Sunteți pe pagina 1din 11

Psihologia sanatatii, Martin Oana, an 2, psihologie id, grupa 2

Tema 1

EXAMINAREA CLINICĂ A TIPULUI A DE COMPORTAMENT

a.Simptome şi trăsături ale Viorica Vatamaniuc, 76 ani Vasile Panait, 44 ani


impacienţei
1. viteza cu care merge, 12 14
mănâncă, graba cu care se
ridică de la masă -mergeţi
repede? (5)-mâncaţi repede?
(5)După ce aţi terminat de
mâncat vă ridicaţi repede de
la masă? (5)
2. cei din jur îl sfătuiesc să 15 7
încetinească ritmul
Cei apropiaţi vă sfătuiesc
vreodată să încetiniţi ritmul,
să vă relaxaţi sau să fiţi mai
puţin grăbit?
3. resimte o neplăcere intensă 10 0
când trebuie să aştepte la
rând-Vă deranjează mult când
trebuie să aşteptaţi la rând la
cumpărături, la doctor, la
bancă, să aşteptaţi chelnerul
la restaurant?
4. implicarea în mai multe 0+0+5 5+0+5
activităţi simultan-obişnuiţi să
priviţi la TV, sau să citiţi
ziarul şi să mâncaţi în acelaşi
timp? (5) -faceţi şi alte lucruri
în timp ce vorbiţi la telefon?
(5)-vă gândiţi adesea şi la alte
lucruri în timp ce discutaţi cu
partenerul/a? (5)
5. subiectul este conştient de 0 20
impacienţa sa
-credeţi că de obicei vă grăbiţi
să terminaţi treburile?
6. frecvenţa f. redusă a 10 0
momentelor în care persoana
evocă amintiri, contemplă
natura sau visează cu ochii
deschişi
-vi se întâmplă adesea să vă
amintiţi evenimente din
trecut, să meditaţi, să
contemplaţi florile, copacii,
animalele sau pasările?Se
cotează răspunsul negativ ptr.
toate acestea
Total 52 51

b. Semnale psihomotorii ale Viorica Vatamaniuc Vasile Panait


impacienţei
1. vorbirea rapidă-subiectul 0 0
vorbeşte mai mult de
140cuvinte/minut făcând
dificilă înţelegerea
2. postura tensionată-mişcări 0 5
rapide, smucite, postura
încordată
3. grăbeşte discursul altora-în 0 0
timp ce ascultă pe cineva
vorbind individul foloseşte
repetitiv interjecţii (aha, aha)
sau „da, da...”,crescând
implicit frecvenţa vorbirii
celuilalt
Chiar şi prezenţa numai a
acestui simptom sugerează
puternic prezenţa TAC
4. ridicarea frecventă a 5 5
sprâncenelor-apare de 3-10
ori în 15-20 minut
5. ridicarea şi coborârea 0 5
frecventă a unui umăr saua
ambilor(frecvenţă ca la 4)
6. tensiunea facială 20 0
permanentă-muşchii maseteri
şi cei frontali încordaţi,
pleoapele apropiate
7. anticiparea întrebării 20 20
examinatorului-de trei ori în
cursul interviului,
examinatorul sa formuleze
întrebări previzibile, într-un
ritm lent, să le formuleze uşor
bâlbâit (î,î,î...)dacă de 2 ori
din cele 3, subiectul întrerupe
examinatorul pentru a-i
continua întrebarea, itemul se
cotează
8. plescăitul limbii prin 5 5
desprinderea ei de incisivii
superiori-sunetul este creat
prin separarea bruscă a limbii
de dinţi-partea anterioară a
limbii apasă asupra incisivilor
superiori atunci când muşchii
masticatori sunt incordaţi
-când această presiune devine
cronică, faţa anterolaterală a
limbii este permanent
modelată,uşor zimţat după
forma posterioară a
dinţilorplescăit 5 puncte;
aspect modificat al limbii 20
puncte
9. inspirul zgomotos al 10 10
aerului-subiectul trage aer în
piept, cu zgomot, în timp ce
vorbeşte rapid
10. oftatul la expiraţie 5 5
5 puncte pentru >=1dată
20 puncte pentru >= 5 ori
11. clipitulmin. 25 clipiri pe 5 5
minut
12. transpiraţia facială 40 0
excesivă (frunte, buza
superioară)se punctează dacă
temperatura camerei este
normală; indică activitatea
intensă a sistemului nervos
simpatic
Total 110 60

DETECTAREA MANIFESTĂRII OSTILITĂŢII

a. Simptome şi trăsături ale


ostilităţii
1. probleme cu somnul din 10 0
cauza furiei, frustrării
Vi se întâmplă să adormiţi
greu din cauza supărării pe
care v-a provocat-o cineva?
Se punctează numai când
pacientul relatează că se
întâmplă în mod frecvent
2. neîncredere în altruism 5 5
Credeţi că cei mai mulţi
oameni sunt necinstiţi, sau
incapabili să îi ajute pe alţii?
Se punctează răspunsul „DA”
3.pierderea răbdării la volan 0 10
Deveniţi iritat la volan?Când
conduceţi, partenerul de drum
vă îndeamnă să fiţi mai calm?
Vi se întâmplă să strigaţi
nervos la alt şofer?„Da” la
oricare din itemi se cotează
4. Competiţie şi tensiune 15 15
maritală
Aveţi sentimentul că soţul sau
soţia vi se împotriveşte adesea
sau că este prea critic cu dvs.?
Se cotează dacă răspunsul
este afirmativ sau dacă în
timp ce răspunde ridică
vocea, îşi modifică expresia
feţei
5. dinţii strânşi 0 0
Obişnuiţi să ţineţi dinţii
strânşi?
6. dificultate în relaţiile cu 10 0
copiii
Consideraţi că este/a fost
dificil să vă înţelegeţi cu
copiii dvs. ?Se cotează
răspunsul „da”, ridicarea
tonului, faţa întunecată
oricare ar fi răspunsul
7. iritabilitatea uşor de 0 0
provocat de erorile
nesemnificative ale altora
Puteţi să îmi spuneţi ce
lucruri vă supără sau vă
enervează frecvent?Se
cotează când subiectul
enumeră cu o voce iritată
aspecte nesemnificative,
legate de şoferi, vânzători,
poştă
Total 40 30

b. Semnale psihomotorii ale ostilităţii

1.pigmentaţia periorbitală 0 0
depozit permanent de
melanină în jurul ochilor în
special în zona inferioară(este
un semn care sugerează
puternic TAC indiferent de
alte semne depistate)
2.ostilitatea facială-contracţia 25 0
fină permanentă a muşchilor
periorbitali, a celor din jurul
gurii, a muşchilor masticatori
-pleoapa superioară ridicată
face vizibilă porţiunea
superioară a irisului-
coborârea sprâncenelor
accentuează impresia de
privire cruntă-buzele strânse
3. râsul ostil se cotează când 0 0
examinatorul consideră râsul
exploziv, f. zgomotos,
neplăcut prin intensitate, ton
sau volum
4. pumnii strânşi în timpul 0 0
conversaţieimâna cu pumnul
strâns(5) bate pe masă în timp
ce vorbeşte (10)
5. retracţia rapidă a colţurilor 0 0
buzelor-retracţia scurtă,
rapidă, suficientă pentru
expunerea marginilor dinţilor
6. retracţie rapidă a 0 0
pleoapelor superioare (uneori
şi inferioare)-expune rapid
sclera, porţiunea albă de
deasupra irisului şi de sub iris
7. vocea ostilă-vocea 0 0
zgomotoasă, neplăcută,
iritantă, se cotează
Total 25 0

DETECTAREA STIMEI DE SINE NEADECVATĂ

1.Afecţiunea primită de la alte 5 0


persoane(5 puncte)Puteţi
spune că cele mai multe
persoane pe care le cunoaşteţi
vă îndrăgesc măcar puţin?
Cotare 5-NU
2.Afecţiune suficientă sau 0 0
necondiţionată din partea
părinţilor(15 puncte)Mulţi
pacienţi cu boli de inimă
afirmă că nu au primit destulă
afecţiune din partea părinţilor.
Dvs. Credeţi că aţi fost tratat
cu destulă iubire de părinţi?
Cotare 15-NU
3.Insecuritatea cu privire la 5 5
aspecte financiare, căsnicie,
carieră(5-10-20)Sunteţi şi
dvs. Ca şi alţi oameni, nesigur
cu privire la problemele
financiare, la carieră,
căsnicie?Cotare 5-uneori 10-
adesea 20-întotdeauna
4.Inferioritatea socială(5- 5 5
15)Se întâmplă ca atunci când
intraţi într-o încăpere unde se
află colegi de-ai dvs. să
credeţi/gândiţi că prea puţini
dintre ei ar dori să vorbească
sau să stea lângă dvs.?Cotare
5-uneori 15-adesea
5.Inferioritate în 5 0
conversaţie(5-15)În
conversaţia cu 3sau mai multe
persoane vi se întâmplă să
aveţi impresia că îşi vorbesc
mai mult unul altuia decât
dumneavoastră?Cotare 5-
uneori 10-frecvent
6.Aşteptările subiectului cu 5 0
privire la propria
înmormântare(5)Dacă ar fi să
vă gândiţi la momentul
morţii, vă aşteptaţi ca multă
lume să vină la
înmormântare?Cotare 5-Nu
7.Dificultăţi în a trăi stări de 10 0
reverie, de reactualizarea
amintirilor plăcute.Găsiţi că
este dificil să staţi pur şi
simplu, să visaţi cu ochii
deschişi şi să treceţi în revistă
amintiri, gânduri plăcute?
Cotare 10-Da
8.Sentimentul ascuns al 12 12
eşecului(5-12-20) William
James scria că şi dacă ar
exista cel mai fericit om, cel
mai invidiat de lume, până şi
la acesta ar exista conştiinţa
ascunsă a eşecului. Se poate
spune asta în cazul
dumneavoastră
Total 57 22

Viorica Vatamaniuc: 284


Vasile Panait:163

Viorica Vatamaniuc este o persoana de 76 de ani, pensionara, vaduva. A fost economist si de-a
lungul carierei sale a ocupat functii importante in cadrul institutiei bancare in care a lucrat. Mai
spre sfarsitul carierei sale profesionale a renuntat la postul din cadrul bancii si s-a mutat intr-un
loc mai linistit. In perioada cand ocupa postul de director fuma, consuma destul de frecvent
alcool si a trecut prin dificile crize in casnicie. Sotul se simtea neglijat si la un moment dat a
cerut divortul. Totusi cei doi nu s-au separat. Incurajata sa povesteasca momente din copilarie si
adolescenta, d-na aminteste deseori de momentele de glorie profesionala. Se descrie ca fiind un
copil exceptional, care a invatat sa citeasca la varsta de 5 ani, varsta la care a fost chiar trimisa la
scoala. La liceu ,deasemenea a fost printre primii, iar la facultate la fel. Se considera deasemenea
si o femeie atragatoare vorbind despre sine ca despre o femeie de succes. Chiar si la etatea sa se
vede ca este o femeie cocheta si ingrijita. Se plange de sotul cu care s-a casatorit la 18 ani ,
reprosandu-i lipsa de ambitie profesionala. Acesta nu si-a terminat studiile universitare si a fost
toata viata lui contabil la o fabrica. Cei doi nu au avut copii pentru ca d-na , atunci cand a ramas
insarcinata la varsta de 20 de ani, nu a vrut sa devina mama pentru a nu-si periclita cariera. Mai
tarziu nu a mai putut avea copii, lucru compensat prin numeroase “ nasii”. Desi are multi fini,
totusi nu pastreaza o legatura deosebita cu ei. Se plange de faptul ca nu este sunata, ca se simte
singura. La sugestia de a suna ea, se simte ofensata. Vede acest gest ca pe unul de inferioritate.
Nu are prieteni foarte multi si nici apropiati. Isi critica putinele prietene si le considera inferioare
ei. Are numeroase initiative in a imbunatati vietile celor cunoscuti, dar in termenii ei. Se supara ,
considerand ca oamenii sunt nerecunoscatori. In prezent sufera de cancer de colon, de o boala de
ficat ( nu mi-a spus care),de obezitate si neplacerile care vin din aceasta stare. Are mereu senzatia
ca ceilalti se distreaza si o duc bine ignorand-o intentionat pe ea.

Vasile Panait, barbat de 44 ani, de profesie avocat este foarte mandru de realizarile sale. Se
descrie ca un elev exceptional, primul la toate. Se considera un om de succes si are un usor
dispret pentru oamenii care nu stiu ce vor sau pierd timpul( in opinia lui) cu activitati care nu
aduc niciun profit ( exemplu: canta la chitara, joaca zaruri, fotbal, etc.). Este o persoana
autodidacta care a muncit foarte mult pentru a atinge statutul social din prezent. Totusi, sotia si
copiii lui il considera un tiran. Sotia mi-a spus ca V.P. o face sa sufere prin raceala afectiva. Ea
are senzatia ca “ tine “ relatia. El, desi declara ca-si iubeste sotia si copiii, totusi se arata
nemultumit de anumite aspecte ce tin de prezenta ei in cadrul social. Se poate spune ca e un
cuplu cu o viata sociala foarte activa, facand mari eforturi sa fie prezenti la tot felul de
evenimente. Creeaza impresia cuplului perfect, dar ea imi spune ca se simte intr-o permanenta
presiune, stare care s-a somatizat prin probleme cardiace. El sufera de gastrita. Are frecvente
dureri de stomac. Este intr-o permanenta miscare. Nu-mi aminesc sa-l fi vazut intr-o postura mai
relaxata sau stand pur si simplu. Munceste mult, doarme putin, dar incearca sa aiba grija de
sanatatea lui facand sport. Fumeaza mult, dar are perioade cand limiteaza consumul de tigari. Da
impresia ca nu te asculta, desi in mod clar ofera feed-back-ul potrivit. In discutia avuta isi misca
nerabdator piciorul drept. L-am intrebat daca se grabeste undeva si mi-a raspuns ca nu.

Cei doi subiecti apartin tipului A, prezentand deja simptomele / bolile specifice acestui tip. Totusi
d-na Vatamaniuc pare a fi mai putin constienta de faptul ca atitudinea ei a generat boala. Nu vede
o relatie mai profunda intre starile emotionale, stare psihica si bolile pe care le are. Din acest
motiv are mare incredere in substantele care o pot ajuta. Consuma multe pastile si refuza
ceaiurile sau alte modalitati naturiste care ar putea-o ajuta. In general nu are incredere nici in
medici avand tendinta de a-si modifica singura tratamentul pentru ca “ stie ea mai bine”. Numai
boala grea prin care trece a mai disciplinat-o in privinta dietei si a obiceiurilor distructive ( a
renuntat la fumat).
V.P. este mult mai constient de efctele nocive ale unor obiceiuri si de aceea le reduce, incearca sa
le controleze. Dar nu reuseste intotdeauna.
V. P pare intr-o continua alergatura, dar si V.V , chiar daca este la pensie, este in continuare
activa.
Ambii sunt foarte centrati pe succes, sunt foarte mandri de realizarile lor in domeniul
profesional, se considera niste binefacatori pentru semenii lor.
Ambii au relatii disfunctionale, persoanele apropiate sufera din cauza firii lor si mai ales de
neputinta lor de a empatiza, de a comunica.
Ambii trec prin momente de deprimare pe care le ascund din orgoliu si se suspecteaza ca desi nu
au muncit foarte mult, totusi nu sunt suficient de realizati.
Daca in cazul d-nei V.V. bolile specifice acestui tip sunt prezente, in cazul lui V.P sunt ceva
simptome, dar, interesant cea care s-a imbolnavit de inima este sotia.
La ambii exista riscul aparitiei unor boli coronariene cu atat mai mult cu cat sunt fumatori si in
anumite momente au tendinta de a bea alcool peste masura.

Tema 2
Stres si coping – de chestionat 4 persoane pe ambele teme folosind Anexa 2

Scala de coping Carven


Nr. intrebare Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4
1. 4 3 2 4
2. 4 4 4 4
3. 4 2 4 4
4. 4 3 3 4
5. 3 4 3 4
6. 4 4 2 4
7. 4 4 4 4
8. 4 4 4 4
9. 3 2 4 4
10. 3 2 3 2
11. 3 2 1 3
12. 3 3 2 1
13. 3 4 2 3
14. 4 4 4 4
15. 3 2 3 4
16. 3 4 4 3
17 3 4 2 2
18 3 4 4 4
19 3 4 3 4
20. 4 4 4 4
21 4 4 2 4
22 4 3 4 4
23 3 4 2 4
24 2 2 2 2
25 3 3 2 4
26 3 4 3 2
27 4 4 3 2
28 4 2 4 2
29 4 2 3 4
30 4 4 4 4
31 4 4 3 4
32 3 4 4 4
33 3 4 2 4
34 4 2 4 4
35 4 4 2 4
36 3 2 4 3
37 3 2 2 2
38 3 4 1 3
39 1 1 1 1
40 4 2 3 4
41 3 2 2 3
42 4 2 4 4
43 4 2 3 2
44 2 4 4 4
45 4 4 3 4
46 3 4 3 4
47 4 4 3 4
48 3 3 4 4
49 3 2 4 3
50 3 3 4 1
51 3 1 2 4
52 3 1 2 3
53 2 2 3 2

Consemnul la stilul de coping evaluat este cel referitor la stresul provocat de pregatirea si
sustinerea unor examene.
Subiectii 1 si 4 sunt persoane mai anxioase, mai nelinistite decat 2 si3

Tema 3

Fumatul, renuntarea la fumat si teama de recidiva – discutie cu 3 persoane care au


renuntat la fumat – min. 6 luni)
care au renuntat la fumat – min. 6 luni)
⦁ La tema legata de fumat și intervenția direcționată către cei care se tem de recidivă,
găsiți trei persoane care au abandonat de mult fumatul Este necesar sa fie mai mult de 6
luni de abstinență, care fie eligibili în tema dumneavoastră Vreți să va spună cum au făcut
față când în perioada de după ce au abandonat fumatul, atunci când au mai simțit nevoia
să mai fumeze. Ce au făcut, ce au gândit ei atunci, astfel încât s-au ajutat singuri să reziste
tentației?
⦁ Folosind cele notate din răspunsurile celor trei, elaborați un text-intervenție pentru
fumătorii care deși ar dori să abandoneze acest comportament, nu o fac încă, pentru că
riscul de recidivă li se pare foarte greu de suportat. Textul se va referi la soluții pentru a
face față tentațiilor, așa cum reies aceste soluții din răspunsurile celor 3 intervievați de
dumneavoastră.

Subiect 1, barbat 35 de ani, a renuntat la fumat acum 10 ani, pe vremea cand era la facultate. A
inceput sa fumeze in timpul anilor de liceu. Nu a fost un fumator inrait, dar ajunsese sa fumeze in
jur de 10 tigari pe zi. Fumatul, in majoritatea situatiilor era prilejuit de interactiuni sociale cu
persoane care fumau la randul lor. Subiectul declara ca intr-o zi pur si simplu s-a hotarat sa se
lase de fumat. La o discutie mai aprofundata a reiesit ca motivatia de a renunta la fumat a fost
aceea de a demonstra tatalui ( nefumator) ca el poate cu usurinta sa renunte. A fost un act de
bravura dus pana la capat cu succes. In plus venise si vremea sustinerii unor examene de arbitraj
la fotbal, domeniu in care subiectul isi dorea sa-si incerce norocul. Tatal era si el arbitru. Asadar
a vrut sa demonstreze tatalui ca nu este cu nimic mai prejos. Subiectul sustine ca nu a simtit cine
stie ce simptome ale dezintoxicarii. Simtea nevoia sa bea mai multe lichide dulci. In perioada
aceea a baut multa coca-cola. Simtea in gura un gust permanent de amarui, mai avea din cand in
cand dureri de cap. In esenta nu-si propusese sa renunte cu desavarsire la fumat si pentru ca era
foarte ocupat cu examenele nu a simtit nevoia sa se inconjoare cu prieteni in mijlocul carora sa
simta nevoia de a a impartasi o tigara. Cand i se facea pofta de o tigara, isi promitea ca o va fuma
dupa ce va termina cu examenele. Amanand mereu, a constatat la un moment dat ca nu mai simte
nevoia sa fumeze. Totusi mai fumeaza ocazional.

Subiectul 2, fata, 17 ani, eleva de liceu.


Subiectul si-a propus sa renunte la fumat dupa ce ajunsese sa fumeze zilnic aproape o jumatate
de pachet de tigari. Ea pretinde ca s-a apucat " din cauza anturajului" si a nevoii de a impartasi si
de a fi acceptata de grup. E o tanara care sta la camin si se simtea deseori singura. In compania
grupului de prieteni facea escapade la marginea orasului unde pe un deal contempla frumusetea
privelistii. Aceasta actiune era acopaniata si de consumul de tigari. Fata este la un liceu catolic.
Conform obiceiului, elevii trebuie sa se spovedeasca. Preotul i-a cerut fetei sa renunte la fumat
intrucat acest obicei este daunator pentru sanatatea ei si din punct de vedere religios este un
pacat. Intrucat este o persoana religioasa, fata a hotarat sa renunte la fumat. Au urmat cateva
saptamani grele. Fata a dovedit multa vointa si a reusit sa se abtina timp de doua saptamani. Avea
gura uscata, ameteli, greturi si o pofta " exagerata", dupa cum spune ea, de dulciuri. A inceput sa
tuseasca. In ea s-a dat o lupta grea. Dupa cum se exprima, ii venea sa caute in cosurile de
gunoaie de pe strada in cautarea unor chistoace de tigara pentru a le fuma. Pentru a-si usura
periaoda de dezintoxicare , a baut multa apa si a incercat sa-si aplice recomandarile dintr-o carte
pe tema renuntarii la fumat. A reusit sa nu mai fumeze cam o luna de zile dupa care a reinceput
sa fumeze in vacanta. In urma unei noi convorbiri cu preotul s-a lasat din nou de fumat. De data
aceasta a reusit sa se lase definitiv. A doua incercare i-a reusit, spune ea, pentru ca stia cam ce va
urma. Ceea ce a ambitionat-o cel mai mult a fost totusi dorinta de a scapa de tuse si de halena
neplacuta. Nu mai fumeaza de un an de zile desi mai are momente in care pofteste la cate o
tigara.

Subiectul 3, femeie de 70 ani, pensionara.


Subiectul a renuntat la fumat in urma cu 10 ani. Motivul pentru care a facut-o a fost unul
medical. A descoperit ca sufera de o grava boala de ficat a carei vindecare necesita un regim
drastic. Trebuia sa renunte la alcool si tigari. Gravitatea bolii a speriat-o atat de tare incat a fost
un motiv foarte puternic sa renunte la tigari. Intr-o prima faza a inceput sa tuseasca mult si sa
aiba dureri de cap. Stia despre aceste siptome ale dezintoxicarii si a baut multa apa. A folosit
niste plasturi cu nicotina, a inlocuit obiceiul de a bea dimineata cafea intrucat aceasta era
acompaniata de tigara. Si-a cautat tot felul de activitati interesante care sa o distraga de la dorinta
de a fuma. A simtit deseori ispita de a fuma dar frica de a-si agrava boala a tinut-o departe de
tigari.

Experienta celor trei subiecti ar putea veni in sprijinul celor care doresc sa renunte la fumat.
Cateva idei folositoare s-ar putea desprinde din aceasta:
- In hotararea de a renunta la fumat, foarte importanta este motivatia. Trebuie sa fie ceva foarte
puternic, foarte important pentru subiect.
- Trebuie deconstruit simbolul tigarii pentru subiect si inlocuit cu altceva. De regula fumatul este
asociat fie cu o recompensa fie cu o situatie care aduce placere. Trebuie cautata o placere de
aproximativ aceeasi intensitate , dar care sa nu fie nociva.
- Trebuiesc inlocuite acele obiceiuri care , de regula erau acompaniate de fumat ( ex.; bautul
cafelei de dimineata)
- Starile de greata, de ameteala , de rau generate de dezintoxicare trebuiesc contracarate printr-
un regim alimentar cu multe vitamine si multa apa.
- Ajuta si sprijinul emotional oferit de diverse persoane apropiate, sau lecturi de sprijin, sau
ritualuri de natura religioasa.
- Trebuie evitat sentimentul de vinovatie in cazul in care se recidiveaza. Hotararea de a renunta l
a fumat trebuie sa fie de nestramutat.
- E importanta si constientizarea efectelor foarte nocive pe termen lung ale fumatului.
- Activitatile sportive, plimbarile in natura, contactul cu animalele pot fi si ele elemente de spijin
in demersul renuntarii la fumat.