-;
FIUCES 653
p. 7:21); Schlcchtd. Lang. deutscli. 1 tig. 36. — Vulg. Limha-cerialuî.

Lunha-veciuei. Nvalnic. — ?(. Iunie- August. Pduri urnbiose, codri;
în regiunea montan ((irec. enum. p. 63). Baea-dc-Aram prin Valea-
Ginei; Piucr pe Prav|u i pe la Dîmbovicioara; Moldoveanu; Sinaia
i în tot coprinsul Bucecilor; Vrancea; muncii Slnicului în Bacu;
Fundu-Tarcului în Neamjû si pe Cernegura la Piatra; Broteni pe
Neagra.
13. BLECHNUM L. gen. n. 1175.
I. B. Spicant Roth tent. fi. germ. 3 p. 44 (4800); Koch syn.

p. 084; Gren. Godr.fl.fr. 3 p. 639; Boiss. fi. orient, ^yp. 729; Sclilechtd.
Lang. deutscli. 1 fîg. 22. Blechuum horeale Sw^riz synops. filic. p. 115
(1800); Sturm deutscli. fi. II h. 11. Osmunda Spicant L. spec. pi. 152'2.
Sfrufhiojjfefis Sjncant Scop. fi. carn. p. 288 (1772).— ?j. Iunie- Au-
gust.Pduri umbrose în regiunea montan. Olneti; Slnicu din
Bacu.
14. FTERIS L. gen. n. 1174 ex p.
I. P, aquilina L. spec. p. 1533; Sturm deutscli. fi. II h. 1 ; Koch

syn. p. 984; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 639; Boiss. fi. orient. 5 p. 728;
Sclilecht. Lang. deutsch. 1 fig. 20. Allosurus aquiltnus Prcsl tent. pterid.
p. 153 (1837). Ferey. iêWcr/, — ?|, Iunie - August. Poeni de pduri,
locuri deschise dar cam umede, pe costele montane în prile interiore.
Verciorova pe la PorHle-de-Fer ; dealu Stîrminei ; Costeti pe Baiu,

Ciolanu, Valea-esnei ; munii Gloanilor .i Valea-Gernei pîn la re-
giunea alpin Tismana; Olneti, valea
; Rporoas Coziea spre Gura- ;
Lotrului; Vulcana; Piteti pe la Meriani i la Valea-Popei Bîsca; ;
Vrancea; Tîrgu-Ocnei pe Mgura; Broteni; Rareu; Gineti; Fl-

ticeni ; Iai; în Dobrogeu pe la Somova la Tulcea.
(3. lanuginosa Kaulf. enum. filic. p. 189; peste tot cu mult mai
lanat-peros.
15. STRUTHIOPTERIS \Willd. enum. h. berol. p. rojr.
1. S. germanica Willd. enum. h. berol. p. 1071 (1800); Koch.

syn. p. 986; Sclilechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 55. Osmunda StrutJuop-
teris L. spec. pi. 1552. Onoclea Struthiopterîs Hotîm. deutsch. fi. 2
p. 12 (1795). — Vulg. Fereg. Feric. Spata-dracidui.— ?|. Iunie
August. Pduri în regiunea montan. In Valea esnei pe Inelelu-Mare
în munii de la Monstirea Secu distr. Neamu(Br. niiss.);în Suceava
pe Bistria i pe Neagra la Broteni f. mult.

f]54 CONSPECTUL SISTEMATIC
CXX. LYCOPODIACEi^^: DC. ti. tr. ^2

p. ^2b7.
S^ct. I. hosporeae. Sporele de un fel .|i germinând nasc ])rotale monoice.
1. LYCOPODIUM L. gen. n. ii8s e-^'

P-
§ 1. Sporangiile aedate la axila bracteelor ce nu difer de foile
comune .î nu întocmesc spic deosebit.

I. L. Selago L. spec. pi. p. 1565; Sturmdeutscli.fl.II h. 5; Koch
syn. p. 970; Greu. Godr. fi. fr. 3 p. 653; Boiss. fi. orient. 5 p. 743;
Sclilecht. Lang. deutsch. 1 fig. 10.~L.recurvum Kit. ap. Willd. spec.
pi. 5 p. 50 est forma ramis recurvis. — Vulg. Briîdiior, Comisar.
Cornior-(le-munte. — ?|, Iulie, August. Stânci i lespedi cu muchi sau
cu ierb, livedi, poeni pe costele mun|ilor. Negoiu ; Buceci la Sinaia
(Grec. enum. ]). 64), Predeal.
2. Sporangiile aedate la axila unor bractee ce difer de foile

comune i constituesc s})ic ce termin vîrful ramurilor foliato.
1. Spic solitariu la extremitate^ nepedunculat.

2. L. annotinum L. spec. ]). 1566; Sturm deutsch. fi. II h. 5;
Koch syn. p. 970; Gren. Godr.fl.fr. 3 p. 654; Schlechtd. Lang. deusch.l
fig. 72. — i|. Iulie, August. Stânci, ])(luri montane. Munii Godeanu-
hii pe Mocirliu; Buceci i)rin valea Peleiuluî i la Poeana-Stânei Mo- ;
nâstirea Neamu (Chania) ;

pe Barnarelul.
2. Ramurile terminate în peduncul lung ce jx'jrt la vîrf 2-3

«picuri.
3. L. clavatum L. spec. p, 1564; Sturm deutsch. 11 h. 5; Koch
syn. p. 971 ; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 655; Boiss. fi. orient. 5. p. 744;
Schlechtd. Lang. deutsch. 1 fig. 75. — Vulg. Drddiior. Coriiuior. Pi-
dicut. — 21 Iulie, August, Poeni cu ierb, stânci acoperite cu muchi
pe costele munilor. Olneti pe la Valea-Rporoa.s; Predeal; Sinaia
(Grec. emun. p. 64); munii Slnicului în Bacu; Ceahlu; Rareu.
>V«c{. //. Heterosporeae. Sporele de dou feluri : microspore i

macrospore, germinând produc protale dioice.
2. SELAGINELLA Spring. ap. Ihvll. rlieiii. fi. p. 38.
2. S. helveiica Spring. ap. Doell. rhein.fl. p. 39 (1843); Koch.

syn. p. 971; Gren. Godr. fi. fr. 3 p. 656; Boiss. fi. orient. 5 p. 745;
Schlecht. Lang. deutsch. 1 fig. 69. — LycopodlioH hi-h-etlcum L. spec.
p. 1568; Sturm deutsch. fl. II h. 5. L. raJicotxiSchrankbaier.fl.n. 1447

LYCOPOIHACE^, RQÎTlSETACETt^ CM
(178^).— î|. Iulie, August. Lespedi umede prin locuri umede umbrose.
Olneti prin Valea Raporos Valea; Oltului în sus deCoziea subt Cio-
cane i subt Cârligele; Corbeni la cetatea Vlad-epei Dîmbovicioara; ;
Sinaia prin Valea Peleiului i la TIrltoarea; în Suceava prin valea

Neagra i prin Barnare.
2. S. spinulosa AI. Br. in l)(i;ll. rhein. ti. p. :}<S (IS43); Kocli

syn. ed. 3 p. 728; Schieclit. Lang. deutscli. fi voi. 1 fig. OS. Lycopo-
diurn Selaginoldesh. spec. p. 1505; St urm deutscli. fl.lT h. 5. — 1|. Iulie,
August. Pe lespezii umede acoperite de muchi, în regiunea alpina. Bu-

ceci pe Caraimanu ; Negoiu pe Podeanu.
GXXI. EQUISETAGE^] DC. fi. fr. 2 p. 580.
EQUISETUM L. gen. uOij.

1. ;;.
§ 1. Caulii de dou feluri: cei spiciferi precoci, fr ramuri ver-

ticilato i se trec îndat dup sporificaie cei sterili tardivi, port ra- ;
muri verticilate i tresc pîn în tomna.

1. E. Telmateja Elirh. beitr. 2 p. 159 (I 788); Kocbsyn.p.904;
Gren. Godr. fi. fr. voi. 3 p. 043 ; Boiss fi. orient. 5 p. 741 ; Schlechtd.
Lang. deutscli. 1 fig. 57. Equlsetuin jluvlatllis Smitli fi. brit. p. 104
(1805). E. eljurmum Roth 128 (1797). E. maximum
catal. bot. 1. p.
Lam. fi. fr. 3 p. 7 (1778) nomen omnium antiquissimum ed admo-

dum dubium. — Vulg. Bradiôr. Coda-caUdului. Peru-jJoi-cului. —
2|. umede mltinose. Climneti, Goziea; Câm-
Aprilie, Maiu. Locuri
pulung; Vulcana; Cmpina; Perisi, Crivina; Beceni la Pdurea-Ocea
(£J. fiilvaticam Grec. enum. p. 04), Bîsca Bacu, Tîrgu-Ocnei Pia- ; ;
tra, Oslovoni, Neamû ; Iai pe la Rpedea; Tulcea
2. E. arvense L. spec. p. 1510; Koch syn. p. 904; Gren. Godr.

fi. 3p. 043;
fr. orient 5 p. 741; Schlechtd. Lang. deutscli.
Boiss. fi.
1 fig. 50. —
Vulg. Brdiior. Coda-calului. P^ru-porcului. l\. Apri- —
lie, Maiu. Specie forte comun. Locuri nsipose umede sau expuse
inundafîilor, petriuri, coste rupte pe lîng drumuri, miri.ti prin lo-
curide lunc, ])runtiiuri (Grec. enum. p. 04). llîmnic, Climneti ;
Câmpulung, Conteti prin Valea Argeelului; Bucureti, Buftea, Perii;

Câmpina; Buzeu; Fociani; Bacu, One.ti; Neamu Iai Dobrogea. ; ;
nemorosum Al. Braun ap. Doell. rhein. fi. p. 27 (1843); Koch

,3.
syn. p. 904. E. pratmsa Roth tent. fi. germ. 3 p. O (1800) -non Ehrh.
— Verciorova; Olnoti; Câmpulung; Conteti; Topoloveni; Buteni,
Sinaia; Boto.iani, Agafton; în Suceava pe Stniioara.
-
656 CONSPECTUT, SISTEMATIC
ij 2 Cauliî de doiie feluri :ji se nasc în acelai linip: cei spiciferi

alburii sau loijielici sunt simpli sau cu ramuri verticilate rudimentare
în timpul t'ormrei spicului care se trece §i piere, apoi caulul seu ur-
meaz a crete împreun, cu cei sterili i toii tresc pîn în tomna.
3. E. silvaticum L. spec. p. 151G; Koch syn. p. 964; Gren.
Godr. fi. t'r. 3 p. 643; Boiss. fi. orient. 5 p. 741 ; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 1 flg. 58. — ?|, Maiu, Iunie. Locuri umede i umbrose prin
livedi i vlcele montane subalpine. Predeal, Buteni, Sinaia (Grec.
enum. p. 64); Monastirea Neamu (Chan.).
4. E. ppaiense Ehiii. liannov. mag. IX. p. 138 (1784); Schlecht.

et Lang. deutsch. 1 fig. 59. E. umhrosum Meyer ap. Willd. spec. pi. 5
p. 3(1810); Koch syn. p. 9()5. E. Ehrhartii Meyer chior, hannov. p. 666
(1836). E. lii/raficwn (3. minus Wahlenb. fi. suec. p. 689. — ?[. Aprilie
Iunie. Locuri umede mlâtinose. Predeal; Iai pe la pdurea Bîrnovei.
§ 3. Cauliî de acela.i fel, verdi cei spiciferi dupe fructifica|ie, :
ca §i cei sterili, urmez cu desvoltarea împreun pîn în tomna.

* Gaulii fr asperiti, o duc numa pîn în tomna spicurile ;
ovoide.
5. E. palustre L. spec. p. 1516; Koch .syn. p. 965; Gren. Godr.
n, fr. 3 p. (Î44; Boiss. fi. orient. 5 p. 742; Schlechtd. Lang. deutsch. 1
fig. 60. — l\. Maiu, Iunie. Locuri umede; prin livedi, vlcele, mlatini.
Buceci (Knecht.) ; Predeal ; Vrancea ; Monastirea Neamu {E. arveme
Ghania exsic. !-non L.)
6. E. lîmosum L. spec. p. 1517; Koch synops. p. 965; Gren.

Godr. fi. fr. 3 p. 644; Boiss. fi. orient 5 p. 742 ; Schlechtd. et Lang.
deutsch. 1 fig. 61. — ?[, Iunie- August. Locuri mlstinose. bli. Blile
il'între Tîrgul-Frumos i Cotnari; blile de la Mamaealîng Constana
în Dobrogea Predeal prin valea Ronovei.
;
** Cauliî scabri, o duc i tot ierna; spicurile acuminate.

7. E. ramosum Schleich. catal. pi. helv. p. 27 (1807); Koch
syn. p. 966; Gren. Godr. fl. fr. 3 p. 645; Boiss. fi. orient. 5 p. 742;
Schlechtd. et Lang. deutsch. voi. 1 fig. 62. E. ramosissimum Uesf. fl.
atlant. 2 p. 398 (1800)- non Humb. etBonpl. E. eJom/atum Willd. spec.

pi. 5 p. 8 (1810). E. pannonicum Willd. 1. c. p. 6 fide spiciminis in
herbarii Willdenowii ap. Al. Braun. E. hi/emaJe r. clone/afum Drc-ll.
rhein. fl. 31. — t\. Iunie- August. Locuri umede. Cmpina prin valea
Doftanei; Bîsca ; Slnicu din Bacu.
EQUISETACE^ 657
8. E. hyemale L. spec. p. 1517; Koch synops. p. 960; Gren.

Godr. 11. fr. o p. ()14; Boiss. II. orient. 5 p. 743; Sclilechtd. et Lang.
deutscli. voi. 1 fig. (j3. E. alpinum ot E. fuscozonatum Schur oest. bot.
/eit. 1857 p. 417.— ?^ lunio- August. Locuri umudo, mlatini. Ol-

nesti la lazu-Bobuîui ; Bu.tcni, Azuj^â; Comarnic; în Suceava la Iesle
subt Stnisioara.
[j. 5cA/e/cAeA'/ Milde. — Mun|iî Slnicului po la frontier în Bacu.
9. E. variegatum Schleich. cat. pl.helv. ann. 1807 p. ^7; Koch
syn. p. 907; Sclilechtd. Lang. deutscli. voi. 1 p. 152 lig. 65 Eq. terme
Iloppe. Eq. canipanulatum Poir. Eq. multiforme Vauch. — 11 funie -
August. Locuri mls^tinose in regiunea muncilor mari. Buceci (Dr. G.
Ba^nitz leg.)
PARTEA ir
CONSPECTUL GEOGRAFIC
CONSPECTUL GEOGRAFIC
Al.
FLOREI ROMÂNIEI
Se .|tie c Vegeta|iea mult-puîn însemnat a unei |eri sau a

unei regiuni cum caracterele particulare ale Florei
.si sale depind de
un oarecare numor de condi|iî cosmice sau ambiante care '§i exerci-
tez actiea lor asupra existenei .î desvoltrei organismului vegetal.
Nu c fptura fiin|ei vegetale ar fi o machin
sau un aparat indife-
rent i s'ar supune mecanicete ageni fisici îns, astfel
acriei acestor ;
cum sunt create, plantele au o disposiie organic în sînul crei exist

o lucrare proprie, lucrare complex în felul seu, rieta, dar forte va-
riat subt impulziea agenilor externi ce, de altfel, sunt condiii indis-
pensabile pentru exerciiul seu. Oricum îns, complexul acestor con-
diii externe se reduce la doue categorii principale : una care coprinde
condiiile telurice^ adic condiiile pe care le ofer solul, fie prin situa-
iea i extensiea sa pe suprafaa globului terestru, fie mai cu seam

prin situaiea sa latitudinal i altitudinal, prin configuraiea topo-
grafic ce o are era sau regiunea respectiv i prin felul constituiei
tcrâm urilor pe care plantele vieuiesc; cea de a doa coprinde condi-
iile climatice i care consist în starea de presie atmosferic, de tem-
peratur, de umeêla, de lumin, de linite sau de agitaie atmosfe-

ric, dup cum aceti ageni fisici externi predomin sau variez. Din
difereniarea i localizarea condiiilor ambiante de existen a rezultat,
pe suprafaa terilor ca i pe glob, diversele distribuii i cantonri ac-

tuale ale marelui numer de forme vegetUe pe care le studiem subt
categoriile sistematice de clase, familii, genuri, specii, rase, varieti
etc. în materie de geografie botanic, cunostiina acestor condiii se im-
pune neaprat i, deci, cat s no oprim asupra acestei pri.
Subiect vast în tiina biologiei, examenul i studiul agenilor
cosmici, cu referent la existena i desvoltarea vegetalelor, exige nu-

merose i minuiose cercetri cnd este vorba de Flora geografic a
unei teri. Pentru era nostr suntem anc cam departe de a poseda
un material destul de suficient i complect pentru a tracta pre larg
subiectul acesta. Gu tote acestea, ne vom sili s aternein principalele
662 CONSPECTUL GEOGRAFIC
puncte ale acestei inaterii in trsuri generale pe cat ne permit actua-

lele investigaii asupra tjerei nostre.
Astfel, în partea acesta a lucrrei nostre, subt titlul de Fisiogra-
fie general vom face o expunere sumar relativ: 1", la situaîea terei
pe globul terestru, la limitele .|i la aspectul seu general ;

'2"^ la condi-
iile sale telurice care implic cunotiinâ configuraiei topografice ge-

nerale (orografiea i idrografiea) precum i cuno.tiinele terâmurilor
pe care locuete actuala vegetaie a |erei, parte ce se refer la consti-
tuiea geologic a erei; 3", la condifWe climatice ce decurg din starea
agenilor fisici externi .i din reac|iea actualei vegetaii asupra clima-
tului. Dupe aceea, sub titlul de Vegeiaiea i Flora geografic a erei,
vom areta în ce raport se gsete tapetul vegetal al erei nostre cu
cele patru Domenii florale ale continentului european, apoi vom
schia aspectul general al vegetaiei nostre i difereniarea sa în trei
zone : zona vegetaiei alpine, zona veijetaîei forestiere i zona vegetaiei

stepelor danuhiane §i pontice, descriind la fiecare vegetaiea i flora
proprie ce le aparine.
I.
FLSIOGRAFIEA (îENERALA A ROMÂNIEI
I. SITIAJIEA, LliMlTELE, ASPECTUL (lENEIIAL
Considerat geograficete, Româniea constitue o er care, pri-
vit pe globul situat la partea oriental a Europei

terestru, este
medio-meridionale, între 22",49' i 29 ",40' longitudine E, considerat
dupe meridianul din Greenwiclii, i între 43",38' i 48",50' latitud. N.
Politicete, ea este format din provinciile danubiane^ odinioar

cunoscute subt numele de Principatele -Banubiane, sau cra-Româ-
nesc i Moldova, cu care ia parte i Dobrogea.
Suprafaa sa total ocup o întindere aproximativ de 13,102,000
hectare sau 131,357 kilometre ptratecu o populaie ce, actual, se so-
cotete a fi de 6,645,000 locuitori. -
Privit pe charta reliefului Europei, Komâniea se întinde din
1. Ca i Institutul Mctcorolofiic al României, ani adoptat acest meridian intru

oe privete longitudinea diferitelor puncte sau staii ale erei care, ca i cele pentru
latitudine, se gsesc publicate in .47ia/e/e IiisUtutului.
Sturza Dim. A. Ihiropa, Rusiea i liomâniea. Bucureti 1890.
2.
Idem. Suprafaa i popiilatiea Henaliihti României, în Buletinul Societei geo-

irafice a României, anul XVI, 1896.
FISIOGRAFTEA GENERALA 663
culmea Garpajîlor iiioi'idionaîi piu la Dunre, la Prut iji, prin anexul

Dobrogei, pîn Ia marea Neagr. .*jirul (Jarpa}.ilor, în întinderea ce ne
aparjîne, descrie un arc sau, mai bine dis, o cotitur an^rular cu o
deschidere cam de 80" spre Transilvaniea de care ne desparte, astfel
c partea ce se las din masivul Cârpacilor centrali, din Tatra, ur-
mez o direc|ie de la NNW spre SSE, între Moldova i Transilvaniea,
pîn ce ajunge în Plaiul- Vrancei unde constitue.^te cotitura i de unde
ia dirccîea, în linie uor arcuat, spre W
pîn la Triplul-Confiniu
d'între Olteniea, Transilvaniea i Banat ; de aci se las spre SW pîn
la Dunre unde se oprete i se rupe între Ruiava i Severin, la Ver-
ciorova, constituind cunoscuta parte a Dunrei numit Forile-de-Far
sau Cataractele prin care se |ine cu Balcanii din Serbiea. Din culmea
acestui ir si din laturea sa oriental i meridional relieful general al
erei se înclin treptat, constituind o întindere de numerose dealuri,

i în cele din urm se desfiur în vastele câmpii care constituesc re-
giunea nostr danubial de care, ca un petec a patru-laturi, se |ine
Dobrogea între Dunre i marea Neagr.
Astfel, Româniease gsete pus : între Garpa|iî meridionali
sau Alpiî transilvaniei, pe a cror coam este tras liniea de frontier
ce ne separ de Banat i Transilvaniea coprinse în imperiul Austro-
Ungar, întreDunre care, de la Vrrciorova pîn la Silistra, ne separ
de terile i între Prut ce ne separ de Russiea prin Basarabiea,
balcanice
odinioar parte a Moldovei, ca i Bucovina pus la nord, care acum
se gsete tot subt imperiul austriac; în fine, prin delta Dunrei i
Dobrogea, Româniea ajunge pîn la marea Neagr.
Pentru cei ce cunosc geografiea botanic general a Euroi)ei,
aceste prealabile noiuni sunt necesare, cci pot da o idee, a-priori de
Vegetaiea i Flora ce aparine teritoriului nostru.
Ga aspect general, Româniea ofer t(3te formele pcisagice ce,
nu mai puin, sunt i d'între cele cu osebire pitoreti, atrgend privirea
i inspirând imaginaiea artistic i poetic.

Subt un cer, adesea limpede i de un transparent azur, larg i
profund, luminat de sorele viu al orientului, se vrd munii înali ale
cror ale port numerose plaiuri alpine i din care pornesc dea-
largi
luri pduri i codri; la poalele acestora se întind

acoperite cu întinse
câmpii i esuri imense îmbrcate cu verdea livecîlor i a lioldelor
de cultur; o mare cale fluvial încinge laturea sa meridional i al
crei curs domol i placid adesea ia reflectul albstriu al cerului, de
unde pitoresca sa numire de Albastrul-Danulnu; numerose rîuri ce,
de la munte pîn la Dunre, irig era cu apele lor abondente i în
lunca cror apare numerose zvoiuri ce fac conUasl cu verdea câm-

piilor §i a pdurilor prin argintiile foi ale Slciilor §i Plopului de lunc;
apoi, lacuri sau blî, adesea de întinderi ce se perd înaintea vederei,
însoresc Dunrea în albiea sa pîn la mare §i pe limonul crora cresc
întinse i numerose stufâriî de Trestie, Papur i Rogoz, adpost al
unui mare numer de cârduri de paseri acuatice; urmez §i câteva dune

sau nsipuri mobile i, în fine, marea. Dar tote aeestea, nu mai
pu|in, sunt i forme de termuri în condiii telurice i climatice dife-
rite i variate ce, de la prima vedere, dau botanistului geograf i flo-
rist o idee prealabil despre populaiea vegetal i despre variaiea

formelor vegetale ce se gsesc pe întinderea acestui restrîns teritoriu,
dar care rivalizez, subt raportul vegetaiei, cu multe din |erile cele
mai dotate ce sunt în întinderea continental din care facem parte.
II. CONDIIILE TELURICE
§ l. RELIEFUL GENERAL AL EREI. OROGRAFIEA, IDROGRAEIEA.
.jirul de Carpai, fiind scheletul geologic al |erei i tectonica

geologic dependent urmând aceeai disposiie i regularitate în di-
feritele epoce geologice, face ca relieful topografic al României m-
danuhiane s aib o continuitate i o uniformitate aproximativ la fel.
Acesta asemenare devine i mai însemnat între Olteniea i Moldova

a cror suprafa accidentat este, comparativ, cu mult mai întins
de cât in Munteniea unde Garpaiî, pe de o parte, se rdic la cele mai
însemnate altitudini din câte avem i, pe de alt parte, poalele lor,
devenite dealuri, nu merg departe aci fr transiie, regiunea dealu-
:
oprete într'o linie ce plec de la Piteti prin Tîrgovite, PIoeti,

rilor se
Buzeu, Rîmnicu-Srat, Fociani pîn la Mreti, facend un contrast

remarcabil cu imensele esuri i bârâf/ane ce se desfâiur de aci pîn
laDunre. Dobrogea, îns, nu intr în acesta continuitate a fisiografiei
erei, fiind dependent de formaiea balcanic. întinderea sa constituete
un platou destul de rdicat, comparativ cu esurile danubiane, avend i
numerose depresii ce 'i dau aspectul accidentat, îns arid, din cauza
subsolului petros. Dar, în cele din urm, acest platou devine cu mult
mai rdicat printr' un masiv de muni petroi granitici i situat Ia partea
sa septentrional pe ermul drept al Dunrei între Macin, Tulcea i Ba-
badag^ totul fcând un puternic contrast cu nivelul inferior al stepelor
danubiane româno-basarabice i cu marea Neagr. Ea i cu partea bul-
garo-rumelic ce învecinesc marea Neagr constituesc stepele pontice.
De aceea vom face o separat descriere fisiografic pentru partea
trans-danubian ce ne aparine.
FÎSTOURAFIEA (iENRRAT.A fl6f)
1. llomâniea (Jis-danubkm
Kelieiul geneiiil al acestei prî, privit din culmea Cârpacilor,

urmez o inclina|ie treptat ce ofer o sculptur de numerose vi mai
mult sau mai pufîn profunde, de masivuri montane ce se rdic cu pu-
tere dealungul catenei carjiatice, de numorcîse dealuri ce se las din
laturile acestor munî §i care, în cele din urm, devin mici rdicaturi
ce se perd i dispar în vastele câmpii ce se întind în lungul Du-
nrei, de la Mehedini pîn la Prut i pîna spre Flciu. Totui^ acesl
inclinaie, în mersul seu general, înfâiez nete diferene destul
de evidente ce nu sunt lipsite de oarecare importan topografic,

fiind în corelaie cu vegetaiea forestier i cu agricultura erei. Astfel,
în Olteniea i în Moldova înclinaiea merge mai uior, dar este mai
prelung, ceea ce face ca relieful acestor provincii s fie mai delu-
rosi mai împdurit aci regiunea câmpiilor este mai redus i su-
;
prafaa de agricultur de asemenea. Dar i în Munteniea, partea me-

ridional ce se gsete între lunca Oltului i a Argeiului este aseme-
nea rdicat pîn aprope de Dunre: districtele Oltul, Teleormanul i
Vlaca sunt representantele acestui platou de câmpii i de pduri ce
iau numirea de dimhrave, reputate prin abondena Cerului i a Gîr-
niei ce fac esena acestor pduri. îns, în Munteniea, tot partea co-
prins între cursul Argeiului, Dunrei, iretului i liniea de de-
marcaie a dealurilor devine un imens es inferior ce nu trece peste 87
metre altitudine i aprope cu totul lipsit de pduri : în partea acesta
cultura cerealelor are cea mai însemnat extensie i cualitile sale
sunt cele mai excelente.
Astfel dar, relieful general, din Carpaî pîn la Dunre, ne pre-
sentez trei regiuni orografice forte distincte prin altitudinea lor, prin
conformaiea geologic ce au fiecare, prin climatul lor destul de dife-
reniat i,' nu mai puin, prin vegetaiea ce aparine la fiecare apoi, ;
în tot întinderea acestei pri a erei, aceste regiuni se succed cu

aceeai regularitate precum urmez: \'\ Beijkmea montan, 2". Be<ihi'
nea dealurilor i 3". Jleghinea câmpiilor si a nesurilor întinse.

acestor regiuni altitudinale ale
Cunotina orografic asupra
erei nostre'se impune prin importana ce o au în materie de geogra-
fie botanic; de aceea, urmez s dm o expunere cfit de sumar

în privina fiecrei.
I. Regiunea montan. —Tot partea munilor notri ajunge la
înlimi destul de respectabile ce fac un contrast remarcabil cu re-

giunea inferior a erei, judecând dupe înlimele piscurilor ce ating
• ;or; <:ONSPECTUL r{EO( {TRAFIC
altitudini intre KiOd pin la 4540 metre lungimea

; lor enumera vre o
mo kilometre.
Astfel, natura montan a Cârpacilor desfâiur o majestate im-
pozant, nu mai pu|in §i o avuie vegetal ce se pote compara, pînâ
la oarecare punct, cu aceea a Alpilor elveiei §i tirolieni. De i nu aco-
perii cu ghieuri eterne, totui mici întinderi de zpad stau aprope
permanent pe unele laturi cu înclinaii septentrionale. în prile sale
de jos gsim adesea sorele viu al regiunei meridionale, dar totde-
odat i oi aspr, comparabil cu a terilor septentrionale,
natur race
dominând în etagele sale superiore. De aci lupta ce se încinge între aceste
dou stri oposite i reaciea ce se operez între dînsele, dând Ioc cu-
renilor, evaporaiilor i precipitaiilor atmosferice in timpul activ al
vegetaiei, primvara i vara. Graie acestor micri atmosferice, re-
giunea meridional a erei i chiar stepele nostre nu sunt lipsite de
ploile estivale precum sunt Grimeea chiar.
lipsite stepele ruso-asiatice,
întinderea sa geografic, întru ce concerne partea nostr, este

coprins între liniea culminant tras pe coama Garpailor, linie ce
constitue frontiera nostr despre Austro-Ungariea, i între alt linie
ce ar pleca de la Verciorova prin Baea-de-Aram,Tismana, Bumbeti,
Novaci, Polovraci, Bistria, Glimneti, Albetiî din Argei, Gâmpu-
lung, Petroia, Slnic, Vleni, Ptârlage, Loptari, Tinoasa, de aci
spre nord în Moldova pe la Tîrgu-Ocnei, Moineti, Taslu, Piatra,
Agapiea, Monstirea Neamu, pe lîng Flticeni la Mlin, pîn în Bu-
covina. —
Ga altitudine, regiunea nostr montan o socotim între li-
niea ce atinge punctul cel mai culminant, 2540 metre (vîrful Negoiu-
lui) i între liniea de altitudine de 700 sau GOO metre de unde începe
zona Fagului.
în acesta întindere, catena Garpailor presenteza oarecare în-
treruperi profunde datorite vilor principalelor nostre rîuri, consti-
tuind astfel nete grupe destul de distincte care, privite din deprtare,
se arat ca nete masivuri majestuose ce 'i înlez cretetul lor
mai presus de cele lalte pri montane. Altitudinea celor mai prin-
cipale vîrfuri o dm dupe datele Institutului Militar geografic imperial
Austro-Ungar din Viena ^ pentru munii din Olteniea i Munteniea,
i dupe notele procurate de la Institutul geografic al Armatei Române
pentru munii din Moldova, graie amabilitei d-lui General C. Br-
tianu directorul sf-u.
S facem în scurt expunerea grupelor acestor muni, procedând
•1. Drghiceanu M.il — Geolog ische L'cbersichtsU'irte des Koenigreiches liiiniaenirn.

lucrat dupe Institutul Militar geografic al K. K. Austro-L'ngare in Viena, 1890.
:
(567
FISIOORAFIEA GKNETJAr.A
penlm Ollcniu î Miuiteuica, do la sud spre

de la apuH spru resSi-it
nord pentru Moldova precum nrnirz

Mehedini.- «rup acestor mun|i este con-
1 Muniii Cernei, în
însoesc cursul Gerna de la originea
rîului
stituita din doui craci ce
vale spre SW. Primul crac începe din cul-
sa pîna în prile sale de la
el se rdic în puternic masiv
mea Surului situat pe frontiera Icrei;
i o insote^le pin mai jos de comuna Mel.adia m

la dreapta Gernei
din acest crac se compune din
Banat Partea ce aparjine României
sau Scilriiioara Murarm sau
munii G'mUmannlm, Bulzu, Scara ,
MoX-Uu, CUdmnu.. Tatila, OMm |i Virful-Dohr.i pîn în Ogan.l-

Banat spre Mehadia . Garan-
Craiovei restul de aci urraez in
;
aproximativ
Godeanul este piscul cel mai înalt «i enumera
sebei.
ir representez grupa archaica ce
WOO m. altit. Fundamentul acestui
de micaisturi mai cu seam pe lutila
Ie manifest prin suprafate
spre nord pe când
si Godeanu. Goama sa
este cu mult mai înclinat
uier înclinat ofennd un
în partea nostr este mai
întins i mai
întrein numerose tunne de oi, slani
plaiu alpin ale crui psciuui
Numerose
aci ajung pîn la 1000 «>.
alt,
si vite cornute. Pdurile
.
înc netopite chiar in lumle canicu-

petece de zpad stau pe alocuri
crac, numit Cuhnea Cornei, este la sting cursu-
lare.-Al douilea
ape i o însole.te Dunre. La început istospum
pin la
lui acestei
calcai .|U-
înalt, d din laturea sa meridional un masiv stâncos de
ce face un con ras pnn
"ic i are numele de Platra-Clo,.^»,-
Gulinea-G .-
forma sa conic trnncat i prin altitudinea sa 1430 m.
pîn la muntele aok««-*«,
nei, în întinderea sa
teva vîrfuri petrose de putin important, precunr

V.rfnUm.btan , ^^^^^^
ale cror piciore
2 Le ViOO
ajung pîn pe la m. altitudine i la
s,
i Isverna. La Ciolanul-Mare
u comunei: Goste
o despictur profund i
ti
lung, dirigiat spre vest,

avend laturile
««te, C«-««,
^^J^
..dea-^^nei ce se deschide în
"fîôse si preclilate: este
la un loc, nu depar e e
gura
p rm^ d un riuior numit esna care
<.a..^
r ascunde in cavernele mucilor pe
o lung distant numita
numerosele specn rare i mteresan e
ttei, localitate remarcabil prin
Din Giolanu-Mare, care «omma
a e a
ale florei banatico-balcanice.
doi crac: unul ce urmeza înl e
parte irul de muni se
desface in
care se
crui este tras frontiera , pe
Cern; i Bahna pe culmea lâtra.h»Co^
mnca.Ca,u.„.i i
Rdic Muntit G'.,enei din care cel lai
piscurile lui cele ma. nalte;
"on ca 12-',0 m. altitudine, sunt ctunului Bahna
e pune la sting rîului
Babna pîn în dreptul
era consa-
ajunge i oprele la Dunre,
de unde'prin câteva ramiflcatif,
ms CONSPECTUL (JEOfiRAFIC
tuind abruptele slanei d'între Verciorova §i Gura-Vei. Aci, funda-

mentul stâncos al acestui crac strbate pe desubt albiea Dunrei i se
ine cu masivul Balcanilor din Serbiea, constituind spumosele §i sgo-
rnolosele Gherdapuri saii Porile-de-Fer (Danuhii Cataractes).
Acetiea sunt mun|iî Mehodin|uIui, furie interesan|i pentru spe-
ciile rare din care multe aparin în propriu Florei mediteraneane i
mai cu osebire regiunei balcanico-caucazice, graie leg turei ce au cu
peninsula balcanic.
2. Munii Vulcanului, în Gorjiu. — Grupa muni se ine
acestor
din culmea Surului, de subt care isvorate Jiul ce apuc in Transilva-
niea, de unde, prin Irectorea dis Gheea-Vulcanului, strbate Car-
paii §i trece în Româniea. Laturea acestui ir despre Transilvaniea
este abrupt i de puin întindere; aceea ce vine la noi este cu
eu mult mai întins, se las câte puin i este acoperit în mare parte
cu negre pduri sau codri. Ga vîrfuri principale aici se observ Ar-
canul, Sifjleu i Streaja care ating altitudinea aproximativ de 1870
metre. La poalele lor este pus MonstireaTismana pe o stânc abrupt
i de calcar jurasic, oferind o posiie pitoresc remarcabil. Flora aces-
tor pri are lot caracterele florei banatice din Mehedini, îns multe
din speciile balcanice lipsesce.
3. Munii Parîngului, în Gorjiu i Vâlcea. — Corpul principal al
acestor muni este constituit de un mare i puternic masiv, Parîngul,
pus pe liniea de frontier a orci i la stînga Jiului care, din Transil-
vaniea, strbate la noi într'o vale strimt marc parte i tortuos, în
îngrdit prin numerose stânci i precipiiuri selbatice ce par ame-
nintore prin aspectul lor: valea Jiului. Cretetul acestui masiv, nu-
mit Mîndra sau Cursa mesor 2520 m. altitudine. In partea sa de la
resrit, ce este cu totul în Româniea, descrie o mas petros arcuat
cu eoncavitatea spre nord, numit Costa- Petros, din fundul crei
isvorte Lotrul. Din 1 turea de la rsrit a acestui arc muntos por-
nesc doui craci importani dirigiai spre est : unul septentrional pus
între Lotru i afluentul seu Lotria, cel lalt meridional constitue latu-
rea drept a Lotriei, apoi a Lotrului, traversez astfel districtul
Vâlcea i ajunge de se rupe în Olt între Glimneti i Gura-Lotrului,
avend o înfiare superb i de graiose trsuri prin vîrfurile sale:
Buila, Brtota i Naratul ce se vcd din deprtare. Chiar muntele Co-
ziea, ce este în Argei pe laturea sting a Oltului, nu se pole considera
de cât ca dependen îns separai prin o lung i pro-
a acestui crac,
fund despictur produs de cataclismele geologice i prin caro Oltul
îî a gsit mersul la Dunre prin Româniea. Valea Oltului în Iot întin-
;
FISIOGRAFIEA GENERALA 669
dorea acosta, nu nuina c atrage privirea si adiniraîoa prin niajesta-

tea .î îns i un deosebit interes pentru botanist care
pitorescul seu, are
afl aici un însemnat numer de specii vegetale ale Florei balcanice i
chiar câteva taurico-caucazice. Multe din aceste specii vedem c gsesc
aici o limit absolut, de oarece, din parte-ne, nu le am putut pîn
acum afla i în Cârpacii Munteniei, precum se va vedea în expunerea

Vegetaiei i a Florei regiunei nostre montane.
4. Munii' Fgraului sau Arpaiî, în Argei. — Este grupa din
irul Cârpacilor meridionali ce ne arat cele mai 'nalte vîrfuri. Acest
lan începe din valea Oltului de la Gineni, în districtul Argci, ajunge
pîn la Piatra-lui-Craiu i este situat pe liniea de frontier ce ne se-
par de Transilvaniea. Masivul principal al acestui lan| este constituit
de Negoiul crui punct culminant enumera 2540 m. altitudine. De el

al
se ine Buteanu care are 2510 m. altit.. Urla 2490 m. i Surul 2290 m.
altit. Din flancul seu meridional pornesc lungi craci muntoi ce descind
i însoesc cursul Topologului, Argeiului i al Vîlsanului. D'între acetia
enumerm pe MoldoDeanuiOiticu care ajung la altitudinea de 2030 m.

se rdic Ghijû care are 1G.30 m. apoi urmez un masiv
mai jos pu-
ternic despre districtul Muscel, masiv ce 'i arat do vîrfuri înalte:
PpiLêa, aYcnd 2430 m. altitudine, i lezeru, avend 2410 m. altit. Acest

masiv este desprins de lanul principal prin valea rîului Doamna ctre
apus i prin valea rîului Dîmbovia spre resrit, rîuri ce isvorsc la
spatele seu.
între masivul format de aceti muni i între cel urmelor se r-
dic o crest înalt i arcuat, pus în curmeziiul frontierei erei i
care se arat ca un masiv isolat în me^lilocul celor lali muni este :
Piatra-lui-Craiu (Koenigstein), parte la noi, parte la Transilvaniea,

avend ca altitudine vre-o 2240 m.
5. Leota. —între valea Dîmboviei, la Dragoslavele i Stoenoti,
i între valea lalomiei pîn mai în sus de Petroia, în districtul Dîm-
bovia, se înal un masiv destul de puternic care, privit d'între Bu-
cureti i Titu, îi arat mreul seu cretet : este Leota; pus astfel,
ascunde vederea munilor Ppuea i Piatra-lui-Craiu ce stau la spa-

tele seu. Cutote acestea, altitudinea sa nu depete 2140 m. — Ma-
sivul acesta nu ofer nimic de particular subt punctul de vedere al
structurei sale geologice i al vegetaiei în raport cu conveciniî sei.
6. Buceciî. — Ca corp i ca întindere este un mare i puternic

masiv crui aspect pare
al c
covîrete pe toi cei lali, dar care ca
puncte culminante st întru cîtva mai pe jos de Negoiu i Parîngu. Acest
masiv, fala munilor notri, ocup partea irului de Carpai din care
Grecescu D. Dr. - C 132'i. 45
fiîO CONSPKOTTIL (iEOGrJAFIf
isvoi^to laloinit,a 51 se rdic majeslos la drepLa rîului Prahova dea-
supra Sinaei. Cretetul seu se vede d'impregiurul Bucuretilor pîn pe

la Titu când cerul este destul de senin. Ga piscuri culminante prin-
cipale Buceciî enumera: Omu, avend 2510 m. altitudine, apoi Costia
!îCaraima)iu care au 2490 meirc, Btrînele^ Doamnele, Babele, Furnica
i Vh-fu-cu-Doru ale cror piscuri nu sunt mai jos de 2280 m. altit.
Laturea lor despre Transilvaniea cum i cea despre resrit ce vine la
noi, abrupt i isolat de mun|iî d'împregiur ce rmân cu totul infe-

riori, dau acestui masiv un aspect gigantic, impunetor i de tot admi-
raiea. Pe medilocul seu, de la nord spre sud, este strbtut de o vale
profund i selbatic : valea lalomiêi ce d curgere lalomiêi care la
sorgintea sa, numit Ober.fiea-Ialomiêl, cade în cascade i se pogor

în trepte; la Cheea- Ttarului, în jos de Schitu lalomiei, este strîmtat
i forte sgomotos. Laturea oriental a Bucecilor ofer numerose vi i
vâlcele profunde ce duc apele lor limpedi i sgomotose în rîul Prahova
ceerpuete la piciorele pitorescului ctun Butenii i ale Sinaei, odi-
nioar loc selbatic, astdi cochet orel, loc de edere i de petrecere

estival a societarei avute bucuretene, grafie superbului Castel al Fe-
lesiului, iniiatorul Sinaei actuale i residena estival a curbei regale.
Buceciî, prin întinderea lor, prin altitudinea piscurilor i a plaiu-
rilor alpine, prin variaiea formelor topografice i prin exposiiea ctre
Soare, ofer cea mai splendid vegetaie a Garpailor ca populaie i
ca forme vegetale. Putem dice c aprope întregul registru al spe-
ciilor de plante carpatice îl gsim i în Buceci reprezentat, din care
împrejurare acesta parte a fost i este una din localitile montane de
predilecie atit pentru un mare numer de botaniti germani care s'au
ocupat cu Flora Transilvaniei cât i pentru puinii pîn astdi din
partea nostr.
7. Munii Buzului. — irul de Garpai ce, de la Predeal i din
Valea Prahovei, se întinde pîn în Vrancea difer cu totul de partea
ce urmarm pîn aici atît prin structura tectonic geologic cât i
prin altitudinele cu mult mai interiore la care ajung. Formaiea
primitiv sau epoca archaic, representat prin isturi cristaline ce ca-
racterisez masa principal a catenei carpatice d'între Verciorova pîn

ling Buceci, aici nu se arat. Precum vom vedea, formaiea geo-
logic a Garpailor, de aici i pîn la districtul Suceava în Moldova,
presentez un caracter deosebit ce are numirea de Fliscli, considerat
ca fcOnd parte din sistemul cretaceu neocomian i cenomanian pentru
elagiul inferior i din sistemul teriar vechiu deeocen i oligocen pentru
etagiul seu superior. Prile sale stâncose, isolate i distante, îi arat
MSIOGRAFIEA generala 671
spatele lor, adesea precipitat sau abrupt, spre Transilvauiea; astfel sunt
Piatra-Mare i Ciucaslul sau Fiafra-Z(â>iului, apoi CIteea ale cror
puncte culminante stau între 1840 i 1900 m. altitudine. De acest ir
.ine muntele Fenteleu ale crui ale larjî port renumitele psciuni alpine
ce fac cunoscuta sa reputaie. El atinge ca culme altitudinea modest

dei780metre, pe cîm Siyle ui, un vecin al seu, abia ajunge pîn
la 1070 metre.
8. Munii Moldovei. — începend din Vrancea i pîn în Bucovina,
acest lung ir carpatic urmez o direcie de la sud ctre nord i oare-
cum spre nord-vest. Dealurile ce se las din laturile lor sunt cu mult
mai întinse, relativ înalte i dispuse în forte lungi iruri, mai mult sau
mai pu|în ramificate^ între cursul apelor pe care le însoresc în direc-
|iea lor ctre sud sau ctre sud-est. Caracterele generale geologice
ale acestui ir de mun|i sunt ca i ale celui precedent, ambii for-
mând o continua|ie ; tot asemenea, i mun|ii din partea acesta sunt
mediocri, comparativ cu cei din partea vestic a Munteniei i cu cei din
Olteniea. De aceea se observ c comele lor sunt mai pu|in pleiuve,

avend regiunea lor alpin prea puîn desvoltat, dar dotai cu numerose
i întinse livedi montane. în schimb îns, ei sunt mai acoperiri de p-
duri: pduri vechi, dense i întunecase, codri precum le numim. Cu
tote acestea, Ceahlul i vecinii sei din Suceava difer prin masa lor
i chiar prin altitudinea la care ajung comparativ cu cei lal|i. Ceahlul
sau Pionul, cel mai 'nalt din Moldova, atinge altitudinea de 1907 me-
tre i este remarcabil prin tectonica sade conglomnerat eocenic infe-
rior. Forma sa de cupol, ce domin întregul ir de muni din partea
acesta a |erei, îî do înfiare majestos i impunetore, ceea ce a
fcut pe cunotiine geografice ') asupra erei
unii chartografi cu slabe
sa gratifice, cu de la sine bunvoin, altitudinea de 2720 m. Munii
i
din partea de sus a districtului Suceava difer cu totul prin formaiea

lor geologic ce aparine grupei archaice, caracterizat prin roce de
gnois, micaist i oarecare manifestaii de trachit ce se ved pe mun-
tele Lticaciu (ctre Dorna), avond altitudinea de 1778 metre.
în categoriea acestor muni intr Climanu i Pietrosul cei mai
'nali din Suceava, urmez Barnaru care are 1704 m. altitudine, apoi
Massaloup .i — Romniea i erile vecine daniibiane, charl revedut i com-
1) ,
plectat Aiiy Oorjan

(Je
Nu tim din ce lontni autorii acestor charte au cules dalele asupra munilor
i allitudinelor indicate de doniî, de altfel cu lotul eronale. Asia, de exemplu, mun-
tele Hareul, ce este in Suceava pe liniea de frontier cu Bucovina, charla citat îl
pune in interiorul districtului pe locul Barnarului Parîngul se {(sete pus cu altitu-
;
dinea de 21H() melre, Negoiul cu 2'xi\ m., Piatra-lui-Oraiu cu '2t8a m ., Buceciî la Omu
cu 2550 m. i Ceahlul cu 27-'0 m.
6?2 CONSPECTUL GEOGUAFIC
Pieti-iU- Doamnei iii Rare a pu.îpe frontiera Bucovinei i care abia ating
altitudinea între 1625 i 1G50 metre. h\ districtul Neam|u, deosebit de
Ceahlu, muntele Grinieiu atinge altitudinea de 1870 metre. Muncii
din districtul Bacu iari nu sunt d'între cei prea înali; astfel: Grin-
dukd sau Tarhavaul, pe frontiera jêrei, are altitudinea de 1670 m.,
Neimra 1653 metre, Citrunta 2ih\^ vre-o 1523 metre. în Putna mun-
tele Coza se rdic la 1632 metre altitudine i Mgura- Odohetilor,
ce pare de o înfâ|iare mre|, privit din regiunea esurilor, atinge
altitudinea numa de 1000 metre.
2. Regiunea dealurilor. — Ariea geografic a acestei regiuni

o socotim de Ia limita dup cum o
inferior a regiunei montane,
desemnarm mai sus, i pîn la o linie tras de la Dunre din Me-
hedini i de la Gapul-Stîrminei prin Vînjiu, Gor]|elu, Rcea, Leamna
i Sîmnicu în sus de Graiova, apoi prin Baliu, Drgiani, de aci pe la
Alunii în districtul Oltul, prin Piteti, Leurdeni, Tîrgovite, Filipeti,
Bicoiu, Valea Glugresc, Urlai, Buzeu, Rîmnicu-Srat, Odobeti,
Panciu, Mreti, Bîrlad pîn la Prut spre Flciu.
Afar de câteva dealuri ce par isolate, tote cele lalte sunt i-
ruri, mai mult sau maî pu|in ramificate, ce pornesc din flancul meri-
dional i oriental al Garpa|ilor României i puse între principalele
nosire rîuri pe care le însoete în cursul lor. Ga altitudine, culmea
lor ajunge pîn pe la 500 sau, cel mult, 600 metre desupra nive-
lului mrei Negre.
în Olteniea i în Moldova întinderea dealurilor dobindete o
suprafa maî însemnat i totdeodat înclinaiea lor general urmez
câte puin i maî treptat pîn ce se transformez în cîmpiî care se de-
sfiur pîn la Dunre. în Munteniea, partea ce se întinde de la rîul
Argeiu pîn la iret se oprete fr transiie i descrie o linie de de-
marcaie ce face un contrast bttor cu imensele esuri ce, de aci,
fr curmare, se întind pîn la Dunre.

Aspectul lor din deprtare, subt irul munilor, se desinez prin
trsuri undulate uiore sau trglate i prin tonuri albstrii ce se succed
subt velul azurului îlei, leceea ce d
o aparen pitoresc calm.
Privite la piciorele lor, tot cai munii notri, dealurile ne presentez
natura primitiv, selbatic i lsat în voea sa: aci pduri de cea mai
veche dat, neumblate, unde betrâniî arbori putrezesc inutil i devin un
obstacol pentru cei tineri, aci pduri abtute de secure i locurile lsate
pentru lstari sau pentru curturîn vederea culturei, apoi pseiuni i li-
vedi de fOnae, multo locuri deschise i acoperite cu cultura cerealelor.

a live(Jilor de pomi i a viilor ce ne zîmbesc privindu-le ; îns, în ace-
lai timp, cu niull întristare, remarcm laturile saucostele Iorai)r6pe
pretutindenea transformate în rupturi sau în mari prpstii din cauza

nurilor sau a torentelor ce le isbe.te, le rupe i Ie drpn, numerose
vgae i erosiuni din cauza ploilor ce spal i le distruge cu încetul
prile declive i neîmbrcate cu vegetaie lemn6s,lipsmare de crri
sau ci de comunicaie practicabile i conduse cu tiin etc. i, cu tote
acestea, dealurile ne întrein cu lemnele lor, culivedile, cu psciunile
lor pentru vitele nostre domestice^ cu cerealele lor; poalele numite
lor,
potgoriX, întrein pometul i viile, aceste daruri divine ce prosperez

aici cu mult mai bine ca in cele lalte pri ; sînul lor conine însem-
nate i nesecate aternute interne sau gisemente de sare i petroleu
ce aduc o avuie mare erei. în schimb, pentru tote aceste multe i
mari binefaceri, ar fi necesariu ca, i la noi, mâna omului — cum ve-
dem la vecinii din Austro-Ungaria — s se opun distrugerilor i de-
vastrilor ce le ruinezâ, distrugeri ce nu sunt de cât în dauna proprie-
tei i a folosului general.
3. Regiunea câmpiilor. —
Re3tul erei ce se gsete coprins în-
tre liniea de demarcaie a dealurilor, precum am indicat-o^ între
Dunre i Prut constituete regiunea câmpiilor i a marelor esuri ale
Danubiului inferior. Ca suprafa, ea ocup aproximativ a treia parte
din întinderea cis-danubian i represent etagiul inferior al erei

subt raportul altitudinei. Relieful seu tocma simplu i uni-
nu este
form precum ne am putea imagina. Atit partea coprins între Ca-

lafat i Craiova pîn la Jiu, aceea d'între iret i Prut, comparativ cu
cele lalte, sunt mai sltate i constituesc nite platouri sau esuri
de oarecare înlimi. Deosebit de aceasta, întregul seu relief ne pare
destul de difereniat în dou etage distincte i caracteristice: unul, com-
parativ mai superior, pe care îl vom numi re-f/lunea propriu-dis a
câmpiilor', cel lalt, inferior, regiunea fluvial sau acuaticâ.
1. Reijiunea propriu dis a câmpiilor, la oarecare distan de
ermul Dunrei, se oprete i constituete terasa sting a acestui

mare fluviu. în Mehedini ea se rdic chiar pe ermul Dunrei pîn
subt Calafat ; de aci se deprtez simitor de ajunge pe la Bileti,
Ceret, Segarcea i Gînciova, de unde constituete malul drept al Jiului
pîn la Craiova; în Romanai mai c nu se cunote ; apoi de la gura

Oltului i pîn la Galai, se ine cam paralel de cursul marelui tluviu.
Undulaiile ce le descrie suprafaa acestei regiuni ajung la dife-
rite altitudini din care reproducem pe cele urmtore, împrumutând

cifrele dupe Analele Inditutidul Meteoroloffic al României, calculat de la

nivelul înrei Negre la Severin 100 mctre, la Vîiijiu 120, la Calafat
:
85; la Caracal 95, la Graiova 110, la Bal.îu 125 metre; câmpiile din
districtul Ollul pe la Slatina 170, la Buzeti 110 i laDrgne.ti 120
metre; cele din Teleorman la Roiori-de-Vede 155, la Alexandriea
105, la Zimnicea pe înlime 105 metre; cele din Vlaca spre Vultu-
reanca, Vi.înai Corbiî-Mari aproximativ 120 metre ; pe când esurile ce
se întind între rîurile Argesiul §i iretul, afar de pr|ile despre Ploeti
unde ajung la IGO metre, nu trec peste altitudinea de 90 metre. Astfel
la Bucureti înl|imele de la Filaret i Cotroceni au 82 metre i în
oraiu altitudinea este de 75 metre imensele câmpii i brganul ce

;
se întind de la Bucureti între poalele dealurilor i între Dunre pîn la

iret stau între 30-75 m. altitudine.
în Munleniea, imensa regiune a câmpiilor, parte deschis, parte
acoperit cu pduri i dumbrave, devine în cele din urm cu totul
plan i pduri în tot întinderea sa. Acesta parte este cu-
lipsit de
noscut subt numele de brgan^ comparabil cu pustiile Ungariei i
mai cu seam cu stepele de psciune ale Rusiei meridionale. Districtele
Ialomia i Brila cu parte din Buzou, din Rîmnicu-Srat i din Putna
sunt representantele acestui peisagiu vast i monoton lipsit de ^
umbr, de vi i de iriga|ie suficient; în acesta parte ploile estivale

sunt rare, vînturile frecuente; ari|a solar i seceta ajung copleitore în
lunile caniculare, vegetaiea estival se trece, totul luând aspectul de
pîrlire i arsur. Cu tote acestea, graie solului fertil ce abundez^
agricultura cerealelor tocma aici îî întinde plugul |i sapa cu mai
mult l|ire apoi, cile de comunicaie i canonete de paz ce cu în-
;
cetul se stabilesc, psciunele uscate ce întrein numerose tîrle i cirezi

de vite contribuesc câte puin la atenuarea monotoniei i a pustietei
ce domin în acesta parte a erei.
în regiunea acesta gsim i acele deposite de aren sau nsipuri
mobile ce port numele de dime datiiibiane. Ele se gsesc în Mehe-
dini prin Blahni, în Doljiu pe la Calafat i Bechet, în Romanai pe
la Dâbuleni i Potel.
Disposiiea orografic a erei, în tot acesta întindere, face c
cursul nurilor principale ce percurg interiorul erei s aib o unifor-
mitate în direciea lor, urmând o cale de la nord, din muni, spre sud
sau sud-est la Dunre, adic mai mult sau mai puin paralel. Din
acesta disposiio general urmez c exposiiea erei în faa Sorelui
este oriento-meridional, ceea ce este una din condiiile favorabile de
care se bucur vegetaiunea spontanee i cea de cultur a erei.
:
2. Regiunea fucialH. Partea sa principal este represental

prin albiea marelui fluviu care încinge âra în partea sa meridio-
nal Mehedini pin la Prut. Cursul seu de la Verciorova pîn
de la
la Sulina numer peste 900 chilometre lungime. Albiea sa pîn la
Calafat este strimt; de aci .i pîn în delta sa la mare se lteijte §i

ajunge între 10-25 kilometre. ermul sdu din drepta, înalt |i pctros,
format din platoul Bulgariei .i al Dobrogei, constituente un zid solid
pe care se sprijine curbura ce descrie Ia noi cursul Dunrei; acest mal
nu'i permite de cât câteva mici .i pu|ine reversri în partea acesta
cund apele sunt umflate ;
pe când |urinul seu din stânga, de la Ca-
lafat .i pîn la mare, este aprope peste tot forte lsat, ceea ce
face c apele mari ale sale s se reverse în partea nostr; nume-
rosele salebra|e ce se anastomosez i constituesc acea multitudine de
ostrovuri i de bli sau lacuri sunt tot pe partea nostr. Ga brae mari
aleDunrei, pe lîng VUcovul, Sulina i Sântu-Georf/e ce constituesc
mai sunt: Borcea ce pleac de la Clrai pin la Gura-Ialo-
delta sa,
miei i Dimuleasa ce începe d'încolo de Gura-Ialomiei i ajunge pîn
la Brila. Ca bli sau lacuri mari ce însoesc Dunrea în albiea sa sunt:
Bislrefû i Nedeea în Doljiu, Potelu înRomanai, Suhaea, Mairu i Grecii
in Vlaca, Clraii în Ialomia, Brate§iul în Covurlui i nmlte altele
mai mici. Astfel^ i nu
când apele Dunrei ajung mari, vedem
rareori,
cum tot albiea acestui fluviu ne ofer mreul spectacol de o pînz de
ap imens, a crei lime ajunge la 10- 15 kilometre, acoperind multe
din insulele sale: s'ar dice Nilul mrei Negre.
Vile ce se la.5 dinCarpai,i care duc în albiea lor apele rîurilor
ce isvorsc din sînul acestor muni, sunt strimte i profunde în re-
giunea montan ; dar devin largi, deschise i întinse cu cât descind în
regiunea inferiorâ a erei, perênd aprope cu totul din înclinaiea
albiei lor. De aci rezult c cursul apelor nostre descrie acele cunoscute
multitudini de cotituri erpuitore în prile de jos ale erei i multele
despicturi sau brae fluviale ce se anastomozez i constituesc nu-
merosele lor insule care, ca .i cele danubiale, consist din depozitul de
alluviumce '1 aduc aceste ape, sediu al întinselor stufariî, al zvoiurilor
i al pdurilor de lunc ce caracterizez aceste pri. Rîurile princi-
pale ce din Carpai la Dunre percurg era sunt
Jiul, ce începe din Transilvaniea, intr în Româniea prin strîm-
torea de la punctul Pii în Gorjiu, trece pe lîng Tîrgujiul .i Graiova
se vars în Dunre la Bechet. Ca aflueni de însemntate are : Motnil
(Amutria de ctre daci) ce strbate districtul Mehedini, Gilortul i
Amaradiea ce vin din prile Gorjiului.
,
676 CONSPECTUL GEOGEAFIC
Oltul (Aluta iii timpul dacilor), ce tot din Transilvaniea vine, in-
tr în Roinâniea pe la Turnu-Koiu, trece pe ling Rininic i se vars

în Dunre la Turnu-Mgurele. El separ Olleniea de Munteniea. Atluen|iî
sei sunt Lotrul, Bistria |i Luncave.ii în Vâlcea, Oltetid în Komanaî §i
Topolofjul din districtul Argeiî.

Argeîiil, ce isvorte în Româniea din niunîî Negoiului, trece
pe la Piteti, de aci urmoz o direcie spre SE i se vars în Dunre

lîng OItelni|a. Afluenii seî sunt Vilsanu i Doamna ce iaii i apele
Muscelului, Dîmbovia ce trece prin Bucureti^ Glavaciocu i Neajlovul
din Vlaca.
Ialomia, ce isvorte în Româniea din mun|iî Buceci, trece pe
ling Tîrgovite, apoi p'între Bucureti i Ploeti, strbate districtul
Ialomia i se vars în Dunre la Pioa-Petrei. Afluenii sei sunt Prahova
ce trece pe lîng Buceci pe la Sinaia, luând cu sine i Teleajemil, apoi
urmez Cricovul ce trece pe la Urlai, rîu cu apa srat.
iretul (Ararus în vechime) isvorte în Cârpacii Bucovinei
,
strbate pe meîloc tot Moldova de la nord spre sud i se vars în

Dunre la Brboi, între Brila i Gala|i. Rîu cu mult mai mare de
cât cei precedeni, ia cu sine mulî i puternici aflueni: Buzeul care
percurge districtele Buzeu i Brila, Rîmnicu-Srat, Milcovid, Trotutil,
limpedea Bistri i Moldova în partea sa drept, apoi mohorîtul Bîrlad
în partea sa sting.
Prutîd (Pyrretus în vechime). Tot din Garpa|iî Bucovinei isvo-
rte, erpuete în tot întinderea d'între Moldova i Basarabiea i se
vars în Dunre mai jos de Gala|i. Mare i puternic rîu ca i iretul,
el constitue frontiera [erei despre Rusiea.
Cum se vede, Româniea i admirabil dotat cu ape
este bine
curgtore ce contribuesc mult amendarea climatului seu continental

la
ce, altfel ar fi forte uscat i ara ar avea aspecul cel mai trist, tablou
ce ni'l representez; nu mai departe, lîng noi, marea parte a Do-

brogei prin lipsa de rîuri interiore.
2. Româniea Trans-danuhîan sau Dohroyea.

Relieful acestei pr|i se presentez subt un aspect diferit alturi
de România cis-danubianâ i de Basarabiea ce'i st în fa|. Diferena
se remarc nu numa subt punctul de vedere al topografiei i al geolo-
giei sale,dar i asupra vegetaiei i a florei sale de altfel dependent
de Flora balcanic i a stepelor pontice.
Situat între cotul ce'l descrie Dunrea de la Silistra la Galai i
pîn Ia Tulcea, între delta Dunrei i între marea Neagr, Dobrogea
este un platou pietros, în mare parte acoperit cu vegetaie ierbos, pla-

tou ce se las din laturea septentrional a extremitj.ei orientale a
Balcanilor rumelico-bulgarici, presetând îns inulte §i diferite undulaiî
i oare care depresii profunde ce par a ti fost, mai mult timp acoperite
de apele epocelor geologice anteriore : astfel este depresiea ce exist
intre Gerna-Voda §i Constana, sediu actual al apelor stagnante i al
stufâriei ce abundez in acesta parte, precum i alte numerose depresii
profunde acoperite cu ape dulci sau srate ce constituesc imensele i
numerosele bl|i ale acestei provincii.
Laturea sa care constituete ermul drept al Dunrei, de la Si-
listra pîn la Macin, este înalt, în mare parte petros i abrupt,
oferind, în acelai timp, i câteva depresii profunde acoperite cu ape
de mari întinderi care aici se numesc iezre, precum sunt : Gdrlia
mai jos de Ostrov, Oltina i Mîrleanu ctre Rasova etc.
Intre Macin, Greci, Tulcea i Babadag, solul se rdic deodat
într'un masiv de muni stâncoi, granitici, în multe pri cu laturile
precipitate, dar în mare parte acoperii cu pduri dese i întinse. Vîr-
furile lor crestate ce se zresc desupra pdurilor, privite din depr-
tare i mai cu seam din prile de dincoce de Dunre, iau o înfiare

destul de mrea. Cu tote acestea, cele mai înalte piscuri ale acestor
muni nu trec peste altitudinea de 430 metre. Astfel este uuiatu,
lîng Greci, ce enumera 426 metre altitudine, muntele Priopcea^ lîng
Cerna, 403 metre, muntele Sulucu, lîng Macin, 364 metre, muntele
Cineli sau Consulu, lîng Alibeichioi i muntele Telia abia câte 330
metre. Principalul lor fundament consist din formaiea primitiv
precum se va vedea.
Partea Dobrogei de la delta Dunrei i despre marea Neagr
între Constana i Tulcea, este cu totul inferior i conine mulime
i întinse împrtieri de ape marine, unele în comunicaiea cu ma-
rea precum Lacul-Razhn, Golovia, Zmeica i Sinoe, altele între-
rupte, precum Tsudu la Garachioi, Canara lîng Constana, Tichir-
ghiol i luzla lîng Tuzla etc.
Delta Dunrei este remarcabil prin întinsele sale deposite de
alluvium care, în epoca actual constitue un uior promontoriu spre
mare. Partea acesta nu este de cât continuaie>i i capetul regiunei
nostre fluviale din Româniea subt tote privinele. De asemenea, i
arenele litorale sau dunele maritime nu lipsesc în laturea Dobrogei
despre mare. Ele se art în mase forte întinse i întrerupte din care
cele mai remarcabile sunt cele de la Tuzla, de la Mamaea, Caracoium,
Portia etc.
678 CONSPECTUL GEOCtRAPIC
^2. (ÔNFORMAIEA CEOI-OCICÂ.
Privind charta geologic a României, prima impresie ce ne

produce este dislribuîea neegal a grupelor ce representeza marele
epoce geologice ce s'au succedat în etile existenei globului nostru
terestru, considerând cum grupele sunt manifestate ; în acelai timp
este i disposiîea lor în zone de întinderi oblungi .î paralele culmei
carpatice, în Romanica cis-danubiana, succediindu-se regulat i în ordi-
nea lor chronologic pin Ia Dunre ^). Cum am dis mai 'nainte, pen-
tru partea topografic a |erei, Dobrogea i în acost privin se pre-
sentez într'un mod diferit; totui nu vom consacra pentru inutul
acesta o descriere separat.
Putem admite ca tot tectonica geologic a României se distinge
în trei regiuni geologice naturale ce corespund destul de exact cucele
trei regiuni topografice mai sus descrise, adic: cu regiunea montan,
cu regiunea dealurilor i cu regiunea câmpiilor sau a esurilor danu-
biano i pontice pe care le vom examina în modul lor de succesie ce,
în acelai timp, represent i ordinea lor chronologic.
I. Regiunea montan. — Ea este d'intrecele primitive ca apariie

la suprafaa apelor ce acopereau
la început globul terestru în cea mai ;
mare parte ea aparine epocei primitive geologice, adic representeza

grupa archaica sau azoica. ins, formaiea geologic primitiv a mun-
ilor notri constituete trei întinderi cu totul separate între ele, în-
tinderi ce au aprut ca trei insule îndeprtate in era primitiv: prima,
cea mai însemnat prin întinderea sa, representeza tot irul actual do
Garpai ce se întinde de la Ruiava i Verciorova pîn în valea Dîm-
boviei i la Piatra-lui-Craiu, pe o lungime cam de 240 kilometro,
lindu-se în Banat, în Transilvaniea cum i în Romanica a doa, ce ; —
se gsete în Moldova, constituete irul de Carpai din Suceava pe o
întindere de vre o 70 kilometre, începând din valea Bistricioarei, suind
Bistria pe la Borca i Cotîrgari pîn în Bucovina i în Transilvaniea;
—a treia, în Dobrogea, de mic întindere, constituete munii d'între
Macin, Greci i Tulcea. Fundameritul geologic al al acestor muni se
manifest prin isturile cristaline ce au întinderi, mai mult sau mai
puin însemnate, de genis, micaiste, isturi amfibolice i chloritose,
de calcare cristaline, de conglomerate, adesea vene de cuartit etc.
D'între rocele primitive sau de igniie, se observ numerose apa-

riii de granie i pigmatite prin Mehedini, Gorjiu i mai ales prin
\) Stefupseu Gr. Curs de Geologie. Bucureti 1890. - ni-ru)liic(*anii Mat. Geolo-

gische Ubersischiskarte des Koenigreiches Rumnien. Wien. 1890.
FISIOGRAFIEA GENEEALA 679
Dobrogea, detrachit în muncii din Suceava, de serpentin, frecuent în

Mehedint,ipe întinderea dela Verciorovactre muntele Giolanu §i ctre
valea Brebinei, apoi în Gorjiu pe Paringu .si chiar în Bucecipe Omu i).
Deosebit de fbrnia|iea primitiv , în regiunea nostr montan
inlr §i formaiile epocei secondare, adic sislemul Triasic, Jurasic,
i Cretaceu.
In Romanica Triasul este tipul alpin : gresii, conglomerate cal-
care, dolomii sacharoide etc. (Gr. Stefnescu). El este aparent în Su-
ceava pre mai mulli mun;i .si mai cu seam pe Rareu i tVtrile-Dom-
rnnei; asemenea în districtul Tulcea este bine desvoltat §i ocup o
însemnat întindere între oraiul Tulcea, Lacul Razim, rîul Taij,a,
Mahmudiea i Dunave, formând numerose insule ce apar desupra
aternutului de Imss cuaternar care acopere tot acea parte. Muntele
Cineli sau Consulu representez formaia triasic.
^Sistemul Jurasic, constituit din roce calcare compacte, marmo-
reane si oolitice (jurasicul inferior sau Lias, cel mediu sau Dogger,
cel superior sau Malmu, Stambergi;rkalk) se manifest în multe i
prelungi întinderi pe laturea meridional a irului de Garpai d'între
VOrciorova pîn în Buceci. Numerosele laturi calcare abrupte .i pre-
cipiiurile vertiginose ce se observ în Mehedini pe întinderea muni-
lor de la Podeni pîn la Gloani .i Tismana, pe polele Parîngului de
la Baea-de-fer i Polovraci pîn la Mlaea în Vîlcea, la Valea Bistriei,
la Piatra-lui-Graiu, la Valea Dîmbovicioarei, la Leota i în Buceci la
Schit, la Obîriea i la Buteni aparin acestui sistem. Jurasicului ooli-
tic se datore.te numerosele caverne in care se ascund unele rîuri, pre-
cum Motrul-Sec la Gloani ;

esnea în Gaura-Fetei, sau acele caverne
numite peteri, din care vom cita numa pe cea de la Polovraci i Dîm-
bovicioara cunoscute prin stalactitele lor. Dar Jurasicul din Dobro-
gea, jurasic oolilic, aprope peste tot este orizontal, constituind funda-
mentul platourilor ce se întind între SiUstra, Hîrsova, Mangaliea i
Gonstana. într'o cavern ling apele minerale de la Mangalia se g-
sete Parietaria chersonensis, precum ea se gsete în Banat la Gaura-
Turcului; pe stâncile de lîng Mangaliea crete Gijpsoljliilaglomerata,
precum crete i pe jurasicul de la deal de Schela-Cladovei în Me-
hedini.
Cretaceul inferior sau Xeocomian se gsete la poalele regiunei
montane, constituind insule oblungi prin Mehedini .i Gorjiu, îns cu
mult mai manifestat în tot valea Prahovei între Gomarnicu i Predeal;
1) RlchaiMl A. — La Roumanie d ool doiseau. Bucarest. 1895.

asemenea §i în districtul Suceava unde constituente o band ce se în-

tinde de la intrarea Bistriciorei i a Bicazului la vest de Ceahlu^
mergend prin Grinj,ieiu-Marc §i Farcaa pîn în Bucovina. Cretaceul
superior sau Cenomanian, constituit din marge, din calcare margose
i nsipose, din gresie i conglomerate fine, este manifestat în întinderi
mult mai însemnate: în Buceci constituetota partea ce se las de subt
Oberie §i Schit în valea Ialomi|ei pîn la Puceni i Petroi|a ; în Pra-
hova, constitue muncii din Piatra-Mare pîn la Teila i mai multe
insule în irul carpatic din Buzeu; apoi reapare pe liniea de frontier
a Moldovei, constituind irul de mun|i ce începe de la munteleandor
de lîng Slnic i mergend spre nord prin Tarhava, Ceahlu, Pipi-
rigu i Gumeti pîn în Bucovina spre Vama i Câmpulung. în Mehe-
dini constitue o band întrerupt ce începe din gura Slatinicului, în
jos de Verciorova, i trece prin Marga, Balta, Brtivoaea pîn spre
Baea-de-Aram ; într'ensa domin i roietice, dolomitu
calcarele albe
i marna calcar (M. Drghiceanu). — în Dobrogea
ocup o mare su-
prafa coprins între Ciucarova, Bachioi, Babadag i Cavgagiea.
Acesta zon de cretaceu superior în irul Carpailor este cunos-
cut sub numele de Flysch i ea, cum vocjurm, ajunge la înlimi
considerabile. Masa straturilor sale, mole la început, se vede cum în
urm a fost strîns prin presiea lateral exercitat de rdicarea Câr-
pacilor, fapt ce se manifest în epoca actual prin numerosele cotituri,
undulaii, întreruperi i, prin une-locuri, scufundri i strmutri (M.

Drghiseanu). Fliul cretaceu inferior, atât în Moldova cât i în Mun-
teniea, este superpus imediat pe schisturile cristaline carpatice.
Stâncele de conglomerate consist din porcii însemnate cristaline
i de calcar jurasic. Asemenea conglomerate se ved pe muntele Cheea
i în Buceci pe Paduchiosu, pe Omu i la Strunga.
Pe laturea extern sudic i estic a pr|ei montane, care se
desvoll asia de variat, începând de la Dunre i despre vest (de lîng
Verciorova) su]H o form de arc, i terminându-se la frontiera nordica
a Moldovei în Bucovina, se pune în conexitate zona dealurilor care
îî urmez.
2. Regiunea dealurilor. — Este constituit prin cele trei sisteme

sau forma|iî ale epocei teriare, adic: Eoc( nul, Miocenul i Pliocemd ce
se succed în ordinea lor chronologic i în mod mai mult sau mai
puin complect.
Eocenul nostru este tipul Eocenului de sud sau Eocenul numuli-
tic i partea sa inferior care zace Ia baza Carpailor este format
Î'ISIOGUAFIEA GENERALA 681
din pudiny, gresie iiiicacee, isturi fbliose i calcare, gresie §i conglo-

merate numite <jresU carpatice (Gr. Stetanescu). El constitue mici i
întrerupte întinderi aetjate pe laturile isturilor cristaline ale munci-
lor din Vîlcea, Argei, Muscel i Dîmbovia ; dar, de la Valea Teleaje-
mai sus de Vleni, constituete o zon neîntrerupt ce trece prin
nului,
Moldova pîn în Bucovina, avînd o lungime ca de 250 kilm. pe o l-
ime de 20- 80 kilm. Munii Buzeului, aiRînmicului-Sârat, ai Vranciei
i cei din Moldova ce ajung pîn lîng Tîrgu-Ocnei, Piatra, Bltesci,
Agapiea i Monstirea Neamului aparin sistemului eocenic, forte aco-
perii de pduri în care Fagul i Mesteacnul iau cea mai însemnat
parte.
Miocenul, constituit din argil plastic, marge, gresii, nsipuri,
conglomerate î calcare grosolane, în Româniea este remarcabil prin
cantitatea enorm de sare-de-ocn, de lignite, petroleu i ozocherit

aternute în fund. El se vede în mici întinderi prin albiea Bahnei în Me-
hedini, predealurilemuntose ce se întind subtHorezu spre Ocnele-Mari
pîn la Rîmnic, apoi pe la Câmpulung, Gmpina, Telega i Slnic în
Prahova, in Buzeu pe la Policiori, în Rîmnicu-Srat i în Putna în
vecintatea Eocenului ; în Moldova, unde Miocenul superior ia nu-

mele de stratul sarmatic, constituete în mare parte dealurile ce se
las din Bucovina pîn pe la Tîrgu-Ocnei, Bîrlad i Flciu (Math. Dra-
gii iceanu). în Dobrogea ocup o întindere însemnat pe platoul ce se
rdic între Megidie i Murfatlar i ajunge pîn la Gopadin.

Pliocemil din România representez tipul Pliocenului oriental, de
origine lacuslro-salmastric (Gr. Stefânescu), constituit din argile plas-
tice sau nsipose, marge, nsipuri i petriiuri micacee, lignite, a rar
gresii i calcare. Constituete cele din urm trepte ce se las din Car-
paiî notri, adic regiunea dealurilor propriu-îse al cror aspect
rotundat i trglat difer de acela al dealurilor alpestre sau submon-
tane constituite din Eocen i Miocen, unde calcarele, marnele i argi-
lele solide, gresiile i gipsurile le dau resisten i le fac s aib tr-

suri proeminente, acute i angulare. Zona pliocenic descrie o supra-
fa a triangul isoscel a cruiea baz se întinde din Tismana, prin

Gura-Vei, Branite în Mehedini i al cruiea vîrf se termin în
la
Moldova pe la Gain, invers cu disposiiea ariei ce ocup epoca cua-

ternar a regiunei câmpiilor.
3. Regiunea câmpiilor. — Tot întinderea acesta este format

din depositele epocei cuaternare în a crei composiie intr piotri-
iul i anume pietriiul nsipos desagregat numit Dilurium, mai mult
sau mai piîn acoperit la siipiafa^ cu Lwss, adic cu limonul sau

nmolul strvechiuce a rezultat din depunerea apelor diluviane încr-
cate î care a rmas la suprafa în urma retragere! acestor ape, cele din
urm mai acopereau regiunea nostr geografic în acea epoc.
ce
Acest sistem geologic constituente regiunea nostr inferior i ocup,
cum s'a mai dis, cea mai întins suprafa a erei între regiunea dea-
lurilor mari, între Dunre, Prut i marea Neagr. Ariea epocei cuater-
nare în Moldova superior adesea ofer numerose sltri delurose mio-
cenice i pliocenice, iar în Dobrogea ofer proerainene ale sistemelor
epocei primitive ce constituesc dealurile i munii acestei pri. Nu
numa câmpiile, dar i o parte din regiunea dealurilor inferiore sunt
acoperite cu depositele epocei cuaternare.
Diluviul liomâniei^ dup Gr. Stefnescu, eminentul nostru geo-
log, se prezentez în dou feluri : unul constituit din cele do for-
maii numite Diluviul-sur, ca etagiu inferior, i din Loess, ca etagiu su-
perior; felul acesta se întinde de la apusul erei, din Mehedini iDoljiu,

pân pe la Ploeti, Paserea i Oltenia; — cel lalt fel, in grosime forte
însemnat, este constituit numa din etagiul superior sau Loess i se
întindede la limita celui precedent în restul Munteniei, în Moldova infe-
rior i în Dobrogea, Tepresentând stepele nostre danubiale i pontice.
Deosebit de acestea, loessul nostru occidental, în general, este cam argi-
los sau clisos, chiar argilos cum este cel de la Gomana; cel orien-
tal este fm, erânos, cu osebire pulverulent sau pulverizabil i acope-

rit c'un bun strat de humus sau pmmt-negru, analog cu cernoizeinu
cuaternarului din Rusiea meridional. Din analizele lui Grandeau, asu-
pra cererilor D. de Gobart, rezult c pmentul-negru din prile de
la Agiud, ce a fost dat în cercetare, pote egaliza comparaiea cu
cernoizemul din Podoliea prin cantitatea potasei, a sodei i a fosfai-
lor ; dar, întru ce privete cuantitatea azotului, pmentul din Roma-
i),
nica întrece pe cel din Rusiea graie nitrailor ce conine.
Regiunea esurilor i a câmpiilor nostre, deosebit de depositele
epocei cuaternare, care constituesc fundamentul lor principal, presen-
tez i deposite ale epocei actuale, adic Allurium sau depositul ce re-
zult din cursul apelor actuale i care se gsete prin albiile rîurilor
mari în regiunea inferior, mai cu seam în albiea Dunrei de la Me-
hedini pân la Mare. Pe lîng acestea trebue s menionm i Dunele
sau nsipurilc mobile ce abundez pe marginea Dunrei în Olteniea i
în Dobrogea pe litoralul mrei Negre precum am artat mai sus.
1) Obedenaru M. Dr. —La Roumanie Economique, —Paris 187G p. 13

PTSIOGRAFIKA GENERALA 683
întregul alornut do Lwss si de Alluviuni ce acoper regiunea

cdtnpiiloi- nostre constitue.^te un fel de pnient |erdnos particular pe
care A. de Richard îl numete Limon danubian ^ analog cu limonul Ni-
lului — ^lice densul —i care consist în particule forte fine de carbor
nat de calce, de ordinar amestecat cu nsip micaceu de cuarlz forte
subtil, avend o putere de slralifica|ie remarcabil, ceea ce explic fa-
vorea ce o gsesc gramineele de stepe i cultura cerealelor care au

necesitate de calce .si de silice. Creterea ce dobîndesc la noi plantele
ierbacee de câmp i cele de cultur, exuberenâ la care ajung cele mai

multe, comparativ cu surorile lor din occident, este un fenomen ce
atrage privirea botanitilor de cum descind în Romfuiiea. Marele bo-
tanist geograf A. Grisebacli explic faptul astfel : c, de i durata pe-
riodei de vegetaie în regiunea stepelor nu este asia de prelung pre-
cum exist în erile occidentale europeane, graie influentei oceanice,
totui, temperatura estival în prile nostre este mult mai însemnat
i ploile vernale destul de suficiente, ceea ce face ca ierburile pere-
nice i anuale s dobdndosc o cretere rpede i mai considerabil.
Grosimea stratului ce iicesUiumus sau pment-negi-u îl formez la supra-
faa unei mare pri a câiiipiilor nostre este destul de suficient ca crete-
rea cerealelor forte mult timp s nu aib necesitate de îngrsiare, pre-
cum observ A. Grisebacli pentru cernoizemul din Ucraniea i pentru
care dice c „este sorgintea marei valori teritoriale a acestor teri".
III. CONDIIILE CLIMATICK
!^ 1. Clima României. Cualitâile sale generale.
Nu face parte din regiunea meridional propriu-dis a Europei;

totui, Romniea, prin posiiea sa în depresiea mrei Negre, la gura
Dunrei, prin felul exposiiei sale ctre Soare la poalele Carpailor i
la latitudinea medie de 45" N, se pote îce, cu drept cuvent, însu- c
ete mai mult cualitile de er
meridional i)rin clima sa, compa-
rativ cu erile centrale i septentrionale ale Europei, cu tot riguorea
iernelor sale. De i nu ofer dulceaa de clim a binecuventatei regiuni
mediteraneane, care atrage pe omul terilor rci, de i nu are, cum se
exprim poeii, „auritele portocale ce se îresc prin umbrosele frunte

ce nu se scutur", nici Olivul. Rodiul i Mirtul Greciei i Italiei, cu tote
acestea, la noi, în timpul de var, în epoca vegetaiei, cldurile egalez
pe acelea din erile meridionale. Un Soare lucitor i ardent revars cu
abondenâ lumina sa vie i contribuete enorm la viaa. Ia desvolta-
1. La Roumanie â voi d'ciseait. ~ Bucarest 1895 p. 22

rea vegetalelor cu chlorofil i la colorile florilor ; in timpul verei o

atmosfer cald ce, în straturile sale inferiore, este pus într'o vibraie
prin undele calorice ce se resfrâng i salt pe suprafaa .fesurilor nostre,
adesea presentându-ne acel fenomen remarcabil al terilor tropicale:
miragiid, ce ne face credem s

orizontul se perde la marginea c
unui ocean; nu mai puin, i termometrul ne spune c, prin dife-
ritele pri ale erei, temperatura ajunge între -[- 32'î 38" G la umbr.
Iernile, îns, fac un contrast însemnat prin scderile de temperatur
ce ne arat mai pe fiecare an. Astfel, dupe câteva île de turbate viscole
i ninsore, adesea urmez un calm profund, un cer senin i limpede,
un Soare lucitor cu care nu se pote compara obscurul i întristatul
Soare din occident; dar, în acelai timp, prin faptul cldurei latente
ce o iazpada, atmosfera perde o cantitate enorm din caloricul seu;
de aci result o rpede i intens diminuare de temperatur seara :
—
termometric de ordinar ne arat i5"pîn la 20" G uneori descinde — ;
la — 30"; forte excepional la — 35" G. îns aceste din urm extreme

minimale de temperatur, din fericire, sunt de scurt durat, efe-
mere i chiar forte rare în decursul unei periode de êce ani. —
Extremele nostre de temperatur, de i rare sau forte rare, au fcut
pe unii climatologi sase exprime c „ Moldo- Valachiea are gerurile
Moscovei i cldurile Atenei" ^).
Astfel considerat, se pote dice Romanica are clima conti- c

nental caracterizat prin extreme termometrico prea îndeprtate^
adic prin exces de cldur, prin exces de frig i prin cele lalte ele-
mente meteorologice de puin variaie în decursul anului, compa-
rativ cu clima oceanic.
i pentru ce acesta clim continental a României ? — Din cer-
cetrile climatologice, în ceea ce concerne continentul european, se tie
c, la aceeai latitudine, cu cât ne deprtm de regiunea atlantic spre
est cu atât clima terilor devine mai riguros, perde din caracterul ma-
ritim i oarecum uniform sau moderat, cald i umed, dobândind ca-
racterul continental, adic uscat i excesiv. Geea ce contribue la na-
tura continental a climei nostre este vecintatea erei nostre de
imensa întindere geografic continental ruso-asiatic, este situaiea
sa lîng stepele ruso-asiatice ce, din baraganele nostre, ajung pin la
oceanul Pacific la gura Amuri lui. Deosebit de acestea, trebue s ado-
gm i stepele panonice sau pustiile ungarice de la vestul Garpailor,
1) Rocliaril .1. dup Caillat — C/imat în Nouv. Diclion.de Medecine el de Chirurgie

pratique de Jacoud. voi. 8 p. 185; Paris 1868. — Obedenaru M. Dr. La Roiimanie econo-
mique p. 40 Paris 1876,
;
FISIOGRAFIEA GENEHALA OSS
contribuind si ele cu partea lor de

intlueiiîi la clima conlinenlala ce
predomin în tot
întinderea geografic în care ne gsim.
Puternicul
§ir de Garpa|i, între stepele panonice
§i între stepele dacico-sarmatice,
gratie întinderei ce are, altitudinelor ce atinge,

multitudinei de dealuri,'
de vl i de ape ce se las din flancurile sale, numeroselor i întin-
selor pduriacoper, desfiur o lupt gigantic prin tempe-
ce le
ratura moderata §i prin ploile estivale
ce trmite în regiunea fesuri-
lor, atenuând astfel excesele
climatului oriental în care se afl. Cu
tote acestea, în cele din urm, resimte i el influenta covîr.ît6re a clima-
tului continental datorit stepelor ce'lîmpresor i, astfel, seceta estival
i automnalnu cru| chiar regiunea întinderei i a puterei
sale. Cu tote
c avem i o întindere maritim despre est, îns ea nu constituete de
cat un mic golf îndeprtat i isolat prin
Dardanele i Bosfor de calma
i blânda Mediteran care guvernez i îndulcete climatul
meridional
al Europei i pe al Africei septentrionale;
astfel, marea Neagr, împins
în domeniul stepelor dacico-sarmatice, nu contribuete
îndestul la ate-
nuarea exceselor climatului continental în întinderea
litoralului seu:
Sulina i Constanta, comparativ cu sta|iile nostro din
interiorul Jerei.O-
desa, comparativ cu stadiile din gubernieaChersonului,
tote nu pres'en-
iez de cât nite uiore diferende
în favorea climatului maritim. îns,
întruce privete Crimeea meridional i laturea meridional a Cau-
cazilor despre marea Neagr, clima acestor prî
pare ceva mai dulce,
?»a6/ mediteranean, cu tote c
lipsa de ploi în Crimeea este adesea
câte mult timp domnitore.
§ 2. Agenii Fisigi externi.
D'între agenii cosmici ce intr în complexul

constitu|iei clima-
tico, aerul, temperatura i apa ocup primul rang prin rolul cu totul
indispensabil ce'l au asupra mersului i desvoltrei vieoi tutulor flin-
telor organizate. S examinm puin valorea climatic a acestor ageni
cu privii-e la climatul României in ceea ce concerne populaiea nostr
vegetal.
I. Aerul. — Aerul lucrez prin masa sau presiunea ce o exer"

cit i j)rin composiiea sa. Presiunea aerului variez în raport invers
cu altitudinea, fapt bine cunoscut de toi; îns diferitele sale grade
de presiune fa cu viea i
desvoltarea plantelor ce locuesc la diferi-
tele altitudini terestre nu pare a avea nite efecte
asia de pronunate,
asia de evidente, care s
ocupe în mod particular climatologiea, vor-
bind mai ales de fitostatic. Variaiile de presiune atmosferic,
deosebit
Grecescu D Dr. — C. i324. ._
HH conspectul (GEOGRAFIC
de altitudine, sunt supusei altor cauze, îns dependente de tempe-

ratur, grafie crei se produc micrile de aer sau venturile, strile
de evaporaie i de precipitaii atmosferice, strile de nebulositate etc,
care sunt nite factori de totâ importanta în climatologiea vegetal.
Oxigenul aerului este agentul indispensabil al actului respiraiei a tot
ce vieûete pe pment; el exist, în mod normal, aprope pretutin-
denea în proporie suficient pentru exigentele vieei i ale desvoltrei
atot ce respir, ceea ce face c climatologiea n'are nevoe de un studiu
special subt acest raport.
îns variaiile de temperatur i strile diverse apose ce sunt
înmasa atmosferic se presentez cu oarecare caractere difereniale ce
mai mult sau mai puin se menin, în raport cu latitudinea, cu altitu-
dinea i cu topografica diverselor întinderi geografice, fie ele teri sau
localiti mrginite. Acetia^ într'adever, sunt factorii principali ai
diferenirei climatului care, astfel, guvernez i se impune traiului,
desvoltrei i distribuiei vegetale pe suprafaa globului.
2. Temperatura. — Vegetalele, fiine fixate pe suprafaa pmen-

tului, sunt puse între dou sorgini calorice ce radiez în sens oposit:
cldura intern a pmântului i cldura atmosferic solar. Influena
celei d'nteiu asupra vegetaiei actuale a globului nu se tie pîn la
ce grad se exercit sau dac se exercit pe când cldura solar are o

;
acie cu totul manifest, îns forte variat. Variaiile sale, afar de

oarecare circumstane pariale sau locale, sunt în concordan cu gra-
dul de latitudine i altitudine pe glob, asemenea i cu conformaiea
topografic a erei, aregiunei sau a localitei respective, a munilor,
a pdurilor i a mrilor ce pot exista.
Diferenele de temperatur relativ la latitudine sunt puin ac-
centuate la distane mici; trebue s le urmrim de la ecuator pîn Ia
poli ca s putem afla c diminuarea de temperatur începe a fi apre-

ciabil tocma pe la 40" sau 45" spre poli i api'oximativ c'un grad ter-
mometrie pentru fiecare grad de latitudine '(A. îlumbold). întru ce
concerne întinderea României, observaiile nostre meteorologice dau
o confirmaie aprope deplin acestei regule, comparând diferena me-
die de temperatur de 2"',o G ce exist între Bucureti i Pnceti -
Dragomireti din districtul Roman cu diferena de 2",29' latitudine ce
exist între aceste dou localiti. Dar, descreterea de temperatur
exist i în sensul longitudinei ; acesta, îns, cu referent la conti-
nentul european i urmând calea din partea atlantic spre Urali. Di-
ferenele in sensul acesta privesc nnma marile întinderi de longitudine
:
FlSIOGtRAîTEA GENERALA 681
i nu sunt lru important asupra naturei Florelor ce stau pe aceeai

latitudine, supozand \en\e "aproximativ cu aceeai conformaie topo-
grafic.
Dac, nunia subt punctul do vedere al temperaturei, pe aceeai
latitudine cu jôra nostr în Europa, facem câteva comparaii, gsim
diferenk' destul de accentuate între clima nostr i a porilor occiden-
tale subt raportul longitudinei. Astfel:
Comparând climatul girondin din sud-vestul Franciei, al crui

centru principal este oraiul Bordeaux i ling oceanul Atlantic la gura
Garonului, cu sta|iea nostr maritim Sulina, la gura Dunrei, gsim :
Toiiii»eratura medie anual la Bordeaux 12^,7; la Sulina 10^,9.
„ „ a iernei „ „ 50,0; „ ,.
— U0,1.
„ averei „ „
22o,8; .. „ 2lo,5.
Diferena între aceste sezune„ „ 1^0,8; ,. „ 210,0.
ceea ce, subt punctul de vedere climatic, pe aceeai latitudine, sunt

diferene destul de însemnate între Bordeaux i Sulina, adogând i
faptul c la Bordeaux dilele de ploe sunt mai numerose : 130, c
cantitatea do ap de ploo anual ca valore medie se exprim prin
58G""" sic vînturile dominante sunt de la sud-vest, calde, umede i
pluvidse ce dau un caracter mai pu|in exagerat climatului local.
Luând climatul lombard d'între Alpi i Adriatica, i ca punct
contrai Milanul'^ din câmpiile Lombardiei, îu comparajîe cu staiea
nostr central Bucureti, în câmpiile Munteniei, aproximativ pe
aceeai linio do latitudine, gsim
Temperatura medie anuala . la Milan 12o,8 ; la Bucureti 100,;î.
„ a iernei .
„ „
2o,l ; „ „ - 2o,y.
averei „ 220,8; „
21o,4.
„ . .,
Diferena între aceste sez('me. „ ,,

200,7; „ 2:^.0,^.
îns, lsând sosurile girondine i lombarde do la occident, tre-

cend înpartea despre orient în Rusiea i luând guberniile Gherso-
nulî Astrachanur^ succesiv, din partea acosta vom gsi o similitu-
dine termic apropo la fel cu aceea din clima nostr, cu tot longitu-
dinea ce ne desparte.
Tabela urmtoro no poto servi prin datele salo ca termene de
comparaie subt acest raport.
1. J. Rochard. Ciiniat. ved. \oui>. Diclion, de med. el de chirurg, praluiue. de Ja

coud voi. 8 p. 177.
2. Dr. II. Christ. La Flore de hi Suisse p 34.
;i. E. Liiidemann. Flora Chersoiiensis priLfatio.
4. J. Rocliard loco cit.
CONSPECTUL GEOriRAFiC
TEMPERATURA
medie în C»
fisioCtEafiea generala 689
tentrionalâ (punctul Pnce-^tii-Uragomireti). Dar, în cazul acesta, nu

trebue a stabili lucrurile numa prin o deducie aritmetic: o medie
astfel obj,inutâ pentru altitudinele mari este teoretic i, ca s fie
precisatâ, trebue calculat dup observaii fcute la fa|a locului, în
decursul anului, cu termometrul în mân. Noi anc nu posedm pîn

acum datele meteorologice ale altitudinelor nostre montane. S spe-
rm c acesta lips nu va sta mult în ateptare, graie zelului i
struirei fr preget ce pune D. St. Hepites, distinsul director al Insti-
tutului Meteorologic al României, pentru complectarea staiilor nostre

meteorologice.
Cu tote c temperatur variez forte mult în diferi-
valorile de
tele pri ale erei, nete medii generale
totui^ pentru a putea da
asupra erei întregi ce ar servi de comparaie cu alte teri sau cu oare-
care întinderi de teri, ne mrginim în a reproduce în urmetorea tabel
conspectiv, pentru staiile menionate, valorile medii normale calcu-
late pentru o period de cel puin dece ani de fiecare staie dupe
datele ce ne au fost graios comunicate de D. St. G. Hepites.
VALORILE MEDII NORMALE

asupra urmtorelor puncte ; o c
O
Latitudinea N., grade • • • 450,9 440,2.5 440,26 470,37 460,55 4.50,21
Altitiuliiiea, metrc 2 84 1.50 160 89 860
Pre-iunea medie, mm . • • • 7(52,9 75.5,0 747,8 755,7 744,2 ;686,8
Temperatura în C'o,
„ medie anual • • • 10,9 10,3 10,0 9,1 8,1 5,7
„ „ a iernei • • • -0,1 - 2,9 -2,8 -4,4 -5,0 -4,2
„ „ a primverei •
9,7 9,6 10,2 8,7 8,4 5,5
„ a verei • • • 21,5 21,4 21,3 20,4 18,8 14,9

„
„ a tumnei • • 12,4 10,9 11,4 10,0 9,1 6,7

„
„ maxima absol. anual 06,9 38,0 38,5 38,1 35,6 29,0
„ minima absol. anual - 24,0 30,0 35,0 -29,8 -35,0 -28,0
„ mediea maximelor anuale 26,8 29,0 26.9 27,0 25,9 20,8
„ „ minimelor „ - 10,0 15,2 17,2 -17,3 -21,5 -13,4
I)ilc eldurose 69 103 96 95 66 12
lîlc cu inghie 13 30 26 38 48 49
600 CONSPFXTUL GEOGEAFIC
Deci, fcend mecliea general a teinperaturei, considerat în total,

vom avea pentru Romanica urmctorele valori generale:
Modia anuala fie teinjiLTatar 0,0 ceea ce corespunde cu a cli

mulului temperat general al
„ iernei 3,2 Europei.
„ primvcrci 8,7
„ verei ,
19,7
„ tomnei 10,1
pilele coldurose, în care termometrul, la un moment oarecare al
(Jilei a atins sau a depit limita de27^0C,ne dau cifra de 73 îlepe an

drept valore medic general anual ; iar (lilele cu înghe, avend cel
pujjin — 'l'',0 ne dau cifra de 37 dile pe an ce se pot socoti ca valore
medie general anual pentru tot |era.
Extremele absolute minimale de temperatur indicate nu sunt
de cât rare; astfel, cele mai multe ce descind subt i25*^ sau --27" —
sunt datorite anului 1893, an din cei mai friguroji; pe când extre-
mele absolute maximale ce trec peste 30*^,0 nu sunt tocma rare. Este
de notat c, extremele absolute minimale ne dau o idee mai just de
oscilaiile anuale de temperatur ce avem. Pr|ile câmpene sunt cele
mai supuse extremelor deprtate, pe când cele litorale .i montane
sunt mai puîn supusd. De aci putem înelege cum se comport starea
general de temperatur la noi cu prile muntose, cu .esurile sau
cu stepele nostre i cu partea de litoral în Dobrogea.
Influena temperaturei atmosferice asupra solului. — în ra-

port cu aerul atmosferic, corp pu|in conductor de temperatur, p-
mântul se arat întru câtva mai puîn conductor de temperatur,
.i
asia c
temperatura sa este puîn influenat din partea radiaiei
solare. Prile sale compacte, stâncose i silicose sunt cu mult mai
conductore de cât cele terose, humifere i permeabile care, astfel^
devin mai propice pentru vegetaie. Tabelul urmtor, întocmit pen-
tru Bucureti, ne demonstrez cum la noi slratul superficial al solulu^
cultivabil pân la profunditatea de 120 centimetre este supus influen-

ei de temperatur exterior i c acesta influen seexercitezînsens
invers cu profunditatea. Acest tabel ne d temperatura medie a so-
lului la distane de câte 30 centimetre de la suprafa pîn la profun-
ditatea de 120 centimetre. El rezumez
temperatur valorile medii de
al unei periode de êce ani de observaii pentru Bucureti de ctre
Institutul Meteorologic al României i nu este lipsit de interes pen-

tru datele climatologice ce se refer la vegetaiea i la cultura din
era nostr
Tiini)iî anului
pentru perioda de la
188G - 1895
interpuse p'înlre cele terestre; pe suprafa în mase sau întinderi di-

ferite, numite mlatini sau rovine, rîuri, fluvii, lacuri, mri sau oceane;
o parte considerabil este în atmosfer, constituind diversele stri me-
teorice de umedel, de nebulositate, de precipita|iî atmosferice, etc.
Aceste diferene sunt de cea mai mare însemntate cu starea i cu
distribuiea general vegetal a unei |eri, constituind astfel nete
stri climatologice principale, alturea cu acelea ce le d temperatura
de care, în mare parte, depinde diversele stri apose. Graie acestor
variaii de temperatur, atmosfera este într'o micare perpetu^ mai
mult sau mai puin intens, ce 'i permite s aspire vaporii de la su-
prafaa uscatului .i al apelor, s'i transporte de la un loc la altul, s'i
condenseze, s 'i precipite, s menin sau s
'i 'i rsipeasc etc.
Departe de regiunea atlantic, unde atmosfera terilor dependente
se resfa în vaporii oceanici, atmosfera din întinderea noastr geo-
grafic se bucur, comparativ, de un grad cu mult mai mic de ume-
ditate general din cauza felului venturilornostre continentale. La noi,
umeditatea atmosferic, considerat în general, este mai inferior de
cât aceea din erile occidentale ale Europei, cliinr a celor aflate pe
latitudinea nostr. Valorea sa medie anual, chiar la noi, difer în
raport cu felul localitilor; astfel, cea mai mic valore de umeditate
o avem la Glimneti i Câmpulung, în regiunea submontan 62%; :
cea mai mare este la Constana, lîng marea Neagr 82 O/b. Dac pro-
:
poriea de umedel la Climneti este mai mic, ea este compensat

prin cantitatea de ap
precipitat: G91'"'" pe an; pe când la Constana,
contrariu, cantitatea de ap
precipitat, 410""" pe an, este compen-
sat prin proporiea mai însemnat de igrasie atmosferic ce o procur
marea. Am putut constata împrejurul Constanei cum starea de arsur
estival a vegetaiei gramineane i a plantaiilor, pe la finele lui Sep-
tembre, în urma a câtorva (île de ce matinal 'i a reluat veseliea
sa; pe când în brganul lalomiei aspectul câmpului era întristtor;
pe la Constana, în acea epoc, plante cu flori anc semai gseau
în oare-care numer; în brgan totul era trecut i ars, afar de lunca
d'între Dunre i Borcea unde vegetaiea, graie solului umed i at-
mosferei danubiene, îî meninea anc verdeaa sa.
Apa ce cade pe fie care an la suprafaa pmentului subt form
de ploe, de zpad i alte forme meteorice, colectate i mesurate prin
udometru, este socotit la noi, ca valore medie general, drept cantitate
de 583"'"'. în privina acesta, Analele Institutului meteorologic, voi. XI
anul 1895, ne dau rezultatul general al valorilor anuale de la 82 loca-
liti din er din care 23 au observaiile întocmite pe o period de
:
FI&IOGRAFIEA GE^^:RALA 008
(êce ani cel puîn .si pot fi socotite ca valori normale, pe când cele
lai te le au nunia pentru un timp de 4-1) ani .î pot fi considerate ca
valori medii.
Gantitjîle anuale de ploe sunt forte diferite dupe situaîea .i
posi|,iea localit|ilor. Astfel : la Bu.teni, subt Buceci, mediea anual

ajunge la 852"""; la Severin ajunge la 090"'"'; pe când în cele lalte .staj,iî
ea se menine între 400-500'""'. De asemenea, în aceea.î localitate,

totalul apeide ploe variez mult dintr'un an într'altul. Intr'o pcriod
de ani de la 1878 —
1895 se constata la Brila, de exemplu, în 1879 c
cantitatea anual de ploe a fost de 639 '"'"; pe când în 1880 ea a fost
numa de 174'"'", cantitate excepional de minim în ori care parte a
Komîniei. La Sulina în 1881 a fost de 546'"'" .i în 1894 de 260'"'",
iar.i forte mic. La Bucureti în 1876 a fost de 784'"'" i în 1894 —
an secetos aprope peste tot în a fost de 342'"'". er —
Din totalul mediu general de 583'"'" de ap atmosferic preci-
pitat, cea mai mare parte revine verei în care proporiea este de
30 o/o din totalul anual, apoi primverei în proporiea de 28%, ierne
în proporiea de 22% i, în fine, tonmei în proporiea de 20% sau, în
cantitate udometric
Ierna 127 '"'»

Primevarii . , . . 163 „
Vara 175 „
Tunina 118 „
D'intre lunile anului^ acelea ce culeg cele mai mari cantiti do

ap precipitat sunt precum urmez în ordinea de clasificaie :
Iunie 84 "im Uctombre . . . Io "i'»

Maiu 73 „ Martie .... 42 „
Iulie .52 „ Noerabrc . . , . 42 „
Ianuarie .... 50 „ August . . . . 4U „
Aprilie .... 48 „ Septenibre ... 30 ,,
Decembre . . . 47 „ Fevruare .... 30 „
Cu tote c Iunie, Iulie i August intr'unite representez cea mai

mare cantitate de ap precipitat, comparativ cu cele lalte trimestre,
totui seceta estival a României este destul de cunoscut, cci starea
de vapori atmosferici ajunge c
nu se pote condensa i precipita de cât
rare ori, i atunci în mari cantiti ce se efectuez rpede i cu putere.
Maxima cantitei de ap ce cade într'o 4'» ca valore medie ge-
neral, este de 71"""; ca valore absolut ea ajunge între 100'"'" i
115'"'" în unele île, fr a vorbi de oarecare excepii cum, de exemplu,
în 1889 Curtea-de-Argei unde a cdut într'o (|i 226"""

Iulie în 7, la
din care 20 minute a fost de 201 """.

numa în
Relativ cu altitudinea se constat c
la noi valorea medie anual,
calculat pe o period de cinci ani (lustrul 1891-181)5), este precum

urmez :
Pentru altitudini cel mult pin la 100 ni. este 477 mm

V « n r 200 „ „ 54(5 „
« V 500 „ „ 650 „
mai mult fie 500 „ „ 772 „
pUede ploe se socotesc numa acelea ce dau un efectiv de cel pu|in

1 """ cantitate udometric provenit din ploe, zpad, mzric sau
grindin, înlj,imeaudometrului fiind pretutindeni aproximativ la 1"',50
desupra pmentului. Rcpartijiea dilelor de ploe în cursul timpilor anului
ne d valorile urmetore:
Ierna (Decembre, Ianuarie, Fevruarie) • • • 25 flilc
Primvara (Martie, Aprilie, Maiu) . • • • • 20 „
Vara (Iunie, Iulie, Augu.st) 21 „
Totuna (Septembre, Octombre, Nuembre) • • 18 ,.
ceea ce ne indic destul de bine starea verei i a tomnei subt raportul

precipitaiilor atmosferice, adogând c vara dilele ploiose sunt mai cu
seam în prima sa jumetate,
pilele de ploe însoite defenomene electrice (fulgere, tunete,
trsnete) sunt în timpul clduros al primverei i al verei. Numerul
cel mai însemnat ni'l dau staiile montane i delurose. Astfel Câmpu- :
lungu i Gomndreti dau câte 30 sau 82 dile pe an, Bucureti 28 île

pe an, staiile meridionale dau câte 10—20 île pe an, în fine Con-
stana i Sulina dau cel mai puin numer 2 5 dile pe an. : —
Grosimea nmeilor sau a stratului de zpad depus nu se
pote lesne verifica cu exactitatea dorit, adesea zpada fiind spul-
berat de venturi Cu pe cât observaiile Inslitutului Me-
tote acestea,
teorologic au putut deduce, grosimea nmeilor la noi se socotete a fi,
ca valore medie general, aproximativ de r",09*" pe an. Sunt ani i
locuri în er in care nmeii zpad trec peste 2 metre; pe când
de
în alte pri sau în ali ani stratul de zpad depus este de câteva
centimetre. pilele pe cât solul st acoperit cu zpad, considerate în
termen mediu general tot era, este cam de 56 (|ile pe an, adic
in
aproximativ tot ierna. Numerul acestor fjile în regiunea montan ce
urmez de la 700 m. altit. în sus trece de 200 pe an cel mai mic numer ;
de île în care solul st acoperit cu zpad este pe litoralul mrei în

Dobrogea unde, la Sulina, sunt numa 25 pe an.
4. Lumina. —în concordant cu cei lalî agenj.i cosmici, lumina

solar ce predomin inlr'o |er sau într'o întindere oarecare î.î are
asemenea partea sa de influent, mai cu seam asupra plantelor cu
chlorofil, .î face ca cercetrile asupra duratei lucirei Soarelui s fie
ne.^le date preôse în difcrenîarea climatului unei întinderi geografice,

al unei regiuni sau al unei localiti chiar.
Lumina solar este totdeuna în raport direct cu starea de puri-
tate atmosferic, ins, nu este destul numa ca s fie lumin solar
când este vorba ca ea s detepte i s
întrein actele chimice ale
vieei vegetale : ea trebue s
fie i de oarecare intensitate ca, în con-
cordant cu caloricul ce'i este inerent, s'i exerciteze ac|iea sa.

Acesta intensitate este în raport cu directjea mai mult sau mai pu|,in
perpendicular a pe suprafaa pmentului. De unde re-

rarjelor solare
sult c
activitatea luminei solare este în totâ plenitudinea sa pe la
orele meridiane i mai cu seam în prima jumetate a îM, în mersul
ascendent al sorelui pe orizont, ca i în prima jumetate a anului, pri-
mvara .i vara. De aci putem trage o mulime de conclusiî asupra
naturei i desvoltrei vegetaiei diferitelor locuri ce, în afar de con-
diiile lor altitudinale, se comport în moduri diferite cu recep|iea ra-
delor i a lucirei sorelui.
Observaiile asupra duratei lucirei sorelui la noi sunt fcute pentru
Bucureti in decursul unei periode de 1 1 ani la Institutul meteorolo-
gic cu heliograful lui Campbell i Stokes (actinograf Sunshine Re-
corder) i cu al lui Maurer.
Timpul cât lucete sorele în decursul anului desupra orizontului
Bucuretilor este de 4446 ore ca medie anual ; îns durata efectiv
se pote socoti numa ca 2173 ore pe an.
Relativ la timpii anului, durata medie de lucire solar pentru
fiecare este astfel:
Ore în total I^rna . . . Ore efectivi' Ierna 224

„
Primvara . . 5G6
Vara 894
T(3inna .... 490
De unde rezult c
durata de lucire solar efectiv în timpul verei
este cu 104 ore mai lung de cât aceea din cursul iernei i al prim-
verei într'unite. Intensitatea sa sau gradul de strlucire crete treptat
din lanuare pîn la finele lui Iulie când atinge maximul seu; iar de
la August încolo descreterea urmezâ iari treptat.
)ile deplin cu sore, adic acelea ce nu las nici o urm de între-
rupere pe fâiea heliograful ui, putem socoti, ca valore medie, 75 île
pe an. Ele se repartiîonez astfel pe timpii anului: 11 dile ierna, 10 pri-

mvara, 26 vara §i 22 tomna.
4)ilele deplin obscure, în care sorele nu se vede de loc tot f]ioa,
sunt pe fiecare an cam vre o 75, ceea ce face c la 100 dile comune
s fie pe fiecare an 21 île lipsite de lucirea solar sau, aproximativ,
la cinci dile comune câte o f|i fr sore ; acelai fapt i pentru rjilele
pe deplin cu sore. Va s f]icâ, din cinci (île comune : una pe deplin

cu sore, una pe deplin fr sore i trei mixte. RepartiJîea lor în timpii
anului este:
Ierna 43 (Iile obscure,

Primvara 14 „ „
Vara "J „ „
Tumna Ui « „
Negreit c valorile de mai sus ce privesc partea erei în care se

afl Bucuretii nu sunt aceleai pentru tote prile din [era.; totui ele
pot fi considerate aproximativ ca tip general pentru climatul meri-
dional al |erei cu privire la fitostatica nostr.
5. Venturile. —
Natura i direc|iea venturilor are o influent
puternic asupra umeditêi atmosferice i asupra cantitêi de ap
ce primete solul. Venturile sunt consecuen|ele perturbaii lor baro-
metrice i ele aduc schimbri însemnate în starea general de tempe-
ratur i de igrometricitate atmosferic. în vorbirea nostr popular,
venturile ce sufl la noi din diferitele direcii se rezum în patru
feluri numite a-ive, austru, muntean §i bltre.
Criveul este vântul boreal 1 ce ne vine din vasta întindere con-
tinental ruso-siberian, adic de nord-est i est. Vent puternic;
la
sufl cu înveriunare, este race, umed i ploios, mai totdeuna fiind

încrcat cu noori neguroi ce produc precipitaii atmosferice. Tomna el
aduce ploi rci i penetrante, ierna viscol glacial, nmei de zpad i
scderi considerabile de temperatur. Numa
ne aduce acele ploi gla- el
ciale ce devin poleiuri calamitose arborilor. Ierna fioros prin violena

sa i tomna este plicticos, cald i
prin frigul ce determin, vara spre
uscat, augmentând seceta estival i rdicând pulberea drumurilor i
a câmpiilor în noori de praf ce se confund cu o abureal atmosferic
difus i greoe ce nu d
o pictur de ploe; atunci vegetaiea câm-
puri lor i plantaiile iau acel aspect melancholic subt un vel de pul-
i. In Siberiea Kirghizilor se numete buran, în Rusiea uiiiga, în Dalniaiea bora

(Ad. Slieler's Hand-Atlas. tab. No. 9. Gotha 1869) Este ventul numit de romani aqui-
lonus, de greci Ôf/SaC.
FISIOGTÎAFIEA riENERALA 697
bere ce acopere vestejitele i pîrlitele lor frun(ê de ar§i|a canicular.

Ariea acestui vent ocup o mare întindere continental, judecând dup
durata sa câte trei, patru sau cinci diie consecutive, di i nopte cu
aceeai furie.
AustriLl, vent meridional, pote etensien, sufl asemenea în mare

întindere i din direcîea de la sud-vest i vest. Prin felul seu este cald
i uscat, împrtie noori i ploile aduse de crive^, produce senin i
uscciune. Puternic; ierna dup ninsore este uscat i de un frig inci-
siv, producând un ger .i un înghie^ mai intens de cât al criveûlui.

Adesea, în urma crive|ului ploios sau nooros, dup o di sau dou de
un calm aparent, urmez austrul subt rolul seu de mturtor al atmo-
sferei pentru care se pune în micare dou sau trei dile consecutive,,
i potolindu-se noptea. Vara este secetos; la finele iernei

suflând dioa
aduce moin i grbete fonta zpe(]ei. Cu mult mai frecuent prim-
vara, dominez mai cu sem pe comele alpine i în regiunea meri-
dional a |erei dealungul Dunrei.
Munteanul, în Mehedin|i numit gomeag (numire .slava) este de
fel race, sufl din direciea de la nord-vesti nord, aci aduce la fel
cu austru!, aci semna cu criveul, dup direciea d'încotro vine.
Originea sa, pe cât se pare, ar rezulta din influena întinderei carpa-
tice superiore asupra regiunelor nostre inferiore i cu osebire a câm-
piilor.
în timpul verei adesea vine încrcat cu nori groi, dii nimhui^,

i nvlete cu furie în regiunea meridional, dând loc tempestelor i
precipitaiilor atmosferice estivale, dar a cror durat enumera numa
câteva ore. Ierna este race, penetrant i însoit de ninsore. Olteniea,
Munteniea i Moldova septentrional sunt prile cele mai supuse
acestui vînt.
Blfreû este vînt meridional ce sufl din direciile de la sud-
est i sud. Prin felul seu este cald, umed i pluvios. Cu mult proba-
bilitate pare c rezult din curenii ce se formez pe întinderile limi-
trofe cele mari ale Mediteranei orientale de unde strbate peninsula
balcanic, ajungând pân la noi. Abia ine dou sau trei (jile conse-
cutive ;
pstrez caracterul seu cald, umed i pluvios,
chiar ierna î.i
aducend moin i desghie. Nu cumva curenii din partea acesta,

uneori, sunt chiar nete desprinderi emigrate din mussoniî Oceanului
tndian? — Curenii caldi .>ji ploile suprabondente ce au predominat în
mod extraordinar în primvara i vara anului 1897 în Europa orien-

tal i central par a afirma acesta suposiie, inend compt de mer-
sul i direciea acestor ploi urmate în Persiea, în Caucaziea i la noi.
698 CONSPECTUli GEOGRAFIC
Accelera|iea vînturilor nostre, pre cât s'a observat, nu trece

maxima de 20 metre pe secund. De ordinar, ins, maxima gonei lor
la noi variez între 18 i 25 metre pe secund, ceea ce le pune în cate-
goriea tempestelor sau a furtunilor mari numite vinturi puternice. în
pe 4886-90, Analele Institutului Meteorologic al României
lustrul
semnalez ca cel mai puternic vînt de 26 m. pe secund o singur
dat: în 29 Decemvre 1887 i de 25 m. pe secund in decursul iernei
din 1891 - 92 în (]iua de 5 Ianuarie 1893. Astfel, la noi, ca i în Serile
temperate continentale, daca vînturile par a fi frecuente, totui nu
sunt remarcabile prin violenta lor, comparativ cu uraganele sau cu
cielonele formidabile i desastrose ce nu lipsesc pe costele Atlanticului
european i mai cu seam pe ale celui american.
Frecuetia vînturilor în Româniea socotit dup numrul btilor

de vînt ca valore ce representtz 7nediea pe anii 1893 94
diipe Analele Instituttdui Meteorologic.
VÎNTURILE l DIRECIEA LOR
STAIILE
NE.E.
Strhaea 140 20 117 125 Gft 574
Striharet 150 21 140 281 150 255
Bucureti 75 353 7<i 315 00 211
Turnu-Mâgurele 50 217 87 157 137 498
Fociani GO 172 351 2G2 182 154
Conu'indreti 100 100 413 73 271 211
Pnceti-Dragoinircti • • 89 14 374 100 277 172
Sulina 2 218 300 245 254 15
Valorea mctlic în total 205 240 203 180 233
Sinaia 800 84 581 108 190 9
Nimic mai neconstant de cât vânturile din orile continentale eu-

ropeane. Cu tote acestea, spre a da o idee aproximativ de frecu-
enâ celor patru vînturi la noi cunoscute^ am resumat numerul b-
FÎSIOGRAFIEA GKNERALA 699
tilor do vini,ddnd ca valore medie, pentru fiecare, mediile anuale

ale anilor1893-94 luate dup Analele Institutului Meteorologic al
României. în acelai timp, am ales acele staii pentru care s'a fcut
observa|iî în aceidoui ani iji care representez diferitele mari pri ale
erei. Astfel, pentru Oltenia s'a luat Strhaea, pentru Munteniea s'a
luat Strihareu i Bucure.^tit pe mecjilocul erei, pentru regiunea me-

ridional sau danubial Turnu-Mgurele, pus între Olteniea .i Mun-
teniea, pentru Moldova inferior Focianiî, pentru Moldova septen-
trional Gomndretiî i Pncetiî-Dragomireti, pentru litoralul ma-
ritim Sulina, iar pentru regiunea montan staiea Sinaia la o lalt.
Dac admitem numerul de 200 bti de vînt pe an ca expresie

de frecuen, vom remarca c
vîntul de la nord-vest i nord este
cel mai frecuent i c

frecuena sa se simte mai cu seam în Mol-
dova, îns, marele numer de bti de vînt ce sunt la Gomândreti

i Pnceti, ca i cele de la Sinaia, pentru vîntul Muntean, sunt por-
nite în cea mai mare parte din Crivul de la nord-est, îns care, în
aceste localiti, ia direciea de la nord spre sud din cauza
dispozi-
iei topografice a staiilor respective. Austrul i Criveul îi disput fre-

cuena Moldova i în Munteniea; pe când Olteniea i regiunea da-
în
nubial despre Turnu-Mgurele sunt cu mult mai scutite de Crive,
dar mai încercate de Austru. Dobrogea este teatrul venturilor unde
aprope tote sunt repartiionate în mod aproximativ egal. Sinaia, subt
Buceci, ne d
puin o idee general de frecuena vînturilor în re-
cel
giunea montan, dar nu despre adeverata direcie a venturilor care

domin în regiunea alpin, pe la altitudinea de 2000 m.
Direciea i frecuena acestor venturi st în concordan cu con-
figuraiea orografic a erei i cu conformaiea topografic a unor lo-
caliti alese ca staii meteorologice. Lsând partea de amenunt i

privind era în coprinsul seu general, observm faptul urmtor :
Romanica, împreun cu Bulgariea, face parte din valea inferior

a Danubiului a crei form descrie figura unui ungliiu forte deschis
ctre est i nord-est, avend în faa i marea Neagr, Basarabiea i imen-
sele stepe laturea sa septentrional este zidit prin irul
ale Rusiei;
Garpailor meridionali, laturea sa meridional este zidit de Balcanii

tracici'; ambele laturi se împreun în zid puternic i
închis la vest,
oferind nuina o lung spintectur prin care Dunrea are o strimt i

lung trecere de la Baziai pîn la Severin ca s ajung la marea
Neagr. Axa lungitudinal a acestei întinderi geografice este direcio-
nat de la sud-vest spre nord-vest ; de aci urmezâ c venturile din
aceste direcii sunt cele )>iai frecuente mai cu seam în Olteniea i

;
Munteniea; pe când in Moldova axa lungitudinal a erei ia o di-

recie de la nord spre sud, ceea ce face c vinturile în acesta parte
s fie cu mult mai numerose în sensul acestei axe.
6. Timpiî-anului sau sezonele. — De i în form trimestriali,
în realitate, la noi, timpiî-anului nu sunt tocraa asia de scinda|i cum

s'ar crede, sau precum stau în Serile europeane occidentale corespon-
dente latitudinei nostre; îns extremele anului, adic ierna i vara,
sunt destul de diferente prin temperatura ce constituente fundamentul
lor climatic.
Ierna, considerat subt temperatura de O", începe cam pe la
finele Iui Noembre i |ine pîn pe la a doua decenie a lui Martie.

Uneori, oarecare perturbaii atmosferice ce ne vin de la nord sau
nord-est ne aduc câte o iveal de iern precoce, dar de puin durat
i care întârîez, inlocuete sau abrcviez partea de rigore din De-
cembre sau lanuare. îns, de ordinar, în una din aceste dou luni, i
mai cu osebire in lanuare, ea îi manifest rigorile sale, asia c gerul-
hohofezeÂ mai totdeuna este în prima jumetate a lui lanuare. Caracte-
rul iernilor nostro^ ^considerate în general^ este race, uscat, calm i
salubru. Temperatura sa medie, dup localiti, st între — 0'^
i—
5*^ C; ins extremele sale inferiore ajung, precum am vodut, la 20» —
pîn la — 29" G. ; rare ori s'a constatat —
35"G îns aceste scderi;
considerabile nu sunt de cât forte rare i scurte.

Primvara, comparativ, este scurt, fr transiie caracteristic
între convecinele sale; acesta mai cu seam din cauza nopilor frigu-
rose pe la început. Ga s ne presenteze o temperatur medie dilnic
de 10"^ G trebue s ajungem în Maiu cci, vorbind chiar de întinde-
;
rile nostre centrale i meridionale, în Aprilie, aprope pîn pe la fine,
valorea medie dilnic nu trece peste 9*^ G, ceea ce este o temperatur

nesuficient pentru germinaiea cerealelor i pentru deplina deteptare
a vegetaiei pdurilor i a câmpurilor. Ploile din Martie i Aprilie, rci
i însoite de crive sau muntean, in vegetaiea în somnul îns
ibcrnal,
sunt binefacetore, contribuind la aprovisionarea solului cu ap. în
Maiu i Iunie temperatura medie a filelor ajunge între 15** i 20*^ G;
ploile sunt mai frecuente i abondente prin cantitatea de ap ce dau
în epoca acesta activitatea vegetaiei se detept cu rpediciune iîi
ia tot desvoltarea i splendorea sa. Astfel, la noi, timpul de primvar
în mare parte st subt influena iernei i curînd trece în a verei care
nu atept data solstiiului din Iunie, grbindu-se a'i lua locul mai
de timpuriu.
MSIOGRAFIEA GENERALA tOl
Vara se present«''z subt dou faso destul de difereniate Ia noi:

una, avend caracterul cald i amendat prin ploile estivale, ine pînâ
pe la 10 Iulie; cea lalt, care succede, este un timp de calm i de
mari clduri, o lips de ploi i o secet aprope complect ce se în-
tind peste tot ora i |in pin
la fmitul lui August sau chiar pîn în
tomna. în aceste luni termometrul adesea depete mediile estivale
de 20^^ sau ^?,H: ca s
ajung la maxime absolute de 35^ sau 40"Gla
umbr. Ploile nostre estivale sunt furtunose i însoite de intense me-
leore electrice, îns nu se pot compara formidabilelor tempeste atlan-
tice; ele dau vara ca val(3re medie pluviometric 100-300""". Seceta,
îns, este firma lunilor caniculare la noi ca i în prile orientului în
care ne gsim ea este augmentat anc i de venturile calde, uscate,
;
adesea încrcate cu noori de pulbere^ asia totul dau câmpurilor i c

plantaiilor aspectul de triste, arsur i pîrleal, destul de cunoscut
în regiunea câmpiilor i a esurilor nostre.
Cu finele lui August vara propriu-(îs la noi se trece :
o fomn
temperat, adesea calm i plcut, ine pîn pe la finele lui Noembrie.
Dac seceta i uscciunea canicular este urmat la început de oare-
care ploi, timpul frumos ce succede este i mai durabil, vegetaiea
gra-
minean a câmpurilor recapt din veseliea sa i, uneori, Salcîmul, Vi-
inul, Cireiul i Merul reînfloresc pe la finele lui Septemvrie. Tempe-
ratura sa medie variez între 12o i 9oG. Maximele i minimele anuale
de temperatur nu intr domeniul seu. Ploile nostre tomnatice sunt
în
moderate i rareori însoite de meteore electrice.
§ 3. ClRCONSGRIPIILE CLIMATICE ALE ROMÂNIEI.
De i er de mic întindere, îns dotat c'un puternic ir de

muni în partea sa septentrional i occidental, la poalele cror se
desfiur numerose dealuri, vi i pduri ce se perd în imensele sale
esuri, ce se întind de alungul Dunrei pîn la Prut i la marea
Neagr,
pe o întindere geografic de 7 grade latitudine de la Verciorova pînâ
la Sulina, i de vre o 5 grade latitudine între Zimnicea i Rdui,
Româniea urmez s aib oarecare difereniri climatice în întinderea

sa i destul de pronunate spre a le înelege importana ce au fiecare
asupra desvoltrei i distribuiei vegetale pe teritoriul seu.
Credem c divisiea urmtore pare cea mai nemerit, putend
astfel ine compt de diferenele de altitudine^ de latitudine, de longi-
tudine chiar, cum i de conformaiea topografic circonscripional
diferit fa cu strile atmosferice iari diferite ce predominez. Astfel,
subt titlul de circonscripiî climatice, vom divide tot coprinsul erei
Grecescu D. Dr. — C. i32'i,
47
: ;; ;
702 CONSPECTUL CEOGRAFIC
nostre în urmlorele întinderi teritoriale pentru care vom resunia da-

tele meteorologice ce posedm pîn astdi asupra câtorva staii, pre-
cum vor fi indicate .si care au fost alese pentru observaii de Institutul
meteorologic
1. Climatul montan, avend ca staii principale Sinaia î Câmjm-
Jyu.nfjul pentru partea din Munteniea, Gura Tarcuhu i Ttrgu-Ocua
pentru cea din Moldova
2. Climatul septentrional, avend ca staii principale Dorohoiul ^\
(JommvlMretU în Botoiani, Pncetif- Drago mire^ti în Roman, pentru
Moldova septentrional
o. Climatul central occidental, sau partea central din Olteniea,
aviMid ca staii principale Sfrhaea, Severlnul i Craiova
4. Climatul central oriental, sau partea centrali a Munteniei i
a Moldovei pîn la Pi ut i Dunre, avend drept staii importante
Strihareu în districtul Ultu ling Slatina, Bucuretii în centru, Ar-
mUetii în brganul din Ialomia i Focianii spre Moldova.
5. Climatul meridional sau danubial, ce ine de Dunre de la Ca-
lafat pîn la Cîalai, representat i)rin staiile Tnrnu- Mgurele. Giurgiu
i Brila; în line
(J. Climatul maritim sau pontic ce coprinde Dobrogea, representat

prin staiile Conataua sî Suliita.
î. Climatul montan. El coprinde regiunea montan a Garpailor

notri i, subt punctul de vedere altitudinal, îl considerm c începe
])e la 550 m. altit., adic de unde se rdic regiunea Fagului. Precum
am artat mai înainte, i)în acum ne lipsesc datele meteorologice ale
altitudinei montane superiore. De aceea a trebuit s ne mrginim
numa în datele staiilor menionate, singurele pîn acum de care dis-
punem.
Temperatura medie anual se ine înti'e 5", 8 (Sinaia) i S'^, 5
(Gmpulungu i Tîrgu-Ocna), valori ce sunt mai inferiore mediei anuale
generale de 9", G a erei. De remarcat este c ceea ce Gmpulungu câtig
prin latitudine asupra Tîrgului-Ocna perde prin altitudinea sa de 236 m.
mai superior de cât a acestui din urm punt. Temperatura medie a
iernei cea mai mic este în partea munilor din Moldova spre Gea-
hlâu: —
4», 4 (Gura Tarcului) pe când în partea din Munteniea esle
;
puin mai rdicat :

—
3^,0 (Sinaia), de i altitudinea acestei staii este
cu 470 m. maî superior de cât aceea de la Gura-Tarcului; îns acest
din urm loc este situat mai spre nord cu P,31' de latitudine de cât
Sinaia. Temperatura medie a verei, din cauza munilor înali, este
MSIOGRAFIEA GENERALA 70â
mai pu|in rdicat în partea mun|ilor din Muntenia: 14o,7 (Sinaia),

pe când în muncii din Moldova tste mai superior: 16", 7 (Gura-Tar-
cului). La Câmpulung .|i la Tîrgu-Ocna temperatura medie estival
este aproximativ egal: 18'^, O i 18", 9. Tomna este cu 2" sau 3" mai
clduros ca primvara i
|ino mai mult. Maxima absolut de tempe-
ratur ce pote avea loc în decursul anului este mai superior pe la
poalele munilor: de exemplu la Câmpulung (32",0) i la Tirgu-Ocria
(35",0), pe când în prile interiore este mai mic: de exemplu la Si-
naia (27",2) i la Gura Tarcului (26^,2). Minimele absolute de tem-
peratur sunt mai inferiore în prile din Moldova: 25",5 (Gura —
Tarcului), —23"0 (Tirgu-Ocna); pe când în munii din Muntenia sunt
-20", 5 (Sinaia) sau— 17^ 4 (Câmpulung).
Asia c, subt puntul de vedere al temperaturei medie, climatul
nostru montan, comparat cu al terilor temperate din Europa, se a-
propie forte mult de acela din Suediea meridional de la Stokholm. •
pilele cldurose — în sensul Institutului nostru meteorologic —

sunt puine în prile munilor mari: aproximativ 12 pe an la Sinaia,
55 la gura Tarcului; pe când la Câmpulung sunt 63 i la Tîrgu-Ocna
75 pe an.
pilele cu înghe forte subt — P,0 cele mai multe sunt în mun-
ii din Munteniea: 49 dile pe an la Sinaia, totui mai puine ca in
partea septentrional din Moldova unde, la Dorohoiu, valorea medie
este de 57 dile pe an, cum niciuri nu sunt în er. La Câmpulung
media acestor dile este de 20 pe an.
Cantitatea de ap precipitat în decursul anului în termen me-
diu este între 700 """ i 852 """ udometrice, sau o medie general cam
de 760 '"'" i este oarecum în raport cu vecintile munilor mari.
"""
Astfel: la Buteni i la Sinaia, subt Buceci, mediea anual este de 806
— 853"'"*; la Tîrgujiul, nu departe de Parîng, este de 730 la """ ;
Câmpulung de 760 "*"' la Bicaz, subt Ceahlu, este de 845 "'"'.— Cea
;
mai mare cantitate cade primvara i vara pe când tomna i ierna ;
este mai puin.

pilele de ploe pe an oscilez între valorile de 82 — 100 rjile §i
nici sunt mai numerose de cât în cele lalte pri ale erei. pilele de
ninsore se par a fi mai multe în partea munilor înali din Muntenia
undC; la Sinaia, avem valorea medie anual de 32 sau 34 île pe an;
pe când înmunii din Moldova este de 25—32 dile pe an, diferen
mic. — Se pare c munii din Oltenia au mai multe (Jile senine: 145
1. .lules Rocl»ar»l loc. cil p. 175

—
Î04 CONSPECTUL riKOCnAl^TC
pe la Climneti, asemenea i în Moldova pe la Tîrgul Ocna 136; pe

când la Sinaia sunt 07 dile senine pe an; restul intr în comptul dile-
lor norose sau acoperite.
2. Climatul septentrional. — El dominez partea de nord a Mol-

dovei ce este între regiunea montan, Bucovina i Prutpîn în dreptul
unei ce ar pleca de la Agiud prin Berlad, Vaslui i Hui spre Iai.
linii
Temperatura sa medie anual este de 8°,0 (Dorohoiu, Pânceti-

Dragomireti) i 9", 3 (Comândâreti), cu putin diferen în plus de a
Celei montane. Temperatura medie a iernei cea mai inferior este
de — 3",4 (Dorohoiu), cea mai superior de — 1",7 (Comândâreti),

iar cea intermediar de — 2^,6 (Pnceti-Dragomireti). — Tempera-
tura medie a verei, cu pu|in mai rdicat de cât aceea din regiunea
montan, este de 2()'\5 (Comândâreti), 19 ',4 (Pnceti-Dragomireti),
19'\1 (Dorohoiu). Tomna este cu2'\0mai clduros de cât primvara.
Maxima absolut, relativ cu latitudinea în care se gsete, este destul
de superior, egalând oarecum cu acelea din prile nostre meridio-
nale: 3 7",5 (Comândâreti), 34",5 (Pnceti-Dragomireti). Minima
absolut de ordinar descinde la —
29",5 (Pnceti-Drag.), — 23'\()
(Dorohoiu), —
22",5 (Comândâreti), asia ne valori mai c d interiore
de cât aceea din regiunea montan. Deci, climatul din partea acesta
este excesiv, în raport cu cel montan i se apropie mult de acela din
partea nostr central oriental i mai cu sem de cel din Rusiea ce
vine pe aceeai latitudine. Pe aici, avem scderi considerabile de tem-
peratur ce ajung, de i lorte rare-ori, la —
o5",0, cum a fost în anul
1893 la Pnceti-Dragomireti.
pilele cldurose, ca valore medie anual, sunt 95 (Comândâ- :
reti), 66 (Pnceti-Dragomireli), 61 (Dorohoiu); cele frigurose cu

îngliej, forte sunt: 57 (Dorohoiu), 48 (l^ânceli-Dragomireti), 36 (Co-
mândâreti), mai pu|in ca cele lalte.
Cantitatea de ap atmosferic precipitat în decursul anului,

în generalmediocr, nu întrece pe aceea din prjîle nostre meridionale :
558 """ udometrice, medie anual (Dorohoiu), 456 """ (Iai), 427 (Co-
mândâreti), 423 (Pnceti-Dragomireti), sau 292 """ mai puîn de
cât valorea medie a celei din regiunea montan. Aici, ca i în regiu-
nea montan, ierna cade cea mai mic cantitate de ap de ploe, prim-
vara i vara cea mai mare. Mediea dilelor de ploe pe an este: 90 île
(Dorohoiu), 76 (Comândâreti), 67 (lai, Pnceti-Dragomireti). pi-
lele de ninsore 33 (Dorohoiu), 31 (Comândâreti), 20 sau 23 (lai,
:
Pnceti-DragomireLi).
pilele senine, în termen mediu anual, sunt: 128 (Iai), 95 (Pân-

ceti-Dragomireti), 79 sau 71 (Comândâieti, Dorohoiu); restul intr
în comptul filelor noorose sau acoperite.
3. Climatul central oriental. — întinderea sa coprinde iot re-

giunea dealurilor d'intre regiunea montan i a esurilor danubiane
ce fac parte din Munteniea i Moldova, de la Olt pînâ la Prut.
Temperatura medie anual pretutindeni este aceeai : 10^,0 (Stri-
harey, 10«,3 (Bucureti), lOî (Armeti), 10o,0 (Fociani) sau ca
medie general anual lO'^,!. —
Temperatura medie a iernei cea mai
putin : —2*^,9 (Bucureti), (Strihare^) i — lo,6 (Armeti) sau
—2^8
— r',2 (Fociani). — Temperatura medie a verei oscil intru cîteva (|e-
cimi de grad ling 21^. Tomna estemai calda, aproximativ c'un grad
mai mult de cat primvara. — Temperatura maxim absolut de or-
dinar ajunge pe la limita de 37^5 (Armeti), 37^6 (Fociani), 38*^,0
(Bucureti) sau 38*^,5 (Strihare). — Temperatura minim absosut des-
cinde de ordinar pe la— 18**,6 (Armeti, Strihare) sau— 19^8 (Foc-
iani, Bucureti).
De remarcat în partea acesta este uniformitatea de tempera-
tur ce predomin peste tot, pstrând aproximativ aceeai valora
medie 10*^ i a crei consecuen^ se vede i în filele cldurose ce
stau între 96 i 106 pe an, cum i între cele frigurose cu înghe
forte, 26-30 île pe an, valorile medii ale diferitelor localiti citate.
Cantitatea de ap atmosferic precipitat este mediocr; mediea

anual pluviometric variez precum urmez: 551""" (Bucureti)^ 516"""
430 """ (Armeti, Fociani), mai mic de
(Piteti), 473"^'" (Strihare),
cât aceea a regiunei montane i a circomscrip|iei centrale occidentale ;
îns întrece cu puin pe aceea dinlaturea Dunroii din Dobrogea. Re-

partiiea sa se face în mod cam egal între iern, primvar i var, pe
când tomna valorile medii anuale sunt mult mai mici. pilele de ploe
în termen mediu anual sunt : 89 (Piteti), 77 (Strihare), 76 (Arm-
eti), 72 (Bucureti), 63 (Fociani). pilele de ninsore în termen mediu
anual sunt : 27 (Bucureti), 24 (Strihare), 22 (Fociani), 21 (Piteti),
pilele senine, ca valore medie anuala, sunt: 135 (Bucureti, Arm-
eti), 130 (Strihare), 104 (Fociani).
4. Climatul central occidental. — El dominez partea central

a Olteniei ce se întinde de la Severin la Caracal între regiunea mon-
tan i esurile danubiane din Doljiu si Romanai.
Temperatura medie anual este mai rdicat de cât în coprin^
urile precedente : 11",4 (Severin), 11^2 (Craiova), 10",5 (Caracal),
10°,2 (Strâhaea) sau ca medie anual general 10", 8. — Temperatura

medie a iernei, cea mai inferior este in partea central — 2°,03 (Str-
:
haea) ;
pe cînd in pr|ile despre Dunre este de— i",3 (Craiova), de
— 0",2 la Severin unde, dup aceea de la Sulina, este cea maî blând
din tot |era, cu tot vecintatea ce o are acest punct de munii despre
nord-vest. — Temperatura medie a verei în partea central a circon-
scripiei esteasemenea mai inferior 20'',8 (Strhaea); pe când despre
:
partea meridional este mai superior: 22",0 (Severin, Craiova, Ca-

racal); tomna §i aci este c'un grad mai clduros ca primvara a c-
rei temperatur medie anual nu este mai jos de 10",0- Maxima —
absolut a temperaturei ajunge la limite superiore ce nu difer de ace-
lea ce sunt în cele lalte pri din er, cu excepie de regiunea mon-
tan, adic: SS^S (Caracal), 38",0 (Craiova), 35",0 (Severin) sau 34^7
(Strhaea). îns minima absolut a temperaturei pe aici este din cele
mai mici ce avem în er:— 13'',6 (Severin), — 17°,2 (Craiova), '—
18^,5 (Caracal), daria Strhaea ajunge pîna la 23",5, Cu alte cu- —
vinte, clima aici se bucur de caliti calde mai cu seam pe la Se-
verin.
pilele cldurose ne dau, ca medie anual, valorile de 111 île

pe an (Craiova), 105 (Caracal), 94 (Severin), ceva mai puine în cen-
tru: 89 (Strhaea). pilele frigurose cu înghe intens, ca medie anual,
sunt: 18 (Severin, Strhaea), 19 sau 20 (Craiova, Caracal).
Udometriea, ca medie anual general arat 705 '"'" cantitate de
ap atmosferic precipitat, iar ca medie anual dup staii d: 727 '"'"
(Craiova), 702 """ (Strhaea), 687 (Caracal). Cea
'"'"
(Severin), 528 •""'
mai mare cantitate de ploe cade primvara, vara tomna, pe cînd §i
iarna este mai puin. —

pilele de ploe, ca medie anual, ne dau va-
lorile de 83 (Strhaea), 82 (Severin), 78 (Craiova), 73 (Caracal). —
pilele de ninsore, ca medii anuale, ne dau valorile de 25 (Strhaea),
22 (Severin), 21 (Caracal), 19 (Craiova).
pilele senine, în termen mediu pe an, sunt: 170 (Strhaea),
Craiova, Caracal), 137 (Severin); restul coprinde (jilele noorose sau
acoperite.
5. Climatul meridional sau danubian. — Coprinde partea §e-

ling Dunre de la Calafat pîn la Prut i care
surilor co se întind pe
constituete terasa danubial i brganul. Greu de limitat cu precisie,
alturi de cele do precedente, îi asemenm caracterele dup datele
ce avem asupra staiilor Turnu-Mâgurele, Giurgiu i Brila.
Temperatura sa medie anual ne d valorile de 11°,4 (Turnu-

Mâgurele, Giurgiu}, de 11",'2 (Brila), destul de uniforme pentru a ve-
dea în ele mediea anual general i uniformitatea temperaturei ce
are.— Temperatura medie a iernei este de — (Turnu-Mgurele) 0"_,7
de — 0%9 (Giurgiu) i-|-0",6 (Brila). Temperatura medie a verei, ase-

menea nu mai puîn uniform, ne d valorile de i2",o (Turnu-Mgu-
rele), de 12'',1 sau 12",0 (Giurgiu, Brila); tomna este mai cald ca
primvara cam c'un grad.

Maxima absolut a temperaturei i minima absolut sunt ace-
leai ce se ivesc si în circomscrip|iile sale vecine, cu excepia de punc-
tul Severin, cum am ^lis, i de Dobrogea, cum vom vedea. Astfel,
dar, climatul de aici se bucur de mai calde de cât
cualitî cu câtva
cele do precedente, pilele cldurose iari sunt cu puîn maî nume-
rose ca mediea anual: 115 pe un an (Giurgiu), 113 (Turnu-Mgurele),
95 (Brila), pilele frigurose cu înghie forte sunt de 27 sau 126 pe an
ca termen mediu.
Cantitatea de ap atmosferic precipitat este cam egal repar-
tiionat în acesta întindere de oarece avem urmtorele valori mediî
anuale udometrice :480""" (Giurgiu), 462 "'""
(Turnu-Mgurele, C-
lrai), 437 """ (Brila) sau mediea anual general de 460 """, can-
titate mediocr pentru necesitile unei vegetaiuni ierbacee prelun-
gite i nesuficient pentru vegetaiunea arborescent a pdurilor. —
pillele de ploe dau ca medie anual valorea de 61 — 69 (île pe an.
Numerul (filelor de ninsore variez între 17 i 22 pe an ca va-
lore medie.
pilele senine sunt întru câtva mai însemnate la numer ca va-
lore medie anual, comparativ cu cele ce sunt în cele dou precedente
circonscrip|iî 130 - 146 în termen mediu pe an
: ; restul apar^ne (file-
lor noorose sau acoperite.
6. Climatul maritim sau pontic. — Acesta coprinde Dobrogea

i în mare parte depinde de influena ce o exercit marea Neagr
asupra acestui platou neegal i forte deprimat spre delta Dunrei i
ctre mare.
Temperatura sa medie anual este de 12",2 ^Constana), de 10*^,9
(Sulina) sau de 1 r\6 ca valore medie anual general i, comparativ,
cea mai superior la noi ca atare. —
Temperatura medie a iernei
este4-0'\8 (Constana) sau —
0'\1 (Sulina).— Temperatura medie a
verei este de 21'\2 (Constana), de 25'',5 (Sulina). S'ar prea, astfel, o

temperatur din cele mai bine condiionate, avend iernile i verile
comparativ, blânde. îns, aici influenta climatic a stepelor este

forte însemnat §1, cu tot influena oposiionistâ a mrei vecine, a-
vem aici excese maximale i minimale de temperatur. Astfel este
maxima absolut a temperaturei de 36'',9 (Sulina), de 36'\2 (Cons-
tana) i minima absolut de— 24'',0 (Sulina), de 20'\6 (Gonstan|a).
îns, filele caldurose ne pare relativ numerose : 76 valore medie
anual la Constana, 69 la Sulina.
Cantitatea de ap atmosferic precipitat medie anual ea este

d'intre celo mai mici pe litoralul nostru maritim, comparativ cu aceea
ce cade în interiorul erei: 410""" (Constana), 418""" (Sulina). Prim-
vara i vara cade cea mai mare parte de ap, pe când valorile de
iern sunt aproximativ pejumetatea celor lalte circonscripiî. Numerul
filelor de ploe, asemenea este diminuat 53 - 57 (Jile pe an, valore:
medie la Sulina i Constana. )ilele de ninsore sunt cele mai puine

din câte sunt în cele lalte pri 12 la Constana, 13 la Sulina pe an
:
în termen mediu.
pile senine, în termen mediu anual, sunt 188 la Sulina, 150 la
Constana ; restul intr în comptul filelor noorose sau acoperite.
§ 4. Influena vegetaiei asupra climatului.

Nu se pote contesta influena ce o exercit presena pdurilor
asupra climatului unei teri sau al unei regiuni de o întindere însem-
nat oarecare. Prin situaiea sa geografic, Româniea se gsete pus
mai mult subt dependena Domeniului Florei forestiere a continentu-
lui europeic i mai puin subt acela al stepelor; astfel, acesta er se
bucur de o întindere forestier destul de însemnat i cu osebire în

regiunea sa montan i a dealurilor, ceea ce contribuete mult la ate-
nuarea climatului seu continental ca s nu fie cu totul secetos i uscat
precum este acela al terilor cu totul lipsite de pduri.
Este bine tiut c
presena pdurilor i a culturei în erile odi-
nioar lipsite de vegetaie a modificat profund condiiile fisice ale vie-
ei naturei organice; pe când destruciea pdurilor în unele teri nu mai
las nici o îndoel asupra efectelor prejudiiabile climatului lor. Este
vorba s dm oarecare explicaii în privina acesta.
Foile arborilor, ele mai cu seam, organe ale exalaiei, conside-
rate în total, constituesc o suprafa de evaporaie de întindere pro-
digios, evaporaie cu atît mai activ cu cât temperatura ambiant
estemai rdicat i atmosfera mai puin saturat de vapori apoi. în

acelai timp, prin actul de evaporaie se produce i oarecare diminuare
de leinperalur la suprafaa evaporant i în raport cu intensitatea
de evaporaie. Va s
(^lic; cldura asupra vegeta|iei produce evapo-
raîe, actul de evapora|ie diminue temperatura suprafaei evaporante

i resultatul este atenuarea excesului de cldur, temperarea sa. Dar,
lucrurile merg mai departe. Dac totul ar fi pdure, vaporii ce se rdic
la suprafaajung în regiunele atmosferice inalte, dând de râeel,
§i
condensându-se i precipitându-se, ar cdea subt form de ploe iari

asupra acelor pduri. îns, din causa locurilor deschise, a livecîlor i
a câmpiilor vecine, care se înclzesc mai mult de cât pdurile i a c-
ror exala|ie contribuete cu mult mai puin la satura|iea atmosferic,
colona de aer cea desupra pdurilor încrcat cu vapori apoi, fiind
mai race i mai dens, nvlete asupra colonei de aer cald i mai
rarificat ce se rdic din prile neîmpdurite; apoi, fiind alat i
ajungând în regiunile rci ale atmosferei, vaporii s6i se condensez i
se precipit la distane cu mult mai deprtate.
A. Giisebach susine c vaporii de ap de pe suprafaa mrilor
nu lipsesc de a se abate spre prile montane, chiar rci, atunci când
atmosfera în partea acesta a fost stors i secat de umeêla sa. Ceea
urmez astfel din partea vaporilor maritimi fa cu munii, se
ce se
urmez fa si cu pdurile când colona atmosferic regional s'a spo-
liat de ume(êla sa.
Din cele expuse rezult c, în timpul cldurilor se produce o

acie i o reacie reciproc între evaporaie i temperatur al cror
efect salutariu este udarea solului secat de ap i domolirea excesu-
lui de cldur. Acesta domolire se datori te, nu mai puin, i rcorei
ce se petrece în sînul pdurilor, rcore ce se propag i mai departe
în vecinti, datorit umbrei ce o projectez corona i frunziul ar-
borilor cum i presenei apei din sol i din vegetalele ierbacee ce stau
subt scutul pdurilor.
în erile unde securea a abtut pdurile fr cruare i preve-
dere pe o scar întins, efectul consecuent a fost forte simitor prin di-
minuarea ploilor i prin modificarea climatului ecuilibrat în sensul cli-
matului continental. La noi nu putem cunote i da seama pîn la ce
grad a putut infiuenat clima erei nostre de odinior prin terea

fi
pdurilor aa
precum se urmez de câteva decenii de ani. Ni se spune
ins, de cei btrîni, c
ploile pe la Bucureti erau mai numerose vara
i iernile mai regulate.
Dar ierna lucrurile se petrec altfel subt raportul beneficiilor ce
trage clima din partea pdurilor. Fâcend abstracie do influenele bi-
nefcâtore din partea populaiei omeneti, a vitelor, a locuinelor ur-
bane i rurale, i considerând numa ceea ce result din populaiea
"
pdurilor i a plantaiilor, nu se pote contesta folosele ce aduce massa

arborescent pentru atenuarea frigului ibernal. Este tiut prile c
descoperite i neîmpdurite se rcesc mai mult; pe când cele acope-
rite cu pduri i plantarii se rcesc mai pu|in acesta muliâmit
: acte-
lor chimice ale fenomenelor intime de respiraie ce se petrec în trama
acestor corpuri viî, acte — de i minime ierna — care, totui, produc
oarecare cldur din care o parte este cedat mediului ambiant i din
care prile rcite mai mult îî apropriez o parte în virtutea legei ge-
nerale fisice a ecuilibrului de temperatur.
putem oare trece cu vederea i adpostul în
Osebit de acesta,
contra vînturilor pe care'lprocur pdurile i plantaiile?
Importana pdurilor i a plantaiilor se refer nu numa asupra
îmbuntirei climatice conservarea, replantarea pdurilor abtute
:
i plantaiile sunt de cea mai însemnat utilitate pentru igiena i salu-

britatea public, pentru economica erei i pentru regimul apelor. —
P. inginer C. Ghiru, în lucrarea sa, Canalisarea nurilor Irigaii \ §1
cu privire la Romanica, demonstrez în modul cel mai evident pagu-

bele însemnate i relele ce rezult din destrugerea cumpetare a fr
pdurilor nostre i propune mesurile ce trebuesc luate. Eminentul bo-
tanist svierian Dr. H. Christ^, c'un stil mictor, descrie cu triste co-
1. Buletinul Societei Geografice române. Anul XIV, 1893 p. 141.

2. Eac cum se exprim autorul edilion fran?aise,
{Flore Suisse et ses origines,
p. 243. -
Basel 1883).
„i ce ar fi de munii notri fr
pduri? —
„Kle sunt care dau peisagiului Alpilor notri firma i frumuseea deosebit ele :
sunt ans care contribuesc la avuiea erei subt punctul de vedere economic. Lsând
la o parte zpedile eterne i ghearii alpini din care curge numerosele iroe de ap.T,
pdurile sunt care conservcz munilor umedela i viea lor La extremitatea din sud-
vestul Alpilor în departamentul francez Hautes-Alpes se pote vedea jalnicul i spi-
mânttorul spectacol a! coamelor despuete de pdurile ce le îmbrcaii odinioar."
„întinderea desupra de Gap, compus din muni clcri cu totul despuci i care
este situat inlre valea înfloritore a Provinciei i între albiea Ronului este, pare-ni-se, în
Europa, imaginea perfect a pustiilor Arabici. Laturi întinse de stane petrose cât ine ve-
îlerea subt soarele ferbinte meridional, o privelite rocat uniform i, ici-colo,pe pis-
curile înalte, abia câte un petec de verde, o clim secetos ce pare african i, în acelai
timp, nete venluri rci chiar în medilocul verei, silind pe locuitori s
p(')rte mereu ves-
minte grose, la tote acestea i o lips al)sohit de isvore, iar primvara i tomna adeverale
polope co aduc torente copleitore i care, nu mult, dispar: eac starea în care a ajuns
acesta parte a Alpilor francezi, a cror privire respinge i întrislez i care odinioar
era încânttorc pe când pdurile o acopereau."
In vile Delfinatului i în Maurienne spectacolul nu este mai îmbucurtor.—
„Livedile i psciunile costelor au disprut, colibele i csuele ce erau în livedile de
pe marginea rîurilor s au prebuit în fundul vgaelor profunde ce sau format. Cci,
odinioar, pdurile care încingeau aceti muni absorbeau apele ploilor i partea ce
remânea se scurgea mai domol i pe nesimite la \ale, urmând cursul vilor; acum
apele ce cad la suprafa nu mai sunt reinute de vre-un obstacol, torentele în câteva
clipe se înfl peste msur i undele lor furiose, din an in an, manc i surp costele,
crând cu sine arborii i locuinele. Albiile rîurilor au deventt vgaiuri profunde ale
cror maluri, ce mereu se prbuesc, îi duc limonul i petriiul în prile de la vale" etc.
VEGETAIEA SI FLOKA GEOGRAFICA 711
lori spectacolul actual al locurilor montane din Francica meridional,

la Gap i Maurienne, in Delfinatu, acum denudate de pdurile ce le
acopereau pin pe la finitul Secolului trecut, când marele comorii ale
Republicei i resboele Imperiului au sacrificat pentru glorie avuiea fo-
restier a acestor mun|i. Consecuen|ele au fost §i anc sunt pe atit de
înfricoate pe cât i de desastrose propriet|ei publice i private ; fre-
cuentele innundafîi ale Ronului sunt destul de cunoscute.
II.
VEGETAIEA ROMÂNIEI l FLORA SA GEOGRAFICA
I. RAPORTURILE. DIVISIUNEA.
Afar de vastul coprins al Rusiei ce în Europa se întinde de la

cele mai înaintate pr|i boreale pîn la marea Neagr i în Caucazi,
nu cunotem parte din continentul nostru care într'o întindere asia
mic, precum este êra nostr, s reunesc mai bine i în aceleai dis-
posiîî relative întîlnirea celor patru Domenii florale ale Europei pre-
cum se gsesc în Româniea. Cci, precum aceste Domenii florale se

succed în Europa din regiunea polar pîn în cea meridional, tot
astfel le gsim i în Româniea dispuse; de i în sensul altitudinal,
adic în etage sau ône-altitudinale ce se succed din regiunea alpin

a Cârpacilor pîn în câmpiile i baraganele Danubiului inferior, totui
ariile lor geografice, comparativ, ofer oarecum ochilor aceeai situaie
geografic relativ i în Româniea precum ele sunt trase pe charta
vegetaiei globului de A. Grisebachi i de Dr. O. Drude".
Astfel, vegetaiea Domeniului Florei Polare arctice a Europei o
gsim la noi situat pe partea septentrional a erei, dar pe marile al-
vegetaiea nostr alpin; vegeta-iea
titudini ale Garpailor, constituind
Domeniului Florei Forestiere urmez dupe cea d'ânteiu, constituind

o cingtore Iat pe flancurile munilor i pe întinderea dealurilor, di-
rigiat din partea occidental a erei spre partea sa oriental; apoi, în
Moldova, luând direciea spre nord-est i urmând înainte în Bucovina i
în Basarabiea de sus aceeai direcie pe care acest domeniu o urmez
i în Europa; vegetaiea Domeniului Florei Stepelor europene consti-
tuete a treia cingtoare ce urmez cursul Dunrei si ia o desvoltare
1. A. Grisebach. La Vegctation du Globe, traduclion franoaisc par Tchihaischef.

Paris. 1877.
2. Drufle Osc. Dr. Atlas der Pflan~enverhreilung(dup Berghaus physikal. atlas.) —
tab. II. III. V. Gotha. 1877.
cu totul însemnata în baraganele danubiene §î în esurile pontice,

adic spre partea meridional §i oriental a erei, precum o vedem i
în Europa. La acestea se adaog §i oare care ptrunderi ce le face
Domeniul Florei Mediteraneane în mun|iî notri cei mici din Olteniea

din Dobrogea, pr|i ce stau subt regimul unui climat relativ
§i în cei
mai cald. Este de remarcat c, la noi. Flora acestui din urm do-
meniu, prin felul composiîei sale, |ine mai cu seam de regiunea
Florei mediteraneane orientale i de a Florei regiunei balcanico-cau-
cazice care încinge o mare parte a Pontului-Euxin.
Dac am cuta sdelimitm la noi în mod riguros ariile acestor
domenii de vegetaie în sensul suprafaêi, cum pare a fi trase pe charta
vegetaiei globului, întîmpinm dificulti numerose din cauza reliefului
|erei i al disposiiei acestor categorii de vegetaie în sensul altitudinal
care, în acelai timp, este în acord i cu clima ce domin în fiecare.
îns, considerând subt o privire general inirega formafe veyetal

a erei nostre, putem remarca cum ea este destul de bine difereniat
în do mari categorii caracteristice prin felul i contrastul ce înfiez
aspectul lor una mSnunt ce se arat ca un tapet ierbos i verde, în
:
care elementul graminean priraez, acoperind înlimile superiore ale

munilor, sau regiunea alpin, precum i întinderile inferiore ale erei,
adic câmpiile i marele sale esuri; cea de a doua, cu înfiarea
înalt^ robust i lemnos, format din arbori ce, prin asociarea lor, con-
stituescpdurile ce se desinez pe întinderea marelui tapet ierbos ca o
perie densa, de un aspect verde mai obscur, ocupând întinderi mari
neîntrerupte sau cu oarecare întreruperi, aerjat pe laturile munilor i
pe înlimile dealurilor, lsându-se în multe pri i prin regiunea câm-
piilor. Astfel dar, din disposiiea formaiilor vegetale ale erei nostre,
result trei etage de vegetaie diferente prin situaiea lor, prin condi-
iile telurice i climatice în care se gsesc fiecare cum i prin felul
plantelor ce intr în composiiea Florei fiecrei: T etagiul superior
care constituete zona vegetaiei alpine; T cel mediu care constituete

zona vegetaiei forestiere i 3° cel inferior sau zona vegetaiei stepelor
danuhiane i pontice.
II. ZONELE DE VEGETAIE l FLORA LOK PROPRIE
§ I. Zona vegetaiei alpine
Limitele, aspectul, clima, vegetaiea sa. — Limita ce la noi
separ regiunea alpin de cea subalpinâ, care intr în Domeniul ve-

getaiei forestiere, descrie o linie care oscilez între altitudinea de 1650
VEGETAIEA I FLORA GEOGRAFICA 713
i 1800 m. dupo cum laturile mun|ilor îi au oxposi|iea ctre nord sau

ctre sud i dupe latitudinea la care se gsesc în era nostr. Acesta
regul explic destul de bine analogica vegetal ce exist mai mult
între Garpatiî notri i Alpiî elvetico-tirolozi, de cât cu Cârpacii cen-
trali, din inutul Tatrei, caro se gsesc situa|.i cu mult mai la nord.
irul nostru de Cârpaci, de la plaiul Osliei pîn în Buceci, fiind
un strîns lan| de muni înali, precum am vedut, ne înfâiez o mare
suprafa alpin, constituind acele psciuni înalte, numite plaiuri, în
care formaiea graminean ocup locul cel mai principal. Din valea
Prahovei pîn lîng Ceahlu regiunea alpin abia se manifest pe vîrful
a câtorva muni ce nu trec peste altitudinea de 1840 m. Chiar Cea-
hlul, în Moldova superior, el care la piscul Toaca enumera 1907
metre, nu ofer de cât o regiune alpin puin desvoltat. îns, în
partea acesta a erei, situat mult mai spre nord, limita superior a
Abietineelor se las mai jos de cât în Olteniea i Munteniea, asia c
nu depete altitudinea de 1650 metre, precum am putut constata în
munii Sucea vei.
Din deprtare, regiunea alpin pare ca o pleuvie pe cretetul
munilor desupra periei de pdurice se opresc la altitudinea precitat.
S'ar crede co desolaie complect domin în aceste pri retrase i

nepopulate. Cu tote acestea, creaiea vegetal împodobete cu o pro-
fusieremarcabil aceste locuri prând neaccesibile pentru orice mod
de vie, tot astfel precum s'ar crede i pentru regiunile unde ghiaa
i zpada sunt eterne. De cum terminm lungul i obositorul suii al
munilor, de cum lsm subt piciorele nostre întunecosele pduri i

vertiginosele stânci ale laturilor montane, de cum, în fine, ne gsim
pe cimele superiore ale acestor coloi, remânem admiraie privind
în
profusiea de verde i de flori ce se desfiur înaintea nostr imen- :
sitatea naturei ce se întinde împregiurul nostru ne pune într'un extaz

i într'o contemplaie ce nu se pot descri; îns, în acelai timp, sin-
gurtatea i pustietatea, pline de o complect tcere, ne coprind de
oarecare întristare. Singurele turme de oi i câteva îndeprtate stîne,
unde pstorii ne ofer modesta lor ospitalitate, constituesc populaiea
ce înfrunt singurtatea i selbticiea acestor retrase locuri.
Relativ la climatul nostru alpin, datele meteorologice proprii ne
lipsesc. De aceea nu putem da nete valori termice precise spre a ne
da pe deplin seam de micrile de temperatur ce se petrec aci în

timpul vegetaiei. Totui, prin oarecare deduceri i comparaii, putem
alpine.
stabili cu aproximaie temperatura medie a regiunei nostre
Altitudinele nostre culminante, 2540 metre Negoiul, 2520 metre

Paringul, 2508 metro Bucecîî, 2420 metre Ppuea, 2200 metro Go-
deanii etc, n'a.jung la acolo limite undo zupada .i ghieturile sunt i>er-
petuo sau eterne ca s putem astfel compara climatul nuin|ilor notri
cu acela clin |erile circumpolare sau cu acela din regiunile superioro
înghioato ; cu tote acestea, în multe prî ale munilor notri petece
sau mici întinderi de zpada se gsesc i stau netopite în tot decursul
verei. Dar,prosena acestor mici petece de zpada nu denot o tempe-
ratur aii de infbriora i capabil s împedice viaa vegetal in aceste
pri, cu tot frigul ce predomin în decursul anului. Cum am artat
mai 'nainte (p. G85), temperatura medio anual în altitudinole nrjstre
de 2000 metre se pote socoti a ficam de — 2^,5 G, valore ce ar co-
respunde cu mediea anual de — 2'\9 G de la Gothaab, în Greelanda,
situat la 70" latitudine N i care, ca temperatur inferior, întrece
pe aceea de — 1",5 G ce este pe St. Bornard, în Alpiî Elveiei i la
2478 metre altitudine, îns care nu întrece pe aceea de la St. Theo-

dule din acelai ir de Alpi i la .3300 metro subt zpada i ghieurile
eterne ale colosalului Monte-Rosa.
Result, dar, c în regiunea nostr alpin — inend compt i de
situaiea continental a Garpailor în raport cu Alpiî — temperatura
ar presenta nete valori intermediare cu cele ce sunt la St. Bornard,
în Alpi, i cu cele ce sunt la Gothaab, în Greelanda, d'încolo de cer-
cul polar arctic. Dar i cu Laponiea suedian i rusosc, acolo unde
Domeniul Forestier n'ajunge, clima regiunei nostre alpine, nu mai
puin, are destul analogie, judecând dup observaiile meteorologice
ale insuleiMageroe ce formez Gapul-Nord i undo temperatura medie
estival este de 4'*,5 în Iunie, de 8',1 în Iulie i de 0\5 în August.
Prin urmare, climatul regiunei nostre alpine este race, dar nu

pe atît glacial cum este acela din vîrfurile superioro îngheate ale Al-
pilor, acela din Spitzberga, din Siberiea polar i cel din America po-
lar. Astfel, perioda de vegetaie aici este scurt abia ine trei sau ;
patru luni i începe pe la finele lui Maiu precum am putut constata

pe Buceci, fâcend o excursie în anul 1884 în diua do 20 Maiu (1 Iunie
st. n.). altit.) cum i pe tot coama Buce-
Atunci, pe Furnica (2283 m.
cilor, inmare parte, zpada era netopit i în nmei groi, vegetaiea
sta înc în amorire pe locurile unde zpada se topise i numa câteva
pilcuri de Crocus Heuff'elianus i de Primida minima îi descinseser
albstriile lor flori.
Nu mult, i la începutul tomnei, vegetaiea alpin încetez nin- ;
sorile adesea îi fac apariiea lor chiar pe la August pe

jumetatea lui
comele înalte. Am veût astfel crând ninsore pe Buceci i pe Papu-

VEGETAIEA 81 FLORA GEOGRAFICA 715
ea spro finele Iui August ; pe Paiingu am vecjul'o cdînd chiar într'o

(Ji de 22 Iulie st. v. pe cund în pr,ile sale inferiore totul era verde si
la Tirgujiul, care nu este departe de acest munte, timpul era splendid.

Eac, dar, cu ce pu|inri temperatur i cu ce scurt period do
vegetaie se mul|imesc plantele din regiunele rci, comparativ cu
acelea ce vieûesc în cele lalte regiuni cu mult mai favorizate subt
raportul termic ! Lor le este suficient cldura ce result câteva oro
pe di din radele sorelui; acesta efemer cldur compensez rigorile
ce se ivesc în timpul vegetaiei. îns, pu|ina temperatur .î scurta
period de vegetaie a regiunilor alpine, ca i a regiunilor polare,
sunt în opoziie cu condiiile vieei ce le exige desvoltarea arborilor
mari, — vorbind de arborii notri dicotiledoni — care au necesitate
de o medie termic cel puin de 10 'G i de o period de vegetaie cu
mult mai lung : cinci sau aprope de ase luni pe an, ceea ce ex-
plic încetarea pdurilor din aceste regiuni frigurose i analogica de

vegetaie ce exist între regiunile rci.
Cu tote acestea, între climatul nostru alpin i acela al regiuni-
lor polare arctice sunt oarecare deosebiri. în Laponiea, în Islanda i
în prile cunoscute ale Greelandei, graie influenei curenilor caldi
ale apelor atlantice, acelui golfstroom ce, prin undele stile cldicele,
îmblândete influena ghieurilor polare, ierna nu pare pe acolo de o
rigore extrem, comparativ cu asprimea din Alpiî elveiei; îns, în
erile polare arctice, timpul de var las de dorit cci, de i Soarele
nu prsete orizontul, nici di nici nopte, în timpul de var, totui ac-
iea luminei solare i a cldurei sunt forte paralizate prin multa în-
clinare a raclelor solare i prin ceurile predominante ce împedic des-
voltarea de temperatur.
Cu tot analogica ce are vegetaiea nostr alpin cu cea polar
subt oarecare raporturi, natura favorizat a munilor notri o face mai
avut, mai variat i mai frumos. Pe când solul fieldelor Norvegiei
este acoperit în mare parte de Lichene în aa grad înnec verdea c
de ierb, pe când aci i în Laponiea plantele cu flori sunt diseminate,
în mic numer i de puinepe vaste întinderi de pment, pe când
feluri
solitudinele polare ruso-siberiane presentez acele esuri imense, jos-

nice,umede i rci, numite tundre, acoperite numa cu verdeaa ce-
nuie a Liehenelor, în regiunea nostr alpin o ierb verde se întinde
pe întrega suprafaa unde locul este acoperit cu humus vegetal, e-
rân veche depus cu încetul de generaiile vegetale ce s'au sucedat.
Actualul tapet de verde, în mare parte este datorit formaiei gra-
mineane în care, alturi de gramineele de psciuni, particip Gipe-
716 CONSPECTUL GEOGKAFIC
raceele alpine i câteva Juncacee din genul Luzula, tote caracterizate

prin axa lor caiilinar, culm ierbaceu, prin foile vordi moi, ânguste i
lungi ca panglicu|elo i prin florile lor micuele, coadunate în grupe
spiciforme i lipsite de periant colorat. în acesta verde^, plin de tine-
re| i puritate, se gsesc pleiadele de plante micuele ce au foi late
i scurte, întregi sau sectate, iar florile relativ mari i splendide prin
formele i colorile lor varii, asia c, la unele, verdeâ foilor st oare-
cum ascuns subt florile numerose ce |in primul loc. Astfel sunt albele
Anemone, Cardamme, Arahis, Hutchinsia, Cerasfium^ Cherleria, Alsine,
Farnassia, Saxifraf/a, Androsace etc, sau auriile Bcmunculus, Helian-
themum, Papaver, Draha, Geum, Dnjas, Potentilla, Leontodon, Hippo-
chaeris, Hieracium etc, albastrele i velutinele Viola i Genfiana ; azu-
riile Polygala, Linum, Kp'dohium, Erigeron,
Campanula, Phy-
Astet;
teuma, Lomatogonium, ErUrichium, Myosotis, SoldaneUa etc, rubigino-
sele O.f'i/fropis, Phaca, Hedgsarum, Pedicularis, Bartsia, Thgmus, Ar-
meria, etc, rumenele Dianthus, Silene, Scorzonera, apoi argintiile i

flocosele specii din Cerastium, Oxytorpis, Gnaphalium, Leontopodium,
Antennaria, Artemisia, Saussurea, Androsace etc
Pe întinderea acestor câmpii alpine, unde plantele ierbacee in
tot locul i unde arborii forestieri refuz staiea lor, totui vegetaiea
lemnos nu lipsete, dar este reprezentat prin câteva specii de ar-
buti forte umili cari aparin genurilor Phododendron, Azalea, Brucken-
t/ialia, Vaccinium i Salix; a rar la noi Daphne i Empetriim, proprii
regiunei alpine. Aceste plante constituesc acele mici tufiiuri alpine
ce nu sunt de cât nete pduri pumile sau, cum s'ar dice, pduri pig-
mee. Individele lor sunt caracterizate prin trunchiul i ramurile strîmbe
sau flexuose ce au, prin foile lor tari, coriace, late, persistente i prin
artose i frumose ce atrag privirea, asia
florile lor colorate, gru- c
pele ce constituesc individele acestor arbuti fac un deosebit contrast
prin fptura lor fa cu câmpul verde ierbaceu ce le împresor i cu
pdurile de Conifere ce stau mai pe jos. Din Conifere, singurul Juni-
perus nana se mai apropie de formaiea Ericaceelor citate, pe când
Pinus Pumilio, mai superior din Abietinee la noi, se ine pe lîng
cel
limita forestier. Dar uniformitatea acestor psciuni alpine adesea

este întrerupt prin numerosele proeminene de piscuri stâncose i
prin o mulime de vi sau vâlcele ale cror laturi petrose sunt se-
diul formaiei Lichenelor crustose i al numeroselor genuri i specii
de Muchi în tapetul crora particip specii din genurile Saxifraga,
Sediim, Banffia, Eritrichium, Androsace, Pinguicula etc Tocma pe
piscurile cele mai înalte gsim Papaver pyrenaicum, Scleranthus ne-
VEGETAIEA I FLORA GEOGEAFIC 717
glectus i slciile pigmee, precum : Salix retua, S. reticulata i S.
herbacea.
Cu privire la înflorirea ])lantelor nostre alpine, putem deosebi
doue periode distincte: prima pe la începutul iui Iunie, care deschide
scena i în care predomin colorile delicate, precum cea alb (Ane-
mone alha^ Ranunculus glacialis, R. alpestris, R. crenatus, Cerasfium
trigijnum, Alsine venia) i cea albastr, violet i roz (Crocus hanati-
cus, Primula minima^ Soldanella montana, S. pusilla, Viola alpina, Di-
anthus glacialis, Silene acaulis, S. dinarica, S. pumilio, Gentiana ex-
cisa, G. orhicularis, G. cestiva, Roa adenophora) ; — secunda, ce începe
cu 2 — 3 septmâni mai târziu, este caracterizat prin speciile ce au
colori mai expresive, mai estivale, colori galbene i rubiginose (Ra-
nunculus sQutatus, R. montanus, R. Breijninus, R. aurens, Aquile</ia
transsilvanica, Papaver pyrenaicum, Helianthemum alpestre, II. rupi-
f'ragum, Viola biflora, Genista oUgosperma, Sinanterele cichoracee, Or-

chideele alpine, Dianthus, RJiododendron, etc). — Eac, în fine, gtela
i podoba plaiurilor nostre alpine în modestiea lor ; îns, pre cut de
delicat, este elegant i cocheta, comparativ cu somptuosa i plantu-
rosa vegetaie a regiunilor inferiore ce se las la poalele sale.
Partea din Banat pîn înBuceci aGarpa|ilor meridionali — afar
de câteva mici excepii — atît prin variaiea formelor vegetale cât mai
cu seam subt raportul abondenei vegetaiei sale, se poate compara
cu cele mai frumose pri ale Alpilor elveiei. — „alele lor, (jice Dr.
Christ \ i rotunde late, uior înclinate, sunt îmbrcate cu cea mai
frumos verde i distribuit în mod egal, ceea ce nu prea are p-
reche în Alpii notri". — Th. Kotschy^, vorbind de munii din Banat
ce sunt pe frontiera nost i în vecintatea sa, Sarcu, Godeanu, Mura-
riu sau Mocirliu, dice c^ chiar pe laturile meridionale ale Alpilor Ga-
rintiei, n'a gsit niciuri o vegetaie asia de avut i nu o pote com-
para de cât cu locurile cele mai favorizate ce se gsesc în acea parte
de muni. -- Pirineiî i Alpiî Savoei, remarcabili prin îndrsneele lor
proemin în forme de cupole înalte i ascuite, de
creste granitice ce
i mai avui numorul speciilor vasculare, nu intrec îns Carpaiî
în
notri când este vorba de abondena vegetal.
Fcend comparaiea între alpiî notri carpatici cu cei din Nor-
vegiea i Laponiea, asemenea i cu vegetaiea regiunei arctice, vom
afla, precum am îs mai sus, o favore cu mult mai deosebit de care
1 La Flore Suisse et ses origines edit. francjaise, p. 357.

2 Beitrage zur Kennlnis des Alpeiilandes in Siehenburgen in Zoolog. Gotanisch
vereln, 1853.

?1s CONSPECTUL GlÔGUAriC
30 bucura regiunea nostr alpin prin numerul speciilor ce are, sau

flora sa, i prin abunden|a individelor vegetale ce o acoper, sau ve-
(feiaiea sa. Pe când în Serile polare arctice Griptogamele, i cu osebire
Lichenele i ]\Iuschii, sunt formaj.iile predominante, la noi acestea sunt
cu mult reduse, atît ca populaie vegetal cât i ca forme specifice,
preferând stâncileumede i umbrite sau suprafa|ele înclinate, umede
i impermeabile ce primesc putin lumin solara, dar departe de a ega-
liza turnirele samoiedice.
Carpaiî centrali, adic Carpaiî din Tatra, d'între Ungariea de

nord i 2500 metre, nu egalez pe
Galiiea, ce ajung la altitudinea de
cei de la noi, alpin serman din cauza lipsei de
având regiunea lor
întindere a plaiurilor i din cauza venturilor boreale cu mult mai fre-

cuente i nocive de partea acesta. Gatena acestor mun|i const mai
mult în piscuri strimte icolâte ce port putin vegetaiei i al cror
registru flora' enumera mai puine specii?.
Munii din Moldova, de i ofer pe comele tor un însemnat numer

de pri sau locuri deschise, livedi acoperite cu întinse psciuni, cu tote
acestea, n'au nete adeverate plaiuri alpine, cci nu ating altitudini
destul de superiore. Chiar Ceahlul, cvve enumera 1907 metre, ofer
o vegetaie alpin puin desvoltat în plante vasculare ca populaie
i ca flor; vegetaiea sa este cu mult mai abondent în Lichene fron-
dose i in formaiea turfacee a Muchilor sfagnacei pe care se gsete
Vacclnum oxi/coccos ce lipsete d'încoce. Pumilele tuferie alpine de
lihododendroH, Azalea i Bruckenthalia aici lipsesc ;
pigmeele Slcii al-
pine Salix herhacea, S. reticulata
: i S. arbuacula, asemenea lipsesc ; s'ar
dice o mai mult apropiare spre vegetaiea arctic, comparativ cu ca-

tena Carpailor meridionali. Totui, aci livedile alpine nu lipsesc i
formaiea graminean însoit de plantele ierbacee cu foi scurte i late
cum i cu flori colorate ne ofer pleiade de Eritrichium Jankcv, Myosotis

alpestrls, Erysimum Wittmanni, Cortusa MattliioU, Farnassia palustris,
Viola alpina^ Potent'dla aurea, Slleue acauUs, S. Zan'adsk'd, Gijpsophila
traiissllvanica, Leontopodium alpiniim (edelweisul germanilor), Arte-
misia eriantha etc.
în regiunea nostr alpin, ca i în a Europei centrale, cu tot

ceaa umed i dens ce constituete noori munilor, cu tote ploile' i
venturile frecuente ce augmentez i contribuesc la perpetuarea frigu-
lui, temperatura cald îi are i densa partea sa în timpul verei, gra-
1. G. Wahlenbi'i'o. Flora Carpatorum Principalium. (la-Uliiga, 181't

2. Sagoi'bki et Selineider. Flora Carpatorum Centraliuin Tatra' maijmc. Lipska,
VKGETAIRA SI FLOKA GEOGRAFICA 719
ie revrsrei radelor solare ce se face în mod aprope perpendicular,

dând o lumin vie .î ardent: solul rcit dobândei|te astfel mult cl-
dur pe care o pstroz mai mult de cat aerul, avond fptura sa po-
ros i calitatea sa rea conducl()re (vedi pag. G90). - Noor, ploe, frig,
soare, cald, [)e vîrful munilor, sunt fenomene ce se succed cu rpeî-

ciune i adesea pe fiecare (^li vara: eac, deci, caracterele climei estivale
alpine care, astfel, difer de clima estival uniform a regiunei polare,
asemenea condiii, plantele alpine, pentru a se garanta în
în
contra unor asemenea excesuri, îi au adaptat organismul prin portul
i structura corpului lor: o talie mic, pumil sau pitic, îns relativ
robust, le pune în posiie de a lupta în cont':-a venturilor; cele mai
multe au corpul lor caulinar rizom viguros sau
transformat în în
bulb, vieuind astfel într'un pmînt negru i poros ce le îmbrac ca
o pîsl negr, i cum aceste plante, în mare parte, tresc coadu-
nate, constituind asociaii în scopul conservrei individuale i a nea-
mului, rizomele lor formeaz un fel de tram subteran capabil s
resiste i s protegeze puinele semine ce se scutur, suplinite mai
mult prin numeroii muguri ce emit aceste rizome; foile sunt dotate
cu o textur menunt i dens; un epiderm gros i fortificat d'im in-
dument lnos sau tomentos, adesea dens i btut, stof rea
peros,
couductore, apr prile verdi de frigul exterior sau de multa evapo-
raie ce ar resulta din aria i uscciunea ce vara le amenin. Aceste
plante, astfel premunite, prefer locurile deschise si expuse ;
pe când
altele, mai fragede i delicate, impresionabile i lipsite de mediloce
aprare, caut adposturile pe colurile de stânci în vile
suficiente de
i vlcelele alpine sau pe lîng pdurile vecine. Plantele uzuale i cele
de cultur lipsesc în regiunea alpin, precum asemenea lipsesc i în
zona polar arctic.
Flora zonei alpine. — Acum s enumerm diferitele specii de

plante care constituesc în propriu popul? iunea vegetal a regiunei
nostro alpine i, în acelai timp, s artm
cum ele sunt geograficete
distribuite pe întrega suprafa alpin, bine îneles, întru ce concerne
teritoriul carpatic al erei nostre.
Se tie c plantele alpine, mai mult de cât cele din zonele infe-
riore, în marea lor parte, nu sunt distribuite în mod egal în tot ariea
regiunei alpine; acesta din cause diferite, dar mai cu seam din acelea
ce depind de continuitatea terâmului, de modul propagaiei i al îm-
prtiarei seminelor cum i de limitarea condiiilor ambiante proprii
pentru existena unor specii. De aceea, multe din acestea se gsesc
T20 CONSPECTUL GKOGP.AFIC
cantonate în regiuni geografice mai determinate ; cu alte cuvinte, se

pot considera ca speciale sau proprii ale acestor întinderi.
Reproducem întregul registru al speciilor nostre alpine în care
vom deosebi pe cele ce sunt oarecum comune în tot regiunea i pe
cele ce sunt localizate numa într'o parte din întinderea nostr alpin.
Asemenea, atragem ateniea lectorilor c, atît pentru zona ve-
getaiei alpine cât i pentru ale celor lalte zone ce urmez, speciile
precedate de asterisc (*) sunt specii endemice ale |erilor dacice i afl-
tore în coprinsul erei nostre. Cele mai multe din speciile alpine en-
demice aici enumerate se men|in numa în Carpaii meridionali; sunt
câteva care merg mai departe, pîn în Carpa|iî din Tatra : acestea
sunt urmate de iniialele Ta drept distingere.
Tote cele lalte sunt specii alpine generalizate care, deosebit de
Garpa|i; se gsesc mai mult sau mai puin i prile alpine din
în tote
Europa, unele ajung pîn în regiunea septentrional i boreal euro-

peico-asiatic.
a. Speciile urmetore, vn marea jjctrte, sunt comune în regiunea al-
pin a erei, asia cgsim aprope în tot
le întinderea alpin a irului
carpatic din Godeanu pîn în Suceava :
Atragone alpina Erigerun alpinus

tlanuiiculus Breyniiius Aster alpinus
'^
Aquilegia transsilvanicu Leontopodiiun alpinuni
Aconitmn Anthoia Art emisia eriantlia
taviricuiii
• Acliillea Schurii
iiiultitiduui ^ Doronicuni carpaticuni
'•=Caltha al]>ina Senecio subalpinus

Heliaiithenunn alpt^tii' Carlina acaulis
^=
rupifraguiii Centaurea moUis
Parnassia palustris „ axillaris
Arabis alpina Hypocliaîris helvetica
= Erysimum Wittnianni Ta. Leontodon caucasicus
*Alyssum repens Scorzonera roea
"î^Draba Kotscbyi '•=
purpurea
carinthiaca Mulgedium alpinum
Polygala austriaca Hieracinni aurantiacuni
Viola alpina villosuni
* declinata alpinuni
* Gypsophila transsilvanica Crepis granditlora
Silene acaulis Phyteuma orbiculare
Astragalus alpinus Campanula aljiina
'•'
Rubus saxatilis abietina
Dryas octopetala * pseudolanceolata Ta,
Saxifraga Aizoon Vacciniuni Myrtillus
* cultrata uliginosuni
* luteo-viridis Vitis Ida?a
oppositifolia * Gentiana phlogifolia
aizoides ffstiva
adscendens nivalis
Homogyne alpina * Uechtrizii Ta.
; ;
* Gentiana bulgarica Eriophorum vaginatum

Myosotis alpestris Carex tristi.s
* Melampyrum saxosum glauca
Pedicularis verticillata Phleum alpinura
versicolor Poa alpina
exaltata violacea
*Rhinanthus alpinus Ta. Deschampsia coespitosa
Pinguicula alpina flexuosa
* Thymus pulchorrinius Ta. Avena alpina
* Calaniintha Baumgarteni planicnlmis
Cortusa Matthioli c. var. Fostuoa supina
Soldanella montana .sulcata
Rumex alpinus pilosa
arifoliuvs nibra
scutatus carpatica
Polyfîonum vivijiaruni Nardus strictus
Hermiuiuni munorchis .Tunipcrus nana
Jiuicus trifidiis Butrychiuni Lnnaria
trifrlunii.s
b. Speciile uiinetore sunt mai mult sau mai pu|in localizate in

regiunea nostr alpin, din care unele ne sunt cunoscute numa în Câr-
pacii Olteniei si ai Munteniei, precum :
Kanunculu8 Tliura '^

liliododeudrun IvotscJiy:
aureus Gentiana punctata
montauuts Vcronica bellidioides
=
TroUius trans.silvanicuui alpina
Cardamine rest'difolia nivalis
'
Thlaspi dacicuni Tozzia alpina
Cerastiuni alpiimm Bartsia alpina
lanatuni Pinguicula alpina
trigynuni ^-
Thymus niarginatns
Scleranthus neglectus *Soldanella pusilla
Rhodiola roea Plantago montana
Sedum alpestre * gentiaiioides
Geura montanura Oxyria digyna
Potentilla chrysocraspeda Salix retua
Epilobium alpinuni herbacea
Saxifraga steilaris Alnus viridis
pedemontana Lloydia serotina
Meum Mutellina Luzula spicata
•
Bupleurum diversif olium Carex atrata
'
Senecio rupestris fuliginosa

Gnaphalimn supinum Agrostis rupestris
Pyrethruni alpinum * Poa ursina
Saussurea discolor * Festuca hirsuta
Centaurea plumosa Botrychium rutaceum
Phyteuma conl'usmn Lycopodiura Selago
Campanula Scheuchzeri clavatum
'"
Bruckenthalia spiculifolia
sau numa in Cârpacii din Olteniea, precum :
*Ranunculus crenatus Carex rupestris

* Potentilla
Haynaldiana curvula
*Veronica Baumgartenii pyrenaica
: :
pe când cele urmetore le gsim numa în Ceahlu |i în muncii Suceavei
Silene Zawadskii * Eritricbium Jaiikse

Linum extra-axillare Veronica fructicans
Cytisus alpestris Melampyrum silvaticum
Oxytropis campestris Allium victorialis
Potentilla aurea sibiricum
Cirsium decussatnm Sclisenoprasum
Vaccinium Oxjeoccos Eriophorum gracile
Caluna vulgaris Poa Besseri
SAvertia perennis Sesleria caerulans.
îns, acelea ce se gsesc în puternica i mândra caten a Gar-

pailor din Munteniea, mai cu seam în marele masiv al Bucecilor,
sunt cu mult mai numerose. Acestea, pe cât resultâ din explorrile

nostre, nu sunt aflate nici în partea Olteniei i nici în a Moldovei
Anemone alpina Hedysaruin obscurum

Pianunculus alpestris Trifolium pallescens
Delphinium alpinum Alchemilla montana
* Aquilegia transsilvanica Geum reptans
Papaver pyrenaicura Potentilla maculata
*Hesperis alpina * Pi/isaadenophora
*Draba Haynaldi Epilobium alsinefolium
* Dorneri * Saxifraga Aizoon
* compacta * demissa
* Kothschyi' * Baumgarteni
Hutchinsia alpina bryoides
Kernera saxatilis Saxifraga muscoides
Viola arenaria sedoides
biflora androsacea
Polygala amarella cernua
* Dianthus spiculifolius * carpatica
* compactus * heucherifolia
glacialis
"=•
Chrysosplenium alpinum
* callizonus * Pimpinella alpestris
* Silene dinarica Bupleuruin aureum
Cerastium Soleiroli * Libanotis humilis
* fontanum Ta. * Laserpitium alpinum
* transsilvanicum Gaya simplex
Arenaria multicaulis * Galium alpinum
* biflora var. transsilvanica * Asperula capitata
Sagina Linnaei * Scabiosa alpicola (S. lucida var.)
depressa - Homogyne discolor
Alsine Gerardii Erigeron glabratum
recurva * carpaticum Ta.
verna uniflorum
Cherlera sedoides neglectum
* Geranium coerulatuni Ligularia sibirica
Linum alpinum '••
Achillea Schurii
Hypericum alpinum * Anthemis pyrethriformis
* transsilvanicum "^^
Senecio glaberrimus
Empctrum nigrum * carpaticum Ta.
Oxytropis sericea * Cineraria sulphurca
* carpatica Ta. * tomentosa
Phaca frigida * papposa
Astragalus australis * angustifolia
oroboides * Carduus Kerneri
VEGETAIEA SI FLOKA GEOGRAFICA 723
* Centaurea Kotschyana Nigritella angustifolia

Leontodon croceus Iiis coespitosa
Crepis sibirica *Crocus Heuftelianus Ta.
*Hieraciui)i petiaeum Ta. Narcissus radiitlurus
* carpaticola Ta, * Allium ochroleucum Ta,
*Phyteuma alpina * Juncus transsilvanicus
* Canipanula transsilvanica * carpaticus
pusilla Eriophurum Schcuclizeri
Azalea ])rocuiiibeii Carex (Ederi
Loniathujôiiiuni (.•ariiitliiacuiii digitata
Gentiana lutoa capitata
acanlis FAywix spicata
frigida Alope-iurus bra(diy,stachic
* orbiculariî^ * Agrosti.s Hurnungiana
Veronica aiihylla * Scsleria rigida
ali)iiia *Kojleria Ecnzliana
Pedi<Milaris vt'rticillata * iraiissilvaiiica
Pinguicula vulgaris *Deschampsia Andrwi
Androsacc lac tea Avena versicolur
oblusifolia * alpestris
(IhaniBPJasmo carpatica Ta,
* araclinoidca Scheuchzcri
Priniula longiHora Poa minor
minima laxa
Soldanella montana Festuca ovina
A mieria alpina * colorata
••••
Dapline Blagayana picta

Salix reticuiata
^-
carpatica Ta.
Cadoglossum viridc Cystopteris alpina
Herminium alpinum Asplonium viride.
Astfel, din totalul de 303 specii alpine enumerate, avem 95 specii

endemice; ceea ce d, fa| cu acest total, proporîea de 3l7o specii
endemice în Garpaiî no.^tri din Româniea.
D'intre speciile alpine endemice ale Cârpacilor, câteva ajung pîn
în Balcani, precum ; Rammculus crenatus, Potentilla Haijnaldlana,
P. cJirysocraspeda, Hieracium petraeum, Gentiana buhjarica,

Foa ursina
i Sesleria coerulans.
Cele lalte specii alpine mai sus enumerate sunt comune în Flora
alpin a Europei, asia c, mai mult sau mai pu|in, ariea lor se
gsete pe alpiî scandinavici, sudetici, carintici, carniolici, tirolici,

elveiei i savoici, chiar pe Pirinei i pe Caucazi. Avem vre o 68
specii ce ajung pîn în zona polar arctic, din care cele
urmtore,
4ise circumpolare, se opresc lîng oceanul Arctic Parnassia palm- :
tris, Viola hljiora, Cerastium trigyuum, Sagina Linncei, Alsine
ver7ia,Cherleria sedoides, OxytrojJis campestris, Plinea frif/ida, As-

tvagalus alpinus, A. orohoides, Potentilla maculata, Eyilohium
alpi-
Aizoon, S. adscendens, Erigeron

num, Rliodlola roea, Saxifraga
alpinus, Ligidaria sibirica, Giiaphalium supinum, Hieracium au-
rantiacum, H. alpinum, Campanula Scheuchzeri, Azalea precum-
bens, Gentiana acauHs, G. nivalis, Myosotis alpestris, Veronica al-
pina, Pedicularis verticillata, Bartsia alpina, Pinguicula alpina,

Androsace Chamcejasme, Armeria alpina, Salix retua, S. herbacea,
Juniperus nana, Herminimn alpinmn, Lloydia serotina, Veratrum
album, Juncus trifidiis, J. triglumis, Luzula spicta, Eriophorum
Schenchtzeri, Carex atrata, C. capitala, Elyna spicata, Phleum alpi-
num, Botrychium Lunaria, Asplenium viride ; pe când cele urm-
ajung pîn în Noua-Zemblâ §i in Spitzberga Arabis
tore, 4ise polare, :
alpina, A. hispida, Silene acaulis, Cerastiuin alpiniun, Empetrum ni-

gt'um, Bryas octopetala, Saxifraga opposltifolia, S. aizoides, S. stellaris,
Erigeron uniflorus, Oxyria diggna, Polygonum vii-iparum, Salix reticu-

lata, Eriophorum angustifolium, Carex rupestr^s, Poa laxa^ P. alpina,
iestuca rtibra, F. ovina, Lgcopodium SeJago.
Sunt, îns, câteva specii care, prin raritatea lor, merit o men-
ionare osebit; astfel: adeveratul Papaver pyrenaicum Willd. care
exist în Pirenei i în Garpa|i i care lipsete în Alpiî elveiei, Bupleti-
rum aureum Fisch. care exist în Garpa|i i în Urali, Iris coespitosa
Pali. care exist în Garpa|i, în Urali i Siberiea.

Fcend comparaiea numerului de specii ce exist în zona al-
pin cu numerul ce '1 are fiecare din zonele urmetorC; result c

flora alpin se gsete mai inferior celor lalte întru ce privete for-
mele sale vegetale; îns, ea câtig asupra celor lalte prin abondena
individelor ce fac ca popula|iea sa vegetal s fie forte mare; acelai
lucru precum este i cu vegetaiea septentrional.
§. 2. ZONA VEGETAIEI FORESTIERE
întinderea, aspectul, dividerea sa. — Cu tote c datele pre-

cise asupra întinderei pdurilor nostre înc nu sunt stabilite, totui,
dup calculrile statistice ale Ministerului Domeniilor, Agriculturei i
Gomerciului, rezult ca, din cele 13.102.000 hectare ce constituesc
suprafaa erei, aproximativ 1.800.000 hectare sunt acoperite cu p-
duri, ceea ce d proporiea de 14,27 «/q hectare sau peste V? parte din
suprafaa erei.
Gonsiderând situaiea nostr geografic în ariea Domeniului
Florei forestiere din Europa i contactul erei cu ariea vastului Dome-

niu al Florei Româniea se pote
stepelor ruso-asiatice, cu drept cuvent,
fli de întinderea zonei forestiere ceposed, cu osebire în regiunea
sa montan ce se prenumer printre cele mai bine îmbrcate din Eu-
ropa. i graie acestor pduri imense, clima erei nostre, cu tpt firma
sa de continental, nu este cu tote acestea d'intre cele prea uscate i
secetose precum este aceea din erile orientului lipsite de pduri §i de

mun|i mari i îmbrcai.
Nu se pote contesta întinderea cu mult mai însemnat ce au
avut în vechime pdurile |erei nostre. Nu putem ins crede
stepele c
nostre danubiale, (îse baragane, i cele din Dobrogea fost-au vreodat
acoperite cu pduri.
în regiunea dealurilor i a câmpiilor pdurile
au fost i sunt cele
mai încercate de securea omului prile acestea, chiar pin acum vre
;
o 50 de ani, erau cu mult mai împdurite i imaginea

unor pduri
disprute ne st anc în memorie. Neaprat, c
trebuinele de consu-
maie i de lire ale populaiei i ale agriculturei au fcut ca scurea
s abat pri înseninate din pdurile nostre. în acest din i rm timp,
mai cu sem, exploatarea i consumarea lemnelor la noi au ajuns a fi
pe o scar forte larg pentru a satisface numerosele necesiti ce se
impun în economia general a erei. Dar, dac abaterea pdurilor s'ar
urma metodic, dup regul i tiin, folosele ar fi cu mult mai însem-
nate influena pdurilor asupra climei s'ar menine pe aceeai linie,
:
abaterea lor cu mgsur le regulez existena i veniturile produse; pe

ling acestea, reîntinerirea pdurilor forte btrâne ar da arbori sn-
toi cu lemnul de mai mult valore, în locul celor prea btrâni, pu-
trezii sau scorboroi.
în regiuneamontan, pdurile nostre în mare parte stau anc
neatinse. Dar, nu mai puin, i acestea sunt expuse pagubelor de tot
felul, unele adesea destul de însemnate
multele incendiuri, din cauza
:
vicleniei unor omeni sau a lipsei de veghiare, pe fiecare an distruge

mari întinderi de pduri în prile nostre montane, rupturile i prbu-
jirile de muni i de dealuri acoperite de pduri, cauzate de îmflarea
i al torentelor lsate în voea lor, distrug câte puin i

apelor rîurilor
mereu pri din pduri, dând astfel loc la formaraa rîpelor i a vga-
elor despueate, urîciose i duntore proprietei, favorizînd anc i
denarea apelor de ploi pe laturile munilor i ale dealurilor precum
i inundaiile în regiunele inferiore ale erei. în plaiul Cloanilor, prin
valea Gernei, am veût pdure întreg abtut numa pentru a procura
caprelor muguri de pscut.
în Romanica cis-danubian ariea pdurilor începe de subt re-
giunea alpin a Garpailor, acoperind laturile munilor i dealurile,
apoi se întinde pîn în regiunea câmpiilor unde se rrete, se împrtie
i dispare în cele din urm, lsând locul întinselor stepe ale Danubiu-
lui inferior.
Aspectul general al acestei vegetaii s'ar putea compara cu ima-

ginea unei perie imense constituita de arbori, aci în mari §i netermi-

nate întinderi, aci cu întreruperi mai mult sau mai puin însemnate
ce constituesc prile deschise acoperite cu psciuni, fenae i culturi,
numite paji§ti, livedi, poeni, câmpuri, ogore, vlt etc.
Considerând esena arborilor ce intr în composiiea pdurilor

nostre, gsim ca în Româniea, ca §i în coprinsul general al Domeniu-
lui Florei forestiere europeico-asiatice, exist trei formaii difereniate
în fondul lor §i care constituesc trei zone forestiere caracteristice :
zona Coniferelor, zona Fagului i zona Stejarului. Din cauza confor-

maiei topografice a erei i cu totâ mica sa întindere aceste zone fo-
restiere, succedându-se în trepte descensionale, au si in Româniea

aceleai raporturi areale relative precum le gsim în disposiiea lor
general geografic pe suprafaa Europei, bine-ineles, vorbind de
partea cis-danubian.
A. Zona coniferelor
Aspectul, Vegeiaiea, Flora sa. — Privit pe laturile Caipailor

notri, acesta zon se caracterisez destul de bine prin fisionomiea sa
auster i de aspect tenebros datorit desiiului de arbori a do specii
principale de puin diferen i care fac esena acestor pduri Mo- :
liftul (Abies excelsa) i Bradul (Abies alba). Imaginea acestor arbori
seamn cu nete epi verticale înalte, înfipte pe laturile munilor i

încrcate cu grele i îndesate crngi, privind trunchiul lor drept,
vertical i ascuit pe care stau ramuri orizontal-întinse sau cam lsate.
Dar, ceea ce caracterisez i mai mult portul lor sunt foile lor aciculare,
rigide, pungente i de un verde-inchis. Ga altitudine, Coniferele nostre
ocup numa regiunea subalpini limita superior a zonei lor osci-
lez între nivelul de 1G50 pîn la 1800 metre; pe când limita lor in-
ferior se gsete între 1200 pîn la 650 metre,dup cum prile sunt
mai meridionale sau mai septentrionale sau dup cum sunt expuse
ctre sore sau ctre nord.
Moliftul, atît la noi cât i în Europa, ocup o arie cu mult mai
însemnat ca Bradul. Asia, în Europa, ca altitudine, împreun cu câiva
consori de familie, el ajunge la regiunea alpin pe laturea munilor;
ca latitudine, el se întinde chiar pe esurile din erile nordice ajungend, la
zona geografic polar arctic. Bradul, îns, este mai meridional i mai
occidental,ine oarecum de climatul atlantic, evilbrutalitile climatu-
lui race i totdeodat
locurile josnice umede sau esurile prefer ;
munii meridionali sau exposiiea montan meridional fr a cuta

prea mult aria solar i n'atinge limita altitudinal extrem a celui
VEGETAIE A SI FLORA GEOGRAFICA 727
d'ânteiu. Asifel, vedem în muncii Mehedinûlui c Bradul este cu mult

mai comun de cât Moliftul ce pe acolo este mai rar, examinând la-
turile meridionale ale Godeanului i Gîrdomanului; ins, pe la-
turile acestor munii despre Transilvaniea Moliftul devine cel mai co-
mun. Pe Carpa|iidin Moldova superior, mai ales în Suceava, Moliftul

este cel mai predominant Goniler î Bradul devine forte rar. Buceciî
ne deping forte bine raporturile între aceti doi arbori : pe laturea
despre Sinaia ambii îî disput frecuen|a; la Buteni Bradul devine
cu mult mai rar; pe când în valea Ialomi|ei Moliftul domin singur.
în companiea acestor arbori, spre limita superior a zonei co-
niferice, atît în Buceci cât i pe lungul Garpailor din Argei i Mus-
cel, se gsesc individe isolate de Pinus Cetnbra i de Larix sibirica ce,
pare-ni-se, lipsesc în Garpaiî notri din Olteniea.

Trecend de la limita superior a Coniferelor în sus, spre altitu-
dinea de 1900 nietre,gsim grupri sporadice de Coniferele cele pi-
tice, adic de Pinus Pumilio i de Juniperus nana ce, ici-colo, se ivesc
pe regiunea alpin împreun cu câteva individe de Alnus viridis, specie

ce nu intr în familiea Coniferelor, dar care, tustrele, sunt arbuti pi-
tici cu trunchiul i ramurile strîmbe ce fac un evident contrast prin
portul lor cu masivul fundamental al acestei zone. în Moldova, sin-
gurul Ceahlul representez aproximativ complect acest tablou fores-
tier, îns în care Pinus Cemhra i Alnus v ir idi lipsesc.
Prin cingtorea medie a zonei coniferice figurez în mod isolat
Taxus baccata (Tissa) i cam prin tote pr|ile. Trebue s mergem în

mun|iî Neamului i ai Suceavei ca s gsim speciea de Pimis silvestris
representatâ prin individe mult mai numerose de cât în prile me-
ridionale ale Carpailor notri pe unde se gsete destul de puin. Un
Conifer rar i de remarcat subt raportul botanicei geografice este
Pinus PaUasiana ce se gsete pe stâncile abrupte de calcar juraric în
munii Mehedinului, pe frontiera Banatului la Gaura-Fetei, specie a
Florei Domeniului mediteranean oriental, cunoscut în munii Cri-
meei i ai Balcanilor. i apoi, când este vorba de partea forestier a

munilor din Mehedini despre Mehadiea i Verciorova, acetiea sunt
cei mai favorizai cu darurile Florei inediteraneane orientale ce co-
prinde Peninsula balcanic, Crimeca i Caucaziea occidental.

în cortegiul forestier coniferic anc mai participai câteva specii
de arbori i arbuti de cei cu foile late i moi, totui în mod sporadic^
isolai sau in oarecare grupe mici, precum : Sorbus Aucuparia, Sam-

bucus racemosa, Lonicera Xi/losteum, Ij.Ieiophi/Ua, L.nigra, Eibes Grossu-
laria, B. alpinum^ li. petneum, Salix hastata, S. Caprea, S. daphnoi-
Carpaiî notri pîn în Pirinei nu lipsesc din

des etc. specii care din
podoba vegetaiei lignose a regiimei subalpine. De i Lonicem leio-
phylla nu se gsete de ct în Cârpaci, îns acesta corespunde prin
caracterele sale cu L. pijrenaica.
Un oarecare numer de plante ierbacee fanerogame prefer um-

bra pdurilor de Conifere: sunt plantele nemorale suhalpine. Puin
dintr'acestea caut într'adever interiorul întunecos al acestor pduri,
îns, cele mai multe, staionez pe la marginea pdurilor i pe stân-
cile umede în vile montane ce stau subt umbra acestor pduri. De
remarcat sunt Griptogamele vasculare Feriginee ce sunt în abonden

subt raportul speciilor i al populaiei lor vegetale, ele care prefer
umbra, rcoarea i umeêla pdurilor. Nu mai puin, i Griptogamele
celulare din familiea Hepaticelor (Marchantia), a
Muchilor (Dicra-
num, Barbula, Funaria, Brynm, Mnium, PolytricMuin, Hi/puum etc)
i a Liclienelor (Usnea, Cladonia, Evernia, Cetraria, Peltiyera, Sticta,
Imhricaria etc.) sunt, sub diferite forme de specii, cu mult mai nume-
rose i acoper stâncile i lespezile umede sau umbrite, cojea i ramu-
rile btrânilor arbori ce se mai in sau care putrezesc sub securea
morei. Câteva Lichene fruticulose sunt remarcabile prin pletele lor
lungi suspendate de ramurileMolifîlori aleBra(îlor,de exemplu Usnea
barhata i U. longissima cedau, acestor arbori, prin secularele pduri,
aspectul jalnic i mohorîf comparabil cu acele capete de btrâni ser-
mani cu lungi plete crunte ce cad în desordine.
Ca specit nemorale suhalpine ce putem enumera printre cele mai
cunoscute sunt cele urmetore :
^^Ranunculus carpaticus *Waklsteinia trifolia

* Aquilegia nigricans Alchemilla fissa
*Aconituin moldavicuni Ta. Orobus IfPvigatus
Vulparia Potentilla thuringiaca
cernuura Vicia silvatica
toxicum Circjpa alpina
Napellus c. var. intermedia
* Helleborus purpurascens Sedum purpurascens
Delphinium elatum Fabaria
alpinum Saxifraga cuneifolia
inontanmn adscendens
Actaea spicata Astrantia major
Drosera rontudifolia alpestris
*Dentaria glandulosa Ta, Conioselinum Fischeri
Cardamine silvatica Peucedanum montanum
*Hesperis niveus * Heracleum palmatum
Lunaria rediviva Anthriscus alpestris
* Stellaria Reichenbachii Chserophyllum aureum
Impatiens Nolitangere hirsutum
Melandrium nemorale Galium Schultesii
Oxalis Acetosella Knautia silvatica
Valeriana sambucifolia Veronica montana

tripteris •
Melampyrum saxosum
* bijuga •
Lamium cuproum Ta.
montana Stacliys alpina
* Adenostyles Kerneri Cortusa Matthioli
* orientalis Euphorbia cariiiolica
Petasites albu angulata
Kablikianus Epipogon aphyllum
Solidago alpestris Epipacti.s latiiolia
*Anthemis Fussii microphylla
* niacrantha Corallorrhiza innata
* Leucanthem. rotundifol. Ta. Polygonatum verticillatum
Doronicum austriacum Juncus alpinus
Columna; Luzula maxima
Senecio Fuchsii albida c. var.
nemorensis Carex silvatica
* umbrosus Ta. pallescens
Mulgedium alpinum Carex glauca
Cirsium Ervsithalis pendula
heterophyllum remota
Crepis paludosa Calamagrostis montana
Hieracium subc?esium arundinacea
bifidum Melica nutans
murorum Poa nemoralis
* transsilvanicum hybrida
vulgatum Festuca montana
prenanthoides Bromus ramosus
racemosum Glyceria nemoralis
* Campanula carpatica Ta. Agropyrum caninum
Pyrola chlorantha Pliegopteris Dryopteris
minor Robertiana
rotundifolia Aspi diurn aculeatum c. var
Moneses grandiflora Polystichum Filix-mas
Monotropa Hypopithys spinulosum
Gentiana Asclepiadea Cystopteris fragilis
*Pulmonaria rubra sudetica
Myosotis silvatica Aspleniura Filx-foemina
* Symphitum cordatum Ta, Scolopendrium officinarum
Scopolina atropoides Equisetum silvaticum.
Scrophularia Scopoli
D'între speciile notate ca endemice sau proprii Cârpacilor meri-

dionali sunt câteva a cror arie geografic se întinde pîn în Carpaiî
centrali din Tatra, precum Âconitum moldavicum, Dentaria glandu-
:
losa, Campanula carpatica, Sym'phytum cordatum i Lamium cupreum.

O alta, Adenostyles ajunge i în Balcani pîn în Macedoniea. Tote cele
lalte sunt comune i se gsesc, mai mult sau mai pu|in, în tot ariea
subalpin a Domeniului Florei forestiere europeo-asiatice.
Numerosele locuri deschise (livecjile, poenile, pajitile, costele i
stâncile descoperite) ce se gsesc în coprinsul zonei
pdurilor de Co-
nifere ofer o vegetaie ierbacee splendid prin abonden|a individelor
i prin diversitatea formelor numerose subt care se presentez. Taliea
lor, în general, este cu mult mai 'nalt i relativ mai svelt, compa-
rativ cu plantele alpine, consistena lor mai ierbos i mole, foile mai
:
resfirate, florile mai mari i mai variate în culorile i formele lor.
Grafie adpostului i proteciei ce au din partea pdurilor i a vilor

montane ce le procur o clim cu mai puine excese, gsim aici cele
mai multe specii montane ce sunt i în coprinsul perilor occidentale
din regiunea forestier a Europei. i aici formaîea graminean
iari |ine primul loc ; alte formalii vegetale lipsesc, afar nunia de
oarecare mici grupri sporadice ce nu merit acest titlu, asia plantele c
ierbacee cu flori împrtiate în mod neregulat pe câmpul
colorate sunt
de verde|. Orcliideele, în Iunie mai cu seam, prin formele i colorile
bizare ale florilor lor, atrag cu osebire privirea urmez, dupe aceea, ;
multe Ranunculacee, Leguminose, Sinantore i Campanulaceo, unele

Diantacee, Geraniacee, Genîanacee i Scrofulariacee. în fine, plantele
acestor pr|i, prin natura lor, caut deplina lumin solar: suni jylantele
psciimilor suhalinne, din care enumerm pe cele mai comune i
mai proprii acestei regiuni
Anemone narcissiflora Linum catharticum

Kanunculus platanifolius ••
Sempervivura assimile
aureus * Genista oligosperma
acris Anthyllis Vulneraria
Steveni * R. calcicola
* Caltlia alpina ' Tiifolium frigiduni
Tmllius europffius badiuiii
= Aconitum lasianthuni aureum
Nasturtium palustre glareosum
Arabis crispata Vicia sepium
hirsuta montana
* Hesperis nivea Onobrychis montana
„ Cardamine rivularis Alchemilla aeutiloba
Kernera saxatilis Geum rivale
Biscutella la;vigata Pimpinella magna
Heliantliemum canuni rubra
Polygala vulgaris * Bupleurum subfalcatum
amarella Meum athamantirum
Dianthus superbus Heracleum Sphoiulylium
* tenuifolius Laserpitium latil'olium
•=
saxigenus Pleurospernmm austriacuni
* Henteri Archangelica officinalis
Heliosperma quadrificla *Galium petrajum
alpestris sudeticum
Silene Antelopum silvestre
* transsilvanica Knautia longifolia
Melandrium silvestre i^^cabiosa lucida
* Cerastium ciliatum Valeriana simplicifolia
* Lerchenfeldianum Unaphalium dioicum
triviale silvaticum
Moehi'ingia inuscosa Achillea lingulata
* Sclerantlius unciuatus distans
Hypericuni (juadraiiguluin stricta
humifusum Arnica montana
* Geraniuni alpestre Cirsium palustre
lucidum rivulare
palustre pauciflorum
VEGETATIKA SI FLORA GEOGRAFICA 731
Cii'sium oleraceuni Gymnadenia odoratissima

Carduus glaucus '^ Crocus banaticus
Contaurea Plirygia Alliuni niontanuni
psoudophrygia Colchicum autoiiinale
inoUis A'eratruni album
Taraxacuiu aliiinum Eriophoruni latifolium
Crepis pra-inorsa polystacliimii
Hieraciuin aurantiaouni Luzula pilosa
subauratum spadicea
pratense sudetica
Auricula Carcx flava
•
Phyteuma Vagneri oniitliopnda
Canipanula divergens humilis
glonierata montana
Tracheliniu nigra
latifolia panicea
rotundifolia caaescens
Gentiana utriculosa elongata
ciliata brizoides
obtusifolia Antlioxaothum ndoratum
Polemonium coenileum Agrostis alba
'Cerinthe alpina Ta. vulgaris
Verbascum Thapsum Calamagrostis littorea
Kanitzianuin * Sesleria Heufleriana
Scrophularia rupestris Deschampsia coespitosa
Veronica officinalis flexuosa
Euphrasia salisburgensis Avena pubescens
Rostkoviana fiavescens
stricta AiTlienatlieniiii elatius
iiiininia Briza media
Pedicularis Sceptrum Carolini Poa laxa
campestris tirnmla
palustris compressa
Primula elatior pratensis
suaveolens Molinia ccerulea
=Cortusa pubeiis Ta. Festuca duriuscula
=Plantago cajiitata rubra
Blitum Bonus-Henricns a])enniiia
Rumex arifolius Lolium perenne
Polygonum Bistorta Alopecurus pratensis
Thesiuni alpinmu Phegopteris polypodioides
Orchis globosa Aspidium Lonchytis
speciosa Scliwartzianum
sanibucina Asplenimii Tricliomanes
maculata ruta-muraria
cordigera adiantlium nigrum
saccigeva Equisetum limosum
Gymnadenia conopsea varie gatum
albida Lycopodium clavatum
Din catcgoriea plantelor endemice ale Cârpacilor sunt câteva a

cror arie geografic ajunge i în Balcani prin calea muncilor din
Banat, precum : Caltha alpina, Cerastium cUiatum, Sempervivum assi-

mile^ Cer'mthe alpina, Gortusa puhens, Pedicularis campestris, Crocus
hanaticus (Gay, non alior.), Sesleria Heufleriana.
B. Zona Fagului
Aspectul, vegetaiea, flora sa. — Pdurile din acesta zon,
cum i alo celor din zona Stejarului, difer prin aspectul lor do pdurile
destul de caracterictico ale zonei Coniferelor, precum le cunoscu-
râm. Aspectul pdurilor ce se desf.îur la polelo Coniferelor are alt
caracter ce result din forma arborilor, avend trunchiul .î ramurile
repetat i divaricat ce constituete o
flexuose, ramificaîea destul de
coron de aspect retiform, globoid sau ovoid, îmbrcat cu foi late,
moi, de un verde deschis i vesel ce dau o umbr diafan^ foi neper-
sistente i ce se scutur pe fiecare an tomna.
D'între arborii care acoper regiunea nostr montan inferior i
o parte din dealurile înalte, Fagul [Fagus silvaticn) este acela ce ex-
prim mai mult fisionomiea vegetaiei forestiere zonale prin popula-
iea sa predominant. El este, totdeodat, i arborul nostru forestier
ce exige cea mai lung period de vegetaie, comparativ cu consorii
sei, pentru care are necesitate de un climat temperat'ce depinde sau se
apropie de cel maritim european. De aceea, privit în ariea sa gene-
ral, el ocup numa 'jumetatea despre vest a Europei ce se apropie
de Atlantic i in care gsete acea clim moderat ce procur, pen- 'i
tru vegetaie, o period de 5 - 6 luni c'o temperatur medie ce nu

scade subt + 8"^- Nu suport clima friguros i nu se întinde în re-
giunea septentrional apoi, avend necesitate i de oarecare udtur,
;
se teme de climatul continental, de seceta i aria meridional, evi-

tând regiunile i erile undo dominez atare clim. Tocma de aceea
vedem cum limita sa oriental se desinez prin acea linie curb ce
începe din Norvegiea meridional, mai sus de Ghristianiea, trece prin
Suediea meridional, i se dirigez spre Koenigsberg ; de aci, cam pe
frontiera Poloniei despre Rusiea, trece prin Podoliea i Basarabiea de
sus, intr în Moldova pe la Iai; se dirigez spre Bacu, Agiud, Odo-
beti, apoi în Munteniea i Olteniea pe subt regiunea montan i trece
în Serbiea pe la Negotin, urmând în Bulgariea laturile Balcanilor spre
marea Neagr i în Asiea laturea meridional a Caucazilor spre Gas-
pica'. Acesta disposiie ne explic pentru ce Fagul în Româniea se
menine numa în regiunea montan inferior de unde descinde i pe
dealurile înalte pîn pe la 550 sau 500 metro altitudine. în Dobrogea
Fagul lipsete cu totul, cci în acesta provincie cei mai 'nali muni,
nete creste granitice, n'ating chiar altitudinea de 450 metre.
Limita sa superior, forte neregulat prin amestecul i întreru-
1. o. Drude. Atlas Pflanzenuerbreilung, charta No. IV. — GoUia 1887,

VEGETAlfîA St FLoKA GEOGRAFICA 733
pel-ile Bradului .î Moliftului, nu se desinez cu limpeditatea ce carac-

terisez zona Coniferelor în partea sa superior. Dup cum clima lo-
cal este mai mult sau mai puj,in blând, Fagul la noi ajunge pîn
la1360 meire, chiar 1490 metre (peParîng), sau pîn la 1250 metre,
de ordinar. în Transilvaniea, Jar mai septentrionala, unde laturile
marilor mun[i privesc spre nord, limita superior a Fagului ajunge
numa la 1290 metre sau la 1270 metre ^. Pe acesta limit^ prinrari-
'
iuri i pe termuri umede, se desinez un arbore ce, prin aspectul seu

argintiu, prin ramurile sale albe, mldiose, aplecate de amentele i de
mictorelesale foi, are un port graios i pitoresc este Mesteacnul :
[Betitla rerrucosa Ehrli. i B. puheseens Ehrh.). în mici grupe isolate

i împrtiat în putin întindere prin Olteniea, sau mai întins ceva
în Munteniea, devine pduros în Moldova, mai cu seam în Bacu
i Neamû, acolo unde Fagul nu sue, i ia o mare întindere, fr a
în
constitui pdure lat i des în Olteniea i in Munteniea are taliea

;
modest, pe când în Moldova ajunge gros i mâre|, în ciuda Fagului

care aci se ine mai pe jos i este redus la individe de ordinar scun-
dace, grose i tortuose. Fagul în Munteniea i mai cu seam în Olteniea
este de un port adesea drept, forte înalt i ia grosimi puternice.
Ariea ce constitue fiecare din aceste dou genuri de arbori, la
noi, se pote compara, în mod schematic, cu figura a doue triangule

izoscele forte prelungi, asediate alturii în mod invers unul avend :
baza Mehedini spre Banat i vîrful spre Flticeni în Suceava, re-

în
presentând dominaiea Fagului cel lalt, avend baza în Suceava, între

;
Fag i Molift, i îndreptândui vîrful în Olteniea între Baea-de-Aram

i Cloani representând Mesteacnul.
Multa desvoltare a Mesteacnului în Moldova se datorete na-
turei acestui arbore ce prefer climatul race al prilor despre nord-est
i care, ast-fel, de la limita oriental a Fagului, se întinde pîn în La-
poniea, în Rusiea central i în Siberiea pîn spre Kamceatca. în Ar-
monie cu Fagul care, la noi, ocup mai mult partea montan despre
sud-vest aerei^. Mesteacnul ia o întindere mai însemnat în Moldova,
acolo unde Fagul se rrete i nu pote suporta asprimile climatului con-
tinental. Pote, precum se dice, c Mesteacnul în Moldova a luat multa
sa desvoltare i în urma marilor devastri ale pdurilor de Molift
1. A. Grisebach loco cil. p. 247.

2. L. Sltnkovici. Enumeratio Florae Iranssiloanicce vasculosa' p. 486. Buda*
pesta 1886.
3. Dr. 0<. Drude a comis o erore dicend c
Fagul „nu crete în Valachiea". Ved.
Manuel de. Geographie botanique traducia francesa de G. Poirault, fasc. 8, 9 i 10 p« 337.

t34 CONSPECTUL CEOriRAFlC
ce au avut loc aci — acum câteva (lecinii de ani — puirnd astfel afla loc
liber, terâm i climat priincios cum el exige.

Limita inferior a Fagului este i mai puin demarcat; totui,
la noi, ca desii, ca pdure, ea oprete pe Ia 500 sau 550 metre
se
altitudine, fora a considera frecuentele sale grupri mici i izolrile
numerose ce se las i mai în jos.
Pe când zona Fagului este ornat in limita sa superiora cu gra-
iosul i uiurelul Mesteacn, în limita sa inferior Garpinul {Carpinus
Betulus), austerul i greoiul consoriu de familie al Fagului, ia o parte
însemnat la noi, ca i în Transilvaniea. Garpinul, îns, descinde i în
pdurile zonei Stejarului pîn în regiunea câmpiilor, precum îl vedem

de la Posada i Comarnic pîn la Comana în Vlaca.
Ca arbori de o importan secundar, mai mult sau mai puin
izolai, în zona Fagului se enumera Paltinul (Acer Pseudoplatanus)
:
totdeauna isolat, Modreanul sau Frasinul de munte (Frax'mus Ornus)
arbore montan mediteranean intrat prin Mehedini pîn la Coziea ;
pe când în Munteniea i Moldova el lipsete, cel puin din parte-ne

nu'l am aflat prin aceste pri. în munii din Dobrogea, pe ia Greci i
Babadagh, Modreannl exist asemenea. Un arbust monlan medite-
ranean ce la noi apare iari în Olteniea pe stânci în regiunea inferior
a Fagului este Liliacul {Syringa vulgaris), în stare spontanee la Ver-
ciorova, prin Valea Cernei la gura esnei i la Tismana desupra grotei.
munte (TiUa mih/arift, T. pnllida, T. fa va) îi gsim

Teii de în mic
numer i prin puine locuri; mai frecuent gsim Sorbul (Sorhus tormi-
nalis), Scoruiul psresc (Sorbns Ancuparia).
Arbutii notri ce aparin cu osebire acestei zone sunt : Daphne
Mezeretim, Evoni/mns latifolius, Lonicera Xijlosteum^ Cytisus nigri-
cans, Rhamnus tinctoria, Bh. Frangula, Rom arvenais, lîubus hirtus,
B. sulcatîis^ R. pUcatiis, Cotoneaster integerrima, C. nigra care i în

Dobrogea exist i)0 muntele uuiatu, Splnca nlm/folia i varietatea
hanatica, Sj). Aruncuu {in Moldova numa) i Sp. Ulmaria. Prin vile
montane pe albiea riurilor gsim în multe locuri, în Munteniea mai
cu seam, Alniis incana, Salix Reichardil, S. silesiaca, S. rubra^ S.
viininalis f(i Myricaria germanica ce formez numerose tuferie pe
pruntiiul apelor.
a. — Plantele icrbacee nemoraU mu silvice ce se gsesc hi zona
Fagului din Piomâniea:
Thîilictvum aquiloîii'nliui» Aneiiiono iiPliinrosa

Hepatica triloba raminculoides
* transsilvauica ItanuncuhiK ailriconius
VEGETAIEA ^1 FLORA GEOGRAFIC 735
Ranunculus lanuginosus
•
Hieraciuni inuroruni
^ Helleborus odurus pnecox
Tsopyriim thalictroidos viilgatum
, Cardaiiiiiie inipatiens (':uii))annla Traclieliunv
= GrossL'ckii
silvatica
Dentaria bulbifera rapunonloides
Viola silvestris f. variet.
* Synipliiandra Wanneri .
* Silene neinoralis Pyrola cbli)rantba

viriditiora secunda
Stcllaria nemoruiii Syniidiituia tuberosum
Holostea CyMoglossuni montanuni
* Convolvulus silvaticus
^^Cerastiuui silvatifuin
MtKhringia trinervia Atropa Belladona
* pendula Digitalis ambigua
Geranium Phaeum Veronica nrticcefolia
Robertianum Melampyrum nemor(jsum
* Bihariense
lucidum
macrorrhizum Salvia glutinosa
Calamintlia otticinalis.
Orobus vernus
* laevigatus Melitis Melissophyllum
Waldsteinia geoides Galeopsis Tetrachit
speciosa
Epilobium montauum
Strachys silvatica
Circfea lutetiana
*Saxifraga Heuffeli
Euphorbia aniygdaloides
Mercurialis perennis
Clirysosplenium alternifoliuiii
Sanu'ula europaea Asarum europsum
Êgopijdium Podagraria Listera ovata
Laserpitiuin Archaugelica Neottia Nidus-avis
Epipog.on apbylluni
Libanotis montana
* Cypripediiini Calceolus
leiocarpa
Streptopus amplexifolius
Chferopbyllum AlUarsii
tiromaticuni Paris cûadri folia
Physospernuim aquikgifoliuni Majanthemum bifulium
Thanius ('(inimunis
Asperula odorata
Liliuni Martagou
taurina
* Galium Kitaibclianuni AUium ursinum
* dacicuni
montanum
* pseudoaristatum Carex Hornscliucbiana
brevieolis
rotundifoliuni
depauperata
vernum
divulsa
Valeriana sarabucifolia
Lasiagrostis Calamagrostis
Adoxa Moschatellina
Melica unitiora
* Kuautia Drymeja
Scabiosa Colunibaria et var. banat.
Poa nemoralis
Molinia cuîrulea
Dipsat'us pilo.sus
Festnca beterophylla
Petasites otficinalis
* xautbina
Eupatoriuni caunabinum
* Senecio rupestris montana
gigantea
*Teleckia speciosa
Bracbypodium .silvaticum ^
* Anthemis niacrautlia
Hordeum europteum
* Pyrethrum macro pliylUnn
corymbosum et var.
Arum macnlatum
* Polypodium vulgare
Carduus glaucus
Aspidium angulare
Prenanthes purpurea
Filix mas
Lactuca rnuralis
caucasicum
Lapsana conimunis
Strutliiopteris germanica
glandulosa
Selaginella helvetica
Aposeris fcetida
:
736 CONSPECTUL GEOGItAFie
Speciile marcate cu asterisc sunt endemice sau proprii ce se

gsesc numa în coprinsul porilor dacice, afara de câteva a crora arie
geografic trece i d'încolo de Dunre spre Balcani, precum Knautia :
Drymeja, Teleckia sjjeclosa, tSeneclo rapestrls, Anthemis macvantha,

Pyrethruvi macrophylluvi , Campanula Grossechii, Symjihiandra
Wanneri — Comparativ cu cele nemorale din zona Coniferelor, a-
cesteasunt mai numerose, grafie climatului regional mai i)riincios i,
umbrei mai descinse ce se gsete subt arborii acestor pduri. Cele
mai multe din cele ce înregistrarm sunt cu totul de domeniul Fagu-
lui; câteva ptrund în zona Coniferelor, altele descind în pdurile Ste-
jarului pîn în prile de jos ale acestora.
b. — Enumerm aici speciile ierbacee si sufrufescente prcdense din

domeniul zonei Fagului i care stau prin locurile descliise pe stânci,
pe poeni sau livedi, sau prin rrii de mici tufiiuri. Trebue notat c
plantele din acesta categorie sunt mai puin constante prin staiealor
câcî multe din cele saxicole devin oarecum i nemorale. Dar tote
aceste specii, ca i cele precedente, aparin regiunei montane infe-
riore
Tlialiotnim fcpti'lum Hypericum quadranûlum

Aconituiu variecfatum tetrapteruiii
^'
Arabis satjittata Rochelii
hirsuta montanuMi
* Hnrnungiana liirsutum
*
])t^tro.cpena Goraniuiii prateuse
'^
lirocurrens ^ SeiiUM'rvivuiH Heufffli
Canlaiiiine hirsuta Anthyllis ^'uhu'raria

amara Geum Allopicuin
''
Hesperis inodora Epilobium anûstifolium

Erysimuui aurcuin collinum
^
banaticum roseuiii
Lunaria biennis * Saxifraga Roclieliana
Vesicaria graeea Bupleurum falcatuni
Alyssum edentulum ''''
Seseli rigiduni
Peltaria alliacea * gracile
jEthioneiiia saxatile (inidium apioides
Viola Jooi '
'^
Atliamanta huugarica
* Dianthus trifasciculatus Angelica silvestris
''^-
glabriuscuhis montana
rleltoides .Ethusa cynapium
* petrseus Laserpitium latilnliuni
* Silene petraea ' îîlaus Rochelii
luitans ^ Asperula ciliata
chlorantha Galium erectum
* tiavescens valantoides
* Lerchenfeldiana Tussilago Farfara
Cerastium vultfatuin Bellis perennis
Stt'Uaria graininea Solidago angustifidia
Hvpt'ricuni cnrnmutatum GnapJialium uli>iiinsinii
VEGETAIEA SI FLORA GEOGRAFICA 737
Gnaphalium silvaticum Teucrium muntanum

Antheiiiis macrantha Globularia Willkommii
Cineraria spathulifolia Armeria elongata
'
Carlina braeviaristata Primula acaulis
Carduus Personala officinalis
candicans Auricula
crispus Rumex obtusifolius
Cirsium oleraceuni viridis
Centaurea Scabiosa arifolius
Hypochaeris ^labra Aristolochia pallida
Picris crepoides Parietaria erecta
Hieraciiun Pilosella Orchis coriophora
ram o suni militaris
boreale speciosa
nnibellatuni maculata
Campanula cervicaria Platanthera bi folia
glomerata Gymnadenia odoratissima
patul a Cephalantbera rubra
Adeuophora liliHura ensifolia
Calluna vulgaris Epipactis latifolia
Myosotis palustris Allium flavum
Verbascuni thapsifonue Juncus Rochelianus
glabratum et variet. Carex ferruginea
'
Linaria transsilvanica transsilvanica
Scrophularia Scopoli canescens
Veronica crinita paradoxa
Bachofenii Scirpus compressus
Pedicularis campestris Heleocharis carniolica
Rhinanthus minor Aira fiexuosa
Euphrasia Rostkoviaiia capillaris
Orobanche rubens Avena decora
Origanum Barcense flavescens
Thymus Chamaedrys Poa compressa
alpestris Cynosurus echinatu?;
comosus Festuca elatior
Micromeria Pulegium arundinacea
Calamintha Patavina Triticum caninum
Clinopodium vulgare Botrychium matricariiefulium
Melissa oficinalis Pteris aquilina.
'
Lamium bithynicum Struthiopteris germanica

Galeopsis pubescens Equisetum specii diverse.
Betonica ot'ficinalis
Din cele marcate ca specii proprii sau endemice dacice, unele

se întind §i în Balcani, precum: Arabis procurrens, Dianthus trifasci-
cidatus, Z>. petrceus, Silene flavescens, S. Lerchenfeldiana, Moehringia

[jetidula, Silaus Rochelii, Anthemis macrantha, Seseli rigidum, Sempeni-
vum Heuffeli, Pedicularis campestris, Lamium hithynicum §i Juncus
Rochelianus, tote specii banatico-olteneti ce nu trec în Munteniea §i
Moldova. Dac considerm regiunea montan inferior din Olteniea

§i din Banat ca prelungire a Balcanilor pe la polele lan|ului Carpatic
propriu-f]is, care începe din partea Caransebeului î constitue culmea
cea mare de muni pe frontiera transilvanico-romunesc, nu putem
738 CONSPECTUL GEOiiKAFIC
lipsi de a considera si aceslc plante — ca multe altele, precum vom

vedea — drept specii mediteraneane balcanice sau orientale. între
acestea, ca raritate, urmez sa amintim pe Vesicarla Grwca, specie
cunoscut în Dalmatiea i Greciea, aflat la noi prin Vâlcea pe subt
munjîî Goziei. Altele se în numa în Moldova .i ariea lor se întinde
pîn in Bucovina i Galijîea: Dhiithus (jlahriuscuUis, Carduus tjlaucus,
Geuni AUepicum, sau pind i

precum este Erysimum au-
în Caucazi,
reum. D'intre cele generale^ în acesta regiune, ca rariti florale, sem-

nalm Galium valantoides, stttor numa în Gaucaziî subalpini de la
:
Narzama i Ia noi în valea Oltului de la Goziea în sus i în valea Mo-

nstirei Bistria, Veronica Bachofeni ce nu este de cât V. grandis
st în Siberiea baicalic i la noi în valea Oltului pe
Fisch.(!) ce la
Climneti i în mun|iî Cernei despre Mehadiea. Acestea lipsesc în
peninsula balcanic.
D'intre Ferege, aici mai pu|in numerose, speciea de remarcat
este Fteris aquilina a crei zon de vegetaie în unelocuri ajunge pîn
lîng regiunea alpin. în Mehedini pe plaiurile Ciolanului, Osliei i
Bulzului, pe lârîngu i pe muncii Horezu în Vâlcea, acesta Fereg ia
înlimea de o statm- de om i constitue dese i numerose tufîiuri la
umbra cror adesea Urii îî fac de adpost, pîndind stînele din a-

propiere.
Ca privire general asupra tutulor speciilor nostre enumerate
în coprinsul regiuneî montane inferiore remarcm i e natural — —
lipsa de specii polare arctice ce sunt în legtur numa cu înaltele
nostre regiuni alpine. Afar de acelea ce pot fi considerate ca medi-
teraneane, precum veûrm, tote cele lalte specii fac parte numa din
Domeniul Florei forestiere europeico-asiatice asia c ariea lor ge-
neral, în acest domeniu, se întinde de la o parte pîn la cea lalt,
trecend pe la noi. Câteva, îns, fac oarecare excepie în privina
acesta, prin ariea lor mai redus i situat între occident i partea
nostr, precum: Banunculus lantiginosus, Thalictrum fa'tldiim, Aconi-
tum tariegatum, Cardamine sUvatica, Feltaria aîliacea, Silene vifidl-
Hypericum montanum, Geranium pratense, G. tnacrorrhizum, Epi-
fiora.
lobium collinum, Galium ereclum, Dipsacus pilosus, Bellis pereunls, Car-

duus Personala, Cirsium oUraceuni, Centaurea Scnbioaa, u4poseris fce-
tida, Plcris crepoides, Hieraciiim pra'cox, Sijmphilum luberosum, Cyno-
(jlossum monlanum, Verhascum Ihapsifonne^ Orobanche rubcns, Frimula
ofpcinalis, F. suaveolens, F. Auricula, Buniex viridis, R. arlfoUus, Fes-
tuca heterophilla, F. arundinacea, Carex ferniginea; sau care din pr-
ile nostre se întind mai cu seam în orient, spre Siberiea, Caucaziea
VEGETAIEA i FLORA (JEOGKAFICA 739
sau Porsiea etc. precum : Silene chlorantha, Geum Allepkum, Lapsana

(jlandulosa, Carduus candiccuis, Adenophora UlUfiom, Calam'mtha offi-
cinalis, Euphorbia amycjdaloides ; câteva |in de Flora meditera-
neana, precum : Lunarla biejinis, Veslcaria (jrwca, Melissa officinalis,
Melitis Melhsoijhijllutu, Glohularia WillkommU, Aristulocliia pcdlida,
Streptopus amplexifolius, Eri/froHtiiiH dens cmm, Lasia(/,-ostis C(da-
macp'ostis.
C. Zona Stejarului
Aspectul, vegetaiea, formaiile, flora.— Ca coprinde totâ regiu-
nea dealurilor din 01teniea,Munteniea i Moldova; descinde în regiunea
câmpiilor danubiane pîn unde pdurile sale, dup numerose între-
ruperi, parcelri î isolri diverse, încetez i cedez locul zonei fesuri-
lor danubialo. De .i în realitate cam dificil este stabilirea cate-
goric a unei linie de demarcaie între aceste dou zone, totui
se pote dice, în mod general, c
unde câmpiile noslre au încetat de a
mai presenta oarecare înlime cu undula[iî, cu rdicaturi i adîncturi,
unde ele au devenit inferiore, cu totul întinse i plane, acolo pdurile
Stejarului încetez cu totul i stepele României apar cu fisionomiea i
caracterele ce le aparin. Astfel, oarecare pri din lunga teras danu-
bial, vastul brgan din Muntenia i esurile din Dobrogea meridio-
nal ne presentez tabloul stepelor pe când prile danubiale rdicate,
;
avend undulaiî de dealuri i vi, precum sunt cele d'intre Dunrea

Mehedinului i Jiu, cele d'intre Olt i Argeiu ce coprinde districtele
Oltul, Teleormanu i Vlaca, asemenea i cele d'între iret i Prut în
Moldova inferior, afar de Govurlui, sunt acoperite cu numerose i
întinse pduri ce iau numele de dumhrare. Din cauza dealurilor ce se
desfiur pe o mai mare întindere în Olteniea i în Moldova, zona Ste-
jarului în aceste provincii, relativ, este cu mult mai desvoltat. la Do-
brogea puinele sale pduri se gsesc numa în partea sa muntos
d'între Macin, Tulcea i Babadag.
Climatul cu osebire favorabil ce dominez în întinderea acesta
a erei, conformatiea topografic i composiiea solului îmbuntit
prin presenta pdurilor, lemnele pentru consumaie, pentru construc-
ie i pentru industriile omului aici fiind la îndemin, locurile deschise
pentru fînae i psciuni cu osebire favorabile culturei au fcut ca zona

acesta s fie cu preferen ales pentru stabilirea populaiei nostre i pen-
tru agricultur. Viile i pomcturile, aceste daruri divine, aici, mai
mult ca oriunde, gsesc condiiile telurice i climatice cele mai priin-
ciose ;ele ocup un rang destul de însemnat în clasificaiea culturilor
ce se fac la noi. Dar, progresul popula|iei, multiplicitatea diverselor

sale necesitâ|i domestice, industriale §i l{,irea agriculturei au fcut
ca pdurile acestei zone s fie cele mai sacrificate .i aspectul gene-
ral al vcgetaj,iei sale s ia modificri însemnate prin avintul cultu-

rei i al populaiei ce se substituesc mereu operei primitive a na-
tural, pe când cele lalte zone îi conservez aprope intact zestrea lor
primitiv.
Prin Stejar, subt raportul botanicei geografice, se înelege for-
maîea vegetal ce consist din speciile principale de Quercus ce pre-
domin i ce se afl la noi; astfel sunt: Gorunul sau Tufanul (Q. Ro-
bur a. L. sau Q. pedunculata Ehrh.j, Stejarul {Q. sessiUfiom Sm.), Gîr-
ni.a (Q. coîiferta Kit.) i Cerul [Q. Cerris L.) specii care fac esena p-
durilor acestei zone. — Gorunul i Stejarul propriu-îs staionez cu
osebire pe înl|imele dealurilor; Gorunul, în unelocuri, chiar depete
frontiera sa comun, ajungînd pîn aprope de Brad; cei doi din urm
sta|ionez de preferen în regiunea câmpiilor i ascind puin dea-
lurile mari.
O mulime de ali arbori înali se asociez cu esena Stejarului.
Cei mai comuni sunt: Carpinul {Carpinus Betulus), Ulmul (JJlmus
campestris)^ Vînjul sau Vilniiul (Ulmus pedunculata), Teiul alb (Tilia
tomentosa), A^sivul [Acer platanoides), Jugastrul (Acer campestre), Fra-
sinul (Fraxinus excelsior), Plopul de pdure {Popidus tremula). într'un
mod cu totul sporadic iau anc parte i Cireul de pdure {Cerasus
Avium), Scoruiul [Sorbus domestica) ^ Sovhul {Sorbiis torminalis^ S. Aria
i S. intermedia), Perul pdure (Pijrus communis silvestris) i Merul
pdure sau Coricovul [Malus silvestris).
Nucul {JiKjlans regia), arbore din Domeniul Florei Orientului, se

gsete în stare spontanee în regiunea nosr montan inferior, lapo-
lele Fagului, în Olteniea, constituind în unelocuri grupri mici, dar
nu
pdure, ceea ce se pote vedea în Valea Bahnei, la Cloani pe Motru-
mare i pe Motiu-sec, la Tismana, pe Jiu la polele munilor de laBum-
beti i în Valea Oltului pe la Coziea; asemenea i în regiunea pduri-
lor din Dobrogea unde este destul de frecuent. în Munteniea i Mol-
dova este cu mult mai rar în starea slbatic. La noi, nu atât pentru
lemnul seu cât pentru fructele sale utile uzului casnic, acest ar-
bore este cutat i respândit prin cultur. El prefer cu osebire înli-
mele mici, declivitatea dealurilor i viile, evitând locurile josnice i de
lunc. —
Castanul [Castanea vulgaris), la noi forte rar, este introdus
i întreinut prin cultur. Puinii arbori betrâni ce am gsit pe la Tis-
mana §i pe la Monstirea Horezu se consider a fi pui de clugrit

sau de edificatorii acestor monstiri.
De remarcat sunt trei specii rare la noi, din care : Carpinus dui-
nensis îs Sfineac, arbore de talie mediocra ce aparine de Domeniul
Florei mediterancane centrale i Conjlm Cohirna destul de comun în
peninsula balcanic, gsesc numa in Mehedini spre Verciorova
se
i Banat, apoi Pyrus eheagnifoUa ce exist numa in Dobrogea i în
Crimeea.
Un arbore silvic, la noi destul de comun i care se ine de p-
durile mici pe la poalele dealurilor i la câmpiile nostre este Gldi-
iul [Acer fataricum), arbor al regiuiiei australe mediterancane ce din
Carnioliea, prin regiunea danubial i Rusiea meridional, ajunge pîn
în America i în Gaucaziea.
Ga arbori de înlime mediocr ce intr în composiîea pduri-

lor nostre inferiore enumerm unc: Verigarul (Rhamnus catharticus),
Alunii {Corylus Avellana i C. ttibulom), Peducelul [Cratcegus penta-
ggna), Gornul (Cornus mas), Sângerul (Cornus sanguinea), Socul (S'wi-
bucus niger), i Glinul (Vihurnum Opulus). în amestec, mai mult sau
pu|in, cu Girni| mic, cu Tei, Jugastru i cu Gldii ei constituesc
acele pduri mici i îndesate numite tuferi^mrl sau desivurl isolate
sau împresmuind marginea dumbravelor. Nu mai puin, în acest ames-
tec sau prin rriiurile sale, iau anc i arbuti ca
parte : Glocotiiul
(Staphi/Uea pinnata), Salba-mole (Evonymus europceiis i E. vernico-
sus), Droburile (Cytlsus leucanthus, C. elongatus), Dîrmoxinul (Vibm-
num Lantana) i Lemnul-cânesc ( Liguslrum vulgare). Doi arbuti
scandeni forte frecueni în aceste pduri sunt Gurpenul {Clematis Vi-
talha) i Via selbatic sau Aguridaru (Vitis silvatica). Enumerm aici
i puinele nostre Loranthacee: Vescul (Viscum album) i Vescul-Ste-

jarului {Loranthus europwus); cel d'ânteiu comun în tot Europa tem-
perat prin pdurile dealurilor i pe lîng vii, parasitic pe l\'riî si
Merii pdurei ; cel d'al doilea pe Stejari în mijlocul dealurilor, mai

puin comun; ambii proprii de regiunei Europei meridionale.
Adesea arbutii spino§l, denumii Mrcini sau Spini, precum
Porumbarul [Prunus spinosa) i Pducelul-mic (Cratmjus monogyna),
se adaog la desiiul i la prelungirea marginelor acestor pduri pe
coste sau la câmpuri ; scundacele lor individe prin armele lor servesc
de aprare în contra vitelor. Din categorica arbutilor ghmpo§i ur-
mez s facem meniune de diversele specii de Muri (Rubus) i de
Mciei sau Rugi (Roa). Explorrile i amenunit al speciilor
studiul
ce aparin acestor din urm dou genuri anc las de dorit pentru flora
êrci noslrc. Un alt arbust ghimpos este .si Berheris vuhjaris care, din
fericire, pe la noi exist forte rar în starea selbatic .î ar trebui chiar
s fie proh:bit din cultur în |era nostr, el care este, cum se se ijtie,
prejudijîabil culturei cerealelor, fiind sediul actului dis stadiul de A^ci-

dium Berberidis al evoluiei Fungei parasitare Puccinia f/raminis ale
crei teleutospore determin mlura grânelor.
Ga formaii forestiere ce 'i au firma lor particular gsim
anc în [era nostr acele grupe deosebite ce se numesc aninisi
.|i
i zfoi.
Aninifiul este constituit din speciile Aninului numite Alnus rjlu-
iinosa i A. incana, arbori înali ce staionez pe aluviul unor rîuri sau

prin depresiile josnice aternute cu terâm turbos sau limonos depus
de apele ce le percurg. Ei întocmesc grupe sau mici pduri, rareori
isolate, mai adesea în consoriu cu Slciile i Plopii. Cel d'ânteiu pre-
tar regiunea inferior a zonei Stejarului, pe când cel d'al doilea se
menine în montan.
regiunea
Zvoiul (Scdicetum) este pdure cu aspectul diferit de cum este
al celor lalte i a crei formaie caracteristic se datoreto diverselor
specii de Slcii (Salix) însoite de Plopul-alb sau Pluta (Popidus alba
i cum i de Plopul-de-lunc (Popidus ?2/V/raJ_, arbori i ar-
P. canescens)
buti ce constituesc esena acestor pduri care difer prin aspectul
foilor lor adesea argintiu sau de un verde deschis. Nete arbuti cu
foile menunte, cenuii sau argintii din Eleagnacee: Hippophae rham-
noides, i din Tamaricacee Mijricaria germanica i Tamarix Pallasii

:
se in de pulpana zvoiurilor, pe de laturi sau prin rriiul lor, dar

totdeauna pe pruntiiul apelor. La noi zvoiurile sunt numerose
i abundez în tote vile matca rîurilor nos-
.i luncile ce însoesc
tre din regiunea montan pîn în albiea Dunrei unde iau desvol-
tarea cea mai însemnat. Asemenea, studiul amenunit i complect

al diferitelor specii de Slcii ce pot fi în era nostr las iari mult
de dorit.
Speciile de plante ierbacee ce intr în Flora zonei Stejarului a

ere nostre sunt cu mult mai numerose de cum in cele precedente.
Subt raportul staiei lor, gsim i aici do categorii: plante ieibacee
silvice sau nemorale i plante campestre.
1. Plantele ierhacee silvice sau nemorale ce stationez in zona Ste-
jarului. — D'între acestea unele sunt comune^ fiind afiate cam în tot
întinderea acestei zone la noi; altele sunt localizate numa în oarecare
întindere din acesta zon.
a. Speciile silvice sau nciuoralc comune :
Anemone ranunculoides Litliosp. pnrimro-cferuleum

Ranunculus auricomus Pnlmonaria ofHcinalis
Ficaria ranunculoides obscura
Isopyrum thalictroides Myosotis sparsidura
Paionia romanica Symi)liitum lubcrosum
Chelidoniiun majus Solanuui iMib-amara
Arabis Turita PliysaliK Alkekengi
Cardamine amara 8croi)hularia nodosa
impatiens Melami)yrum oristatuni
Dentaria Imlbifera Latliraâ si|uamaria
Alliaria ot'Hcinalis Clincipoilinm vulgare
Lunaria annua Nepeta nuda
Corydalis Marschalliana Glecboma hederacea
solida hirsuta
Viola scotoidiylla Lamium niaculatuni
mirabilis Stacbys silvatii a
silvestris Galeobdobjn luteum
Silene nemoralis Scutellaria altissiina
Cerastium silvaticum 13runella grandifiora
Stellaria media Lysimacliia punctata
glauca vnlgaris
Geranium Columbinuiii Nummularia
divaricatum Chonopodium byljridum
Trifoliutn mediani Kumex conglonieratus
expansnm Polygonum Convolvulus
diffusum dumetorum
Vicia cassubica Azarum curopaum
dumetorum Urtica dioica
Lathyrus sphspricus Orchis puri)urea
Hallernsteinii Cephalanthera iiallens
* Orobus variegatus Epipactis latifolia
niger rubiginosa
Geum urbanum Asparagus tenuifulius
iEgopodium Podagraria Convallaria majalis
Carum Bulbocastannm Polygonatum officinale
Torilis Anthriscus multifiorum

Anthriscus silvcstris latifolium
nemorosa Fritillaria tenella
Cerefolimn Gagea lutea
trichosperma Scilla bifolia .
Chserophyllum temulum Allium ursinuiri

bulbopuni Lnzula multiflora
Hedera Helix Scirpus silvatieus
Asperula taurina Carex pilosa
odorata muricata
galioides virens
Galium elatum vulpina
Pyrethrum curymbusuni Molica unifiora
Doronicum hungariciun Festuca vaginata
Lappa tomentosa Brachypodiuni silvaticum
Cirsium nemorale rupestre
Lactuca Cbaixii Bronius aspcr
Campanula Rapnnculus Equisetum Telmitcja
h. Speciile nemorale sau silvice ale zonei Stejarului ce se

sesc localizate precum urmez.
în Oltenia :
Ranunculus constantinopolitanus Cephalorrhinchus liispidus

* Helleborus dnmetoium '
Gampanula Wellandi
Geraniuni pyrenaicum Scutellaria albida
* Trifolium Sarosienze
Aristolochia pallida
Coronilla emeroides Luzula Forsteri
Vicia truncatula Carex Michelii
Pisum elatius depauperata
* Orobus ochroleucus brevicolis
Physoepermum aquilegifolium Miliuiii vernale
* Knautia Drymeja Piptatherum holciforme
vSenecio erraticus Melica altissima
* Hieracium hungaricum Aira capiilaris
Lactuca perennis Agropjrum panunnitauura
In Olteniea si Munteniea :
Orobu aureus Putentilla micrantha

variegatu.s * (Enanthe banatica
Arenionia agrinionoides Fiuscus aculeatus
In Munteniea
Curydalis puiiiila Piptatliei'uni paradoxuin

Orobus versicolor Anim orientale
Carpesiuin cerimum Cynoglosum i>alli(litiurum
*Myosutis getica '
Ornithogalum Skorpili
*CunvulvuIus silvaticus Melica picta
Miliuiii eftusum OphiogloKsum vulgatum.
în Munteniea i Moldov;
Anemone silvestris Tuli)»a silvestris

Leonurus villosus Biebersteiniana
In Dobrogea :
* Cerastium bulgaricum Syniphitum tauri cum

Hieracium foliosum
In Dobrogea i Moldova:
Orchis Simia •
Nectaroscorduni bulgaricum
în Olteniea §i Dobrogea
Silene pilosa Symphitum ottomanum
* Coronilla elegans (acesta vine i în Moldova
Siler trilobum inferior).
Physocaulos nodosus
:
VEGETAIEA I FLORA GEOGttAFICA ^45
2. Plantele ierhacee camjiestre din zona Stejarului . — în coprin-

sul acestei zone avem s examinm i vogota|iea locurilor doscliise,
uscatei situate p'întro întinderile de pduri sau pe la marginea lor,
precum: pajitile, poenilr, live(Jile, câmpurile, locurile cmpene de
psciuni sau islazurile, ogorele i holdele de cultur, rriiurile de p-
duri, crângurile de lstari i do mrcini, costelo rupte, locurile pe-
trose i stîncose neacoperite do pduri etc.
Flora plantelor ierbaceo din aceste prî este cea mai avut i
variat d'între tote ce avem. Ca vegetaie general predominont ce
exprim fisionomiea acestor pri este formaiea graminean care, i
aici, ocup primul rang, ca pretutindenea asemenea locuri. la noi în
Fac excepie, bine-îneles, lstriiurile, marciniiurile i mai ales
locurile petrose sau stâncose ce se gsesc în prile despre regiunea
submontan i în acelea care în Dobrogea constituesc partea sa mun-
tos i numerosele sale rdicaturi petrose.
Dar formaiea graminean campestr, prin aspectul seu, difer
destul de evident de cea montan. Aici se observ mai puin unifor-
mitate in ierba verde i mai mult amestectur cu specii ierbacee
latifoliate i dotate cu flori colorate ;
plantele dobîndesc o statur cu
mult mai 'nalt i robust, mai cu seam în locurile de lunc i în cele
aternute cu humus vegetal percurse de ape i
pduriprotegiate de
vecine. Tapetul de ierb verde din prile enumerate se datoroto cu
osebire speciilor crimpene de Graminee stufose (ccesjnfosw) din genu-
rile AloiJecurus, Phleum, KiAeria, Agrostis, Aira, Avena, Holcus,
Melica, Eragrostis, Poa, Cynosiwus, Festuca, Hordeum, Bromus,
Agrojigrum, Loliimi i câteva din genul Carex.
Eac, în întregul seu, distribuiea geografic a plantelor din
acesta categorie în diferitele mari pri ale României
a. — Speciile campestre ce, mai mult âu mai puin, se gsesc

în Iot întinderea României:
(•lematis recta Adonis aestivalis

Thalictrum saxatilc Helianthemum vnlfare
flexuosum Turitis glabra
medium Hesperis matronalis
elatum ruucinata
angustifoliuin Sisymbrium Lceselii
nigricans Sophia
Anemone Pulsatilla Krysimum crepidifdliuiu
pratensis Alyssum saxatile
nigricans calycinum
siivestns Draba verna
Ranuncnlus polyanthemos <'anielina silvestris
mediterraneus Thlaspi arveuse
Thlaspi perfoliatum Dictamnus Fraxiiiella

Capsella bursa pastoris Seduni acre
Lepidiuin Ciimpestre boloniense
Draba Genista tinctoria
Sinapis riigra Cytisus hirsutus
arvensis Ononis hircina
Brassica carapestris Medicago lupulina
Râpa Trifolium alpestre
Napus pratense
Erucastruni obtusangulum ochroleucum
Pollichii pannonicuiii
Bunias orientulis montaiiuiu
Fumria micrantha hybridum
Viola hirta agrarium
ambigua procumbens
alba minus
odorata Dorycniuni herbaceum
canina Lotus corniculatus
pumila Coronilla varia
stricta Astragalus Cicer
elatior glycyphyllos
danubialis Ouobrychis sativa
tricolor arenaria
arvensis Vicia lathyroides
Reseda lutea segetalis
luteola sativa
Polygala comosa sordida
major Biebersteiuiana
Tunica prolifera sepium
Saponaria Vaccaria pannonica
officinalis striata
Cucubalus baccifer pisitormis
Silene venosa cassubica
livida duraetorum
Armeria Crcea
noctiflora villosa
Melandrium pratense glabrescens
Lychnis Yiscaria teuuifolia
Agrostemnia Githago Ervum hirsutum
Coronaria Lathyrus hirsutus
Cerastium vi.scosum tuberosus
Spergula arvensis latifolius
Spergularia rubra Ornbus versicolor
Sclerauthus annuus iSpinea Filipendula
Hj^pericuni perforatum Fragaria collina
Geranium sanguineum elatior
pusillum Potentilla recta
dissectum obscura
Erodium cicutarium rubens
Linum fiavum opaca
hirsutum arenaria
nervosum reptans
austriacum alba
perenne Agrimonia odorata
Altluea canriabina Trinia Kitaibelii
Malva silvestris Pimpinella saxifraga
rotundifolla Seseli annuuin
Lavatera thuringiaca Ferulago silvatica
Hibiscus ternatus Peucedanum Chabrsei
Abutillon Avicennse Oreuselinum
VKGETAIEA î FLORA GEOGRAFICA 74?
Peucedanum alsaticuni Hieraciuni bifurc um

Orla3a grandifiora cym suni
Caucalis daucoides pr«altum c. var.
Torilis helvetica umbellatum
Sherardia arvensis Campanula sibirica
Galium ochroleucum divergens
Aparine bononiensis
Cruciata persicifolia
retrorsuni Bryonia alba
Sambucus Ebulus Vincetoxicum otficinale
Dipsacus Fullonum Vinca herbacea
laciuiatus Gentiana cruciata
Cephalaria corniculata Pneumonanthe
Valerianella olitoria Erythrsea Centaurium
Auricula pulchella
carinata Cerinthe minor
Morisonii Echium vulgare
Linosyris vulgaris Lithospermum officinale
Aster Araellus Myosotis coUiua
Erigeron acre stricta
Solidago Virga aurea Anchusa officinalis
Pulicaria dysenterica Lycium vulgare
Inula ensifolia Solanum nigrum
salicina villosum
cordata Verbascum Phlomoides
Con3'za blattariforme
Filag'1 arvensis Blattaria
minima Lychnitis
Artemisia pontica .
nigrum c. var.
vulgaris phoeniceum
annua Linaria vulgaris
Absintliium italica
Achillea Miilefolium dalmatica
pannonica spuria
Anthemis arvensis Elatine
Cotula Digitalis lanata
Leucantiiemum vulgare Veronica Chamsedrys
Doronioum hungaricum Teucrium
Senecio erucifolius latifolia
Jacobaîa spuria
Cirsium lanceolatum orchidea
Onopordon Acanthium serpyllifolia
Serratula tinctoria acinifolia
Centaurea Jacea polia
Cjanus Persica
stenolepis hederi folia
spinulosa .Mrlaiiipyrmii arvense
maculosa IJhiuauthus major
Kcntrophyllum lanatnm Odontites verna
HypocluiMis maculata serotina
LeontoddU hispidus Orobancbe rubens
daniil.ialis loricata
Picris liieraeinidos lucorum
Tragopogon pratensis Pbelipca co-rulea
orientalis ramosa
Lactuca saligna Verbena officinalis
Scariola Mentlia silvestris
Crepis setosa viridis
biennis uepetoides
Hieracium Pilosella piperita
:
748 CONSPJîCTUL GEOGRAFIC
Mentha arveiisis Euphorbia lucida

sativa virgata
Thymus serpyllum Orchis Morio
Caiainintha Nepeta coriophora
luenthaefolia incarnata
suaveolens (Jladiolus imbricatus
Acynos Leuccijum vernum
Galeopsis Ladamiiri Galanthus nivalis
iStacliys germanica Asparagus officinalis
annua Erytlimnium dens câni*
Manubium peregrinuiii Antliericum ramosum
pannonicum Ornitliogalum ]iyrenaicum
Brunella grandiflora fi vescens
alba Gagea arvensis

laciniata minima
Ajiiga reptans Allium oleraceum
Teucriuiii Chauuedrys racemosum
Anagallis arvensis Muscari botryoides
ccerulea Digitaria sanguinalis
Plantago media ciliaris
lanceolata filiformis
Amarantus vetrofiexus Echinochloa Crus galii
Blitum Alopecurus pratensis
viridis geniculatus
Chenopodium murale Phleum pratensis
opulifoliura Bcehmeri
Vul varia asperum
Botrys Holcus lanatus
Blitum rubruui Melica transsilvanica
virgatum Eragrostis megastaehya
Atriplex hortensia poseoides
oblongifolia pilosa
microsperma Poa annU3,
Rumex pulcher pratensis
obtusifolius angustifolia
crispus trivialis
confusus Cynosurus cristatiis
longifolius \'ulpia Pseudomyuros
Acetosa Festuca elatior
acetossela arundinacea
Aristolochia l'lematitis loliacea
Eu]thorbia helioseopia Brachypodium pinnatiim
platyphyllos Agropyrum repens
.stricta glaucum
polychroma elongatum
Cyparisias villosum
salicifolia Lolium ])arenne
Speciile de aceeai categorie din zona Stejarului ce staîoneza în

locurile inferiore umede, prin locurile de hmcix fpratifi humidis), prin
locurile aluviale umede sau scurse .î prin zvoiuri
Clematis integril'olia Nasturtium ancejis

Myosurus minimus terrestre
Ficaria ranunculoides arnioracioides
Pianunculus bulbosus Lyclinis Flos cueuli
Nasturtium palustre Althffia officinalis
silvestre Lvtlirum Salicaria
VEGETATIEA SI FLORA GEOGRAFICA 749
Lythrum virgatum Polygonum lapathifolium

Hyssopifolium danubiale
Glycyrrhiza cclunatu Persicaria
Galega officiiialis Hydropiper
Lathyrus Apliaca Humulus liUpulus
Nyssolia Eupliorbia procera
Potentilla supina Juncus congloineratus
anserina compressus
(Enothera bieniiis bufouius
ffinantlui media Cyperus flavescens
silaifolia fuscus
Valeriana olficinalis virescens
angustifolia glaber
Cirsiuni caiiuiii longus
paunouicum Monti
arveiise glomeratus
Sonchus arvensis Scirpus Micheliamis
uligiiiosus Heleocharis palustris
Meiitha Pulegium Agrostis densior (rarissima)
Sciitellaria galericul ata canina
hastaefolia Poa palustris
Lysimachia Numiiiularia Equisetuni arvense
Riunex Hydrolaiiatlunii
h. — Speciile ce se gsesc mima în partea din Olteniea i cele

mai multe în Mehedini despre Verciorova, Bahna i Severin: acestea
sunt specii rare pentru flora nostr.
Delphininm fîssum Trifolium Itevigatum

Heliantbemum procumbens * Astragalu.s Rochelianus
C'ardaniine grneca Onobrychis alba
Gonringia orientalis Vicia lutea
Alyssum subsinuatum Latliyrus setifolius
Stribrnyi *Ferula Heuffeli
pulvinare Tordyliuiii maximum
Thlaspi alliaceum Turgenia latifolia
*Isatis priBCOx * Prangos carinata
Fumria anatolica Galium purpureum
officinalis divaricatum
* Dianthus sabuletorum tenuissimum
* serbicus Grucianella oxyloba
•*•
Tunica saxifraga Valerianella turgida

illyrica Achillea crithmifolia
Saponaria glutinosa Matricaria trichophylla
Silene spergulifolia Pyretlunuu macrophyllum
viscosa * Echinops banaticus
Mcenchia mantica * Girsium Grecescul
* Cerastium banaticuni siculum
Alsine glomerata Centaurea atropurpurea
frutescens pallida
Paronychia ceplialntes Lagoseris orientalis
Seduni Cep;i!a * Jasione Holdreichii
Genista pilosa Phyteuma canescens
ovata Gampanula lingulata
* Cytisus leucanthus Heliotropium supinum
* elongatus Ecbium altissimum
Trifolium MoUineri Onosuia tauricum -'
scabrum Nonea pallens
:
CONSPECTUL GEOGTÎAFIC
Couvolvulus cantabrica Antbcricum Liliago

Verbascum bracteosuiii Ornillnigalimi refractum
imlverulcntum (îagea succedanca
=
Vcronica crinita Allium saxatilc
'
Stacbj's iiitens Cyperus glaber
Rocheliana longus
Acantbus longifoliiis Eryantlius strictus
Ycrbena sujjina Stipa Graffiana
Eu])borbia falcata Phleum serrulatum
graîca C,ynosurus ecbinatus
Orchis rubra Vulpia Pseudomyuros
pallens Bracbypodium rupestre
=
Iris Reichenbacbii Broiiius variegatus
buno-arica Ceterach officinaruin.
c. — Speciile cunoscute ca staionare nunia în Olteniea i

Dobroffea
Ppeonia tenuifolia Sedum neglectum

Alyssum commutf turn Astragalus inonspesulannm
Iberis saxatilis Pencedanum longifolium
Diantbus giganteus Galiuni Mi risiense
Gypsophila glomerata Inula bybrida
Silene densiflora Ecbiuin italicum
conica Verbascuni banaticum
Erodium ciconium Odontites lutea.
Specii campestre staionare în Olteniea i Munteniea:

^Diantlius transsilvanicus liujdiMiruiii ]iin(TMim
Armeria l-'crula-(. raiii|M-stris
Silene viridiflora Knautia atrnriilM'ns
* Sclerantbus dichotomus Siegesbeekia orientalis (rarissima)
* interpositum Centaurea Tauscheri
Genista sagittalis Leontodou asper
Medicago orbicularis Aiichusa italica
Gerardii Barrelieri
uiiiiima Comandra elegans
Trifolium resupinatum Hymanthogloss. hircinum
Lotus tenuifolius Crocus moesiacus
Vicia serrati folia Ornithogalum Boucheanum
Potentilla inicraiitba Hordeum Caput Medusae.
Epilobium Ijanivi
Specii campestre staionare în Olteniea i Moldova fârâ a fi fost
pîn acum aflate i în Munteniea:

Ranunciilus illyricu8 Pblomis pungens
Fumria prebonsilis Crocus roticulatn
MTattia uiiibollata Hyacintbns leucoplireus.
Specii campestre staionare numa în Munteniea
Ranunculus arvensis '

Silene Cserei
mediterraneus Genista procumbens
Silene wolgense Melilotus macrorrhizus
Trifolium rubens * Anthemis Haynaldiana

pnlliduiii Cineraria procera
striatum Echiriops commutatus
Lotus uliginosus Cirsium Sintenisii
Astragalus austriacus Centaurea ni^rescens
Potentilla canescens * jurineifolia
* microdons * Verbascum ambiguum
patula * Stachys arenariaeforinis
Asperula tinctoria * Tliesium simplex
Inula hispida ramosum
bifrons Allium acutaugulum
*Achille:i eretica * Ornithogalum Skorpili
Specii campestro alo zonei Stejarului staionare în Munteniea

;i Moldova:
Adonis Plaiiimea Poterium sanguisorba

Choris])ora tenella Pastinaca gravcoleiis
Fumria inicrantha =
Iris Sintenisii
Althffia taurinensis. Phalaris canariensis
Specii campestro alo zonei Stejarului staionaro în Moldova:
Anemone grandis Crepis rigida

Raphanus Raphanistrum Scorzonera humilis
* Dianthus Pseudobarbatus Linaria minor
* Pseudo-Grisebacbii Salvia austriaca
Gypsopliila fastigiata betonicaefnlia
Silene chlorantba Stachys recta
* Cj'tisus agregatus Phlomis tuberosa
Trinia Heningii Mercuriali s annua
Centaurea Marschalliana '
Asparagus Pseudoscaber
Specii campestro ale zonei Stejarului staionare în Dobroge
* Dianthus nardif ormis * (îentaurea Kanitziana

Silene compacta * banatica
*Mcehringia Grisebachii Scorzonera austriaca
Hypericum elegans Podospermum molie
Haplophyllum Biebersteinii * ('ampanula crassipes
Genista albida * Thymus zygioides
Trigonella monspelliaca Stachys angustifolia
Arthrolobiuni ocorpinides Scuttellaria orientalis
Potentilla taurica Euphorbia petrophila
Iseta Asparagus verticillatus
Saxifraga tridactylitis Gagea saxatilis
* Centaurea Jankse Allium guttatum
* napulil'era Nothochlaena Maranthaî
S notm c cele mai multe din aceste plante din Dobrogea nu

stau pe locurile sale câmpene ce intr în categoriea stepelor, dar mai
mult pe locurile pietrose deschise, neacoperite de pduri.
Asupra speciilor din zona Stejarului însemnate ca speciî ende-
752 CONSPECTUT, GEOGTrAFK!
miceputem face urnitorele distingeri relative la ariea lor geografic

general :
a. — Endemice proprii în coprinsul României, fiind cunoscute ca

staionare numa pe teritoriul nostru, precum : Alijssum subsinuafum^
Dianthus Pseudo-Gnsehacldi, D. narcJîformis, Moehringia Grisehaclin,
Fenda Heuffeli Prangos carlnata, Knautia ntrontbens^ Achillea (leiica,
Cirsium Grecescui, Centaurea Janka', C. Kanitiiana, Mi/oftotis getica,
Ci/noglossum palUdifiorum, Verbasciwi bracteosum. V. ambiguum, Sta-

chys nifens, S. arenariaeformis, Iris Sintenisii, Asparagus Psetido-Scaber,
Necfaroscoydum btdgaricum, Gagea succedanea.
b. -Endemice dacice, staionare în Romuniea §i în provinciile
dacice vecine, ri ce împreun constituesc o regiune geografic ce de-

pinde de zona vegetaiei Stejarului. Ga atare enumerm : Z)/a?i^/iî/. tram-
sîlvanicus, Cerastiuin bauaticum, Sllene Cserei, SclerantJius diciiotomus,
S. interfjositum, Linum glabrescens^ Cytisus Heiiffelii, C. aggregatus,
Orobus transsilvanicus, O. ochroleucus, Astragalus Rochelianus, Poten-
tilla tnicrodons, (Enantlie banatica^ Anthemis Haynaldiana, Centaurea
napidifera, C. Tauscheri, C. banatica, Veronica crinita, Verbascum ba-
naticum, Euphorbia liiigulata, Quercus conferta.
c. — Endemice dacico-meesiace ce aparin terilor care constituesc
regiunea danubial inferior: Pceonia romanica (P. decora Auct. vix

Anders.j Helleborus dumetorum, Cardamine grceca, Allyssum Strbrnyi,
A, pulvinare, Isatis pra'cox, Dianthus sabuletorum, D. serbicus, D. gi-
ganteiis. Cerastium bulgaricum, Cytisus elogantus, C. leucantlms, Coro-

nilln elegans, Lathyrus Hallernsteinii Cratmjus pentagyna, Seseli rigl-
dum, CrucianeUa oxyloba, GaVmm Marisense, EcJiinops banaticus ce

ajunge §i în Ungariea, Centaurea atropurpurea, Campanula crassipes
în Banat i la Mâcin^ Campanula Welandi, Jasione Heldreichii, Stachys
RocJieliana, Nonea pallens. Mattia umbellata, Symphitum otfoinanum,
Tliymus zygioides, Comandra elegans, TJiesium simplex, Iris Beichen-
bacJiii, Crocus moesiacus. Ornithogalum SkorpiU, O. Boucheanum.
Privind întregul registru de plantele nemorale cum i de cele
eampestro din zona Stejarului, afltore în tote provinciile erei, adic
specii/e nâstrecomune din categorica acesta, vom remarca ca, aprope
tote, nu mai puin, sunt comune i în Europa, avend ariea lor geo-
grafic întins în tot Domeniul Florei forestiere europeice, multe chiar
ajungînd în Siberiea i în Asiea central la deprtri forte conside-
rabile de statica nostr.
VEGETAIEA 81 FLORA GEOGRAFICA 758
Nu tot astfel este i pentru speciile diu zona Stejarului a cror

staie geografic, la noi, este limitat numa în oarecare parte a erei.
Acestea sunt specii rare sau forte rare;presena unora, la noi, provine
din penetrarea uriei geografice resi)octive în teritoriul României sau din
emigrarea altora. Tote, îns, prin centrul de forma|ie, aparin de re-
giunea Europei meridionale cu care ne aflm în contact; cu alte cu-
vinte, acestea sunt specii meridionale, fcend parte din Domeniul Flo-
rei regiunei mediteraneano europeice i mai ales din regiunea sa bal-
canico-caucazic.
Partea meridional din occidentul |erei, dar mai cu seam di-
strictul Mehedini, represent cel mai însemnat numer de spaciî me-

ridionale mediteraneane; unele ce încep din regiunea occidental me-
diteranean (Portiigaliea, Spaniea, Franciea meridional. Italica §i
insulele Corsica, Sardiniea i Sicilioa), ajung la noi sau trec i în
Orient ; — altele ce provin din regiunea mediteranean europeic

oriental, adic din erile litoralului adriatico-egeic (Istriea, Iliriea,
Croaiea, Dalmaiea, Albaniea, Macedoniea^ Traciea, Tesaliea, Greciea,

insulie Ionice, archipelagice i Creta, oprindu-se la noi su trecond
mai departe.
Acelea ce strebat la noi i se întind cam in t(')to prile meri-
dionale ale erei sunt : Tilia tomentosa, Qaerciis Cerris, Agros-
temma Coronaria, Cucubalus haccifer, Scutellaria Columnce. Salvia
jEthiopis, Cyperus Monti, Pii)tatherum paradoxiim^ Iheris saxatilis,

Silene conica, Sechmi neglectum, Astragalus mompesulanus, Physo-
caulos nodosus, Linaria dalmatica, Ecliium italicum Leontodon a.sjêr,
Trifolium diffusum, Hor demn Caput Medusce, Anchusa italica,
A. Barrellieri.
Pe când speciile mediteraneane ce ajung numa în Olteniea sunt:
Ranunculus constantinojjolitanus, Delphinimn fissum, Fumria ana-
tolica, Tlilaspi alliaceum, Beseda Phiteuma. Tunica illyrica^ Mmn-
chia mantica, Trifolium Mollineri, Onohrychis alba, Pisum elatius,

Lathyrus setifolius, Physospermum aquilegifolmm, Galium purpu-
reum, Achillea crifhmifolia, Pyrethrnm macrophyllum, Senecio er-
raticus, Cirsium siciilum, Lactuca, perennis, Heliotropium supinum,
Echium altissimum, Convolvulus cantahrica, Verhascum glahratum,
Acanthus longifolim, Verhena sapina, Euphorhi falcata, E. grceca,
Aristolochia pallida, Orchis rid)ra, Liiziila Fovsteri, Carex depau-
perata, C. hrevicolis, Cyperus glaber, C. loiigus, Eriantlius strictus,
Phleum serrulatum, Cynosurus echinatus, Aira capillaris, Agropy-

rum panormitanum, Ceterach ofjicinarmn.
Acelea ce ajung numa în Munteniea sunt; Caiyesium cermmm,

Linai' ia italica; — în Olteniea i Moldova Fumria iJi-ehensilis,
: Cro-
cus reticulatns, Fritillaria tenella ; — în Dobrogea: Trigonella mons-
peliaca, Potentilla la-ta, Nuthochlccna MaraiUha;.
Flora regiuneibalcanico-caucazice,— dependent oriental aDo-
meniului floral mediteranean, — este cu lault mai în contact i în leg-
tur cu partea meridional a êrei nostre de cât cum este regiunea
occidental a acestui Domeniu floral fa cu noi. tirile ce intr în coprin-
sull^'lorcibalcanico-caucazice sunt:Bosniea, Serbiea, Bulgariea, llume-
liea, Dobrogea, Grimeea i provinciile caucazice. Cu totâ marea Negr
i Marmara ce stau pe me^îlocul acestei regiuni, totui, scheletul lor
tectonic geologic pare destul de similar atît în munii Balcani, în aiCri-
meeicumi în cei din partea occidental a Caucazilor.Analogiea florei
din aceste pri ne pare c confirm opiniea nostr.
Sunt câteva specii balcanico-caucazice care, graie acestei si-
militudine i a contiguitate! ce au cu munii din Dobrogea i din Ba-

nat, le gsim i în prile respective din Romanica; astfel sunt în
Mehedini : Pteonia tenuifolia, Silene sjjerguUfoUa, S. denslfiora, Gyp-
sopJiila (jlonierata^ Alsliie glomerata, Faronychia cephalotes, Ilaplophyl-
lum Biehersteinii, Coronilla emeroides^ Sller trilobum, GaUiim tenuissi-
mum, Valerianella twgida, Cephalaria cornicidata, Cephalurrhinchus
hispiduSy Lagoseris orientalis, Onosma tauricum, Scutellaria albida, Al-
lium saxatUe, Milium vernale, Piptatherum holciforme, Stipa Graffiana,
Melica altissima; apoi în Dobrogea: Silene compacta^ Potentilla taurica,
Tlieracium foliosiim, Stachgs angustifolia, Scutellaria orientalis ce vine
i pe la Mizil pe stâncile Tohanilor, Symphitum tauricum i Allium
guttatum; câteva ajung i se gsesc prin Munteniea i Moldova pre-
cum : Silene chlorantha, AltJuca taurinensis^ Orohus aureus, Anthriscus
nemorosa, Cineraria procera, Sinecio Bierbersteinii, Siegesbeckia orien-
talis^ Pfdomis pungens, Melica picta, Agrostis densior, Arum orientale.
§ 3, Zona vegetaiei stepelor danubiane i pontice

Caracterele, întinderea, dividerea sa. — Caracterul cel mai
esenial al vegetaiei din regiunea inferior a erei nostre este aseme-
narea sa cu aceea ce acopere întinderea stepelor europeice în al crei
domeniu floral ea particip.
Ca i pustiile ungarice, ca i vastele stepe ale Rusiei australe,
esurile Danubiului-inferior, sau brganul nostru, cum i aridele
câmpii gole i întinse ale Dobrogei ofer nu numa aceeai conformaie
topografic de esuri întinse, plane sau uior undulate,jos lsate sau
VEGETA IEA SI FLOIIA GEOGKAFICA 755
puîn rdicate^ cu prî uscate cultivabile sau sterile, cu prî depri-

mate mltinose sau bltose, din care unele nu numa acela.î
salifere,
tip climateric continental cu oarecare nuane pariale, dar, nu mai pu-
in, .î aceeai form de vegetaie caracteristic prin aspectul seu ierbos,
rigid §i îns presentund câteva diferen-
uscat ce s'ar crede uniform,
ieri, totui cam puin accentuate comparativ cu vegetaiea zonelor
forestiere.
Prin întinderea lor, stepele nostre figurez pe j^lob abia cât un
mic clin sau coli.ior ce ine de imensa arie geografic a stepelor ruso-
asiatice care, de la noi, prin tot Rusiea austral i Asia central,
ajung ling Oceanul Pacific Ia gura Amuru'ui, fntru ce privete partea
nostr, ele ocup tot întinderea din Munteniea numit harcujan,
sesurile dinMoldova inferior .i cu Dobrogea meridional. Limita lor
occidental se pote desemna prin o linie pornit din Oltenia prin Fun-
dulea, Glierghia, Ploeti, Mizil, Buzeu, Piîmnicu-Srat, Odobeti,
Panciu, Nicoreti, Drguani pîn la Flciu, continuând de aci, prin
Basarabiea meridional, cu limita stepelor Pvusiei australe. Prin o
fascie i întrerupt ele se întind i de alungul Dunrei spre
neregulat
Severin ca o trsur de unire spre stepele Ungariei-centrale ce încep
de la Baziai i se întind prin Ungariea central tot asemenea se ;
prelungesc i de alungul Prutului pîn spre Dorohoi.

Neparticiparea pdurilor în întinderea acestor stepe s'ar datori,
nu într'atît nivelului lor inferior de care ori .i cum arborii forestieri de
port înalt se feresc, i nici composiiei solului, de altfel în mare parte
fertil, cât mai cu seam din cauza suprafaei lor plane^ forte întins
i a condiiilor climatului continental care se resum în starea de se-
cet i de venturi ce predomin în asemenea regiuni. Ga consecuen,

aici perioda de vegetaie necesarie pentru îndeplinirea actelor interne
ale fenomenelor de nutrilitate devine mai scurt i nesuficient pentru
exigenele arborilor forestieri. i nu temperatura necesar lipsete aici,
cum este pentru regiunea alpin, necesar pen-

ci cantitatea de ap
tru alimentarea tramei ce constituete masa voluminos a corpului
arborilor forestieri. Dar, nu numa c
atmosfera pe aici este mai
secetos prin telul seu, apoi i venturile estivale, frecuente în regiunea
stepelor, sunt cele mai nocive cauze ce contribuesc i mai mult la
lipsa de ap în atmosfer i la uscarea pmentului.

Se tie c
csurile întinse, ca i mrile, sunt suprafae pe care
venturile, neavend obstacole în calea lor, se desfiur cu tot puterea.
Aici, mai mult ca în cele lalte pri ale erei, glacialul crive ierna, de
câte trei sau patru ori i câte patru sau cinci (île, aduce cunoscutele
viscole turbate ce, spulberând zpada î aruncând'o prin prile de-

primate, las prile plane descoperite i expuse gerului intens : rd-
cinele tinere, seminele c(Jute i plantulele ce au putut ei din ele
pe var sau pe tomna sunt expuse perirei i multe se sting. Apoi vara,
crive|ul i austrul augmentez seceta, determin uscarea solului pîn
ce crap ; o atmosfer uscat, adesea încrcat cu vîrtegiuri nooroi
de pulbere cade pe câmpuri i face mai întristtor aspectul de pîrlire
i vestejire al vegetaiei câmpene.

Cu tot temperatura cald i uscat cum este, chiar în aceste
stepe, un oarecare adpost datorit unor proeminene sau unor depresii
terestre i presena unui curs de ap ce favorisez i întreine ume-
ditatea în sol i în atmosfer pe timpul verei pot contribuit împreun
cu ploile primverei. Ia o prelungire local a periodei de vegetaie i
s faciliteze vieuirea unor arbori forestieri. Astfel, vedem cum prin
câteva locuri în esurile nostre danubiane i pontice s'au putut forma
oarecare petece de pdure de Tut în amestec cu Teiu, Jugastru i
Gldii; totui îns, pduri abia dobîndesc înlimi sub-
arborii acestor
mediocre, din cauza mediului ambiant, afar dac sunt pe oarecare

rdicaturi sau coste cu infractuositi, precum vedem este partea c
(Jis muntos a Dobrogei d'între Macin, Tulcea i Babadag.
Deci, urmez ca vegetalele ce se mstalez în aceste pri s aib
o organizaie adaptat cu felul climatic secetos ca s'i pot efectua
ciclul de desvoltare anual în scurta pcriod de vegetaie pe care le
o acord timpul de var, stare ce convine plantelor ierbacee perenice
i cu osebire celor anuale, dar care este în desacord cu exigenele ce
reclam formaiea lemnos a arborilor forestieri. Cu tote acestea,
câiva arbori strini, dar naturalisai, pot duce bine în esurile nostre,
de cum nu pot arborii notri indigeni. Astfel : Salcîmul (Robinia Pseu-
cfoacacia), Pltica (GledlUcliia trlacanthos), Ailantul (Ailanthiis glan-
dulosus) i chiar Dudiî (Morus alha^ M. nigra) sunt singurii arbori ce,
cu câi-va pomi domestici, fac plantaiea ctunelor i a comunelor

care, în aceste regiuni, se gsesc înirate numa pe malul Dunrei, al
lalomiei, Buzeului, iretului i prin acele depresiuni ce constituesc

vlcelele dinDobrogea, pe când tot întinderea plan st golai pustie.
De aceea plantele lemnose proprii acestei regiuni sunt reduse la
starea de arbuti, adesea menuni i premunii cu spini sau ghimpi
ca s se pot apra de invasiea i atacurile din partea vitelor de ps-
ciune. Se înelege lesne c starea de arbust a formaiei lemnose ce
exist subordonat scurtei periode de vegetaie regionale.
aici este
Formaiile ierbacee de o durat mai lung sunt caracterizate sau prin

VEGETAIEA SI FLORA GEOGRAFICA 757
O structur costeliv si be|6s de ordinar acoperita c'un vestmint pi-

lifer sau toinentos menit s îuipedice evaporaîea apei de constituie
a organismului, — sau prin o pletor de sucuri apose sedentare, acu-
mulate în diferitele lor pri aeriano, graie unui epiderm lorte cuti-
cularisat, sclerotizat sau incrustat §i abia cu câteva mici si i)uine
aperturi stomatice ce permit reinerea i acumularea apei absorbite,
ceea ce este cazul plantelor halofile, — sau c, în vederea scurtei pe-
riode de vegetaie i neavend alte me(Jil6ce de adaptaie fa cu con-
diiile climatice, îi au aparatul vegetativ redus la un volum mic i
staionar în sol, adic cazul plantelor bulbose i al celor cu rizom
scurt i crnos, — sau, în fine, îi creeaz glande pilifere sau cripte
cu oleiuri eseniale a cror evaporaie împedicâ perderea apei de con-
stituie a tramei esturilor prin refrigeraiea i obstacolul ce pro-
duce la suprafaa plantei.
Dac, precum am artat la început, condiiile climatice ale zonei
nostre interiore sunt peste tot identice sau cu oarecare mici diferene
locale, condiiile lor telurice, întru ce concerne natura solului, sunt
cu mult mai variate i de
influen proprie asupra vegetaiei ce se
o
desvoltez pe fiecare. De aci urmtorele categorii caracteristice ale
vegetaiei stepelor nostre: vegetaiea stepelor uscate^ din prile rdi-
dicate sau plane i nesrate, vegetaîea Umonos §i acuatic din depre-
siile umede sau acoperite cu ap, aternute cu pment limos sau tur-
faceu nesrat, vegetafiea arenavie din nsipurile mobile sau din dune,
vegetaîea halofil din locurile salifere uscate, umede sau marine.
A. Vegetaiea stepelor uscate.
Formaiile, flora sa. — Ea se distinge în dou formaii relative

la structura i fisionomiea ce imprim fiecare acestor esuri formaîea
:
lemtiâsâ i formatiea ierbos.

Formajîea h mnos propriu-^js din stepele nostre consist în
câteva specii de arbuti ce tresc mai mult în consoriu, constituind
acele grupe de mici întinderi numite tuferie, crânguri sau mr-
ciniiuri (dunieti, virguUi, senticeti, sp'meti), dupe cum esena predo-
minant este sau nu lipsit de membre spinose sau ghimpose. Cele
mai multe feluri consist din Pducehi-mic (Cratcegus moiiogyna), din
Porumbar (Fninus sjunotia), din Gireelul-pitic (Cerasus Cliamcccera-
siis),din Migdalul-psresc (Amggdalus nana), din Muri (Ruhus) i
din Rugi sau Mciei (Roa). în Dobrogea, i anume în Constana,
intre Mangaliea, Baibunar i Constana, sunt numerose tufiiuri de
758 CONSPECTUL OEOGJJAFIC
Faliunis audruUs, prin uno locuri i do Jasmlnum fniticans, arbuti

ce aparin cu osebire florei domeniului mediteranean.
Formaîea ierbos, în mare parte, se datorete Gramineelor de
psciune ce staionez numa în prile unde solul, cu timpul, a dobîn-
dit un strat de humus vegetal capabil s
rein oarecare timp apa
provenit din topirea zpeêi sau din precipitaiile atmosferice. îns,
în acesta zon^ ierba nu constituete acele întinderi îndesate i neîn-
trerupte ce caracterisez plaiurile alpine, livecjile .i câmpurile de fînae
Pri, pri unele de bun cualitate întrein Gra-
din cele lalte zone. :
minee de psciuni i plante ierbacee fragede, în mare parte anuale, ce

in primvara, apoi se trec aceste pri, nu mai puin, sunt ocupate i
;
cu cultura cerealelor —
de cualitate mai inferior, întrein Gra-
; altele,
minee perenice mai vigurose i solide ce aparin cu osebire

stolonifere,
genurilor Stqm, Calamagrostis, Cynodon, Andropogon i PoUinia, specii
ce vegetez pîn în tomna împreun cu Artemisiile, Ghenopodiilc i
Troscotul (Polijjjonum avicidare) ce abundc'z în aceste pi i; în fine. —
alte pri, i mai inferiore prin cualitatea lor, în brgan, ofer nume-
rose întinderi de Eiiphorbia glareosa i E. Gerardiana sau de Scdsola
Kali de Ceratocarpus arenarius; înDobrogea atrag privirea prin Cen-
taiirea diffusa i Scolymiis hispanicus pe lînga cele lalte.
F/ora stepe/or nostre uscate /' nesalifere coprinde unnumer cu
mult mai considerabil de specii ierbacee, relativ cu cele lalte, viei ind
pe diferite feluri de terâmuri: unele humifere, altele eloiss arrid, iar
altele petrose i aprice ; speciî proprii acestei regiuni. în distribuiea
lor geografic trebue aici, mai mult ca în cele lalte zone, s inem în
seam proximitatea zonei Stejarului ale crei condiii telurice i cli-
matice sunt atât de simile în multe din prile lor, de unde depirile
multor specii proprii unei zone în cea vecin sau i mai departe, ceea
ce se observ montane inferiore graie vilor fluviale.
în regiunele
Vom face enumeraiea acestor specii dupe urmtorele categorii:
a. Speciile de o mare întindere geografic a cror arie, în Ro-
manica ca i în Europa, este forte întins i care staionez nu numa

în zona proprie a stepelor dar trec i în câmpiile zonei forestiere,
unele ajung chiar în prile inferiore ale regiunei montane.
Adonis veriuilis Lepidimii rudenile

Nigella arveiisis Diplotaxis muralis
Delpliinium Coiisulida tcnuifulia
Papaver dnbimu Rapistruni ru.ti;o.sum
Erysimuiii diiTusum Scnebiera Coronopus
Syrenia cuspidata Fumria Vaillanti
Berteroa incana Sclileichori
Isatis tinctoria Gjpsopliila luuralis
VEGETAIEA l FLORA GEOGRAFICA 759
Silene Otites Scorzonera liisiuiuica
Cerastium bracliypetiiluiii Taraxacum ofticinalc; c. var.
glutinosuin Sonchus uleracous

seiuidecandrum asper
Holosteuiii uuiboUatuiii Cropis rhajadilulia
Arenaria ^raiuiiufolia tectorum
serpylliiolia Hicracium cchioidcs
Scleraiithus colliims Xauthium Strumarium
Herniaria glabra Campanula Rapunculus
Fortulaca olcracea Heliotropium europa;um
Malva borealis Echium rubrum
Hypericum olegans Onosma arenarium
Trifolium arvciise Lithospermum arvcnsc
fragiferuni Myosotis intermedia
ropens Cynoglossum officinale
elegans Nonea pulla
Lotus tenuifulius Anchusa procera
Astragalus Oiiubrycliis leptophylla
Ervuiu tetraspcrnimii Convolvulus arvensis
Latliyrus prateusis Solanum miniatum
Foteriuin polygamnui Hyosciamus niger
Potontilla argontea Datura Stramonium
Agrinioiiia Eupatoria Verb as cum spcciosum
Eryngiuiiî plauaum orientale
Heracleum Sibirioum austriacum
Daucus Carota Linaria genistii'olia
Torilis ruicrocarpa Verouica prostrata
Galium vcruiii multitida c. var.
Asperula cynan chica longifolia
Cephalaria traiissilvanica spicata c. var.
Knautia arveusis arvensis
Scabiusa ochroleuca verua
Valerianella eriocarpa tripliyllos
Erigeron cauadense prîecox
Pulicaria vulgaris Salvia verticillata
Filagu germanica austriaca
Heliclirysum areiiarium betonictefolia
* Origanum P>arcense
ArteiuLsia caiupestris
scui)aria Nepeta Cataria
Taiiacetuiu vulgare Lamium amplexicaule
Matricaria Cliainoinilla Sideritis montana
inodora Marrubiuni vulgare
Anthemis tinctoria Balota nigra
austriaca Chaiturus Marrubiastrum
ruthenica Leonurus Cardiaca
Achillea compacta villosus
Senecio vernalis Ajuga gencvensis
Ecliinops sphaeroc ephalus hybrida
Xerantliemum annuum Statioe Gmelini
Lap})a major Androsace maxima
minor elongata
Carduus nutans arenaria
liamulosus Plantago major
acauthoides lanceolata
Jurinea mollis c. var. arenaria
Crupina vulgaris Chenopodium urbicum
Centaurea Calcitrapa album
Cichorium Intybus Atriplex nittens
Picris hieracioides patula
Tragopogou major latilolia
Polygonum aViculare Poa trivialis

Euphorbia villosa c. var. angustifolia
Ornithogalum unibellatum aiinua
Gaea pusilla Dactylis glomerata
Alliuin sphajrocephalus Festuca pseudoviiia c. var.
Muscari racemosum Bronius inermis
Setaria glauca arvensis
Agrostis alba patiilus
Spica venti mollis
Calamagrostis Epigeios squarrosiis
Mclica ciliata Hordeiun murinum
Eragrostis pilosa Agropyrum repens
b. —Speciile proprii zonei stepelor uscate.— Acestea, in marea

lor parte, se menin numa intr'aceste pr|i si ariea lor geografic
urmez întinderea stepelor ruseti.
Adonis Flammea Asperula huniifusa

Walziana Scabiosa fiavescens
hvbrida Linosyris vulgaris
Ceratocephalus orthoceras Galatella punctata
Ptanunculus oxyspermus Inula germanica
Chorispora tenella Artemisia austriaca
Hesperis tristis •'
Achillea setacea
Erysinium exaltatuni ="•
Neilreichii
repandum Pyrethruni millefoliatuni
Alyssum rostratum Echinops ruthenicus
minutuni Centaurea orientalis
linifolium stereophylla
Camelina microcariia Tragopogon campestre
Lepidium perfoliatuiu (Jhondrilla juncea
graminifoliiim Xanthium spinosum
Euclidiuni syriacum Heliotropium suaveolens
Erucastrum elongatuiu Onosma setosum
Rapistrum perenne Echinospermum Lappula
Reseda inodora Asperugo procumbens
Dianthus canipestris Orobanche cumaiia
guttatus Salvia pratensis
capitatus silvestris
pseudo-Armeria nutans
Gypsophila paniculata Thymus Marschallianus
Silene longifiora 'Eumex biformis
Herniaria incana c. var. Plantago tenuifolia
Scleranthus vcrticillatus Polycnemum arvensc
Haplophyllmn Biebersteinii Ceratocarpus arenarius
Ononi.s spinescens Euphorbia agrari a
Medicago falcata Gerardiana
VVilldenowiana glareosa
Trigonclla Besseriana Iris Guldenstaedtiana
Astragalus dasyanthns hungarica
ponticus Tulipa Bicbersteiniana
Potentilla astrachanica Carex Schreberi
Eryngium campestre Setaria viridis
Falcaria Rivini verticillata
Pastinaca graveolens Crypsis alopecuroides
Asperula galioides Andropogon Ischamum
tyraica Pollinia Gryllus
graveolens Stipa pennata
:
VEGETAIEA SI PLOUA GEOGRAFICA 761
Sti]ia.Lessingiana Voii <lura

capiii ata Hronms storilli.s
Cjnodon l)act.vlon toctonini
Kceleria cristata Agrnpynnn cristal uni
Poa bulbnsa /I'ôjilops cylindrica
c. — UniitorolG specii din zona stepelor nostre apar|in Dome-

niului Florei mediteraneane i, cele mai multe, regiunei sale orien-
tale : speciJ meridionale, balcanice §i taurico-caucazice :
Delphinium orientale Cynanchum acutuiii

Glaucium cornicnlatum Periploca grseca
Draba prajcox •^
Verbascum creiiatifoliuni
Neslia paniculata Salvia i^^thiopis
Calepina Corvini Marrubinm peregrinum
Silene dicbotonia * prtiicox
Areiiaria leptoclatlos Ajuga Laxmannii
Linum tenuifoliuin Chamuipytis
Althaîa pallida Teucrium Pollimii
Tribulus terrestris Polygonum areiiariuin
Astragalus linearifulius Thesium ramosiun
Potentilla pilosa simplex
taurica Ornitbogalum tennifolium
Pimpinella Tragiuni Gagea stenopetala
Scabiosa ucranica arvcnsis
Innla Oculus Christi AUinm i)aniculatuni
Xerantheinum cylimlraceuni rotundum
Onopordon tauricuni sphierocephaliun
Centaurea solstitialis Hyacinthus leucophu'us
iberica Eragrostis megastachyus
Campanula niacrostachya poaeoides
''
Nonea atra Lepturus pannonicus
Anchusa ochroleuca
d. — Urmetorele specii le gsim numa în partea stepelor uscate

din Dobrogea i lipsesc la noi în partea d'încoace de Dunre. Din a-
costea, unele aparin în propriu stepelor ruso-asiatice, precum:
Syrenia angustifolia Jurinea sto'chadi folia

Alyssum minutuni Centaurea ovina
hirsutum tenuifolia
Silene parvifiora diiîusa
Astragalus virgatus Statice latifolia
asper Besseriana
Achillea leptophylla Eurotia ceratoides
Echinops tenuifolius Iris pumila
Pe cand cele urmetore depind de l^lora domeniului meditera-

nean, cele mai multe fiind plante ale Peninsulei-balcanice i ale re-
giunei taurico-caucazice
Dianthus pallens Linum tauricum

Silene racemosa Pegannni Harniala
subconica Trifuliuni pnrpureum
Ceraslium bulguricuni Onobrycbis gracilis
Vicia stenopliylla Cirsium ligulare

narbonensis Centaurca rigidifolia
Astragalus vesicarius salonitana
Bupleurum affine Scolymus hispanicus
apiciilatum Tragopogoii floccosum
Ferulago ineoiiles Hieracium foliosnm
Echinophora Sibthorpiana Canipanula crassipes
Seseli variiim tenuifolia
Micro pus erectus Sature] a coerulea
Acliillca pectinata Stachys patula
depiessa Ajuga salicifolia
miilefoliata Kocliia prostrata
Cussiuia bulgarica Thyuielea arvensis
Carduus leiophyllus Euphorbia petrophylla
Avem anc o categorie de plante care cresc prin locurile umede,

inundate, mai mult sau mai pu|in scurse, prin locurile de lunca în
regiunea inferior a erei. Acestea geografice^te, nu pot fi relegate ab-
solut nici zonei stepelor, nici zonei Stejarului, fâcend în acela.î timp
o trsur de transatie între plantele ce cresc prin locurile uscate i
între cele palustre. Din acestea, ca arie general continental, unele
sunt comune, cci se întind în mari deprtri prin Europa central
pîn în Asia, precum:
Clematis integrifolia Mentha Fulegiuni

Myosurus minimus Scutellaria galerieulata
Ficaria rammculoides hastifolia
Nasturtium palustre Lysimachia Nummularia
anceps Rumex Hydrolapathum
terrestre Folygonum lapathifolium
armoracioides danubiale
austriacum Persicaria
Lychnis Flos-cuculi Hydropiper
Althfea offieinalis Humulus Lupulus
Lythrum Salicaria Juncus conglomeratus
virgatum bufonius
Galega offieinalis Cyperus flavescens
Potentilla supina fuscus
CEnothera biennis virescens
Valeriana offieinalis Monti
Iniila Helenium Seirpus Michelianus
Cirsium pannonicum Heleocbaris palustris
arvense Agrostis canina
Sonchus arvensis Poa palustris
uliginoKUs trivialis
Syniphitum officinale Equisetum arvense
Mentha aquatica
iar cele urmetore de categoriea acesta depind de Domeniul Florei me-

diteranean e:
Lythrum Hyssopifolium Lathyrus Aphaca

GlycjTrhiza echinata Nissolia
VEGETAIEA ^l FLOPtA GEOGRAFICA 763
(Kn:intlie media Cyperus l()n<,nis

Cirsiuiii canuiu glomeratus
Cyperus glaber Agrostis prorepens,
în acost catogorie do planto so gsosc câteva sjiociî oiidoinico iî
dacice, precum: Nasturtium dacicum Grec. (Enanthe bauatica, f^j/vi-

jjhifum nli(jinosam, S. molie, i o specie rara în Flora Europei : Agrostis
densior Hack. (ved. pag. 603).
B. Vegetaiea limonos i aeuatic.
Formaiile i Flora sa. — Imensa regiune inferior a êrei, cu ose-

bire zona stepelor sale, ofer numerose depresii de torâm, unele de
mari întinderi, al cror fund nepermcabil regine la suprafa însem-
nate mase de ap stagnant sau frjrte lin curgotore din cauza nivelului
prea inferior. Dar fundul acestor depresii nepermeabile este tapetat
c'an stratdepment limossau mlatin, detritus de vegetale i animale
acuatice morte i caro s'a depus la fundul apelor din generaie în ge-
neraie. Uupe grosimea acestui deposit limonos i dupe înlimea apei
ce st la suprafa, locurile au luat numele de mlatini, rovine sau vi-
roge, heleteuri, iazuri sau bli Qmhistria), sorgini puternice ale eflu-
viilor palustre a cror expansie bîntue o mare parte din populaiea
erei. Tote aceste pri sunt sediul unei vegetaii osebite care, con-
siderat în aspectul seu, are o fisionomie proprie i prin care se dis-
tinge cu totul de cele lalte.
Formaiea principal a vegetaiei acestor pri consist în acele
stufrir ce result din asociaroa unui mare numcr de individe ce apar-

in câtorva specii de Monocotiledone gramini forme sMosc (ccnspif osce),
dotate c'un culm înalt, solid sau mole .i flexibil, cu foi forte lungi i forte
ânguste: restiea (Phragmites communis) în prima linie, apoi Papurile
(Typha latifolia, T. anguMifolia) i Rogozul (Sciiyus Incnstris, S.
Tabernmmontamis etc.) constiluesc desiiul principal al stufriilor
nostre, adeverate crânguri detoege subiri, mldiose, foiosei înalte ce
ajung sau trec peste dou sau trei metro în sus. Ele populez mlati-
nile isolate i mai seam
pe acelea ce însoesc cursul inferior al
cu
rîurilor nostre. în albieaDunrei de la gura Oltului pîn la Sulina i pe
litoralul pontic în Dobrogoa, stufriile de Trestie i de Papur iau o
desvoltaro forte întins; în delta Dunrei devin imense. Aceste stu-

friî, ad(\soa solitudini nepenetrabilo i locuin misterios a unui mare
numor de cârd uri do paseri acuatice, servesc industriei populaiei rurale
danubiano pentru o mulime do necesiti domestice în lips de lemne
i de alte meîloco mai proprii.
: :
Speciile re constituesc>ra nosfr paludic \o distingem în dou

categorii
orii precum urmez
urme;
a.
a, — Speciile paludice
palu ce locuesc pe suprafaa mltinelor, specii
limondse sau uliginose
Thalictrum flavum Eupborbia palustris

Callitriclie fluvialis
Raminculus repens
Lingua vernalis
Flamula Alisma Pliuitago
Sagittaria .sagittffifolia
" ]Jol}pli.vlluiii
sceleratus Butonius uinbellatus
laterifloius
=
Orclus elegans
Caltha palustris Iris Pseudoacorus
Nasturtium acniaticum Leueojum iestivum

a]ii]iliibiinii Triglochin palustre
Cardaminc pratonsis Juncus articulatus
Apium graveolens atratus
Berula angustifolia compressus
Sium latifoliuin glaucus
lancifolium effusus
(Enanthe Phellandrium Scir]His lacustris
Peucedaniuii latifolinm Tabernemontanus
Asperula Aparine luaritiiuus
Galium palustre digynus

maximuin Heleocharis acicularis
Bidens tripartita carniolica
* orientalis Carex hirta
*Tanacetum boreali' nutans
Pyretliruni uliginosum ri paria
Senecio tomentosuiii paludosa

Cirsium siculum vesicaria
Menyanthes trifoliata Pseudo-Cyperus
Convolvulus sepiura distans
Scrophularia alata acuta
Gratiola officinalis vulpina
Veronica scutellata Plialaris arundinacea
Anagallis Hierocliloa odorata
anagallioides Alopecurus fulvus
Beccabnnga Beckmaunia eruciformis
Limosella aquatica Leersia oryzoides
Mentlia aquatica Phragmites communis c. var.
viridis Catabrosa aquatica

Lycopus europaîus Glyceria aquatica
exaltatus fluitans
Stachys palustris ]dicata
Teucrium Scordium Tyi)ha latifolia
Ptumex maritimus angustifolia
palustris Si»argamum ramosum
Polygonuin amidiibium Calla i)alustris.
b. — Speciile acuatico submerse, emerse, natante i fluitante din
apele dulci
Nymphfea alba Trapa natans

Nuphar luteuri Myriophyllum verticillatum
Elatine Alsinastrum spicatum
VEGETAIEA Si FLORA GEOGRAFICA 7«5
Villarsia nymphaeoides Potamogeton crispus

Utricularia vulfâris pusillus
Chaerophyllum subraersuni pectiriatus
demersum Lemna trisulca
Hyilrocharis Morsus-raiifP polyrrhiza
Potamogeton nataiis minor
longifolius gibba
lucens Marsillea quadrifolia
perfoliatus Salvinia natans.
între tote aceste specii, a cror arie geografic întins Io face a

fi p'între speciile cele mai comune ale Europei, putem remarca câteva
ce sunt mai excepionale, precum: Pyrethrum uliginosum i Orchis
elegans specii dacice, Ranunculus polypliyllus, endemic în Ungariea
i în Romniea, Bidens orientalis, endemic a Bulgariei i a Dobrogei,
Slum lancifolium, Tanacetum boreale i Senecio toinentosum ale ste-
pelor australe romano-ruseti, Ranunculus laterijîorus i Beckmannia
erucîformis ale regiunei balcanico-caucazico.
C. Vegetaiea arenarie.
Formaiea sa. — Prile nsipose difer de cele humifere prin dis-
pariiea umeditei din straturile lor superficiale, circumstan care
face ca prile vegetale subterane ale unor specii aici dobînduscâ s
însemnat (Gramineele i Giperaceele arenariî)
o desvoltare cu totul
sau prile aeriane ale altora s devin asemenea fori, vigurose
c
i beose sau mediocre ca întindere, dar grdse i crnose exemple ; :
Cakile, Crambe, Zygophyllum, Ecballium etc.
Formele vegetale din prile nostre arenose sunt destul de di-

verse i repartiiea lor depinde mult de situaiea lor în vecintatea
proeminenilor petrose, de situaiea apelor i de natura subsolului pe
care masa de nsip este aternut.
în unele pri ale erei nsipul fin, uniform, mobil i spulberatic
ca o fin constituote mase de oarecare întinderi i înlimi iindiilate :
sunt dunele ce nu lipsesc în câteva pri din regiunea danubialu si po

litoralul maritim din Uobrogea. Astfel sunt dunele danubiale din Mehe-
dini pe la Ptule, din Doljiu pe la Poeana i pe la Bechet, din Ro-
manai pe la Dbulcni, lanca i Potel; apoi dunele maritime din Do-

brogeo pe la Tuzla, Constana i Mamaoa, Carachioi i Gargalîc, Ca-
ranasuf i Garahîrman.
Undulaiile ce presentez dunele maritime din Dobrogea devin
în unelocuri excavaii de oarecare profunditate ce rein o cantitate de
ap din diferitele precipitait atmosferice i a cror vegetaie se

acord cu aceea din prile srate. Prile pe unde nsipul a putut
Grecescu D. Dr. - C. 132'». 51
766 fîONSPECTTJL GEOGRAFIC
deveni stabil, cu timpul, s'au acoperit c'un oarecare strat de humus

vegetal .si astfel, acum, ele porta iei-ba gramineelor i vegetaîea unor
specii ierbace fanerogame.
Flora vegetaiei arowar/e. — Sunt pn|_iije speciile ce, în propriu,
apai-îii prunlisiurilor i nnsipuriior nostre continentale din Roma-

nica ,
precum :
Dianthus prolifer Onosma arenarium

sabiiletnruui Plantago arenaria
Silene viscosa Corisperinum canescens
conica Poljcnomum verrucosnin (Ung. Dacia)
Spergularia rubra Chenopoflium Botrys
Astragalus da.syantlms Polygouum graminifoliuni
Ouobrjchis arenaria Digitaria filiformis
Echinops ruthenicus Andropogon Ischseninm
* Centaurea banatica Tragns racemosa
îns, cele mai multe .|i mai interesante feluri, subt raportul flo-
rei, sunt celecestaupe litoralul maritim din Dobrogea. Aceslea fac
i o trsur de unire între plantele stepelor uscate bumifere .i are-
nose i între plantele salsuginose ale prilor limonose^ cu tote ca
cele mai multe, prin natura lor, sunt halofile.
Cakile maritima Stachys maritima

Crambe maritima Plantago maritima
Gypsophiia trichotoma Corispermum nitidum
* Silene pontica Halimocneniis crassifolia
Zygophyllum Fabagn Kocliia arenaria
Medicago marina birsuta
Eryngiuin maritimum Atriplex litoralis
Seseli campe.stre microtheca
*T)aucus bessarabicii.s Poligonum Rayi
*Asperula setulosa arenarium
Artemisia arenaria Eupborbia Peplis
Centaurea arenaria Ephedra distacbya
Xanthium macrocarpum Carex arenaria
Mulgediom tataricum Glyceria distans
Ecballion elaterium Agropyrum junceum
Tournefortia Arguzia Sartorii
Orobanche major Elymus sabulcsus
D'înre aceste specii, Zygophijllum labat/o^ Medicago marina,

Chenopodlum Botrys, Xanthium macrocarpum, Ecballion pJaterium, Oro-
banche major, Stachys maritima, Atriplex microtheca, Ephedra distachi/a,
Carex arenaria i Agropyrum Sartorii aparin Domeniului Florei nie-
diteraneane; Gypsophiia trichotoma, Seseli campestre, Artemisia arena-
ria Halimocnemis crassifolia, Polycnemum arenarium i Elymus sabtdo-
sus sunt i=;peciî proprii stepelor arenose ale europei australo-orientale;
Astragalus dasyanthus, Mulgedium tataricum i Tournefortia Arguzia
sunt specii taurico-eaucazice; tote cele Inlte sunt comune si afltore
VEGETAIEA I FLORA (iEOGRAFICA 767
cam prin tote pr|ile arenose ale Europei centrale iî meridionale. De
remarcat avem : Silene 'pontica D. Br. cunoscut numa în Dobrogea,
Daucus bessarabicus i Asperula setulosa cunoscute pe litoralul mrei
Negre în Basarabiea .î aflate de noi în Dobrogea.
D. Vegetaiea halofll
Formapea sa. —
esurile nostre danubiane .i mai cu seam cele din
Dobrogea nu sunt lipsite de nete întinderi uscate sau umede al cror
sol convine în amestectur i oarecare cantitate de sare cu baza de
sod. Facem abstracie de prile ce sunt pe ling gura salinelor nostre
do la Ocnele-Mari în Vrdcea, de la Telega i Slnic în Prahova, de la
Tîrgu-Ocnaîn Bacu, devenite srate în mod accidental prin faptul sroi
ce SC scote din mine i se împrtie prinîmpregiur. Puinele Halofite ce
cresc pe aci se gsesc i în locurile salifere naturale ce aparin zonei
de vegetaie a stepelor nostre i care sunt obiectul ce ne ocup aici.
Do remarcat este faptul c locurile salifere, în general, sunt la

nivelurile cele mai inferiore, pe un substrat argilos nepermeabil, con-
stituind nete întinderi mrginite, isolate i distante pe suprafaa lo-
curilor liumifere fertile sau pe suprafaa unor dune maritime i fr
curs sau scurgere de ap. Unele sunt plane i uscate, neacumukind
ap suprafa, dar avend mereu un oarecare grad de umeditate
la
latent, graie igroscopicitei ce o arc sarea lor, precum vedem e-
sul ce se întinde în lunca Glnitei între Comana i Grditea, ase-
menea i oarecare întinderi prin Brgan altele, umede i limonose, ;
stau pe fundul unor excavaii terestre sau în vecintatea unor ape

srate. Acestea constituesc lacurile srate i sunt destul de numerose
la noi din care,ca principale, citm pe cele de la Jifjherea în Doljiu,
Fundata i Lacul- Amar în Ialomia, Lacul-Srat la Brila i Balta-
Amar lîng Viani în PJmnicu-Srat; apoi în Moldova câteva mla-
tini srate în Govurlui i Tecuci cum i cele d'între Iai, Tîrgu-Fru-
mos i Cotnari. In Dobrogea mai tote prile deprimate uscate, umede

sau mocirlose, mai cu seam în partea despre Marea Neagr, avend
sau nu comunicaie cu marea, sunt salifere; chiar mai tot iorba de
psciune din Dobrogea este cam cu sare, ceea ce face c carnea de
berbece de aci s fie de cualitate deosebit. Afar de acestea, în
Dobrogea, mai sunt i marile lacuri srate ce întrein în apele lor i

pe ermiî lor un mare numer de Halofite; astfel avem lacul Tichir-
Ghiol lîng Tuzla, lacurile de la Constana spre Mamaea i Garachioi

comunicaie cu marea apoi imensele
ce n'au sinuri ce in de Marea
Neagr: Lacid-Sinoe, Glovia i Razemu.

rfi."9 OONSPECTUTi OEnaRAPTC
Eacâ, deci, atîtea pr|i salifere ce ofer un câmp destul de larg

Halofltelor nostre, dar care nu sunt de cât prea mici fragmente com-
parativ cu vastele stepe salsuginose ce caracterisez marea depresiune
a Caspiei i a Aralului în Turcliestaniea,ne!3teadeverate i vaste pustii.
De sigur c aceleai procedri geologice ce s'au urmat în formarea

suprafaelor srate din stepele ruso-asiatice au avut loc i în prile
nostre.
Flora vegetaiei halofile. — Vegeta|iea plantelorlialofile permite s
distingem oarecare formaii dupe gradul de umeditate i dupe cantita-
tea srei ce conine. Astfel, prile aride i cu oarecare înclinaie, prile
plane sau excavate acoperite cu limon srat; oarecare stânci în vecin-
tatea acestora etc. îi au influena lor asupra disposiiei acestor plante,
îns, ceea ce nu lipsete în vegetaiea acestor locuri, sunt Ghenopodia-
ceele i oarecare Artemisii ce predominez, tote plante avend faculta-
tea de a'i conserva verdea pîn în tomna când fecondez i dau se-
minele, între alte Halofite se gsesc i multe Crucifere halofile i
câteva Zigofilee ce denotez caracterul salsuginos al solului ce le în-
treine.
Flora special a localitilor nostre srate coprinde urmtorele
specii :
Ranunculus pedatus Suseda maritima

Lepidium latifolium Halimocnemis triandra
crassifnlium Salicornia herbacea
Senebiera (!oroiiopus Campliorosma ovata
Cerastiuni aiionialuiii Obioiie portulacoides
Spergularia media Atriplex tatarica
mai-tinata roea
Nitraria Schoberi Scilla automnalis
Galatella punctata *.Tunciis maritiimis punticiis
Aster Tripolium Sfirpus Holoschieiiiis
Arteniisia Santoniouni Cyiienis ))annoi)iciis
monogyiia * Agrustis alba vcir. pontica
Podospermum laciniatuiii prorepeiis

Jaoquiniannni Jîluropus litoralis
Lactuca sali^-na Crypsis aculeata
Teucrium soordioides Polypiigon iiînnspeliense
Statice Gmelini Riippia rustellata
Plantago sibirica Potamogeton pectinatus
Saninlus Valeraiidii Zanichellia major
Salsola Kali Zostera marina.
Suaeda salsa
D'intre acestea, speciile : Nitraria Sc/ioberii, Galatella punctata,

Arteniisia Saiitonicum, A. monogyna, Podospermum laciniatum, P. Jac-
quinianum, Statice Otnelini, Suceda saha, Halimocnemis triandra i
Agrostis prorepens aparin în propriu Domeniului Florei stepelor ;
VEGETAIEA .l FLOKA GEOGKAFICA 769
Samolus Valerandii, Scilla autonmaUs (forte rar pe la noi), ^fJlitropus
lUtoralis, Cnjpsis aculeata .î Foli/po/on monspeliense |in de Domeniul

Florei mediteraneane ;Teucrium scordioides specie proprie a Penin-
sulei-balcanice ; cele lalte sunt comune cam prin totâ Europa central
.î meridional. — Ruppia rostellatciy Potamogeton pectbiatus 51 Zani-
chellia major stau în fundul apelor limpedi srate ; Zostera marina, i.
cea din urm specie cu care se termin flora vascular a |erei nostre
in disposiiea sa geografic descensional, se gsete în apele mrei

Negre pe la Gonstcina.
D'intre tote zonele nostre de vegetaie pîn aici expuse, aceea care
inregistrez cele mai puine plante endemice este zona vegetaiei ije-
enumera în total pe cele urmetore: Marrubium prm-

surilor ce abia
cox, Pohjcnemum verrucosum, Riimex hiformis, (Enantlie hanatica ce
sunt în Româniea §i în Transilvaniea; Nastarlium dacicum numa la
noi în Munteniea_, CerasUiim bulc/aricum, Achill ea miilefol iat, Cussi-
nia bulgarica, Silene pontica i Ayrostis pontica în Dobrogea. — Sunt
câteva specii ce le am putea numi dacico-panonice, a cror arie geo-
grafic, pe cât se tie, se întinde numa în coprinsul terilor dacice i
în Ungariea, precum : Ajuga hghrida, Melilotiis
Achillea Neilreichii,
dentata, Sgmjyhitiun idiginosum, S. molie, Pgrethrum uliginosum, Dianlhus
sabuletorum, Centaurm Tauscheri, C. banatica, Camphorosma ovala. Ra-

mmculm polgphyllus, R. pedatus, Onobrychisarenaria,Lepidium crassi-
foliiim, Salvia austriaca. Urmez, apoi, acelea ce se întind numa pe

pai tea drept a Dunrei în Serbiea, Bulgariea i Dobrogea, curat spe-
cii meesiace : Nonea atra, Verbascum crenatifolium , Achillea depresaa,

Carduus leiophyllus, Campanula crassipes care trece i in Banat, Satu-
reja caerulea, Bidens orientalis. în fine, enumerm pe Daucus bessara-

bicus,pe Asperu/a setu/osa, a cror arie geografic, limitat, st numa
pe litoralul mrei Negre între Constana i Odesa Tanacetum boreale,
;
specie podolic, aflat pe ling Bratei la Galai.
Flora balcanico-caucasic ce coprinde regiunea balcanic (Bos-

niea, Serbiea, Bulgariea, Rumeliea, Dobrogea) i regiunea caucazic
(Grimeea meridional i provinciile caucazice) câteva din spe- d
ciile sale proprii in zona stepelor nostre cam puine in partea cis-da-
;
nubian, ceva mai multe în partea trans-danubian bine îneles: Ado-

nis Flammea, A. vernalis, Delphinium orientale, Dianthus pallens, Li-
num tauricum, Peganum Hormala, Onobrychis gracilis, Astragalus pon-
ticus. A. linearifolius, Vicia stenophylla, Potentilla taurica,

Echinophora
Sibthorpiana, Sium lancifolium, Tragopogon floccosum, Hieracium folio-
sum^ Campmiula macrodachia, Stachys jpatula, Kochia prostrata, Pohj-

(jonum fjraminifolium, Euphorhia petrophi/lla, Ajuga saJiclfolia, Ar/ropi/-
rurn ct'istatum. — Din vecintile Tiflisului vedem cum a srit la noi,

în esurile din Dîmbovia, Agrosiis densior.
Domeniul Florei mediteraneane, printr'un numer destul de în-
semnat de specii, anc particip în Flora zonei esurilor nostre. Unele,
din regiunea mediteranean occidental (Portugalia, Spania, Franciea
meridional, Italiea, Corsica, Sardiniea i Siciliea) îi întind ariea lor
geografic pîn în regiunea nostr danubial i pontic multe ; se în-
tind pîn în Orient în Asiea-mic, în Armonica, în Gaucaziea sau i
mai departe. D'între acestea enumerm : Banunculiislateriflonis, Glau-
ciuin coiniculdtum, Calepina Corvini, Arenaria leptodados, Linum te-
miifolium, Ttibulus terrestris, Zyyophijllum Fabar/o, Medicago marina^

TrifoUum purpureum, Vicia narbonensis, Lathjrus Aphaca, Lathjrns
Nissalid, Li/tJirum Hi/.si<opifolium, PimpineUa Tragium, Scabiosa ucra-

iiica, Galatella puncttda Micropus eredus, Xeranthemum cglindraceum,
Cirsium camim, C. siculum, Ceniaurea solstitialis, Scolymus hispanicus,
Fodospermum laciniatum, P. Jacquinianum, Xanthium macrocarpum,
Ecballion elaterium, Cijnanclium acutum, Salvia ^Fthiopis, Stachys ma-
ritima, Ajuga Chama'pytis, Teiicrium Polium, T. scordioides, Atriplex
microtlieca ^ Clienopodium Bothrys, Thymelea arvetisis, Ficus cartea, Ephe-
dra distachya, Ornithogalum tenuifoliiim, Gagea stenopetala, G. arven-
siS; Allimn paniculatum, Scilla aiitomnalis, Muscari racemosimi, Oy-
perus glaber, C. longus, C. glomeratus, Carex arenaria, Andropogori
Ischoemum, yEluropus litoralis, Crypsis aculeata, Polypogon monspeliense,
Tragus racemosa.
Altele, din regiunea mediteranean oriental, sau adriatico-egee,
(Istriea, Iliriea, Groa'.iea, Dalmaiea, Albaniea, Macedoniea, Tracica,
Tesaliea, Greciea, insulele Ionice i Archipelagice cu Greta) ajung în
esurile nostre danubiale i pontice, precum Draba prmcox, Lepidmm
:
graininifoUum, Silene dichotovia, S. racemosa, S. subconica, Cerastium

anomalum, Altham palUda, Glycyrrliiza ecliinata, Astragalus vesî-
carius, (Fnanthe media, Lophosciadiam meifolium, Buplenrum api-
calatum, Inula Oculus Christi, Onopordon tauricuvi, Cirsiuvi ligulare,
C.Sintenisii, Ceniaurea iberica, C. salonitana, Periploca gra-ca, Salvia
nutans, Marruhimn peregrinum, Ajuga Laxmanni, Polygonum are-
nariuvi, Thesium ramosum, Leucojum astivum, Allium rotundum,
A. atroviolaceum, Pollinia Gryllus, Eragrostis jôcjpoides, Lepturns
pannonicus, Agropyrum Sartorianum.
îns. Flora Domeniului stepelor ocup aici un loc cu mult mai
însemnat iji, împreun cu cele din Domeniul Florei forestiere ce staio-

nez în regiunele inferiore, constitucsc marea parte a populaiei vegetale
din acesta zon. Lista acestora, fiind forte lung, nu o mai reproducem.
în mare parte, ariea geografic a acestor specii se întinde din Eu-
ropa medie i septentrional pîn la mari deprtri, trccend i în
Asiea central; uncie trec chiar în America de nord, încingrnd ast-
fel tot hemisferul nostru boreal prin regiunele campeslre, precum:
Agro])yrmn fjlaucuvi, A. rej)eii,i<, Agrosteynma (rithaf/o, Beckvianiiia

eriicifoj'inis, Caltha palustrls, Capsella Bursa ijantoria, Convolvulus
arve7isis, Cynofjlossiim oj^jicinale, DaCtijlis f/lomerata, Dianthufi Ar-
merla, Draha verna, Ermjrostis major, E. înloiâ, Erif/erou cana-
dense, Festuca elatior, Galmm verum, Gratiola officlnalls, HeleocJiarin
palustrix, Holoxtcinnumhdlatum, Mordeum murinum, Lamium am-
plexicaule, L. yarpureum, LithosjJerTiium arvense, Lolium jperenne,
Lythruvi Salicarla, Myosurun ininimus, Poa amiaa, Polygonuni avi-
culare, Panicum Crus gali, lianunadus sceleratiis, liumex Aceto-
sella, Scutellaria galerîcnlata, Sisymhr'mm Thalianmn, Stellarla
media, Irifolium arveune , Veronica Jwderd'folia. V. anagallis , V.
serpyllifolia, Vicia Crcea.
GoNCLUSiF. Finala.
Din cele expuse în înlrogul acestei lucrri, rezult Româniea c

nu 'i are o Flor proprie a teritoriului seu i, tot asemenea, ea nu
aparine exclusiv unui singur Domeniu floral din cate acoper con-
tinentul nostru european. Negreit, c situaîea i putina sa întin-
dere geografic, pe de o parte, apoi relieful seu topografic, participa-

rea sa în ariea Domeniului forestier i în a Domeniului stepelor cum i
contactul st'U cu peninsula balcanic fac ca Flora sa s fie un com-
posit, o întîlnire (te arii geografice a o muljîme de specii vegetale
pe teritoriul seu.
Dac considerm Garpatiî în tot întinderea lor, aflm c, de i

în conexie cu Flora Alpilor Europei centrale i cu cea din regiunea
balcanico-caucazic, flora acestui mare sistem de rdictur posedez,
dupe cum am putut vedea, un însemnat numer de specii endemice ce
iî sunt proprii. Subt raportul acesta, ei constituesc un important centru
de formaie în Flora europeic.
Prile lor alpine, pdurile, livedile, i apele ce isvo-
câmpiile
râsc sunt distribuite aproximativ cu aceeai mesur de o parte i de
alta; tot asemenea^ poalele lor de ambele pr|i se perd in imense esm'i,
unele ce se întind în Ungariea central, altele în Romanica i Basa-
rabiea. Astfel fiind, avuj.iea formelor sale vegetale se revars cu aceeai
cumpon atît de partea nostr cât i de cea transcarpatic. La poa-
lele lor influen{.a Domeniului stepelor i a celui mediteranean se pro-
pag de o parte i de alta, dar, ce este drept, cu oarecare diferenj.e
de plante care nu alterez fondul si caracterele generale ale vegetaiei.
sale generale.
Result, prin urmare, c Flora României nu difer de cât cu
pu[in de Flora Transilvanico-Banatic. Bine îneles, diferena const
in câteva specii mai mult ce în balan trag în favorea nostr, grafie
regiunei stepelor ruso-asiatice cu care suntem în conexie direct,
grafie .i regiunei pietrose balcanico-caucazice ce'i întinde ramifica-
lîile sale mai mult de partea n6.str, adâogând c
i Dobrogea ne d
un contingent de câteva specii ce nu vin d'încolo de Cârpaci. i cu
tote acestea, fa de cele lalte \en dependente de arcul Garpailor,
Romanica tot nu se pote prevala c
are o flor cu mult mai deose-
bit în fondul seu, în esena sa. Dar, considerate împreun, erile ce
depind de Garpaiî meridionali i se întind pîn la Tisa, la Nistru,
la Dunre i la Marea Neagr constituesc o regiune geografic destul

de firesc, asia c vegetalîea i flora acestei mari întinderi teritoriale
se presentez într'adever cu nete caractere speciale, meritând ast-

fel numele de Flora Dacic.
FINIT.
TABLA MATERIILOR
PARTEA I
Conspectul Sistematic
Pag.
Clasificajîea general urmat în acesta lucrare • • • •

i>
Disposijîea Familiilor naturale care representez plantele

Florei României 11
Conspectul sistematic al Florei României. i'l
I. Embriogene Dlcotiledone t2l
Clasa P. Dlcotiledone Dialipetale Ipogine i2I
Ranunculaceae i2l
Berber idaceae 4-i
Nijmphaeaceae 44
Fapaveraceae. 45
Cistaceae 47
Tamariscaceae 48
Droseraceae 4'J
Cruciferae. 49
Fumariaceae 81
Violaceae 84
Resedaceae 89
tohjgalaceae 91
Balsamina<;eae 93
Dianthaceae 93
Alslnaceae 114
Fortulacaceae 1-9
Paronijchiaceae 1-9
Elatinaceae. 13i2
Hypericciceae 132
Geraniaceae 134
Linaceae. 139
774 TABLA MATERIILOR
Pag-
Oxalidaceae 141
Malvaceae 142
Tiliaceae. 144
Ampelidaceae I4(j
Zyrjophjllaceae 146
Empetraceae 147
Rutaceae 147
Êsculaceae. 148
Aceraceae 149
Clasa IP. Dicotiledone Dialipetale Perigine, Epigine • • 150

Celasfraceae 150
Rhamnaceae 151
Terehinthaceae 151
Lythraceae. 152
Crassulaceae 152
Papilionaceae • 157
Cesalpinaceae 194
Drupaceae 194
Sanguisorbaceae 197
Rosaceae. 199
Pomaceae 220
(EnotJieraceae 223
Haloragiaceae 228
Ribesiaceae 228
Philadelphaceae 230
Saxifragaceae 230
Vmbelliferae 236
Araliaceae 263
Cornaceae 263
Clasa IIP. Dicotiledone Gamopetale Infetovariî • • • 264

Rubiaceae 264
CaprifoUaceae 277
Dlpsaceae 279
Valerianaceae. 284
Sinantherae 287
P. Corymhiferae 288
2o. Cynarocefalae 324
TABLA MATERIILOR 775
3^. Ciclioraceae 349

Ambrosiaceae 377
Cmnpanulaceae 377
Cucurhitaceae 389
Clasa IV". Dicotilodonc Gaiiiopetalc Supcro varii • • •

390
Ericaceae 390
Monotropaceae 393
Oleaceae 393
Jasminaceae 394
Asclepkidaceae 395
Apocynaceae 396
Gentianaceae 396
Polemoniaceae 402
Borrcajinaceae 1-02
Convolvulaceae 418
Solanaceae 420
Verhascaceae 424
Scophularlaceae 430
AcantJiaceae 448
Orohanchaceae 448
Utricîdariaceae 451
Verhenaceae 452
Labiatae 452
Glohulariaceae • ^'^^
Plumhaginaceae 484
Primulaceae 486
Plantaginaceae 491
Clasa V". Dicotiledonc Apetale Hermafrodite ... 494

Amarantaceae 494
Phytolaccaceae 495
Chenopodiaceae 496
Pohjgonaceoe 505
Daphnaceae 513
Elceac/naceae 513
Celtidaceae 514
Ulmaceae 514
Hippuridaceae 515
77fi TABLA MATERIILUK
Lorantliuceae 515
Santalaceae 515
Aristolochlaceae 510
Clasa VP. Dicotiledone Apetale Unisexuate 517

Urticaceae 517
Euphorhiaceae 520
Calllfricheaceae 5^0
CeratophjUaceae 5^0
Juglandaceae 5i27
Cupuliferae 5i27
Salicaceae 530
Betulaceae 535
Coniferae 5o7
II. Embriogene Monocoliledone 541

Clasa VIP. Monocotiledone Peiianlicc 511
AUsmaceae 541
Hydrocharidaceae 541:2
Orchidaceae 54i>
Iridaceae 550
AmarylUdaceae 554
Dioscoreaceae 555
Asparagaceae 555
Liliaceae 559
Colchicaceae 571
Juncagincaeae 572
Juncaceae 572
Clasa VIIP. Monocoliledone Aperiantice 578

Cyperaceae 578
Gramineae 594
Typhaceae 040
Araceae 041
Naiadaceae G42
Lemnaceae ' <^^4
III. Sporogene sau Criptogame 045

Clasa IX". Sporogene Vasculare 045
Marsileaceae -
045
TABLA MATERIILOR 777
Pag-
Filices 645
Li/copodiaceue G54
Equisetaceae OO-'j
PARTEA II
Conspectul Geograffc
Conspectul geografic al Florei României 001

I. Fisiografiea general a României 002
l''. Situaiea, limitele, aspectul general 002
2". Condiiile telurice 004
§ 1. Relieful general al Jerei, orogratiea, idrografiea 004
§ 2. Gonforma|iea geologic 078
n". Condiiile Climatice 083
§ 1. Clima României, cualitâile sale generale . . 683
§ 2. Agen|iî fisici externi 085
§ 3. Circonscripiile climatice ale României ... 701
§ 4. Influena vegetaiei asupra climatului . . . 708
II. Vegetaiea României i Flora sa geografic . . . . 711
1*^. Raporturile sale, Divisiunea 711
2^ Zonele de vegetaie i flora lor proprie .... 712
§ 1. Zona vegetaiei alpine 712
§ 2. Zona vegetaiei forestiere 724
A. Zona Coniferelor 720
B. Zona Fagului 732
C. Zona Stejarului 739
§ 3. Zona vegetaiei stepelor danubiale .i pontice . 754
A. Vegetaiea stepelor u.scaie 757
B. Vegetaiea limonos i acualica 763
C. Vegetaiea arenos 765
D. Vegetaiea halofil 767
Conclusie final 771
TABLA ALFABETICA
DE
FAMILIILE, GENURILE, SPECIILE, VARIETILE
I SINONIMELE PRINCIPALE ENUMERATE I CITATE ÎN
PARTEA SISTEMATIC A ACESTEI OPERE
Numirile imprimate ou litere drepte sunt speciile i varietile adoptate în gloso-

logie; cele imprimate cu italice sunt sinonime; iar cele impriniate cu italice negre sunt
speciile i varietile noi, pîn acum necunoscute.
Abies Tonrnef. ,^^0. Achillea coarctata Poir. 311. Acliillea ])annoniea Schelle
:ilba Mill. 540. compacta Willd. 311, 309.
t'xcHlsa Poir. rAO. crithniifoliaW,etKit.310. ])ectinata Willd, 311.
Ledeboiirii Rupr. 539. ,^, banatica Kit. 310. polyphylla Schleich. 310.
pectinata \)V. 540, dentifera \)i). 308. pseudo-pectinata Janka
Picea Mill. 540. df'pressa Janka 311, 311,
taxifoUa Dcsf. 540. distans W. et Kit. 308. pseudo-tanacetifolia
vulâris Poir. 540. ,3. stricta Koch 308, W'ierzb. 308.
Ahsinthium petroswn getica Grec. 310, Ptarniica L. 308.
JJanm.i"^. 304. glovierata M. Bieb, 311. roea Desf, 309.
spicatinn lîaunig. 304. lanata Spreng, 309. scabra Host. 309.
vulgare Lani. 303 leptophyllaM.Bieb. 312. Sclmrii Schultz. 307.
Abutilon Gaertn. 144. lingulata W, et Kit. 308, sericea Janka 311.
Avicenne Gaertn, 144, inau^na Jfochel 308. setacea W. et Kit, 309.
juagua AII. 308, stricta Schleich. 308.
Acanthace.t: R, Br. 44S.
magna var. alpina Ro- tanacetifolia AU, 308.
Acanthus L. 448 chel 308. tanacetifolia ct. dentifera
loii2:it'olius Host. 448. mitlefotiata Grec. 312, Koch 308.
AcerL, 149, .Milleloliuni L. 309, tanacetifolia purpurea
,'i.
campestre L. 149. ,^, collina Becker 30!l Koch 308.

Negumlo L. 149. Y, alpestris Wimm. 309. tenuis Schur 309.
platanoides L, 149, Millefoliiim [3. riibra A c Ji) 'rophorus helvet icus
Pseudoplataim.s L. 149. Sadl. 309. .Scop. 350.
tatariciun L. 14!». Millefolimn [-i. cTustata radicatus Scop. 350,
Rodiei. 309. Acinos acuminatus Friv, 405
AcERACE.i': Lindl. 149.
Millefolium y. lanata Patavinus Pers. AC)A.
Acer as hircina Lindl. 547. Koch 30!». rotundifolius Friv. 4(14.
pyramidalis Gren. (Jodr. Millefolium o. setacea thyinoides Mamch 405,
547. Koch 310. vulgaris Pers. 405.
Acetosa scutata Mill. 508. Neilreichii A. Kern. 311. Aconitum Tounief. 40.
Achillea L. 807. nobilis Grec. 311. Anthora L. 40,
asplcnifolia Venten, 309, nobil is Rochel 310, Baunigartianuiii Sinik. 41.
caitilagiuea Ledeb. 308, ochroleuca W. et Kit, 311. Cavnuarum Jaeq. 41.
780 TABLA ALFABETICA
Acoii. ceruuum Wulf, 41. Adonis automnalis L, 28. Agrostis alba s. prorepens
fj.
toxicum Grec. 4L citrina Hoftm. 29. Koch 605.
intennedium DC 42, fiammea Jacq. 29, ,. patula Gaud. 605.
Koelleri Rclib. 42. liybrida Wolff. 29. '.. dubia Grec. 605.
laetum Rchb. 42. maculata Wallr. 29. alba var. pallens Gaud.
laxwn Rclib. 42. miniata Jacq. 29. 604.
lasianthum Simk. 40. vernalis L. 29. crlba [t. stoloni/era Smith
.^.Bauragartianum Walziana Simk. 29. 605.
Simk. 41, wolgensis Janka 29. alpina Willd. 606.
Lerchenfeldiamim Scliur wotgense o..glabrescens arimdinacea L. 607.
41. Sehur. 29', Calamagrostis L. 609.
Lycoctonum Grec. 41. Adoxa L. 277. canina L. 606.
Moldavicum Hacq. 41. moschatellina L. 277. coarctata Hoffm. 605.
raultifiduin Koch 43. Adyseton calycimmi Scop. compressa Willd. 605.
Napellus L. 42, 69. decumbsns Host. 605.
Napellus Stcerk 42. iEgilops L. 639, densior Hackel 603.
Napellus Grec, 42. cvlindrira Host. 639. dubia Leers. 605.
Napellus ct. tauricum\>C. caudata Griseb. 639. ejj'usa Poir. 608.
42, iEgopodium L. 239. gigantea Gaud. 6(>4.
neomontanum Wild. 42. P,.dagraria L. 239. Iiolcifonuis M. Bieb. 608.

ochroleuciim Baumg. 41. iEluropus Trin 624. Hornungiana Schur. I>0(;.
paniculatum Koch 41. littoralis Pariat. 024. patula Gaud. 605.
paniculatum o. /le.vicMile pimiila L. 605.
.KSCULACE.K Lindl. 14S.
pungens Pali. 624.
Hoppe 42.
pyrenaicum Griseb. 12. iEsculus L. 148. pyramydalis Schult. 607.
rostratum Bernh. 42. Hippocastanum L, 148, rupestris AII. 606.
Stoerkianum Rchb. 42. iEthionema R. Br. 75. serotina L, 624.
tauricum Wulf. 42 saxatile R. Br. 75. setacea Vili. 606.
toxicum Rchb. 42. iEthusa L. 246. silvatica Host. 604.
transsilvauicum Lerc. 41. Cynapium L. 246. silvatica Georgi 607.
variegatum L. 41. Cynapoides M. Bieb. 246. Spica venti L. 606.
Vulparia Rchb. 41. Agraidus caninus P.Beauv. stolonifera Host. 604,
Acropteris septentrionalis 607. stoloni/era ot. L, 605,
Link. 652. Agrimonia L, 219, stolonifera Ji, L. 604.
Acrostichum Maranta; L. Agrimonioides L. 220. vernalis Poir. 608.
646. Elupatoria L. 219, vulgaris Wither. 605.
septentrionale L. 652. odorata Mill. 219. ii, pumila 605.
Actaea L. 44. procera Wallr. 219. vulgaris ,. stolonifera
Civiicifuga L. 44, Agropyrum P. Beauv. 636. Koch 605.
spicata L. 44. caninum Rueni.etSch. 637, vulgaris var. alpestris
Adenophora Fisch. 388, cristatum Bess. 638. Schur 606.
liiifolia Ledeb. 388. olongatum P. Beauv. 637. Ailanthus glandulosus T)csr.
lilifolia ^. infundibulifor- giganteum Rcem. et Sch. 148.

mis Alph. DC. 388. '637. Aira L. 611.
suaveolens Me^êr. 388. glaucuiii Ra'in. et Scli. 6.".7. alpina Ruth. 611.
Adenoscilla bifolia Greu. panormitanum Pari. 636. altissima Lam. 611.
(iodr. 565. rejjens P. Beauv. 637. ambigua De Notaris612
Adenostyles Cass. 288. [i. maritimum Koch ot aquatica L. 62;î.
albitrons Baumg. 288. Zis. 637. c(Kspitosa L. 611.

alpina Baumg. 288. Sartorii Boiss. 637. Andraci Grec. 61 1.
9j.
alpina Bluff. et Fing. 28S. villosum Link. 638 ca^spitosa (i. pallida Kocli
Kerneri Simk. 288. Agrostemma L. 113. 611.
leucophylla DC. 288. (!oronaria L. 111. capillaris Host. 612.
leucopJiylla var. hybrida Githago L. 11.'!. coerulea L. 624.
Griseb, 288, Agrostis L. 003. cristata L. 610.
(irientalis Boiss, 288, alba L. 604. elegans Willd. 612.
Adonis L. 28. ry.. difiusa llost. r;04 Hexuosa L. <il 1.
ffstivalis L. 28. li. major Gaud. 6i)4. ^. montana Trin. 612.
anomala Wallr. 29. v. pontica Grec. 605. parvi/lora Thuill. 611.
apennina Jacq. 29. o. coarctata Schur. 605. Ajuga L. 481.
.
TABLA ALFABETICA 781
Ajuga alpina L. 481. AUium acutangulum 3. mon- AUium sibiricum L. 567.

Chamaepithys Schreb. 482. tanum Mert. et Koch sibiricum Roem. et Sch.
foliosa Trat. 481. 567. 567.
genevensis L. 481. ammophilum Heuff. 567. sphcerocephalum L. 570.
hybrida A. Kerii. 481. Ampeloprasura L. 569. Steveni var. o et t Ledeb.
Laxmanni Benth. 482. ampeloprasum Jacci. 570. 568.
reptans L. 481. Ampeloprasion var.atro- Steveni var. (. Ledeb.
riigosa Host 481, violaceum Regel. 569. 568.
_
.salici folia Schreb. 482. angulosnm Jacq. 567. transsilvanicum Lercli.

X siiper-genevensis-rep-
tans 481.
angulosum fj. majus Tre-
567.
567.
vir. ursinum L. 567.
Albersia viridis Kuntli 495. angulosum [i.. petroeum Victorialis L. 566.
Albucea chlorantha Rclib. DC. 567. virescens Lam. 569.
501. aproximatum Greu. xanthicum Griseb. et Sch.
Aicea pallida Boiss. 142. Godr. 570. 568.
Alchemilla L. 198. arenarium Smitli 569. Allosurus aquilinus Presl.
acutiloba Stev. 199. Ascalonicum L. 570. 653.
alpcstris Schm. 198. atropurpitreum W. et Alnaster fruticosus Ledeb.
alpina p. hybrida L. 199. Kit. 566. 536.
arvensis îscop. 199. atroviolaceum Boias. 569. Alnus Touriief. 536.
fissa Schummel 199. Cepa L. 568. barbata C. A. Mey. 536.
glabra A. Kern. 198. danubiale Spreng, 567. glutinosa Gaertn. 536.
glabrata Tausch. 198. fallax Rfi'm. et Sch. 567. incana WiUd. 536.
hybrida Hoffm. 199. fîstulosum L. 568. undulata Willd. 536.
montana Willd. 199. flavescens Rchb. 567. viridis DC. 536.
pubescens Koch 199. flavum L. 568. Alopecurus L. 598.
pyrenaica Dufour 199. fuscum W. et Kit. 568. altissimus Schur 598.
vulgaris «. L. 198. guttatum Stev. 570. brachystachys Janka 598.
vulgaris genuina Boiss. intermediimi DC. 568. fulvus Smith 599.
198. intermedium Rclib. 568. geniculatm' var. fulvus
vulgaris a. glabra Wini. leptophyllum Schur. 567. Auct. 599.
198. longispathimi Redout.568. laguriformis Schur 599.
vulgaris [î. major Boiss. margaritaceimi [î. gutta- nigricans Koch 598.
199. tum Boiss. 570. paludosus P. Beauv. 599.
vulgaris ['j. sub serice a montanum Schmidt. 567. pratensis L. 598.
Koch 199. nemorale Salisb. 566. 1^. obscurus Ledeb. 598.
vulgaris var. pratensis ochroleucum W. et Kit. pratensis var. adscendens
Schur 198. 568. Beckm. 598.
vulgaris var. macrotoina oleraceum L. 569. sericeus Giertn. 598.
Borb. 198. pallens Koch 568.
Alectorolophus alpinus
Alsinace.e Bartl. 114.
paniculatum L. 568.
Rchb. 445. petiolatum Lam. 566. Alsine Wahlenb. 125.
glaber AU. 446. petraeum Karel et Kiril catarractarimiJvLn\ial2C).
major var. glaber Bchb. 568. Cherleri Fenzl 127.
446. plantagineum lt\x\\\. 56(!. contractata Heldr. 125.
major var. hirsutus Porrum L 570. falcata Griseb. 126.
Rchb. 446. pseudochroleucum Scliur frutescens A. Kern. 126.
minor Wimm. 445. 568. glomerata Fenzl. 126.
parvijlorus Wallr. 445. Regeliammi Becker 570. Jac(|uinii Ivoch 126.
Alga marina Lam. 64'{. robustmn Karel ot Kiril Kitaibelii Nym. 125.
Alisma L. 541. 566. laricifolia Crantz 125.
lanceolalum Wither. 54 1 roseum Krock. 5(;7. media L. 120.
Plantago L. 541. rotundum L. 570. recurva Walhenb. 127.
sativum L. 569. rubra Wallienb. 128.
Alismace.'TC Lam. et DC. saxatile M. Bieb. 568. setacea^lert. ot Koch 125.
541. verna Bartl. 126.
Sclm-noprasum L. 567.
Alliaria Adans. GO. Schcenoprasum Chan. 567 ^j. Gorardii Walhenb.
ufficinalis Andrz. 60. Sclicenoprasum %. alpi- 127.
AUium L. 566. num Kunth. 567. v. nivalis Fenzl. 127.
acutangulum Schrad. 5ri7. Scorodoprasum L. 5<i9. leptophylla Heuff. 127.
Grecescu D. Dr. - C. 1324.

1S2 TABLA ALFA1$ETI0A
Alsiiie vcnii.1 |b. iilpestris .\marantu8 rctroflexus L. 49 1. Androsace L. 487.

Fenzl. 1-27. silvestris Desf. 495. arachnoidea Schott 488.
yerna %. alpin<.i (.Irec.127. spicatus Jiani. 494. articulata Schur 488.
verna Jî.
alpina Fenzl 127. viridis L. 495. Cliamai'jasme Host 488.
verna y. montana Fenzl. chanuvjasme Wulf. 488.
Amaryllid.\ce.k Lind, 551
elongata L. 487.
120.
Althaea L. 142. lactea L. 488.
jniieniaca Ten. 1 12.
Ambrosiace.k Link 377.
lactea Vili. 488.
canuabina L. 142. Amorpha fruticosa L. 177. longiseta Schur 488.
hirsuta L. 142. maxima L. 487.
officinalis L. 142.
Ampellidace.e Ach. Ricli-
obtusifolia AII. 488.
140. paucijlora Vili. 488.
pallida L. 142.
roea L. 143. Ampelopsis Michx. 140. Tauscheri Gandog. 487.
taurinensis DC. 142. hederacea Michx. 140. villosa Koch 488.
Alyssum L. 05. Amphigenes carpatica villosa Jacq. 488.
argenteum Vitm. 00. Janka 629. villosa Baumg. 488.
calycinum L. 08. Amygdalus Tourn. 194. Anemone L. 25.
a. subincanum Grec. 01'. communis L. 194. alpina Jacq. 27.
depressum Ci ec. Oi».
"(j. nana L. 194. alpina Grec. 27.
y. foliosum Grec. OM. Pallasiana Br. 194. alpina var. y. micrantha
campestre Grec. 08. Persica L. 194. DC. 27.
campestre M. Bieb. 6'J. Anabasis triandra M. Bieb. angulosa Lam. 26.
cominutatum Heuff. 07. 497. grandis Wender. 27.
edentulum W. et Kit. 05. Anacamptis Ricli. 547. ^. polonica Block. 27.
[j. strictuni Roche). 65. pyramidalis Rich. 547. Hackeli Rchb. 27.
hirsutum M. Bieb. 68. Anagallis L. 487. Hepatica L. 25.
incamiui L. 09. arvensis L. 487. Janc:;en'skyi Giraud. 28.
incaniim Grec. 09. arvensis >. ccerulea Le- înontana Hoppe 28.
linifolinm Steph. 69. deb. 487. mtdtiloba Schur 20.
minimum Willd. 08. co'rulea Schreb. 487. narcisifiora L. 27.
. ramosissimum Grnn. phaenicea Lara. 487. fj.
unifiora Grec. 27.
68. Anastatica syn'aca L. 70. nemorosa L. 26.
minutiim Schleclit. 08. Anchusa L. 416. nigricans Grec. 28.
montanum latifolium angiistifolia L, 417. pratensis L. 28.
Grec. 07. arvalis Rchb. 41 (i. Pnlsatilla L. 28.
V7urale W. et Kit. 00. Barrelieri DC. 417. Pulsatilla nutans Gaud.
orientale Janta 06. Gmelini Ledeb. 417. 28.
pulvinare Velen. 07. italica Retz. 417. ranunculoides L. 26.
rcpens Baumg. 07. leptophylla Rcem. et .Scli. silvestris L. 27.
Rochelii Andrz. 07. 417. silvestris Grec. 27.
rostratum Stev. 07. leptophylla Koch 417. transsilvanica Heuff. 26.
rostratum Rchb. 67. ochroleuca M. Bieb. 417. vernalis Grec. 27.
saxatile L. 60. ochroleuca var. lepto-
-,-. Anethum Tournef. 254.
saxatile Heuff. 60. phylla r>C. 417. graveolens L. 254.
Stribrnyi Yelcn. 07. officinalis L. 416. Angelica Hoffm. 250.
subsinuatum Borb. (\Q. [i. angustifolia DC. 4 7. 1 Archangelica L. 251.
transsilvanicinn Schur 07. officinalis var. lepto- Archangelica a. alpina
\Vie>"bichii Heuff. 67. phylla Rchb. 417. Wahlenb. 251.
paniculata Ait. 417. carvifolia Spreng. 250.
Amarantace.eR. Br. 494.
procera Bess. 410. Levisticinn AII. 250.
Amarantus L. 494. piilla M. Bieb. 410. montana Schleich. 251.
Blitum L. 495. pidla Grec. 416. paludapifolta Lam. 250.
Blilinn Auct. 495. Andropogon L. 601. silvestris L. 250.
Blitum '/. sih'estrisMi)(\. angustifolius Sni. 001. ^. elatior Wahlenb.
Tend. 495. (h-yllns L. 001. 251.
caudatus L. 494. halepensis Brot. 001. Antennaria Giertn. 301.
clorostachys Auct. 494. IschaRmura L. 601. dioica Gsertn. 30L
convmttatiis A. Kern. 495 paniculatus Lam. 601. Anthemis L. 312.
pallidus M. Bieb. 495. strictus, Host. 601. alpina Baumg. 307.
patulus Bertol. 494. villosus a. Lam. 601. arvensis L. 314.
Antheinis arvonsis Jî. Hay- Apargia aurantiacaW. et Arabis perfoliata Grec. 53.
naldiana Janka ol 4. Kit. 352. petrcea Koch 55.
auriculata Griseb. 31^. caiicasica M. Bieb. .'!53. pctra'a Schlechtd. 55.
atirantiaca Scliur 313. Iiispida Host. 353. petrogena Kem. 55.
austriaca Jacq. 313. media Hu.st. 352. pra'cox ^^'illd. 55.
carpatica W. et Kit. 312. Ap^ra Ad 'DS. 606. procurrens W. ot Kit. ho.
^. pyrethriformis Schur Spica veiiti P. Beauv. (i06. rect a Baumg. 54.
312. Aphanes arvensis L. 199. sagittata DC. 51.
carpatica fi. abreviata Apium L. 238. segetalis Schur 55.
Sohott 313. graveolens L. 238. stolonifera Host 56.
carpatica ^. sericca a. palustris 238. stolomfera Horncm. 56.
Heuff. 313. i^.
duke DC. 238. Turrita L. 56.
cotula L. 314. {. rapaceum DC. 238. Thaliana L. 60.
chrysantha Schnr .513.
î'ussii Griseb. 313.
AroCYNACE.E Lindl. 396. AliACE.K Endiich. 641.
Kitaibelii DC. 312. Aposeris Nccker 352.
Ahaliace.k Juss. 263.
rnacrantba Heuff. 313. i'd'tida Lessing 352.
montana Koch 312. Aquilegia L. 38. Archangelica Hoffm. 251.
Neilreichii Ortm. 31 1. alpina B;iumg. 39. (iflicinalis Hoffm. 251.
pontica D'Urv. 314. glandiilosa Br. 38. Arctium Bardana Willd.
ruthenica M. Bieb. 314. glandnlosa .lauka 39. 327.
^. nionocephala Grec. Hcvnkcana Koch. 38. Lappa v.. L. .'527.
314. Kitaibelii Auct. 39. Lappa ^. L. 327.

styriaca Vest. 312. iiigricans Baumg. 38. minus Schkuhr 327.
tenuifolia Scbur 307. Sternbergii Rclib. 38. Pcrsonatd L. 329.
tinctoria L. 313. transsilvanica Schur 39. tonicnlosutn Schkuhr 327.
p. discoidea 313. vulgaris Jy. o',K Aremonia Ncck. 219.
Anthericum L. .561. Arabidopsis DC. 60. agrirronioides Neck. 219.
Liliago L. .561. Thaliana Schur 60. Arenaria L. 123.
ramosum L, 561. Arabis L. 54. biHora L. 123.
serotimim L. 561. alpina L. 54. ^. transsilvanica Simk.
sidphureum W. et Kit. p. umbrosa Grec. 54. 123.
562. alpina [i. crispata Koch ci Hat a Auct. 123.
Anthoxanthum L. 697. 54. ciliata fj.
frigida Koch
odoratum L. 597. alpina o., diffusa Baumg. 123.
Anthriscus Wimm. 259. 54. ccvspitosa Ehrh. 126.
alpestris Wimm.
259. arenosa b. heterophylla fascicula ta L. 126.
Cerefolium Hoffm. 260. Schur 55. ^filifolia M. Bieb. 123.
Cicutaria DC. 261. auriculata Lam. 54. frutescens Kit. 126.
nemorosa Spreng. 260. auriculata o. dasicarpa Gerardii Willd. 127.
silvestris Hoft'm. 2.59. Andrz. 54. glomerata M. Bieb. 126.
silvestris H(jffm. 259. bellidifolia .lacq. 56. graminifolia Schrad. 123.
silvestris Grec. 260. Crantpana Ehrh. 55. leptoclad-s Rchb. 124.
trichosperma Schult. 260. crispata Willd. 54. laricifolia L. 125.
torqiiata Duby. 259. Halleri L. 55. liniflora Jacq. 127.
Anthyllis L. 163. ^. Grecescul Gandog. 56.
macrocarpa Hornem.
vulneraria L. 163. Halleri Grec. 55. 125.
p. oab'icola Schur 163. hirsuta Scop. 54. marginata M. Bieb. 127.
Antirrhinum Tournef 430. ^.HoriiungianaGrec.55. marînata DC. 128.

dahnaticum L. 431. hirsuta b. sagittata Rchb. media L. 128.
elatine L. 132. 54. multicaulis L. 123.
genista^foliimi Vili. 431. hispida Mygind. 55. pendula W. et Kit. 122.
flanduloswn Lej, 431. Hormmgiana Schur 55. recurva AII. 127.
.inaria L. 431. longisiliqua Wallr. 54. rotundifolia Borb. 123.
majus L. 130. muralis Grec. 55. rubra o., campestris L.
tninus L. 432. ochroleuca Lam. 56. 128.
Orontium L. 430. Ovirens s Wulf. 56, rubra ^. marina L. 128.
spuriiim L. 432. Ovirensis var. dacica saxatilis Baumg. 126.
Apargia aspera W. et Kit. Heuff. 56. serpyllifolia L. 123.
353. perfoliata Lam. 53. serpyllifolia Guss. 124.

<84 TABLA ALFABETICA
Arenaria serpyllifolia {. te- Artemisia tuaritima var. c- Asparagus officinalis cam-

niiior Koch
124. recta Neilr, 306. pestris Grec. 556.
setacea Thuill. 125. monogyna W. et Kit. 306. pseudoscaber Grec. 556.
sphcvrocarpa Ten. 123. nutans Grec. 306. scandens Guldenstsedt.
striata L. 125. pauci/lora M. Bieb. 305. 556.
trinervia L. 122. pontica L. 304. silvaticus AV. et Kit. 555.
verna legitima L. 126. sabulosa Willd. 305. tenuifolius Lam. 555.
Arpemone pyreuaica L. 45. sahna Willd. 306. tricarinatus DC. 556.
Aria intermedia Scliur223. salsoloides Br. 305. verticillaris Lam. 556.
Aristolochia L. 516. îSantonicum L. 306. verticillatus L. 556.
Cleinatitis L. 516. % monogyna Wollf. 306. Asperugo Tournef. 413.
pallida Willd. 517. scoparia W. et Kit. 306. procumbens L. 413.
spicata Rochel 305. Asperula L. 264.
Aristolochiace.-e .Tnss. spicata .. eriantha DC. Aparine M. Bieb. 268.
516. 305. arvensis L. 264.
Armeniaca Tourn. 194. Villarsii Gren. 305. capitata Kit. 265.
vulgaris Lam. 194. vulgaris L. 304. ciliata Rochel 265.
Armeria Willd. 484. ii. sericeo-tomentulosa Cynanchica L. 265.
alpina Willd. 484. Grec. 304. '/.. supina Grec. 266.
alpina var pumila Fuss. Y- latiloba Ledeb. 304. fj.
vulgaris Grec. 266.
485. vulgaris communis Le- y. altissima Grec. 266.
elongata Boiss. 485. deb. 304. Cynanchica var. subal-
vulgaris Willd. 485. Arthrolobium Desv. 182. pina Schur 260.
Armoracia rusticana fi. scorpioides DC. 182. debilis Ledeb. 268.
Wetter. 65 Arum L. 041. galioides M. Bieb. 267.
/Irnica L. 319. clongatum Stev. 642. ^. tyraica DC. 268.
austriaca Hoppe 318. iutermedium Schur 641. glauca Bess. 267.
cordata Wulf. 318. longispathum Pichb. 642. graveolens ]\I. Bieb. 266.
montana L. 319. maculatum L. 641. hexaphylla Rochel 265.
scoipioides Baumg. 319. orientale ]\1. Bieb. 641. humifusa Bess. 268.
Aronicum Neck. 319. vulgare Lam. 641. %. confertaC. Koch. 269.
rarpaticum Schur 319. Arundo Calamagrostis AII. ,3. diffusa C. Koch 269.
scorpioides var. carpati- 606. montana Kit. 265.

cum Griseb. 319. colorata Willd. 597. odorata L. 268.
Arrhenatherum P. Beauv. effusa Gmel. 607. pontica Grec. 266.
615. Fpigeios L. 606. rubioides Schur 276.
avenaceum P. Beauv. 615. glauca M. Bieb. 607. rumelica Boiss. 266.
elatius Mert. etKoch615. intermedia Gmel. 607. setulosa Boiss. 266.
Artemisia L. 303. montana Gaud. 607. supina M. Bieb. 266.
Abrotanum L. 304. Phragmites L. 602. taurina L. 264.
Absintliium L. 303. Phragmitcs "i^j.Jlavescens tcnella Heufî. 265.
^. grandiflora Bess. 304. Custor 602. tinctoria L. 265.
annua L. 305. Pseudophragmites Hali. Aspidium R. Br. 648.
arenaria DC. 305. 607. aculeatum Do?ll. 648.
_
austriaca Jacq. 304. pyramidalis .Schult. 607. </. lobatum Swartz. 648.
Baimigartenii Bess. 305. varia Schrad. 607. ,^. Swartzianura Koch
campestris L. 305. vulgaris Lam. 602. 648.
fi. sericea Fries 305. Asarum L. 517. •(. angulare Kit. 648.
collina Schur 305. curopaeum L. 517. aculeatum Swartz. 648.
Dracunculus L. 306. aculeatum o-., vulgare
ASCLEPIADACE.E Lindl. 395 Dadl. 648.
eriautha Ten. 305.
inodora M. Bieb. 305. Asclepias Comuti I>ecaisne aculeatum •(. Braunii
inodora var. Stevcniana 396. Da>ll. 648.
DC. 305. Syriaca L. 396. a/fine Fisch. 649.
insipida Schur 305. Vincetoxicum L. 395. alpinmu Willd. 650.
lednicensis Rochel. 305. Braunii Spenn. 648.
maritima p. patens Neilr. Asi'ARAGACE.E A.Ricli.555. dilatatum Willd. 650.
306. Asparagus L. 555. Filix-foemina Swartz.
maritima y. salina Koch ofticinalis L. 555. 651.
306. officinalis var. p. 555, Filix-mas Swartz. 649 •
Aspidium Filix-nias d. iim- Astragalus glaucus M. Bieb. Atriplex hastata o, micro-

brosiim Millde 649. 180. sperma Moq.-Tend,
hastiilatum Ten. 648. glycyphyllos L. 181. 504.
Lonchitis Swartz. 648. linearifolius Pers. 180. hastatum a. vulgaris
pilosum Sohur 648. inicrophyllus Bess. 180. Fenzl. 504.
spmiilosum Doell. 650. nionspessulanus L. 182. Hermanni Willem. 503.
ihelypteris Swartz. 641'. Onobrychis L. 179. bortensis L. 505.
Asplenium L. 651. vulgaris Ledeb. 179.
o-.,
incisa M. Bieb. 504.
Adianthuni nigruni L. ^. brevifoliatus Grec. laciniata M. Bieb. 505.
652. 180. laciniata Sturm 504.
Ceterach L. 646. . linearifolius Ledeb. latifoliii Wahlenb. 504.
Hlix-foemina Beruli. 651. 180. latifolia microcarpa
,'i.
lepidum Presl 652. ^j.sfenophy//us Grec, 180. Koch 504.

Ruta-muraria L. 652. oroboides Hornem 179. littoralis L. 504.
Scolopendrium L. 652. pannonicus Schult. 181. microspenna W. et Kit.
septentrionale Swartz. ponticus Pali. 181. 504.
652. prsecox Baumg. 182. microtheca Moq.-Tend.
Trichoiuane L. 651. Rochelianus Heuff. 180. 505.
viride Huds. 651. uralensis .Tacq. 178. mucronata Baumg, 504.
Asprella nardiformîs Host vesicarius L. 180. muralis Crantz. 500,
640. virgatus Pali. 180. nitens Schkur 503.
oryzoides Lani. 601. Wulfenii Griseb. 182, oblongifolia W. et Kit.
Aster L. 291. Astrantia L. 237. 503.
alpinus L. 291. alpcstris Kotschy. 238. patula L. 503.
Amellus L. 291. carniolica Baumg, 238. ,3. erecta 503.
p. Bessarabicus DC. intermedia M, Bieb, 237, patula var. c<. hololepis
291. involucrata Auct, 237, Fenzl. 503.
Amellus ^. major Ledcb major L, 237, patula var. ^. microcarpa
291. vulgaris Stur. 237,
rj..
Koch 504.
Bessarabicus Bernli. 291. i^.
montana Stur, 237, patula var. . august i/olia
dracunculoidcs Lani. 292. . trideutata Stur. 237. Ledeb. 503.
palustris Lani. 292. minor Schur 238. patula var. [. muricata
pannoniais .lacii. 20'-^- transsilvanica Schur 238. Fenzl. 504,
punct atu s W, et Kit, 292. Athamanta Koch 248. patulam Baumg. 504
salignus Willd. 291. Cervaria L. 253. pedunctilata L. 502.
tine for ius Wallr. 291. Hungarica Borb. 248. recurvmn D'Urv. 504.
Tripoliuni L. 292. Matthioli Heuff. 248, ruderalis Wallr. 504.
Astcrocephalus banaticus Matthioli Hoflm. 248. roea L. 504.
Rchb. 28.3. Matthioliforma albanica Scoparia Crantz. 498.
Columbarius Rclib. 283. Griseb. 248. tatarica L. 504.
ncliroleucus Rchb. 284. Matthioli forma elata tatarica Koch. 503.
Astragalus L. 179. (iriseb. 248. Vulvaria Crantz. 5oo.
albidus W. et Kit. 180. Meum L. 249. Atropa L. 422.
alpinus L. 179. Orcoselimnn !>. 253, Belladona L. 422.
arcnarius L. 180. Athyrium Rotii 651. Atropis distans Griseb. 623.
arenarius b. nniltijuiius alprstre Rylands 651. Avellana briantin Clus.
Rochel 180. Filix-fcrmina Roth, 651. 529.
asper Jacq. 181. Atragene L, 22, Avena L. (il2.
australis Rchb. 179. alpina L, 22, adsurgens Schur Hi 3.
austriacus L. 180. Atriplex Tournof. 503. alpcstris Host 614.
braehylobu^ DC. isd. acuminata W. et Kit. alpestris DC. 614.
campestris L. 178, 503, alpina Smith 613.
chior anthus Pali. 181. alba Scopul. 505. Baumgartenii Steud. 61 4.
chlorocarptis Griseb. 180. angustijfolia Smith. 503. Besseri Schur 614.
Cicer L. 181. '
arcnarium Woods. 504. capillarisMert. et Koch
dacicus Heutr. 180. Bonus-Hcnricus Crantz, (Î12.
dasyanthus Pali. 181. 5(10. carpatica Host 615.
eriocephaliis W. et Kit. calotheea Ratinesq, 504. carpatica Schur 614.
181. erecta Smith. 503. compressa HeufC. 614.
frigidus A. Gr. 179. hastata Moq.-Tend. 504. coronensis Schur 614.
Avena decora Janka 614. Batrachium divaricatinn Bidens cernua o., discoidea
dubia Leers 615. Wimm. 30. DC. 302.
elatior L. G15. Beckmannia Host 600. ^. DC. 302.
radiata
fatua L. 613. erucicfurniis Host 600. y, minima DC. 303,
flavescens L. 614. Belladonna baccifera Lam, Cernua L, 302.
fj.
purpurascens K. 422. cernua Grec, 302,
Richt. 014 . trichotoma Scop. 422, minima L. 303.
flavescens y. vjriegata Bcllevallia leiicophcva orientalis Velen. 302,
Gaud, 614. Boiss. 571. tripartita L. 302,
lanata DC. 615. Bellis L. 290, Biota orientalis Ejidl. 538,
latifolia Host 618. perennis L. 290. Biscutella L. 74.
nervosa Lam. 613. alpestris W. et Kit, 7-1,
orientalis Schreb. 612.

Berberidace.e Ach. Ridi. liPvigata L. 74.
44.
Parlatori Fuss 614. a. glabra Gaud. 74.
planiculmis Schrad. 613. Berberis L. 44. ,ti. ambigua DC. 74.
prceiista Rchb. 613. vulgaris L. 44. la^vigata Rchb. 74.
pubescens L. 613. Berteroa DC. 69. lucida DC. 74.
pnrpnrascens DC. 614. incana DC. 69. Blechnum L. 653.
sativa L. 612. ^. viridis 70. boreale Swartz 653.
Scheuchêri AII. 614. viridis Tauscb. 70. Sj.icant Ruth. 653.
sempervirens Baiinig. Berula M. et Koch 241. Blitum Tuurnef. 501.
614. angustifolia Koch 241. Himue-Henricus C. A.
sterilis L.613. Beta Tonrnef. 502. Mcyer 501.
strigosa Schreb. 613. hortcnsis Mill. 502. glaucum Koch 501.
temiis Moencb. 615. Râpa Dumort. 502. polrmorphum oi. vulgare
triaristata Vili. 615. ritbra major Bauli. 5(i2. Ledeb. 501.
versicolor Vili. 614. rubra rdice rapce Bauh. rubrum Rchb. 501.
Axyris ceratoides L. 503. 502. Airgatuni L. 502.
Azalea L. 391. vulgaris L. 502. Blysmus compresus Panz.
procura bens L 391. rubra L. 502.
ry.. 583.
p. Cicla L. 502. Bootia vulgaris Neck. 103.
vulgaris alba DC. 502.
Bctldingera arundinacea vulgaris ;. rapacea Koch
BORRAGINACE.E Dcsv. 402,
Dumort. 597. 502. Borrago Tournef, 414.
Ballota L. 477. Betonica L. 475. officinalis L. 414,
fce Grec. 477.
t idei hirsuta (Trec. 475. Botryanthus odorus Kunth.
nigra L. 477. hirta Lejss. 475. 571.
mderalis Fries 477. officinalis L. 475. pallens Kunth. 571,
urticifolia Ortni. 477. serotina Host. 475. stereophyllus Herb. 571.
vidgaris Hoffmsgg. 477. stricta Ait 475. vulgare Kunth 571.
Betula Tournef. 535. Botrychium Swartz 646.
BALSAMINACE/ELindl. 93.
alba Regel. 535. Lunaria Swartz 646.
Balsnmine horten.sisDesp. alba L. 535. Lunaria ,S. rutaceum
93. Alnus glutinosa L. 536. Wahlenb. 646.
Ban/fia petr ce aB&Mmg. 103. carpatica W. et Kit. 535. matricaria?folium Al. Br.
Barbarea E. Br. 53. carpatica y- hercynica 646.
artata Rchb. 53. Rchb. 535. Brachyolobus amphibius
Kaiseri Schur 53. incana L. 536. AII. 52.
vulgaris R. Br. 53. adorata Rchb. 535. Brachypodium P. Beauv.
^. Kaiseri Grec. 53. odorata Bechst. 535. 631.
y. arcuata Grec. 53. pendula Roth. 535. caespitosum Roem. et Sch,
taiiricaDC. 53, pubescens Ehrh. 535. 631.
Barkhausia rhceadi/olia ^. carpatica Sag. et gracile Weig. 631.
M. Bieb. 361. Schn. 535. pinnatum P. Beauv. 681.
setosa DC. 361. verrucosa Ehrh. 535. i^.
rupestre Grec. 681.
Bartsia L. 448. viridis Chaix 536. pinnatum vulgaris
r/..
alpina L. 448. Koch 631.

lutea Rchb. iii. 448. BfcTULACE^ Bartl. 536. pinnattis [i. 631.
Odontites Huds. 447. Bidens L. 302. rupestre R«m. et Sch,
verna Rchb. fii. 447. cernua Willd. 302. 631.
Brachypodium silvaticuiii Bromus mollis L. 634. Iliiplitlialmum spccioûni

Rcem, et Sch. G31. ^.. cllusus Schur 631. Schrcb. 299.
Brassica ]i. 79. inulti/îorum Hust 634. Bupleurum L. 242,
austriaca Jac(i. 64. nemoralis Huds. 632. altinc Sadl. 243.
cainpestris L. 79. patulusMert. et Koch 634. anûlosuvi Spreng, 243,
napu-brassica DC. 79.
[î. pinnatus L. 631. apiculatum Friv. 244.
elongata Ehr. 80. pseiidoasper Schur ()32. aureum Fiscli. 242.
muralis Br. 77. raniosus Huds. 632. baldense Host 243.
Napus \u 79. rupestris Host 631. coloratum Schur 242.
Napus oleit'era 79. secaliiius L. 633. comnmtatuni Boiss. 244.
Napus esculenta Koch 79. serotimis lienek. 632. divei'sil'olium Rodiei 243.
nigra Kocli 78. simplex (Jaud. 634. cxaltatum Schur. 243.
oleracea L. 79 squarrosus L. 635. falcatum L; 242.
CC.,capitata DC. 79. ,^, villosus Koch. 63."'). a. dilatatum Schur 242,
p. capitata bullata 79. . megastachius Grec. 3. variifoliuni Schur

(. acephala DC. 79. 635. 242.
o. genimifera DC. 80. squarrosus ,3. velutimis y. subfalcatum Grec.
£. caulo-rapa DC. 80. Rchb. 635. 243.
-f.
Botrys DC. 80. sterilis L. 632 falcatum normale 242.
oleracea viridisLam. 80. tectorum L. 632. gramineum Br, 243.
orientalis L. (34. variegatus Schur 633. Gerardi Jacq. 244.
polyniorphay^\ et Kit. 60. versicolor Grec. 634. Gerardi var, ,3. Sadl, 243.
Eapa L. 79. villosus Gmel. 635. Gerardi var. virgatum
,^. rapitera Metzger 79. wolgensis M. Bieb. 635. Rchb, 243.
Râpa a. campestris Koch Bruckenthalia Rchb. 391. glumaceum var. arista-
79. .spiculiHora Rchb. 391. tum Boi.'^.s. 244.
Briza L. 017. Brunella Tournef. 479. junceum L. 244,
Eragrostis L. 017. alba Pali. 480. perfoliatuni Lam, 242.
media L. 017. '•/. integrifulia Gren. ranunculoides L. 243,
Bromus L. 03^ Godr. 480. ranunciiloides a. genui-
agrestis Host 633. ,8. laciniata Grec. 480. num Gren. 243.
affinis Dumort 634. grandiflora M«i'nch 480. ranunculoides a. hwnilis
ansustifolhis Schrank ,3. piiiatitida Kocli 4'-0. Koch 243.
633. ofjficinalis Craiitz. 479. ranunculoides [1,. elatius
ariinditiaceus Koth 630. vulgaris L, 479. Koch 243.
arveniis L. 634. fj.
intermedia Grec. 480. rotundifolium L. 242.
arvensis Poli, 633. vulgaris s. pinatifida subfalcatum Schur 24:'..
asper Mnrr. 632. Benth. 4S0. Butomus 541.

L.
oaespitosus Host 631. vulgaris z. laciniata umbellatus L. 541.
commutatus Schrad. 634. Benth. 480. Buxus arborescens Lam. 525.
coynmutatus M. Bieb. 634. Bryonia L. 389. sempervirens L. 525.
cristatits L. 638. alba L. 389.
distichiis Moench 632. Bucetum elatius Parn. 630.
elatior Kad. 630. pratense Parn. 630. Cacalia Alliariw A. Kcrn,
elongatus Gaud. 633. Buglossum Barrelieri AH. 288,
"
erectus Huds. 632. 417. alpina L. 2.S8.
p.tran;silvanicus Steud. Lam. 417.
officinale Cachrys 'ferulacea Janka
638. vulgare Spenn. 417. 262.
erectus ^. glaber Scliur Bugula alpina AII. 481. Cakile Tourn. 76.
633. gencvensis Mill. 481, maritima Scop, 76,
fibrosus Hack. 633. reptans Mo'nch 481. scrapionis Gaertn. 76.
fragilis Schur. 634. Bunias K. Br. 81. Calamagrostis Roth. 606.
giganteus L. 630. Cakile L. 76. argentea DC. 609,
glomeratus Scop. 624. orientalis L. 81. arundinacea Roth, 607,
hirsiitus Schrank. 63-^. syriaca G«rtn. 76. colorata DC, 597.
hyalimis Schur. 634. Bunium Carvi M. Bieb, Epigeios Roth. 606.
hybridus Schur 633. 239. [i, intermedia Grec.607.
inerrais Leyss. 633. Bulbocastanum L. 240. y, Reichenbachiana Grec.

jubatus Ten. 632. Buphthalmuvi cordifolium 607,
laxus Schur 638. W. et Kit. 299. siauca Rchb. 607,
Î88 TABLA ALFABETICA
Calaraagr. Hiiebneriana Q,d\\\inch.Q platycarpa Kiitz. Campanula^/ome?*a/iat y. ag-

Echb. 607. 526. gregata Koch 381.
laxa Host 607. platycarpa Grec. 526. glomerata t. sparsiflora
littorea DC. 607. transsilvanica Schur 526. Alph. DC. 381.
montana Host 607. verna L. 526. graminifolia W. et Kit.
Pseudophragm ites verna b. transsilvanica 379.
Baumg. 607. Simk. 526. Grossekii Heuff. 380.
pyramidalis Host 607. hcterophylla Baumg. 388.
silvatica DC. 607.
Callitriche ACE.E Link. Hornungiana Schur 383.
silvatica Grec. 608. 526. lanceolata Simk 383.
speciosa Host 609. Calluna 391.
Salisb. latifolia Grec. 381.
varia Baumg. 607. vulgaris Salisb. 391. latifolia L. 381.
Calamintha Moench. 463. Caltha Pers. 37. lilifolia L. 388.
Acinos Clairvill. 465. alpina Schur 37. lingulata W. et Kit. 380.
Acinos a. vulgaris Eclib. intermedia Schott 37. linifolia Auct. 383.
465. la^ta Schott 37. linifolia Jacq. 384.
Acinos c. acuminata latifolia Schott 37. linifolia Grec. 383.
Echb. 465. palustris L. 37. nifcrostachya Kit. 381.
adscendens Jord. 463. pumila Schur 37. Medium L. 380.
alpina Grec. 464. ranimculoides Schur 37. modesta Schott. 385.
Baumgarteni Grec. 464. Calystegia sepium E. Br. mnltiflora W. et Kit. 381.
Clinopodiiim Benth. 4()5. 418. neglecta Bess, 382.
hederacea Scop. 467. Camelina Crantz 72. neglecta Ecen. et Sch.
menthsefolia Host 463. macrocarpa Wierzb. 72. 387.
Nepeta Grec. 463. microcarpa Andrz. 72. patula L. 387.
nepetoides Grec. 463. sativa a. pilosa DC. 72. |i. calycina Grec. 387.
officinalis Moench 464. silvestris Wallr. 72. y. neglecta Alph. DC.
officinalis Bentli. 464. -
Campanula L. 379. 387.
officinalis a. vulgaris ubietiiia Griseb. 386. patiila Grec. 387.
Echb. 464. rj.. genuina Grec. 387. patula b. pauci/lora Eo-
officinalis d. Nepeta j3.parviflora Grec, 387. chel 386.
Echb. 463. aggregata Willd. 380. patula 5. flaccida Koch
origanifolia Host 463. Allionii Grec. 379. 387.
Parviflora Lam. 463. alpina Jacq. 379. pauciflora Desf. 387.
Patavina Host 464. barbata Baumg. 379. persicifolia L. 386. .
Patavina [i. acuminata Bieltyii Schur 383. p. dasycarpa Kit. 386.

Griseb. 465. boiioniensis L. 382. y. angustifolia 386.
y^Patavina- Acinos Simk. o., genuina Grec. 382. persicifolia [i. laiiocalyx
465. [i. simplex DC. 383. Gren. Godr. 386.
Piilegium Echb. 463. bonnoniensis AII. 383. pseudolanceolata Panto-
rotundifolia Benth. 464. bonnoniensis Grec. 383. csek 383.
silvatica Bromiield 464. bonnoniensis b. latifolia arcuata Schur 383.
suaveolens Boiss. 465 Schur 382. pusila Hoi-nke 385.
trichotoma Moench 463. ctespitosa Grec. 385. rapunculoides L. 382.
Calceolus Marianus Crantz capitala Sims. 380. a. racemosa Grec. 382.
550. carpatica Jacq. 386. p. ramosissima Grec.
Calendula Neck. 324. cervicaria L. 380. 382.
officinalis L. 324. cervicai'oides Ecem. et y. neglecta Grec. 382.
Calepina Adans. SL Sch. 381. . ramosa Grec. 382.
(îorvini Desv, 81. congesta Eoem. et Sch. 380. ranimculoides o., subsim-
Calla L. 642. consanguinea Schott 384. plex Schur. 382.
yalustris L. 642. crassipes Heuff. 385. rapunculoides a. glabra-
Calliantheminn coriandri- divergens Willd. 380. ta Traut. 382.
foliiim Echb. 30. divergens Willd. 379. Eaj)unculus L. 388
Callistachys pyrenaica expansa p. sphcerotrix reflexa Schur 385.
Heuff. 593. Boiss. 387. rhomboidea p. Wahlenb.
Callitriche L. 526. glomerata L. 380. 383.
alpina Schiir 526. [i.cervicarioides 381. rotundifola L. 384.
fluviatilis Echb. 526. y. speciosa Alph. DC. p. angustissima Schur
hamulata Grec. 526. 381. 384.
Campanulo rotiindifolia a. Cardamine gelida Schott Carex acuta Chan. 590.

alpina Schur 384. 57. acuta v.. nigra L. 590.
rohmdifolia ,3. temiifolia hetcrophylla Baumg. 5G. acuta (î. rufa L. 590.
DC. '385. liirsuta L. 5fJ. acutiformis Ehrli. 58.
ntthenica M. Bieb. 382. impatiens L. 57. agastachys Elirli. 590.
Scheuchzeri VilL 384, intermedia Hornem. 5G. arenaria L. 592.
Scheuchzeri Grec. 383. longirostris Janka
58. arenaria var. fj. Ledeb.
Scheuc/ijci i b. consan- Matthioli Moretti 57. 592.
iiuinca Simk. 384. nivalis Schur 57. argvroglochin llornom.
'
Sc/ieuc/ijcri d. steno- Opicii a) glabrescens 591.

phylla Schur 384. Celak. 58. aterrima Hoppe 589.
Scheuchzeri e. Klad- palustris Peterm. 57. atrata L. 588.
niana Schur 384. parvi/lora Grec. 57. atrata '/. varia Gaud.
sibirica L. 379. pratensis L. 57. 5S9.
fj.
paniculata Alph. DC. 3. Hayneana Walwitscli. atrata ^j. dubia Gaud.
379. 57. 589.
sibirica var. diverêns pratensis var. o.paludosa atrataj. nigra Gaud. 588.
Rchb. 380. Knal'. 57. banatica HeufI'. 590.
sibirica . major Boiss. resedifolia var. dacica basilaris Janka 587.
380. HeulL 57. Bellardii AII. 594.
simplex Lam. 383. rivularis Schur 57. brevicolis DC. 589.
spatlmlata W. et Kit. 380. silvatica Link. 57. brizoides L. 592.
spcciosa Grec. 379. umbrosa Andrz. 57. Bueckii Winim. 590.
speciosa Hornem. 381. Cardaria Draba Desv. 75. Buxbaumi Walilenb. 588.
Speculum L. 388. Cardiaca Marrubiastrum canescens L. 590.
suaveolens Willd. 388. Schreb. 477. canescens Host 591.
tenuitolia Hottm. 385. trilobata Lam. 477. caucasica Stev. 589.
temiifolia Schur 382. vulgaris Moench. 477. cinerea Poli. 591.
Thatiana WaUr. 382. Card)mcellus lanatusMoris. clandestina (ilood. 587.
thxrsoidea Baumg. 380. 349. c<vsia Griseb. 588.
Trachelium L. 38 L Carduus Gaertn. 328. ca'spitosa Good. 590.
transsilvanica Schur 380. acanthoides L. 328. colchica Gay. 592.
urtici/olia Smidt 381. p. albiflora Schur 328. collina Willd. 587.
vemista Schur 385. acanthoides Grec. 328. contigua Hoppe 592,
Mamteri Kochel 388. alpestris Schur 328. cin'ta Good. 591.
Welandii Heuff. 387. alpestris Br. 328. curvula AU. 593.
arctioides Baumg. 328. curvida Lam. 592.
Campanulace.e Juss. 377. candicans W. et Kit. 328. Cêt^îi Janka 588,
Camphorosma L. 498. canus L. 334, Davalliana Sni. 594.
ovata W. et Kit. 498. cinereus Janka 328. depauperata Good. 58(!.
Cannabis Tournef. 518. collinus W. et Kit. 328. depressa b. transsilvanica
sativa L. 518. crispus L. 329. Eichter 587.
defloratus var. glaucus digitata L. 587.
CaprifoliACE.e Juss. 277.
Kclib. 329. digitata var. ;5. DC. 587.
Caprifolium silvaticimi glaucus Baumg. 329. dioica MII. 594.
Lam. 279. iiamulosus Ehrh. 328. distans L. 585.
Capsella Vent. 74. heteropliyllum L. 335. disticha Huds. 593.
bursa-pastoris Ma-nch. 74. Kerneri Simk. 328. disticha Grec. 592.
genuina 74.
rj.. lanceolatiis L. 333. diversijlora Baumg. 587.
p. integrifolia 74. leiophyllus Petrovici 329. divisa Huds. 593.
. apetala 74. jnollis L. 337. divulsa Good. 591.
Capsicum Tournef. 423. nutans L. 329. Drymeia Ehrh. 585,
annuum L. 423. pannonicus L. 335. ecliinata Murr. 591.
Caragana arborescens Lam. Personata Jacq. 328. elongata L. 591.
177. rivulare Jacq. 335. ferruginea Scop. 580.
frutescens Auct, 177. scrratuloides Jacq. 335. Jiliformis Chan. 585.
Cardamine L. 56. tuberosum Jacq. 334. flacca Schreb, 589.
alpina Auct. 57. Carex L. 584. riava L. 585.
amara L. 58. acroandra Schur 593. Jlava î. CEderi Baumg.
acuta L. 590. 58(i,
p. Opicii Presl. 58.
.
Carex frigida Scliur 58G. Curex pseiido fiara Schur Carthamus L. 349.
frigida Wahlenb. 580. 585. Lviatus L. 349.
fuliginosa Schkuhr 5SG. psilostachya Kit. 585. tinctorius L. 349.
glauca Murr. 589, pulicaris All. 594. Carum L. 239.
dinarica Heuil'. 589.
^. pyrenaica Wahlberg 503. Bulbocastanum Koch 240.
Goodenowii Gay. 590. Ramondiana DC. 593. Carvi L. 239.
Grosseckii Heuff. 59o. recurva Huds. 589. Cassida hastifolia Scop.
Grxpiis Schkuhr 59 L remota L. 590. Castanea Tournef. 527.
gynobasis Auct. 587. rcversa Gilib. 585. sativa Mill. 527.
'Halleriana Griseb. 587. rhynchocarpa Heulf 589. . vesca (iiPrtn. 527.
hirta L. 584. riparia Curt. 584. vulgaris Lam. 527.
Hornschuchianu Hoppe rupestris All. 593. Catabrosa P. Beauv. 623.
585. Schoenoides Host 593. a(iuatica P. Beauv. 623.
humilis Leys. 587. Schreberi Schrank 592. Cataria nuda Mcench 466,
injlata Huds, 585. Scopoli Gaud. 586. vulgaris Ma?nch. 466.
intermedia D'Urv. 592. sempervirens Auct. 586. Caucalis Hoffm. 258,
intermedia Good. 59o. silvatica Huds. 585. Anthriscus Scop. 258.
Kochiana DC. 584. spadicea Eoth. 585. arvcnsis Hud;.. 258.
leporina L. 59 L spicata Huds. 592. daucoides L. 258.
leiicantha Schur 589. stellulata M. Bieb. 591. grandiflora L. 257.
leucoglochin Ehrh. 599. stellulata Good. 59L hclvetica Jacq. 258.
lobat Bell. 593. stricta Fuss. 590. littoralis M. Bieb. 257.
maxima Scop. 590. siibvillosa M. Bieb. 588.
melanostachyay^ iWA. 584 siilcata Schur 584.
Gelastrace.e Pt. Br. 150.
meloena Wimm. 590. teretiuscula Grec. 592.
Millichoferi Schkuhr 5S( ;. tomeutosa L. 588.
Geltidace.e Endl. 514.
Michellii Host 580. transsilvanica Schur 587. Celtis L. 514.
niollis Gilib. 591. triflora Willd. 586. australis L. 514.
montana L. 577. tristis M. Bieb. 586. Cenchrus racemosus L. 594.
montana Poli. 588. iiliginosa L. 583. Centaurea L. 338.
muricata L, 592. iinibrosa Host 588. acuta 338.
|i. virens Koch 592. veutricosa Curt. 586. Adami Willd. 348.
myosuroides Vili. 594. verna Chaix 588. aftinis Friv. 345.
nemorensis Gmel. 589. ^. trachyantha Dorner. aggregata Fisch. 846.
nemorosa Rebent. 592. 588. amara t. cuculigera DC.
nemorosa Lumn. 592. vesicaria L. 585. 339.
nigru All. 588. vesicaria L. 585.
j^.. amara var. pannonica
nutans Host 584. virens Lam. 592. Heuff. 339.
(Lideri Ehrh. 586. vulgaris Fries. 590. arenaria M. Bieb. 346.
ornithopoda Willd. 587. vulpina L. 592. arenaria Heuff. 347.
ornithopodioides Schur. Carlina Tournef. 326. atropurpurea W. et Kit.
587. acaulis L. 326. 344.
ovalis Good. 591. [î. alpina Jacq. 326. austriaca Rochel 340.
pallescens L. 589. brevibracteata Andre 327. austriaca Willd. 340.
paludosa Good. 584. caidescens Lam. 326. austriaca DC. 340.
j^. Kochiana Gaud. 584. intermedia Schur. 327. axillaris Willd. 342.
paludosa [i. Koch 585. longifolia Fuss. 327. ,^. pinnatifida 342.
panicea L. 589. simplex Wald. et Kit. axilaris |i. carniolica
jtaniculata L. 591. 326. Koch 342.
paucifiora Lightf. 5!'3. subacauUs DC. 326. banatica A. Kern. 347.
paradoxa Willd. 591. vulgaris L. 326. Biebersteinii DC. 34(5.
parvijlora Host 588. Carpesium L. 302. Calcitrapa L. 349.
pedata Vili. 587. cernuum L. 302. Calcitrapoides DC. 349.
pediformis Janka 587. Carpinus Tournef. 529. calocephala Rchb. 344.
])endula Huds. 590. ]}etulu,s L. 529. calocephala •;. atropur-
pilosa Scop. 589. Carpiniâ Kit. 529. purea DC. 344.
polygama Schkuhr 588. Duinensis Scop. 529. centauroides M. Bieb.
prsecox Schreb. 592. eden tuia Rochel 529. 343.
prt:ecox Jacq. 588. intermedia Wierzb. 529. cinerea Griseb. 345.
Pseudo-Cyperus L. 585 orientalis Lam. 530. cirrhata Porc. 389,
TA13LA ALFABETICA
Centaurea cirrhata Rchb. Centaurea phnnosa Lam. 34 (

». Cephalaria 8chrad. 280.
141. pratensis Auct. 339. ceutauroidcs Coult. 280.
coiwnutata Porc. 339. pseudophrygia C. A. Mey. centauroides a. Icevigata
conglomerata C. A. Mev,
^ 340. Neilr. 281.
340..
^. pumila 341. centauroides ,3. hirsuta
Crupina L. 338. rhactica Moritzi 341. Neilr. 280.
Cyaiius L. 341. rhenana Bor. 346. corn'culata Rceni. et.
dccipiens Rchb. 339. rigidifulia Bes. 343. Schult 280.
diffusa Lam. 343. salicifolia M. Bieb. 340. lipvigata Schrad. 281.
3- brevispina Boiss. 34<s, Salonitana Vis. 342. radiata (iriseb. et Schn.
dissecta Boiss. 345. subinerinis Boiss.
c». 280.
gracilenta Velen. 346. 343. transsilvanica .Schrad.
Heuffeli Rchb. 344. macracantha Boiss. 280.
fj.
Hohcnackerii Stev. 34(). 343. Cephalorrhynchus Bois.^.
Jankfe Brandza 338. Salonitana ,3. lanceolata 35S.
iberica Trevir. 349. 348. bispidus Boiss. 358.
indurata Janka 339. Scabiosa L. 345. Cerastium L. 114.
Jacea L. 339. coriacea W. et Kit.
(3. alpinuni L. 116.
c. genuina Koch 339. 345. alpinwn v.. hirsutum 1 6. 1
y. lacera Koch 339. Scabiosa Grec. 345. alpinimi y. lanatum Koch
Jacea a. cuciilingera Kclib. Scabiosa [n. adpressa 116.
339. Ledeb. 345. alpinimi o. glutinosum
jurineifolia Boiss. 348. Scabiosa 5. spimilosa Koch 116.
kanitziaiia Janka 347. Koch. 344. anomaluni W. et Kit 114.
,j. albo-tomentosa Grec. Scabiosa z. stereophylla aquaticum L. 118.
347. Ledeb. 344. arvense L. 115.
Karstiana Griseb. 348. seiiâna Auct, 342. arvense o. alpicolum
Kotschyana Heuff. 344 solstitialis L. 348. Fenzl. \\:^.
lappacea Ten. 348. Adami Boiss. 348. banaticuni Heuff. 115.
i^.
latisquama a. taurica solstitialis ,3. lappacea brachypetalum Desf. 1 18.
DC. 343. DC. 348. ct. eglandulosuni 118.
maculosa Lam. 346. spinuksa Rochel. 344. ^. tauricuni Spreng.
,3. aggregafa Grec. 346.
fj.
adpressa Ledeb. 344. 118.
Marschalliana 8i)reng. stenolepis A. Kern. 341. brachypetalum glandulo-
[i>.fastigiata Grec. 311. sum 118.
microptilon Griseb. 339. stereophylla Bess. 344. brachypetalum legiti-
W. et
niollis Kit. 342. stereophylla Rchb. 344. mum 1 1 8.
montana Br. 342. stereophylla afftnis bulgaricuni Uechtr. 119.
f>.
montana var. ^. Walilenb. Griseb, 345. ciliatuni W. et Kit. 115.
342. stricta W. et Kit. 342. coronense Scliur 116.
napulifera Rochel. 342. Tartarea Velen. 345. fontanuni Baunig. 116.
nervosa Willd. 340. tatarica Friv. 343. |i. geniculatum Grec.
nigrcsccns Willd. 339. Tauscheri A. Kern. 347. 117.
orientali,s L. 313. tcnuitiora DC, 347. glabrescens Grec.
y.
aurantiaca Grec. 343.
f->. tiibcrosa \is. 342. 117.
orientalis - stereophylla vochincnsis Bernli. 340. glomcratum Tliuil. 118.
Grec. 343. Centunculus L. 487. glutinosum Fries. 119.
ovina Pali. 34(i. niiiiinius L. 487. grandiflorum b. banati-
ovina Willd. 348. (.'cp a /lava Mamch 5(i8. cuni Rochel. 115.
ovina ,3. microccphalla ScJuenoprasum Ma-nch grandi/lorum S. glabrum
'^ ^
Ledeb. 347. 567. Koch. 115.
pallida Friv. 348. Victorialis Mrench 566. holosteoides Fries. 117.
pauiculata L. 346. Cephalanthera Rich. 548. lanatum Lam. 116.
panindata Grec. 346. eiisi folia Rich. 548. lanatum (Jrec. 116.
parvijîora M. Bieb. 348. grandijlora Babing 548. lanatum Rchb. 116.
l»hrygia L. 340. Lonchophylliim Rchb. Lerchenfcldianum 8chur.
phrygia DC. 340. 548. 115.
phrygia L. 350. jialleus lîich. 548. longirostre Wichura 116
phrygia b. monoccphala rubra Rich. 548. macrocarpum Schurll6.
Schur 340. Xilophyllum Rchb, 548, manticum L. 114.
Cerastium obsciirum Chaub. Chamaenerion angusti/o

Ceratopiiyllace.k Grov lium Scop. 223.
.
110.
520.
pumilum Sturm 110. Chamaeorchis alpina Eich'
viimiliim var. vîscariinn Ceratophyllum L, 526. 547.
Echb. 110. deiiiersum L. 526. Chamaepithys vulgaris
semidecandrum L. 118. muticmn Chamisso. 526. Link 482.
3. nanum. 110. oxyacanthum Chamisso. Chatiiaerepes alpina
silvaticum W. et Kit. 118. 526. Spreng. 547.
Soleirolii Ser. 116. submersum L. 526. Cheiranthus Cheiri L. 50.
sqnalidura Kam. 116. Cercis Siliquastrum L. 104. alpinus Jacq. 63.
slrictiim Grec. 115. Cerefoliimi sativum Bess. canus Pili. et Miterp. 64.
suffruticosum Echb. 115. 260. cuspidatus M. Bieb. 64.
tctragonum Baumg. 120. tricliospermum Bess. 260. Chelidonium L. 46.
trans'silvanicum Schur Cerinthe L. 403. corniculatum L. 46.
116. alpina Kit. 404. majus L.
trigynum Yill. 114. glabra Gaud. 404.
maculata M. Bieb, 404.
Chenopodiace.e Lindl.
triviale Link. 117.
406.
triviale var. trichotomiim minor L. 403,
Schur. 117. fj.
maculata C. A, Me- Chenopodium L. 406.
villosinn Baumg. 116. yer. 404. album L. 500.
viscosum L. 118. quinque maculata Wah- augustauum AII. 400.
p. geniculatum 118. lenb. 404. arenarium Giertn. 400.
viscosum L. 117. Cervaria Riviui (Jo'rtn. Bonus-Henricus L. 501
vulgatum L. 117 253. Botrys L. 501.
a. hirsutum Fries. 117. deltoideum Lam. 500.
glandulosum Koch
CesALPINACE.ER. Br. 104. i'a-tidum Lam. 500.
3.
117. Ceterach Willd. 646. glaucum L. 501.
Y- holosteoides
Koch Mar aut ae DC. 647. glomerulosimi Kclib.
117. othcinarum Willd. 6i6. 500.
o. alpinum Sturm 117. Chaerophyllum Hoffm. 260. hirsutum L. 400.
£. lancifolium Schur aromaticum L. 261. hybridum L. 400.
118. aureum L. 261. leiospennum DC. 500.
vulgatiim a. brachypata- bulbcsum L. 260. maritinnim L. 407.
iiim lus 1 Ledeb. 117. Cicutaria Rchb. 261. maritiymmi ji A/ Bieb.
vulgatiim a. brachypeta- Cicutaria Vili. 261. 406.
lum lus 2 Ledeb. 117. hirsutum L. 261. melanospermum Wallr.
vulgatum brachypeta-
rj.. hirsutum Grec. 261. 500.
lum lus 3 Ledeb. 117. hirsutum Vili. 261. murale L. 500.
vulgatum leîtimrmi L. maculatimi Willd. 201. opulifolium Schrad. 500.
117. nemorosimi M. Bieb. 2()0. polyspermum L. 500.
vulgatum ,. alpimmi nitidum Wahlenb. 250. fj.
acutifolium Kit. 500.
Ledeb. 117. nodosum Lam. 261. polyspermimi a, spicatum
vulgatum . macrocar- rostratum Lam. 250. Moq. Tend. 500.
ptmi Ledeb. 116. sativum Lam. 260. polyspermimi [3. spicato-
Cerasus .Juss. 106. silvestre L. 250. racemosum Koch 500.
avium Mcench 106. temulimi L. 260. rubriim L. 501.
caproniana DC. 106. temulum Grec. 260. sagittatum Lam. 501.
chamoecerasus Lois. 107. Chaetosposa nigricans salsum L. 406.
Duracina DC. 106. Kunth. 580. scoparia L. 408.
Juliana DC. 106. Chaiturus leomiroides stramonifolium Cheval.
Mahaleb Mill. 107. Willd. 477. 400.
Padus DC. 107. Marrubiastrimi Elirh. urbiricum L. 500.
pumila Pali. 107. 477. Vulvaria L. 500.
virginiana Michx. 107. Chamaedrys Scordium Cheuopodina maritima
vulgaris Mill. 106. Mn'nch 483. Moq. Tend. 407.
Ceratocarpus L. 503. ofjicinalis Mo'nch. 483. Cherleria L. 127,
areiiarius L. 503. Chamaemelum inodorum sedoides L, 127.
Ceratocephalus Mcench Boiss. 315. Chilochloa aspera Rchb.
30. trichophyllum Boiss. 315. 600.
orthoceras DC. 30. uniglandidosum \is. 315. collina Schur 500.
Chironia Centaurunn Cineraria aurantiaca fj.JIo- Cirsinm microcephalum

.Schiiiidt 401. culosa ]{clib. 320. Scbnitz. 334.
piilchclla Sin. 4<»2. aurantiaca |B. lanata ochrolcucum AU. 335.
raniosissinia Elirli. 4i>2. K..cli. :!20. odnntolepis Br. .'!31.
Chlorocrepis (Iriseb. .">(J:'>. aurea L. 322, uloraccuin Scop. 336.
statici i'oliu Grisch. 3()o. campestris DC. 319. oleraceum-rivulare
Chondrilla L. 358. capitala Koch. 320. Sclieido 336.
.luiicea 358.
Jj. Clusiana Houlf, 320. palustre Scop. 334.
miiralis Lain. 359, cordifolia auriculata palustris var. longispina
purpurca Lam. 358. Jacq. 322. Vis. 335.
Chorispora DC. 50. longi/olia .lacq. 319. pannoniciun Gaud. 335.
lenclla DC. 50. longi/olia Sturm 319. pauciflonnn Sj»rcng. 335.
Chnsanthcmwn alpinium l>ai)po.sa Rchb. 320. pra'morsum Michl. 335.
'L. 310. procera Griseb. 320. rivularc Link. 335.
coronarium 318.]i. sibirica L. 320. rivulari-oleraceum
corymbosum L. 317. spathulsefolia Gmel. 319. Koch 330.
corymbosiim var. a., al- sulphurea Baumo;. 319. setosum M. Bieb. 330.
pcstre 8clmr 317. tniuentosa DC. 320. siculmn DC. 334.
inodoriim L. 315. Circaea L. 227. Sintenisii Frcyn. 333.
Leucanthemwn L. 315. alpina L. 228. transsilvanicum Scliur
macrophvlhim W. et Kit. alpina ^. intermedia DC. ooo.
317 227. tricephalodes ,3. DC. 335.
millcfoliatwn L. 318. intermedia Ebrh. 277.
ParthcniuDi Ders. 317. lutetiana L. 227. Gi.STACE.E Lindl. 47.
rotimdifoliimi W. ct Kit. var. ovalifolia Lascli. Cistus alpestris Jacq. 47.
316. 227. canus rj.. L. 47.
serotinum L. 316. var. cordifolia Lasch. Fumana L. 48.
Chrysocoma Liuosyris L. 227. Heliantheminn L. 47.
'291. Cirsium Tounief. 330 Jiirsutus Thuill. 17.
v///o5t7 L. 291. arveiise Scop. 330. marifolius L. 48.
Chrysopogon Grxiliis Triii. p. horriduni 330. oulandicus Jacq. 48.
601. . setosum Ledeb. 336. vinealis Willd. 47.
Chrysosplenium L. 23(i. o. incanum Ledeb. 336. Citrulus vulgaris Sclirad.
alpinuni Scliur 236. arvense . integri/olium 389.
alteruifuliuin L. 236. Koch. 336. Clematis L. 21.
glaciale Fuss. 230. arvense d. vestitum alpina DC. 22.
Kamtschaticum Jaiika Wimra. et Grab. 336. intcgrifolia L. 21.
236. Boissieri Fveyn olim. 331. odontophylla Gandog. 22.
Chrysurus echinatiis P. Boujartii Sclmltz. 332. recta L. 21.
Beauv. 624. a. gcnuinum 332. sibn-ica DC. 22.
Cicer L. 189. p. megacanthum Grec. Vitalba a. L. 21.
arietinum L. 189. 333. banatica Wierzb. 22.
,3.
Lens Willd. 189. . furiens 333. y. dentata 22.

Cichorium Tourn. 352. canum M. Bieb. 334. legitima Rchb. 22.
glabratum Grec. 352. ciliatmn Maly 333. integra Bauh. 22.
Intybus L. 352. decussatum .lanka 332. dentata Bauh. 22.
Cicla o(/îcinarum Bauli. eriophorum Auct. 332. Viticella L. 22.
502: eriophorum Grec. 331. Clinopodium L. 405,
Cicuta L. 238. erucagineiun DC. 335. vulgare L. 105.
maculata Lam. 202. Er3'sithales Scop. 335. Cnicus tieterophyllus Willd.
virosa L. 238. Erysithales VIU. 335. 335.
Cimbidiiim Corallorrh iâ ferox Grec. 333. oleraceus L. 330.
Swartz 550. furiens Griseb. 333. pauciflorus W. et Kit.
Cimicifuga L. 44. 'Grecescul Rouy. 330. 335.
fo'tida L. 44. ^lutinosum Lam. 335. Cnidium Cuss. 248.
Cineraria L. 319. licteroi)liyllnm AII. 335. ai)ioides Spreng. 24?.
alpina AVahlnb. 322. incanum Fiscli. 336. orientale Boiss. 248.
angustata Schiir 320. lanceolatum Scop. 333. Coccinia indica Wight. 390.
aurantiaca Hoppe 320. ,3. nemorale Rchb._333. Coccyganthe Floscuculi
ligulare Boiss. 332. Kchb. 113.
LL
Cochlearia L. 65. Cnrenpsis Ridens L. 302. Crcea temiifolia Gren.

Arinoracia L. 65. Coriandrum Hoffrru 263. Godr. 188.
j5. rnacrocarpa 65. sativuiii L. 263. varia (iren. Godr. 188.
macrocarpa W. ft Kit. Corispermum L. 498. Crambe Tourn. 81.
65. cancscens Kit. 498. Corvini AII. 81.
rusticana Lam. 65. intermedium Auct. 493. maritima L. 81.
saxatilis Lam. 64. Marschalii a. floridum
Coronopus L. 76. FenzI. 498.
Crassulace.e DC. 152.
aur iada ta Lam. SL microspermum Host Crassula rubens Sturm 155.
Codnnoprassum oleraceum 498. Crataegus L. 220.
Rchb. 569. uitidum Kit. 498. Aria L. 223.
Cceloglossum Hartm. 546. pttrpunascens Host 498. kyrtostyla Fingerh. 220.
viride Hartm. 546. laciniata Regel. 220.
Corn ACE. E DC. 263.
mclanocarpa M. Bieb.
GOLCHICACE.E DC. 571.
Cornus L. 263, 220.
Colchicum L. 57 mas L. 264. monogyna Jacq. 220.
automnale L. 57 sanguinea L. a. glabrescens 220.
pannonicum (iriseb. 572. Coronilla L. 182. hirsuta 220.
^ti.
transsilvanicum Schur. clegans Pane. 182. y. laciniata Stev. 220.

572. cmeroides Boiss. 182. monogyna Fingerh. 220.
Colutea L. 177. scorpioides Koch 182. monogyna Koch 220.
arborescens L. 177. varia L. 182. nigra W. et Kit. 220.
Comandra Nutt. 516. Coronopus depressus nigra Grec. 220.
elegans DC. 516. Mamch 76. pentagyna W. et Kit. 220.
Comaropsis sibirica Schur Cortusa L 490. Crepis M«nch 361.
203. Mattliiuli L. 490. adenantha Vis. 362.
Comarum L. 204. |5. pubens .Schott 490. biennis L. 362.
palustris L. 204. Mathioli var. sibirica bicnnis var. banat ica Ro-
Andrz. 490. chel 362.
CoNJFER^ Juss. 537.
Corvisartia Duby 298. Dioscorides Poli. o62.
Conioselinum Fisch. 250. Helcnium Merat 298. foctida [. hispida Bis-
Fischeri Wimm. et Gr. Corydalis DC. 81. choff. 361.
250. bicalcara Velen. 82. Fiissii Kov. 372.
Conium L. 262. bulbosa DC. 82. grandiflora Tausch. 363.
maculatum L. 262. cava (îrec. 82. hicracioides Lam. 354.;
Conringia Link. 64. cava Schweigg. 82. hispida W. et Kit. 361.
austriaca C. A. Mey. 64. digitata Pers. 82. latifolia Balb. 362.
orientalis Andrz, 64. Marschalliana Pers. 81. lodomirensis Bess. 362.
Ihaliana Rclib. (;0. jiuiiiila Host 82. niciccnsis Balb. 362.
Convallaria Dcsf. 557. solida SchAvartz. 82. paludosa Ma'nch 363.
btfolia L. 557. |i. bicalcara 82. polymorpha Wallr. 363.
hirta Bo8c. 558. Corylus Tournef. 529. jiraMnorsa Tausch. 363.
latifoliwn Jacq. 558. Avelliina L. 529. rigida W. et Kit. 362.
Litman Ga-rtii. 557. Culurna L. 529. rhaadilolia M. Bieb. 361.
majalis L. 557. pontica C. Koch 529. scabra DC. 362.
multijîora L. 558. tubulosa Willd. 52U. sctosa Haller 361.
pnlygonatum L. 557. Cotinus Coggyria Scop. tcctorum L, 362.
verticillata L. 558. 151. tcctorinn var. scgetalis
Cotoneaster Mcdik. 221. Bot li. 362.
CONVOLVULACE.K Vcnt.
iiitegcrima Mcdik. 221. virons Vili. 362.
418.
Ji. Jiigra 221. Crociris iridijlora Schur
Convoivulus L, 418. nigra Vahlberg. 221. 551.
arveusis L. 418. tonicntosa Auct. 221. Crocus L. 550.
Caiitabrica L. 418. vulgaris Lindl. 221. aurcns Sibth. 551.
sepium L. 418. vulgaris |^. mclanocarpa ))anaticus Gay. 551.
silvaticus W. et Kit. 418. Lcdeb. 221. banaticus Heuff. 551.
Couy':;a alata Baurng, 298. Cousinia Cass. 327. Byântinns Herbcrt. 551.
squarrosa L. 298. bulgarica Koch 327. Heuffelianus Herb. 551.
Corallorrhiza Hali. 550. Crcea major Gren. Godr. iridiflorus Heuff. 551.
innata E. Br. 550. 188. moisiacus Ker. 551.
Crocus reticulatus M. Bieb. Cymbalaria clatine Baumg. Cytisus austrivcus a. albu

550. 432. Neilr. 160.
variegatus Hoppe 551. spiiria Baumg. 432. austriacus b. pallidus
Crucianella L. 277. Cynanchum Br. 395.
11. Rchb. 160.
angiistifolia Auct. 277. acutum 395.
Ij.
austriacus var. leucan-
oxyloba Janka 277. laxiini Bartl. 395. thus Tausch. 160.
Vincctoxicum R. Br. 395. banaticus Grec. 161.
CruCIFER.k Juss. 40.
Cyiuira Sculymus L. 330. capitatus Houlf. 160.
Crupina oo8.
Cas.s. Cynodon Rich. 600. decumbcm var. c. pro-
vulgaris Cass. 'y.]X. Dactylon Pers. 600. cumbcns Rchb. 157.
Crypsis Ait. 598. Cynoglossum Tournef. 413. elongatus W. et Kit. 161.
aculeata Ait. 598. gerinanicum Jacq. 414. Heuff elii Wierzb. 160.
alopecuriodes Schrad. 59.. Lappida Scop. 413. [j. argenteus Grec. 161.
phalarioides M. Bieb. 598. montanum Lam. 414. hirsutus L. 161.
Cr vptoglochin cwviilus officinale L. 413. alpestris Schur 162.
fj.
Heuff. 593. pallidiflorum Grec. 413. Laburnum L. 160.
Cucubalus Tournef. lOu. silvalicum H*nke 414. leucanthus W. et Kit. 160.
Antelopinn Vest. 106. umbellatimi W. et Kit. obscurus Rochel. 160.
fj.
baccifer L. 103. Cynosurus L. 624. leucanthus ^. pallidus
Behcn L. 100. cristatus L. 625. Schrad. 161.
viollissiimis W. et Kit. durui.. 618. leucotriclius Schur. 162.
108. echinatus L. 624. nigricans L. 159.
Otites Siiiith 104.
p. sericeus Rochel. 160.
quadrifidiis L. 104.
Gyperace.e Juss. 578.
obscurus Schur 160.
spergidifolius Desf. Cyperus L. 578. polytrichtis M. Bieb. 161.
viscosus L. 111. australis Sclirad. 580. polytrichus b. alpestris
CuciDiiis Cantahipo Ser. 389. banaticus Kit. 579. Simk. 162.
Citndlus Ser. 389. Havescens L. 578. procumbens Boiss. 157.
Melo L. 389. fuscus L. 579. radiatus Koch 169.
sativus L. 389. fuscus p. virens Kocli 579. Rochelii Wierzb. 160.
CC. viridis Ser. 389. glaber L. 579. sagittalis Kocli 157.
,3. Havus Ser. 389. glaber Sturm. 579.
giomeratus L. 580.
CaCURCITACE.K Juss. 389.
longus L. 579. Dactylis L. 624.
Cuciirbita Citndlus L. 389. Micheliatnis Sadl. 582. cristata M. Bieb. 610.
maxima Duch. 390. Monti L. 579. glomerata L. 624.
Melepepo L. 390. pannonicus Jacq. 579. littoralis Willd. 624.
Pepo L. 389. ])atulus Kit. 579. maritima Suffr. 624.
pictus Ten. 579. Dactylon officinale Vili.
GUPULIFEILE A.Ricli.527. procerus M. Bieb. 579. 600.
Cuscuta L. 419, virescens Hoifm. 579. sanguinale \\\\. 594.
astyla Engelm. 419. Cypripedium L. 550. Dalilia varia])ilis Desf. 303
Epithymum L. 419. Calceolus L. 550. Danaa aquilcgifolia AII.
europaâ L. 419. Cystopteris Bernh. 650. 2(13.
eiiroptva ,3. cpithynium alpina Link. 650. Danthonia DC. 615.
L. 419. fragilis Bernh. 650. decunibens DC. 615.
major DC. 419. fragilis f- temiisecta
minor DC. 419. Boiss. 650. DapiinacE/E LindL 513.
minor var. trifolii DC.
'(.. leucosoria Schur 651. Daphne L. 513.
moiioojna Vahl. 419. sudt'tica Al.Braun. ot Blagayana Preyer. 513.
orientalis Tournef. 419. Milldc 651. Laureola Auct. 51,'!.
trifolii Babingt. et Guss. Cytisus DC. 159. Lerchenfeldiana Schur
419. aggregatus Schur 161. 51;;.
Cuviera europa.\x K(i!l. C3G. alhis Hac(|uot 160. Mo/.eroum L. 513.
Cyaniis orientalis Baumg. albu Link. 160. Datura L. 423.
343. ambiguus Scliur 160. Stramonium L. 423.
phrygius a. pumilus atratus Schur 160. Daucus L. 257.
Baumg. 341. austrie cus Crec. 161. bessarabicus DC. 257.
Cydonia touni. 221. austriacus var. Heuf- Carota L. 257.
vulfjaris Pers. 221. felii Rchb. 161. ^. sativa DC. 257.
796 TABLA ALî'ABETICA
Daucus grandijlorus Scop, Dianthus Carthusianorum Dianthus Sequieri var. /•

257. L. 97. 95.
Deilosina alpina Fuss. 59. j3, reflexus Neilr. 97. serbicus Wettst. 99.
Delphinium L. 39. 7. puberulus Sinik. 97. serotinus W. et Kit, 94,
Ajacis L. 39. o. saxigenus Scliur 07. silvestris Grec, 95,
Ajacis Ledeb. 39. Carthusianorum [i. ter- spiculifolius Schur 94.
alpimim W. et Kit. 40. natus Heuff. 98. superbus L. 93,
bythynicwn Griseb. 39. Carthusianorum '(. are- p. speciosus Rchb, 94,
Consolida L. 39. narius Neilv. 98. supinus Lam. 95.
paniculatum Host 39.
b. Carthusianorum y- b^-t- tenuifolius Schur 97.
elatum L. 40. naticus Heuff. 97. j3. subneglectus Schur,
a. intermedium Grec. Carthusianonmi . cam- 98.
40. pestris Heuff. 97. tenuis Schur 98.
1). alpinum Grec. 40. Caryophyllus L. 96. transsilvanicus Schur 96.
c. montanum Grec. 40. chinensis L. 96. trifasciculatus Kit. 66.
elatum Schlechtd. 40. collinus Auct. 97. tri/asciculatus var. na-
elatum Grec. 40. collinus Grec. 99. nus pauci/lorus Br. 95.
fissum W. et Kit. 40. compactus Kit. 96. vaginatus Rch. 97.
hybridum p. fissum DC. corymbosus Borb. 99. Wimmeri Wichura 94,
40. cruentus Grec. 98, Dichodon ceractoides
intermedium DC. 40. dacicus Grec. 96. Rchb, 114.
intermedium ^. alpinum deltoides L. 95. Dichotophyllum demersum
DC. 40. deltoides Grec. 95. Monch,
montanum DC. 40. diutinus Rchb. 98. Dictamnus L. 148,
orientale Gay. 39. gelidus Schott 94. albu Grec. 148,
Dentaria L. 58. giganteus D'Ui'v. 99, Fraxiuella Pers. 148,
bulbifera L. 58. giabriusculus Kit. 95. Dielytra formosa DC. 84.
glandulosa W. et Kit. 51. giacialis Hoenke 94. Digiîalis L. 434.
Deschampsia alpina Gaud. glaucophyllwi Rchb.. 99. ambigua Murr. 434.
011. gramineus Schur 98. grandijlora Lam. 434.
Andrcei Aursw. 611. guttatus M. Bieb. 95. grandiflora Grec. 435,
ccespitosa P. Beauv. 618. Henteri Heuff. 95. lanata Ehrh, 434.
Jlexuosaa Griseb. 611. heptaneurus Griseb. 96. ochroleuca Jacq, 434,
Deutzia scabra Thumb, 203. hungaricus Andrie 94. purpurea L. 435,
gracilis Thumb. 230. integripetalus Schur 94. Digitaia Scop. 594.
Deyeuxia montana P. Kayserianus Schur 95, ciliajis Pers. 595,
Beauv. 607. lancifolius Tausch 96. Dactylon Scop. 600.
varia Kunntli. 607. leptopetalus Kanitz 101. filiformis Koel. 595.
liburnicus Ledeb. 97. humifusa Rich. 595.
DiANTHACE E Ach. Ptich.
Marisensis Simk. 97. sanguinalis Scop. 594.
93. Marisensis var. la'viga- stoîonifera Schrad. 600.
Dianthus L. 93. tus Suuk, 97, Digraphis arundinacea
arrgregatus\j\.Tlo^m. 96. membranaceus Borb. 97. Trin. 597.
arenarius Guebh. 94. nardiformis Janka 95.
Armeria L. 100. pallens Sibth. 101.
DiOSCOREACE.E Lindl. 555.
Armeriab. grandifiorus pctrneus W, et Kit. 94. Diotis Atriplicoides M.

Scliur 99. petra'us A. Kern. 94, Bieb, 502,
Armeriastrum Wolfner. pinifolius Janka 99, ceratoides Willd, 503,
99. plumarius Baumg, 94, Diplachne serotina Link,
atrorubens Eaumg. 98. pratensis M. Bieb. 95. 624.
atrorubens M. Bieb. 99. proliferus L. 101. Diplotaxis DC. 77.
Balbisii Heuff. 99. pruinosus Janka 99. intermedia Schur 78.
banaticus Heuff. 99. pseudarmeria M. Bieb. 99. muralis DC. 77.
barbatus L. 97. pseudarmeria Wierzb. 99. i^.
intermedia 78,
bicolor M. Bieb. 101. pseudo barbatus Bes. 97. viminea Grec. 63.
Brandâ; Pane. 95. pseudo-Grisebachii Grec.
callizonus Schott. 100.
DiPSACEvE DC. 279.
95. Rehmanii Blocki 97, Fullonum L. 279.
campestris M. Bieb. 95. sabuletorum Heuff', 98, . sativus L, 279,
capitatus DC. 99. saxigenus Schur 97, Fullonum MiU. 279.
Bipsacus laciuiatus L. 280, Draba verna f^. siibrotnnda Echium brachvstach vum
pilosiis L, 280. Koch 71. Pali. 405."
si/vesl>-is Huds. 279. Dracocephalum L. 407. dealbescens Gandog. 401.
si/vcsiris Grec. 279. M(ddnvica L. 407. italicnni L. 404.
Doronicum L. 318. Drcpanopli vllum agreste itai.ctnn L<dim. 405.
austriacniii Jac<|. 818. 239. "
Hofliii." pyramidatum D(!. 401.
carpaticum Nvm. 319. palustre Hoffm. 241. rubruiii .lac(|. 405.
caucasiann Rr.chel. 318. sioides Wibb. 239. vulgare L. 404.
< 'olumna* Ten. 318.
DroseracE/E DC. fj.
dealbescens 404.
fj.
pilosum Siink. 319. 49.
','. ]iseudomacranthum
cordifolinm Sternli. 31S. Drosera L. 49. 401.
cordatimi A. Kcni. 318. rotnndifolia L. 49. Edraianthus Alph. DC. 379.
fiiTaudiflonim (Jrec. 318.
Drupace.k DC. grawini/olius Alph. DC.
liuiiu-uricmn liclib. 318. 194.
379.
P.vdalijucJies rj.. L. 318. Dryas L. 201. Kitaibelii Alph. DC. 379.
l\trdalicincJies (ircc. 318. octopelala L. 201,
plantaginemn Kit. 318. El.k.\gnage.K Lindl. 513.
Dorycnium Toiirncf. 171.
Eheagnus angustifolius L.
diffusuui .laiika 175. Ecbalion Rlchard 389. 513.
herbacewn Vili. 174. agreste Rchb. 389. hortensis M. Bieb. 513.
Iwrbaceinn Ledeb. 175. P]lateriuni Richard 380. orientalis L. 514.
intcnnediitm Ledeb. 175. Ec/iinochloa Crus-galli P.
IK'titapliylliiiii Scop. 174. Beanv. 595. Klatinace.k Canibess. 132.
'•/.
itat<'iiti])ilosnin Le- Crus-galli [i. aristata Elatine L. 132.
deb. 175. Rclib. 590. Al.sinastrniii L. 132.
adpressepilosuni Le- Echinophora L. 202.
i3.
hastata ]\I.rnch 432.
deb. 175. tSibthorpiana Gnss. 202. /n 'dropiper \ rec. 132
(
sabaiidiim Ucid). 175. tenuifolia Si])t]i. 202. Elisanthe Zawadjlcii Fenzl
sujfniticosjnn Grec 175. tenuifolia var. Sibtlior- 100.
suJJ'niticosnm Ledeb. 175. piana Griseb. 202. Elymus L. 030.
Draba L. 70. Echinops L. 324. arenarius Pali. G30.
aijoides Kotscliy 70. IianaticnsRochel 32 L canimis L. 037.
aizuoii Walib'iib". 70. comnintatns Juratzka cajiut Medusffi L. Q[]().
Banmgarteni Scbur 70. 325. crinitus Auct. 03(5.
Bmtmgarteni steno- [i. e.valtatus Kocli 325. europa'us L. 03(i.
phylla Scbur 70. globifer .Tanka 325. gigantcus Willd. 0.30.
cariiithiaca Hoiti)e 71. fiiollis Sciiur 325. sabulosus M. Bieb. 030
ciliciris Baiiiiig. 70. paniculatus Jacq. 325. Elyna Schrad. 594.
compacta Sclioft 70. Ritro Ledeb. 325. •spicata Schrad. 594.
cont or ta A net. 71. Ritro Grec. 324. spicata Ileuff. 593.
Ilaynaldi Stiir 70. Ritro var. ruthenicus
Hoppeana Kndolpbi 71. Fisch. 325. K.NrPETRACE/E L. 147.
dohanis ITost 71. Ritro DC.
'^. temtifolius Empetrum L. 147.
Jolumis glabrata Koch
';':
325 nigrniii L. 1-17.
rntlienicns M. Bieb. 325. Knodiuin carulemu Gaud.
Kotschyi Stur 70. tenuifolius Fisch.
^ti.
024.
flexucsa Stnr 70.
r>..
325. Ephedra Tournef. 53(;.
f^.
robusta Stnr 70. ruthenicus Rchb. 321. distachjii L. 530.
hxsiocarpa Rochel 70. s])haM-ocephalns L. 325. helvetica C. A. Mey. 537.
lutea Gilibl. 71. splhvroceplialus G rec. maritima minor Tournel'.
iienioralis Ehrh. 71. 530.
uei)iorosa a.glabra Scliur Echinopsilon liirsutus Mo({.- monostacliya L. 530.
71. Tend. ^199. polvgonoides Pali. 53G.
ncniorosa var. Iciocarpa Echinospermum Schwartz. vulgaris K'chb. 530.
Janka 7L 412. Epilobium L. 223.
nivalisDC. 71. Lappula Lehni. 412. adnatum Griseb. 223.
]ir:ocox Stev. 71. Echium L. 404. al])innm L. 220.
spatJndata Laiii,-'. 71. acutifolium Lelnn. 405. alsincCdium Vili. 220.
transsilvanica Sclinr 70. altis.sinmni .TaC((. 405. ample.vicaule d.am. 221.
verna L. 7L asperrinnnuM. Bieb 105. anagallinidcs Lam. 227.
Gri'crscti IK V. C. 132'».
5J
Epilubiuiii augustifuliiim ,^. E])ipaclis ovata Crantz 549, Erica spiculijlora Salisb.
L. 22:;. pallcns Willd. 548. 391.
iingusti/olium Lani. 22;3. palii.stri.s Crantz 549.
angustifoliiim var. y. L. purpurea Crantz. 548. EuiCACE.E Ach. Rich. 390.
223. rubigino,sa Koch 549. Erigeron L. 292.
angustissimimi W. et Ivit. Epipogium Gniel. 550. acre L. 292.
223. apliylluin Swartz 550. acre JB. podolicus Ledeb.
collinuui Giiiel. 225. Gmclini Rich. 550. 292.
decurrens ISpveng. 22r). alpinus L. 293.
DodoiiîEi Vili. 223.
EouiSETACE.E DC. 655.
p. glabratus. 294.
grandi/lorum AII. 224. Equisetum L. 655. elatior Schur 294.
-,'.
heterocaule Borb. 22-!). alpiiunn Schur 657. alpinus var. a. DC. 294.
hirsutum c<. L. 224. arvense L. 655. alpinus var. ,3. DC. 294.
hirsutum ^. L. 224. p. neinorosum Al. Br. alpinus var. y. DC. 294.
Lamyi F. Schultz. 22G. 655. atticum Wahlenb. 294.
lanceolatum Seb. et Maur. arvense Chauia 656. canadense L. 292.
225. campa)iulalum Poir. 657. carpaticmn Griseb. 294.
montanum L. 224. eburneum Roth. 655. carpaticum Grec. 293.
montamim ,?. tenclliim elongatum Willd. 656. glabratus Hoppe 294.
Heuft'. 225. Krhartii Meyer 656. ncglectum A. Kern. 294.
montamim 5. collimmi fluvialilis Smith. 655. nanus Schur 293.
Koch 225. fiiscojonatum Schur 657. podolicus Bess. 293.
obscurum Schreb. 226. hyemale L. 657. pseudoacris Schur 293.
obscurum Fries 226. ,3. Schleicheri Milde racemosus Bauiug. 293.
obscurum Smidt 225. 657. i^.
macrophyllus Grec.
origanifoliimi Laia. 226. hyemale c. elongatum 293.
palustris L. 226. Dcell.656. serotinus Weihe 293.
,^. pilosum Koch 226. limosum L. 656. uniflorus L. 294.
parviflorum Schreb. 224. . maximum Lam. 655. Villarsii Rchb. 294.
perramosimi Schur 225. multiforme Vauch. 657. Villarsii var. transsilva-
pubescens Eoth 224. palustre L. 656. nicus Schur, 294.
purpurascens Gilib. 226. paimonicum Willd. 656. Erinosma carpaticum Her-
roseuin >Schreb. 225. pratense Ehrh. 656. bert 554.
roseum y. trigommi DC. pratense Roth, 655. Eriolepis lanceolata Cass.
226. ramosissimum Desf. 656. 333.
rosmarinifolium Hîenke raniosum Schleich. 656. Eriophorum L. 580.
223. silvaticuni L. 656. angusti/olium Roth. 581.
spicatum Lam. 223. silvaticum Grec. 655. capitatum Host 580.
tetragonum L. 225. silvaticimi fj. minus ca'spitosum Host 580.
trigonum Schrank. 226. Wahlenb. 656. gracile Koch 581.
virgatuni Fries. 226. Telmateja Ehrh, 655. latifolium Hoppe 581.
virgatum Lamy. 226. umbrosum Meyer 656. polystachyon a. L. 580.
virgatimi ,3. lanceolatimi variegatum Schleich. 657. polystachyon [i. L, 581.
Kchb. 225. Eragrostis P. Beauv. 617. polystachyon y, L. 581.
Epipactis Kich. 548. major Host 617. pubescens Sni. 581.
alba Crantz. 548. megastachya Link. 617. Sciieuchzeri Hoppe 580.
atrornibens Schult. 540. minor Host 617. triquetrum Ho]>pe, 581.
atrorubens Chaii. 540. pilosa P. Beauv. 618. vaginatum L. 580.
Carallorrhiâ Crantz pofeformis Link. 617. Eritrichium Schrad, 412.
550. lioicoidcs P. Beauv. 617. Hacquetii Koch 412.
ensifolia Swartz 54.S. verticillata lUvm. et Scli. .lanka' Sinik. 412.
Epipogmm Crantz 550, 618. nanum Schrad. 412.
Helleborine a. rubiginosa Kremogenc vrocera RchJj. villosum Janka 412.
<!raiitz 510. 123. Erodium I/ll.hit. 138.
latiiolia AII. 548. Eremopvrum pectinatum cicDiiiuni Willd. 131S.
latifolia [j rubiginosa Scliur 63N. cicntariuni l/Herit. 138.
Gaud. 549. Erianthus Rich. 602. p. pim]iinf'lUL'foliiini
longifolia Huds. 548. Hostii Griseb. DC. 138.
miirophylla Swartz. 540. strictus Bl. et Fingerh. cicutariimi Cavan. 138.
Nidus-avis Crantz 549. 602.
a'AJJLA ALFABETICA 799
Erodiiun ciciitairum o.. Erythrffla Ceiitauriiun l'ors' Eujiliorbia i»ctrup]iyIlaC. A.

cha'ropJiylhnn Grcii. 401. Mey. 523.
pulchella Honieiii. 401. platyphllos L. 520.
Erophila vulgar Is DC. 71. raniusis-siiiia Tcrs. 4(tl. polychronia A. Kern. 521,
prcecox DC. 71. a. perramosa Grec. 402, procera M. Bieb. 521.
Erucastrum Scliiinp. ot [j. genuina Grec. 402. proccra trichocarpa
[^.
Spenii. <S0,
. imlchclla Frics. 402. Lcdeb. .522.
elongatuni Ticlib. «d.
proecra
o. iiiiimtissiiiia Scliur . lasiocarpa
inodonan Urlih. 80. 4(12. Lcdeb. 522.
rollicliii .Scliiiiip. ot Erythronium L. 5<t0. pscudosaxatilis Uechtr.
Spcnii. 80. Denscaiiis L. 560. 523.
Ervum L. 189. maculatwn DC. 560. salicifolia Host 523.
liirsutuni L. 189. ovatifoliwn l'oir. 560. saxatilis ]\r. Bieb. 523.
Lens L. 189. Esclisc'linltjia ealifornica serotina Host 524.
tctrasiieniium L. 189. Cliaiuissu 46. stricta L. 5V0.
Eryngium \j. 2o7. Euclidium R. I5r. 76. subhastata Vis. et Pane.
auwthystiinnn Grec. 2o7. syriaciiiii R. I5r. 76. .524.
caiiiitcstn- L. '2o7. Eupatorium 'rmirn. 288. Terraciiia (îriseb. 524.
iiiaritiuniin L. 2;j7, camiabimuii L. 288. tliyrsijlora Griseb. 524.
l)lanuiim L. 2o7. Euphorbia L. 520. iran.ssilvanica Scliur 524.
Erysimum L. (îl. agraria M. Bieb. 524. villosa W. et Kit. 524.
Alli ar ia L. ()(). ambigua W. et Kit. a. genuina 522.
A)idrêiJo 'skianum
) i 521. j3. trichocarpa 522.
]jes8. Go. aniygdaIoicle,s L. 522. '(. lasiocarpa 522.
angustifolinm Ehrli. (J4. angulata Jacq. 521. virgata W. et Kit. 525.
arciiatum Opiz 58. carniolica Jaccf. 521.
aureuiii M. Bieb. 62. Cyparisias L. 523. EUPHORDIACE.^ Adr. Juss.
aitstriacum Baunig. <J4. dalmatica Vis. 523. 520.
baiialiciim Griseb. (i2. epilhrmoides .Jacq. 521, Euphrasia L. 446.
Barharca L. .53. Esulli L. 523. lutea L. 448.
Baumgartiamnn .Scliur Esula Grec. 523. minima Jacq. 447,
t)l. exigua L. 522, Odontites L. 447.
cancsccns liuth. 03. expan.sa Janka 521. officinalis L. 446.
cliciranthus Grec. 61. falcata L. 522. o//icinalis Heyne 447.
cr.^l.ijlifulium Rchb. 63. fragi/era .Jaii 521. of/iciualis Sturm. 446.
crepidifolium var. angiis- fragifcra Grec. 521. ofjiciualis o., pratensis
tifoliwn (jriseb. 62. Gerardiana Jacq. 523. Koch 446.
ciispidahmi DC. 63. glauceseens Willd. 523. o/Jicinalis pratensis
fj.
tliffusniii p]rbr. 63. glareosa M. Biob. 524. Grec. 447.
exaltatnni Andrz. 62. grseca Boiss. 522. o/Jicinalis j. ncmorosa
kclveticum Heuff. 62. helioscopia L. 520. Koch 447.
bieracifoliiiiii L. 63. incana Schur 523. pratensis Fries. 446.
lanccolatuni Rchb. 61. Lathyris Grec. 524. Rostkoviana Heyne 446.
odoraliiDi Ehr. 61. li)iaria'folia Laiii. 523. salisburgensis Funk. 447.
odoraium dcnticiilaUiin
c/.. liimiilata Heuff. .521. .serotina Schlechtd. 447.
Koch 61. lucida W. et Kit. 524. serotina liam. 447.
odoraium Grec. 61. micrantha M. Bieb. 521. stricta Host 447.
orientale li. IJr. 61. mucronata Laiu. 522. verna Bellard 447.
lianiioniciiin ('ranfz <•!. Myrdiuites L 524. Eurotia Adans. 503».
perfoliatwn Crantz 61. iiica'ensis [i. glareosa
" ceratoides C. A. Mey.
pumihim Hcliiir 61. Kucli 524. 503.
rauiosissinnnn Cratilz 63. uica'eiisis 13. paniionica Euxolus viridis Mocj.-Tend,
rcpanduiii L. 63. Rchb. 524. 495.
jS. miniatum Grec. 63». iiica'ciisis y. minor Le- Evalaria bifolia Neck. 557.
Rluvticwii .Siiiik. (;2. dcb. 523. verticillata Neck. 558.
strictum Giertii. 63. uitteiis Trevir. 524. Evonymus L. 150.
trrttissilvanicum Scliur 61. pallida W'illd. 52.3. bulgar icus Velen. 150.
Wahlenbcrgii Simk. Gl. pannonica Host 524. curopaius L. 150.
Wittinantii Zaw. 61. palustris L. 521. pubescens Stev. 150.
(?..
Erythraea Kcnealnii 401. Teplis L. 520. curopa'us Lcdeb. 150.

Evonyinus curopanis . sca- Festuca duriuscula Gaud. Festuca pseudov. p. angusti-

bridmn A. de Degen. 028. folia Hackel. 628.
150. duriuscida var. alpina ;. taurica Kern. 628.
latifolius Scop. 150. Wiiiim. 020. ]iseudorubra Schur 029.

verrncosus Scop. 150. elatior L. 030. pulchella Schur. 028.
viil^wis Scop. 150. elalior p. L. 030. rhcvtica Sut. 029.
elatior var. apcnnina rubra L. 028.
Hack. 030. p, falax Sag. et Schn.
Faba vulgaris Moench 180. elatior'X.Loliumpercnne 028.
fagopynim carinatiim Auct. 630. rubra var. coepitosa Hack.
Moench 512. elongata Ehr. 030. 029.
esculentum Moench 512. falax Thuill. 628. rubra var. conimutata
mcmbranaceinn Moench JIaveseens Host 029. Gaud. 029.
512. '
fhiitans L. 022. rupicola Heuff. 627.
safîttcitwn Gilib. 512. gigantea Vili. 631. serotina L. 624.
Fagus L. 527, gigantea Grec. 630. silvatica Host 630.
castanea L. 527. glauca Baumg. 020. silvatica Grec. 031.
silvatica L. 527. glomerata All. 024. silvatica Huds. 031.
Falcaria Kiv. 239. Halleri Koch 026. sulcata Hack. 027.
Rivini Host 239. Halleri Puss. 627. ,8. hirsuta Grec. 027.
Farsetia incana R. Br. 69. lieterophylla Laiii. 628. Y. colorata Schur. 027.
Fcdia dasycarpa Stev. 287. hirsuta Host 627. 0. megaphylla Schur.
eriocarpa Eoem. et Sch. incrmis DC. 633. 627.
287. Leysseri Moench 633. s. nana Grec. 027.
Morisoitii Spreng. 287. loliacea Huds. 630. sulcata b.barbulata Hack.
olitoria Vahl. 28G. lucorum Schur 63(>. 027
oii tor ia Ga?rtn. 287. montana M. Bieb. 629. sujjina Schur 620.
Ferula L. 251. montana Mert. ef Koch p. oligantha Hackel.
communis Grec. 252. 633. 026.
Ferul ago L. 251. montana Sternberg. 621. vaginata W. et Kit. 620.
Fcrnlago var. cornmii- Myuros Koch 625. valesiaca Schleich. 027.
/t7/aliochel 251. nemorum Leyss. 628. valesiaca chirsut a Sinik.
Heuffeli Griseb. 251. nutans Wahlenb. 629. 627.
meoides L. 252. uligosantha Schur 020. valesiaca d. rupicola
nodijlora M. Bieb. 252. ovina L. 625. Simk. 627.
silvatica Bess. 251. ovina Host 628. varia Hajnke 629.
sulcata Ledeb. 252. alpina Grcn. Godr. 626 xanthina Koem. et Sch.
Ferulago Koch 251. amethystina Koch 626. 629.
campestris Bess. 252. duriuscula Koch 626. Ficaria Dill. 36.
meoides Boiss. 252. glauca Griseb. 027. ranunculoides Koth 36.
monticola Kchb 251. glauca Koch 626. Ficus L. 519.
silvatica IJclib 251. pannonica Griseb. 027. Carica L. 519.
Festuca L. 025. sulcata Boiss. 027. Filago L. 299.
alpina Auct. 020. sulcata Sag. et Schn. arvensis L. 299.
aniethystina Hoiit 620. 027. canesccns Jord. 299.
upenniua De Not. 030. supina Boiss. 020. germanica L. 299.
arundinacea Schreb. 630. vaginata Sag. et Schn. fj.
ap icu lata Grec. 299.
aspcra Mert et Kocli 632. 020. Leontopodium L. 301.
australis Scliur 030. valcsiaca Buiss 027. lutcsccns Jord. 299.
austriaca Hack. 020. valesiaca Kdcii 027. minima Fries. 300.
carpatica Dietr. 029. vulgaris Kocli 025. montana DC. 300.
ccerulca DO. 024. vulgaris Neilr. 028.
FiLiCES Juss. 645.
cristal a Vili. 010. ]iallens Host 626.
decumbens L. 015. ].ilosa Hali. 629. Fimbrystiles Michcliana
dimorpJia Janka 629. poo'/ormis Host. 629. Rclib. 5.S2.
Dryincja Mert. ct Koch praicnsis Huds. 030. Fceniculum Adans. 246.
030. pseudolaxa Schur 029. capillaceuni Gilib. 246.
duriiiscula L. 020. pseiidomyuros'ôy.y^xWm. ojficinale All. 246.
ditrinscula Host 027. 625. vulgare Giertn. 246.
duriiiscula Grec. 628. pseudovina Hackel. 628. Fragaria L. 203.
'
Fra.iaria collina Ehrli. 203. Gagea silvatica Lud. 505. Galium Bauliini Rn^m, 275.
(>iatior Elirli. 203. stenopetala Fries 503 Bocconi DC. 273.
magna 'JMiuilL 20-1. p. pratensis Koch 504. boreale L. 276.
vioschata Duchesn. 201. succedanea Griseb 565. capillipcs IJchb. 272.
pratensis Duchesn. 201. Galanthus L. 555. Cruciata Se p. 275.
silvestris Duchesn. 203. nivalis L. 555. Cruciata-vernum alpinum
vesca L. 203. vernus AII. 554. Grec. 275.
villosa Crantz. 209. Galatella Cass. 292. dacicuni Rouy. 272.
Frangula vidgaris Eclib dracimeidoides a. radiata divaricatuni Lani. 274.
151. DC. 292. elatuni Thuill. 270.
Fraxinus Tournef. 391. Linosyris Rchb. 29 L Jî.
pubescens Schrad.
cxcelsior L. 394. inscnlpta Nces. 292. 270.
rz. genuina 394. punctata Cass. 292. elongatum Gren. 273.
,S. oxycarpa Willd. 394. p. dracunculoides Lal- crectum Huds. 270.
Ornus L. 394. lem. 292. li, petricuni Grec. 270.
nxvphxlla M. Bieb. 394. punctata a. grandiflora y. raniosissinium Grec.
Fritillaria L. 559. Ledeb. 292. Jlavescens Borb. 269.
imperialis L. 560. punctata . inscnlpta DC. glaucinn L. 207.
Meleagris L. 5G0. 292. Heujfeli Borb. 271.
montana Hoppe 559. villosa Rchb 291. himiifusum M. Bieb. 268.
pyrenaica Host 559. Galega L. 177, infestum W. et Kit. 271.
racemosa a. minor Ker. officinali^ L, 177. Kitaibelianum Schult.
559. Galeobdolon Huds 469, 272.
tcnclla M. Bieb. 559. amplcxicaule Ma3nch, lucidimi Koch 27(.).
Fiimana procimibens Greu. 408. Marisense Siink. 2()9.
48. luteuni Huds. 469. maximum Moris. 273.

vulgare Pers. 469. p. humilior 274.
Flîmariace.ee DC. 81. Galeopsis L. 469. Mollugo L. 270.
Fumria L. 82, angustilulia Ehrh. 470. Mollugo Grec. 270.
anatulica Boiss. 82. cannabina Gniel. 470. Mollugo var. ochroleuca
bulbosa . L. 82. Galeobdolon L. 409. Auct. 270.
dcflexa Heuff. 82. Ladanuni L. 409. montanum Vili. 273.
densiflora DC. 83. Ladanum a. latifolia nitidwn Willd. 272.
Jankw H
uskn. 83. Wimin. Grab. 476.
et ochroleucum Wolfn. 27<».
Kraliki Jord. 82. Ladanum angustifolia

,?..
ochroleucum Kit. 269.
media Ledeb. 83. VVinim. et Grab. 470. ochroleucum Grec. 269.
media f^. prehensilis DC. latifolia Hoffm. 469. palustre L, 274.
83. pubescens Bess. 470. palustre var. elongatum
micrantha Lag. 83, speciosa MilL 470. 273,
ufficinalis L. 83. p. sulphurea Jord. 470.
palustre d. majus Schur
prehensilis Kit. Tetraliit L. 470. 273.
rostellala Knaf. 83. Tetrahit p. 470. papillosum HoufI'. 271.
scandens llchb. 83. letraliit [i. pubescens pedemontaninn Auct. 275.

Schleiclieri Suyer 83. Benth. 470. petra-um Schur 270.
solida L. 82. letraliit . grandi/lora petrwuni a. raniosissi-
Vaillanti Lois 83. Benth. 470. mum Si'hur 271.
Wirtgcni Koch 83 versicolor Curt. 47<i. pseuduaristatum Schur.
Galium Scop. 269. 271.
alpestre llonn. et Sch. pumilum Auct. 272.
Gagea Salisb. 503. 273. puri)ureuni L. 270.
arvensis lUi-ni et 8oh.5G4. anisoplirllum Sag. et pusillwn Auct. 272.
lutca Ker. 505. Sch. 273. retrorsum 1)C. 275.
niinima liuMn. et 8ch. Aparine L. 274. rivale (Jrisel». 268"
5(.i4. ,^. vaiUantii ICuch 274. rotunilifolium L. 276.
pratensis Eann. et Sch. aristatum var. scabrum rubiuidcs L. 276.
503. Griseb. 27 L Schultcsii Vest. 271.
pratensis Koch 504. asparagifolium A. l\<rn. silvaticum Scliult. 271.
270. .silvestre Poli. 273.
pusilla Kfjum. et Sch. 501.
aspcrulifloruiii Bi»rb 271. a. glabrum Kocli 273.
p. succedanea 565.
Bailloni Br. 276. 3. iiirtum Koch 273.
saxatilis Kuch 564.
Galiuiii silvestre p, carpa- Goiitiana Amarclla var. Geranium pnsillum L. 130.

ticiim Porc. 272. depanperata lîchb. 400. l)yrcr]aicum L. 130.
silvestre [. carpatiam angiilnsa M. Bieb. 309. Robertianum L. 138.
Br. 272. asclcpiadea L. 398. rotundii'olium L. 137.
silvestre t. latifoliwn bavarica Bauiiig. 399. sanguineum L. 130.
Rchb 272, brahyphylla Schur 399. silvaticnm Baumg. 135.
sudcticum Tausch. 272. bnlgarica Veleii. 401. imibrosnm Wet Kit, 130.
tonuissiiiium M. Bieb. carinthiaca Frod. 397. Geum L. 202.
274. carpatica Wettst. 400, Aleppicum Jacq. 202.
turcicmn Velcn. 271. caucasica Simk. 400. inclinatum Schleich. 202.
ulijinosum L. 273. Centaurium a, L. 401. intcrmcdium Bess. 202.
iilifiinosum PalL 2(i8. Ccntawium % L, 402. muiitanum L. 202.
ulifînosum Grec 274. ciliata L. 399. pyrenaiciim Schlechtd.
Vâillantii DC. 274. cruciata L. 398. 202.
vahintoides M. Bieb. 270. dcpressa Sclinr 398. rejitans L. 202.
veriium Scop. 275. excisa I'resl. 398. rivale L. 202.
[î. alpinuiii Simk. 275. frigida Ho-nk. 398. rivale-montanumSag. 202.
vernum p. rotundifolinm germanica Grec. 400. urbanum L. 201.
Heuff. 275. germanic var. ;. proe- Gifola germanica Rchb.
vero-Molluio Wallr. 270. cox Griseb. 400. 299.
voniiii L. 209. imbricata Schur 399, vulgaris Cass. 299.
Gaya (niucl. 249 lutea L. 397. Githago segetum Desf.
.iiii|il<'x (iaml. 245. nivalis L. 399,
Genista L. 157. obtusifolia Willd. 400. Gladiolus L. 551,
alba L:iiii. 100. jî. Uechtrizii Sag. et imbricatus L. 551.
ulbula Will.l. 157. Sch. 400. Glaucium Tournef 46.
alpicola Scliur 158. '(. dejiauperata 400. curniculatum Curt. 46.
anxanthica Grlseb. 158. orbicularis Schur 399. tricolor Lodeb. 46.
i't'.
campcstris Jauka 158. '

phlogifolia Schott 398. pluvniceum Gcertn. 46.
elata Weiul. 158. Fneumonanthe L. 398. rubrum Rchb. 46.
elatior Koch 158. Pnenmonanthc var. de- rubrum tricolor Rchb.
lasiocarpa Spach. 159. prcssa Buis.s. 398. 40.
ulitrosperina Andr. 158. prcecox A. Kern. 400. tricolor Beruh. 40.
ovala W. et Kit. 159. punctata L. 397. Glechoma L. 407.
^. Mayeri 159. ramosissima Vili. 402. liederacea L. 467.
. lasiocarpa 159. spathulata Bartl. 400. hcderacea Ji. hirsuta
piloa L. 158. utriculosa L. 399. Boiss. 4b7.
procunibens W. et Ivit. verna alata Griseb.
'^j. heterophylla Opiz 467.
157. 399. hirsuta W. et Kit. 467.
pubcscens Lang. 159. Geraciwn paludosum R chb. Marrubiastrum Vili. 472.
riipestris .Sciiur 158. 363. Gleditschia L. 194.
radiata Scop. 159. proemorsum Rchb. 3G3. triacaiithos L. 194.
sagittalis L. 157. Globularia Tourn. 484.
sibirica Rclib. 158. Ger.\n[ace.e DC. 134. vulgaris Sturm 484.
Sigcriana Fuss. 158. Geranium L. 134. Willkommii Nyni. 484.
titictoria L. 158. alpestre Schur 135.
p.. elatior Rchb. 158. chccrophylhmi Cavan.
GlOBULARIACE.E Lindl.
latifolia 159. DC. 481.
Y- 138.
tinctoria h. viilgaris ciconium L. 138. Glyceria R. Brow. 022.
158. cicutarium L. 138. acnminata Schur 631.
tinctoria e. ovata Rchb. columbinum L. 137. airoides Rcbb. 623.
159. divaricatum pjhrh. 137. a.piatica Walilenb. 622.
virgata Willd. 158. dissectuin L. 137. aquatiea I'resl 623.
C.IJNTIANACE.K Lindl.
hungaricum Wiosb. 135. convoluta Fries. 623.
;j90.
lii.iduiii L. 137. distans Wahlenb. 623.
Gentiana L. 397. laacrorrhizum L. 135. ,^. convoluta Boiss.
acaulis a L. 398. nodosiis Grec. 130. 623.
acaulis var. vulgaris palustre L. 13o, lluitans R. Brow. 623.
Rchb 398. plireum L. 135. (3. nernoralis Uechtr.
aestiva Roem ct Sch. 399. pratense L. 135. 623,
.
TAfeLA ALFABETICA 803
G\y ceriu JIuitans ji. plicata Gypso|)lu]a Irans.silvaiiica Heliantonimn mari/olium

Gri.selj. G23. Sprong. 103. Bannig. 4S.
loliacea <iren. Godr. Oo(». trichotoina Woiider 102. obscurum Pers. 47.
plicata Fries. G23. rigida Rich. lOl. a'landicimi o-., i^labruni
spectjbilis Mert. et Koch Kocji 17.
022.
wlandicum [i. liirium
Glycyrrhiza L. 1 7(1. Habcnaria albida W. Br. Andra; 48.
ocliiiiala L. 170. 546. a'landicimi . tomcnto-
Gnaphalium Don. 300. nigra R. Br. 547. sum Kocli 47.
arenarium L. 301. viridis R. Br. 546. procumbens Dun. 48.
arvensc Willd. 299. Halimocnemis C. A. Me}-. rupifraguni A. Kern. 48.
dioicinn L. 301. 497. vincale Pers. 47.
gennanicum Willd. 299. alternifolia Moq.-Tend. vulgare Gaertn. 47.
Leontopodium Scop. 301. 497. vulgare a. discolor Rchb.
minimum SiiiitU 300. cra.ssifo]ia C. A. M. 497. 47.
niontanum Huds 300. triandra Mo([.-Tend. 497. vulgare a. tomcntosumAl
norvesiicuni Guiiner 300. Volvox C. A. Moyer 497. vulgare var. hirsutum
pusilum Ha?ncke 301. Halimus pedunciilatus Koch 47.
ramosum Lam. 300. Wallr. 502. 47.
rectimi Smith. 300. vulgare vircseens
silvaticim L. 300, Haloragiace.e Ach. Rich. fj.
Boiss. 47.
silvaticum var. fi. fusca- 228.
vidare . grandi/lorum
tum Walilenb 300. Hamiltonia clegans Rclib. Koch 47.
supiiium L. 300. 516. Helianthus L. 303.
uliginosum L. 300. Haplophyllum Juss. 148. annuus L. 303.
Biebersteinii Spach. 148. tuberosus L. 303.
GNETACE.f: Blum. 536.
ciliatum Griseb. 148. Hellichrysum DC. 301.
Goniolimon tataricwn suaveolens Ledeb. 140. arenarium DC. 301.
Boiss. 485. Hedera Swartz 263. orientale Tournef. 302.
tataricum p. angustifo- Helix L. 263. Heliosperma Rchb. 104.
liiim Boiss. 485. quinquefolia L, 146. alpestris Rchb. 104.
tataricum y. rubellum Hedysarum DC. 184. pudibunda Iloifmanns.
Traut. album 181. 104.
alpinum Jacq. 184. quadrifidum Rchb. 104.
Gramine.e Jus. 594.
arenarium Kit. 183. Heliotropium L. 403.
Granmiitis Ceterach obscurum L. 184. europjBum L. 403.
Swartz 646. onobrychis L. 183. odorum Stev. 403.
Gratiola L. 434. Helleborus Adaus. 37. suaveolens M. Biob. 403.
L. 434.
oriiciiialis dumetorum W. et Kit. 38. supinum L. 403.
Gymnadenia R. Br. 546. odorus W. et Kit. 38. turcicum Friv. 403.
albida Ptich. 546. purpurascens W. et Kit. Hemerocallis fia va L. 571.
coiioj)sea R, Br. 546. 37. ful va L. 571.
p. leiicantha Scliur546. purpurascens (Jiec. ;t8. Hepatica angulosa DC. 26.
odoratissiiiia IMcli. 516. Heleocharis R. Br. 583. nobilis Mo^.n.-h 25.
transsilvanica Schur 51»!. acicnlaris K. Br. 583. transsilvanica Fuss. 2'!.
(i vmnugrame Marantcv carniolica Koch 583. triloba Cliaix. 25.
'^Mett. (Îl7. palustris R. Br. 583. Heracleum L. 254.
Gypsophila L. 102. uniglumis Scliult. 583. asperum Rochel 255.
arenarla \V, ct Kit. llclcochloa alopccuroidcs Branca-ursina AII. 255.
102. ilu.st 598. elegans Jacq. 255.
eretica Griseb. 101. Helianthemum 'roiiriicr. 47. Jlavescens lîaumg. 255.
effusa Tau.sch. 102. alpcstrc l)uii. 47. palmatuni Baumg. 255.
fastigiata 102. fi. hirtuiu Koch 48. sibiricuiii L. 254.
glomerata l'all. 102. alpestre Rchb. 48. simplicifoliimi Herl>. 255.
illyrica Rclib. 101. alpcstrc Kotscliy 48. Sphondylium L. 255.
niuralis L. 102. caninii Dun. 47. elegans DC. 255.
[i>.
paniculata L. 102. cliauifccistus Mill. 47. transsilvanicum Schur

perfoliata L. 102. Fumana Mill. 48. 255.
petroea Rich. 103. grandiflonun DC. 47. Herminium R l!r. 546.
Sa jc i/r aga L. 101. hirsutum A. Kern. 47. alpinum Lindl. 547.
Herininium clandestitmm vircs- Hieracium pan nonicum-ma-

Gren. Godr. 546. cens Sond. 374. gvaricum -cchioides N.
:\Ionorchis R. Br. 54(). boreale Grec. 375. ct P. v,(yd.
Herniaria L. 130. boreale var. chloroce- Pavichii Heuff. 367.
Besseri Fisch. 130. phaluni Uechrtr. 375. Peleii Grec. 373.
hirsuta Grec. 130. brachyatum Auct. 865. peliophylum Schur 372.
iiicana Lam. 180. ca'siimi Schur 371. petranim Friv. 365.
a.angustifolia Fenzl. collinum Baumg. 865. petnrum Heuff. 865.
130. collinwn Rchb. 867. petrosum Schur 372.
latifolia Fenzl. 130.
'(j. coni^cp/olium Gouan. 363. Pilosella L. 864.
inacrocurpa Sibtli. 130. Czetzianum Simk. 860. a. vulgare Monnier 364.
Hesperis L. 58. cyinosum L. 809. aj epilosura N. et P.
albijlora Schur 59. cymosum Sturm 307. 364.
alpina Scliiir 58. CMUOsuni Vili. 309. b) pilosum N. et P.
hwdora L. 59. dubium Sinith 866. 864.
inatronalis L, 59. cchioides Lumm. 870. c) rigidipilurn N. et
nivea Bauiiig. 59. Jî.
albo-cinereum Rupr. P. 864.
pendula Ten. 59. 870. j3. robustius Koch 364.
runcinata W. ct Kit. 59. cchioides Tausch 870. a) epilosa 364.
tristis L. 59. Jlexuosuni W. et Kit. 370. b) pilosa 364.
Heuffelia convoluta Scliur Jlorentinuni Willd. 368. . granditlorum DC. 364.
<il4. Jlorentimnn var. Pavi- o. clongatum Wierzb.
ptwusta Schur 013. cliii Frie.s. 367. 304.
pubescens Schur OL'Î. Jlorentinum var. prceal- Pilosella b. alpestris
Hibiscus L. 144. tuni Sug. et Schn. 368. Monn. 304.

csculentus L. 144. floribundum Wimm. et Pilosella d. procerum
ternatus Cavan. 144. Grab. 366. S.-hur 3(;4.
Triomnn {-i. ternatus JHJ.. foliosuin W. et Kit. 877. Jîlosella i. macrocepha-
144. fragile Jord. 372. linn Schur 304.
Trionum Grec. 144. Hissianum Schur 867. Pilosellaauricula F.
Hieracium L. 3(i3. glaucescens Schur 866. Scliultz. 305.
acutifolium Griseb. 800. ^Gochnatii G. A. Mey. 867. Pilosella-prcpaltum ge-
alpicola var. rhodopeum grandiflonnn AII. 863. nuinuni Celak. 305.
Sag. et Schn. 305. Herculis Borl). 365. Piloselloides Griseb. 307.
alpinum L. 370. Heu[feli .Tanka ;{6(3. pleiophyllum S.hur 372.
asperifolium Schur 309. Heuifeli Griseb. 371. poliotrichum Wimm. 369.
aurantiaco-pratense Hosliamnn Wiesb. 875. polycladimi Simk. 365.
Schur 307. buii«;-aricum Simk. 805. pnealtum A'ill. 368.
Aurantiacuni L. 367. [î'leptophyton N. et P. privaltum n.. Jlorentinum
Ji. carpaticola N. et P. 305. Koch 308.
367. incisum Koch 871. pra'allum '^j. Bauhini
aurantiacuni ''^.
luteum macranthum Ten. 864. Kucli 3(i9.
Porc. 3.07. niagyaricuni N.etP. 369. pra'altum o. banaticum

auraniiacum var.JLwuni moldavicum Grec. 375. H.'uff. 30'.».
Scliur ;'.(i7. iiiurovum L. 371. pra\illum var. Reichen-

Auricula Ij. 300. 'p. alpestre Gri.seb. 372. bachii Rchb. 868.
[i. subfuscum Grec. 366. Y-
dissectum Heuff. prcecox Scliultz 371.
y. minimum Grec. 366. 372. prannorsum li. 863.
Auricula WilM. ;!09. murorum ,^. silvalictnnlj. prati'usc TauKch. 367.
auricuLvforme Frifs 305. 371. pralcnsc Grec. 369.
Ain-iculo-pratense murorum macrocepha- pratense-Atn-icula Porc.
Sendt. 866. lum Hcuff. 371. 367.
banaticum Simk. 369. nasseudense Simk. 867. prenanthoidos Vili. 874.
Bauhinii Schult. 868. Nestleri Vili. 369. pj. dentulatum Grec. 874.
Bauhini-cymoswn oleraceum Scop. 360. psen(lol)itiduiii Schur 372.

Simk. 369. oreades Heulf. 866. pseudoboreale Grec. 375.
bifidum Kit. 371. orsoviense N. ct P. 364. pseudobracliyatimiCe\ak.
bifurcum M. Bieb. 305. paludosum Jj. 8(53. 365.
bifurcum Auct. 365. jianiionicum N. et P. 369. pseudoramosum Schur
boreale Frics. 374. pannonicum .Iaci]. 802. 374.
'
Hieraciuin racemosum VV. et HiPPURiDACE.K Link, Hypericum androsaemifoliuni

Kit.374. 515, Vili, 134,
ramosuin W. et Kit. 374. Hippuris L, 515, Burseri A. Kern. 134.
Rctzii Griseb. 371. vulgaris L. 515. commutatum Nolte 133.
rhodopcinn Griseb. 375. Holcus L. 015. elegans Steph. 134,
Rothiamtm Wallr, 370 avenaceus Scop. 615. Jimbriatum fj.
androsce-
rotundatiim A. Kern. 372. borealis Host 597. tnifolium DC. 134.
rupicoluin Fries 371, halepensis L. 601. hirsutum L, 134.
sabaudum Auct. 374. lanatus L. 015. liumifusuni L. 133.
sabaudiim Grec. 375. mollis (îrec, 615, Kohliammi Spreng. 134.
sabinum Seb. ct Maur odoratîts L, 597. niaculatum Fuss. 134.
369. repens Host 597. mixtwn C. du Moulin
Srliultesii F. Schultz. 305. Holoschcvmis Limîoei R«lib. 133.
sessiliflonnn Friv. 374. 582. montannm L. 134.
setigenim Schur 370. vulgjris Link. 582. perforato-quadrangxilum
silvaticum Lam. 37;î. Holosteum L. 122. Auct. 133.
silvestre Tauscli 37 1. Heujfeli Wierzb. 122. perforatuni L. 132.
Sinaicum Grec. 308. umbellatum L. 122, fj.
veronense Rchb 133.
staticifoliuin AII. 303. Homalocarpus wii/lora perforatwn a. august i-
subauratimi Schur 307. Schur 27. folium Gaud. 133.
subcaisium Fries 371. Homogyne Cass. 289. perforatum p. lati/oliiim
sulphiireiiin Neilr. 300. aljtina Cass. 289. Gaud. 183,
Taraxaci L, 302. Hordeum L. 035. quadrangulum L. 133.
transsilvauicuniHeu('i'.372 caput Meilusîe Hack. 530. Richeri Kochel 134.
^. subalpinum Grec. 373. cilijlmn Lam. 038. Richeri Schur. 134,
unibellatuin L. 370. europteum AII. 036. Richeri fj. androsoemijo-
a. geiiuiuuiu Griseb. 37() inurinum L. 035. lium Koch 134.
latiloliuni Fro'l. 370. sih'citiais lluds. 030. Rochelii Griseb. 134.
fj.
nmbelLitinn (Jrec. 375. vulgare L. ()35. soongaricimt Ledeb. 133.

iimbellatum \Nahleii-
'(j. Humulus L. 518. tetrapteruni Fries. 133.
bergiamnii riimlciii. Lupnlus L. 518. transsilvanicuni Celak.
370. Hutchinsia R. Br. 74, 134.
iimbellatnm ;. serul im mi alpina R, Br. 74. veronense Schrank. 133.
Ho.st 370. brcvicaulis Jlojipe 74. Hypochaeris L. 350.
imibellatum wv. pctuiai- Hvjcinlhella leucopha'a ^•hibra L. 351.
latum Cariot. 37(j. Scbur 571. Helvetioa Jacq. 350.
villosuin L. 370. Hyacinthus Tonrnef. 571. maculata L. 350.
b. involiicralimi IJucbel botryoides L. 571, rdicata L. 350.
comosus Jac(i, 570, thrcicica Stev. 351.
370.
virosum Botan. ross. leucophaius Stev, 571. wiijlora Vili. 350.
377. orientalis L, 571, Hypopitys glabra Bernh.
racemosîis L. 571. 393.
vulgatum Fries 373,
s. rctmoswn Sag. et
muli/lor a Scop. 393.
Hydrociiarid.\cR/F. Limll. Jasione L. 377.
Scbn. 374.
Hierochloa (imcL 507. 542. Heldreichii Boiss. 377.
bureahs iîo'iii et Sch. Hydrocharis L. 542. montana var. den tata D(
507. IMorsus-ranie L. 542. 378.
odorata Walilenb. 597. Hydrochloa aquatica J.\S.MINACE/E Lindl. 394.
orient alis Fries 597. Hartni 022,
Himantoglossum Spreng. disuns Hartni. 023. Jasminum Tourn, 394.
Jhtiuns Host 622. Iiuticans L. 394.
547.
Hyoscyannus L. 422. uilicinale L, 395.
liircinum Sprcng. 547.
jgrestis Kit, 422. Iberis L. 73.
Hippion ivslivimi Sclnn.
401. niger L. 422, amara L. 73.
Hippocent.nireA pulchella Scopolia L, 422, pinnata L. 73.
Hyoseris fcetida L. 352. saxatilis L. 73.
Schult. 402.
sem]ierfiorens L. 73.
Hippocrepis L, lS;î,
IlvPF.niCACE.K Lindl. 132.
ooiiiosa 1H3.
\i.
vermiculata M. Bieb. 73.
Hippophae L. 513. Hypericum L. 1:'.2. Illecebrum Kapela Hacquet
alpimmi \V. et Kit. 134. 120.
rharannides L. 513.
.
>^06 TABLA ALFAP.ETinA
Illeccbnm ccphalotes M. I risochroleuca M. Bieb. 552. •luncus communis var. ,3, E .
Bieb. 130. palustris Ma-nch 553. Mcy. 573.

Impatiens L. 93. Pseudacorus L. 553. «•onglomeratus L. 573.
Balsamine L. 9o. ]iumila L. 553. etfusus L. 573,
Nolitaiigere L. 93. Rciclienbachii Heuff. 553. erectus Bess. 575.
Intrbellia preemorsa Mfoi n rutlicnica Dryand. 552. erectus Pers, 578
3(;3. serbica Pancic. 553. /ili/ormis var. alpinus
Inula L. 290. Sintenisii .Janka 552. Schur 573,
asjjera Poir. 297. transsilvanica Schur 55:1. Forsteri Sm, 570.
aspero-hirta 297. uniflora .Janka 552. /uscoater Schreb. 575.
bifrons L. 298. variegata L. 553. Gerardi Lois. 576.
Britanica L. 297. Isatis L. 77. glaucus Ehrh. 573.
Bubonium 297.
.Taeq. campestre Stcv. 77. ^pauciflorum Grec. 573.
Bubonium var. hispida lirscox Kit. 77. in/Icxus L<'ers. 573.
Schur 297. tinctoria L. 77. intenneilius Lam. 575.
campestris Bess. 29!^. tinctoria ;. pra'cox Kocli lamprocarpus Ehrh. 574.
Conyza DC. 298. maritimus Lam. 573.
cordata Boiss. 297. Isolepis Micheliana Ro-in. melananthus Rchb. 575.
coriacea Schur 297. ot Sch. 582. melanocephalus Friv. 574.
dyscnterica L. 290. Isopyrum L. 38. multiflorus Hoffni. 578.
t'nsifolia L. 296. tlialictroides L. 38. nemorosus Lam. 570.
germanica L. 296. nemororus Host 578.
.lUGLANDACE.K DC. 527.
glabra Bess. 298. pilosus L. 570.
'/..
Helenhim L. 298. Juglans L. 527. pilosus var. z. L. 577.

hirta L. 297. regia L. 527. ponticus Stev. 574.
hispifla Siiiik. 297. rigidus Desf. 574.
.1 L'iNC.\GINACE.i;C. Piicll.572
hybrida Baunig. 296. Piochelianus Pi<êm. et Sch.
Oculus Christi L. 298. 574.
.lUNCACE.K Bartl. 572.
Psendo- Bubonium Schur silvaticu.s Reich. 574.
297. Juncago palustris Mo-nch. ,3. nudti/lorus Rocliel
Pulicaria L. 290. 574.
.salicina L. 296. Juncus L. 572. y. Rodiei ianus Heuff.
sal ierna % lat i/o Ha TH\ acutifiorus Elirh. 574. 574.
297. ^. brevirostris 574. spadiceus AII. 577,
salicino - hirta 297. {. fiuitans 574. spicatus L. 578.
spirceifolia ^. hvbridalK'. acuti/lorus fj. multiflorus striatus Grisel). 574.
290. W'.'ili.' 574. sudeticus Willd 57:'.,
sqiiarrosa Baumg. 297. acuti/lorus ,^. macrocc- tenax Lam, 573.
sqiiarrosa Auct. 298. phalus Kocli 574. transsilvanicus Schur 573
loniris ruthenica Klatt. 5.^2. adscendens Host 574. trifidu.s L. 575,
Iliomoea graiidiflora L. 419. a/finis Gaud. 574. Iriglumis L. 575.
|Hir]iurea Lam. 419. albidus Hoff. 577. Juniperus L. 537.
variabilis L. 419. alpinus Vili. 575. alpina ("lus, 537.
fj.
cari)aticus Grec. 575. communis L, 5,37.
Irid.^ce.f. Liiidl. .VjO.
alpinus Simk. 575. commimis y. alpina Pari.
Iris L. .3:.2. angusti/olius Wulf. 577. 537.
arenaria W. et Kit. -"i-jS. articulatus L. 574. communisvar. nana Boiss.
bijlora Fuss. 554. atratus Krock. 575.
ccespitosa Pali. 552, bottnicus Wahlenb. 570, nana Willd, 537.
desertontm Ouldcnst. 55.S. brevirostris Schur 574. Sabina L, 538.
germanica L. 554. bufonius L. 570. Jurinea (!ass. 3.37.
graminea L. 552. bulbosus Ii. 575. sirachnoidea Bung. .338.
graminea Griseb. 552. bulbosus^j. Wahlenb. 57(!. blânda CA.
]VIey. 337.
Guldenstcedtiana var. ^. campestris rx. L. 577. macrocalathia C. Knch
M. Bieb. 552 campestris (. L. 578. 337.
Gulden.staitltiaua Lepccli. campestris var. •^. L. 578. moUis Rrhb. 337.
552. carpaticus Sinik 575, stsechadifolia DC, 337.
hungarica W. et Kit. 553. compresKUS Jacq. 575. transsilvanica Auct. tr.
lutea Lam. 553. communis var. v.. E. Mey, 337.
midicaulis Auct. 553. 573,
.
Kentrophyllum Neck. ;)49. Lactuca quercina b. integri- Laserpitium L. 256.

liuiatmii DC. oii). folia IJisrh. ;;59. " ali-iiium W. et Kit. 250.
Kenia japuiiica DC. 20l. romana llortul 30U. arcliangflica Wulf. 25ii.
Kernera Mctlik. <J1. sagittata W. et Kit. 359. a(juilcgifolia .Jacq. 256.
myagroides Mt-ilik. 01. sangna L. 359. Lliiromum Scop. 256.
saxatili.s lîchb. 04. sativa L. 300. glahrum Crantz 256.
Knautia Coult. 2yi. Scariola L. 359. latil-diuni L. 256.
arvt'usis Coult. 2yl. Scariola Grec. 300. marginatum Grec. 253.
''^j.
cauipestris Koch
281. sonchifolia DC. 301. jirutenicum L. 256.
•{. roea Bauing. 281. stricta W. ct Kit. 35li. Silaifolium Jac(i. 248.
integri/alia HeulT. 281. tatarica C. A. Mey. 301. simplex L. 250.
atroiuljfiis Jaiika 281. virosa Auct. 359. trilobum Kuchel 256.
,3. iiitcgrilolia (.Troc. virosa (irec. 300. trilobum li. 250.
281. Lagenaria vulgaris Ser. 389. Lappnla Myosotis Mauch
dipsacifolia HeulT. 282. a. Gourda Ser. 389.
Dryiuea Heuff, 282. ,3. ('ugourda Ser. 389. Lasiagrostis Link. 608.
hvbridci Grec. 281. Lagoseris M. Bieb. 351, Calamagrosfis Link. 608.
integrifolia Scluir 281. bi/ida Auct. 351. Lathraea \.. 451.
longifolia Kocli 282. Neniaiiscnsis M. Bieb. 351 Sipiamaria L. 451.
silvatica Duby 282. orientalis Boiss. 351. Lathyrus L. 1Î)0.
,S. lancifuliaHcuff.282. Lamium L. 408. Aphaca L. 190.
y.atropurpurea Grec. album L. 409. ensifolius Grec. 191.
282. ani]dexicaule L. 408. gramineus Kern. 19U.
silvatica Grec. 281. Bithyuicum Benth. 409. Hallersteinii Baumg. 191.
transsilvanica Schur 282. cui)reum Schott 409. heterophyllus ^. unijugus
Kochia Kulh. 498. garganiciini var. glabra- Kuch '191.
arenaria lîotli. 49'J. tum Griseb. 409. hirsutus L. 190.
dasyantha Schrad. 499. hirsutuni Lani. 468. latifnliuR L. 191.
hirsuta Nolte 499. incisum (îrec. 408. latifolius (irer. 192.
prostrata Schrad. 499. iuflalum Heuff. 469. Nissolia L. I9(t.
,3. rubclla Moq.-Tcnd iiiaculatuni L. 468. ,S. lejocarpus Grec. 190.
499 macidatwn [-i. alpimim odoratus L. 191.
o.,viresccns Ledeb. 499. Heuff. 409. platyphyllus Ketz. 191.
Scoparia Schrad. 498. nivcum Schrad. 408. pratensis L. 191.
Kceleria Pers. 01<>. niidum Moench. 468. ,3. uliginosus Wierzb.
albesccns Schur OU. l)urpurt'U)n L. 468. 191.
cristata Pers. 610. ruhrian Wallr. 468 i3.
leiocarpus 190.
[i. gracilis Koch 011. viilgatum nibrum
rj.. b. grandistipidus Ro-
Fenzliana Schur 011. Benth. 108. chcl 191.
fi. transsilvanica Grec. p. album Benth. UyV. sepiiim Koch 191.
011. Lapathiim crispum Lani. setifolius L. l9U.
glauca Grec. 01 1. 506. silve.'<tris L. 192.
pseudogLvica Schur 011. Lappa Tourn. 327. i3.
latifolius Peterm 192
rigidiita Simk. (ill. major Go'rtn. 327. spho'ricus lîetz 190.-
transsilv^tnica Schur 011. minor DC. ;327. tuberosus L. 191.
Kff'lreuteria i»aniculata officinalis AU. 327. Lavandula L. 458.
I axni. 148. tomentosa Lam. 327. angustifolia Moench 459.
Kohlrauschia prolifera Lappago raccmosa Willd. of/icinalis Cliaix 459.
Rchb. 101. 594. .spica a. L. 459.
Lapsana Tuurn, 351. vera DC. 458.
L\BiATvE Juss. 452. adenoclades Borb. 351. vulgaris Lani. 459.
Lactuca L. 3o9. communis L. 351. Lavatera L. 143.
Chaixii Vili. 859. ,3. glandulosa-pilosa thuringiaca L. 143.
hispida DC. 358. Schur. 351. Leersia Soland. OOl.
microcephala DC. 358. [i.glandulosa Simk. 35 1 oryzoides Soland. 001.
muralis Fresen. 359. foetida Scop. 352. Lemna L. 644.
perennis L. 359. Larix Tourn. 539. gibba L. 644.
ûcrcina L. 359. europtea DC. 539. minor L. 644.
quercina a. pinnatijida Ledebourii Traut. 539. polyrrhiza L. 614.
Bisch. 359. sibirica Ledeb. 539. trisulca L. 044.
Lemnage.e Link. 6i4. Lepidium L. 75. Lilium candidum L. 560.

Lcns esctilentaMnmch 180. jlpinimi L. 74. Convalliiim Mnench 557.
Leontodon L. 352. canipestre R. Br. 75. Martagon L. 560.
alpinuiii Hojtpe o57. crassifolium W. et Kit. Limnanthemum Gmel. 397.
alpinum Auct 35o. 70. nymphuides Link. 397.
asperum Rdib 353. Draba L. 75. peltatimi Gmel. 397.
fj.
aurantiacum Grec, graniiiiifoliuni L. 75. Limosella L. 442.
354. latifolium L. 70. aijuatica L. 442.
automnalis L. 352. perfoliatuiii L. 75.
LiNACE.K Lindl. 139.
alpigemis Scliur
rj.. ruderale L. 75.
352. Lepigomnn viarginattnn Linagrostis polystachya
% pratcnsis Koch kocli 128. '
Scop. 581.
35'2. mcdiiim Wahlenb. 128. Linaria Juss. 430.
caucasicus Stev. 357. nibrinn Wahlenb. 128. Bicbersteinii Auct. 431.
caiicasicus Fisch. 353. Lercheufeldia cuprina concolnr Griseb. 431.
clavatiis Sag. et Sclin. Schur. 012. dalmatica Mill. 432.
353. flcxuosa >Schur 611. [î. transsilvan'ca Schur
corniculatus Kit. 357. Leucanthemum Tournef. 432.
crocciis Hffinke 353. 315. Elatine Mill. 432.
crcctiis Hoppe 358. corymbosum Grec. 317. genistifolia Mill. 43L
glaucescens M, Bieb. rotundifolium DC. 316. ,3. chlorspfolia Rchb.
357. vulgare Lam. 315. 631.
hastile L, 353. î. carpaticum Bess. a. angustifolia Schur
a. viilgaris Koch 353. 316. 431.
,S. glabratiis Kocli 353. y. macrocepha/um Grec. genistifolia Grec. 432.
o. opimus Koch 353. .310. hybrida Schur 431.
hispicUis L. 353. 5. subalpinuni .Schur italica Trev. 431.
p. caucasicus Rchb 310. fi. concolor Grec. 431.
353. Xeucojum L. 554. minor Desf. 432.
•(. danubialis Jacq. aîstivuni L. 554. nervosa Baumg. 431.
353, vernum L. 554. salsa Borb. 431.
a. vidgaris Koch 353. venmm biflorinn Simk. spuria Mill. 432.
laevigatus Wilkl. 357. 554. vulgaris Mill. 430.
lividum W. et Kit. 358. Levisticum Koch 250. ,3. glaberrima Schur
medius Simk. 352. ufticinale Koch 250. 431.
nigricans Kit. 357. paludapifolium Rchl). Lingiia cervina ofjicina-
oligocephalus Schur 250. rimi G. Bauh. 652.
Libanotis Crantz. 247. Linosyris Lob. 290.
pratensis Rchb. 352. athamantoides Koch 247. villosaDC. 291.
psciidotaraxaci Scliur Hosteana Schur 248. vulgaris Cass. 290.
353. liumilis Schur 248. Linum L. 139.
pyrenaiciis Auct. tr. 353. lejocarpa Simk. 247. alpinum Jacq. 140.
p. aurantiacus Koch montana AII. 248. |î. elatîus Wahlenb.
353. var. lejocarpa Heuit. 110.
Y. pinnatifidwn Kucli 247. alpimmi var. dacicum
352. sibirica Auct. 247. (landog. 140.
salimis Poli. 358. Ligularia Cass. 320. p. montamim Koch 141.
serotimim W, et Kit. sibirica Cass. 320, austriacum L. 140.
35(J. Livnisticwn apioidcs Lam. auslriacum l'oll. 140.
laraxaci Simk. 352. 218. campa)}ulatin}i ]\1. Bieb.
Taraxacoides Hoppe aquilcgi/oliiinAWll. 203. catharticum Ij. 141.
357. atistriacum L. 203. cxtraaxillare Kit. 141.
Taraxacum L. 357. Levisticum L. 250. riavum L. 139.
Leontopodium R. Br. 301. Mutcllina AII. 249. var. univerve Rochel.
alpinum Cass. 301. simplex AII. 250. 139.
Leonurus L. 477. Ligustrum L. 393. liii'sutum L. 139.
Cardiaca L. 477. vulgare L. 393. [i. glabrescens Roch.
,3. villosus Bentli. 477. 139.
Marrubiastruin L. 477. LiLIACE.E DC. 559.
inontanum Schleich. 140.
villosus Desf. 477. Lilium L. 560. nervosum W. ct Kit. 140,
Limiin midiflnrwti \\'\vyi\). Lutus major Sinith. 175. Lvcoi'ODiACE.E DC. 654.
L3!>. tenuilulius Rclib. 170. Lycopodium L. 654.
paniiouicimi A. Kcni, lo!t. uliginusus Schkulir. 175. aniiotinum L. 654.
perenne L. H(», villosus Thnill. 170. clavatum L. 654.
tauricuin Wilkl, 180. Luciola Forstcri Sinith. helveticiim L. «i54.
tenuifoliuiii L. 141. 570. recurvum Kit. 654.
usitatissiiimm L. lo'J. Lunaria L. 05. radicans Sclirank. 654.
viscosum Grec. loD. annua L. 65. Selago L. 654.
Listera R. Br. 549. biennis Mfcnch 05. Sclaginoides L. 655.
oviitca R. Br. 540. rediviva L. 05. Lycopsis pulla L. 416.
Lithospermum Touru. 40(!. Lupinus Ij. 162. Lycopus L. 455.
arvense L. 40(!, albiis I;. 162. eurii[iwus L. 455.
uflirinale L. 400. varius 162.
Ij. exaltatus L. 456.
Iturpuro-ccerulcuiii L. 400. Luzula DC. 576. Lygia Passerina Fasano
violaceum Laiii. 400. albida DC. 577. 513.
Lloydia Salisb. r)00. rubella Gaud. 577. Lysimachia L. 486
i^.
alpina Salisb. 500. var. cuprina Rochel. Nummnlarii L. 480.
s^crotiiia Rclib. 500. 577. punctata L. 486.
Lcclia orient alis Desv. 81. canipeslris DC. 577. i^.
verticillata Boiss.
Loiscleuria prociimbcns var. nigricans Rchb. 486.
Dcsv. 391. 578. verticillata Pali. 486.
Lolium L. Oo'J. carpatica Kit. 577. vulgaris L. 486.
festticaceinn Link. <iol. cuprina Rocliel 577.
perenne L. (Î3î}. erecta Desv. 578. Lytiiuace.e Lindl. 152.
teiuulentnm L. 030. Furstori DC. 570. Lythrum L. 152.
vulgare Host 039. maxima DC. 577. Hyssopifolia L. 152.
Lomatogonium Al. IJraiii). multifiora Lej. 578. Salicaria L. 152.
397. . nigricans Koch 578. canescens Kocli 152.
fj.
carinthiacuiii Al. Bauii nigricans Desv. 578. y. tomentosum DC. 152.
397. pilosa Willd. 576. virgaturn L. 152.
Lonicera L. 278. rubella Hoppe 577.
Caprifuliuiii L. 279. silvatica Gaud. 577.
iiiiplexa Ait. 279. spadicea DC. 577. Majanthemum Wigg. 557.
lejophylla A. Kern. 27b'. spicata DC. 577. bilcliumDC. 557.
nigra L. 279. spicata Grec. 578. Convallaria Wigg. 557.
Pericljirienum L. 279. sudetica DC. 578. Malabaila graveolens
tatarica L. 279. vcrnalis DC. 576. Holfm. "254.
Xilosteuin L. 278. Lychnis L. 113. Malachium Fries. 119.
li. lej(ipli_ylla Siiiik. 278. chalccdonica L. 113. a(|uuticum Fries. 119.
Lophosciadiimi nieifoliwn Coronar ia Lam. 114. Malus Tuurn. 222.
DC. 252. dioica a. L. 112. acerba Merat 222.
dioica p. L. 112. coniniunis Lam. 222.
Loiunthacej: Don 515.
diurna Sibtli. 112. silvestris Mill. 222.
Loranthus L. 515. Floscuculi L. 113.
enropaeus L. 515. nemoralis Heutî. 113. Malvace.e R. Br. 142.
Lotus L. 175. nivalis Baumg. 100. Malva L. 143.
arvensis Pers. 175. vespertina Sibth. 112. borealis Wallm. 144.
arvensis Sclikuhr. 175. Viscaria L. 113. pusilla Wither. 141.
ciliatns Stev. 170. Lycium L. 420. riitundifulia L. 143.
corniculatus L. 175. a/rum Rchb. 420. silvestris L. 143.
a. vulgaris Ledeb. 175. barbarum L. 420, vulgaris Fries. 143.
p. alpinus Baunig. 170. a. vulgare \\oxi. kew. Marrubium L. 47(5.
. ciliatu.s Ledeb. 17(). 420. angustifolium JMirnch
5. villosus DC. 170. vulgare Duiial 420. 476.
o., arvensis Ser. 175. Lycopersicum Tourn. 423. creticinn Mill. 476.
;*=!. major DC. 175. esculentum Mill. 423. pannunicum Clus. 476.
'(•. hirsuttis Koch 170. pomum-amoris Moench peregrimini o.. L. 476.
y.temiifnlius L. 170. 423. licregrinum ^. L. 476.
corniculatus var. pro- potnumparadisii Hurlul. percgrinum Jacii. 476.
cumbens Grec. 175. 423. peregrinum Chan. 476.
Marrub. peregrinuim a. Li- Melamp. silvaticum fj. saxo- Melissa officinalis L. 065.
tifoliiim Kooh 47(5. snm Garke 443. villosa Benth. 466.
^. LVigiistifolia Kooli subalpimnn A. Kern. 413. Patavina Benth. 464.
47(i. Melandrium Uadil. 112. b. hungarica Simk.
peregrina - vulgaris lîci- ncmoralc Bojhl. 113. 404.
chardt. 47(j. pratcnsc lladil. 112. Pulcgium Hochei 403,
jdîGCux Janka 47(j. silvestre Ru^hl. 112. r<nnana Mill. 400.
ranotitm Kit. 470. Zatvadjkii Al. Br. IdO. iilvestris Lam.
40«.
vnljiaro L. 477. Melica L. 010. tiircica Tabern. 467.
Manita Cntiila DC. oM. altissima L. 010. Melittis L. 408.
fatida Cass. ol 4. ciliata L. 010. i^randi/lora Sra. 468.
Marsilea L. 045. cili a ta Auct. 017. M.lisyopjiyllnm L. 468.
natans L. 045. '/. lAnnaei Hackel Melongena Dunal 423.
quadrifulia L. 045. 010. esculonta Grec. 423.
,^j. vciria Griscb. (Jl7. Meniocus lini/olius DC.
iMARSlLE.\CE.E IJ. Br. 045.
decwnbens Web. 015.
Matricaria L. o 15. Jlcivcsccns Sclinr 010. Mentha L. 452.
Cliaiiiuiiiilla L. ol5. glanca F. Scbultz OlO. aquatica L. 454.
inodora L. 315. lobat Scliur 017. a. genuina Gren. Godr.
Piirtlienimn L. 317. Lobclii Vili. 010. 454.
suavcolcns L. 315. montana Huds. 010. (ti.hirsuta Koch 455.
trichophylla Boiss. 315. nebrodcnsis Greu. 010. glabrata Koch 454.
•,'.
^latthiola annua Swcet. 50. uutans L. 010. aquatica Grec. 455.

incana K. Br. 50. niitans Poli. 010. a. nemorosaYnt&Ab^.
Mattia 8chult. 414. niitans Grec. 010. aqiuUica- silvcstris Mey,
uiiibellata .Schult. 414. jB. picta Griseb. 010. 454.
Medicago 104.
L. picta C. Koch 010. arvensis L. 455.
faloata L. 104. sibirica Lam. 010. ,^. parietariaîfolia Beck.
î^. versicolor Ledeb. - taiirica C. Koch 010. a sativa Benth. 455.

104. transsilvanica Schur 017. brachystacliya Borb.
V. tnajor Kucli 104. unifiura Retz. 610. 454.
falcato-'sativa Eclib. 104. viridi/lora Czern. OlO. candicans Crantz. 453.
Gerardii W. ot Kit. 105. Melilotus Tourn. 100. candicans Mill, 463.
lupulina L. 105. alba Desv. 100. candicans Gpiz 455.
f.. Willdenowiaua Kocli cocrulea Lam. 100. canescens Roth. 452.
105. b. laxijlora Rochel. cifrata £hrh. 454.
marina L. 105. 100. crispata Schrad. 454.
media Pers. 104. diffiisa Koch 107. glabrata Vahl 454.
minima Desv. 100. laxijlora Friv. 100. hortensis Opiz 454.
elongata Ruchel. 100.
,:;. leiicanttia Koch 107. Lvvigata Willd. 453
mullissima Spreng. 100. macrurrhiza Pers. 107. lanceolata Rchb. 453.
orbicularis AII, 105. ,S. palustris Koch 107. Marisensis Simk. 453.
procumbens Bess. 104. ofticinalis Desv. 107. mollisima Borkh. 453.
rigidula Desv. 100. officinalis alba Sturm. ncmorosa Willd. 453.
sativa L. 104. Pelitpierreana Kchb. nepetoides Lej. 454.
Jî.
versicolor Seringe 107. ]iipcrita L.454.
104. proaimbcns Bess. 100. oficinalis Sole. 454.
Willdcnon'ii Bo'nintrli. vulgaris Willd. 100. pubescens Willd. 454.
105. Melissa L. 405. pubescens (Jrec. 454.
Melampyrum L. 442. AciJios Bcnth. 405. Pulegium L. 455.
arvense L. 443. altissima Sibth. 400. purpiirea Host 454.
bihariensc A. Kern. 443. Baiimgarteni Sirnk. 401. sativa L. 455.
cristatum L. 442. Calamintha L. 404. silvestris L. 452.
ncmorosum L. 443. Clinopodiwn Benth. 405. rj.. candicans Grec. 452.
3- montanum Porc. 443. graveolens Host 400. ,3. vulgaris Benth. 453.
nemorosiim Grec. 443. hirsuta Horneni. 406. y. nemorosa Benth. 453.
pseudobarbatwn Schur intermedia Baumg. 404. 5. crispa Benth. 463.
443. intermedia Lej. 404. a. vulgaris Koch. 453.
saxoswn Baumg. 443. Jahniana Sinik 405. fj.
undulata Grec. 455.
silvaticum L. 443. Ncpeta L. 403. î. tomentosa Grec. 465.
Mentha silvostris- v.. v/z/oj- Molinia Schrank. (i23. Mvosotis intermedia Link.
ris Ins B. Koch. 4.'")3. (•oTulea Mrench 023. 411.
p. nndulata Koch. 453. serotina Mert. et Koch Lappula L. 413.
r). ^/tT^tT Koch, 453. 024. laxijlora Rchb. 409.
y. glabra Grec. 453. Momordica Elateriuni \.. lingulata Schultz. 409.
s, crispata Kncli. 45 1. 3^9. montana Bess. 410.
nndulata Willd. 45.",. Moneses Salisb. 392. montana M. Bieb. 411..
verticillata Rotii. 455. grandiflora Salisb. nana AII. 442.
)'///o5a Sole. 453. Monotropa L. 393. obtusa W. et Kit. 417.
viriilis L. 443. Hvpoi.itvs L. 393. palustris Roth. 408.
(3. crispata Hrec. 454. o., glabra Roth. 393. ,3. laxiflora Koch 409.
y. canescens Gren. 453. .3. hirsuta Roth. 893. scorpioides silvatica
y. crispa Benth. 454. Ehrh. 41.
Menyanthes L. 396. MONOTROP.\CE.E LinilI. 393. o., arvensis L. 411.
nvmphoides L. 397. Montia L. 129. .3. palustris L. 408.
trifoliata L. 396. font ana Sturm 129. sicula Grec. 411.
Menpesia Bruckenth al ii ^
font ana L. 12;». silvatica Hoffm, 410.
Spreng. 391. a. minor Willd. 129. ^. âlpestris Koch 611
Mercurialis L. -525. p. erecta Pers. 129. sparsitlora Mikan. 412.
îînnua L. 525. minor Gmel 129. stricta Link. 411.
ovata Sternb. 525. Morocarpns/oliosnsyia'nrh stricta Grec. 411.
perennis L. 525. 502. strigulosa Rchb. 409.
,3. ovata Miill. 525. Morus L. 519. siuiveolens Kit. 41 1.
Mespilus L. 221. alba L. 519, Terglovense Hac(|. 412.
Cotoneaster L. 221. nigra L. 519. Myosurus L. 30.
germanica L. 221. Mulgedium Cass. 301. miiiimus L. 30.
tomentosa Grec. 221. alpinum Less, 301. Myricaria Desv. 49.
Messerclimidia Arguîa Ti. tataricum DC. 361. U'erinanica Desv. 49.
403. Muscari Tournef. 570. Myriophyllum L. 22S,
Meum Tourn. 249. botryoides Mill. 571. spicatum L. 228.
athamanticum Jacq. 249. comosum Grec. 570. verticillatum L. 228.
Mutellina Gaertn. 249. pallens Bess. 571. Myrrhis bulbosa Spreng.
Mejereuni ofjicinarum C. racemosum Mill. 571. 230.
A. Mey. 513. tenuitioruni Tausch 570. hirsuta Spreng. 230.
Micromeria Benth. 403. tubiflornm Stev. 570. PectenVeneris AII. 259.
Fulegium Benth. 403. Myagnnn erucaefoliinn temnla (nertn. 20(».
rupestris Hoffm. Ulr. 403. VilL 81.
Micropus L. 300. paniculatnm L. 72.
.r<'ctus L. 300. perenne L. 80.
NArAD.\CE.F. Endl. 042.
Milium L. 008. rugosnm L. 80.
capillare Ma?ncli 595. saxatile L. 64, Napus agriasinapiis
effusum L. 008. syriacwn Scoj). H). Spenn. 78.
esculentinn Mfencli 395. taraxacifolinni Lam. 81. leucosinapus Spenn. 79.
holciforme Sjircng. OOS. Mycellis junralis Rchb. Narcissus L. 551.
maritimum Pali. 024. 359. angustifolius Curt. 554.
Panicnm Mill. 595. Myogalnm Boucheannni bitlorus Curt. 554.
paradoxum L. 008. Kunth 561. poeticns-L. 554.
'
Smidtiamnn '. Koch OOS,

(
Myosotis L. 108. poelicns Sil>th. 554.
vernal." M. Itirl,. (;0S. alpcstris S.'lmiidt. 111. Pseudonarcissus L. 554.
Miiniartia fastigiata 1 > ci b.i
fj.
pygmaea Grec. 111. radiiHorus Salisb. 554.
120. arvensis Rchb. 411. Taz/eta L. 554.
Mcenchia Ehrh. 114. var. lasiaiitha 112. Nardus L. 640.
iiiaiitica Bartl. 114. var. multicaulis 412. ar ist at a L. 10.
Mcehringia L. 122. arvensis Lelim. 411. stricta L. 040.

Grisehachii Janka 122. ccespitosa K. K. SchiiK/ Nasturtium R. Br. 50.
muscosa L. 122. 409. amphibium R. Br. 52.
pendula Fenzl 122. coUiua Hoffm. 411, a, indivisum Dl-. 52.
trinervia Clair. 122. gethica Grec. 40! >. ^, variifolium DC. 52.
Mo Ida vie a punctat a Mo> c li 11 liispida (irec. 411. . auriculatum DC. 52.
467. hispida Schlechtd. (S. aquaticum Tausch 52
.. .
Nasturtium anceps DC. 5L Nitraria L. 147. Onobryc. sativa c/.. genuina

Arinoracioides Tausch 52. caspica Willd. 147. Auct. 183.
astylon Rclib. 50. Schoberi L. 147. p. montanaVioc\\. 183.
austriacum Crantz 5.3. Nivaria cvstivalis Ma-ncli. p. Ledeb. 183
barbaroeoides Tausch 51 554. o. Ledeb. 183..
dac/cum Grec. 52. verna Mcench. 554. supina Gaud. 183.
lippiênse Grec. 51. Noccea alpina Rchb. 74. trdnssilvanica Simk. 183
offtcinalo R.Br. 50. brevicaulis Rchb. 74. viciaefolia Scop. 183.
palustre DC. 50. Nonea Medik. 416. Onoclea Struthiopteris
pyrenaicuin R. Br 53. atra Griseb. 416. Hoff. 653.
Reichenbachii Knaf. 50. palleiis Petro viei 416. Ononis L. 163.
rivulare Rchb, 51. puUa DC. 416. altissima Lam. 163.
silvestre R. Br. 51. venlricosa Pancic 416. hircina Jacq. 163.
,^. rivulare Koch 51. Notholaena R. Br. 646. hircina Grec. 163.
, Kerneri Grec. 51. ]\hirantaî R. Br. 646. a. inennis Ledeb. 163.
terrostre Tauscli 51. Nuphar Sniith 45. p. spinescens Ledeb.
Nectaroscordum Liiull. lutcun) Smith 45. 163.
500. procurrens Grec. 163.
bulgaricuiu Janka 5GG.
NymPILKACE.K Salisb. 44.
Pseudohircina Schur 163.
Negiindofraxinifolia Nuti Nymphaea Neck. 44. spinescens 163.
149. alba L. 44. spinosa M. Bieb. 163.
Neogaya simplex Meisn. lutea L. 45. spinosa Grec. 163.
250. a. niitis. L. 163.
Neottia Rich. 549. Onopordon L. 336.
Midus-avis Rich. 549. Obione Gtertn. 502. aciithium L. 336.
spiralis a. Willd. 548. licdunculata Moq.-Tcnd. tauricum Willd. ;{37.
Neottidium Mdus-avis 502. virens 1^. tauricum DS.
Sehleclitd. 549. Ocymum L. 45S. 337.
Nepeta L. 4GC tiasilicum L. 458. Onosma L. 405.
( lataria L. 466. Odontites Hallcr 447. arenarium W. et Kif. 405.
citriodora Beck. 466. lutea Rchb. 448. calvcinum Stev. 406.
Glechoma Benth. 467. rubra Pers. 447. ecliioides DC. 405.
|S. hirsuta Benth. 467. serotina Rchb. 447. ecliioides In. 406.
nuda L. 466. verna Rchb. 447. P..
L. 405.
pannomca Jacq. 466. Oenanthe L. 245. pseudoarenarium Scliur
sibirica M. Bieb. 467. banatica Heuff. 245. 406.
ucranica L. 467. fistulosa L. 245. setosum Lodeb. 406.
iicrauicct M. Bieb. 466. media Griseb. 245. stellulatum Ledeb. 405.
violacea Vili. 466. Phellandrium Lam. 246. p. M. Bieb. 405.
vulgar is Lani. 4(16. silaifolia M. Bieb. 245. [1 ani;usti/olitnn Koch
^
Nephrodium Filix-mas Oglifa arvensis Cass. 299. 405.
Streiîip. 649. 7niiii)}ia Rchb. 300. tauricum Pali. 405.
p. incisiim Boiss. 649. Oenothera L. 227. transsilvanicinn Schur
spiniilusum Strcinj). 650. biennis L. 227. 406.
Ihelvplcris Stmii].. 649. Omaluthecasupina DC, 30 1 VisianiClemeni 406,
Neriuni Ucander L. ?>\n\.
(
Ophioglossum L. 645.
Neslia Desv. 72. QCnotiierace.e Ach. R/cli.
vulgatuni L. 645.
pauiculata Desv. 72. 223.
Oplirys alpina L. 547.
Nothoclilaena Marantcv corallorrliija Ij. 550.
Desv. 646. Oleace.E Lindl. 393.
vuniorchis L. 546.
Nicotiana L. 423. Oligosporiiis condimen- Nidus-avis L. 519.
rustica L. 42?). tarius Cass. 306. ovaîa L. 549.
Tabacum L. 423. Onagra biennis Scop. 227. spiralis a. L. 548.
Nigella Tournef. 38. Onobrychis Tourn. 183. Oporina autumnalis Don.
arvensis L. 38. alba Desv. 184. 352.
damascena L. 38. arenaria DC. 183. pratensis var. p. DC.
Nigritella Rich. 547. gracilis Bess. 183, 352.
angustifulia Rich. 547. montana DC. 183.
globosa Rchb. 544. sativa Lam. 183. Orchidace.e a. Rich. 542,
nigra Rchb. 547. 3. edentula Grec. 183. Orchis L. 542,
; ..
i'AHLA ALFABETICA 81;
Orcliic^ LVigiislifolia Wiiiiin. Oniitliugalum graniiiienni Ui-dliaiiclic i'iilgaris Lam.

et Grab. 545. Lam. 501 119.
bifolia L, 545. (jiissoiiii Ten502. Orobus L. 192.
p. brachyglossa 545. lulenni Willd. 503. albu L. til. 1!»2.
cinerea Scîiraiik 543. luteinn .S. L. 505. albns ,3. vcrsicolor Koch
conopsea L. 54G. miuinutm L. 504. 1ÎJ2.
cordigera Fries. 545. mininumi W'ilM. 504. anomalns C. Koch 180.
coriophora L. 543. nutaus (Jroc. 501. aureus Stev. 192.
cruenta Roclicl 545. i?.
Jioiiclieannni Asclis. caucasicus Sprcng. 180.
elcgaus Heufi". 544. 501. glaberrimus Schur 192.
fus ca Jacq. 544. piisilhun Sclimidt 505. hrvigatus W. et Kit. 192.
gleata Poir. 543. pyrciiaicum L. 502. la'vigatus Baumg. 192.
globosa L. 544. pyrenaicinn a. UC. 502. Intens y. hvvigatus Ledcb.
incarnata L. 545. pyrenaicwn jî. DC. 502. 192.
incarnata Wilkl. 544. pyrenaicum Jacq. 562. niger L. 193.
latifolia Auct. 545. ramosnm Lam. 561. ochroleucus W. et Kit. 1 92
var. Rochelii Griseb. refractum Kit. 562. pannonicns Jacq. 1!»2.
545. silvaticiim Pers. 565. transsilvanicus Spreng.
maculata L. 545. Skorpili Yelen. 563. 192.
p. saccigera Brogn. 545. sphoerocarpum A. Kern. variegatus Ten. 193.
masciila Jacq. 544. 562. varins Siras. 192.
niasciila Grec. 544. stenopetaliim Fries. 503. vernus L. 193.
militaris L. 543. Sternbergii Hoppe 564. vernus f^. vulgar is Neilr.
,?. purpurea Huds. 544. sulpJmreum Roem. et Sch. 193.
militaris Grec. 544. 562. vernus b.lati/oliusliochel.
Morio L. 542. sulphurewn Clian. 565. 193.
odoratissima L. 540. tenuifolium Guss. r62. versicolor Gmel. 192.
ornithis Jacq. 546. umbellatum L. 562. Oryâ clandestina :\ .Br.GOl
pallens L. 543. villosum M. Bieb. 564. Osnnmda Lunar ia L. 640.
pahistris Grec. 544. Ornithopus scorpioides 182. Spicant L. 053.
papilionacea L. 542. Orniis eiiropa'a Pers. 394. Struthiopteris L. 653.
purpurea Huds. 544.
pyratnidalis L. 547.
OROB.\NCHACE.ELindl. 448. OxALiD.YCE.ELindL 141.
riibra Jacq. 542. Orobanche L. 448. Oxalis L. 141.
sambucina L. 544. arenaria M. Bieb. 450. Acetosella L. 141.
,3. purpurea Koch 544. caryophyllaceaSmith 419. corniculata L. 141.
Simia Lam. 543. cceriilea M. Bieb. 450. stricta L. 141.
speciosa Host 544. cruenta Bertol. 448. )77/o.va M. Bieb. 141.
sphcerica M. Bieb. 544. Cumana Wallr. 450. Oxvcoccos palustris Pers.
tephrosanthos Vili. 543. Echinopis Pancici 450. 3'i)l.
ustulata L. 543. elatior Sutton 450. Oxyria llill. 509.

viridis Crantz 540. epithjnnoides Heuff. 449. digyna Campdera 509.
Oreoselinwn legitimmn M. Epithymum DC. 449. renifonnis llook. 509.
Bieb. 253. fj.
transsilvanica 449. Oxytropis DC. 178.
podolicum Bess. 252. flava Mart. 450. carpatica Ueclitr. 178.
Origanum Tournef. 450. gallii Duby. 449. Hallcri Auct. 178.
Barcensc Simk. 459. laxijlora Echb. 449. montana Baumg, 178.
jî. macrostachyum Grec. loricata Echb. 450. oroboides Ledeb. 179.
459. lucorum Al. Braun. I5ii. pilosa DC. 178.
vulgare Auct. 451'. liitea Baumg. 450. sericca .Simk. 178.
Majorana L. 451». major L. 450. uralensis Baumg. 178.
Ornithogalum 501.
\,. Medicaginis Duby. 449. nralensis p. sericea DC.
arvense l'crs. 504. minor Sutton 450. 178.
aulomuale Lam. 500 minor Auct. 450, pumila Lcdi 1). 17s.
*,'.
bohemicmn Gaud. 504. proccra Koch 449. vclulina Scluir 78. 1
Bouclieanum 501. rmasa L. 451.

callosuni Kit. 505. rubens Wallr. 449.
chior anthinn Saut. 501. stigmalodes Wimm. 45<». Pacli vplcurum simplex
JislidosiiDi Wallr. 504. transsilvanica Porc. 44!i. Rciib. 249.
tlavcsceiis Lam. 5(!2. Tiissilaginis Mute). 45n. Padus DC. 197.
Grecescu D. Dr. C. 132 1. 5't

si 4 TABT.A ALFAiiETICA
l'iulas ]\[alialeb l'J7. l'arietaria ofjicinalis L, 54 S, Peganum L. 147.

racoinosa (îilib. l'JT. serbica Pancici 518. Harmala L. 147,
virgiiiiaiia 197. Paris L. 659. Peltaria li, 72,
yiilgi.iris Hdst l'J7. .jiiadrilulia L. 559, alliacca L, 72,
Paeonia L. 4o. [i. (niiiKiiU'l'olia 559. Pentaple mantica Rchb. 1 1 4,
decora Kanitz 4 o. Parnassia L. 49. Periclymemmi vulgare
nfficinalis Reichar. 4;), palustris L. 49. Mill, 279.
ojjfifiiialis Grec. 43. Periploca R. Br. 395.
Paronyciiiace.i: St. Hill.
grseca L. 395.
ofjiciualis lletz. 4;].
129.
peregrina Mill. 43. Persica Tournef. 194,
roiiia'nica Brânza 43. Paronychia 4'ournef. 129. laîvis DC, 194.
tennifolia L. 43. argotica Wulf. 129. vulgaris Mill. 194.
Palimbia Chabra'i DC. capitala Kocli 129. Petasites Tournef. 289.
'(. pubescens Letb-b. albu Grertn. 289.
Paliurus Touniet. \'^\. 130. ^ti.KablikianusGrec.290.
aciileatus Laiii. l-M. cepbalotes Stev. 13.0. albu Br. 290.
aiislralis Roeni. 1-")1. Imngarica Griseb. 129, Kablikianus Tausch 390.
Panicum L. ")95. Kapela A, Kern. 129. nivcus Baumg. 290.
aspernm Laiii. -VJG. Paspahnn sanguinale Lam. officinalis Miench. 289.
capillare L. 595. 525. vulgaris Desf. 289.
ciliare Grec. 595. l\isserina annua Wikstr, Petroselinum Hofl'm. 238.
Crus-galli L. 595. horlense Rclib. 238.
i^.
aristatum 59<;. Pastinaca Iu 254, intennediuni Sclmr 253.
Dactylon L. 600. domestica liob. 254, sativum Hoffm. 238.
gervianicinn Willil. 590. graveolens M, Bieb. 25L Pctrosimonia crassifolia
glabniDi Gaiul. 595. lalifolia Ledeb, 254. Buuge 497.
glaucum L. 590. opaca Bernli. 254, vdlvox Bunge 497.
ilaliciim L. 590, «ativa L, 254, Peucedanum Koch 252.
la'yigatiim Lam. 590. rj.. DC, 254,
silvcstris alsaticum L. 253.
Icevigatimi |3. Lam. 590, '(i. Rocbel. 254.
elatior areiiarium W. et Kit. 252.
miliaceum L. 595. , edulis DC.
254. austriacuni var. rnonla-
Milium Pers. 595. saliva Mill. 254. nwn Ledeb. 253.
sanguinale L. 594, silvestris Mill. 254. carvi/oliuni Vili. 252.
,^, ciliare Greo. 595. leretiuscula Boiss. 254. Cervaria Cusson 253.
sanguinale Grec. 595. Pedicularis h. 444, Chabra?i Rchb. 252.
verticillaUim L. 590, campesiris Griseb. 445. .ntermcdium Simk. 253.
viride L, 590. comosa Baumg. 445, latiiolium DC. 253.
comosa Heuff. 445, longifoliumW. etKit. 252.
PAPAVERA.CE.K DC, 45. coronensis Schur, 445, monlanum Koch 253.
Papaver L. 45. dolichorr/iia Rchb. 445. Oieoselinum Mrench. 253
alpinwn Hoppe 45. exaltata Bess, 444. palustre Grec. 253,
1^. Jlaviflorum Koch 45, var. carpatica Porc, Phaca L, 178.
bracteatuiii Ijindl, 40, 444, alpina L. 179.
(lubiurn L, 45. flammea Wulf, 444. astragalina DC. 179.
3, glabrum Kocb 40. foliosa % exaltata Benth, australis L. 172.
liybridum Grec. 46. 444, frigida L. 178.
intermedium Becker 45, foliosa var carpatica oroboides DC. 179.
laîvigatum Rchb. 46. Andrae. 444. Phalangium Liliago
pyreuaicum a. liiteum et (Ederi Vabl. 444. Schreb. 501.
3. puiiiceinn DC. 45. jialustris Tj. 445. rajtiosmu Poir. 561.
pyrenaioum Wilbl. 45. pratensis Schur, 445. Phalaris L. 597.
Rliceas L, 45, reculila Baumg. 444, arundinacea L. 597.
iS, intermedium Grec. 45. Sceptrum CaroJinum L. ;?. picta Koch 597,
somniferum L 40. 444. aspera Retz. 600.
silvatica Baumg. 444. canariensij L. 597.
Papiuonacej-: L, 157,
Stevenii Bung, 444, orvjoides I>. 601.
Parietaria L, 518, transsilvanica Schur 444. phleoides L. 599.
cbcrsoiiensis Jjange 518, luberosa Grec, 445. picta L. 597.
oivcta ]\Iort ot Kocb 518. versi('(dor Walib^nb. 4 11. Pliarbitcs licderaca Clioi?,
lusilanica Itoiss. 51S. vritinUnta L. IM. J19.
L
TA DL A ALFABETICA ^1o
Phaseolus L. 19o. Physalis L 121. Pinastcr Piiniilio CIu.ss.

vuliâris L. 193. Alkekon^-i L. 421. 53S.
Phegopteris Foc <M7. Physocaulos Tausch 261. Pinguicula L. 451.
l)rvo|.t(M-is Fee 617. uoduiis Tuuscli 201. alba Kuchl. 451.
]M)ly))odini(les Fr-e 017. Physospermum Cusson. alpina L. 451.
KuburtianaAL Brauii (ii 7. 263. Jlavescens Flnrke 451.
Plwllandriwn ctquaticuui aiiuile^Mloliuni Kucli 2(io. vulgaris L. 451.
L. 240. Phyteuma L.378. Pinus TourneL 538.
Mute/lina L. 210. alpina Scliur 378. abies L. 540.
Phelipea TourneL 15L atropwpureum Schur abies'Du Koi 540.
cav-ulea C. A. Mey Ah\. 378. austriaca Hoess. 539.
purpurea Jacq. 45L aiistriacinn Beck. 378. Cembra L. 539.
raiuosa C, A. Mey. 45 canescens W. et Kit. 379. Laricio Kocli 539.
confusum A. Kcrn. 378. Laricio M. Bieb. 539.
ruILADELPHACE.E Don.
gîobidariopfoliinn Fuss. Laricio Pallasiana Endl.
378. 539.
Philadelphus L. 230. hemisphcerica Baunisi;. Larix Pali. 539.
corunarius L. 230. 378. Larix L. 5;!9.
Phleboanthe Laxmanni b. trassilvanicam Ledebourii Endlich. 539.
Tausch 4b2. Schur 378. maritima Pali. 539.
Phleum L. 599. himiile Schur 378. montana Du Roi 538.
aculcatimt Laia. 598. nigruni var. pallidum a. Purailio Grec. 538.
alpinum L. 000. Porc. 378. ,3. obliqua Grec. 538.
,3. coiniiiutatuin Gr. 000. orbicularc L. 378. Miighus Scop. 538.
alpimnn b. siibcapitaUim pauciflorum Baumg. 378. V.. uliginosa Koch 538.
Schur 000. Sieberi Schur 378. [î. pumilio Kocli 538.
ambiginnn Griseb. 599. spicata Baumg. 378. Mugluis .lacq. 539.
asperuiii VilL 000. tetramerum Schur. 378. nigricans Host. 539.
liahmeri Wibel 59! >. ^'agnpri A. Kern. 378. obliqua Saut. 538.
fj.
macrostachyum Grec. ,S. pallidum Simk. 378. Pallasiana Lamb. 539.
599. Phytolacca L. 495. Picea Du Roi 540.
'{.ihyrsoideum Grec. 599. dec and r a L. 495. Picea L. 540.
,'i. ciliatum Griseb. 599. Pumilio H»nk. 538.
ciliatiim Gilib. 599.
PnYTOLACGACE.EEndL 4ll5. rigensis Desf. 539,
collimnn Auct. 600. Picris L. 354. silvestris L. 538.
commtitalnin Gaud. 000. arvalis Jord. 354. silvestris Baumg. 539,
cristatum Scop. 025. crepoides Saut. 354. uliginosa Neum. 538.
uodosum L. 599. hieracioides L. 354. Piptatherum P. Beauv. 608.
phalaroides KoeL 599. ^. crepoides Koch 354. liolciiorme Rann. et Sch.
pratense L. 599. palacea Aêst. 354. 608.
pratense genuinum Auct. nidcralis Schm. 354. l)aradoxum P. Beauv. 608.
599. Pimpinella L. 240. virescens Boiss. 608.
schcenoides Jacq. 598. alpina Host 240. Pisum Tourn. 189.
serrulatum Boiss. 599. Anisum L. 241. clatius Stev. 190.
viridc AIL 600. glauca W. et Kit. 239. sativum L. 189.
Phlomis L. 478. inagna L. 240.
Plant.\gin.\ce.k Lindl.
Herba- Venti p. tonien- ,S. rubra Grec. 240.
191.
tosa Boiss. 478, nigra Schur 241.
puiii^'ens Willd. 478. rubra Hoppe 240. Plantago L. 491.
tuberosa L. 478. Sangnisorba Gajrtu. 198. alpina A'ill. 493.
Pfio'nixopiis muralis Koch Saxi'fraga L. 240. altissima .hicq. 103.
350. rj.. alpestris Spreug. 240. arenaria W. ct Kit. 19 1.
Phragmites Trin. 002. ,S. poteriifolia Koch aroentea Auct. 493.

conitnunis Trin. ()02. 240. asiatica Ledeb. 492.
o-., vulijaris Gren (i<Mlr. y.major Wallr. 240. atrata Hoppe 493.
002. Saxifraga a. minor po- capitala Hoppe 493.
,?. flavescens Gren. Godr. teriifolia Wallr. 210. Cornui Gouan 492.
602. Tragium Vili. 241. Comuti Guebh. 492.
y. riviilaris Ledeb. 602. % laciniataDC. 241. decumbens Rdib. 492.
isiaca Rchb. 602. Pinardia coronaria L. 318. u-eutianoides Sibth. 492.
L . .
ri!iii(;ii,^M Gnuani Sprrii.^'. l'u.i (lugiislifolia L. 622. Poa ursiiia Vclcn. (J20.
I;i2. aiimia L 61S. violacea Bell. (î29.
intermedia Gilib. l'.'l. ,S. varia Kocli (ii 8. Podospermum DC. 356.
laiicoolata L. 402. aqiiatica L. (!22. caiinm C. A. Mcy. 35(i.
,^. irrigua Dcsiic, -Ifto. bnlbosa L. 619. Jacqninianiim Koch 356.
W. vivijiara K<icli 61!» laciiiiatuin »C. 3)50.
'{. lniMgarica et Kit. 3.
I
I'.»;;. cincrca Vili. 020. ,^. iiiteLfrifolinm Doll.
LuHCoLUJ llrlil). An. coa'ctata Hali. 021. 556.

var. d. capitala Dcsne collina Baniiig. 019. y. subulatnm DC. 350.
\'X\. coinplanata Sclinr '!22. molie Fisch o5(>.
limosa Kit. 102. comprossa L. 022. oclangiilaris DC. 356.

lati/o/ia siiitiata Banii. cnnfcrta Pariat. fUil. villosum Stev. 356.
•1!)1. coroncnsis .Scliur (ilO.
PoLEMONIACE.K Veutcn.
major L. 49L crispa Link. (ii!».
402.
,j. sin nat a 401. cristata Willd. 010.
y. internieiliaDi'siie t'.'l dccumbcns Scop. <115. Polemonium Lin. 402.
^. sabulosa 4!il. distans L. 623. co'ruliMim L. 402.
maritima L. 493. disticha\\\\\[. 61(t. Pnlium latifoliimi Mill.
media L. 492. dolosa Janka 019. 483.
obloiigifolia 492. dnra Srop. OLS montanuu) Mill. 4n1.
fj.
mediaprocera 8c>ik1. 491. efusa Kit. 021. Poli inia Gryllus Trin. 001.
montana Lam. 493. elegans I>C. 018. Polyanthes tuberosa L. 571.
Psyllium Auct. 494. Eragrostis fi. 017. Polycnemum L. 495.
riiheus Host 493. /£?r////5Host 021. arvense L. 495.

sa.vatilis M. Bieb. 493. fte.x'uosa Sm. 019. longifolinm Neilr.
rj..
Schwar'ênbergiana Jiuitans Scop, 022. 495.

Schur 492. ^--f/Zcfa Schur 619. var. fj. brcvifolium
sericea W. et Kit. 493. bybrida (3aud. 621. 495.
.sibirica Poir. 492. laxa Hfpnke 018. crassifoliiim Pali. 497.
sinuata Lam. 49 [.. tremula 019. inajns A. Braun. 495.
'rabernemoutaiii Baumg. . conferta Simk. Hi:t. triandrum Pali. 497.
492. media Schur 019. verrucosum Lang. 495.
tenuiil.jra W. et Kit. 494. megastac/iya Kad. 017. Poi.YGAL.\tE.K [/mdl. 91.
tiliginosa Baumg. 492. minor (iaud. Ol!>.
Wulfenii Willd.^493. nemoralis L. 620. Polygala L. 91.
Platanthera Rich. 545. a. vulgaris Koch 620. alpcstris (irec. 92.
bitolia Eich. 545. ,. flaccida 020.
amara 5. austriaca Kocii
92.
chlorantha Grec. 545. y. tirmnla Koch 020.
Schur iana Fuss. 545. iialustris L. 021. amarella Crantz 92.
viridis Lindl, 546. Plimiix Scop. 630. austriaca Crantz 93.
pilosa L. 018. fi. idiginosa (îreii. '92.
Platanus Tournef. 519.
occideutalis L. 519. pratonsis L. 021. comosa Scbkulir î'l.
a. vulgaris (îaud. 022. '^,. elatior Grec. 91.

oricntalis L. 519.
orient alis Boiss. 519. angusti folia Smith. maj.a- L. 91.
i3.
vulgaris Spach. 519. 022. mirtifolia Fries. 92.

Platyspermiim littoralis y. varicgata 022. multicaulis Tausch i)2.
Koch. 257. pyramidata Lam. 010. ncglecta A. Kern. 91.
Plcurogync carinthiaca i-a/ma Poli. 622. oxyptera Pichb. 92.
(îriseb. 397. scabra DC. 021. vulgaris L. 91.
Pleurospermum Hoiîm. serotina Ehrh. 621. ,3. dcnsiflora 92.
263. scslerioides AII. 610. y. pseudoalpestris Godr.
austriacum Hoftm. 263. strigosa Hoffm. 622. 92.

sub'alpina Schur 620. ^j.alpestris Koch 92.
PlumbaginaCE.k Lindl.
subtilis Schur 619. a) majuscula Schur 92.
484. siipina Schrad. 618. b) elongata Iîochel9l.
Poa L. 618. supina Pan/. 009. b. o.viptera Koch 92.
alpina L. 619. />. rigidula Schur 719. uliginosa Rchb. 92.

subalpinr Simk. 620.
,:;. tremula Schur 019. Polygonatum Tourne'. 557.
vivipara L. 620. trivialis L. 621. anceps Moench 557.
Y-
angiistifolia Wahlenb.62 1 colorata 621.
.'i.
latifolium Desf. 558.
Polysronatiiiii imiltitlunini Polypodium li. <il7. PoUTULACACE.i: Liiidl. 129.

AII. .V.7. aculcjiluvi li. G18. Portulaca Ti. 121".
officinalo AII. :^'<î. alpcstrc llupiic (^51. L;randillnra LiiiJl. 129.
vcrticillaiuiii AII. :)5. alpimiui Wiiir. (i5o. .drra.Ta L. 129.
riilg.irc ")">7.
l>(>r. calcareinn .SiiiUli 017. V.. silvestris DC. 129.
dilalJtinn IToflin. 050. .S. .satiya I>C. 129.
PoLYCONACK.K Lilidl. -Ml.",.
Dryopteris L. ij Al. Potamogelon Toiiriifl'. 042.
Polygonum L. h^)\). ,^. calc ar cum (ireii. acuiuinalus Scbmii 012.
aiiiiiliiMniii L. 50!». (iodr. GI7. cornulus l'rcsi O 12.
v. iiiitans Md'iieh 50!i. Filixfainina L. 051. (•ris|Mis 1.. 04:;.
,3, terestro Loers 50!». Fili.vuias L. 010. Jilicaulis S.dnir fil3.
areiiarimn W. ct lut. hVl. fragile L. 050. (irisebachii llcuff. <i43.
avionlare L. T)] 1. Louchilis Ii. OIS. iiirciis L. 042.
a.procumbens Grec. Ml. P/icgoplcris li. 017. ,S. aciuiiiiiatns Kclil).
3. biixilolimii Leilil). polyuiorphum Vili. 050. 012.
olL Kobcrlianum IIofl"m. 047. iiataiiis L. (;12.
y. laxuiii Leilel). 511. Tlichpteris L. OPJ. pecii nat us L. 043.
vcir. erect uni (in'c..")ll. vulgare li. 017. j»err(diatu.s L. 042.
Viir. arcnariimi «{rec Polypogon De.^f. tiicj. jMisillii L. 043.
oll. iiiuiispelieiisis I)r.sf. OOo. Vaillantii Pînnu. et Scli.
i.1. latl/nliiiiii Traiif . 511. Polystichuin lluth. 649. 043.
o. atii:!îistissiniitni aculeatum Koth. 648. Potentilla L. 204.
Mci.sii. 511. aciilcatuin Prcsl 048. alba L. 210.
Bellardi AII. 51i\ afjiue Ledeb. 049. alpcstris H:ill. 209.
yiri^jtuin Mci^ll.
ry..
angulare Prcsl 648. amphibola Scbur 20.^^
511». diiatatwn Swartz 650. Aii.verina L. 2o4.
paluluni ]\Ieisn.512.
3. Pilix-mas Ptoth. 049. a. discub.r Wiillr. 20 1
biformc Walileiib. 51'». ^. affiiie Grec. 649. [i. conculor Wallr. 201.
Bistorta L. 5(11». . caucasicxirii Al. Br. '(!>. sericca Kocii 2o4.
('onvnjvnlus L. 512. 049. areiiaria Borkli. 20!».
danubialc A. Kern. 51i>. o. crenatuni Milde ()49. argeiitea L. 207.
dtibiinn Steiu. 510. inultiflorwn Koth. 050. [i. iiiipolila Walib'iib.
(lumetoniin L. 512. y|iiiinlu.suin I»<'. 050. 207.
Fagujiyruni L. 512. '^. dilatatuiu K cli 050. astracliaiiica Jacq. 200.
graininifnlinni Wierzb. 4'brlyi.teris K'-db. 049. aurea L. 208.
'
512. aurea Ser. 209.
Hv(lr..in)M'r L. 510.
Pom ACE. K Jiiiidl. 22o.
aurea Gri.scb. 210.
Hvdropipcri-persicaria Populus Tuuriicf. 5^4. aurea Sm. 210.
^Mci.ii. 510. alba Ii. 5:;i. caiieticens Bess. 207.
incamiin Sniitli 510. albo-lreinula K'rausc 5;! I. ebrysan'ba Trcv. 2o7.
Kitaibelicimnn .Sad). 512. caiiesceîi.s .Sniiili 531. fj.
tburiiigiaca Cree.
lai.atliiiulimii 510. \j. liybrida M. lUel). 5:M. 20S.
,î. incaiuim Kocli 510. italica Auct. 535. ,^. elongata llcnn'.208.
y. diiiiubialc (iroc. olo. iiigra L. 535. clirysocraspeda L('Inn.210.
IcixiJIonnn Weilic 510. ,S. pyraiiiidalis Spacli. ,3. iiiiuor Boiss. 210.
iiiinus Huds. 511. 535. cinerea Koch 209.
mite Sclirank 510. nivea Willd. 534. collina var. cauo-viridis
neglectum Bess. 511. treimila L. 534. Scliur 207.
pj/lens Pers. 510. y. vilosa Wesm. 534. Comarum Nestl. 204.
pattilian M. Bieb. 512. villosa Laiig. 534. crocea Sclileicb. 209.
Persicaria a. L. 510. Pnrruni ametlnstiuuvi orandijlora Baumg. 210.
,3. angustifoliwn L. 511. Bchb. 509." ^Halleri DC. 209.
piisilliim Lam. 511. Ampeloprassinn llidib. llaviialdiaiia .Taiika 2lo.
ranii/if)riwi Janka 512. 509. hirta K.xh 200.
TJayi' Babingt. 511. oleraceum Manich 509. o., rubens Ser. 205.
scabnnn MoticIi 510. paniculatwn Ma'iich 508. i. taurica Buiss. 2o0.
stnctwn AII. 511. Scorodoprasuin Bchb. o. astracliauica Ser.
tomentosum 8chrank510. 509. 206.

virgatum Schur 512. splxrroccplKilum K< bl». c. reda Ser. 205.
viviparuiii L. 509. 570. hirta Grec. 206.

Puteiilillii incancsccus Oy'xz ruleriiiiii vutricatum Spacli I'rmius avium ,^.. /uliana
207. 108. Koch 196.
iucliuala K'ocli 2<)7. pohg'aiiiuiii W. et K. 108. cerasifera Ehrh. 106.
intermedia W'alilonb. 2n7 Sanguisorba L. 108. Cerasus a. Caproniana L.
h.'tii Rclib. 20(i. Prangos LindI. 202. 106.
iiiaculiita Pourr. 209. carinata Griseb. 2(J2. Vi.ir. Bigarella L. 106.
iiiicraiitlia Kain. 210. fernlacea Auct. 2G2. j'(^r. Duracina Jj. 196.
iircrodons Schur 207. Prenanthes L. 358. Vrtr. y. Duracina Koch
cano-viridis Grec.
i'î. hispida M. Bieb. ;J58. 196.
207. uuiralis L. 359. chamoecerasus .Iac(i. 107.
minima Grec. 208. ]iurpnrea L. 358. Claudiana Pers. 106.
. minor Lehm. 210. tubcrosa Stev. 358. communis var. Myrobo-
ncglccta Baumg. 207. lâna L. 196.
nemoralis A^lc^. 211. PkimULACE.E Vent. 180.
divaricata Ledeb. 106.
obi^cura Wilkl. 205. Primula L. 488. domestica L. 195.
j3. leucotricha Borb. acaulis Jac(j. 488. y. Myrobolana DC.
205. Auricula L. 400. 106.
obscura h. pilosa Lehiii. carpatica Fuss. 480. Duracina Rchb. 106.
205. Columna' Ten. 480. iiisititia L. 105.
opaca L. 20'J. elatiur Jac<i. 480. juliana Rchb. 106.
opaca Jacq. 208. carpatica Griseb. 180.
t"î.
Mahalcb L. 197.
opaca Grec. 208. elatior Fuss. 480. 7\7cf//5 L. 107.
opaca Br. 200. clatior Grec. 480. spinosa L. 105.
palustris Scnj). 204. grandijiora Lam. 488. Ji. brachy|ioda Borb.
IKitiilu W. ct Kit. 208. intricata Janka 480. 105.
,^. tcnclla Tratt. 208. loiigiilura AII. 488. y. dasv[)hjlla Scluir
l>il(isa WilUl. 205. minima L. 400. 105.
pratcnsis Scliiir 208. montana Schur 480. Psilurus Triii. 640.
Itrociinibcns Siblli. 211. '
officinalis Jacq. 48!». aristatus Lor. 640.
pscudofrigida Schiir 210. var. suavcolens Veb'ii. iiardoides Triri. 640.
rec ta L. 205. 480. Plarmica cartilaginea
ji. sublaciniosa Grec. 205. paniionica A. Kcrn. 480. Lcdeb. 308.
^j. palida Lebm. 205. silvestris.Scoj). 488. lingulata DC. 308.
var. obscura Grec. 205. suaveolens Berlol. 480. tenuifolia Schur 307.
r/..obscura Lehni. 205, veris Lehin. 480. vulgar.'s DC. 308.
jS. obscura Koch 205. a.ojftcinalis L. 480. Pteris L. f)53.
y. astrachanica Lchm. elatior h. 480.
,3. ai(uilina L. 653.
20(). . acaidis 488. jî. lamiginosa KaulL
rcc/cT (irec. 205. vulgaris Huds. 488. 653.
rci.laiis L. 20!». Prismatocarpus Speculum Pulcgium vulgare Mill.
salisburgcnsis Haj ko 1 1 l/H.-rit. 388. 455.
201). l'runclla alba I'all. 480. Pulicaria Ga;rtn. 295.
Schurii Fuss. 208. alba 'p. pinnati/ida Koch dysenterica Gwrtn. 296.
silesiaca Uecbtr. 207. 480. vulgaris Giertn. 295.
_
.silvestris Neck. 210. grandi/lora Jac(i. 480. Pulmonaria Touriiel'. 407.

sulphurea Lam. 205. intermedia Link. 480. angusti folia L. 408.
supini ];. 201. Lu-iniata L. 480. angustifolia Bess. 407.
taiirica WilM. 20(J. laciniala . L. 480. anguslifolia Grec. 407.
thuriiigiaca Bem208.li. forma integrifolia '
ajurea Bess. 408.
th\rsi'/to)-a Hiil.scn 207. Jacip 480. Clusii Baumg. 408.
Tormentilla Sibtli. 211. pinnati/ida Pers. Ino. mollis Bes-i. 407.
erecta 8cup. 211. vidgaris p. grandiflora moUissiina A. Kcrn. 407.
verna Baurag. 208. L. 480. montana var. Lejeunc •,'
verna Stnrin. 200. y. pinnatijida Koch 407.

verna Chan. 200. 480. officinalis 1>. 407.
villosa Grec. 206. Prunus Juss. 195. 1,7. maculosa Dumort.
Poterium L. 198. ac/â Ehrh. 196. 407.
dichtyocarpum Spacli Armeniaca L. 194. p. obscura Dumort. 407,
198. austera Ehrli. 196. officinalis o. L. 407,
glaucescens Rchb. 198. avium L. 196. officinalis y. L. 407.
TARÎ.A ALFABETICA «10
Piilmoiiariii nibra Schott (Quercus iiul)e.scens Wilbl. Ilniiuiicnhis Kladnii Sdiuv

407. 52S. 31.
transsilranica Scluir 107. Uobur r,.,
L. r,27. JaiiiigiKi.su.s L. 33.
tuberosa (ircc. 407. Robur ^:;.528.
Jj. o. Constantinopolita-
J'ulsalilla alba Jêdeb, 27. o. laniiginosa Lam. nus- DC. 35.
montana Kchb. 28. 528. latcriflorus DC. 85.
nigricans Stiirk. 28. sessililiora Salisb. 528. Lerchcnfeldiamis Sdiur
polonica lUocki. 27. var. lejophvlla Borb 32.
pratensis Mill. 28. 52S. Lingua L. 35.
vulgaris Mill. 28. undulata Kit. 528. niediterr;inous Steft". 36.
Pyrethrum olG.
(Jairtii. Wclandii Wicr/.b. 52s. iiMîitainis Willd. 32.
alpimim \V;lld. 316. iiKintanus ,^. Baumg. 32.
alpinum Bauiug. ol2. dentatus Baumg. 32.
'/..
coryinbosuin Willd. 817. Radiola linoides (iroc. 141. ncinorosus Auct. 33.
macrophyllum Willd. :J17. var. b. et d. Schur 33.
rvANUN(:iJL.\CE.K .luss. 21.
millefoliatum Willd. 318. Ncntvichii Friv. 35.
Partheniuni Siiiitli. 317. Ranunculus L. 30. nivalis Crantz 32.
subcorymbosuiii Schnr acer var. subalpinus orophilus M. Hieb. 32.
317. Scbiir 32. oxys]»cniius Willd. 31.
ulio-inosum W. et Kit. 310. acoiiitifolius r>. plalani- paucistaniincus Tau.si-b
Pyrola L. 302. foIiusDC.-M. 30.
chlorantha Swartz. 302. ,. altior Kooh 31. pedatus W. et Kit. 31.
minor L. 392. acris L. 33. Philonotis Grec. 36.
rotundifolia L. 302. ^1 alpinus Hcuii'. 34. ,3. mcditerraneus
secunda L. 302. •(-. uuiltifidus DC. 34. Griseb. 'Mj>.
tniijlora L. 303. o. parvttlus Schur 34. platanilolius L. 31.
Pyrus L. 221. alp- stris L. 31. ])olyanthemos L. 33.
acerba DC. 222. var. crcnalus Baumg. '^. latisectus Borb. 33.
Aria Ebrh. 223. 31. polvpbvllus \\. et Kit.
^
Aiicuparia Gau-tn. 222. aquatilis a. panthotrix 36.

communis L. 221. Brot. 30. pseudo -bulbosus Schur
eloeagnifolia Pali. 222. ,6. capillaceuni DC. 30. 36.
inaliis L. 220. arvensis L. 36. pseudo- Vilarsii Schur 32.
austera Wallr. 222. aureus Schleich. 33. rectus Bor. 34.
mitis Wallr. 222. auiicomus L. 34. repens L. 33.
,3. tomentosa Koch ^. pinguior Eclib. 34. fi. erectus DC. 33.
222 incisifolius Rchb. 34. •,'. glabratus DC. 33.
Y-
sativa DC. 221. Borwanus Jord. 34. romanicus Gandog. 33.
silvestris Gsertn. 221. Breyirnus Crantz 32. rut*tolius L. 30.
Sorbus Gsertn. 222. bulbosus L. 35. sceleratus L. 36.
tonninalis Ehrh. 222. capillaceus Thuill. 30. scutatus W. et Kit. 32.
carinthiacus Hoppe 32 ytevenii Andrz. 34.
carpalicus Herb. 32. j3. platvphvHus Scluir
Quamoclit vulgaris Cliois. [î. ])i^ma'us Porcius 32. 34.
410. cassubicus Sturm 34. Thora L. 32.
Quercus L. 527. caucasicus Janka 33. trichophyllus Chai.v. 30.
aurea Wierzb. 528. Constantinopolitanus Koch 32.
Villarsii
austriaca Willd. 528. D'Urv. 35. Raphanistnnn Landra
Cerris L. 528. Crantjii Baumg. 33. Kchb. 80.
conferta Kit. 528. creuatus W. et Kit. 31. segetum llchb. 80.
crispata Stev. 528. dentatus Auct.transs. 32. Rhaphanus L. 8<l.
Esculus Lerchenfeld 528. divaricatus Sclirank. 30. arcuatus Willd. 50.

var. velutina Griseb. Ficaria L. 36. llaphani.strum L. 80,
528. Flaninuila L. 35. Sativus Ti. 80.
Farnetto Teu. 528. o-elidus Scliur 32. tenellus Pali. 50.
?. conferta k\\A\. DC. gracilis Sclileicli. 32. liliewn digvnuni Wahlenb.
528. Grecescui Gând. 36. 500.
Iiungarica 528.
llubeny gruinalis Scliutt 32. Rapistrum Bd-rhavc 8(t.
LDuiginosa Tbuill. 528. Hurnsclnichi iloppc 32. pcnMinc lîcrg. Stl,
peduncnLita Ebrh. 527. iUv inu^ L. 31. ruuusum AU. 81.

^âO 'J'ABLA ALFABETICA
liESEDAGE.-K DC. 89. Iiibes Grossul. o., glanduloso- Roa demetornm y- platy-
Reseda L. 89. setosum Kocli 229. phylloides Desegl. 216.
alba Grec. 90. fj.
])ubescons Koch 229. d) ramealis Borb. 217.
inodora Rclib. 90. y. spinosi.ssiina DC. e) obscura Borb. 217.
lutea L. 90. 229. Kglanteria L. 219.
[i. ramosissima Grec. 90. . glabriim Koch 229, 'a, lutea DC. 219.
luteola L. 90. nigrum L. 229. gailica Schlochtd. 214.
mediterranea Bes.s. 90. petrffium Wulf. 229. a. pwnila DC. 214.
odorata L. 90. reclinatum L. 229. i^.
hybrida Cîaud. 211.
Pliyteuma L. 90. rubrum L. 229. gailica Grec. 214.
glanca Vili. 217.
Rhamnace.e R. Br. 151. RlBESlACE.E Endl. 228. glaucescens Bess. 215.
Rhamnus L. 151. Ricinus communis L. 525. hybrida Schlech. 214.
cathartica L. 151. Robinia Mcench 177. Jundzillii Bess. 214,
Frangula L. 151. hispida L. 177. Jundp'lliana Bess. 214.
intermedia Njm. 151. Pseudacacia L. 177. lutea Mill. 214
Paliiirus L. 151. Jî.
inermis DC. 177. micrantlia Smith 217.
saxatilis Bauing. 151. . umbraculifera DC. neniorosa Libert. 217.
tinctoria W. et Kit. 151. 177. permixta Desegl, 217,
Rhinanthus L. 445. viscosa Veut. 177. pimpinellifolia L. 218.
Aleclorolophus Poli. 440. Roripa astylis Borb. 50. a. vulgar is Ser. 218.
alpinus Bauin,î;-. 445. Kerneri Menyh. 51. ^. spinosissima Koch
,^. anîistifoliiis
'
Koch nasturtioides Spach 50. 219.
446. pyrenaica Grec. 53. podolica Tratt. 215.
Crista gali L. 446. silvestris Bes. 51. pwnila Clus. 214.
,3.alpestris Wahlenb. terrestris var. semisil- pumilo-arvensis Rchb.
445. vestris Borb. 52. 214.
hirsutus Lam. 446, pyrenaica Auct. 218.
iiiajor Ehrli. 446.
ROSACE.E Juss. 199.
repens Scop. 214.
,3. hirsutus F. Scliultz Roa Tournef. 214. Reuteri God. 217.
446. adenophora Kit. 218. rubiginosa Schlechtd. 217,
var. glandiilosiis Simk. alpina Baumg. 218. rubrifolia var. pinnati-
446. ^. pubescens Borb. 218. fida DC. 217.
minor Ehrh. 445. adenophora Borb. 218. silvestris Tabern. 216.
simplex Grec. 446.
<•/.
adenosepalaôxh. 218. solstitialis Bess. 216.
iallax Winini. 446.
,3. arvensis Huds. 214, spinosissima L. 219.
angustifolius Gmcl.
','. austriaca Crantz 214. spinosissima .Jacq. 218.
446. Baldensis A. Kern. 214. stipularis Merat. 215.
0. stenophylliis Schur bicolor Jacq. 219. turtuosa Wierzb. 217.
446. bisserata Merat 216. uncinella Bess. 217.
Rhodiola L. 152. canina L. 215. urbica Lem. 217.
roea L. 152. p, leioclada Grec. 215. vosagiaca Desp. 217.
Scopoli A. Kern. 152. </., vulgar is Koch 215. IJosmarinus of ficinalis L. 458.
Rhododendrum L. 391. a. dimietonim Desv.
(Jiamrecystus Grec. 392. ItURIACE.E ,Tuss. 264,
216.
ferrugineum Bauing. 'ij.
dumeloriim Koch Rubia L. 277.
391. 217. tinctorum L. 277.
Kotschyi Simk. 391. ;. collina Boiss. 217. Rubus L. 211.
myrtlufoliiim Schott 391. collina Crep. 217. agrestis W. et Kit. 212.
myrtJiifolium Grec 392. dumalis Rchb. 215.
•,'. candicans Weihe 212.
Rottbcelia monandra Cav. *,'. squarrosaY\.ix\\. 21(j. canescens DC. 213.
640. centifolia L. 215. cajsius L. 211.
Rhus L. 151. collina Auct. 217. p. umbrosus Wallr. 212.
Cotinus L. 151. var. cataractannn Y. arvalis Rchb. 212.
Toxicodendron L. 152. Borb. 217. corylifolius y. alllioeifo-
tvpliina L. 152. var. denticulala Buri». lins Rchb. 212.
Ribes L. 228. 217. discolor Weihe 212.
alpinum L. 229. dumalis Bechst. 215. dumetonmi Weihe 212.
aureuiii Pur.scli. 229, dumetorum Thuill. 216. fastigiatus Weilie 212.
Grossularia L. 228. [1 sol^titialis Borb. 216. fruticosus L. 212.
. .
Uuhm frudcosus Auct. 212. Ruinex palustri.s Smith 505. Salix cinoroa L. 532,
fniticosiis Woihr- 21;'.. pjluslroides Sinik. 500. daphnuidos Vili 533.
\i^Lvhiiilosiis Itclib. 21.".. imlcher L. 505, ,^. aculifolia Grec 533
hirtus W. et Ivit. 21:'.. purpurcus Poir. 500. Jissa YA\x\\. 531.
Idaeus L. 2l;>. sanguiueus Grec. 507. fragilis L. 530.
nemorosus Heyiie 212. scutatus L. 508. frjgilis-alba Wimm. 531.
l)licatus Weilie 212. Wallr. 5U7.
silv.'stris h.istata L. 532.
Raduhi Weihe 213. viridisSmith 507. Helix L. .531.
.saxatilis L. 211. Rumia lejogona Janka 200. licrbacca L. 534.
subereclus Andcrs. 212. Ruppia L. Gl.j. hybrida A'ill. 533.
sulcatus Vest. 212. obliqua Schur 01.3, iiicana Scjiraiik. 532.
thyrsoideus Wiiiini. 212. rostcliata Kocli iW?,. Kitjibeliana Willd. 531
toiiientosiun Borkli. 213. iranssilvanica Scluir 013. Lmiibcrtinj Sm. 531.
rj..canescens (jîrec. 2l;i. Ruscus 'J'ounicf. 55S. liguslrina Ilost 5:iO,
glabratus Godr. 21.!.
[-..
aciilcatus L. 558. lilloralis Host 532.
villosus r/..
f;iandul/)Siis Hypof^los.suiTi I. 558. longifolia Lam. 532.
Ser. 2i:!. nudlissima \\alilcnb. 531.
Rumex L. .50.").
IlUTACE.K DC. 147.
uiona)idra lloH'm. 531.
Acctosa L. 508. Ruta L. 148. pciitandra L. 530.
vulgaris Kocli
rj.. 5<t,S. <?raveoleiis y. L. 148. polymotpha H-^st 5.33.
fti.
Acetosella L. 508. suaveoicns DC. 148. prcvcox Ho|>po 533.

o., vulgaris Kocli 508. pratemis Hnst 532.
[i. muititiihis Kocli 508. purpurea L. 531.
alpinus L. 507. Sabuliua baiialica IIculT. purpureo-viminalis Wi m
Antoxanthtim Murr. 505. 125. 531.
aquatiais Sniitli 507. recurva Rchb. 127. Reicharilti A. Kcrii. 533.
arifoliu.s AII. 508. setacea Rclib. 125, repens [-j. rosmariuifolia
aitreus Wither. 505. Saccimnmi slrictum 8pr. Aiulers. 532.
biformis Menyh, 50(1, 002. rcticulata L. 533.
condylodes M. Biel). 507. Sagina L. 121. ritusa L. 533.
confu8U.s Siink. 500. apctala 125.(Jrec. ."i.. scrruLiLi Rochol.
congloineratus Murr. 50<;. ciliala ^. Kocli 124, 531.
crispus L. 50(i. dcprossa Scliultz 124. riparia Willd. 532.
var. odontocarpus dichotoma Houff. 124, rosmarinif(dia L. 532.
Rorb. 500. Liiinaî Presl 124, nibcns ScJirank 531.
b. dentalus .Scluir 500. ])r<pcninbcn.s L, 124. nibra Jiu l.s. 5.".1.
,3. doviesticus Wciniii. saxatilis Winini. 124. Russcliaiia I.'chb. 531.
507. Sagittaria L. 541. Silesiaoa Willd. 53:',,
digymis Tj. 500. sai^nfticfolia L. 541. triandra L. 5:;o.
divaricatiis L. 500. Salicornia Tourucf. 497. triaudra Sturm 530.
doîuesticiis Hartm. 507. acetaria l'all. 407. '•/. discolor ]>C. 5.".(i.
Hydrolapatliuui Huds. 507. lierbacea L, 407, 3. concolor Aiidors.

la'vigatus Willd. 500. ,3. pros'rata Moq.-Tend. 530.
limosus Thuill. 505. 498, toincutosa Ser. 533.
longifolius DC. 507. procumbcns Smith 4!t8. uliginosa Willd, 5.",2.
inaritiiiius L. 505. proslrata Pali. 498. ulmifolia Thuill. 5,3.3.
viaximus Grf.-. 500. \'illar.s\Tiia Will. 530.
montanus Desf. 50.S. Salicace.e Lindl. 530.
vimiiialis L. 532.
miiltifidus L. 508. Salix Tourncf. 530. viuiinalis \\\\. 5.",2.
NemoLipatlunii YA\v\\. aculifolia Willd. 533. viridis Frios. 53,1.
50G. alba L. 531, Salsola GiLM-tn. 49(i.
Nemolapailium Wallr. alopecuroides Tauscli 5.",0 arciuvia W. ct Kit. 199.
507. fiiiij'f^daliua L. 53.0, dasyaulha Pali, l!i9.
nemorosus Scln-ad. 507. '•/,discolor Kocli 530. hvrsuta L. 4!>9.
obtusifolius L. 500. concolor Kocli 530.
f'..
Kali L. 490.
|3. discolor Wallr, 50(i. a' rita L. 532. v.. crassi folia Fenzl.
l3. agrestis Fries 500. babyloiiica L. 531. 4 90.
. silvestris Xoch 507. Caprca L. 533. 'z. vulgaris Kocli 190.
obtusifolius Frios. 507. Ciiprea-ciiwrCii Wiînm. '/. liirta Mn<|.-'rcii(l.
paludosus VVitii. 500. •I9(i.
Salsola Kali ,^. angiistilolia Sanicula Tournef. 230. Saxifraga crustata Auct.
FenzL 49(). ciiropffia L. 23f). 231.
|i. brevimarginata cuneifolia L. 233,
Koch. 490.
Santalace.k R. Br. 515.
cvmosa W. et Kit. 233.
,3. Ir agit s Moq.-Tend. Santolina L. 307. deniissa Schott 231,
490. Cbaiiiie-Cyparisus L. 307. elatior Auct. 231.
prostrata L. 499. Saponaria L. 103. exilis Gaud. 235.
ros acea Cav. 490. Baumgarteni Janka 10(i. fonticola A. Kern. 235.
salsa L. 490. glutinosa M. Bieb. lu:!. glandulosa Willd. 230,
temiifolia M. Bieb. 499. oftlcinalis L. 103. lieterophylla Sternb. 233.
Iragus L. 490. âcâria L. 103. lieucheri folia Griseb. 235.
Irdgiis M. Bieb. 490. Satyrhnn albidiim L. 549. Heuffeli Schott 235.
Tragits Grec, 490. Epipoghnn L. 550. intacta Willd, 230.
Salvia L. 4oO. hirciniim L. 547. lougifolia Auct. 231.
^T^thiopis L. 4-")7. nigrian L. 547. hiteopnrpurea Baumg.
austriaca Jac(i. 457. viride L 540. 231.
Baumgartemi Heuff. Satureja L. 402. luteoviadis Schott 231.
457. coerulea Janka 403. moschata Wulf. 233.
betonicfefolia Ettiiig. 458. hortciisis L. 402. nmscoides Wulf. 233.
betouiccefolia Janka 457. Kitaibelii Wieizb. 403. a. uni flora Gaud. 233.
cremenecensis Bess. 158. montana L. 403. ,^. elatior Gaud. 233.
Y- moschata Gaud. 233.
dînneutonnn-silvestris a. commiinisTi,c\\h. 403.
457. Saussurea DC. 337. muscoides Sternb. 233.
elata Host. 458. discolor DC. 337. muscoides AH. 234.
tîlutinosa L. 450. a. compacta Koch 233.
Kanitîana Sinik. 45!^.
Saxifrag ACE/E DC. 230. laxa Koch 233.
Y.
uutans L. 458. Saxifraga L. 230. mutata Baumg. 231.
ol'ficinalis L. 450. adscendeiis L. 234. oppositifolia L. 232.
pendula YahL 458. 3- raniosissima Schur ]>edemontana AII. 233.
jiratcnsis L. 457. 234. % laxi/lora DC. 233.
[i.variegata W. et Kit. Y major Scbur 235 Y. crenata
DC. 233.
457. o. integrifolia Grec. 235. planifolia Lapeyr. 234.
. clumctoriiin Aiulrz. ,:;. pigma;a Koch 235. a. albida Ser. 234.
457. Aizoides L. 232, p.. tenera Suter 234.
o. Andrzejowscki Block Y-
integra 8cr. 232. pseudoca'sia Rdchel 231.
457. Aizoon Jacq. 230. recta Lapeyr. 230.
var. transsilvanica O!, brevifolia Sternb. r/iei Schott 233.
Griscb. 457. 230. retua Baumg. 231.
pratensis-super silvestris 3- rccta Ser. 230. retua Sternb. 232.
458. Y. intacta Grec. 230. rivularis Torvson. 235.
tilvestris L. 458. o. robusta Grec. 230. Rocheliana Sternb. 231.
(3, nemorosa L. 458. fj..major Koch 230. rotundifolia Baumg. 235.
silvestris-mttans Janka ,3 minor Koch 230 rotundi/olia Hcuff. 230.
458. vulgaris Ser. 230.
r/.. {. glandulosa Griseb.
transsilvauica Scbur 457. Aijoon Grec. 230. 230.
vorticillata L. 450. Allionii Baunig. 233. sedoides L. 234.
Salvinia Michel 045. aiidrosncca L. 234. rj..
fl avida Ser. 234.
iiatans Hoffm. 045. tridentata Gaud.
,t!. sibirica Wahlenb. 235.
Sambucus Tournef. 277. 234. stellaris L. 232.
Ebulus L. 277. aspera ji. brvoides DC. b) hispidula lîochel 232.
nigra L. 277. 232. transsilvanica Fuss 231.
raccmosa L. 278. Baumgartenii Schott 231. trichodes Scop. 234.
Samolus L. 480. brjoides L. 232. tridactylitis L. 235.
Valerandi L. 480. carpatica Rchb. 235. Scabiosa Koeni. et Schult.
cernu a L. 235. 283.
SaNGUISORBACE.E Lindl.
coesia Baumg. 231.
_
arvensis Ti. 281.

197.
coespitosa Scop. 233. banatica W. et Kit. 283.
Sanguisorba L. 197. controversa Sternb. 235. campestris Bess. 281.
minor Scop. 198. o., lobiilata DC. 235. ciliata Rchb. 282.
ofHcinalis L. 197. cultrata Sohott 231. Columbaria L. 283.
Srabiosa Colunibaria ,5. po- Scirpus macrostachys Scorzonera lanata Schrank

lymorpha Baumg. 284. Willd. 582. 355.
p. ochroleiica Ledeb. maritinius L. 581. mollis M. Bieb. 356.
284. Ji. compactus Koch 582. octangularis Willd. 356.
corniculatjVi. et Kit. 2(i. y. macrostachys Koch purpurea L. .'!55.
dipsacifolia Host 282. 582. fj.
rosca Ledeb. 356.
'
Kitaibelii 8chult 281. 5. digynus Godr. 582. roea W. ct Kit. 356.

longifolia W. et Kit. 282. ]\Iiclielia!uis 582.
L. Scrophularia Tuurnef. 433.
lucida Vili. 283. paliislris L. 583. alatu Gilih. 433.
a. subalpina Grec. 283. radicans Grec. 581. aqualica Koch 433.
fj.
aplicola Scbur 283. silvaticus L. 581. auriculata Scop. 433.
lucida Schleclitd. 283. Tabernaemontanus Giiiel. Erliartii Steveii. 433.
norica Kchb. 283. 582. glanduhsa W. et Kit. 433.
iiorica Vest. 283. tubcrosus Desf. 581. lasiocaulis Schur 434.
ochroleuca L. 284. nniglumis Link. 583. nodosa L. 433.
|î.flavescens Griseb. ct Sclarca silvcstris MilL 458. pulverulenta .Janka 433.
Sch. 284. Scleranthus L. 130. rupestris M. Bicb. 433.
pannonica Jacq. 232. annuus L. 131. rupestris Schur 431.
Scopoli Griseb. et Sch. a. vcrticillatiis Fciizl. ScopiTi Hupp.' 4;!3.
284. 131. |i. subalpina Grec. 433.
silvatica L, 282. ^î. cymosus Feiizl. 13!. Scorodonia ilosl.433.
stricta W. et Kit. 283. dichotomus Simk. 131. variegata v.. rupestris
succisa Tj. 282. ba/iiianus Rchb. 131. Boiss. 433.
tcnuifolia W'Axmv^. 284. coUinus Hornung. 132.
ScilOPlIULARIACE.i; Liudl.
transsilvanica L. 28U. dichotomus 8chur 131.
430.
ucranica L. 284. Durandoi Kclib. 132.
uralcnsis Host 280. intcrmcdiiis Auct. 131. Scutellaria L. 478.
Scandix Gicrtn. 2hiK intcrpositus Sagorski 131. albida L. 479.
Ccrc/olitim L. 2G<i. ncglectus Rochel 132. alpina ^. lupulina Bentli.
infesta L. 258. perennis L. 130. 478.
nodosa L. 261. uncinatus Schur 132. aîtissima L. 479.
Pecten-VenGris L. 250. valachiiis Rchb. 131. commutata Guss. 479.
Schcdonorus asper Fries. verticillatus Tausch 131. eretica Mill. 479.
632. Sclerochloa dura L. 618. galericulata L. 479.
poceformis Pionn. ct Scli. Scolopcndria vulgaris Tra- îiastifolia J>. 479.
620. gus. 652. lupulina L. 478.
sterilis Fries. 632. Scolopendrium Smith 652. orientalis L. 478.
tcctonim Fries. 632. ofjicinarum Swartz 652. ^. pinnatifida Ledeb.
Schoberia maritima C. A. vulgare Symons 652. 478.
Meyer. 496. Scolymus Tournef. 350. pallida M. Bicb. 479.
salsa C. A. Meyer. 496. hispanicus L. 35". peregrina W. et Kit. 479.
Schcenus L. 580. Scopolia carninlica Jacij. peregrina <irec. 479.
aculeatus L. 598 422. verna Bess. 478.
compressus L. 583. Scopolina Scliult. 422. Secale L. 638.
nigricans L. 580. atropoides Schult. 422. cereale L. 638.
Scilla L. 565. Scorzonera L. 355. villosum L. 688.
automnalis L. 565. acaulis Willd. 358. Sedum L. 153.
bifolia L. 565. austriaca Willd. 355. acre L. 154.
,3. gracillima Grec. 565. ,5. lamiginosa Br. 355. var. neglectum Boiss.
Scirpus L 581. hispanica L. 355. 154.
acicularis I 583. a latifolia Koch 355. var. Sartorianum
compactus Krock. 582. p. intermedia Rochel Boiss. 154.
compressus Pers. 583. 355. alpestre Vili. 154.
gracilis Saltzm. 583. '(. asphodelloides AN allr. annuum L. 155.
Holoschcenus L. 582. 355. atratum L. 155.
vulgaris Sturm 582.
r/.. ^j. glastifolia Koch
355. holoniense Lois 154.
a. gemiimis Gren. Godr. humilis L. 355. carpaticum Reuss. 153.
582. humilis Jacq. 355. Cepea L. 154.
lacustris L. 582. laciniata L. 356. Fabaria Koch 153.
,3. digymis Godr. 583. laciniala .lacq. 356. galioides AII. 154.
fifduiii irlauciiia W. ct Kit. Sciniicrvivuin tectoniiii ]>. Soiifcio visrosii.s L. 321.

lOo. 15(1. vulgaris L. 321.
a. glabrum Grec. 155. tcctonnn Baniiig. 156. Serapias cnsifolia ]\Iur.
fi. glandulosum Grec. Zclcborii Schotl 156. 54 S.

15:.. Senebiera Pers. 76. Hcllcborinc a. latifolia
Hillcbiwuiii FeiizL L")l. Coroiiojius Poir. 76. L. 54 y.
Iiispaniann Sturiii 155. Senecio L. 320. latifolia Willd. 54S.
lalifoliiim BertoL 153. abrotanifolhts Wawwws.. loiigi/olia L. 549.
iiiaxiiimm Suter L53. 322. niicrophylla Swartz 549.
iic.<,doctnm Ten. 154. var. carpaticiis Sag. et palustris Scop. 549.
linr|iiirascens Koch 153. Sdiii. 322. nibra L. 548.
[j. iilbitlorum Koch 153. alpiiuis var. aiiriculaliis Xilophyllwn L. 548.
purpurascens Grec. 153 llchb. 322. Serratula DC. 338.
purpureimi Link. 153. aquaticus |î. barbarco'fo- alpina [. L. 337.
piirpiirciuii Biiumg. 153. lius DC. 322. a}-vensis L. 33<).
repcus Sclileich. 153. auranlijciis Auct. 320. blânda M. Bieb. 337.
KIwdwla DC. 152. ^'. tomentosiis DC. 320. discolor Willd. 337.
Rliudiola Grec. 153. auranliacus Grec. 310. Stoechadifolia M. Bie''.
rnseimi Scop. 152. aiiraius DC. 322. 337.
Sartoriaiium Boiss. 15^. aiircus Georgi 322. tinctoria L. 338.
saxaiile AU. 154. barbarea'folhis Kroc. 322. transsilvauica Spreng.
s.ixatile DC. 155. cacalicpformis Pichb. 320. 337.
saxatilc Willd. 155. capitatiis var radiatus Scrrafalcns arvcnsis Grcn.
se.winfûlarc Mert. et Siink. 320. Godr. 634.
Koch 154. carpaticus Herb. 322. commutatiis Greu. Godr.
scxangiilare Chan. 155. Doria Bieberstcinii
"jj. 634.
spalhitlatîimW et Kit. . Luidem. 323. viollis Pariat. (;34.
1 55. Doronicwn Baumg. 321. patnlus Pariat. 634.

Tclephinin L. 153. '
crraticus Bertol. 322. squarrosus Bab. 634.
Iclcphhim Grec. 153. eruc^folius L. 321. Seseli L. 246.
Tclcphhnn Sm. 153. Fuclisii Gmel. 323. îînnuum L. 247.
a. fl/^//?7Z L. 153. glaberriious Pio.hel. 323. campestre Bess. 247.
f..
piirpiireiim Wah- Jacobcea L. 322. color atum Ehrh. 247.
icnb. 153. Jacqidniamis Pchb. 323. gracile W. et KiL 247.
,^. piirpureitm L. 153. inacrophvllus M. Bieb. puniibim L. 238.
vulgare Liiik. 153. 323. purpurascens .Tanka 246.
Selaginella Spring. 654. vionocephaliis Scliur 322. rigidum W. et Kit. 246.
hclvrticci Spring. 654. nebrodensis DC. 321. varium Trcv. 247.
spiiiulosa Al. Br. 655. iiemorensis L. 323. Sesleria Scop. 609.
Selinum 250.
Hoffiii. var. £. Fiichsii Koch argentea Jî. nitida Vis.
Carvifolia L. 250. 323. 610.
(.'habrcfi Jacq. 252. octoglossiis DC. 323. Bicljii Schur 610.
latifolium IM. Bieh. 253. pahuiosus var. hypolcu- can-ulans Friv. 610.
m<)ntammi_ Schleicli. 253. ciis Ledeb. 322. ccerulea Baumg. 610.
nigricjns Gaucl. 253. papposiis Le.-s. 320. ca'rulea Janka 610.
Rochclii Hcuff. 240. pscudodoronicum Schur disticha Pers. 610.
Scmpervivum L. 150. 324. Haynaldiana Schur 6I0.
acuuiiiutian Hinten'iker. rupcstrjs W. et Kit. 321. Heufleriana Schur 609.
156. Sadlcri Laiig. 322. Heujleriana Bivz. 610.
assiinileSchott 156. sarracenicus L. 323. marginala (îriseb. 610.
|5. bhimlum Schott 156. .silvjticiis Grec. 321. pscudorigida Schur 610.
globifcrum Janka 150. spathtil(vfulms DC. 310. rigida Schur 610.
Heufleli Schott 146. Mihalpinus Koch 322. riaida Heuff 010.
liirliun L. 156. tenuifolhis Jac(i. 321. '>,. Bielîi Heuff 610.
hirtum Sin. 156. tniiientosus Host 322. robusta Pavai. 610.
hispamciim Grec. 155. transsilvanicus^cXmx 323. transsilvauica Schur 610.
pjtens Griseb. 156. transsilvanicKsGrec. 320. Setaria P. Bauv. 596.
rubiainditm Schur 156. '
transsilvanicus'Bohs. 324. germanica P. Beauv. 596.
ruthenicnm Koch 156. uinbro.sus VV^ et Kit. 323. glauca P. Beauv. 590.
soboliferuni Siins. 157. vcrnalis W. et Kit. 321. italica P. Beauv. 596.
.
Setaria verlicillata F. Luauv. Silene longijlora var. linca- Sisymbrium L. 59.

596. rifolia llcniL llC Alliaria Scoip. 0(i.
viridis P. Lcauv. 5'J(j, mcnibranacca l'oir. 111. aniphibumi L. 52.
Sherardia L. 2(31. jieiiioralis W, et Kit 108. anccps Wahlenb. 51.
aivi'Msis L. 2(J1. ,3. pilosa (irec. 108. aquaticuvi Poli. 52.
jî. gracillior Grec. 261. iiuctiilora L. 112. (,'oliuiin:e J:ici|. 00.
Suia Abutilon \u 111. iiutans L. 109, /'.'rucaslruni Puii. 80.
Sideritis L. 175. 3. tranîsilvaiiica Grec. Ir io (irec. (jO,
iiKiiitaiia L. 475. 109, juiiceiini M. Bieb. 00.

scordioidcs (irec. -1«U. nntans Grec. 109, Lo-selii L. 50.
Siegesbeckia L. ;]02. p.. alpina 10!). IS'a.sturtium L. 5<»,
iberica UI. Hollin. o02. oier acea Bor, 100. officinale Sco]i. 59.
crientalis L. 302. Otites Sniith. lOl. orientale L. 00.
Sicversia tnontana Sinrii;4. ;i. iiiacioi.hvria Otth jiatinenicmii Jacip OO.
202. 104. pinnati/idum (îrec, 57.
rcptans S])rol)^^ 20:!. •,-. jiarvillora Ledeb. 105. pyrcnaicum L. 53;

SilcnantJic Zan'ad^kii o. \vol<,a'ii.se Ledeb. 105. koripa Scop. 52.
Griscb. lOG. 0. dcnsijlora Otth 105. .silvestre L. 51.
Silaus Bess. 240. var. ins 'z. Ledeb. sinapistrum Crantz 00,
Koclielii Sinik. 24'J. 105. Suphia L. 00.
Silene L. 104. 0///c',v Grec, 105. strirtis.îimnn L. 00.
acaulis L. I(i5. parvijîora Pers. 105. Grec. 59.
.supiiuaii
alpestris Jac({. 104. l)etra>a W, et Kit. 110. temtifolium L. 78.

alpina Schur 100. pilosa Spreiuj;- 198, nuirale L. 77.
Aniieria L, 111. polyphylla M, Bieb. 109. Sium L. 241.
Armcria M. Bieb. 111. lionticâ Brânza 110. angustifolnnn L. 241.
bacei/era Rotii. 104. pscndotitex Bess. 104. angustifolium (Jrec. 242.
buplewoides Ledeb. 110. quadridentata Boiss. 104. Falcaria L. 2: '.9,
chlorantha Elirh. 110. quadrifida L. 104. jancifolium M. Bieb. 241.
c inpacta Fiscli. 111. raci niosa Otth 111. latifoliuin L. 241.
conica L. 112. saponariafolia Rohrbach Soja liispida Ma'ncli 193.
C serei Bauirifî. 107, 107.
S0LAN.\CE.E Bartl. 420.
Ciiciibalus Wib. 100. saponaria'folia Schott.
cylindrijlora Grlseb, 112. 107, Solanum Tournef. 42u.
densiflora D'Urv. 105. spcrajulifolia M, Bieb. lO'.K Dulcauînra L. 420.
110. ,S. indivisum Boiss. 420.
depressa Baumg. 100. .staiici/olia Sibth.
dichotoma P]hrh. 111. subconica J^riw. 1 12. esculentum I)un. 423.
dinarica Spreiig. 105. transsTvanica Schur 109. Halicacabuni vulgare
diurna Grec. 112. velutina G.ec. 109, Bauh. 421.
divaricata Sibth. 111, venosa Gilib, I06, luteum Mi'l. 421.
dubia Herb. 109. fi. AntelopuniGrec.
100, Lycopcrsicum h. 421.
cffiisaOtth 105. y. oleracea Fie. 100,

mclanocera.sum Willd,
data Ottb 110. o. ang:ns1ifolia DC. lo7 421.
exaltata Friw. In5. 3. paniculata Grec.l07.
melanocerasuni \\^:\\\\.
llavescens W. et Kit. 109. vesicaria Schrad. lOO. f22.

galica L. 111. viriditlora L. 108. iiiiiiialum Bernh. 121.
viscosa Pers. 111, nigiuni L. 421.

mflata Sniitli. 100.
a. vidgaris Otth 100. u'olgcnsc Sprenu;. 105. o. genuinuni 421.
/awadzkii llcrb. lOti. "(j. chlordiari'Uiii Kocli
injîata Grec. 100,
Siler Scop. 250. 121.
italica Br. 108.
Scop. 250. vulgatuni L. 421.
italica Aud, 108. trilobinii
Sinapis Tourind'. 78. y. niiniatnni (irc c. 421.
var. nenioralis lleutt.
alba L. 78. villosnm L. 421.
108. _
Y.
pcrsicum Willd. 42(i.
var. iDidvosa Ucu fi. arvcnsis L. 78.
108. a. vulgaris Grec. 78. pterocaulon Rchb. 421.
ftincea Otth 110. orientalis Grec, 78, tuberosum L. 420.
fj.
Lerchenf' Idiana Baunijr. nigra L, 78, vesicarium Dodon. 422.

110. orientali.'! L. 78. villo.ium Lam. 421.
livida Willd. 108. t aurica 1>C. 78. Soldanella L. 490.
tenuifolia Br. 78. alpina L. 490.
longifiora Eluh. 110. II.
Soldanclla alpina Jî. hunga- Spergularia Pers. 128. Stachys procumbens ^. Ro-
rica Grec. 490. media Pers. 128. cheliana A. r)egcn 474.
alpina Schm. 490. V.. hcterospcrma Ledeb, ramosissima Borb. 475.
Clusii Gaud. 49]. 128. ramosissima Rochcl. 474.
Iiimgarica Siink. 491. fj.
marginala Ledeb. recta L. 474.
iiUiiitina Wjlld. 490. 128. 3. sidcrilioidcs Boiss.
jmsilla Baum^. 491. inarginata Buiss. 128. 472.
Solidago L. 294. rubra Pers. 128. p. cpigcios (iiheh. 474.
alpestris W. et Ivit. 295. ,^. pingiiior Grec. 128. var. subglabrata Grec.
cariadrnsis L. 295. salina Presl 128. 474.
sarraccnica Fuchs o2:j. Sphondylinm Branca-nr- Sidcrilis Vili. 474.
Virga aurea L. 294. ina Hofim. 255. sidcrilioidcs C. Koch 472.
a. vulgaris DC. 295. Spinacia Tournef. 502. silvatica L. 471.
,^. liitifolia Koch 295. oleracea Mill. 502, tcmiifolia Pali. 475.
y. alpei^tris DC. 295. spinosa Mosncli 502. Statice L. 1.^5.
o.-îingustifolia Koch Spiraea L. 199. alpina Hoppc 485.
295. Arur.cns L. 200. Ar meri a L. 485.
aurea 3- ericctorum DC. banalica Janka 200. Besseriana Ro'm. et Sch.
295. callossa Tliumb 200. 485.
Sonchus L. 300. chavnii'drifulia Jacip 200. coriaria Hoffm. 485.
alpimis L. oOI. crenata L. 200. clongata Hoffm. 485.
arvensis L. ;J0O. denudata Presl 201. glauca Willd. 485.
a. genuinus 800. Filipendula L. 201. Gmelini Willd. 485.
fj.
uligiuosns 300. hypcricifolia Grec. 2nu. incana M. Bieb. 485.
var. la;vipcsl\.oc\io'o\. 7>ic'dia .Schmidt 200. latifolia Smith 485.
asper Vili. 300. var. glabrcsccns Simk. monlana Mill. 489.
aspcr var. y ct o. L. 300. 200. scoparia Pali. 485.
ciliattis Lam. 300. oblongifolia \\. et Kit. tatarica L. 485.
globcr .Schult. 300. 200. Stellaria L. 120.
intcnnedius Tr<!vir. 300. opulifolia L. 20O. Alsinc Reichard 122.
Icevis Vili. 300. salicifolia L.200. anomala Rchb. 114.
inontanus Lam. 301. ulmaria L. 200. aqtialica Scop. 119.
oleraceus L. 300. a. denudata Kocli 20i. Burthiaiia Schur 121.
palustris Grec. 301. disc lor Koch 201.
.•5. cerasloidcs L. 114.
tataricus L. 301. a. lomenlosa Camb. glauca Wcthcr. 121.
uliginosiis M. Bieb. 300. 201. graminca L. 121.
Sorbus L. 222. ulmifolia Scop. 200. graminca . L. 121.
Aria Crantz 222. >. banatica Simk. 200. graminca y. L. 122.
Aria-aticiiparia Borb. Spiranthes Rich. 547. Holostea L. 121.
223. automnalis Rich. 517. mantica DC. 114.
aucuparia L. 222, Squamaria Orobanchc media Vili. 120.
domestica L. 222. Scoji. 451. o. legitima 120.
intermedia Schult. 222. Stachys L. 471. 3. legitima 120.
torminalis Crantz 222. abrotanifolia Boiss. 475. y. pallida Pire 121.
Sorghum Pers. 001. alpina L. 471. var. major Koch 120.
halepense Pers. 001. angustifulia M. Bieb. 475. nemorum L. 120.
vulgare Pers. 001. annua L. 472. palustris Ehrh. 121.
Sparganium TourueL 041. arenariaeformis Rouy. 473. Reichenbachii Wierzb.
erectiim r/, L. (j4i_ belonica Scop. 474. 120.
erei turn 041.
,^.. L. germanica L. 471. uliginosa Murray 121.
ramosum Huds. 041. fj.
pseudo-lanata Schur imi.br osa()piz 120.
simplex Huds. 041. 471. viscida M. Bieb. 114.
Spartium radiatum L. 159. lanala Crantz 471. Stellaris bifolia Manch
Specularia Heister. 388. Tuaritima L 172. 505.
Speculum Alpli. 388. DC nitens Janka 475. Stellera Passerina L. 513.
Spergella glabra Grec. 125. nilida Neilr. 475. Stipa L. 009.
saginoides Rchb. 124. palustris L. 471. Calamagrostis Wahlenb.
Spergula L. 128. jiatula Griseb. 472, 009.
arvensis L. 128. 3. linearifolia C. K. 472. cai)illata L.009.
saginoides L. 124. procumbens Lam. 474. Graffiana Stev. 069.
Stipa LcssingianaTrin. ot Syringa L. 393. Tephroseris angiistifolia

Paipr. 009. suaveolens Mu-nch 230. S.hur .320.
jieniiata L. OOîi. vulgavis L. 393. Fussii (iriseb. 320.
a. typica Lind. 00!». a. violacea Dietr. 394. niicrorrliija Schur 319.
ji. coBnilea Dietr. 391. stenopJiylla Schur 320.
pulcherrivia C. Koch GOi».
Y. albiHora Dietr. 391. transsilvanica Schur 320.
Tirsa Stev. 609. o. chiiiensis Willd. ;{91. Tetragonolobus Scop. 170.
Streptopus Michaux bh(\. silii|Unsu,s lîoth. 170.
amplexifolius DC. 55(1. siliquosus (Jrec. 175.
Strophiosloma sparsijîo- Tagetcs L, 303.
j.atiila Teucrium L. 482.
rum Tus.z. 112. erecta L. 303. album Poir. 483.
Struthiopteris Willd. C)W.\. ChamteJrys L. 483.
ijennainca Willd. (j').'!.
TamariscACK/E LindI. 48.
Chamcepithys J,. 482.
Spicant Scop. 653. Tamariscus germaniais Innugin()sum\h4\mi-g.\^?j.
Suaeda Forsk 496. Scop. 49. Laxmanni L. 4x2.
chenopodioide'i Pali. 197. Tamarix Desv. 48. montanum L. 4x3.
/lirsuta Rdib. 499. gallica L. 48. a. incanum Schur 484.
maritima Dumoi't 497. gallica Pali. 48. b. hirsulmn Hcldr. 484.
viarithna Moq.-Tend. 497. '{j.pjâwstacliys Jjc.4^. c. supiiunn Rchb. 484.
salsa Pali. 490. germanica L. 49. villosum Auer.sw. 484.
Succisa M. et Koch 282. Pallasii Desv. 48. palustre Lani. 482.
centauroides Rchb. 2S(l, Tamus L. 555. pannonicum A. Kern. 4x1.
Fussiana Heutl', 280. comniunis L. 555. Polium L. 483.
])ratei'sis Mojuch 282. Tanacetum 300.
L. a. vulgare 483.
fj.
altissima Schur 282. alpinum Schultz 310. ^j. angustifolium 483.
radiata Schur 280. boreale Fisch. 307. jtrostratum Scliur 484.
transsilvanica Spren g.280 corymbosiim Schultz 317. pseudohyssopus Schreb.
uralensis Rchb. 280. Leucanthennim Schultz 483.
Sn>ertia carinthiaca Frcl. 315. salicifolium L. 482.
397. macroplivllwn Schultz scordioides Schreb. 482,
Symphytum Tournef. 415. 317.' Scordium L. 482.
bullatum (iuebh. 414. Parthcnimn Schultz 317. Scordiimi M. Bieb. 4X2.
bullatum Hornem. 415. rotundifoliuvi DC. 310. brevifolinm Uecbtr.
cordatum W. ct Kit. 415. serotinnm Schultz :!10. 48.3.
oflicinale L. 415. vulgari' L. 300. Scordium Crcc. 483.

a. genuina Grec. 415, p. crispum DC. 307. supinuni ,Taci(. 4s;].
^;. ochroleuca Grec. 415. WaLls t einii Sdxalti 310. Thalictrum L. 22.
var. Jiligiiiosimi Sag. Taraxacum Juss. 350. angustifolium Jacq. 24.
ct Schn. 415. corniculatum DC. 357. rj.. .stenophvlluni Wimm.
var. (. lanceolatinn Dcns-Leonis Dcsf. 357. et Grab. 25.
Weinm. 415. Dens-Leonis DC. 357. Jî.
heterophylUim
orientale Pali. 415. glaucescens DC. 357. Wimm. et Crab. 25.
(ittomauiim Friv. 414. lanceolatuni Poir. 358. •/-. laserpitifolium Kncli
tauricum Willd. 415. leptocephalum Rchb. 358. 25.
tuberosum L. 415. olticinale Wigg. 357. o. peucedanifolium
uligiiiosura Kern. 415. a. germanicum Koch Criseb. et Sch. 25*
Îj. molie Janka 415. 357. ongiistifolitmi L. 24.
Symphyandra Alph. DC. |3. glaucescensKoch357. angustifolium Crantz 25.
38S. . alpinum Koch 357. angustifolium Schlcchtd.
Waiineri Ileutl'. 388. rj. hevigatum Boiss.357. Lang. 25.
j. lividum Koch 358. aijuilegifolium L. 22.
Synantiiere.e C. Ptich. o. taraxoides Koch ,?. pauciHorum Schur 23.
287. Bauhini Spreng, 24.

357.
Sjnitherisnia glabnnn palustre DC. 358. collinum Wallr. 2.".,
8chrad. 595. serotinum Poir, 350. collinum (irec. 2.3.
Sirenia Andrz. 03. Taxus Tournef. 537. elatum j\Iurr. 24,
angustifolia Rchb. 04. baccata L. 537. Havum L, 25.
cuspidata Rchb. 03. Telekia Baumg, 298. ilexiinsum Bernh. 23.

E/irhartiana Andrz. 04. cordifolia DC, 299. lu.tidum L. 23,
latifolia Andrz. <i4. speciosa liaumg. 298. laserpitifolium Willd. 25.
Tlialictrum hicidiim DC. 2.'). Thymus cnllimis j\I. Bieh. Tilia europce ;. L. 145.
majns Grec. 2L 401. llava Wolnv. 140.
inedium Jacq. 24. comosus Heuff. 401. graudifoliâ Ehrh. 146.
minus Bauiiig. 2:1 (lalinatif.us Frejn. 402. intermedia DC. 145.
nigiicans Jacq. 25. glabrescens WilW. 401. microphylla Venten. 145
uutans Desf. 24. .Jankai Celak. 402. obliqua "Host 140.
ruthenicum UI. Hoff. 24. lamtginosus lîochel ICI. pallida AVierzb. 145.
saxatile Schloicl». 23. marginatus A. Keru. 400. parvifidia Ehrii. 145.
simplex T^. 24. MarscliHlliauusWilhl. 101. genuina Kclib. 145.
spiirium Janka 25. fj.
odoratissimus lali- ,3. intermedia Koch
traussilvaniaim Schur 2:1. folius k. Becker. 4<)1. 145.
montauus W. et Kit. 400. paucitiora Hayiie 140.
Teredintiiace.e Juss.
nummulariusM. Bieb. 401. l)latyithylla Scop. 140.
151.
|i. liinsuiior Grec. 401. tomentosa IVIo-nch 145.
Thesium L. 515. paiinonicus Aucf. 401. ,S. latibracteata 145.
nlpinuin Ij. 51<>. •{. odoratissimus Ifclib. ulmifolia Scop. 145.
diffustnn Simk. 51G. 401. vulgaris Hayne 145.
elegans Roclicl 516. pannonicus var. b. Kocli Tordylium L. 255.
Inimile Auct. 510. 401. Anthriscus L. 258.
intermetliiim Schrad. 515. var. montnmis Kocli maximum L. 255.
linopliyllum L. 515. 400. Torilis Hoffm. 258.
pratense Br. 515. Patavimis 404.
.Jac(i. Antliriscus Gmel. 258.
ramosum Haync 510. pulcJwllus Scliur 400. helvetica Gmel. 258,
ro.stratnm Mert. et Kocli pnlcherrinms Schur 400. mncrocarpa Gajrtn. 201
510. pulcherrimus Sag. et microcarpa Bess. 258.
simi)lex Velen. 510. Schn. 400. Tormentilla cecta L.
Thlaspi L. 72. Roclieliauus Celak. 40 1- 211.
iifiiiie Scliott 7:î. Seri)ylluin Frios. 401. reptans L. 211.
alliaceum L. 7o. Serpyllum Schleclitil. Tournefortia L. 40:!.
alpeslre Baiung. 7.^.. 459. Argnzia Kd-m. ctSch. 403.
arvense L. 72. Serpyllum Fries 402. sibirica L. 40:1.
biirsj-pasloris Tj. 74. Serpyllum [i. Ii. 459. Tozzia L. 442.
cochlearifonne .Tanka 73. r/. Cliama'dris Kocli. alpina L. 412.
campestrc L. 75. 459. Tragopogon L. :!5I.
(lacicum Heuff. 7.'î. vulgaris Tîciib. 459.
rj..
caiiipestris i!ess. ;>55.
Janka' Br. 73. ,^. pulegioides Koch lloccosiini W. et Kit. ;J55.
Kovâcsii Heuff. 73. 400. major .lacq. 354.
lonvîracemosus Schur 73. ^. lat i/ol ius Boiss. 400. majus '^j. stenophyllnm
perloliatum L. i:\. var. numtauus Benth. Bois.s. 355.
saxatile L. 75. 4(iO. orientalis L. 354.
Thrincia hirta CJrec. 353. li. august i/olius a. gla- pratensis L. 354.
TIuiya acuta Mujiich 5:î8. brescciis Urhh. 4r,'\. ';.. tortilis (J. Mey. 354.
obtiisn iltriicli 538. o. paunoiu'cus var. ^ undulatum p, orientale
occidentalis L. 538. Koch 401. DC. 354.
orieiitalis L. 5:38. angustifolius b. linna.'- Tragoselinum magmnn
Thymelaea Tournef. 513. amis Kclib. 402. ^^hvw\\ 240.
;irv('nsis Lam. 51:!. suaveolens Sin. 405. Tragus Hali. 594.
Mejeretnn Scop. 513. iran.ssilvantcum Schu r raccinosus Hali. 594.
Thymus Ij. 459. 401. Trapa L. 228.
jcicularis Heuff. 402. vulgaris L. 402. iiatans L. 228.
Acinos Ji. 405. mmimularius RchI). Tribulus L. 147.
ali>estris Tauscli 400. 461. terrestris L. 147.
alpicoliis Scliur 400. Zygioides Griseb. 402. Trichera arvensis Schrad.
alpimis Baumg. 404. 281.
TiLlACE.F, .Tuss, 141.
alpimis var. pulegioides arvensis var. purpurea
Torc. 400. Tilia L. 144. UI. Hoffm. 281.
angusti/oliiis Schreb, 401. alba W. et Kit. 145. Iricliodium alpimmi
carpaticus Celfk. 400. argentea Desf. 145. Schrad. 000.
(Jhamnedris Fries 459. cordata Mill. 145. arenosnni Schur (UH!.
clamlestinus Schur 400. europcea Sin. 15. 1 caninum Schrad. (iOd.
TAm.A ALFABETICA m
Trichodium caninwn tiir- Trifolium pseudo procum- Triticum cylindricum Cass.
fosiim Schur GUG. bens (jimel. 174. 63!».
trcinssilvaniciim Schur purpureuin liOis. 171. durum Desf. 639,
GOG. reclinatum W. et Kit. 170. elongatum Host 638.
Trifolium L. 167. rcflexum DC. 17(i. gii^ânteum Roth. 638,
agrarium L. 174. repens L. 172. glaucum Desf. 637.
longipes Borb. 171.
'(j. resupinatuni L. 172. gracile DC. 631.
agrarium Poli. 174. rubens L. 168. gracile Brot. 631.
alpestre L. 1G7. rubens (iree. 168. Iiybf'rnuiii L. 639.
''j.
brevifolium Boiss. sarusiense Hazl. 168. intermedium Host 637.
1G8. scabrum Tj. 173. junceum |^.. Sartorii Boiss.
armenhim Cjîriscb. 170. scabnmi Schreb. 17!. 637.
arvense L. 171. striatum D. 171. panormitammi Bert. 63().
fi. strictus Koch 171. ^. macrodontum Boi.ss. pectiualuw M. Bii-b. G38.
aureum 174.
Poli. 171. petraeum Vis. et Pane.
badiuni Schreb. 173. striatum ,^. Koch 171. 6;!7.
Brittiugeri Weintweber strictum elatum 173.
[-i. pinnatum DC. 631.
171. suaveolens Willd. 172. polonicum L. 639.
campestre Sturm 174. supiniim Savi 170. repens L. 637.
ccrspitosum Sturm 173. trajissilvanicum Schur rigidum Schrad. 638.
ji. glareosiim Ser. 17:5. 1G9. Sp.dta L. 6;î9.
conicwn Kit. 171. Triglochin L. :)72. truncatum Wallr. 637.
diffusum Ehrh. IGO. palustre L. 572. turgidum L. 639.
echinatuin M. Bieb. 170. Trigonella L. 166. ^. compositum L. 639.
elegans Savi 173. Besseriana Ser. 166. villosum M. Bieb. 638.
expansum W. et Kit. IGS. cserulea Ser. 166. virescens Pancici 637.
llexuosum Jacq. 1G8. monspeliaca L. 166. vulgare \'ill. 639.
fragiferum L. 172. Trinia Holîm. 238. Trollius L. 37.
fngidiim Schur 1G9. Henningii Hoilin. 239. europaîus L. 37.
glareosum Schleich. 173. Kitaibellii M. Bieb. 238. fj.
transsilvanicus 37.
gracile Rchb. 171. vulgaris var. a. Hennin- Tropa;olus majus L. 93.
hybridum L. 173. gii DC. 239. Iryphane Gerardii Rclib.
,^. elegans Boiss. 173. jS. Henningii Koch 239. 126.
incarnatinn ^j. Molineri Triodia dcciimbens P. leptophylla Ileuff. 127.
DC. 171. Beauv. 615. recurva Wchb. 127.
laevigatum Poir 173. Tripleurospermimi inodo- verna Rch. 126.
inacrorrhipini W. et Kit. rum Schultz. 315. Tulipa Tournef. 559.
1G7. Tripolium vulgare Nees Biebersteiniana Rn^n. et
niedium L. 1G8. 292. Schn. 559.
medium Grec. 1G8. Irisetaria alpestris Baumg. Celsiana Henning. 559.
Melilotus ccernlea L. IGG. 614. pra'cox Tenore 559.
ofjicinalis a, L. 1G7. Jlavescens Baumg. 614. OculusSolisSt.Amm.559
ofjicmalis fj.
li. 1G7. Jrisetum alpestre P. Ik>auv. silvi\stris L. 559.
of/icinalis , L. 1G7. 614. ,3. minor Lcdeb. 559.
Molineri Balb. 171. alpinum R<em. et Sch. ';;,. Biebersteiniana
niontanum L. 172. 613. Regi. 55!»
ochroleucum L. 1G9. Jlavescens Baumg. 61 l. Tunica Scop. l(il.
pallescens Schreb. 173. pubescens Ro-m. et Sch. Ha ynaldiana .1 anlc a 101.

palliduni W. et Kit. 170. 615. illyrica Buis.s. 101.
pannonicuni ,Iacq. 170. tenue Ro'm. ot Sch. 615. pn difer Scop. Iul.
,j. latifolium Schur iranssilvanicum Sti-ud. SiixiTra-M Scnp. 101.
170. 614. Turgenia lloir. 25S.
pahislris W. et Kit. 1G7. variutn Scluir 614. latif.dia ir.ilT. 25.>>!.
pratense L. 1G9. Triticum P. Beauv. G39. Turritis L. .53.

|S. heteropliylluni Lej. icstivum L. 639. glabra L. 53.
1G9. amyleum Seringe 639. hirsuta L. 51.
Y. frigiduni Gaud.
1(!9. bromoides Wib. 631. sagittata Bertol. 54.
procumbens L. 174. caniniim Huds. 637. Tussilago Tourm-f. 289.
j3. minus Koch 171. cereale Baumg. 639. alba ii. 2S9,
a. majus Koch 174. cristatuni Schreb. 63si. alpina L. 289.
Grecescu D. Dr. - C. 1324.

L
Tussilago Farfara L. 289. Vaccinium Vitis Idsea L. 390. Verbascum Blattaria jS. blat-
hybrida L. 289. Valantia Cruciata L. 275. tariforme Grec. 426.
nivea Hoppe 290. alpina Schur 275. blattariforme Griseb.
paradoxa Retz. 290. glabra L. 275. 426.
Petasites L. 289. ramosa Rocliel
b. 275. bracteosum Grec. 424.
ramosa Hoppe 289. pedemontana W. et Kit. Brandja' Franchet, 429.
Thypha Tournef. 640. 275. crenatifolium Boiss. 425.
angustifolia L. 64 damibiale Grec. 426.
Valerianace.e Lindl. 284.
Jtoccosum W.
ougiistifolia ,3. L. 64 L et Kit.
latifolia L. 640. Valeriana L. 384. 427.
major Curh 640. angnstifolia Tauscli 285. glabratum Friv. 429.
viedia GmeL 641. bijuga Simk. 285. Pj. Brandzse Grec. 429.
minima Hoppe 64 L cardaminis Scluir 285. Hornemannii Wierzb.
minor Curt. 641. dacica Porc. 285. 429.
minor Smith. 641. dioica L. 285. Kanitzianum Simk. et
nana Ave-Lall. 641. fj.
simplicifolia Echb. Walz. 427.
286. leiostachyon Griseb. 629.
TyphACE/E L L Hilaire
Lociista a. olitoria L. Lvchnitis L. 426.
640. 286. montanum Schrad. 425.
o. dentata L. 28". nigro-Lychnitis Schied.
mixta L. 286. 429.
Ulm.\CE.e Mirb. 514. montana L. 284. nîgrum L. 428.
Ulmus L. 514. officinalis L. 284. fj.
tliyrsoideum Grec.
campestris L. 514. rj. major Koch 284. 428.
a. vulgare Ledeb. 514. p. collina Wallr. 285. y. perramosum Borb.
,S. suberosa Koch 514. ,S. minor Koch 285. 429.
a. nuda Koch 514. officinalis Schlechtd. 285. 0. leucantbum Grec.
ciliata Ehrh. 514. officinalis Grec. 285. 429.

effusa Willd. 514. procurrens Wallr. 284. •,',ovatiim Koch 429.
montana Sm. 514. sambucifolia Mikan. 385. orientale M. Bieb. 428.
pedunculata Fouger. 514. simplicifola Kabath 286. var. aitstriacum Koch
suberosa Ehrli. 514. [i. (djlongif(dia 286. 428.
sysimbriifolia Schur 285. ^. tenui-tomentosum
Umbellifeb/E Ju.ss. 236.
transsilvanica Schur Lindem. 428.
Urachne grandiflora Triii. 285. phlomoides L. 425.
608. tripteris L. 285. P,. nemorosum Rchb.
virescens Trin. 608. ^j. heterophylla Baumg. 425.
Urtica L. 517. 285. phlomoides Grec. 425.
dioica L. 517. Valerianella Poli. 286. plomoidi-aiistriacum
ureiis L 517. Auricula DC. 287. 426.
carinata Lois. 287. phff;niceum L. 480.
Urticace.e Lindl. 517.
dentata Koch 287. Pseudo-Lychnitis Schur
Utricularia L. 452. eriocarpa Desv. 287. 427.
vulgaris L. 452. Morisonii DC. 287. pulchrum Velen. 426.
olitoria Poli. 286. pulveriilentum Vili. 427.
Utriculariace/E Endl. turgida DC. 286. pulverulentum M. Bieb.
452. Ventenaia avenacea Ko-l. 427.
Uviilaria aviplexicanlis 615. repandum Griseb. 426.
MiU. 557. Veratrum L. 572. rugulosum Willd. 425.
amplexi/oliaa L. 557. album L. 572. Schiedeanimt Koch 429.
Lobelianum Bernli 572. Scliraderi Mey. 425.
spt'ciosura Schrad. 426.
VERDASCACEv1^ Barth. 424. tliapsiforme Schrad. 425.
Vaccaria pyramidalis FI.
Wett. io;{. Verbascum L. 424. Tiiapsus L. 424.
vulgaris Host lO-l. ambiguum Grec. 429. Ihapsus Grec. 425.
Vaccinium L. 390. au.striacum Schrad. 428. thyrsoideum Host 428.
Myrtillus L. 390. banaticum Schrad. 427. virens Host 428.
Oxycoccos L. 391. Blaitari-austriacum Grec. Verbena 452.
uliginosum L. 390. 428. officinallis L. 452.
iili"inosimi Cticc. 390. Blattaria L. 426. supina L. 452.
LL
VerbenACE.e Jus. 452. Veronica niultifida y. Biha- Vicia grandiflora 3- sordida

Veronica L. 435. riensis Grec. 438. Grec. 185.
acinifolia L. 44 var. tcmiijolia Weinni. Biebersteiniana 185.
•(-.
agrcstis DC. 44L 437. a. Scopoliana Koch

agrcstis Cr c. 442. ncglecta Schmidt 440. 185.^
alpina L. 440. nivalis Scliur 440. 'jj. Kitaibeliana Koch
var. intcgrifolia Kclib. ollicinalis L. 430. 185.
440. orchidea Crantz 439. hirsuta Koch 180.
Anagalis L. 435. l)crsica Poir. 442. latlivroidcs L. 184.
,3. tenella Rclib. 435. pctra'a Baumg. 437. lutea L. 185.
Y.
anagalloides liclib. polia Fries. 441. narbonen.sis L. 180.
o. aquatic;i Boiiili. praicox AII. 441. var. scrratifolia Ser.
455. )>rostrata L. 437. 180.
anagalloides Guss. 435. Pseiidochamoedrys Jacq. pannonica Crantz 186.
aphjlla L. 437. 438. ,^. purpurascens Stev.
arvensis L. 44 romana Schmidt 4 11. 187.
,3. acinoides Scluir 441. rotitndifolia Schrank 140. lii.siformis L. l87.
austriaca L. 437.. saxatilis Scop. 440. pnlyphylla W. K. l»y,
austriaca Jacq. 438. yciitclhita L, 435. polvphylla (ircc. 188.
a. dentata Kocli 437. serp3 Ui folia L. 440. pontica Willd. 188.
f..
pinnatijida Koch fj.
neglecta 440. pseudo-Cracca Auct,
433. . major Baumg. 44. 488.
Bachofeiiii Hcuff. 438. c. major Scliur 440. pseudo-villosa Schur 188.
Baumgartenii Roeiii. et d. Wolffiana Scliur jnirpuiascens DC. 187.
Sch. 437. 440. sativa L. 185.
Beccabuiiga 435.
Ii. spicata L. 439. sativa ,S. segetalis Ser.
bellidioides L. 440. ,S. subcanescens Schur 184.
bcllidioides Giec. 437. 439. segetalis Thuill. 184.
Bihariensis A. Kern. 438. var. cristata Schur se])ium L. 180.
brcvifolia M. Bieb. 430. 439. fj.
subrotundata Ser.
Brmgabecca Janki 440. spicata Grec 440. 186.
Biixbaumii Ten. 442. spuria L. 439. oxyphylla Schur 186.
•/-.
Chamsedrys L. 436. succnlcnta Schmidt 441. vulgaris Koch 186.

1.7.
crinita Kit, 438. tenella Schmidt 435. var. ovata Scliur 186.
cristata iJernh. 43Î». tenella Grec. 440. var. microphylla Schur
dentata Schmidt 437. tenuifolia M. Bieb. 437. 186.
depaiiperata W. ct Kit. Teucriutn L. 438. scrratifolia Jacij. 186.
437. Tcncrium A. Kern 438. silvatica L. 187.
didyma Koch 441. Toiirnefortii Gmel. 442 sordida W. et Kit. 186.
ehitior M. Bieb. 439. L 441.
triidiyllos sordida M. Bieb. 185.
foliosa W. e Kit. 439. urticifolia Jacq. 430. stenophvlla Grec. 188.
Iruticans Jacq. 440. verna L. 441. striata M. Bieb. 185.
grandis Fisch. 438. Vesicaria Lam. 05. tenuifolia Ruth. 188.
iiederifolia L, 442. griBca Reut. 05. fî.
stcnophylla Boiss.
hibrida M. Bieb. 439. utriatlata Heufl. 65. 188.
integri/olia Schrank 440. Viburnum L. 278. var. laxijlora Griseb.
Jacqiiinii Baunig. 437. Lantana L. 278. 188.
latifolia L. 438. Opulus L. 278. tetrasperma Mo>nch.
crinita Grec. 438. Vicia L. 184. 189.
Ji.
latifolia Scop. 430. anglist ifolia Forster 184. truncatula J'isch. 196.
latifolia Lam. 430. a. scgetalis 184. varia Host 188.
major Schrad. 438. Bicberstciniana Bess. 185 villosa Roth. 187.
minor Schrail. 438. cassubica L. 187. ,3. glabrescens Koch
longifolia L. 439. Crcea L. 188. 18«.
dasycarpa Schur 188. 1 'illlarsia nymphoides Veni.
p. transsilvanica Scliur
dumetorum L. 187. 397.
439.
a. vulgaris Koch 439. elegans Guss. 188. Vinca L. 396.
montana L. 430. Faba L. 185. herU:oa W, dt Kit. 396.
rnultitida L. 437. Gerardii Jacq. 187. minor L. 390.

grandiflora Scop. 186. Vincetoxicum Moench 395
^. Jacqiiinii Grec. 437.
832 'l'ABLA ALFABETICA
Violacea Juss. 84. Viola montana L. 86. Viscum Tournef. 515.

Viola L. 84. y. lactca DC. album L. 515.
alba Bcss. 85. miitabilis b. intermedia Vitex Agnus castus L. 452,
ji. scotopliylla Grec. 85. et c. viajor Kochel Vitis L. 140.
alba Grec. 85. 88. domestica 140.
ali)ina Jacq. 87. iwmoralis Kiitz. 87. qiiinqiiefolia Hoitul. 140
ambigua W. et Kit. 84. odoiata L. 85. silvestris Gmel. 140.
areiiaria DC. 85. [i. glabrlor Stcv. 85. vinif' ra L. 140.
arvensis Murr. 89. y austriaca Grec. 85. vini/era Schlechtd. 146.
,3. pyginsca Liiidciii. 89. a. hirsutior Stev. 85. Vulpia Gmel. 025,
y. Kitaibeliana lioaii. et [î. Stevenii Bess. 85. Myiiros Gmel. 025.
Schultz 89. pcrsicifolia Schkuhr 87. jtseudomyuros Soy-Willm.
var. hirsutior Auct. 89. pcrsicifolia Hartm. 80. 025.
austriaca A. Kern. 85. proecox Heuff. 85, Waldsteinia Willd. 203.
biHora L. 87. polychroma A. Kern. 89. geoides Willd. 203.
canina L. 80. prionautha .Janka 84. sibirica Auct. 203.
jî. montana Fries 8(i. pratcnsis M. et Koch 87. trifolia Roch. 203.
canina DC. 86. pumila Chaix. 87. triloba Hornung 20.').
fj.
silvatica Fries. 8G. p;. cricetoriim DC. 80. 11 lcr:;bickia macrocarpa
y. hicorurn Echb. 80. Riviniana Rchb. 80. Rchb. 125.

collina Bess. 84. rothomagensis Borb. 88.
campestris M. Bieb. 84. Ruppii Rchb. 87.
(lanubialis Borb. 87. saxatilis Schmidt 88. Xanthium L. 377.
declinata W. et Kit. 88. saxatilis violacea Wiesb. italicum Auct. 377.
,5. Knechteli Grec. 88. 89. macrocarpum DC. 377,
y. major Grec. 88, Schultpi Br. 87. orientale L. 377.
var. montana Schur scotopliylla Jord. 85. spinosum L. 377.
88. silvatica Boiss. 80. Strumarium L. 377.
var. intermedia Sini'k. silvatica Grec. 80. Xeranthemum Less. 326.
88. silvestris Kit. 80. annuum L. 320.
elatior Fries. 87. ^^. Riviniana Rchb. 80. cylindraceum Sibth.
clatior var. latifolia stagnina Rchb. 86. 326.
Vând. 87. stagnina Kit. 80, radiatum Lam. 320.
glauca M. Bieb. 85. stricta Hornem. 87. Xeroloma fcetidiim Cass.
hctcrophylla Schlechtd, siiavis M. Bieb. 85. 326.
88. transsilvanica Schur 84.
var. gracilis Koch 84. transsilvanica Schur 88.
hirta L. 84. tricolor L. 89. Zanichellia L. 043.
fj.
vulgaris Sclilcchtd. ,3. banatica Kir. 99. major Boeningh. 643.
84. a. vtilgaris Koch 89. pahistris var. major
var. ,^. fragrans DC. I^j.
arvensis Koch 89. Koch 044.
84. y. alpestris DC. ?9. Zea L. G4U.
Jovi Janka 84. y. saxatilis Kocli 88. Mays L 040.
lactca Rchb. 80. tricolor Schlechtd. 89. Zinnia elegans Jacq. 303.
1^. pratcnsis 87. timbrosa Hoppe 84. Zostera L. 043.
livida W. et Kit. 85. Vandasii A'elen. 87. marina L. 643.
lutea Tratt. 88. Viscago glutinosa Bauing. maritima Gsertn. 643.
a. saxatilis Rchb. 88.
maccdonica Auct. 89. Viscaria Rcihl 113. Zygophyllace.e DC 146
juicrophylla Schur 88. purpurea Wimin. llo. Zygophyllum L. 146.
mirabilis L. 80. vnlo-aris R(j'hl 113. Fiibago L. 140.
;;
ADIII I SUPRIMRI
24 la Thalictrum elatum Jac(i. (lupe Coiiiann, adiionai: Branesti i.
24 Th. angustifolium Jacq. dupe Comana, adiionai Brncsti. :
2G Anemone ranunculoides L. dupe lai, adiion. Dobrove 3, :
33 Ranunculus polyanthemos Dobrove.

L. Ia line, adiion. :
33 R. repcns L. la line, adiionai: Dubrove, Code,ti.

43 Paeonia romanica Br. înainte de Bâiieasa punei: Briigadir^.
53 Nasturtium pyrenaicum E. Br. dupe Coziea, adiion. Braâdir, Zininic*» :
53 Barbarea vulgaris R. Br, adiionai Dobrove, Codosti. :
58 Dentaria bulbifera L. la fine adiion. Dobrove, Codcti. :
62 Erysimum exaltatum Anlrz. dupe Bucureti, adiion.:

Comana;
63 E. diffusum Ehrh. dupe Brneti, Paserea
Cliitila, adiion. :
84 Viola hirta L. dupe Lehliu, adiion.: Dobrove, Codeti.

85 V. odorata L. JB. glabrior Stev. adiion. Dobrove. :
86 V. silvestris Kit. dupe pdurea Paiu, adiion, Dobrove, Codesti. :
91 Polygala major .Jacq. înainte de Comana punei Braj;:adir :
Dl» Dianthus capitatus DC. dupe Craiova, adiion. Zimnicea, Bragadir; :
106 Silene venosa Gilib. dupe Severin, adiion.: Zimnicea, Bragadir;

108 S. viridiflora L. dupe Comana, adiion,: Brncsti, Paserea;
110 Linum nervosum W. et Kit. dupe C<'imj)uluii,tr. adiion.: Zimnicea.-
Ihagadir; ^^
140 L. austriacum L. dupe Coziea, adiion.: Zimnicea, Bragadir;

142 Althaea cannabina L. dupe Coziea, adiion.: Bragadir;
143 A. pallida VV. et Kit dupe Caracal, Popînzlesti, adiion.: Bragadir,
168 Trifolium expansum W. et Kit. dupe Comana, adiion. Brneti, Piiserea :
;
182 Cornilla elegans Pancici adiionai pdurea Paserea. :
193 Orobus vernus L. dujte Sinaia adiionai: Brneti, Paserea;

195 Prunus spinosa y. dasyphylla Scbur adiion,: Brneti.
210 Potentilla alba L, dui»e Comana, adiionai: Brneti.
220 Cratsegus monogyna Jacij. adiionai: Brneti, Paserea;
220 C. pentagyna W. et Kit. dupe Perii, adiion. Brneti, Paserea; :
239 iEgopodium Podagraria L. dupe Comana, adiion.: Paserea;
1 Binelii esle în districlul lUov ling Monslirca Paserea.

2. Dobrovefn i Coddelit, localiti în districtul Vaslui,
a. Bragadiru i Zimnicea in Teleorman.
: : ;
834 ADIII I SUPIilMARI
Pagina
264 la Cornus mas L. diipe Bucureti adiion. Brnesti, Paserea; :
268 Asperula odorta L. adiionai Codeti, Dobrove. :
277 Adoxa moschatellina L. dupe Mogooea adiionai: Paserea;

281 Knautia atrorubens Janka, du])C Caracal, adiion. Ziiniiicca, Bragadir. :
284 Scabiosa ochroleuca L. |^, flavcscens Griseb. ct Scli. suprimai sino-

niiiui: S. Jlavesccns.
287 Valerianella Morisonii DC. adiionai :
,3. lejocarpa DC. prodr. 4 p. G27. V. dcntata Poli. var. 'j.. Icjocwpa
Koch syn. p. y7o; Kchb. icon. gerin. 12 lig. 1402. Fcdia dcntata Stev.
in meni. de la soc. des natur. de mosc. 5 p. 347 ; M. Bieb. fl. t. c. 3
p. 31. — Difer numa prin fructele sale glabrc. Prin livedi. Br-
neti, Paserea.
289 Tussilago Farfara L. adiionai: Dubrove, Code.li.
309 Achillea lanata Spreng. adiionai Bucureti. :
337 Jurinea mollis Kclib. dupe Comana adiionai : Brunesti, Paserea.

348 Centaurea jurineifolia Boiss. adiionai : Zininicea, Bragadir ;
351 Lapsana communis J^.

glandiiîoso-pilosa Scliur adiion. : Comana.
355 Scorzonera hispanica L. dupe Bnoasa, adiion. : Brnesti, Paserea.
361 genul Mulgedium Cass. adiionai
3. M. sonchifolium Vis. et Pancici pi. erb. rar. nov. dei'. 3 p. 5
tab. 2 (1869)!; Velen. fi. bulg. p. 327. M. auream C. H. Schultz-
Bipont. in litt. ad l'ancici. Lactiicopis aurea C. H. Schultz-Bipont.
ap. Vis. et Pancici loc. cit. p. 7 descriptum. Lactuca sonchifolia
Pancici verz. der erb. wiliw. plianerog. p. 85-non Willd. — t|^ Iulie,
August. Prin pduri montane pe locuri jdetrose. Munii Meliedin-
ului pe frontiera despre Termele-Mehadiei la Ilanca-Camcnei pe
virful Sucului (leg. Dr. A. de Degcn ann. 1897).
Arica geografic : Serbiea, Bulgariea, Banatu, Piomaniea.
363 genul Crepis L. adiionai :
II. C. pulchra L. sjiec. p. 1134; DC. prodr. 7 p. IGU; Koch syn.

p. 506; Ledeb. fi. ross. 2 p. Lap-
820; Boiss. fi. orient. 3 p. 846.
sana pulchra Vili. ])1. dauphin. 3 p. 163. Cliondrilla pulchra Lam.
eiicycl. m^tli. 2 p. 77. Phcecasium pulchrum Kchb. icon. germ.
voi. 19 tab. 80. —

Mai-j, Iunie. Terâm glareoso-argilos cu ier-
buri. Comana pe ling garduri i pe ling calea ferat.
Arica geografic: Europa medie i austral piu în Asica occi-

dental.
369 Hicracium Bauhini Scliult. adiionai Brnesti, Paserea. :
369 H. pannonicum Xieg. et Pct. dupe Bucureti, adiionai Comana; :
369 H. cymosum L. dupe Mogooea, adiionai Brnesti, Paserea :
397 dupe genul Lomatogonium Al. Braun. adiionai

1. Snvertia L. gen. n. 321.
I. S. perennis L. spec. p. 328; DC. prodr. 9. ji. 132; Koch syn.
)t. 559; Rchb. icon. germ. voi. 17 tab. 3. Gentiana paniculata La.m.
fl. fr. 2 n. 333 (1778). — ?}, Iulie, A-gust. Livedi alpine prin lo-
curimltinose. în Rareu la Piatra-Zimbrului.

405 la Echium rubrum Jacq. dupe Strihare, adiion. Zimnicea, Bragadir;
; : ; ; ; ; :;
ADIIÎ I SUPEIMAPJ 835
Pagina
407 la Pulmonaria moUissima A. K'ein. diipt! lai, a.liion, : jidurea Drac-
iiiei in Vaslui,
411 Myosotis intermedia l/ink. .liip.^ Stiiiioara acliioii. : /iiunicea, Bra-

i-adir
41'J Cuscuta europasa L. dupe Clutila, adiion, : Comana;

482 Linaria Elatine L. dupe Rîmnic, adiion. : Zimnicea, Bragadir
451 Latraea squamaria L, adiion. : Zimnicea, Bragadir ;
457 Salvia pratensis L. dtimetorum Andrz. adiion. Dobrove.

(. :
409 Galeobdolon luteum Hiuls. dupe Iai adiion.: Dobrove.

471 Stachys germanica L. pseudolanata Scbur adiion.: Zimnicea, Bra-
."i.
gadir.
473 S. arenariaeformis Rouy, dupe Buzeu, adiion.: Dobrove.
476 Marrubium peregrinum L, dupe Giurgiu, Bnea.sa, adiion. : Comana.
505 Rumex palustris Smith, dupe Bucureti, adiion.: Comana;
516 Thesium simplex Velen. dupe Herestru, adiion. : Brncii
532 Salix cinerea L. dupe Târtâseti, adiion.: Brneti
542 Hydrocharis Morsus-ranae L. adiion. Zimnicea, Bragadir. :
548 Orchis Morio L. dnpe Caracal, adiion.: Zimnicea, Bragadir;

551 Crocus variegatus M. Bieb. adiion. : Dobrove.
555 Tamus communis L. dupe Mogooea, adiion. : Paserea Brneti
505 Gagea lutea Kcr. dupe Odobeti, adiion.: pdurea Dracinei în Vaslui.
506 Allium ursinum L. adiionai Dobrove. :
584 Carex hirta L. dupe Câmpulung, Stîlpeni, adiion. : Paserea, Brneti

585 C. silvatica Huds. adiion.: pdurea Comana, îns rar.
010 Melica picta C. Kocli, adiionai: Paserea, Brneti;
020 Poa nemoralis L. adiionai Paserea Brneti :
Id. s se suprime cu totul: 8. Poa vioicea Bess. fiind trecut la Festuca pi-
losa Hali. i care figurez pe pagina 029.
028 la Festuca pseudovina Ilack. dupe Comana, adiion.: Brneti;
642 Potamogeton lucens L. dupe var. acuminaliis Rclib. adiionai ,3.
. longifolius Gay in Poir. cncycl. metb. suppl. 4 p. 85.8 (1810)

pro spcfie; Belib. icon. germ. 7 fig. 70; Kocb syn. p. 779. P. lua-
crophyllus Wolfang in Scbult. mant. sy-st. \egei. voi. 8 p. 85S
(1827) —
Plant cu totul immers. Prin beletenl de la Herestru
lîng pod.
015 Salvinia natans Hi»ffm. adiionai: Zimnicea, Bragadir.
ERORI TIPOGRAFICE
Pag.
Grecescu, pimitrie/Conspectul florei Rom
3 5185 00109 8746

^€1^,^^
;*7dt-^
in"'i "^^.i^ ^'^^^f

'•*
«r.
mM.''
* »-

Conspectul Florei Romaniei PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conspectul Florei Romaniei PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

m

De l'Achorion Schoenleinii ou du Champignon de la Teigne faveuse. Thcse

Curs elementar de botanic. Partea 1. Auitomiea i Fi^iologiea plantelor.

Consideraii asupra epididimitei blenoragice. Memoriu pentru concursul gradu-

anul 1869 No. 50 i Revista Contimporan literar i tiinijic, anul 1876.

Excursiune pe la Agapia Vratic i Neamu în anul 1874. Revista Contimpo-

Plantele Gradinei Botanice din Bucureti cultivate în decursul anilor 1871 —

Enumeraiea plantelor din Româniea ce cresc spontaneu i cele ce sunt fre-

cuent în cultur. — Bucureti 18S0 în ?>^.

Excursiune botanic fcut in munii districtului Suceava în anul 1897. Raport

i determinarea plantelor, mai cu seam a celor din Româniea unde

maetri §i confrai din strintate, scliimbând |i discutând împreun

VrcTOR de Janka din Budapesta. Aceeai expresiune de mulmire i

ortodox, precum o numete Kirschleger cea lalt, analitic sau ;

multiplicatrice, este scola independent care, chiar din micele dife-

lucrat asupra Florei Transilvaniei. Densul enumera 2276 specii în

sensul scolei sintetice. Comparativ cu Flora rumelico-bulgar, jude-

când dup opera recenta a lui I. Velenovsky „Flora Bu/garica" care

§1 reduceri asupra multor specii emise, totu|i, numerul mai însemnat

de forme vegetale din Bulgariea se explic prin faptul de observaie

ca specii bune, fiind studiate, determinate i controlate de densul,

coprinsul terilor dacice ; altele, în numer de vre-o 90, sunt eronat

3. Brânz D. Dr. Vegeiaiunea Dobrogei, in Analele Academiei Române, Ser. II,

tom. IV. Sec II. - Bucureti, 188i.

anc i convingerea ca aflarea unora pe teritoriul nostru si determi-

Lucrarea nostr este difereniat în dou pr|i : I. Partea Siste-

nostre vasculare pe teritoriul României.

anii 1867 — 1875, pe care o urmm i în prelegerile nostre didactice.

O publicm în amnuntele sale, desemnând caracterele speciale ale

1. Grecescu D. Dr. Catalogul Plantelor cultivate in r/rdina Botanic din Bucnrexii

puterile nostre. Dar, în fa^a botanistilor, ne putem dispensa de aceste

De Gandolle. Prodromus sysfematis universalis regni vegetahilis

germanicm et helveticfc simnl terrnrnm (idjacentiuin crtjo mediai-

Acesle citaii, pe lîng facilitatea ce se d botani^tilor ce vor

despre situa|ialor în continentul nostru european, fa^â cu |era nostr.

Pentru numirea capital a genurilor, a speciilor i a varietilor

mez scola prioritei adoptând în numirea binar numele speciei cel

mai vechiu, îns subt numele genului i al autorului care a constituit

transferat de un alt autor intr'un alt gen astdi recunoscut i adop-

acestei taberi se gsesc botaniti nu mai puin emineni, precum:

d numele speciilor întâmpin uneori dificulti i d

rose complicai] în nomenclatur. De n'am putut fi un parti-

N'am perdut din vedere i numirile vulgare româneti ale plan-

Speciilor de Plante cultivate în Grdina Botanic din Iai, pân în

1 Alph. de Caiulolie. Lois de Ia Xomenclatiire botanique arih. 1867

si Dr. J. Szabo',— Catalogul Plantelor

cate de noi. Numirile populare caro, în lucrarea nostr de fa|, nu

figurez în Prodromul D-rului D. Brânz sunt cele aflate i culese de

diferitele pri din |er. Afar de acestea, oarecare numiri populare

identice se gsesc date la dou sau trei specii cu totul diferite

Dar nu tote speciile sunt cunoscute i numite de popor; altele

numirile de la speciea anteceden s fie aplicabile i la cele ce urmez,

Staiea plantelor (hahitatio) este exprimat în termenii populari

ai limbei nostre de numele localitilor în care am aflat

dând i traducerea lor pe limba latin i cea francez. Prin acesta,

preun câte o circonscripie; circonscripiile sunt separate prin punct

i virgul (;). Cu modul acesta ne putem da seama destul de bine de

frecuena fiecrei specie de ariea sa geografic în întinderea terito-

sau comunicate de acea person, care este un botanist sau un colec-

Br. = Brânz D. Dr. ; — Chan. = Ghania farmacist Knecht

Partea geografic sau Conspectul geografic al Florei nostre co-

al Florei, este mai logic, cci facem o prealabil cunotiin cu plan-

tuaiea geografic a erei pe globul terestru, de întinderea sa i de